BRONSIECTAZIILE

PROF.DR. MARICA CONSTANTIN

‘‘… we see only what we look for, and we recognize only what we know ’’

M.C. Sosman, Boston (USA)

BRONSIECTAZIILE:• DEFINITIE:Crestere ireversibila a calibrului bronsiilor

medii (subsegmentare),cu alterari structurale ale peretelui si obstructie a ramificatiilor distale (“fund de sac”)

• Nu se include:Distensiile bronsice reversibile (tranzitorii)din

pneumonii si atelectaziiDistensiile cilindrice preterminale,fara obstructie

distala din bronsiteleBronsiolectaziile din fibrozele pulmonare difuze

(“fagure de miere”)

EPIDEMIOLOGIE: Prevalenta: Estimari exacte rare; Ridicata in era preantibiotica (1001ooo0/0000):• cu pondere majora la copii(0– 10 ani)• forme severe• letalitate ridicata In scadere in ultimele decenii:• ~600/0000 (SUA,1973)• Scadere dramatica la copii(de~5ori)• Datorita extensiei antibioterapiei si vaccinurilor

profilactice(vaccinari contra rujeolei,tusei convulsive,tuberculozei) Variatii geografice: Status socioeconomic Grupuri etnice (factori genetici?)(ex.polinezieni din Samoa,indieni

din Alaska,maori din Noua Zeelanda)

MORFOPATOLOGIE:(tablou comun al bronsiectaziilor umede (infectate,supurate):

A )Forma (clasificare):1 cilindrice (tubulare)2 moniliforme (varicoase)3 saculare (ampulare)4 chisticeB )Macroscopie• Teritoriu atelectatic ,retractat• Bronsii largite,deformate,cu perete gros si secretii in lumen• Continuitate cu bronsii ,in majoritate ,obstruate prin secretii

si/sau inflamatie fibroasa• Suprafata mucoasei tumefiata ,inflamata ,ulcerata,polipoida

MORFOPATOLOGIE:(tablou comun al bronsiectaziilor umede (infectate,supurate)):

C )Microscopie:• Epiteliu cu zone neoplazice ,ulceratii,denudare• Ingrosare prin edem,infiltratie celulara inflamatorie (tesut

de granulatie) in corion si submucoasa• Glande bronsice dilatate , abcedate sau atrofice• Hiperplazie musculara (ocazional atrofie/distrugere)• Distorsionare sau distrugerea sistemului elastic si muscular

(ocazional alterari cartilaginoase)• Inlocuire fibroasa a structurii peretelui • Neovascularizatie arteriala bronsica cu anastomoze

arteriale bronhopulmonare largi la nivel precapilar(dezvoltate in tesutul de granulatie)

ETIOPATOGENEZAFactori patogenici majori:• Perete bronsic cu rezistenta la deformare compromisa prin

alterari ale sistemului de sustinereCauze:- inflamatie / necroza- Dezordini congenitale• Tractiune centrifuga crescuta ,aplicata peretelui bronsicCauze:– atelectazie– pneumonie– fibroza

ETIOPATOGENIE• Factori patogenici majori

o Normal Perete bronsic normal

Recul elastic normal

Perete bronsic normal

Recul elastic normal0 Reversibile

Factori patogenici majori – continuare–

• Defecte anatomice congenitalePerete bronsic atrofic

Recul elastic normal

•Bronsiectazii “comune” Perete bronsic distrus prin inflamatie /necroza

Recul elastic crescut

CLASIFICARE ETIOPATOGENICA

• SECUNDARE (cauze cunoscute)– infectii bronhopulmonare– inhalare de agenti iritanti– obstructie bronsica o ala– defecte anatomice congenitale– stari imunodeficitare– eredopatii cu anomalii ale

– functiei ciliare– viscozitatii mucusului bronsic– antiproteazelor

• PRIMITIVE IDIOPATICE (cauze necunoscute)

SINDROMUL BRONSIECTATIC POSTTUBERCULOS

• Frecventa :15– 20% (1/4 din sindroame posttbc) (50%din bronsectazii sunt de natura tbc)

• Mecanism :Tuberculoza bronsica ,stenoza bronsica, leziuni fibroretractile parenchimale ,leziuni ale circulatiei bronsice ,leziuni pleurale , fistule gangliobronsice,infectie microbiana

• Tablou clinic :Bronhoree purulenta (exacerbari periodice) ,sputa stratificata, ev.hemoptoica, hemoptizii (forma uscata hemoptoica),latenta clinica

SINDROMUL BRONSIECTATIC POSTTUBERCULOS

– continuare–

• Bronhografie :ectazii cu topografie predilecta in lobii superiori ,dilatatii cilindrice ,moniliforme, ampulare pseudochistice etc.

• Ex.functional respirator : restrictie , obstructie• Scintigrama : zone “reci” la nivelul teritoriilor

bronsectatice

Mecanism patogenic comunInfectie bronhopulmonara

Inflamatie / necroza a peretelui bronsic

Pneumonie , atelectazie ,fibroza

Perete bronsic hipercompliant

Recul elastic crescut

Bronsiectazii

Infectii generatoare de bronsiectazii

• Rujeola (pneumonie rujeolica sau bronhopneumopatii post rujeolice cu: adenovirus , virus herpetic, s.aureus, klebsiella, pseudomonas)

• Tuse convulsiva (bronsita necrotica , pneumonii secundare)

• Pneumonii bacteriene necrotice cu s.aureus, k. pneumoniae, p.aeroginosa, bacterii anaerobe, m.tuberculosis

• Mecanism similar: inhalare de agenti iritanti (NH3,SO2,NO2,talc,silicati),pneumonii de aspiratie recurente,sindrom Mc.Leod / Swyer– James (post bronsiolita acuta in copilarie)

Mecanism patogenic obstructivObstructie bronsica

focala

Staza secretorie

Infectie

Inflamatie/necrozabronsica

Atelectazie , pneumonie obstructiva,

fibroza

Recul elastic crescut

Bronsiectazie

• Bronsie lobara sau segmentaraObstructie prin:corpi straini,tumori (adenom,carcinom,papilom) impact mucoid (aspergiloza ,postoperator,granulomatoza bronhocentrica), bronsita cronica, astm bronsic,compresii ganglionare parabronsice (tuberculoza , histoplasmoza , sarcoidoza)

Defecte anatomice congenitale• Traheobronhomegalie (sindrom Mounjer– Kuhn)

– afecteaza traheea si bronsiile centrale– atrofie primara a tesutului musculo– elastic– descoperita, de regula, la adulti– bronsectazii saculare simetrice (frecvent)– mecanism :colaps in expir / tuse staza

secretorie infectie• Deficit al cartilagiilor bronsice (sindrom Wiliams– Campbell)

– afecteaza prioritar bronsiile subsegmentare– cartilagii absente, putine sau mici– de regula , la copii (0– 3 ani)– anomalie simetrica– mecanism :dilatatie in inspir si colaps in expir tuseinfectie

– continuare– • Boala chistica congenitala

– chiste multiple in periferia plamanului– structura de tip bronsic a peretelui, pline cu lichid seros– mecanism:prin infectie si drenaj bronsic devin identice bronsectaziilor

• Alte:– sechestratii pulmonare intralobare– anevrism ale arterei pulmonara– sindromul unghiilor galbene

Stari imunodeficitare

• Deficit de Ig G:agamaglobulinemie ereditara Bruton deficite selective (Ig G2,Ig 4)

• Deficit de Ig A:deficit selectiv de Ig A antaxie– telangiectazie

• Disfunctie leucocitara: boala cronica granulomatoasa

Eredopatii• Sindromul Diskineziei ciliare (SOC)(mecanism:transport muco– ciliar deficitar ,staza secretorie ,infectie)– cili si flageli imobili sau hipomobili prin defecte ultrastructurale sau functionale

prototip:Sindromul Kartagener (SK)Autosomal recesiv,penetranta variabila Situs inversus + sinusita cronica + bronsiectaziiSdc la majoritatea cazurilor cu SK In SDK , situs inversus lipseste la 50 % cazuri (SK incomplet :sinusita+bronsiectazii)• Mucoviscidoza (fibroza chistica)Hiperviscuozitate a secretiilor exocrineGenetica (autosomal recesiva)Bronsectazii la 64– 90% din adultiMecanism :obstructie bronsica ,staza secretorie,infectii recurente• Deficit de alfa1– antitripsina (antiproteaza)

Tablou clinic IModalitati de manifestare

Latenta clinica Supuratie bronsica Hemoptizii Pneumoniea)Supuratia bronsiectatica– debut– in copilarie (< 10 ani)– adolescenti sau adulti fie insiduos (infectii recurente) fie prin infectie

respiratorie acutab)Evolutie in puseuri alternante cu remisiuni in puseu– bronhoree purulenta abundenta (50– 200 ml/zi)– sputa mucopurulenta banala sau – sputa stratificata , uneori fetida– focare de raluri umede medii sau groase locale , uneori ronchusuri si

sibilante difuze

– continuare–

• In remisiune– fara simptome/semne– tuse uscata– bronhoree minima mucoida sau m.copurulenta• Agravare progresiva:puseuri mai frecvente,mai

trenante si mai severe,pana la cronicizarea bronhoreei purulente.La cazurile avansate: hipocarism digital

Tablou clinic II• Hemoptizii– deseori recurente– spute hemoptoice (in puseu)– microhemoptizii izolate sau repetate– hemoptizii patente cu sange rosu– ocazional , fara supuratie (forme uscate,hemoptice)• Pneumonie– condensari peribronsectatice febrile– abcese peribronsectatice

Examene paraclinice I

• Radiografie– fara anomalii evidente– desen peribronhovascular intarit– claritati tubulare (“linie de tramvai”)– aspect de “bronsie plina”(impact mucoid) sau in

“degete de manuse”– claritati inelare cu sau fara linie de nivel– opacitati sistematizate, dense, retractile (lob

mediu sau lingula) sau “ in echer”(paracardiace)

– continuare–

• Tomografie computerizata (scanner)– dilatatii saculare ,pseudochistice (“ciorchine de

strugure”)terminate in fund de sac.Apoi obliterare– dilatatii moniliforme (fund de sac la a 6– a generatie)– dilatatii cilindrice ,terminatie brusca,rectangulara

(evidentiere mai putin sigura decat la aspectele precedente)

Examene paraclinice II• Bronhografia Diagnostic de certitudine Cilindrice– diametru marit– absenta ingustarii normale distale– terminatie abrupta (“arbore desfrunzit”)– aglutinare– uneori:bule de aer in lumen Varicoase (moniliforme)– aspect de “cuiburi de randunica” sau “ciorchine de

strugure”– cu sau fara nivele lichidiene

– continuare– Reversibile – in pneumonii (normalizare in 24 de ani)– in atelectazii prin obstructie bronsica(normalizare dupa eliminarea stenozei)In bronsitele cronice– dilatatie difuza discreta a bronsiilor de calibru mediu– umplerea periferica deficitara si discontinua

(obstructie prin mucus)– diverticule glandulare– lacuri periferice

Examene paraclinice III• Examenul bacteriologic al sputei– infectii episodice (netratate)h.influenzae,str.pneumoniae– infectii recurente sau cronice (cu tratamente

antibiotice repetate)Staph.aureusk.pneumoniaeAnaerobi (>30% din cazuri)– in mucoviscidozap.aeruginosa,enterobacterii

– continuare– • Alte date de laborator– la puseuri:leucocitoza,anemie,VSH ridicata– deficite imune (genetice sau dobandite)PanhipogamaglobulinemieHipogamaglobulinemii selective (rar)– anomalii hiperimunePanhipergamaglobulinemie (mai ales Ig G)Anticorpi antinucleariComplexe imune circulante

Diagnostic• Diagnostic pozitiva)Prezumtie:– supuratie bronsica recurenta sau cronica– hemoptizii repetate– pneumonii repetate (cu acelasi sediu)

+– imagine radiografica evocatoareb)Confirmare:– tomografie computerizata (non invaziva)– bronhografie

Diagnostic– continuare–

• Diagnostic diferentiala)bronsita cronica (in comun:recurenta bronhoreei

purulente ,desen peribronhovascular intarit la baze , sindrom functional obstructiv)

In bronsectazii:– sputa caracteristica (volum ,stratificare,fetiditate

ocazionala)– semne fizice in focar– semne radiografice de prezumtie– bronhografie (imagini de b.patente)

Diagnostic diferential II• Bronsiectaziile idiopatice(“comune”)/

bronsectaziile secundare– prin obstructie bronsica focalaa) Context radioclinic evocatorb) Bronhoscopie (ex.diagnostic)– posttuberculoasea) Date anamnestice (primoinfectie,Tb.cavitara)b) Radiologie (cicatrice,calcificari)c) Bronhoscopie ,bronhografie,Tc (ex.diagnostice)

Diagnostic diferential II– continuare–

– bronsiectaziile post pneumonii necrotice nespecificea) Antecedente (infectii cu anaerobi ,klebsiella,

stafilococi s.a)b) Bronhografie ,Tc (ex.diagnostice)– bronsiectaziile in deficite imunea) otite,sinusite,pneumonii recurenteb) Imunogramac) Teste ale imunitatii celulare

Diagnostic diferential III• Bronsiectaziile in mucoviscidoza:– infectii respiratorii recurente– bronsectazii in lobii superiori (frecvent)– incidenta familiala– ”testul sudorii”pozitiv (NaCl>55– 60mEq/l)– la adult :insuficienta pancreatica minora• Bronsiectaziile in sindromul diskineziei biliare– alterari ultrastructurale ale cililor si flagelelor (biopsie de

mucoasa , sperma)– transport mucociliar redus– sindrom Kartagener complet sau incomplet (fara situs

inversus)

– continuare–

• Bronsiectaziile corelate cu malformatiile congenitale

– context radioclinic evocator asociere cu malformatii extrarespiratorii , incidenta familiala

Evolutie, complicatii, prognostic• EVOLUTIE a) Agravare– cronicizarea bronhoreei purulente– puseuri supurative severe, trenante– efect tranzitoriu al antibioterapiei– insuficienta pulmonara, cpcb) Control al infectiilor episodice, evolutie stationara

prelungitac) Latenta cronica

Evolutie, complicatii, prognostic(continuare)

COMPLICATII– cronicizare: supuratie ireductibila– hemoptizii– bronsita difuza obstructiva– insuficienta respiratorie cronica– cord pulmonar– rare in prezent: abcese cerebrale metastatice, amiloidoza

PROGNOSTICVarsta medie la deces– in era preantibiotica: < 40 de ani– dupa 1960: ~ 53 aniFactorii prognosticului:– etiopatogeneza (natura factorilor predispozanti)– extensie– tratament / profilaxie

TRATAMENT1. Obiective– controlul simptomelor– profilaxia agravarii– masuri specifice in functie de mecanismul de baza2. Antibioterapie– infectii episodice: ca in bronsitele cronice (microscopie gram.ampicilina, amoxicilina, cotrimoxazol, doxicilina)– esecuri, cazuri severe, cronicizari: cultura + ABG,chimioterapie in functie de identitatea si sensibilitatea germenilorATENTIE LA ANAEROBI ! ( 30% din cazuri)3. Combaterea stazei secretorii– drenaj posturnal– secretolitice– hidratare– bonhodilatatoare4. Tratamentul insuficientei respiratorii

TRATAMENT

Tratamentul igieno-dietetic• Repausul la pat• Evitarea suprasolicitărilor vocale;• Dieta- alimentaţie variată; reducerea sării şi a

excesului de lichide în caz de bronhoree abundentă; suplimentarea lichidelor în caz de expectoraţie vâscoasă; înlăturarea factorilor iritanţi bronşici: fumatul, atmosfera poluată.

• Evitarea contactului cu personae cu infecţii virale

TRATAMENTTratamentul medical• Combaterea stazei secretorii cuprinde: drenajul secreţiilor bronşice,

drenajul bronşic zilnic, drenajul postural.• Antibioticele de elecţie sunt cele active asupra speciilor bacteriene

implicate obişnuit în supuraţiile bronşiectatice, în primul rând H.influenzae: aminopeniciline,macrolide, clotrimazol şi cloramfenicol.

• Când pacientul este febril, iar starea generală alterată, se recomandă spitalizare alegând antibioticul fie anamnestic, fie pe criterii de probabilitate, cel mai adesea apelându-se la:

-Penicilină 10-20 mil.UI/zi+ Gentamicină 240 mg/zi+ Metronidazol 2g/zi, timp de 10 zile sau Aminopenicilina+inhibitori de β Lactamaza ( amoxicilina+acid clavulanic, ampicilina+sulbactam)

În caz de eşec , în locul penicilinei se foloseşte:-o cefalosporină de gen. II-III(Cefatoxim 1-2g/8h, Ceftazidim 1g/12h, Cefuroxim 750

mg/8h, Ceftriaxona, Cefoperazona 2g/zi) sau-o chinolonă (Ciprofloxacină (500 -750 mg/12h p.o., sau 400mg/12h, i.v.) sau Levo

500 mg sau Moxi 400 mg

Tratament (continuare)

5. Tratament chirugical– bolnavi tineri– bronsectazii localizate (chiar bilaterale)– fara disfunctii respiratorii severe– cu hemoptizii mari sau severe– interventii: exereze lobare sau segmentare

(uni– sau bilaterale)– exceptional: arteriografie bronsica + embolizare

(cand exereza nu este posibila)

PROFILAXIE

VACCINARI– rujeola– pertussis– BCG– gripa– pneumococi s.a.

ANTIBIOTERAPIE: la primele semne de infectie respiratorie

Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii chistice la nivelul LID, LM, lingula si LIS

Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii la nivelul LIS, la un pacient cu fibroza pulmonara idiopatica; aspect de “fagure de miere”

Bronsiectazii- CT

Bronsiectazii varicoase la o pacienta cu ABPA, la nivelul LSD; aspect in “ degete de manusa”

SUPURATII BRONHOPULMONARE

Prof. Dr. Marica C-tin

DEFINITIE:Grup heterogen de afectiuni netuberculoase caracterizate prin:

• ETIOLOGIE INFECTIOASA (Bacteriana,micotica,parazitara)

• INFLAMATIA SUPURATIVA A PARENCHIMULUI PULMONAR SI/SAU CONDUCTELOR BRONSICE

• BRONHOREE PURULENTA (Criteriu diagnostic)

CARACTERISTICI OPERATIONALE COMUNE:

• PREZENTA SINDROMULUI SUPURATIV CLINIC

• ROLUL CENTRAL AL CHIMIOTERAPIEI IN TRATAMENT

• TENDINTA LA CRONICIZARE SI INVALIDITATE RESPIRATORIE

CLASIFICARI

PULM O NARE(parench im atoase)

BRO NSICE

SEDIU

BACT ERIENE(aerobe ,anaerobe ,m ixte )

ALT E(fung ice ,paraz ita re )

G ERM ENI

ACUT E CRO NICE

EVO LUT IE

CLASIFICARI (continuare)

BRO NHO G ENE(de asp ira tie )

HEM AT O G ENE DE CO NT IG UIT AT E

PAT O G ENEZ A

F ET IDA NEF ET IDA

SPUT A

PRIM IT IVE SECUNDARE

ASO CIERE

SUPURATII PULMONARE(entitati morbide)

• PRIMITIVE (cu sau fara empiem pleural) -abcese pulmonare -pneumonii necrozante (sinonime:supuratie

difuza in faza prenecrotica:pneumonie cu anaerobi,rar cronica)

• SECUNDARE (circumscrise sau difuze) -stenoze bronsice(cancer,corpi straini s.a.) -cavitati -chiste -traumatisme toracice -bronsiectazii s.a.

Entitati morbide(continuare)

• HEMATOGENE (septicemii , embolii septice)

• DE CONTIGUITATE (transdiafragmatice)

SUPURATII CU BACTERII ANAEROBE SURSE DE INFECTIE

1 .FLORA AUTOHTONA (gura ,faringe ,nas) -FUSOBACTERIUM PEPTOSTREPTOCOCCUS -BACTEROIDES VEIONELLA -PROPIONIBACTERIUM EUBACTERIUM -PEPTOCOCCUS s.a.2 INFECTII ANAEROBE PREEXISTENTE -focare bucodentare prezente in 50-70 % -focare sinusale ,otice,mastoidiene cronice -abcese periamigdaliene -focare abdominale (colon,apendice,peritoneu) -focare pelviene (la femei)

FLORA NORMALA NAZALA SI OROFARINGIANA

(germeni/ml) Aerobi/anaerobi

(pe ml) Spalatura nazala 10-104/102-105

Saliva 107-108*/108-109

Suprafata dintilor 106/106

Raclaj gingival 107/107

*flora salivara -x-streptococi -neisserii -corynebacterii streptococi nehemolitici

BACTERII ANAEROBE CU ROL ETIOLOGIC IN INFECTIILE TRACTULUI RESPIRATOR

(in ordinea frecventei)

• Grup fusobacterium(f.necrophorum,f.nucleatum)

-Gram - , pleomorfism (bacili,filamente,fusiformi,sfere)

• Grup bacteroides melanogenicus( singurul grup rezistent la penicilina)

-Gram -,cocobacili,monomorfism,colonii pigmentate in negru)

continuare• Grup bacteroides fragilis (f.necrophorum,

f.nucleatum s.a.) -Gram- ,bacil scurt , similar cu e.coli, coloratie

bipolara)• Grup coci gram+(pepptococcus,

peptostreptococcus)• Grup coci gram- (veillonella)• Grup propionibacterium (bacili gram+, similar

morfologic cu c.diphteriae) Nota:de regula flora polimicrobiana (2-3 specii sau mai

multe) , cu bacterii nesporulate (mai rar sporulate , ex.clostridium perfringens)

Conditii favorizante ale supuratiilor bronhopulmonare cu bacterii anaerobe

1 Aspiratia continutului bucofaringian -inconstienta (narcoza,coma,epilepsie,ebrietate) -disfagie (cancer esofagian) -obstructie intestinala (varsaturi) -chirurgie ORL(laringectomie,amigdalectomie) -interventii stomatologice2 Infectie preexistenta cu bacterii anaerobe(vezi

surse de infectie)3 Toracotomie sau plaga toracica

continuare4 Conditii locale -infarct pulmonar latent -cancer bronsic ischemie -bronsectazii hipoxie -corpi straini endobronsici necroza5 Conditii sistemice -diabet zaharat -cancer extrapulmonar -corticoterapie -trat.citostatic sau imunodepresor -chimioterapie antiinfectioasa

SINDROMUL SUPURATIEI BRONHOPULMONARE

1 TUSE PRODUCTIVA

2 BRONHOREE PURULENTA

3 SEMNE DE INFECTIE febra,VSH crescut,leucocitoza

CRITERIU DIAGNOSTIC PRINCIPAL: BRONHOREE PURULENTA

SUPURATII BRONHOPULMONARE VEHICULAREA INFECTIEI

• Aspiratia continutului orofaringian (supuratii bronhogene) -si/sau continut gastric :bacterii oportuniste• Diseminare hematogena din focare extrarespiratorii

(ex.avort septic-abces pulm.)• Propagare prin contiguitate din focare juxtarespiratorii (ex.abces pulmonar amoebian(-abces hepatic)

Frecventa izolarii bacteriilor anaerobe in unele infectii

• Peritonite ………………………….90%• Abcese apendiculare……………….95%• Avort septic ………………………..81%• Abces pulmonar ……………………85%• Pneumonii de aspiratie ……………..90%• Abcese cerebrale ……………………85%• Bronsectazii …………………………50%

CULTURA CANTITATIVA A BACTERIILOR DIN SPUTA

APatogeni

(tract.respirator subglotic)

B Comensali

(cai aerodigestive superioare)

Expectoratie

Omogenizare dilutii zecimale inoculare

Crestere redusa-Numar mic de colonii-Colonii prezente numai la dilutii mici

B

ACrestere masiva

-Numar mare de colonii

-Colonii prezente la dilutii mari

Consecintele contaminarii orofaringiene a secretiei bronhogene

Chim ica(M .Tubercu losis)

F iz ica("spa lare" P.anaerob i)

Nu p t.anaerob i

Decontam inare Scurt-c ircu ita re a pasa ju lu i o ro faring ianPunctie transtoracicaPunctie transtrahea la

Asp ira t b ronsic"pro te ja t"

Este necesara e lim inarea flo re i contam inateprin :

Nu se poate pre lucra d irect sputa expectora taAlte rna tiva :cu ltu ra cantita tiva

Supuratii pulmonare cu germeni anaerobi DIAGNOSTIC POZITIV

• SEMNE DE PREZUMTIE -episod anamnestic compatibil cu aspiratia

continutului oral sau gastric1

-prezenta unor surse endogene de bacterii anaerobe2

-leziuni necrotic-cavitare cu bronhoree purulenta• SEMNE DE CERTITUDINE 1.Fetiditatea sputei 2.Examen bacteriologic pozitiv sau sugestiv3

3.Raspuns prompt la penicilina (metronidazol)

Modul de actiune al chimioantibioticelor active in infectiile cu germeni anaerobi

• BACTERICIDE -ß-lactamine

Peniciline Cefalosporine

-Metronidazol -Rifampicina -Chinolone• BACTERIOSTATICE -Cloramfenicol -Lincomicina,clindamicina (lincosamide) -Eritromicina (Macrolid) -Tetracicline

Anaerobi producatori de B.lactamaza *• Grupul Bacteroides Fragilis**

• Grupul Bacteroides Melaninogenicus**

• Grupul B.Oralis**

B.Disiens B.Oris - Buccae **

B.Splanchnicus Megamonas Hypermegas Mitsuokella Multiacidus F.Nucleatum**

Clostridium Ramosum C.Clostridiforme C.Butyricum *-dupa Finegold 1985 **-frecvent intalniti in infectiile pleuropulmonare

CHIMIOSENSIBILITATEA BACTERIILOR ANAEROBE

Medicament Clostridium

Bacili gram+nespor

.

Propioni bacterium

B.fragilis Alti Bacteriodes

Fuso-bacterium

Pepto-coccus

Pepto-streptococcus

Veillone

Metronidazol 3 3 R 3 3 2 3 2 3 Penicilina 3 3 2 R 0/1 3 3 3 2 Ampicilina 3 3 2 R 1 3 3 3 2 Oxacilina 3 3 1 R 1 1 2 1 2

Tetraciclina 3 3 3 2 2 3 2 1 1 Eritromicina 3 3 3 3 3 3 3 2 3 Lincomicina 3 3 1 3 3 3 3 2 3 Rifampicina 3 3 1 3 3 3 3 2 3

Cloramfenicol 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Streptomicina R R 1 R R R 1 1 R Kanamicina R R 1 R R R 1 0/1 R

Chimioterapia supuratiilor pulmonare cu germeni anaerobi

• Cazuri comune -Penicilina G 1 ev.+Metronidazol 2g/zi -Lincomicina 1,5g/zi I.m. -Clindamicina 1-2,4g/zi (I.v.sau peros) -Metronidazol+Clidamicina (Eritromicina)

• Cazuri grave -Penicilina + Metronidazol -Cloramfenicol I.v.(perfuzii)1g la 6 ore -Penicilina+Clindamicina -Cefalosporine gen.II-III -Chinolone gen.III -Carbenicilina -Ureidopeniciline -Piperazinpeniciline -Tienamicine

EFECTELE SECUNDARE ALE MEDICAMENTELOR ACTIVE IN INFECTIILE CU GERMENI ANAEROBI*

(Dupa Fine Gold ,1985)

Medicamentul Reactii de hipersensibilitat

e

Neuro-toxicitate**

Hemoragie*** Colita pseudo-membranoasa

Anemie aplastica

Tulburari electrolitice

Penicilina X X Ampicilina X X X

Clindamicina X Metronidazol Cloramfenicol

Cefoxitin X X Carbenicilin X Ticarcilin X X X X Pipercilin Mezlocilin X X X X Azlocilin

*Numai efectele secundare mai frecvente **Observata la doze mari si/sau trat.prelungit de regula la bolnavi cu capacitate redusa de a exercita si/sau conjuga

medicamentul

CONCENTRATII SERICE ALE PENICILINEI G IN TRATAMENTUL CU DOZE MARI , ADMINISTRATE INTRAVENOS (PERFUZII) * , **

CONCENTRATII SERICE (U.I./ML) DOZA IN

MEGA U.I

ADMINISTRARE

MAXIMA LA 6-8 ORE LA 12-16 ORE

5 Intravenos

(5-10 ml in 1-2 min.)

30-130

(30-400)

2-10 0;1

10 Perfuzie scurta

(50-100ml in 30 min)

Pana la 500 Pana la 5 Pana la 1

20 Perfuzie scurta

(150-200ml in 40 min)

500-2000

(100-500-2000)

Pana la 20 Pana la 5

*dupa Otto,Plempel si Siegenthaler ,modificat (1975) **Concentratiile serice pot fi crescute de 5-15 ori prin asocierea de Probenecid

(2g/zi)