Biblioteca Socec _Scriitori Români11

DIMITRIE CANTEMIR

DESCRIEREA

n O L [) O.V EI

-11

cu o NOTIŢĂ INTRODUCTIVĂ,

NOTE EXPLICATIVE, UN PORTRET ŞI O CHARTĂ

DE

MIRON NICOLESCU MEMBRU AL SOCIETATE! GEOGRAFICE ROMANE

r :::::J • r-c=:--

BUCUREŞTI

Editura Librăriel SOCEC & Co., Societate Anonimă

1 n CI !)

Număr dublu Lei 1.90 www.dacoromanica.ro

n a 2 =:taemanga,04-901 ,11, nrE istfmiltictirVAi ticfc9V lows

Van

OTt

GAHISA

f3A

c6A

ay:prq, 43140% iclei ic JiatA,r( VCIAM Va ;1+-4 piftAtfIVErb,

X010/111 hit:MAC:6Di fle iltrenti C;1,g A Cmgfia IDA iliosfrfs7.;

pit arm C4..1 nravicivh.Ja-ArseseW 4,4engrr irrfls C q.NE r

illia.hba Lilt; Tix:h1n nia.; C%Aglailaiihr.jf

Stampa ee se afl Iii editia tipitritil Ia Miniistirea Neamtului, 1825.

Bib . 10-11

29Orr ;mug

Er4e.

ifitAiAA (AVOWS'

nrt

www.dacoromanica.ro

DIM

ITR

IE C

AN

TE

MIR

Bib

l. 10

---1

113111. 10.-11

.

-

DIMITRIE CANTEMIR

1673 1723.

www.dacoromanica.ro

NOTITA BIOGRAFICA SI BIBLIOGRAFICA

Una din scrierile cele mai de valoare a vea-curilor trecute este Para' Indoial i DescriereaMoldovei", fAcut6 de 'invMatul Domn al Mol-do vei. Dimitrie Cantemir.

Descrierea Moldovei" este o lucrare ce nupoate lesne A se rA,splIteasc6 de &Are geografi,cIci ea lumineaza, admirabil istoriea, obiceiurilevechi, Impreun i toat5, inchipuirea

DupA, o scurtà introducere despre. vechile ti-nuturi ale Daciei, ei arath, situatia de atunci aMoldovei, clima, orografia i hidrografia. Neface cunoscutá imfartirea administrativa, duplvremile acele preeLm i argurile mai de seamg,ale ei. VorbWe despre campiile i Odurile Mol-dovei. Aratg, fruniusetea muntilor i bog60a lorin metaluri. Asemenea arath, fiarele cele Alba-tice qi dobitoacele cele domestice ale Moldovei.Acestea sunt coprinse in partea intaia a cgaleisale, zisg, partea geografica,, cci Descrierea Mol-dovei, coprinde trei

A doua parte numitd. politic, ne arath.. mar-muirea sapanirei moldovene§ti din acea vreme,modul cum se alegeau domnitori precum qi obi-

tgrei.

www.dacoromanica.ro

4

ceiurile vechi i noi la punerea lor in scaun.Vorbeste de felul in care se mazileau domnii.Ne face A cunoastem boeriile moldovenesti

lor. Trece pe dinaintea privirei noastreoastea mo1doveneasc6 precum i obiceiurileterimoniile curtii domnesti. Nu uit6 a vorbi nicide modal cum se ingropau Domnii care mureaufind in scaun.

Vorbind despre v"anatul Domnilor, spune c'a-cestia 11 iubese numai pentru aducerea aminteea le-a dat prilej de s'au aflat patria lor s'auluat-o iaräsi in stapAnire i)".

Arat'a legile Moldovei, divanul de judecath, alDomnilor i boierilor.

Despre veniturile cele vechi si cele din tim-pul ecin, despre birul i darurile ce da MoldovaPortei Otomane, aratl de asemenea si spunese inmulOse lipsa si tic6losia.

Ne face cunoscute familiile boeresti din aceavreme, vorbind totdeodat' i despre eei1a1i lo-cuitori ai Moldovei, arttid n'aravurile lor.

Descopersa pe scurt obiceiurile ce le au pe lalogodne i pe la nunO, precum i modul ingro-p6ciunei la Moldoveni.

In partea treia pe care o numeste eclisiasticrtliteraea se ocup6 de religia Moldovenilor.

Descrie stgpanirea bisericeasc i m6n6stiri1eMoldovei si terminA arAtand graiul si literileMoldovenilor.

Descrierea Moldovei, a fost acutl de catre

1) Cap. IX.

stgrile

si

cfi

www.dacoromanica.ro

5

Cantemir pe la 171El o facU dupa indem-nul amicilor sai dela Academia de stiinte dinBerlin. Cand scria la aceasta, Carol al XII-leaal Suediei murise

Descrierea Moldovei, a fost scrisa mai intaiiii limba latinA,, la 1716 cum am ar6tat, Chro-nicul pe la 17172), iar la 1718 le traduse inlimba romana.

Dimitrie Cantemir moare la 1723, August21, in etate de 4.0 ani.

La 1732 flul sat' Anti* in etate de 23 ani,fU numit ambasador al Rusiei la Londra. Ple-cand la postul sau 1u cu sine, intre allele simanuscrisul Descriptio Moldaviae" i trecandprin Olanda la Haga, insarcina pe un librard'acolo cu tiparirea Cartea insa nu se vede

fi esit la 1umin0).Cam in acelas timp episcopul Innocentiu Klein

procura in Viena manuscrisul roman al Chro-nicului5).

Consilierul G. F., Muller din Petresburg inprefata ce facit la o editie a acestei carti la

1) Cantemir, Chronicum Iasi 1835. tom. I. 219. Voltaire, His-toire de Charles XII.

2) Beer p. 313, zice e chronicul este scris la Petersburg lainceputul lui 1717. Aceasta se potriveste en cele zise de insusiCantemir la locul citat

3) Beer p. 377.5) Willer in Kantemirs Beschreibung der Molclan p. 29, zice

cg. nu s'a tipkit nimic in Olanda, contra lui Beer care la p.314 pretinde cg s'ar fi tipgrit In Olanda. (Papin Ilarian ,Descr.Mold". ed. Academiei).

5) Papin Ilarian. Viata lui *ineai P. 9. Engel, Literatur,der Wol. und Mold. Gesch. p. 26.

ahit").

www.dacoromanica.ro

6

17641) scrie, ca el cuno0ea de vre-o 40 deani aceasta scriere a lui Cantemir, adica dela1724. Pe atunci studia Antioh la Academiaqtiintelor din Petresburg. Milner crede ca Du-mitru Cantemir ar fi scris aceasta descriere intaiIll romanete i ca Ilinski secretarul lui Antioh,o ar fi tradus in limba latina. Dar e o eroare,precurn se vede atAt din locul mai sus citatal chronicului, cat §i. din Ms. Cantimirian,despre care vom vorbi indata. Tot Muller asi-gura, precurn arataram mai sus, ca, DescriptioMoldaviae" in Olanda nu s'a tiparit.

Antioh Cantemir murind ca ambasador laParis la 1744 2), averea-i ramasa se vandu prinlicitatie. Comitele Thomson, ginerele lui Boer-have, afiandu-se atunci in Paris, cumpara pre-cum ne spune Muller, manuscriptele batranuluiCantemir.

Dupa moartea lui Thomson vaduva lui con-tesa le darui varului sat' Avram R. Boerhaveprofesor la academia §tiinielor din Petresburg.Dela acesta trecura prin motenire la consilierul§i medicul imperial Kruse., Dela Kruse primimanuscrisul Descriptio Moklaviae" Muller, cuvoia de a-1 intrebuinta cum va gasi cu cale3).

In fine, Muller comunica manuscriptul, luiBusching care 11 dete lui Joan Lud. Reds lob,profesor la corpul Cadetilor din Berlin, de'l

1) Kantemirs Beschreibung der Moldau-Vorrede p. 29.1) Beer, p. 348. A. Cantemir Satyres. Vie d'Antioehus Can-

timir p. CXX8) Kantimirs Besehreibung der Moldau Vorrede p. 29, 30.

www.dacoromanica.ro

7

traduse in limba, germana. Bilsching revazandtraducerea, o publica la 1769-70: in Magazinfar die neue Historie und Geographie, parteaIII si IV impreuna cu harta geografica a Mol-dovei ce se afla pe langa acel manuscris.

La 1771 se scoase in' Franefurt i Lipsca oa doua editiune germana, mai coreka,.IMpreuna

,

Cantermr.en portretul i vi4a lui Dimitrie Urnoarecare V. mai adause la aceasta editamecateva note de puOna importan01).

Afara de Micul, incai i Major, putini Ro-mani eunosteau aceasta, traducere gerinana papala 1806, cand neuitatul mitropolit Veniaminfacii a se traduce in limba romana; insa .ne-putandu-se tiprl atunei, se si uitase, ba nicise mai gasea traducerea roma* cand mitro-politul de atunci din Bucuresti, Gregoriu careo pastrase, o trirnese parintelui Veniamin laIasi, care apoi ordona A, se tipareasea la ma-nastirea Neamtu la 1825 2).

Ierornonachul Gerontie are 'o scurta preen-vantare in fruntea acestei traduceri, iar la text

1) Titlul ektei este: Demetrii Katemirs chemalingen Fiirstenin der Moldan, historiseh-geographisch-und politisehe Beschrei-bung der Moldau, nehst dem Leben des Verfassers und einerLandkarte. Frankfurt und Leipzig 1771. 8-2 341 pag.

Iac4 titlul acesti traduceri române: Scrisoarea Moldo-vei, de Dirnitrie Cantemir Domnul ei, care acum intai s'a tipAritin zilele binecreclinciosului gi de Chr. inbitorului Domnului nostrilloan Sandu Sturza Voevod. Cu blagoslovenia Pres sfintitului ar-hiepiscop si mitropolit Kyrio Kyrio Veniamin al Moldovei, Pevremea prea euviosuhil etaret al sfintelor mfinAstiri Neamtului

Secului, Kyr. Domitian. In santa minKstire Neamtul la anul1825. August 19 in 40, 344 pag. eu litere cirilice biserice0i.

si

'19

www.dacoromanica.ro

8

nu adause decgt o singurg notg, cAluggreascg,despre introducerea literilor cirilice la Rom Ani.

In Archiva Romaneascg de Cogglniceanu1)afigm c aceastg traducere este fgcutg de banulVasile VArnav.

La 1851, C. Negruzzi scoase o a doua edi-'tiune, la Ia0, in tipografia franceso-romang.

In fine la 1868, D. Boldur Lgtescu publicga treia editiune a traducerei romgne dela Neamtu.

Textul original Latin nu era cunoscut pang1869 publicului literat.

In vara anului 1869, prea sgntia sa Orin-tele episcop Melchisedec fgcii mai intE atentgsocietatea academicg româng, cg in bibliotecaacademiei de teologie din Moscova, se afig Ms.in limba lating al operei lui Cantemir, sub ti-tlul Descriptio Moldaviae".

Delegatiunea societAtei acadernice, prin adresasa din 24 Septembre_1869, rugg pe ministrulnostru al afacerilor strgine, ca sg interving pringuvernul rusesc pentru imprumutarea acestui,precum 0 a altor manuscripte. Ministerul pel'angg adresa sa din 4 Aprilie 1870, face cu-noscut delegatiunei coprinsul adresei consululuigeneral rusese din Bucure0i, c'a primit delapre§edintele academiei de 0iinte din Rusia dougmanuscripte ale lui Cantemir, cari stau la dis-pozitiunea delegatiiunei in cancelaria consula-tului.

In vara anului 1870 se scoase o copie, cl,t

Edit. 2, tom. 2, p. 208 in nog.') www.dacoromanica.ro

9

s'a putut mai exactd, sub privigherea profeso-rului Maxim si a lui Papiu Ilarian.

La 14 Iunie acelas an, delegatiunea a adusmultumiri formale eonsului si academiei ruse.

Manuscriptele sunt doud : unul in 4 ° cu ti-: Demetrii Cantemirii, principis Moldoviae,

Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae,descripto ex apographo, quod ejus filius mecumcommunicavit. Petropoli 1727. Pe scoaIa acestuimanuscris sta insemnat No. 28, No. 55 ; apoi-.ex Museo Asiatico Academiae imp. scient. Pe-trop. Are 293 pagine i alte 3 pagine scara.

Acest manuscris este complect, dar are erori,omisiuni, anume cuvintele grecesti sunt omise.

Al doilea manuscris e in folio. Pe scoartdstrt insemnat No. 27, 54 ; apoi ex Museo Asia-tico, Academiae imp. scient, Metropol. Titluleste : Demetrii Cantimiri Principis MoldaviaeDescriptio Moldaviae. Autographum auctoris pas-sim in margine.

In loc de Deseriptio, era scris, dar e stersHistoria. Acest mar tiscris are 184 pagine. In-ceputul lipseste pAnd la Capul I. Lipseste apoicele 6 capuri din urmd, se termind adicd ma-nuserisul cu Capul XVIII, al cdrui eel dinurmd cuvdnt este accedit. Charta geograficrtlipsete ri acest manuscript. Se Ose§te ins6 ineditia BiischingiatA

Comparand aceste editiuni intre dânsele ve-dem ca, nu sunt deosebiri marl.

1) Pp. 7, 16, 26.

l)

thil

www.dacoromanica.ro

10

Aceastg, editiune am redat-o dupg, ediOunearomâneasca, tipgritg la 1825 in MAngstirea Neam-tului. Am dat-o sub titlul de Descrierea Mol-dovei" cgci asa a intitulat-o chiar Cantemir.Am alipit la aceasta i harta care se &estela traducerea academiei.

Dupg cum am arätat Descrierea Moldovei"a fost aleatuita, pe la 1716 si inceputul re-dactiei se poate fixa atre toamna acestui an,imediat dupg, terminarea Istoriei imperiuluiOtoman". Intre Descriere" si Hronie" suntoareeare nepotriviri.

Cercetarea lucrgrei intgreste aceastg pgrere cg-pgtatg pe altg cale. Astfel Hotinul ') e argtat in maimulte locuri, ea ggsindu-se in mgma Turcilor

ocupMia nu se inatiseazg ea un evenimentde ieri, de alaltgeri. Acestei ocupatii Ii dg Can-temir data gresitg, de 1712,_ dar e cunoscutea s'a fgcut in vara anului 1713. Pe urmrtni-se spune cg Domn in Moldova era MihaiRacovi i acesta inlocul la Iasi pe NicolaeMavrocordat, strgmutat in Tara Romaneaseg Ta17162). In sfarsit, Ioan Comnen, mort in 1719trgeste ineg si e arhiepiscop de Silistra 3), undefu numit dupg 1710 '). E de insemnat i aceiaca, se intrebui*azg Introducerea la (Jronici alui Niculae Costin 5).

1) Pp. 7, 16, 26.2) P. 4,7.3) NeoeU. tot1., p. 397: Le Quien, Oriens christianus, I, C.

1228-30; cf. An. Ac. Rom. XX, p. 204.4) V. Descriptio" la fine.5) P. 15 nota 3; pp. 22-3.

§i

eh

www.dacoromanica.ro

11

'Izvoarele intrebuintate sunt natural, in primalinie amintirile autorului, care-si cunostea taxadin timpul celei d'inthi tinereti mai ales. Apoiel citeaza, pentru partea po1itic, cronicile mol-dovenesti : annales patrii" i chiar documente :principium diplomata", scrinia pub1ic61)", dincare culege, d. ex., numele de tefan Tomsevicial lui Stefan Tomsa al II-lea 2); precum 0 no-tite despre cerimonial 3) Dintre strAini, intre-buinteaza' cronicari poloni : Sarnicki, Orzechowski,pe Leunclavius i Bonfiniu. i aici Cantemir

dovad6 de un spirit stiintific deosebittiind in seamä pregatirea ce primise, lectiileunui doftor cretan alugg,rit, de mirare chiar.Prin geografie el nu intelege nu,mai descriereasolului, ci si a locuitorilor i aceasta din toatepunctele de vedere, din punctul de vedere aletnografiei, al vietei culturale, al vietei politice,al desvolthrei istorice. Pretutindeni afirmatiunilesunt intov5fasite de Ithnuriri, luminate de pre-cedente sau de ipoteze.

Ni se da, o parte intM pur geografic6 amzice de geografie fizic i o a doua care tra-teaz6 geografia politic5, a principatului. (N.Iorga, Istoria Literaturei romAne in secolul alXVIII-lea", Epoca lui Dimitrie Cantemir).

Tot d-1 N. Iorga in Istoria literaturei ronanein secolul al XVIII-lea 4)", spune urm6toarele:

1) Pp. 106, 107.2) P. 44.3) Ex iis quae nobis suppetunt monurnentis" ; p. 70.4) P. 407.

dtt

www.dacoromanica.ro

12

lui Cantemir sunt totdeauna imbelsu-gate, de cele mai multe ori sigure. Ceiace njimpiedica amestecul si in aceasta lucrare a ele-mentului fals si naiv. Chiar in parteaunde ocazii de a gresi erau mai plutine, findvorba de lucruri vazute sau auzite, si nu delucruri cetite chiar in aceasta parte mai bunaCantemir ne face uneori s zambim. Asa Fal-ciul perpetueaza in numele sau pe acel al Tai-falilor 1); ni se asigura c in unele parti mun-toase ale taxei se culege unt de pe plante grase,udate de o roua miraeuloas6,2); ca, la Cotnari,al carui yin verziu 11 declara, principele, undesgustator emerit, superior vinului de Tokaysi in stare sa rapuie pe un tolerantissimumcaput", pe un veteran al bautului din trei pa-hare ; e la Cotnari e Dumbrava RosiLeamunca prinsilor Poloni a daf Moldovei acestevii minunate. La sfarsit chiar asistam cu ad-miratie la vanatoarea gainelor salbatice surde

proaste", care se lasa luate la tiara una dupaalta, fara a auzi si a intelege, fara, a se mischde pe copacul pe care le-a prins vAnatorul.

In partea politica, autorul trebuia sa, se ocupede o materie cea istorica pe care n'o stu-diase Inca suficient. Greseli sunt deci multe lainceput. Despot domneste, dupa Cantemir, dedoua ori; Alexandru Lapusneanu fuge in 1561la Poloni; fiul san Bogdan moare in scaun;

1) P. 14.9 P. 25.

si

tirile

WM,

www.dacoromanica.ro

13

Ioan Voda cel Cumplit prime§te educatia luiIacob Heraclide §i scrie scrisoarea din Crusius,pe care a scris-o acesta; Iancu Sasul e ucis deboieri ; Petru Schiopul, fugind in 1591, se stabilestein Transilvania; Gaspar Gratiani e un Italian;Radu cel Mare se traduce prin . . Procerus".Cateva informatii noul se dau insa catre sfar-Ot, unde Cantemir presinta geneza Domniei luiDumitraqcu Cantacuzino sau explica scoatereadin scaun a lui Nicolae Mavrocordat, in 1710,prin faptul ca aceasta greceasca persoana,alusii la Greci, la straini" cari au adus deck-derea patriei se gasesc era mai bun diacdecat ostw scriba melior quam miles indica-betur". Sfar§itul insa al acestei p6ro, care e oconstatare, formeaza una din cele mai intere-sante parti ale opusculului. Aflam totuO, peMaga inexactitati asupra rostului Domniilor luiAron Yod i Miron Barnowski in evolutia rela-tiilor noastre cu Poarta qi aceia ea marele po-liglot, archeologul, istoricul, geograful, filosoful,membrul Academiei din Berlin credea in far-mece.

Nu da data descalicarei Moldovei de Dragoq1).La p. 20 nota 2 se inseamna, aditii de facutin privinta localitatilor antice dela Nistru in jos.La P. 39, se inseamna un capitol adaos despresterna tarii. La p. 92 se anunta o schema gra-fieg, de alai un iconismus" care lipseqte.

In Descriptie", Cantemir admite intr'un loc

1) La p. 37 quidem alienigenae".

www.dacoromanica.ro

14

Dacii au fost parte stinsi, parte imprls-tiati'), in altul c neamul Dacilor a foststarpit2)", intr'un al treilea ea' Romanii colonisti au putut avea robi i femei dace 3) pecand in Hronic" el sustine en putere pgrereacg in Angele nostru de Romani nu s'a ames-tecat nici o picUurA, din sangele inferior al po-porului invins. In Descriptie", el admiteRomanii s'au retras in Marainures, unde austat chteva secole", lashnd in tot acest timpMoldova pustie pe and in Hronie" atac6cu vio1ent6 pe cronicarii partizani aicrii lui Dragos in pustiu. In Descriptie" elcrede in van6toarea de zimbru a fiului lui Bogdan,nepotul lui Ioni, crede in adoptarea zimbruluica herb al tsarii dupl fiara vanat6 de regalulvangtor, crede in intemeierea romAneascA, a Ro-manului, pe cand Hronicul" afirm c sternavine dela Caput Bubali si nu dela inchipuitavan6toare i ca' Romanul e cu adevArat ForumRomanorum. In Descriptie". declarg, fArl sfia1 6c'am fost totd'auna un popor 1ene i alte rele,pe cand in Hronic" spune c'am fost poporulcel mai bray i demn, apa,rand cu b6rb4ie occi-den tul de n6vg1iri1e barbarilor.

Descriptia" cerea o prefacere totalq in spirit.El a avut intentia de a o revedea si a o punein concordantg cu Hronicul".

1) P. 1.2) P. 100.3) P. 151.4) Pp. 1, 6.6) Pp. 2, 11, 23. 32, 35, 40.

{),

eh

et

descbli-

www.dacoromanica.ro

16

Redând aceastg, importantl scriere, socotimcg, inlesnim cunoasterea mai de aproape a tre-cutului nostru. Descrierea Moldovei", desi inunele Orti cuprinde cateva date si cunostintece nu corespund realit64ei i adevIrului istoric,este si va rAmane una din lucrgrile cele mai devaloare ale secolului al XVIII-lea; ea este, pu-tern zice, prima geografie complect/ a Moldovei,care poate fi i azi consultat en folos de 6-arecei care vor a cunoaste tara si trecutul ei geo-grafic.

Miron NicolescuMembru al Soc. Geogralice Flomane.

www.dacoromanica.ro

AVIS

AceastA, carte minunath o am scos eu luta-imi-dat6 la luming de pe o serisoare Latineasaeu mana, pentru care sfalit, mi-a Ihsat-o Dom-nul Miler sfetnicul de Colegie. Iarg, chipul cucare a dat el de &Ansa, se poate vedeh la Pre-fata lui. Serisoarea aceia este Latinease6, iareu am socotit a fi de folos ea s o dau sl setA1m6cease6 in limba nemOaseA, ca s6 poat5, fide trebuint i acelora carii nu Viu limba La-tinease6. Deci D. Than Ludovig Reds lov iscu-situl Profesor a corpului Cadetilor de ake, aus6varsit aceasth, tAlmacire i alkurând-o cu ama-runtul cu izvodul eel Latinesc, sant r6spunz6torpentru adev6rul ei.

Berlin 1769.Bi Ong.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Dimitrie Cantemir o dinioarl Domn sau Gos-podariul Moldaviei este indestul de cunoscut dinIstoria care o a f6cut el pentru impAra,tiea tur-ceascl si din scrisoarea vieii lui care este adaogla acea istorie.

Inv6Vitura lui cea mare si stiinta limbilorcelor multe, covarseste pre toate acele ce estede a se cere dela un Beizade carele n'au in-vMat aiurea nieiri, decat numai la Tarigraddela Grecii cei de acolo.

Ins6 trebue s arM6m cg, Dimitrie d6 cu totulo alt/ idee despre vredniciile Grecilor acelora,cleat obisnueste a se gAndi pentru dansii1) unuldintr'acestia, Atanasie (nu Anastasie) Conduida,din ostrovul Corfus, pentru care pomeneste Di-mitrie la acel loc c ia invMat pre copiimai pe urm'a cu adev6rat s'au cunoscut in Rusiaom foarte invItat; i Petru cel mare l'au f6cutInthi Egumen la MIng,stirea Tolscoi nu departede Iaroslav i m6du1ariu Sinodului. Dup6 aceia

1) Vezi in istoria lui cea turceaseX la viata lui Mohamet II,fata 143 i 144.

22833 2

sli,

www.dacoromanica.ro

18

s'a fa,cut Arhirnandrit la manastirea Spascoi laIaroslav, apoi Arhiepiscop la Vologda q'r pe unna,Arhiepiscop la Suzdal unde a i murit la Oc-tombrie in 10, anul 1737.

Dimitrie dupa, ce scApat Domnia §i a fostditruit de Imp6ratul Petru cu mo§ii bune inUcraina i prin prejurul Moscovei, §i-a petrecutvremea mai mult cu invalatura, ispra,vind acolomulte scrieri pe care le-a fost inceput la Tar--grad i o scrisoare pentru religia turceasca, ascris-o din nou, avand la aceasta porunca, delaImplratul, care s'a tipaxit in limba Ruseasca,'in Petersburg la 1722, cu titlul Sistemul saustarea religiei Turce§ti, coal1 in dou, in 379fete4). Vrednich" este de a se ta,1ma,c1 in fie§tecare limba", ca,ci cuprinde in sine atatea lucrurinou i necunoscute, in cat nu se gaseqte ase-minea nici un istoric care a saris despre aceasta.

Din scrisoarea vietii sale, aflam ca, el a alc6-tuit o carte moralA in dialog sub titlul : Lumea

Sufletul, in limba Moldoveneasca,.Iarg pentru oarecare manuscripte care s'a se

fi pierdut in marea Caspic là sfaxamarea co-poate sa, fie indoeall; insa, aceasta o vom

la,sh nehotarla. Intre celelalte gcrieri care auramas de ansul la moartea sa, se vede a nufi adeva,rata,, acea pentru cantaxile turce§ti,pentruca, insu0 Dimitrie d pentru &Ansa odejde prea cu 'ndoiala, la viata lui Selim 1,

Nota 0 din istoria impa,r4iei turce§ti.

Vezi adunarea Istoriilor rusekni, eartea a III-a, fats, 256.

n--

gi-a

ci

1

www.dacoromanica.ro

19

Scrisoarea vieii lui pomeneste, c'ar fi fostmA'Aulariu a Academiei Inv6tatilor din Berlin,Trig la istoria acestii academii este netrecut. Sifiindca lexiconul cel de inv`atatura, a lui JexerIi arata a fi el Director a academiei din Peter-burg, zicand c'ar fi multe adogiri ale lui inizvoadele acestei academii, aceasta este o rata"-cire vederata, caci cand s'a facut academia Pe-terburgului, era mort Domnul Cantimir. larAaceia ce se &este de dansul la izvoadele acestiiacademii, se cuprinde numai intr'acea scrisoarea lui, pentru zidul cel vestit dela Derbent, carea fost de trebuinta eaposatului profesor Baer,la descrierea muntelui Caucazul, in cartea ceadintai a lucrarilor academiei.

Baer ar ft tiparit i istoria imp6ratiei tur-cesti a Domnului Cantimir, daca nu l'ar fi im-pedicat ducerea la tara Englezeased a lui Antiohfiului celui mai tanAr a lui Dimitrie c6ci An-tioh a luat-o cu sine, ca s o dea in tiparacolo, ins6 in loc de latineste a tipArit-o engli-zeste, de pe care s'a dat mai la urmg,tipar frantez i nemtesc.

Si macar c`a, 'ntru aceste talm6ciri nu s'a po-menit nimic de aceia a profesorului Baer, ins'atot se vad intru dansele ad6ogirile lui pe lamargini osebite de celelalte prin stelisoare;scrisoarea vietii inch' se vede mai mult a fialcatuita de dansul.

acelea pot sl fie prea bune, insatot se poate sq, fie intrat intru dansele niscaivagresale i pentru aceia a dor} ca sapanitorul

si

Talmacirile

si'n

www.dacoromanica.ro

20

ast de acum al scrierii cei vechi latinesti,voiascd a o cid in tipariu, macar de o vor so-cotl cineva a fi de prisos, pentru celelalte thd-mciri ce s'au facut. Lea' cei iubitori de istorii,idea de indoeall vor fi intr'un gdnd cu mine.

Acum s pomenese si de scrierea aceia a Dom-nului Cantemir care ne-a indemnat spre aceasta,prefatd, adecd Descrierea Moldovei, un lucru carenu poate lesne sd se rdspläteascd de cdtre geo-grafi, cdci ea lumineazd prea frumos istoria,obiceiurile vechi, Impreun i toatd inchipuireat

Eu cunosc scrierea aceasta aproape de 40 ani,cdci Beizade Antioh invdta pe atuncea la Aca-demia imOraidor de aicea i Ivan Ilinschii odi-neoar6 Logofat al Domnului Dimitrie, a fostunul din falmdcitorii ei i mie mi se pare c'arnauzit atuncea, cum cd izvodul l'ar fi fost alca,-tuit Dimitrie in limba Mo1dovineasc i apoiacel Ilinschii l'ar fi prefAcut in limba Latineascd.Beizade Antioh a luat Descrierea Moldaviei, ca

istoria turceasc i o a adus cu sinesi la anul1732 la Englitera si de .acolo la Francia.

Dupd ce a murit Beizade Antioh i rdmaselesale s'au vândut, aflandu-se atuncea la ParisGraf Tomson, un ginere a lui Berhave celuimare, a cumpdrat scrierile bdtranului Cantemir,pricinuind prin aceia de a rdmas Rusiei. °Pentrucd, dupd moartea lui le-a ddruit sotia sa un-chiului ei Avram Raab Berhave, carele a fostodinioard Profesor la Academia invdtqilor deaici si dela acesta le-a luat prin mostenire dom-

sa

www.dacoromanica.ro

21

nul Cruze sfetnicul de politie §1 medic al Impi-ratului.

Un om adev6rat invAtat, este mult6mit s6 searate &Mei cu slujb6 prin o indeletnicire deacest fel.

Deci eu acest chip §i domnul Cruze mi-aruit mie Descrierea Moldovei, andu-mi volnicienehotArAt5,, ea sa, lucrez cu &Ansa dupre cumvoiu socoti.

. Si s'ar fi c6zut ea sd, impodobesc acest lucruqi cu oarecare adAogire dela istorici Leti, Un-gure§ti qi Turceqti, ine6 §i din istoria cea tur-ceasc'd a Domnului nostru Dimirie, dar imilipse§te vremea trebuincioas6 la aceasta.

G. F. Miler.Petersburg 1764.

dl-

www.dacoromanica.ro

Preseurtare din via% Principe lui Dimitrie Cantemir

Printul Dimitrie Cantemir s'a nAscut la anul1673 Octomvrie 26, ctind 0,01 sa'n Constantinera, numai Serdar la Orhei. La 1684 numin-du-se Constantin Cantemir Domn Moldaviei,urrnand a trimite zAlog pre unul din flu s6i laPoarta Otoman'a' (dup6 cum se obisnuia atunci),el a trimis pre Antioh fiul sa'a cel mai mareirnpreung cu alti sase tineri fii de boeri. Dup6trei ani l'a schimbat fratele salt Dimitrie rg-maind la Constantinopoli pan6 la 1691 candiari l'a schimbat Antioh.

In cursul vremii ct s'a aflat acolo, el s'aocupat cu limba i mai ales cu muzica tur-cease6, pre care a adus-o la o deplinire de careera, cu totul lipsit, ca,ci el fii cel dintal ce aregnlat notele turcesti.

In anul urrn6tor a intovAräsit cu tat6,1 s6upre Seraschierul Deldabon in campania delaSoroca.

La 14 Martie 1693, murind tatql sau, boieriicare f6gAduiseA, murindului pArinte c vor alegeDomn pre Dimitrie, n'a putut izbuti, cAci Poartanurni pre un altul, iar Dimitrie fa chemat la

www.dacoromanica.ro

23

Constantinopoli. La 1700, s'a insurat cu Ca-sandra fata lui §erban Cantacuzin care fuseseDomn in tam romaneasca, si din ca's6toria aceastai s'a nbcut o fiicg,.

Curand mazilindu-se Antioh, s'a inturnatDimitrie cu dansul la Tarigrad, unde s'a facutparinte a patru feciori si a patru fete.

Aici a ra'mas p'ana la anul 1710, cand Petru Ial Rusiei a declarat razboi Turciei. La aseme-nea imprejurare, Poarta gas1 de cuviinta a numipre Dimitrie domn Moldaviei, cAci domnal ceerh Nicolai Mavrocordat, desi om inv6tat si infavor la Turci, nu avea experienta ce se cerela vreme de rgzboi.

Cantemir primi domnia mai mult prin indem-nul lui Deb let Girei hanul Thtarilor prietenuls6u, c'astigAnd fAgAduinta marelui vizir Baltagi-Mohamet cg, nu i se vor cere dgrile acele marice se obisnuiau la numirea Domnilor. Fggg,-duinta insg, nu se Olin, cAci abia sosise el incapitala sa en cea mai mare grabg,, eandprimi porunc s trimitg indat6, banii pentrudomnie i s facg, pod peste Dung,re pentru tre-cerea ostilor turcesti.

Acestea II supararg, InteatAta, incat indatg, asi intrat in trat4e cu un doctor grec nutnitPolicala pre. care-1 trimisese Petru si au incheiatun tratat care incuviintandu-1 i inarindu-1 acestmonarh la Lircc in Po Ionia in 13 Aprilie 1711,i s'au i trimis cu Ufl inadins.

In urma acestei conventii, Cantemir tntiinpre Petru de toate cele ce se urmau, prelun-

si

www.dacoromanica.ro

24

gind pre cAt pu tea facerea podului i indem-rand pre Tarul a veni cat mai eurand. Am6gitins6 de Brancoveanul, domnul Valahiei i dus-manul Cantemirestilor, Petru sosi prea tarziu,când nu mai putii opri treeerea Turcilor.

()stile rusesti t6b6eara, pe Prut, iar imparatulvizit Iasii in luna lui Iunie, unde boierii si totnorodul ii primirg cu consideratia i respeetulce se euvenea unui asa mare monarh. Tarul sez6bovi in Iasi douI zile i apoi se inturnarl intabgra sa.

Campania dela Prut e prea cunoseuta, pentruea s5, o mai spunem aici, indestul cg, Petru eelmare silit a incheia pace, refuz6 hotarAtor dea da Turcilor, ce-1 ceria, pe domnul Moldavieice era in 1ag6ru1 s6u.

Canternir impreun6 cu vreo mie Moldoveni,ce voir5, a se destera pentru ansul, intov6räsipre Imp6ratu1 in Rusia. Petru se ar5;t6 recu-noseltor i generos. Prin un uric cu data din1 August dela Movil6 numi pre Dimitrieurmasii si Cnezi Rusesti cu titlul de Prea InM-tati i Prea 1uminai, Ii ha,r6z1 o insemn6toarepensie i Ii dgrui cu mari mosii in Ucrainacu mari privilegii, cci, lueru nepilduit Inca,ii 1686 dreptul de via i moarte asupra Mol-dovenilor ce-1 urmaserA. In aeelas an, ei se siasezar6 cu totii in Harcov.

Aiei petrecu Cantemir Ora la 1713, oeu-pandu-se de literatur6, cAmd se duse la Mos-cova, unde bo1n6vindu-se so0a sa Casandra, sesi ANL* din viata la 12 Mai neavând inea

§i

si

www.dacoromanica.ro

25

treizeci ani. Ea fi inmormantatA intr'o metna's-tire greceaseg, din Moscova, la care sotul eicontribul mult spre zidirea unei biserici fru-moase.

La 1714 ehiemat fiind la Petersburg, Tarulprimi in gvardiea sa pre §erban al treilea fiual lui Cantemir. Aici z6bovi Oa, la 1715 candPetru intreprMse o cglatorie in Europa, iar else inturng la mosiile sale unde slarsi istoriaimp6Atiei Otomane, pre care a fost inceput6la Tarigrad.

La 1718 intov6r4ind pre Tarul la Peters-burg, se insur6 de al doilea eu ftica CneazuluiTrubetcoi, cAnd Ii schimba, i portul, luandcostumul frantez. La serbarea eununiei lui, auasistat Imp6ratul, Imp6rgteasa i toat6, nobili-mea curtii i la aceastg, ocazie fii numit sfetnicde taink d6ruindu-i Petru i o sabie de mare pret.

In anul urm6tor dus la Petersburg sicopii, afara, de fiica sa Smaragda care Bind bol-nav6 de oftigk a si murit la 4 Iulie in alseaptesprezecelea an al v'arstei sale. Noua sasotie insA, a indeplinit acea 1ips6 nAscand la 8Noemvrie o aka fatk c6riia a fost cum6trIImp6ratul i ImOrateasa, numind-o tot Sma-ragda.

La 1720 priml porune6 s intorleaseasa preTarul la Persia, impreun6 en G-raful Tolstoi siamiralul Apraxin. In campania aceasta, Apraxinavea grija ostilor, iar Cantemir si Tolstoi a tre-bilor politice, a1c6tuindu-se din acesti trei sfatulde tainA al ImOratului.

§'a

www.dacoromanica.ro

26

Mergand cu Imparatul pana la Colomna ceeste la gura apei Moscova uncle se varsa inOca, de acolo au intrat in corabie si au mersla Astrahan unde au sosit la 4 Julie 1721.Dela Colomna lug a inceput a simti o durerela ra'runchi impreung cu niste friguri ascunsecare-1 aducea uneori intr'atata slabiciune, incatera silit sa nu se scoale din pat cate trei, patruzile. La August simtindu-se mai bine s'a dusdela Astrahan dupa Tarul la Persia intr'o fre-gata cu douazeci tunuri ; si toata oastea trecandpeste aid cu Imparatul, au ajuns in putinezile la locul unde s'a zidit apoi cetatea St. Cruci.Cantemir mergand de acolo cu Petru pe uscatpana la Derbent, §-au trhnis fregata inainte cuoamenii §i luerurile sale.

0 grozava furtung ins/ arunca corabia in-tr'un scruntar unde, afara, de oameni, se per-dura toate alte lucruri, intre care i multe scrieriale sale. Slabiciunea sa insa mergea sporindboala sa se vazit ca era o curgere de ud, lacare nu puteau medicii, faca nici o usu-rinta. Atunci el isi facit testamentul si 11 in-credinta Imparatului, pre care il numi Epitropcopiilor sai.

Inturnandu-se la Astrahan i simtindu-se cevamai in putere, i§i cerit voe dela Tarul ca sase dud, la mo§iile sale, unde ajungand in lunalui Martie, isi petrecea vremea cu trebile cas-nice si cu zidirea unei biserici pre care a in-chinat-o St. Dimitrie, dar reapucandu-1 boala

§i

sl-i

www.dacoromanica.ro

27

se ssavArsi din viatl in 21 August 1723, fiindin vArstg, de 40 ani, 7 luni si 5 zile.

El avii cu sotia dinthi ease feciori i dougfete, iar cu cea a doua, numai o fatg. Una dinfete si doi feciori murirg, incg trgind el; siasa-i rgmaserg doug fete Maria si"Smaragdapatru feciori Matei, Constantin, ,,erban si An-tioh. Accst din uring fiind triinis ambasadoral Impkgtesei Elisabetei laugh' regele George,a luat cu dAnsul i istoria Lating a tatglui sgudespre Impgrätia Otomang, care s'a traduss'a tipgrit mai intai Englezeste i apoi frantu-zeste si nemteste.

Dimitrie era la stat de mijloc, mai mult slabdeck gras; pururea vesel, vorba sa era foarteblnd i plgcutg. Se scula dimineata si se ocupade literaturg pang la amiazki cAnd pranzia ;pe urmg dupg obiceiul meridional dorma putindupg mas i apoi iar se apuca de cetit si scris.A trebuit insg. sg-si mai schimbe felul traiuluidupg ce s'a fgeut sfetnicul lui Petru eel mare0, s-a mat o satie tângrg. Grgia turceste, per-sieneste, arabeste, greceste, latineste, italieneste,ruseste i romhneste; i intelegea foarte binelimba elenieg, s1avon i frantezg. Se indelet-nicia mai mult de istorie desi iubia filosofia simatematicile. Arhitectura Ii plkea mult si bi-sericile fäcute in trei sate ale sale dovedescgustul sgu in aceastg, artg, cgei ele fiind decroiala sa sunt de un stil gratios si original.

Cele mai multe din scrierile sale sunt cunos-cute si pretuite in lumea InvAtatg; si arg, nici

t

gi

www.dacoromanica.ro

28

o indoiala, el poate lua loc intre cei tntai li-rati ce au existat pe la sfArsitul secolului XVII

ineeputul celui al XVIII. Pentru Moldaviinsa el trebul fie indoit scump i ca dom-nitor i ca istoric. domnia lui fn scurta

viforoasä, tutus a aratat indestula intelepciunechibzuire in carmuirea trebilor tarn. Ca autor

el RI eel intAi ee a dat idei lamurite istoricestatistice asupra Moldaviei.

Oh iar când sosi vestea mortii lui la Peters-burg, rezidentul Imparatului Nemtesc de acoloprimise diploma prin care Cantemir se numiaPrint de Imperia Romana.

1851 Ianuarie 1.C. Negruzzi.

sa,Devi

si

si

www.dacoromanica.ro

PARTEA GEOGRAFICA

CAP. I

Despre numirile vechi i cea de astazi aMoldovei.

Toat5. -ara pe care o numim astzi Moldovei,impreung cu tinuturile inveeinate de cltre apus,au fost dintr'un inceput sthpanite de cuceritoriicelor trei p/rti ale lumei, Sciii, dar fa'faaibe locui* statornice, ci stedmutandu-se, dupA,datina lor, dintr'un loc intr'altul. Dupg maimulte numiri cc deterä acestor OA, hoardele lorcare urmau unele dup'a altele, Grecii chiemarA,pe locuitorii rii, and Geti,'eand Daci; in fine,sub stapânirea Romanilor, le ziserl Daci pestetot. Iar dupg ce Decebal regele cestora, fu in-vins prin vitejia lui Nerva Traian, Dacii fiindtoti, parte stinO, parte rAspAnditi in toate par-

toatl Ora lor fi prefAcut6 in provincieromang, clatl cetgienilor romani si impArtit6 intrei pri, numite: Ripense, Mediterana i Al-

tile,

sq.

www.dacoromanica.ro

30

pestre. Decea dintE 0.116, o parte a tgrei un-gure§ti i rei romAnWi, Transilvania se numehMediterana qi in fine, partea cea mai mare aMoldovei noastre dintre Dungre i Prut, im-preung cu marginile invecinate tgrii romanesti,Alpestre. Iar dupg ce mai la urmg incepit s6scadg domnia Romanilor, Moldova fu adeseacalcatg de barbari, de Sarmaci, Huni i Goticoloniile romane se vgzurg nevoite a se trage lamunti §i cguta, scgparea in contra furieibarbarilor in partea muntoasg, in Maramure§.Apgra0 aci prin greutatea locurilor in curs decAteva secole, trgind sub legile i domnii lor, infine, v Wald c'at creseuse numgrul locuitorilor,Dragos, fiul lui Bogdan, ki propuse s treacgmunii spre rgsgrit sub chip de vAngtoare, in-sotit de vreo 300 oameni. In aceastg eglgtoriedete din intamplare peste un bou sglbatic, cs-ruia Moldovenii Ii zic bour, i 1uAndu-1 la goang,descinse la poalele muntilor. Iar o tângrg caleade vthiat ce avea, pe care o iubea foarte mult

zic6, Mo lda repezindu-se asupra flarei, aceastase aruncg in valurile unei ape curggtoare, undevângtorii o uciserg cu sggetile lor, iar egteauace o urmgrea .cu fuga i 'n apg, se 'necg inrepedele ei unde. In memoria acestei intamplgri,Drago§ numi rAul Moldova; locul unde se in-tAmplase aceasta. dete numele gintei sale Roman;iar capul bourului voi s rgmang semn al nouluisgu principat.

Cereet'and apoi locurile cele mai apropiatedescoperind acolo eAmpuri mgnoase, cu rAuri

qi

si-i

al

www.dacoromanica.ro

31

adgpate, ora§e, ceati intgrite, dar lipsite de lo-cuitori, spune toate acestea compatriotilor sgi

invitg sg ocupe un pgmant atat de fertil.Nu fgrg multg voie bung urmeazg tinerimea

romang pe Domnul sgu, trece mimtii in cetenumeroase, se avazg in aceste locuri aflate enacest chip minunat §i se 'nching lui Drago§aflgtorul lor, ca celni dintai Domn al acestorlocuri.

Astfel, aceastg targ, intrand iarg§i In stgpa-nirea vechilor ei posesori, pierzand domniaperdu §i numele roman §i dacic qi dela ran'Moldova se numi Moldova, atat de strgini ca,§i de indigeni. Dar numirea aceasta Inca' nu rg-mase pretutindeni. CAci Turcii, intrand adeseaoriin Moldova pentru tgrile vecine ce ocuparg inEuropa, pe Moldoveni Ii numirg la inceput AkMach 1).

Iar dupg, ce Bogdan, inching tara conform u1;,timei vointi a pgrintelui sgu, tefan-cel-Mare,Otomanii, dupg datina ce au de a da tgrilor nu-mele domnitorilor sgi, numirg pe MoldoveniBogdan li, iar vechea numire ramase pang aziin limba Tgtarilor. De alta parte, vecinii Po-loni §i Ru§i numesc pe Moldoveni Valachi,adicg Italieni, iar pe Romani, Munteni, adiegoameni de peste munte.

') Adia Romani albi, in opozitiune cu Kara Itlak (Vlach)Romani negri care aunt locuitorii rii romitne0i.

Romei,

sbi

www.dacoromanica.ro

32

CAP. IIDespre situatiunea Moldovei marginele ei cele

vechi cele de astAzi despre clima ei.

Moldova se 'ntinde in lat dela gradul 440, 54',Ong la 48° 0 51'.

Lungimea ei nu este determinatg, dar cei maimulti partea ei occidentala care atinge Tran-silvania, o aleaza la 450, 39', iar cealalth, ex-tremitate, care formeazg un unghiu ascutit lngAlba Iulia sau Cetatea Alba', cum o numesclocuitorii, la 530, 22', precum se poate vedeadin charta. Dealtmintrea, fiindea o parte a ta,rei,cea despre Transilvania, e muntoasa, iar eeeacese intinde spre Ucraina Poloniei, spre Basarabiaqi spre Dunke, e qes, clima nu pretutindenieste aceea0. In partea muntelui sufla vantulmai rece, dar 0 mai s6n6tos, iar in partea cam-pului, mai cald, dar mai putin princios ska-t6tii. Cu toate acestea ins6 Moldova nu cunomtemulte boale, zie aceasta in asemkiare cu alteOH mai ealduroase; cate oda* dar rar, e cer-cetath, de pest6 §i de friguri rele. Experienta aarkat c pesta nu ce nmte din vitierea aerului,ci observa'm ca ea pkrunde 'n tkile noastre,uneori din Polonia, unde mai aspru domne0e,alte ori prin rasele egiptene qi constantinopoli-tane care debare6 in portul Galati. Frigurilerele d'aici sunt de altA, natura ea in celelalteparti ale Europei. In genere sunt foarte tan iaproape pestilentiale, aa inck cei prin0 de

www.dacoromanica.ro

33

friguri mai to0 mor a treia zi, ran care o due§eapte zile qi prea putini se reinsanato§esc. Siatat este de lipicioasa aceasta boath,, bleat lo-cuitorii mai mult se tem de &Ansa decat deeiuma 0 se ferese qi de amicii cei mai intimiprinqi de aceasta boal& Dacä locuitorii nu ajungadanci batranete, cauza nu poate fi alta, deckori repezile schimbari ale tem peraturii ori traiul

ori vreo slabiciune fireasca a puterilor.Prea rare on vei gasi om de §eaptezeci de ani,d'abia vreunul de optzeci. Dar via0 qi-o pe-

'tree mai mult cu sanatate, qi astfel scurtimeavietei le este compensat c, atat cat au detrait, traesc multurniti qi nesuparati de boalelecare rapesc cea mai mare parte a fericirii ome-ne§ti. Mara de aceasta, taranii ajung la o etatemai inaintata, cleat nobilii qi cei citscuti indesfatari i 'n moliciune.

Cutremurile de pamant, care turbura place-rile mai tutulor Va'xilor calduroase, se simt arareori, 0 nici ca s'a auzit vreodata, ca vreun ora§sau munte sa se fi risipit sau cufundat din cauzacutremurului.

Moldova n'a avut totdeauna ace1ea0 margini,ci cand mai Intinse, cand mai strimte, dupacmn i Ora creqtea sau scadea. In fine, tefan-Yoda numit cel Mare, a pus Orii marginile pecare le pastreaza ?Ana astàzi. Spre miaza-zitotdeauna s'a 'ntins Ora la Dunäre, cea maimare apa a Europei 0 mai departe pang, lagura ei, aproapc de Chilia se varsa in MareaNeagra. Spre rasarit, marginea cea veche a arei

22833

vietii,

www.dacoromanica.ro

34

era marea Neagra, dar in timpii din urma dupace Turcii luara cu armele Basarabia i Benderul,taxa fu imputinat6 de aceasta, parte. AstAzimarginea Moldovei o formeaza, Prutul dela gurasa pAn'a la satul lui Traian, iar de aci, valullui Traian, care e dus prin apa Botnei i 'nlinie dreaptA pAna' la gura Bacului, unde sevarg in Nistru, precum se vede clar in &arta.Spre miaz5-noapte i ragrit, raul Nistru (Tyras),caruia Turcii Ii zic Tur la, desparte Moldova dePo Ionia 0 de Tatarii de Ociacov. Mai inaintetArmul Nistrului numai pana la Hotin era al .

Moldovenilor §i de acolo o linie dreapta trasa'prin Axtrile : Prut i Cirimi§u forma marginea'Wei in acea parte; dar in urma provincia cezace despre Podolia pAna la gurile rAului Se-rafine§ti,42fil supusa Moldovei prin bärbatia luiStefan-cel-Mare i astfel aceste ape unite intresine, adica Nistrul, Serafineqti, Colacinul i Ci-rimu§ul inchid Moldova despre miaza'-noapte,uncle este Campulung rutean 1). Despre apusMoldova astäzi e cu mult mai intinsl decat eraodinioarA. Pentruca inainte de timpurile luiStefan-cel-Mare, toti muntii de care e incinsa,erau ai Transilvaniei i Ora era ingusta despreaceasth, parte. Dar prin puterea acestui Domn,care batuse in cAteva randuri pe regele Matiaqal Ungariei, Transilvanii respin0 se vazura ne-voiti cAuta prin invoeli scaparea de loviri

1) Se ehearng rutean, pentrua oclinioarl a fost al Rutenilorai regatului Poloniei.upui

a-si

www.dacoromanica.ro

35

mai grele. Dup"a aceste invoeli tot sirul mun-tilor cari despart aceste douit tthi s'au dat subputerea Moldovei, adia toath, partea de loc carezace intre vi1e apelor care curg in Moldova.

Se trase deci o linie dela sorgintea apei Ci-rimusului prin sorgintea raurilor Suceavei, Bis-tritei si a Trotosului panä la riul MilcovaceastA, linie s'a decis a fi marginea despArti-toare a acestor douA,

Mai inainte Siretul i Trotusul despärteh Mol-dova de tara roma,neascä, dar apoi prin tar-bätia lui Stcfan-cel-Mare, judetul Putnei seaduase Moldovei, ash 'Meat astäzi riuletul Milcov

Siret despart aceste doug,La partea despre miazAzi sta margine Du-

nrea.Inguntrul acestor margini Moldova coprinde

o cale de 237 ore sau 711 milliariecalcul ce oricine usor poate face consuland a16-turata cbarth, geograficg. Jar mai inainte, Sata nu B. Basarabia ocupatA de ostire turceasea

ta'arascA, coprinderea Moldovei erh de 247ore si 822 mil.

Despre aceste lupte iatti cum vorbegte un scriitor polon derailde credintk Aeegti Moldoveni prin natura, datinele i limba lornu difer6 mult de Italieni, sunt oameni feroci, dar de o marevirtute, nici este vr'un alt neam, care aviinel o ar ma de micA,,al' se lupte pentru gloria resbelului en atka blirbktie, cu atatiinimiei deodati, ori c4' acegtia Ii fac resbel, ori cl se apg,r1contra lor". Mai adaogit apoi Ei sunt aga de viteji, ine51 cu toate aceste neanauri cu care se mkginesc, in acelagi timpfacii resbel neincetat i marl invingkori, pentruc4 §tefan care petimpul pkintilor nogtri domnia in Dacia, bi.ti i invinse inteunmare resbel, mai In aceiagi var, pe Baiazet Tureul, pe MatiaUngurul i pe Ion Albert Polonul. (Ovichoviu, annol 5 an. 1552).

tari.

taxi.

italiene,

ziand:

Si

www.dacoromanica.ro

36

Moldova se 'nvecine§te la apus cu Transil-vanii i cu Romanii, la miaza-noapte cu Polonii,la miazhzi cu Turcii.

Cu toti ace§tia aveau a se lupth ager Mol-dovenii, pe and Ii aphrau inch libertatea.

Dar mai in urmä dupa ce taxa Moldoveichza sub puterea Turcilor, nu mai fa cercath,de alte rezbele, afara de acelea indreptate incontra Turcilor, avand cu ace§tia aceia§i amici

aceimi inimici. Numai Tatarii Nogai, chroraTurcii le dedeserh Basarabia spre locuire, devas-tarl Moldova prin desele lor incursiuni §i'n mij-locul Ocei, aducând-o in mizeria in care se aflii

astazi.

CAP. III

Despre apele Moldovei

De abih vei gäsi in vreo alta Ora atat demdrginith, precum este Moldova, atatea ape im-podobite cu atatea jocuri ale naturei ea acestea.

Moldova numard patru ape mai man i na-vigabile: Dunhrea, Nistrul, Prutul i Siretul.

Dunarea de0 spalh numai o mica parte athrii supus5, asthzi domnului Moldovei, dar totaduce tarii cele mai mare foloase. Chci afarh,de aceea eh' vasele negutatore§ti a mai multorneamuri pot sh, vinh pe Dunhre i sh debarcela Galati aduce Moldovenilor indemanarea de

trimete rnarfa pe Prut la Constantinopol

mai eu seama: sare, miere, nut, cear i mult lemn,care se transport's', nu numai la Constantinopol, dar pAnN,Egipt gi'n Africa Turcilor, pentru a construl ravi gi case.

'rt

t

5

www.dacoromanica.ro

37

0 la alte cetgti de pe lAngI Mama Neagrg,de unde nu scot putin profit. Despre undelebunurile ei cele ascunse, trecem intr'adins, fiindcg.an vorbit pe larg despre acestea aceia ce audescris Germania 0 Ungaria mai nainte de noi.

In Dunare se varsg, 1Prutu1, odinioarg, Hie-rasus I), el vine din muIii Transilvaniei, Car-patii celor vechi, cari despart aceastg tara' dePolonia i taie toatg Moldova prin mijlocul ei.Apa Prutului este cea mai sg,ng,toasg din atecunomtem, insg cam turbure din cauza mâluluice poartg cu sine; iar puind-o intr'un vas destic16, mftlul se a§eazg, la fund §i apa rgmânelimpede i curatg,. (Jhild eram in Moldova, amfäcut insumi incercare 0 am aflat c o mgsurg.de 100 drame apg, de aceastg,, este cu 30 dramemai u§oarl decat o cantitate egall de apg luatgdin alte

Siretul, raul propriu al Moldovei, se na§tedin cele mai depg.rtate margini ale tgrei desprePolonia, curgand spre miazgzi, se vars6 inDunare prin doug, guri. Mau destul de lat §iprofund, dar find pretutindenea inconjurat depgduri §i de munti, iar in unele locuri impe-dicat de vaduri, incg, nu e pretutindeni navi-gabil 2).

Spre miazg,zi mare parte a Moldovei este

1) La Ptolomeu Gerasus, sau Ammiann Porota, la Grecii veelaiPyretus.

2) Curge printr'o vale largg ce variazsg Intre 2 0. 17 km. Areo lungime de 535 km. In cnrsul sh'u prime§te numero§i afluenti.

si

rauri.

www.dacoromanica.ro

38

adapata de Nistru 1) ru asa de cunoscut, incatgasesc de prisos a mai vorbi de ansul. Cautalush a se aduce aminte ca Turcii pe acest rutransporta, toata proviziunea §i cele pentru res-bel din Constantinopol prin Marea Neagra laBender, odinioara si la Camenitia, astazi la Hotin.Apa Nistrului e limpede, dar grea §i sanatateifoarte vatamatoare. La Cetatea Alba,' se varsain Marea Neagra.

Pe lAnga, acestea mai sunt §i alte ape maimici care adapa Moldova : Barladul care curgein tinutul Tecucilor, despre eas'arit spre apus§i se uneste cu Siretul la satul erbane§ti. N 'amputut afia vechiul nume al acestui rau. Su-ceava care dete nume Suceavei, oclinioara, ca-pitala a tärei. Moldova, al carui nume 1-amaratat de unde vine. Bistrita curge din AlpiiTransilvaniei §i este atat de repede, inat celemai marl pietre le surpa, din munte si le ducecu sine. Trotosul, cu apa tot atAt de repede;sorgintea lui nu e departe de a Bistritei. InPrut se varsa Cirimusul, care formeaza' mar-ginea intre Moldova si Polonia. Mai jos deacesta se varsa, Jijia. Iar in Nistru se varsa râulReutul, care langa, Orchei formeaza o prea fru-moasa insula, si Botna, care pe jumatate estea tatarilor de Budjac.

Raraie Moldova are nenumarate. Vom insemnh,ad numai cele mai insemnate, al caror mime1-am putut afla.

1) Ordinioarrt. Tyres, Grecii moderni It zic Dinastrie, TureiiTurla.

www.dacoromanica.ro

39

Se varsq. in Siret, Bni1a, Molnita, Somu§iulcel mare §i cel 'rile, Valea neagr6, Faraon,Rkg,t6,u, Gerul Sahului, Milcovul i Putna, cariaceste doug din urmA unindu-se poarta numelede Sir* lul.

Pe Suceava o mgrese Sucevita, So lea 0 So-lonet u.

In Moldova se vars6 : Homorul, Slatina, Risca,Neamtul, Topologul, Valea alba' §i altele.

Cu Bistrita se une§te Cräc6u1.In Troto§ se vars6 Ths16u1 grat i celalt rdslan,

Oituzul, Ca§inul, Valea seacA i Valea rea.BArladul se adaugsd cu. Barladetul, Sacovetiul,

Vilna, Rebricea, Vasluiul, Vasluietul, RacOva,Crasna, Lohanul, Docolina, Hobalna, Horiata,Smila, Tutova, Berheciu, Zeletinul, Corodul.

Cirimu§ul se na§te din Cirimu§ul alb 0 negru0 din Putila.

In Jijia se vars6 Siubana, Sitna, Miletinul,Bahluiul, Bahluietul, SArca.

Prutul duce cu sine, Colacinul, Cosmanul,Cuciurul, Ciuhurul, Basieul, Corovia, Caminca,Mldgru§a, Jijia, Garla mare, Dele, Valea mare,Valea Bratuleni, Mojna, Nirnova, CAlm'atui,pupa, StrAmba. Sgrata de rdsArit i eea deapus, Chighieciu, Larga i Slanul.

In Nistru se varsh' Serafinetul, a cArui gurAformeaza, eel din uring unghiu al Moldovei spre

Ciorna Jehielul, Thacovetiul, IsnovetiulBaeul.In Mut se varg, Solonetiul, Ciulucul eel

mare 0 mie. Dobruja, Cula i Cogalnieul.

Lii-

11

www.dacoromanica.ro

40

Acestea in Moldova.In Basarabia, Cahulul, Salcea si Ialpuchul

m6rese Dunsgrea; Cogalnicul, Nistru.Din acestea numai Ialpuchul curge neconte-

nit, iar celelalte dou'a sunt ape mai mult stI-tAtoare deck curgkoare; de asemenea i Cogal-nicul nu are sorginti, ci numai atunci se poatenumi parau Cand se umple de ploile de toamnA,iar peste varg, este sec i uscat si ea un santla vedere, pentru aceia vitele Vatarilor din Budjacatlesea pier din. cauza lipsei de apa',.

Precum rA,uri, de asemenea nu lipsesc lacuri(balti) in Moldova.

Dintre mai multe lacuri parte naturale, parteartificiale, merita a fi insemnate mai cu seamlurmMoarele cinci.

Lacul Bratesu 1), intre Prut i Siret, lang6Galati; l'atimea lui este de un miiliariu i ju-m6tate italian, lungimea de cloud milliarie. Nuare sorginti, ci numai o ga,r1A, micA, si nu preaad'ana,, numit6 Prutetu, care atunci cAnd Prutucreste prin ploi, se adap5, dintr'insul. Alt6dat/gArla ramane useat i aduce lacului putrejune.Iar prim'avara când Dunlrea creste prin topireaornätului, nu numai impinge Prutul inapoi,ci umple i lacul cu ap6 proaspt i cu peste,pe care locuitorii Ii prind Mea osteneal6, dupIce apa scade.

Lacul Orcheiului, JANA orasul Oreheiu, seformeaz`a din apele Rgutu i Cula, sease mU-

1) Pare a se trage din ireehiul nume Brythologi. (Bonfinin).

www.dacoromanica.ro

41

liarie de lung si clod, de lat. Lungimealui o mg,reste un iez, fAcut de Vasile

voevod Albanit cu scop de a opri ape si a facemori, cari aduc mari venituri. In mijlocul la-cului este o insulg,, nu prea mare, dar care odi-nioarg,' era impodobitg cu vii frumoase s,i altedeosebite fructe.

Lacul Dorohoiului, numit astfel dela urbeavecinsa cu acelas nume, nu departe de sorginteaJijiei, demn de memorat pen tru multimea pes-tilor ce are.

Lacul Colacinul, la marginea Poloniei, demnde a fi insemnat mai cu seamg, pentru aceea,cg din laturea lui borea1 i cea australg, curgdou runi, Colacinul i SerafineOul, care for-meazg, marginele Moldovei i Poloniei intre Nistru,

intre Prut.Cel din urm6 si eel mai celebru este lacul

lui Ovidiu, numit de locuitori Lacul Ovidiului 1)aproape de Acherman, odinioarg Alba Julia, inBasarabia, ilustrat cu acest nume, pentrucg, inapropierea lui se zice a fi fost exilat cunoscutulpoet roman Ovidiu 2)

1) Nu numai Moldovenii, tin a acest lac se numegte aga delapoetul Ovidiu. dar i vecinii Poloni sunt de aceastA, pitrereanume Saroniciu in deserierea Poloniei, zice c, Lacul lui Ovi-diu este infra Hypanu i Nistru, aproape de gurile acestuia. Acolose vede un zid legat cu plumb, care se intinde 1)1116, la mare,cale de o jumgtate mil. (Vezi Cap. IV).

C11111 cg, Ovidiu a fost exilat in Sarmatia i urbea Tomi;spune el insugi dad. zice: Ne mea Sarinaticum contegat ossasolum".

Astki este bine doveclit c Ovidiu a fost exilat la Tomiscare nu este alt lee dec5.t Constants, de azi.

si th-timea

2)

si

www.dacoromanica.ro

42

El se varsg, in Nistru, nu departe de guraacestuia, pe o garlg strama, dar impresurath,de atatea i atat de intinse mlastini, In cat pestedoug milliarie italiene in lat nu pati trece cu.piciorul. Are un pod peste &um, de o con-strucOe foarte veche, precum aratg indestul atataria lucrului, cat si mgrimea pietrelor din caree facut.

Toate aceste pang aci descrise ape curgatoaresatgloare sunt pline de pesti frumosi si mai

ales paraiele ce curg din muni, au pgstrAviicei mai cu gust, lostoatie i lipeni. Acest pestela zilele de post se aduce totd'auna viu pe cai,pentru masa domneascg.

Rai are acide si minerale, Moldova n'are, orinu le-a descoperit incg, poate pentru ca crede

apa Prutului este destulg doftorie contra tu-tulor boalelor.

CAP. IV

Despre tinuturile i targurile cele de acumale Moldovei

Odinioarg Moldova se impgrtea in treiin Ora de jos, Ora de sus si Basarabia, in carese numarau peste tot 23 inuturi mai mici. Iardupg ce a cgzut Basarabia prin trädarea luiAron Vodg, au rgmas Domnilor Moldovei nu-mai 19 tinuturi i nici acestea intregi.

Tara de jos cuprinde 12 tinuturi mai mici.

ct

parti:

www.dacoromanica.ro

43

In mijloc este:1. Tinutul Iailor. Aici este urbea Iai, langa

apa Bahluiul, cu patru. milliarie mai sus devarsarea lui in Prut. Aici e scaunul Orli pecare l'a mutat tefan Voevod din Suceava, pentruca s poata apara Ora mai bine din mijloculei contra navalirii Turcilor i Tatarilor, obser-vand veneh mai cu greu a face aceasta dinSuceava, atat de departe de marginele barba-rilor. Mai hainte de aceasta era un sat prost,in care abia se asezasera vre-o trei sau patrutära.ni; avea s,i so, moara, in care era un morarbatram, numit Ion, caruia Ii zicea i Iassi. Nu-mele acestui om a voit Domnul s pastreze urbeace a facut dansul, in care a zidit mai intai obiserica', care astki e catedrala, inchinata Sfan-tului Nicolae i dupa aceia i alte palate pentrusine si pentru boerii sai. Iar Radu Voda a in-conjurat Iaii en ziduri, altii 1-au infrumusetatcu alte ornamente i edificii publice, ash in cat

astazi numara mai mult de 40 de biserici,atat de peatrA cA,t §i de lemn, cea mai mareparte prea frumos lucrate. Mai nainte cu 50 deani numarandu-se, s'au gasit 12 mii case pri-vate, iar apoi, arzand de mai multe ori si pus-tiindu-se prin navalirile Tatarilor i Polonilor,de abia a ramas a treia parte nernistuit. Osebitde curtea domneasca, care trage la sine venitu-rile din toata tara, sade acolo i mitropolitultarii, macar ca, nu are numele de mitropolit al

ci al Sucevei, vechiul scaun al tarii,

ca-i

T

si

www.dacoromanica.ro

44

iar in Ia§i nu e in adevAr cleat protopopia,precum mai jos se va argta mai pre larg.

Cu acest tinut se mairgine§te la miazki.2. Tinutul Ccirligaturei, in care nu e nimic

de insemnat, afafa' de Targul-Frumos, opt oredela Ia0 spre Suceava, tot lAnga. apa Bab lu-iului. In acest targ se afl o cas'a domneascg,peste care e pus un pArchlab.

Mai incolo spre apus se intinde :3. Tinutul Romanului, cel dintai in care s'au

a§ezat cetele Romanilor carii s'au intors dinTransilvania in urma nrtvalirilor lui Bathie,dându7i numele lor cel vecbiu. Aci e Romanul,Bonfiniu ii numqte Forum Romanorum, targ

scaun archiepiscopal, la confiuenta Moldoveiqi Siretului. Doi parc6labi se randuese deladomnie asupra acestui targ. Multi sustin c`a aieis'au asezat mai Intâi panAntenii notri reintor§i.Dar nu toti sunt de aceastA p6rere, pentrunu departe de acolo se vede alt loc, pe malulr6s'aritean al Siretului, numit de locuitori Sme-dorova, i aci cred unii c'ar fi fost intemeiatIcea dintE i mai mare urbe. Adev6rul este, cA,aceasta a fost inoith, Mai tarziu de §tefan celMare i pus d. iaräsi in vechea ei splendoare, dardupa ckeva decenii de ani Petru Vod'a' Rare§,nu se tie din ce cauz'A, a risipit-o iarki qi pelocuitori i-a strgmutat la Roman.

Cu aceasta se m'argine§te spre rgsgrit sub ti-nutul Iailor i al CA,rliggturei.

4. Tinutul Vasluiului. In acest tinut esteVasluiul, 12 ore dela Ia§i, pe drumul Durarei,

ca

si

www.dacoromanica.ro

45

la gura apei Vasluiu, unde se varsa in Bar-lad; era cate odata scaun domnese, uncle siacum sunt casele de fata. Dupa, ce domnia s'aalezat la Iasi, la V aslui se randul un par-calab.

Spre miazazi se intinde de-a lungul:5. Tinutul Tutovei, numit ala dela apa Tu-

tova, care curge prin mijlocul lui. Scaunul ti-nutului este Barladul langa apa cu acela§ nume.Barladul era odata mare iar acum e cazut silipsit de toate frumusetile. Acesta este scaunulvornicului tarii de jos, dar fiind el pururea pelanga curte, se randuese in locu-i doi alti vor-nici mai mici.

Tin milliariu de loc mai jos la acelaqi malse vad rama§itele unei cetati foarte vechi, ce sezice astazi Cetate de pamant. Dar nu s'a allatnici o temelie de casa, nici vre un alt monu-ment, din care sa se poata cunoaste bine deeine sa, fi fost zidit, ca nu este alta decat unzid de pamant, de unde poate nu fat% cuvanteredem, c'acele zidiri vor fi fost facute in tim-purile vechi de catre locuitorii rii, spre a res-pinge invaziunile Tatarilor.

6. Tinutul Tecuciului, se margineste despreapus cu Barladul; tinut mare, dar n'are altnimic insemnat, decat micul targ Tecuciu, langapa Barladulul, opt ore dela Bar lad pe drumulGalati lor. Nu are ziduri; aid sed doi par-

In malul Siretului spre apus este:7. Tinutul Putnei, se vede ca-si are numele

calabi.

www.dacoromanica.ro

46

dela apa Putnei 1) Aici este Foqanii, tArguvrlanga raul Milcov la marginile tgrii romAne§ti.Starostele de aici administrh tinutul. Adjudul,targusor putin insemnat pe Siret in sus. La pi-ciorul muntelui Vrancei, nu departe de Mira,mAnastire intemeiath, de principele ConstantinCantemir, se v'ad ruinele unei cetät'l foarte vechi,dar nu s'a putut aflh vre-o urm6, nici de tim-pul zidirei nici al ziditorului. Locul se chiamg,astäzi Ceaciuna. La cel'lalt mal al Siretului,la mijloc intre Siret, Dun'are qi Prut, este:

8. Tinutul (Jovurluiului, care se chiama a0,dela antul Covurluiu, care de0 se 'ntinde peun spatiu de opt ore, e mai mult uscat deckcu ap6. Aci merit6 atentiune tAxgul Galati, carede0 e de o structurl qi m6rime putin insem-nath, dar e piata cea mai eelebrá pe toath. Du-n'area. Aci debarc6 de dou'a qi de trei on pefiecare an, vase, nu numai din locurile vecineale M'arei Negre; din Crimeea, Trapezunt, Si-nope, Constantinopole, dar §i din Egipt 0 dininsu0 Barbaria 0 se 'ntorc IncArcate cu lemnedin Moldova, stejar, corn, brad, cum qi cu miere,cear6, unt i bucate, din care nu putin folosscot toti locuitorii Moldovei. Nu departe de Ga-lati, la gura Siretului despre ra'särit se vederuinele unei cet'ati vechi, care astdzi locuitorii onumesc Ghierghina 2)

1) Se vede urmele unui vechiu Cirg cu acest nume, tot Inpartea uncle se pune Poloda Dacei antice.

2) Cum c'aceastl eetate a fost Intemeiat6 pe timpul lui Traian,ne ineredinteng monetele descoperite aeolo In timpul nostru, dar

www.dacoromanica.ro

47

Deasupra acestuia pe Prut este:9. Tinutul Falciului in care e Fgleiu, targ fru-

mos langa Prut. Cum cg aici a §ezut odinioargTailalli, mg incredinteazg urmele unei cetativechi, ce am descoperit eu insumi nu departed'acolo; cgci cetind eu odata intr'o scrisoare eumana din istoria lui Erodot, cum cg neathulacel rgzboinic al Taifalilor ar fi locuit pe Pruteale de trei zile dela Dungre, i ar fi zidito cetate fgarte mare ; i neputand eu a ggsinici intr'un tinut famglitele ei, am trirnis vreocâtiva oameni cari §ta bine palile locurilor, ca

caute in .0duri1e cele de pe lng Prut,doar vor puteh aflà niscaiva semne din care sgse poatg vedeg luminat, pentru starea cea maiadevgratg a cetatei aceia. i viind ei inapoi aupovestit, c In pldurile cele mai dese despreapus In cuprinsul de cinci mile italiene§ti dea-lungul apei, ar fi ggsit temelii de ziduri i tur-nuri zidite cu pietre arse, care mgcar c pecAmpul acel dinprejur de acolo, nu se mai gg-sese alte rging0te, dar tot au semn de vreoocolire mare.. Osebit de aceasta se mai intgre§techibzuirea mea §i cu numirea aceasta de acuma tinutului acestuia, cgei asemgnarea adevereazgsg se fi izvodit Falciei din Taifalica.

.Mai sus inguntrul tinutului este Hu§u, untArguvr mic, dar scaun episcopal, insemnat

qi o marmurg, c'urmittoare inscriptiune: Imp. Caesari. Div. Filio.Nervae. Traiano. Augusto. Germ. Dacico. Pont. Max. F11. B. Dit.

XIV. Imp. VI. Cons. VII. P. P. Cul. Purnio. Publio. Marco.C. Aurelio. Rufo.

s6,

www.dacoromanica.ro

48

numai prin resbelul in care Petru eel mare, au-tocratul Rusiei, cu o mica ostire a sustiuut sirespins cu tarie patru zile dearândul, mai adesrepefitele atacuri ale Turcilor, in maul 1711.Nu 'departe de acest loc se vede o movila, marefacuta de mama de om, care o numesc TatariiChan Tepesi, iar locuitorii movila Rabii. Incalpentru origina ei sunt deosebite pareri. TJnii zicea Moldovenii ar ft ucis aci pe un oarecareChan al Tatarilor cu toatä ostirea sa i ca intruaducerea aminte s'ar fi ridicat aceasta movila;altii spun ca o regina a Scifilor, anume Raba la,sculandu-se contra Scifilor ce locuiau atunei inMoldova si ajungAnd cu oastea Oat aci, ar fiperit, si aei ar ft ingropat-o ai sai. Care esteadevarul, nu pot spune intr'o istorie atat deintunecata.

Cu acest -finut se margineste la miazanoapte.10. Tinutul Lttpunei. De acesta se tineh,

odinioara Tighina, Turcii Ii zic Benderu, caremai inainte Inca erh, foarte intarita, iar Tur-cii o intaria acum i mai mult la Nistru;in timpurile noastre a fost loc de scapare alregelui Suediei in fuga sa dupa, batalia delaPultava. Turcii phna a nu li se supune, adeseadar in desert batura aceasta cetate, dar ceeacenu putura, cu forta cAstigara in urma prinfrauda i perfidia lui Aron Voda, caruia Mol-dovenii, ii ziser i tiranul, pentruca fiind scosdin Ora pentru cruzimea si tirania cu care seporth, a fugit la imparatul turcesc promiseea' de-I va readuce In domnie, Ii va da Tighina

si-i

www.dacoromanica.ro

49

cea de atatea ofi cerutg impreun6 cu 12 satei-o ya da pentru totdeauna. Pl`dcand sulta-

nului acest dar, pe Aron il puse iarasi in dom-nie, iar pentru pretul ostenelei sale WI cea dintaicetate .a Orli 0 mai mare intAritur6 a ei. contraPolonilor si a ntarilor.

Astfel astäzi Ilpu0la este locul cel mai defrunte al tinutului, la raul cu acelas nume. Doipdrealabi randuiti de domn ingfijese de trebiletinutului. Apoi Chisineul, laugh' apa Bacu, tar-gulet de Rifting important6. Nu departe de acise vede un sir de petre foarte marl, asezate inlinie dreapta,, ea si cum ar fi puse intr'adinsde nran,' de om. Ins6 atat mIrimea pietrelor,cat i lungimea sirului, nu ne las a crede aceasta.Pentruesa unele dintr'ansele sunt in patru col-OH de ate trei i patru coti de man i irullor se intinde peste Nistru pada in Crimeea. Inlimba tthii se chearia Chieile Bacului Si pros-timea crede ed este o luerare a celor necurati,caH i-ar fi conjurati s'a," astupe apa Baeului.Cu .adev6rat este ciij, mai multi domni an cercat

astupe albia acestei ape, care curge o bun6bucatA printre munti, vrand a preface in balt6locurile de acolo, cari nu sunt bune deck pentrufanete, dar acest lucru niciodata', nu s'a pututimplini.

Din sus de Acesta pe Nistru zace :11. Tinutul Orcheiului. Poart6 acest nume

dela targul Orchei, lang6, apa R6utu1, tang numare, dar frurnos qi având cu indestulare toatecele necesare vietei omene§ti. Nutriment deajuns

22833 4

s.

www.dacoromanica.ro

50

Ii da lacul Orcheiului, nu departe de targ sprerdsarit §i frumoasa insul ce a format intr'insul§i despre care vorbiram mai pe larg mai sus laCap. ').

Tinutul cel mai de pe urma ce este pe ca-nalul Nistrului, o bucatk bunk, de eale, e :

12. Tinutul Sorocei. Scaunul lui este Soroca,odinioara Alchionia, langa Nistru, sub deal penil §es. Soroea e mica, dar dupa timpul in carea fost zidit, foarte tare. Are .un zid cu patruunghiuri, foarte tare i aparat de turnuri foarteinalte, zidit cu bicasie, de cari sunt plinA dealu-rile dimprejur. Partea de sus a acestui tinut nuse poate cultiva pentru lipsa de lemne §i apa

acesta este unicul, dar nu atat de mare de-§ert al. Moldovei. In chartele geografice celebune e §i insemnata aceasta parte de loe ea de-§ert. Dupa perderea Tighinei, aceasta cetate ne-fiind de putina importanta in contra Polonilor,domnul a§eza acolo doi prefeeti militari.

Tara de sus coprinde §eapte tinuturi mai mici :1. Tinutul Hotinului, care se intinde pe din

sus de al Sorocei, pe MAIO Nistru, spre miaza-noapte. Aici este Hotinul, cetate pe Nistru decatre Camenitia, ce se numara intre cele maimari cetati ale Moldovei. Aceasta era mai 'nainteintarita despre apus eu ziduri inalte §i §anturiadânci, iar despre rasarit natura insk§i o luta-

1) Pe malul apusan al lacului se va'd In mijlocul pMurilorcelor clese urmele unei vechi cetKti, pe care loeuitorii o numeseOrchii. Judecand. dupg pozitiunea locului ea corespunde cu Pe-trodava veehei Dacii.

§i

III

www.dacoromanica.ro

51

rise prin rapa cea repede a Nistrului i prinstâncile ei, dar in cel din iii ma' resbel ce avurARusii cu Turcii, land acestia cetatea la 1712,arAmath zidurilor de partea dincoace, iar decealalth, parte atat o intgrird Cu noui 1ucr6ridup6 datina de acurn, l'argindu-o mai mult dejumMate, luck ast'azi merit'a a se numi cea maifrumoas6 si mai tare intre cetaAile Moldovei.Cand era sub ascultarea domnilor Moldovei,paza ei era incredintat6 unui comandant deo-sebit, iar de eand au luat-o Turcii, o guvernaun pale turcesc contra incredinOrilor de pacece legaserä cu Polonii, c niciodata, sa' nu seaseze in cetAile Moldovei ostire turceasa

Spre apus urmeaz6:2. Tinutul Dorohoiului, in care este Doro-

hoiul, tArg putin insemnat, nu departe de sor-gintile Jijiei. Aici e scaunul Vornicului dinara de sus, care fiind pururea ocupat la curte,

e inlocuit prin doi Vornici mai mici.tefa'nesti, taxgusor langd Prut, in care Turcii,

cur4ind raul, se zice c6, ar fi facut un stabili-ment naval i o magazie pentru ostirea din Hotin.

Mai in jos :3 Tinutul Hdrläului. Aici e Icrarläul, tar-

gusor mic, pe care 11 administra un deosebitparcglab. Targul Cotnarii este renumit pentruviile sale care intrec pe celelalte toate. A dmi-nistraciunea lui e incredirqata" marelui paharnic.Locuitorii catolici au aici o bisericrt de peatr6prea frumos

Targul Botosani, ale c6rui venituri si ale pa,r-zidita.

www.dacoromanica.ro

52

tilor lui dimprejur le tra,geh doamna, iar pentrustrAngerea lor e randuit un deosebit camaraq.

Aceste tinuturi le incinge ea o coroana :4. Tinutul Cernautilor, care se intinde dea-

lungul marginelor Poloniei. rargul cel mai in-semnat e Cernauti, pe malul de rniazanoapte alPrutului, administratiunea lui e incredintata ma-relui spatar. Aproape de satul Cozmin, langa,apa Cuciurul, nu departe de varsarea ei in Prut,se vad ruinele unei cetati foarte vechi, dar cutoate cercetarile ce am facut, n'am putut aflàvreo urm'a de intemeietorii ei.

Pe malul Siretului spre apus urmeaza :5 Tinutul Suceavei, in care insemnat este

Suceava, odinioar6 capitala Moldovei, scaunuldomniei si al mitropolitului, iar astazi mai toatazace in ruine. Ea e situata langa apa Suceava,dela care si orasul s'a numit as,a, pe un dealneted, impresurata cu ziduri inalte i anturi 1)Suceava avea pe valea dealului o suburbie foarteintins6. Afar6 de curtea dornneasc i caseleboierilor, se numarau aici patruzeci de bisericide piatra, mai multe de lemn, 14 mii case pri-vate, cari toate au cazut dupa stramutarea scau-nului domnese. Astazi sta sub ingrijirea Hat-manului.

Nu departe de Suceava, lâiig apele Suceavasi Siretul, in cotul Siretului, unde acesta se in-

DupX pozitiunea lacului i oarecare aseiMimare a numelui,se crede a fi Sandava vechei Dacii.

')

www.dacoromanica.ro

53

toaree spre miazki, este Räduii, t'arg i seaunepiscopesc.

.Aproape din jos este:6. Tinutul Neamfului, care se intinde o bu-

catg, bung, intre apele Moldova si Bistrita. Acieste Neamtul, cetate pe un deal inalt 1ng apacu acest nume, care din fire este asa de tare,incat poate s'a infrunte cu mandrie orice atacostil. Ea a fost impresuratg, de mai multe ori,dar luatg, numai de doug," ori, odat'a de Turcisub imperiul lui Suleiman si odatg, in timpurilenoastre de Joan Sobiesky, regele Poloniei i niciatunci n'ar fi luat-o daeg putinii Moldoveni ceerau intr'insa, dupg, o impresurare de mai multezile n'ar fi fost siliti sg, se inehine Polonilor.Mai nainte era irnprejurath" cu doug,' ziduriavea numai o pbara, iar dupg, aceia Turciistricand zidul eel pe din afar, a earnas aeumMoldovenilor numai cel din na'untru. NIA, anu fi Moldova supusg, Turcilor, la vreo inam-plane de resbel, Domnii Ii trimtea copii i vis-teria acolo ea intr'o cetate nebiruitg,. Jnc iacum este pentru locuitori la on i ce timp deresmerita, un loc foarte sigur de sapare. Pentruaceia i Domnii mai nainte au zidit intr'insacase marl. can i acum se pot vedea, dar nuau purtarea de grije ce li se cade. Drept din-colo de apa Bistritei este targul Piatra.

In fine:7. Tinutul Bacaului, peste care este un vor-

nic, cu scaunul la Bach'u, ttlrg situat intr'o in-sulg, a rgului Bistrita, vestit pentru abondenta

www.dacoromanica.ro

54

merelor i altor fructc. Are 0 un episcop ca-tolic, care se nume§te de Bacau, pentruca intinuturile de pe langa munte sunt multi supu0Moldoveni, numiti catolici dupa, nationalitatea§i religiunea Mr, pe cari i-a asezat acolo StefanAroda, dupa ce a biruit pe Matiaq regele ungu-rese §i i-a impartit pe la boierii sai. Este deinsernnat satul Cantemire§tii din tinutul Roman,numit Faraoni, ai earui locuitori mai bine de200 familii sunt toti catolici 0 au o, bisericade piatt6 foarte veche. Ocna §i Troto§ul langaapa Troto0u targuri renumite pentru salineleexcelente ce se Osese imprejurul lor. Pe aicie intrarea cea mai larga din Moldova in Tran-silvania.

Basarabia. Basarabia era odata a treia partea Moldovei. Tot pamantul ei este §es, n'are dea-luri, nici codri, se adapa numai cu Ialpugul, careeurge necontenit; neavand rauri nici fântani,ea s scape de lipsa de apa, locuitorii sunt ne-voiti a sapa puturi foarte adanci §i in Me delemne se folosesc cn balega vitelor, cu aceastadupa ce o usuca la soare Ii incalzesc colibele.Aeeasta parte de ar fñ subjugata de Turciinainte de a li se supune toata Moldova. As-tazi nu mai sta sub domnia Moldovei, en toate

oralele i satele de pe land Dunare pang,in ziva de astazi sunt pline de Moldoveni careurmeaza legea cretin i rabda tirania Turcilorqi Tatarilor. Ceilalti locuitori sunt parte Tatari,parte Turci, supu0 ascultarei Serascherului. Ba-sarabia se imparte astazi in patru tinuturi: al

el

www.dacoromanica.ro

55

Budjacului, Achermanului, al Chiliei i Ismai-lului.

In mijlocul acestei pgrti de pgmant este:1. Bucljacun care s'a dat spre locuint6 T6-

tarilor de Nogaia, carii se zic unii de Budjac,alcii de Belgrad, pentru ca pe la anul 1568dela nasterea Domnului, chanul Crirneei cercamd,din ordinul lui Selim II, sq, impreuneze Donulcu Volga, mai bine de treizeci de mii familiide 'Mari Nogai, din cei ce erau supusi

rusese, se desfilcurA, de Rusi si se retra-sera, in Crimeea. Dar fiindc6 in aceast/ penin-suI6 nu inapeau, li se dete alt loc de asezarein -inntul Budjacului 2). In curgerea timpului,mai venind apoi i alte mai multe familii dinNogaia, asa se inmultirg acesti 11tari, incatastAzi mai c6 nu sunt mai puOni la numAr

celealte oarde scitice. Se impart in doug :

Bugeacul ziee Bising este un loc prost lângg Nistru, intrna egruia pgrti a fost odinioarg Tiras, sau Ofiuza: Pentru mostloc mai aratg, si Hans in Harta sa, puindu-1 intru dânsa lngNistru aproape de Acherman, iar Cantimir stg, in potrivg laamindoug povestirile acestea, argtand pe acest loc a fi in mij-locul pArtei acestii de targ.

2) Bugeac se intelege in limba Turceascg unghi, si se nu-meste, asa, pentrueg primAntul intre Nistru i intro Dimgre asa-pra Mgrii Negre se intinde dealungul si face un unghin ascutit;si se vede cg, aceastg numirr ar fi asernenea eu numele eel vechiuBesis, care nume 1-au pus acestui tinut. Istoricii si Geografii ceivechi, i poate c dintru aceasta s'a i izvodit numele Basara-bia, dupg, cum se vede dela Ovidiu carele ziee cu glas trist;Trgesc eu ticgIosie in pgrtile Besoskai. i Plalomen scrie zicand:Din sus de Dacia locuesc Peucinii si Bastarnii. Cum cl Bastar-nii sant una cu Besis, ziee intre altii i Matei Pretorul zicand: Sunto sumg earl cred eg Bastarnii ar fi tot aceleasi popoare, cariodinioarg se chema Besis, i acurn se zie Basarabieni.

de-cAt

www.dacoromanica.ro

56

Orak-ugli i Orumbet-ugli patreaza geneo-logiile cu ingrijire. Dupa datina lor parinteasca,viata petrece pe cAmpu liber : targuri n'au,afara' de Causiani langa raul Botna, care atingeprea putin acest pamant. Dar cum ca aceasta,provincie se bucura odinioara de orase destulde frumoase, se vede lamurit din ruinele ve-chilor zidiri ce se gasesc pe ici i pe colea, intrealte ruinele unei prea vechi cetati la malul Nis-trului, care se chiama astki Tartarpunar, adicatinutul Tatarilor. Aceste ruine se afia, deasuprape o stanca foarte inalta, din al carui piciorcurge o sorginte foarte limpede. Dar nici o iii-scripiune nici alta urma de eine ar fi inteme-iata nu s'a putut descoperl. Nu departe de guraIalpugului insa se gäsesc urme unei cetati maivechi, care de comun se chiarna Tint. tef ancel Mare o ridicase din ruine, iar dupa, aceiaTurcii o asemanara panAntului, incAt astazi deabia i se poate arata locul unde a fost. Dinruinele ei se ridica un alt targ in dreptul celuivechi, care infloreste i astki si se chiama To-bacu, lava Marea Neagra, poate in local undeera vechiul Aepoliu.

2. Tinutul Achennanului. Aici e Achermanul,locuitorii Ii zic Cetatea Alba, Romanii Ii ziceaAlba-Iulia, Grecii Moncastron, Polonii Bielo-grad, pe tarmul Marei Negre, cetate destul demare si foarte intarita. Cand tinea de Moldova,o guverna marele logofat, astki o guverna unAga de laniceri. In timpul din urma s'a renu-mit prin Sfantul Ion cel nou, care a suferit

§i-o

www.dacoromanica.ro

57

moarte i martiru sub tirania turceasca. RIm6-§itele acestuia facatoare de minuni impreuna cualte odoare däruite din 'indurarea Domnilor, le-aluat i le-a dus in Moldova Joan Sobiesky, re-gele Poloniei, pe cand se lama, ca el se ostiapentru biserica,' pentru Crist, dandu-i ajutoarebanesti papa dela Roma.

Mai jos pe tarmul Dunarei se Intinde.3. Tinutul Chiliei. Aici e cetatea cea de

frunte (ihilia 1), odinioara Lycostomon, la guraseptentrionala a Dunarei, numita tot astfel decorabieri greci, pentru ea', se pare ca-si varsaapa ca dintr'o gura de lup. Ea nu este asade mare, dar e o piata celebra, cercetata, nunumai de vasele cetatilor maritime de prinprejnr, dar si de altele mai departate, dela Egipt,Venetia si Ragusa cari se incarca de aci cuceara', cu pei crude de boi.

Locuitorii sunt nu numai Turci, ci i Evrei,Crestini, Armeni si altii de alte natiuni pe caritoti Ii administra un Nasir. Pe timpul impara-tiei lui Suleiman Moldovenii o an prefacut incenuse si de atunci na mai putut ajunge lastralucirea ei de mai nainte.

Pelarmu Dunarei din launtru este:4. Tinutul Ismailului. Aci merita a insemna:Ismailul, caruia Moldovenii ii ziceh odinioara

Smilu, cetate care nu e de desprquit, cu oasteturceasca comandata de un Mutecveli.

Moldovenii i Turcii zic Chilia, Grecii de astazi Lycostomon.Bonfiniu cu unii vrea s'o cheme Achillea.

§i

§i

9

www.dacoromanica.ro

58

Carta lu, la Dunare, unde se varsa Ialpugul,in dreptul Isaccei, intaritura nu prea insemnata.La 1711, cand avura Turcii rezbel cuaci facura un pod peste Dunare spre a treceostirea in Moldova. Pentru paza cetatii e ran-duit un comandant numit Dijdar.

Reni, cum ii zicea Moldovenii, iar Turcii Iizic Timarova, cetate de aceia0 ordine, nu de-parte de gura Prutului in Dunare. Desi sthsub puterea turceascg, nu se aflà. ad nici unturc; ostasii toti sunt 'crestini, toti Moldoveni,prefectul lor, tot crestin, numit Besliagasi, stàsub pasa dela Silistra, care totd'auna e seras-chieriu.

Acestea erau mai toate cetatile i orasele Mol-daviei, care infloria pe cand erau libere 0.apoian ca'zut prin tirania cea nedreapt i inimicainflorirei lucrului public. Despre intemeietoriilor, tac istoricii vechi i noi, inscriptiuni i mo-numente insa nu se descopere. Nici o urma dincare sa se poata vedea timpul sau poporul cele-au intemeiat, nici o inscriptiune pe ziduri,afara numai cand vre-un principe le-a restaurat.Numai Suceava are in zidurile ei o peatra mare,in care sunt säpate sapte turnuri, acoperite c'ocoroana imperiala, pe care o tin doi lei. A farade aceasta, se mai vede in temelia turnurilor opeatra, in care stau doi pesti solzosi, cu cape-tele in jos si cu coadele in sus, si sub dan0i,capul unui bour, iar in coarnele acestuia o steacu sease raze. Fiind insä ca capul de bour s'aasezat ca stema a tarii numai dupa a doua ye-

Rugii,

www.dacoromanica.ro

59

nire a Romanilor in Moldavia, precum arataramla Cap. I, se intelege cI acea peatra, Inc/ aratamai mult innoirea zidurilor, decat intemeiarealor. Apoi toti istoricii nostri sunt intr'un cu-vant, cum ca Moldovenii, cand se intoarsera dinMaramures in vechia lor patrie, au gasit orasesi cetati desarte de locuitori, de uncle se vede

intemeierea dateaza din timpuri mai dep/r-tate. Aceasta se mai probeaza i prin modulstructurii zidurilor in cele mai multe cetati, carinu seamana cleat a architectura romana, afar/de prea putine de care arataräm mai sus casunt acute mai in urma spre aparare in contraincursiunilor tatare. Dar partea cea mai de fruntesunt marturiile celor mai buni istorici romanidin earl se vede c, imparatul Traian a adusin Dacia man l. colonii romane i urmatorul sat."Adrian, cedancl barbarilor mai multe provinciiorientale, a fost oprit de-a pails). Dacia numaide frica s'a nu fie nimicite de barbari acele co-lonii. Adauge apoi monumentul sempitern alacestui lucru adica Valul imparatului Traian,care pan/ 'n ziva de astazi pastreaza numeleintemeietorului sau, despre care ma mir cumde nu memoreaza nici unul din vechii sau mariiistorici. Aceasta, dupa cum l'am vazut eu in-sumi, incepe cu doll/ santuri dela Petrovara-dinu in Ungaria si de aci 'Ana la muntii De-marcapu, adica pana la Poarta de fer, se in-tinde apoi ca un simplu sant prin toata Romaniasi Moldova, taia prin Prut la satul lui Traian,prin Botna la targul Causiani i trecand prin

eg

www.dacoromanica.ro

60

toafil, Tataria se termina la apa Donului. Pan6astäzi are o adancime de 12 coti, de uncle nufara, cuvant putem culege, c spatiul valuluicand s'a facui, va fi fost Inca pe atat de latsi profund. Care ash fiind, nu se poate admitede loc aceia ce voira" unii s afirme ora-sele Moldovei ar fi fost intemeiate de Genuesi.Pentruc6, ostirea romantl, care de-a pururea seafla acolo asediatA in mare numar, n'ar fi pututst a. färä orase §i f6,r6 acoperAmânt si nici sepoate crede c Genuesii, cari numai pentru negotvena de se aqua la mare, ar fi patruns in in-teriorul Moldovei si e an fi 1ntemeiat orase inlocuri ce servesc mai mult pentru agricultuA,decal pentru comert. Iar daca ar sustine cineva

ele ar fi intemeiate de Dacii cei vechi, pecand lucrurile lor infloriau pe timpul domnieilui Decebal i c dupa aceea le-au ocupat Ro-manii §i au asezat intr'insele colonii, noi uniin'am cutezh s contrazicem.

C AP. V

Despre muntii i minerele Moldovei

Despre apus, unde Transilvania se mgrgi-neste cu Romania, Moldova mai peste tot e

1) Bielski, p. 239 zice, c Pacinatii i Comanii ar fi Litvani,cari dupil ce au esit din pIrtile Bosforului Cimmerianu maiIntgi 1egaril, amieitie cu Genuesii cari tinea 13osforul si c'S," acestia,impreunI eu Moldovenii i Bassarabenii arfi zidit eetAtile: Man-cob, Krimu, Azov. Caffa, Chilia, Moncastru i Thrgovistea, s. c.

ea'

ca

www.dacoromanica.ro

61

impresurata, cu munii inalti, de unde Rornaniio numia si Dacia muntoash; iar cealalth parte

ei despre räshrit, are chmpii foarte produch-toare. Muntii sunt invescui din fire cu arborifructiferi i pomi, care pe aiurea cauth a-i pro-duce prin arth. Printre mun0 curg phraek celemai limpezi, care se varsh din sus en sunet des-Mat i aseamhnh aceste phr0 de loc cu celemai frumoase grädini. Chmpiile dau cu indes-tulare semhnhturi pe care aerul rece al mun-telui nu le lash a creste.

Muntele cel mai inalt este Ciahlhul, care deerh cunoscut celor vechi, nii erh sh fie mai putincelebru in fabulele lor, decht Olimpul, Pindulsau Pelia. El se ailh in -(inutul Neamolui, nudeparte de sorgintea Thslhuhii; mijlocul lui tot-d'auna e acoperit de zhpadh, iar vhrful lui niciodath, pentruch pare a fi mai inalt decht noriicei de zhpadh.

Din piscul lui, care se 'Malta foarte in formauuui turn, se vhrsh un phrhu foarte limpedecu mare sunet se repede peste sthnci in ThsIn mijlocul muntelui se vede o statuh de peatrh,foarte veche, de cinci coti Innalth, care repre-zinta o baba, Inconjurath, de 20 oi; dintru achreia parte fireasch curge necontenit un izvorde ap i en greu poate cineva s '*leagh,dach natura arhtat in acest monument jo-curile sale, sau dach s'a lucrat astfel prin mAnavreunui maestru iscusit. Pentruch aceasth statugn'are o bazh pe care sh, fie asezata., ci e 'rn-preunh crescuth cu restul stancei, iar pantecele

a

0-a

si

www.dacoromanica.ro

62

§i. spatele Ii sunt libere, i macar de s'ar ad-mite a crapaturile s'ar fi uns eu oarecare varartificios, precum insine nu negam c asemenidescoperiri ale celor vechi se vor fi perdut incursul timpului, dar totul nu poate lesne sa, seinteleagA, in ce chip acel canal s'a adus prinpicior in partea naturei, pentruca prinprejur ni-ca'eri nu se vad urme de lantana sau vre-o albiede apa. Se poate cu adevarat s fi servit pa-ganilor pentru- cultul idolilor, ai ca'rui inchia-tori erau obisnuiti ori prin mijloace fire§ti, oriprin farmece a face lucruri care sa adua mi-nuni i cugetari de dumnezeire pentru prostimeacea lesne credincioas'a.

Innaltimea cea mare a muntelui se poate cu-noaste din aceea, a el tocmai dela Acherman,care cetate este de 60 de ceasuri departate dedansul la vreme limpede. la apunerea soarelui,se poate vedea tot si ash de curat ea and arfi aproape, care lueru cu greu se poate zicepentru a1i munti, pn i pentru cele mai ves-tite piscuri, dupa' cum socotese eu.

Pre dealurile de prinprejur, se gasesc prabu-site in petre, urme de cai, de caini si de pa-seri, asemenea ea and ar fi trecut pe acolovreodata, o calarime mare. Locuitorii povestescpentru acest Jucru multe basme, ins'a ceratoriinaturii cei poftitori de §tiinta, s ispiteasa ade-v6ru1 acestui lucru.

Mai este ina si alta intinsoare de munte, cese nume§te de locuitori Ercul, spre miaz6noaptela apa Cirimupl, in cotul unde se impreunA

www.dacoromanica.ro

6 8

hotarul 1VIoldovei cu al drii Lesesti si al Ar-dealului, carele pentru inndlOme nu este de ase asemAna cu cethialt. lard pentru alt osebitfenomen firesc, care pre aiurea nu s'a mai vdzut,este iarasi de a se socoti.

Adecd : locuitorii culeg roua care cade pre frun-zele buruenilor, mai nainte de a 'Agri soarele

puind-o intr'un vas, gdsesc pe deasupra apeiplutind cel mai frumos unt, care nici la miros,nici la fioare, nici la gust, nu are osebire deuntul cethialt, dar nu este preste tot anul, cinumai trei luni, Martie, Aprilie si Mai. Untulaeesta are in sine atata putere de hrand, In catcand suie oile la munte, intru acea vreme se'ndduse de multa grdsime. Pentru aceia pdstoriicaH stin, Ii opresc turmele lor in lunile acelea,numai la poalele muntelui.

Munii nostri nu au lipsd' nici de acele da-ruH, care aduc rnunii, adecd metaluri. IDA, maiinainte n'au ingaduit sdparea lor, atata Indes-tularea domnilor, cat i lipsa de bäeasi. lardspre vremile noastre, au impedicat-o stiuta ld-comie a Turcilor, i frica, cd de vor umbla sd-pand vor perde impreund cu Ora incd oste-neala, si rodul ei. Dar cum ea, muntii nu suntsdraci de acest fel de comori, ne adevereazdparade care curg din transii. Pentrucd aceleafiind inguste i umplandu-se de multe oH cu apdde ploae, sau cu topirea omdtului, se varsd dingarla lor i dupd ce scad iari, remane apoipre locul acela unde au vdrsat, niste nisip, incare se gdsese multime de grdunte de cel mai

www.dacoromanica.ro

64

curat aur. Pre care le strang tiganii i cura-tindu-le, scot aata aur dintr'insele, incat pot

aduca Domniei in tot anul in loc de bir,eke 1600 dramuril). Pe malul Nistrului in ti-maul Hotinului, nu departe de cetate, se gasescgurile de fief insusi din fire facute, care suntasa de rotunde, incat fara, de a le rnai lucthpoate cineva sa impuste cu dansele. Insa ma-teria lor este aata de proast6, 'hack la nimicnu poate sq, slujeasca, pang, a nu se topi in foc;si mai inainte Vaud a nu se Iua Hotinul, leeath cu gramadire la Camenita. Iara in vremeade acum githdesc c cu greu vor lash Turcii,ea spre stricaciunea lor sa, le stranga Lesiisa le aiba cu indestulare la razboi.

In tinutul Baeaului nu departe de targulTrotusul, sunt ocne foarte bogate de sare, caren'au trebuinta, de nici un mestesug pentru cu-rata, caci sapand pamantul de un cot sau doide adânc, se gaseste sare prea curatrt, care seprevede ca cristalul si nu este amestecata cupamânt nici cAt de putin; si aceste ocne niciodinioara, nu i-au starsit, macar desi lucreazaintrInsele multe sute de oameni, pentruca intot locul unde se tae drobii cei de sare, lasintr'un loc i in-tr'altul, stMpii de acest cristalde sare, ca sa sprijineasca pamantul boltiturilor

1) Asemenea fac tiganii 0. la Arcleal ; e dupit arltarea luiGetinger ce face pentru lucrurile de InvItl'turg. Cap. 30, anul1770; hrAme0e qi apa Avanioc, 900 gospoclari tigani, cari-i culegaurul dintr'insa.

sal

si

www.dacoromanica.ro

65

sa aiba, loc de a se lati vinele acele noui;a§a, apoi boltele acestea, atata se umplu de

sare pang, in dougzeci de ani; inat nici se cu-nose ca au fost deqertate vre odatä; 0 se ga-sesc intr'insele uneori pe§ti impreuna crescuti,cari n'au deosebire de pe§tii cei fire§ti cari seafl prin parade de prin prejur.

intr'alte locuri se mai gasesc multe ocnede acestea, insa domnii au oprit sa nu se des-tupe, pentruca nu fiind prea multa sane sa-iscaza pretul, fiindca, acele ce se lucreaza ajungin destul pentru. trebuinta.

Inca 0 dealuri intregi sunt in Moldova, carese vad a fi pline de sare, luandu-se fatamAntului deasupra lor.

Dela aceasta sare nu numai Domnica, ci §itoata tara are mare folos; osebit de locuitori,yin 0 dela Bugeag i dela Grim, 'Inca §i dintrealte tari mai depa'rtate §i o cara in toti aniicu corabiile.

Silitra o fac mai in tot locul, pentruca pa-mantul Moldovei este negru §i silitricios.

Pre Tazlaul sarat nu departe de satul Moi-nesti, in tinutul Bacaului, curge dintr'un izvorpacura cu apa amestecata, cu care se slujesctaranii pentru unsul carelor §i zic, ca de s'arputea scurge bine de apa, an fi cu mult maibuna pentru trebuinta casei decat dohotul.

2MS 5

§i

§i

pa-

www.dacoromanica.ro

66

CAP. VI

Despre cdmpiile i pädurile Moldovei

Campii Moldovei cari sunt 1udai pentrurodirea Mr, atat de istorici cei vechi, cat si decei noi, intrec cu mult bunatAile munWor pen-tru care am vorbit mai sus; caci aceia carisunt in mijlocul celor mai multe tinuturi, cesunt despArtite cu dealurile i apele Moldovei,macar de nu-i mai grijeste nimenea, dar tot iidau rodirea br la WO. Sernanhturile care nuse pot sem'ana la munte pentru raceala, crescatata de frumos pre campii acesti netezi, Meatgraul in anii cei bine roditori, Ii d samarrtasa locuitorilor cu douazeci i patru de pqrti maimult, secara cu treizeci de parti, orzul cu sase-zeci de pa'rti, iar malaiul de nu va vedeh cineva

cu greu va crede, c6ci asemeneas'amanta sa cu trei sute de Orti mai mult decatsem'anMura.

Pentru ovaz nu este Moldova asa roditoare,ca pentru celelalte seman6turi i nici este obici-unit pana la atata, pentruea, caii se heanesc cuorz in Mc de ov6z. MJaiu1 creste atata de fru-mos in taxa de jos, cat este cu putinta, pentruaceea au si ranhi acest proverb : Ca malaiulin Ora de jos si merile in Ora de sus, n'aucoaja". Pre acesta rnacinandu-1 ei, 11 framanta

fac paine si-1 m'ananc6 mai vartos cu mit,cand este cald.

ii (la

si-1

www.dacoromanica.ro

67

Nu livezi se ggsese pe campii acestia ci chiarpgduri intregi cu copaci roditori. Acestea crescdin fire la munte, iarg la camp se hultuesc sipentru aceia sunt si mai cu gust; si indestu-larea poamelor este asa de mare, luck Lesiicand avea, in vremile vechi sg meargg cu oastela Moldova, credeh c n'au trebuintg de altgzaharea, zicand: c poamele care sunt cu in-destulare in Ora, le-ar fi deajuns pentru toatgoastea. Insa ei prin asa mare lgcomie ce aveaula acestea, Ii pricinuiau de multe ori boale Ion,prin care mai tare au egzut, decat de armelevrgjmasilor i apoi s'au si invgtat a se pgzimai bine de dansele. 'Ville cele de frunte, cesunt o bucatg, bung de loc, intro Cotnariintre Dungre, intrec pe toate celelalte bungtatiale tgrii; cgei ele atata sunt de bogate, ineatnumai un pogon d ale patru i cinci sutevedre de vim

vinul eel mai bun, se face la Cotnari, untarg in tinutul Harlgului, iarg afarg din targnu este cunoscut, cgci ctae il scot din targ,due pe apg, sau pe uscat si n'au vasele purtarebung de grip, apoi Ii perde puterea sa. Iar eufarg, de aceea indrgsnesc al socoti a fi cel maibun deal toate celelalte vinuri ale Europei,Inca i insusi decat eel de Toeaia; c iindu-1cineva trei ani in pivnitg adaneg si boltitg,dupg, cum este obiceiul la noi In targ, apoiintru al patrulea an, dobandeste acel fel de pu-tere, ineat arde ea rachiul, si eel mai marebetiv, abia este vrednic se bea trei pahare sg'

§i

Si

0-1

www.dacoromanica.ro

68

nu se imbete; Inca nu aduce durere de cap sifloarea lui este osebita de ale altor vinuri, cacieste verde si de ce se invecheste, se si mai in-verzeste.

De acolo spre miaemoapte, nu mai sunt altevii care sa poata face yin mai bun, caci inpartea muntelui Cotnarii despre miazanoapteInca nici un strugur rnacar nu se come, desprecum de multe ori s'au ispitit; si se vede cafirea indaraptand celorlalte tinuturi rodirea vi-nului, s'a aratat puterile sale numai la acestloc. Dupa vinul acesta, se socoteste a fi maibun, acela care se face la Husi, in -(inutul Fal-ciului; al treilea, cel dela Odobesti in tinutulPutnei spre Milcov ; al patrulea al NicorestilorIn Onutul Tecuciului pe Siret; al cincelea celdela Greceni in inutul Tutovei pe Berheciu; siad saselea acel din \Tulle dela Costesti tot dintr'unacest cinut; osebit de alte locuri cu vii maiproaste, pe care le tree acum cu vederea.

Aceste podgorii nu slujesc numai pentru tre-buinta locuitorilor, ci Inca pretul cel mic alvinului, trage la sine si pre negu0.'torii Rusesti,Lesesti, Caetcesti i Ardelenesti; La Inca si precei Unguresti; si due pre tot anul in tarile lorinuttime de yin, macar desi nu intrece cu bu-natatea pre al bor. Basarabia mai inainte panacand era a Moldovenilor, Inca nu avea vii slabe,iara dupa ce au inceput a o stapani Turcii,hulitorii de yin, au cazut i acelea si acumnumai cat Ii in crestinii cari locuese in inutulChiliei si al Ismailului vreo cateva vii, din care

www.dacoromanica.ro

69

de abia scot ath,ta vin, cat le este pentru tre-buinta lor.

Cu codrii *Inca este Moldova foarte imboga-tita, al carora lemn nu este numai pentru che-restea i pentrn foc, ci i copaci aducalori deroada indestula.

Lucratorii de corabii, cauta, mai vartos ste-jari Moldoveneqti gi ii lauda a fi mai bunipentru corabii, cleat tot celalalt lemn, 0 maitare impotriva cariului. Inca ei au inteles laacest lemn, ca de nu curata bine coaja lui ceaalba ce este pre dedesupt §i se intampla deramane cat de putina. apoi in scurta vremepricinue§te tot lemnului, borte de cari; iara, cu-ratindu-i bine .pelita aceasta, acest lemn nicipeste o suta, de ani, nu-1 vatama nici vremile,nici aerul, nici apa.

Doi codrii an fost la Moldoveni mai vestitidecat toti cei1a1i, adica al Cotnariului si alTigheciului.

Al Cotnariului este aproape de thrgul aces-tuia0 nume 0 nu s'au facut din fire, ci insu0sarguinta locuitorilor l'au cladit; caci pe vre-mile lui 1.tefan Voevod celui mare, era acolonumai un camp mare gol, iara dupa aceea,Lesii cu o oaste mare asezandu-se cu tabarapre campul acela i stramtorandu-i -t-e-fan Yoe-vod i-au batut 0 le-au robit tabara §i luandu-ipe fuga, pre_cei mai nJul i-a oborat i prestedouazeci de mii a prins robi, dintru care ceimai multi era boieri. i apoi pentru rescum-pararea lor indemnandu-1 Craiul Leqesc cu 0

www.dacoromanica.ro

70

surn1 de bani, n'au primit-o el, pentrucg nuera iubitor de argint, ci a voit mai vArtosfac6 asa un semn de biruint6, care yes-teasc6 vitejiile sale si in veacurile cele viitoare.

pentru acest sfarsit, a injugat el pre totiLesii la plug si a poruncit de a arat tot cam-pul acela, pre care s'a intamplat razboiul, careeste de doua mile de lung si de o mith de latsi a semanat pre dansul ghinda care 'era gAtitapentru acea trebuint6, din care au crescut acumpaduri in destul de largi si de fruumoase, carese numese Dumbravile Roii, pentruc6 sau udatcu sangile Lesilor; iar Lesii le numese Buco-vina si niciodath, nu pomenesc farl de lacrämipentru acest loc1).

Alt codru dincolo de Prut, la hotarul Ba-sarabiei, ce se chiam6 Tigheciu, cuprinde inlauntru mai la treizeci de mile Italienesti si estepentru Moldoveni apararea cea mai tare in po-triva Scitilor, caH de multeori l'a napadit darnici odath, nu l'a avut. i m5,car cg, copaciiintru dansul sunt foarte Ina1i, dar stau foartedesi unul de altul, incat nici pedestrasi nu poate

Aicea inteadevgr este hicrul cel mai cif grqaM al isvo-dului lui Cantemir, pentru care pomene§te B4ing la inOlintareasa cea scura. Autorul nurneite pe acest codru, al Cotnariului,pentrua, ar fi aproape de Cotnari qi adaogii zicAnd :numese Bucovina. S,i sub acest nume este i titit, a fi un *codruaproape de Nistru i harta incA 11 arat6 a fi acolo. Deci Cot-narul este cu treizeci ceasuri cel putin depratat de Bucovina spremiazAzi; pentru aceea se vede cit Cantemir a voit sl arate pentrudoi codri qi i-a amestecat pre amandoi unul cu altul, sau e'agreqit tAlmAcitoriul cel latinesc, pentru care pomene§te d-1 Mullerla inainte cuvântarea sa, poate neintelogancl bine isvodul celMoldovenesc al Domnului Cantemir.

sg-si

el Lesii ii

sd-i

www.dacoromanica.ro

7 1

strgbatg printr'insul, afarg numai pe poteci,care sunt stiute numai de locuitori.

Mai inainte se numgrà pre acolea preste 12mii .de locuitori, cad era ostasii cei mai vitejiin toatg Moldova ; iarg acum dupg rgzboaele

cgderile cele multe de abia au rgmas doug'mii. Acesti oameni au cu TAtarii megiesi delaBugeag, o invoealg, ea pre tot anul sg le deeo suing de grinzi, pentrucg in Basarabia maitotdeauna este lipsg de lemn; i aceastg, Invo-ial pgzesc i pang in ziva de astgzi foarte.Insg cand voesc Tgtari s calce preste tocmealg

sg' iee lemn mai mult, care de multe ori säintamplg, atuncea acesti locuitori de pre acolo,

se apgrg cu mana inarrnatg, izbutind de multeori biruintg.

CAP. VII

Despre fiarele cele silbatice §i dobitoacelecele domestice

Despre fiarele care sunt in Moldova asemeneaca si in celelalte tgri de prin prejur, nu estetreaba noastrg ca sg facem o descriere asa lungg,pentru c noi, nu ne-am apucat ca sg argtgmturmele cele ce umblg prin codrii adieg; cerbii,ciute, cgpioare, vulpi, rasi i lupi ; ei numaica s povestim pentru dânsele ce am aflat euosebire la aceste flare Moldovenesti. i asa imiaduc aminte, cg la noi sunt trei soiuri de oi,acele de munte, de 'Soroca i cele sälbatice; dar

sg

§i

o

§i

www.dacoromanica.ro

72

nu se stie bine,_ eke si de man turme de oise alb, la munte; pentru eg toate pgrtile Mol-dovei despre apus, care nu sunt asa bune pentruseingngturi, slujesc pentru pa'sunea oilor, cucare se tin mai vartos locuitorii de pre acolo.Pentru aceea Beiliccii dau la Tarigrad pre totanul oi de acestea, ce se numese in limba tur-ceaseg, Chivirdoc, mai mult de sasezeci mii,pentru cuhnea Sultanului; pentru c carnea lorse socoteste de Turei mai mult deck toath, altg,came, atk pentru gustul ei cel bun, cat sipentru usurinta mistuitului. In trei locuri seglseste deosebit bung pkune: in Câmpu-lungRusese spre Putila, in Campu-lung Moldove-nese pre Moldova si pe muntele Vrancea in ti-nutul Putnei.

La camp sunt oile en mult mai mari, Insmai putine deck la munte; i dintre acesteasunt de a se socotl deosebit, acelea ce sunt intinutul Sorocei c toate au eke 0 coastg maimult deck celelalte i cat trgese ele, nu o pierd.Iarg' trecandu-le intr'alt inut, fatg miei la altreilea an numai cu acelea eoaste, obisnuite,asemenea i alte ori de pre aiurea, aducandu-leintr'acest -put, fatg miei cate cu o coastg maimult.

Deck acestea sunt mai cu mult deosebiteoile cele sglbatice, care en greu se vor ggsipre la alte locuri. Buza lor cea deasupra span-zurg in jos de dourt degete mari, pentru aceeasunt nevoite ca S paseg mergand indgrgt;grumazul lor este tapgn fgrg de incheetura,

ci

ci

si

www.dacoromanica.ro

73

pentru aceea nu pot sg-si intoared capul niciin dreapta, nici in stânga, i picioarele lor suntscurte, insg atata de grabnice, incat nici ciniicand le gonesc mai nu pot sg le ajungg' ;adulmecarea lor este atata de asprg, incAt deo mild nemteascg' departe ad ulmeca pre yang,-toriu, sau pre fiara care vine cu vAntul asu-pra bor. Iarg dud yin asupra lor impotrivavAntului, nu pot s-d-i adulmece pang cand leprind.

Oamenii locuitori de pre lAngg, munte, anboi mici, iarg cei din partea ampului, au ci-rezi mari de boi prea frumosi, pre can ii danpnin tara Leseasca, la Dantig pre tot anul maimult de patruzeci de mii, si de acolo ii vAndprin tärile de prin prejur, in loc de boi Lesestisi in Moldova se cumpgrg perechea de boi cateCu 5 si iarna inca i chte cu 3 taleri nemtesti,iarg in Dantig ii valid si cu ate 40-50 ta-leri, i boii cei mai grasi si mai buni se 0-sese pre paraul Sgrat in tinutulpre pArAul Bascul in tinutul Cerngutului pentruc'acolo este eampul foarte sgrat i iarba foartebung si ingrgOtoare. i atata sunt de multiacolo, inegt nu numai c sunt cu indestularepentru chivernisirea locuitorilor; ci Inca ii potplgti cu dnii i birul i &rile cele grele, carele iau Turcii dela dansii.

Pe amAndoug" malurile Nistrului se ivesc ekeodatg bivoli, dar se vede cg, nu sunt de loc,ci sunt trecuti din Podolia si din Ora Tgtg-reasca, preste Nistru cAnd ingheatg, din pricina

§i

FlIciului, §i

www.dacoromanica.ro

74

vAnturilor despre miazanoapte ce bat iarna inpartile acelea.

Pre muntii despre apus se aflä o fiara, caremai ea adeverl ea este a Moldovei si senumeste de locuitori Zimbru. La marime seasearnana cu boul domestic, Insa capul lui estemai mic grumajul lungaret, pantecile vitoanmai inalt la ciolane, coarnele supOri crescutedrepte in sus si varfuri le lor eele foarte ascu-tite sunt puOn intoarse in afara. 0 fiara sal-batica i grabnic i asemenea ea si caprioarelese poate urch pre stancele cele oable; pentruaceea cu greu se poate prinde cu alt chip, faranumai en pusca. i aceasta este fiara a carieacap l'au luat stem/ tarei Dragos Voevod Domnuleel dintai al Moldovei 1)

RAmatorii in Onutul Orheiului la satul To-hatin, intre apele Ichilul si Rautul, nu suntcu copitele despieate, ei intregi i mai ea si lacai i rAmatoarele care le aduc acolo din alteWO, al treilea an Inca fata prasila asemeneaen copitele intregi si aceasta nu se intarnplanumai celor domestici, ci i celor salbatici carise plodesc rnultime prin stuhurile ce sunt prelAnga Nistru.

Caii Moldovenesti in partea muntelui suntmici, si la faptura asemenea eelor Rusesti, insafoarte vartosi i trainici la munca si la copite

1) Aceasa fiarg de care pomene§te autorul nu se mai ga'sqteaeurn, i povestea c numele i sterna Virei este dela eltteaualui Drago i Zimbrul o respinge ehiar el in alte serieri a sale.

a-cti

qi

c

www.dacoromanica.ro

75

asa de tari inegt n'au trebuintg de a fi poteo-viti, macar de an a merge ori 0 la ce dru-muri grele.

Jar In partea campului sunt eaii mai marisi mai frumosi la fgpturg, potriviti la ciolane,mai grabnici 0 mai trainici si nu stint iubitinumai de Le0 0 de Ungari, ci si de Turci,earl au si proverb ; Agern dilberi, bordam bar-giri meshurdir, adieg: un tangr persese i uncal Moklovinesc, sunt mai slgviti deeat toti

Imprejurul hotarelor Moldovei se mai ggseseInc i herghelii mail de cai sälbatiei, cari nusunt cu nimic alt osebiti de eel domestici, cinumai e stint mai mici i copitele de o palingde late, vArtoase si rotunde. Pe acestia Ii cum-pgrg Tgtarii de Bugeag i ii tin ofi pentru os-pete, ori pentru slujba casii. Cgei despre toamngcAnd este vre-o parte de aeelea adgpate en ploinecontenite, preacAndu-se ea o m1atin, atunceahotargse ei o zi i locul uncle sl se adunetoate cAmpiile eele de pnin prejur le umplu deehiote i de zberete. Deci caii eand and ehio-tele care rasung din toate *tile de pefug imprgstiati intr'o parte si intr'alta si nuggsese nici un loc sg fie fgrg de vuet; §i apoicu acest chip li mâng in mijlocul vre unui vsde aeelea mlgstinoase, pe care Ii numesc Ghioler,de unde ei pentru copitele ion cele late nu potsg mai fug* ei rgnign acolo inglodati; si aaii ueid apoi Tharii cu sAgetile qi cu sulitele

ceilalti.

elmpii,

t

www.dacoromanica.ro

76

prind pe o searn i vii i Ii impartescintre dansii dupa placerea lor.

Pentru alte flare de care sunt plini codriinostri, nu voiu zice acum nimic, adeca: pentrurki i pentru sderi i pentru vulpi, a carorablane slujesc foarte mult impotriva frigului.

Tar pentru albine voin zice macar cat de putin,caci aceia ce am inteles pentru economia lor,nu este neplacut i nici este la toti cunoscut.Locuitorii au dela dansele mare dobanda, pentru

toate campiile in toate loeurile sunt pline decele mai frumoase si mai desfatate flori; i pa-durile Inca le dau neincetat materie pentru ceara

pentru miere; si ar avea si mat mare do-Wanda, cand ar cuteza sa tie pe toti roli careroiesc ele in toti anii, insa in legea tArii esteoprit ea orisicine sa nu tie mai multi stupidecat sufere locul sh'u, ca nu cumva mulfimealor s zahaeasca pe megiesi. Osebit de faguriicei obisnuiti de miere si de ceath mai fac albi-nele moldovenesti Inca i alt soiu de cearä camneagra prea mirositoare, dar nu pun miere Intr'ansa, ci o as,eaza nvmai impotrivh lucirii soa-relui; pentru aceia prisacarii, ean.d prind cateun roiu Cu matca lui, apoi fae in vasul in careil pun o borta si in multe locuri crestaturi,ele mai nainte de a 'ncepe s lucreze altceva,astupa bortile i crestatnrile cu ceara, d'aceastaneagra, pentruca ele nu pot sa' lucreze, faranumai la intuneric i apoi dupa aceia incep alucrh. Pe aceasta ceara o scot prisacarii la vremecu mierea si o valid mai scump, pentruca mi-

§i

ea,

§i

ii

www.dacoromanica.ro

77

roase mai ea si ambra si st a. impotriva razelorsoarelui.

S'au inceles a roii can sunt aproape decand se intalnesc unul cu altul prin vazduhincep razboi cumplit si nu inceteaza pana candpartea cea biruita este nevoita a seaph en fuga,si de acolo inainte partea cea biruitoare, nu-simai strange miere de pe flori, ci merge in toatezilele la stiubeiul celei biruite si Ii ia miereacea gatita, pentruca ea nu se poate aparh. §'apoivazand prisacariul e albinele lui luereaza ensarguin i spor, nu fac nimic, atuncea el petoate albinele care le gaseste in stiubeiul acelale stropeste cu crida muiata in apa si a douazi merge la megiesnl sau pe ale caruia albineare presus si Ii arata petele cele albe si Ii si-leste implineasea paguba.

Se mai gaseste Inca in Moldova si pe hotarulPocuOei, o pasere ce se numeste de locuitori,Ierunca, si de Lesi, Glusea, adeca surda, si esteasemenea eueosului de gotea, 'MA mai ink side fire ntang i surda; si daca gaseste vr'unvanator i o suta intr'un copae, pe toate lepoate impuseh pe rand si celelalte privesc cumcade una dupg alta. Carnea lor este foarte gin-gase i alb i 'ntreee cu gustul ei cel bun pepotarniehe, Inca i pe( fasan.

altii,

sa-i

www.dacoromanica.ro

PARTEA POLITICA

CAP. I

. Despre ocarmuirea stApAnirii Moldovene§ti

Cela ce voes,te s fac o descriere politicapentru Moldova, trebue dupa cum gandesc, intai

cerceteze chipul si mijlocirea cu care se ocAr-mueW, pentruca afiam, c Inc i oamenii ceimai invatati au greqit in descrierea ei.

Marturiile cele lurninate ale istoricilor celorvechi, nici de cum nu ne lag g fim la in-doiala cum ca toata Dacia, cAnd erh Inca' a Ro-manilor, nu numai ca s'a ocArmuit de stapa-nitorii Romaneqti, ci Inca i despre legile lor;iar dupa aiderea Monarhiei, ne mai trimitândRomanii intru d'ansa nici o§ti, nici ocArmuitori;

bejenarii Romane§ti ne mai putand suferlnavalirile cele multe a le barbarilor, pentrucanu aveh nici ostasi, nici ocannuithri, se vedeca au fost nevoi0 ca sa-0 pue loru'O stapani-torii dintre dânii, dupa pilda vecinilor lor; insainchipuirea stapanirii aceOia nu se intelege lu-minat, pentruca istoria tutulor popoarelor de

s.

www.dacoromanica.ro

79

pe vremile acelea este intunecath,, ci numaiaceasta este stiut, ch' locuitorii Moldoveni, carivenise dela Italeia Si duph, aceea s'au chutatschparea lor prin mun0, pentru nhvhlirile Sci-tilor si a barbarilor, au avut insusi Craii sauDomnitorii Mr. Dela Crai se trage Ioan celRomânesc, carele a fost asa de vestit, pre-cum. arath Nechita Honieat §i tathl lui Drago§ I,carele a sfhtuit pe strhmosii nostri sh se intoarchiarasi inapoi in patria lor cea veche, primind

dreghtoria domniei sale dela cel ce a venitin Moldova duph dansul.

Ai shi urmhtori au ochrmuit cu athta (Iemare socotinth sthpanirea care o dobandea eiprin alegerea boerilor, incht, macar c pentruputerea si mhrirea rii nu era asemenea cu ceimai multi principi crestinesti, dar nici miiidintr'aceeia nu aveh a porunci nimica asuprasupusilor Ion ').

Pompele imphrätesti en care se slhvese sta-phnitorii cei mai maxi, nu le lipsia lor nici unasi in arh nu aveh pe nimeni asupra Ion afara,numai de Dumnezeu si legea i nici la o sta-phnirè sträinh nu era, nici inchinati, nici supusi.

pacea, viaa, moartea §i averea tutulorsupusilor lor erh numai la insusi voia lor si latoate aceste aveh s portmceasch duph, plhcerealor, färh, de a aveh ei impotrivire dela cineva,macar de urma cu dreptate sau cu strâmbhtate.

1) Frasa aeeasta este neinteleasl, negre;iit el din grqala tra-dueltorulni.

§i

RAzboiul,

www.dacoromanica.ro

80

Inca si imparatul grecese Ioan Paleologul, pevremea soborului dela Florentia a daruit luiAlexandru celui bun coroana Craeasca impreunacu numele de Despot. §i a pricinuit acestuidomn ridicarea vrajmasului asupra lui, pentrucare find el nevoit sa-si isbandeasca impotrivavrajmasului aceluia, a poruncit de a apnea totneamul arme in maini; i cu acest chip nunumai c s'a pazit i s'a aparat Moldova numaisingura' de catre napadirea megiesilor ei, ci Incai. de catre tulburarea Turcilor, latindu-se Inca,

botarele mull mai inauntru in tarile vrajma-silor ei, adica in vremea stapanirei lui §tefan V,celui mare 1). Insa stapanirea lui a fost o preascurtare de vreme pentru Moldova, intru care astampit de a mai creste; si a inceput candcand a sca'dea, pana &and a cazut mai la urmain starile cele mai sereimane intru care o vedemacum 2) (Jaci subt Bogdan un fiu al sau, deodata s'a stins raza cea de frunte a slavei Mol-dovenesti, voia de a mai face rasboi si a lega

') Pentru acest domn a rd4iturisit Dlugog in Istoria Legeascilzieând: 0 ce domn vrednic de minune, intocmai de mare ea giVoevozii Eroicegti, de care ne minun6m atAta, carele pe vremeanoastrl a fost cel tnti intre stilpanitorii lumii de a lucrat bi-ruinte aga slgyite impotriva Turcilor. El dupli judecata mea, afost eel mai vrednic sI i se B incredintat domnia i stilpitnireapaste tot pAmintul; si mai vartos dregittoria de Voevocl gi Ar-histratig Impotriva Turcilor cu sfatul eel de obgte, eu invoialagi en hotArirea cregtinilor.

La alt loc anul 1774, foaea 531, numegte el pe acest StefanluptXtor i domn treaz, mare gi de frunte. Si multe alte laudesil Osese pentru dânsul la acest scriitor.

Acest Stefan al V a domnit inainte i dup6 anul 1500.Acesta s'a intarnplat la anal 1560, supt Suleiman al II,

impltratul eel puternic al Turcilor.2)

si

www.dacoromanica.ro

81

pace, jurand el imparatului turcesc jurgmantulcredintei, faggduindu-i sg, plateascg, pe tot anulpatru mii de galbeni semn de inchinaciune. Iargo bucata de vreme tot a rgmas o umbra' a slaveiei vechi si se pgreh cä republica ar fi mai multsupt paza Turcilor cleat sub supunerea lor ;poate pentruca Turcii nu voia s tulbere en-getele cele ce Inca nu erh de tot plecate a lesupusilor lor celor noi i purth frieg c dei vorpurth ea pe niste robi le vor fi la vedere vräj-masi i rescolnici; iar apoi dupg ce s'a stinsneamul eel vechi al Dragosestilor cu §tefan VIII,fiul lui Petru Voevod Rams, apoi lgcomia decinste a celor mai mari cari-f faceh galceavgpentru stgpanire, a dat prilej Tureilor camai mgreaseg birul Moldoviei i s o mai pradeInca si de slobezenia care mai aveh Ong atunci.

mai dupg, vreme a ridieat de tot si putereade a mai alege pe Domn, pe care o mai avehboerii, trimitand in seaunul acesta pe ali domnistrgini eari li se Ora Mr, pe can Ii scoteh siapoi iarasi Ii puneh; amestecand asa, una en alta,incgt a egzut la urmg subt Otomani puterilecele mai inalte, care le aveh domnii mai inainte.

Aici nu se poate sa nu zicem, c i o seamgdin cei strgini lacomi de cinste, nu au fost pri-cing la aceasta stricaciune, cari numai ea sg aibg,nume de domni, nu socoteh intru nimic a fg-gadul Turcilor mice si a se lipsi de toate a lelor i apoi neputand trgi numai din darile celeobicinuite, se afth si1ii ca s starneascg altechipuri de sarcini i sg, le arunce asupra

22833 6

s'a",

§i

Orli.

www.dacoromanica.ro

82

Si intr'acest chip Moldova care ti luase su-prai intai numai un jug singur si nu prea greu,a fost si1it pe urma sa-1 poarte indoit, atAt dela Turci, cat si dela domnii cei straini. i ea

zie de toate pe scurt; inteleptii imparati aiTurcilor, s'au oprit pentru dansii in vremileaceste tulburate toate acele ce au socotit ca ' lesunt trebuincioase; iar aceia de unde n'avea ei

nadajduiasca nici o dobanda, a läsat-o dom-nilor, ea s multumeasca eta de putin cugetelecele iubitoare de cinste a le acelor ce voia sase faca domni.

Puterea de a incepe razboi si a face pace,a lega aliantii si a trirnite soli cu trebuintarepublicei pe la stapanirile de prin prejur, s'aoprit stapânitorilor Moldovei; insa ii s'a inga-duit toata volnicia si mai tot aceiasi putere careavea ei si mai inainte, a pune legi, a pedepsipe supusii lor, a face boeri, sau si a le luaboeria, a arunca biruri Inca si a pune arhiereiimpreuna i altele de acestea.

Puterea lor nu este numai asupra boierimeisi a locuitorilor Molduveni, ei mnc i asupraTurcilor negutatori i altii ori si din ce starear fi când se aflä in tara i viata i moartealor este in mainile Domnilor; i judeeand ei pecineva spre moarte, spre batae, surgunire sauspre perderea tutulor moiilor, macar custrambatate i tiranie, apoi aceea carora le pasa(adica le este mila) pentru acel judecat, numaica pot A, se roage pentru ansul en ruga, sau

§i

oh

sh

www.dacoromanica.ro

83

prin scrisoare; iarl de a se impotrivi judecgteiDomnesti, nimeni nu cuteaza.

Asijderea si cand voeste Domnia s6 sloboadApe vreunul carele este judecat la moarte de toatäobstea, nici atuncea nu poate nimeni s6 steieimpotriv6 si luandul Domnia supt aOrarea sa,nu-1 pot omori cu sila, i toate dreggtoriile celeostäsesti i politicesti spanzura' numai din sin-gura voia sa; le da celor iubiti ai s6i §i le iadela aceia can Ii sunt si la imp'artirealor nu are sA caute nici du$ un canon ; sivoinci s6, fac i pe up taran LogoPat mare,care este boeriea cea mai mare a Moldovei, ni-menea nu cuteaza sa, vorbeasc6 de fat6 impo-triv6; asa i cAnd voeste s lipseasc6 dintr'unaca aceasta de unul macar si din neamul celmai de frunte, indat a. acela trebue sa, se supuehotarlrei Domnesti.

Asemenea putere are nu numai asupra celormai de jos a Clerului bisericesc, ci Inc i asu-pra Mitropolitului si a celorlalii Arhierei, Ar-himandriti si Egumeni i asupra tutulor ce suntde tagma bisericeasc6; si cand fac vreun eau,sau dau vreo srninteala unui mirean, sau en-geM ceva impotriva Donmiei, sau a ocupaOei,atuncea i fnq' de invoiala Patriarhului dinTarigrad, neimpedicat poate scoata din dre-g6toria lor, afar5, de a-i lipsi de darul hiroto-niei i cerând trelAinta, poate Inc i cu moarte

pedepseascá.Partea bisericease Ii alege singurg pe p6s-

torii cei noi, ins6 atuncea cand Ii chiama Dom-

urati;

sd-i

sd-i

www.dacoromanica.ro

84

nia la aceasta, la care se cere qi ingaduireaDomneaseA, adic d celui nou ales, un toiagOstoresc, eu insusi maim sa, care putere aluat-o Papii cu me§tequg dela Impäratii Roma-ne§ti, §i nici unul din printipii cre§tine§ti n'oare mai mult afarsa.' numai singur ImpäratulRusesc.

Acestea sunt puterile Domnilor Moldovene§tiasupra supuOlor lor, cari nu li s'au %sat nu-mai dela poarta Otomaniceasca., ci Inc ii s'auinfarit §i prin hrisoavele altor imparati multi,inea, asupra mo§iilor locuitorilor nu le-au llsatnici o volnicie de aceste, cci când voe§te Dom-nia ca s arunce pe tarl niscai sarcini grele,macar ca nu poate nimenea A i le abata farade primejdia vieii, dar tot este silit de curteaTurceasca ca s deie sama pentru asupririlelui; §i mai ales atuncea are A a§tepte §i maimare pedeapsq., Cand ii parkte cineva la Vizi-nil varsare de Ange nevinovat (macarca nu-1 pot part); §i cand se jelu§te toat6 tara,pentru sarcinele cele prea marl, apoi atunceade multeori, ii pedepse§te cu surgunire sau curIpirea tutulor mo§iilor sale. Lea pedeapsa mor-tii §'o pricinuesc Domnii numai prin rascoalq,§i prin aparare de a nu plati Impa'ratului bi-rul de preste an. Lisa nici aceast6 incuetoarenu este indestul de tare de a nu se putea strica,caci daa, s'a facut el prieten bun primit qi prindaruri, cu Vizirul, cu. Cihala i cu Tefterdarul§i cu alte obraze de aceste care au indrasnealacatre Imparatul, apoi n'are A se teama nici

pentru

www.dacoromanica.ro

85

de Ora boerilor nici Inc i de toatA tara, cxciun advocat la curtea Turceascä le ia toate asu-pra sa, s6-1 apere, cand poate ca s ar6te cuiscusint6 indreptarea pricinii aceia acelui desprepartea lui.

intr'acest chip se apasq, Moldova foartegreu cu tirania Turceasch, ins6 tot poate Dom-nia sl s6var§eascA mice voe§te f6.,r6 de fric6 sinimenea nu cuteaz5, sä-i stea impotriv6 fär fl. dea astepta pedeapg.

Iar6 de a nu tinea in seana poruncile ce-loralalti mai dinainte Domni, sau de a aduceiar6si din nou inaintea Divanului, pricinile celehot6rAte de ansii, Ii opre§te mai mult obiceiult6rei, cleat vreo lege careva; pentru aceea,macar de a 0. fost oarecari Domni in Moldova,cad au. tras iaräsi la camara lor moii1e celed6ruite de Domnii cei mai dinainte de ansii,cu cuvant c'ar fi fost d6ruite la oameni ne-vrednici, dar de caAre obstie nici odath, nu s'autinut in seam6, nici s'a ing6duit si oamenii aceiasupriti, totdeauna au dobAndit dreptate 0 in-toarcerea mosiilor dela Domnul cel urm6tor.

CAP. II

Despre alegerea Domnitorilor

Fiinde am vorbit de puterea Domnilor Mol-dovinesti, cere oranduiala ca sá scriem oaresice mai pe larg §i pentru alegerea lor cea veche

cea de acum. Lenevirea celor ce au fost mai§i

www.dacoromanica.ro

86

inainte de noi, carora le sta mai mult la inimafaca fapte bune, deck s scrie, este vino-

vata la aceasta, de nu putern spune nimica enadeveria(a' pentru vremile cele dintai ale nea-mului nostru; iara daca se vor tinea, in seama,prepusurile, atuncea poate ca, nu se zice farade cale, cum ca Domnia Moldoveneasca a fostmostenitoare in vremile vechi si cum ea putereaalegerei n'a aflat loc fara numai atuncea eandera stins de tot neamul Domnesc. i osebit detemeiul acesta, curnea la toate popoarele celede frunte ale Europei a fost tot acestasi obiceipe vremile acele, se mai intareste zicerea aceastasi prin aratarea aceasta care nu este grea adicacatastihul Domnilor celor dintai care arata lu-minat, ca rar s'a pus in stapanire altul strein,pana cand mai era vreo stalpare de neamulcelui mai dinainte; si ca sa se poata vedehmai bine aceasta, socotese ca nu va fi de pri-sos ca sa arat aici de rand pe toti Domnii Mol-dovei, pada pe vremile noastre.

Domnul cel dintai carele dupa navalirea luiBatie 1), a agonisit iarasi stralucirea cea maidinainte a Moldovei a fost :

1. Dragos si macar c bronografiile noastrenu arata, pentru tiina neamului sau, dar la

Aicea se ingregte din nou aceea co am zis mai sus, ertDragog s'a fost steimutat dela Ardeal dup nirtvalirile lui TatarBatie adicii dupil anul 1250, ins 5. poate c6,' se unese arnandoutigandurile acestea, de se vor primi dou'l steamutgri; una tn ju-mItatea cea de pe urmil a veacului al doisprezecelea gi alta injumglatea cea dintai a veacului al treisprezecelea.

1)

sli

,

www.dacoromanica.ro

87

noi se 'zice necontenit, ea a ost din neamuleel vechiu al crailor Moldovinesti, si a avut tata'pe Bogdan fiul lui loan, dela earele toti _Dom-nii obisnuese a-si pune la iseäliturg numele-roan.

-Si euvantul acesta este mai usor de a se ade-veri si pentru aceasta, cAci cu greu este de ase crede, c6 altul din neam mai prost, ar fiputut en o tov6r6sie asa mare sa' meargä lavAnat, carele a dat prilej la descoperirea Mol-dovei i an fi putut indemna, pe cei1a1i patriotiai saq, ca ssa vie dupA (Musa Urmätor dup6ansul la scaunul domnesc a fost fiul s'au :

2. Sas. Dup"a ansul fiul lui.3. Lascu. Dupa. Lascu:4. Bogdan I, cu poroclea Musat, fiul lui Lascu.5. Petru I, u.n fiu al lui Bogdan Musat, si

1)e1t1ue6 a murit hal, de a aveh copii a urmatfratele taalui s`du :

6. Roman I, fiul lui Lascu si frate cu Musat.dup"a moartea lui, sau pentru nevârsta lui

Alexandru fiul sau, sau in vre-o ra'scoaM aa ales pe:

7. Stefan I, dupA, earele a urmat:8. Petru al II-lea, si dupa, dânsul :9. Stefan al II-lea, fratele lui Petru si fiu al

hil Stefan I.10. Iuga, care a gonit cu sila din Domnie

pe Stefan II, dar nici el nu a purtat mult st--Onirea sa cea cu nedreptul, eaci Inc Sat anu implini anul, l'au impins :

11. Alexandru I, cu poroclea cel bun, fiul

Si

www.dacoromanica.ro

88

lui Roman I, dela locul ce-1 rhpise cu nedreptul.Si ash prin aceasta iari s'a pus neamul Dra-gosese la loc, in dreghtoria cea mai dinainte.Aeesta este, carele a fhcut cunoscut numele Mol-dovenilor care erh putin cunoscut pre la altethri, adech, prin aceasta, eh, a trimis pe Mitro-politul i sol moldovenesc la soborul dela Flo-rentia i prin aphrare statornich a invhtaturiicei lhmurite s'a invrednicit de a luat dela JoanPaleologul imphratul rhshritului, nurnele de Des-pot cinstindu-1 i cu coroana Crheasch. Duph,dhnsul a urmat fiul shu:

12. Ilie I, si duph, acesta fratele shu;13. Stefan III, fiul lui Alexandin I. Acesta

a fost cel inthiu carele s'a fheut Domn in urmafratelui shu spre paguba Beizadelei, care in urmh,de multe ori s'a inthmplat. La aceasth, pricinga fost nimic alt vinovat, cleat numai acesta,find Alexandru dephrtat de scaunul Domniei,cu alegerea lui Stefan I, nu a putut cu altchip sh, ajungh, in dregMorie, fdrh numai prinalegerea boerilor i apoi de acolea au dobAnditboerii Moldovei mai mare volnicie la alegereaDomnilor decht aveau ei mai inainte; insh' enhothrhre de a nu cutezh st aleagh, pe altul, fhrhnumai din neamul Domnesc, dach mai era ci-neva. Tot aceasth randuialh, se phzia mai ina-inte, de aceia i cu alegerea Crailor Lesestiin vremea de acum cu alegerea Sultanului tur-cesc si a Hanului de Cram. Duph, acesta aluat Domnia:

cl,

Eli

www.dacoromanica.ro

89

14. Roman al II-lea, fiul lui Ilie I, §i. dup6moartea lui, s'a pus:

15. Petru al III-lea, un fiu al lui 1,tefan alIII-lea qi-a avut urnAtor pe fiul s6u :

16. ,tefan al IV-lea, dup6 acesta s'a pus :17. Alexandru al II-lea, un fiu al lui Ilie I,f rate lui Roman al II-lea, dup`d dânsul fiul

s6u :18. Bogdan al II-lea i dup6 acesta a urmat

fratele s6u:19. Petru al IV-lea, ce s'a zis Aron, un fiu

al lui Alexandru al II-lea, dup6 moartea aces-tuia a ajuns in Domnie:

20. itefan V-lea, cu poroclea cel Mare,fiul lui Bogdan al II-lea. Acesta a fost un donmcu totul vrednic de 1aud6 ap6r6tor viteazpatriei sale de c6tre toate n6pädirile vrajma-Olor si, oH din care parte se ridica; dupl dan-sul a urmat fiul s6u :

21. Bogdan al III-lea, ce se zice Chiorul pentruo patimg, ce aveh la ochiu. Acesta a inchinatMoldova Tureilor, pricinuind ei starea cea maitic6loas6 in care se aft acum i dup6 ce amurit, s'a pus in domnie fiul s6u:

22. tefan al VI-lea, cel t6n6r; i murindel §i neavand copii, a urmat in locul sam :

23. Petru al V-lea, c6ruia ii zicea Rare§, sauMa,* un fiu afath, de cununie al lui tefan alV-lea, dintru a cgruia alegere se vede luminat,cat de cu luare aminte, pkih boerii Moldoveiodinioar6 urmarea mo§tenitoare a Domnilor, c6ciivirea acestui Petru eth la WO necunoscut6, ori

aT

i

si

o

8

www.dacoromanica.ro

90

pentruca tatal sau s'a ru§inat cu fiul sau eelafara de cununie, sau pentruca n'a voit sa deepricina, ea dupa moartea sa sa se starneascasfad i galceava. Si insu§i Petru carele nu §tianimic de neamul sau eel de frunte atat a fostsaracit, In eat era nevoit ea agoniseasca'hrana cu vanzarea de pe§te, ce se zice la Mol-doveni majerie, care i-a §i pricinuit lui numeleacesta. i apoi dupa moartea lui Stefan al VI-lea, gandind c s'a stins nemul cel slavit alDrago§e§tilor, s'a adunat toti boerii ca s facaalegere noua; atuncia s'a aratat i muma acestuiPetru §i a scos un hrisov dela Stefan cel Mare,in care o arata el pe dansa a fi sloboda, de bir,

pe Petru fiul ei II arata a fi drept fiu alsau. Si dupa acest hrisov, au fost toti plecati,&A, de a se mai sfatui ca sa, ridice in scaunpe Petru, ca pe fiul Domnului lor i a-1 chemain Domnie dela pascarie 1). Tara' mai pe urma1-a lipsit din dregatorie Suleiman Imparatul tur-cesc, vinovatindu-1 c'ar ft aprins Chilia 0 a pusin locul lui pe :

24. Stefan al VH-lea, earele s'a aratat pesine a fi stranepot lui Alexandru al II-lea 0subt acest nume a ajuns cererea sa i a boeri-lor Moldovei la Imparatul turcesc.

Insa in scurtg, vreme l'au ucis boerii care sesfatuesc asupra lui qi au chemat la scaun 2),iarki pe Petru al V-a Rare§ qi apoi murindel a lasat domnia fiului sau:

11) Citegte peseg.rie".2) Domnie.

sa-§i

www.dacoromanica.ro

91

25. Ilie al III-lea, i ne avand acesta copii,i-a urmat fratele

26. Stefan al VIII-a, asemenea fiul lui Petrual V-a i acestuia Inch' s'a intamplat de nu aavut copii i murind a facut sfar§it neamuluiDragoqesc, atat celui ales, cat qi celui neales acgruia apunere s'a fgcut cea mai mare pricing atoate Intamplarile cele nenorocite, la care a ajunsMoldova dupg aceia; cad nefiind nici unulIntreacg pe ceilalti cu vrednicia neamuluipoatg supune sub ascultare pre urzitorii neodi-huirilor, apoi toatg tara s'a rgsvratit i s'a um-.plut de rgscolnici.

Iarg Turcii rgbda bucurNi neodihuirile acestedin lguntru, pentrucg ei au cunoscut c vorputeg purth mai lesne dupg cheful lor_ pre Mol-doveni, dacg vor fi slabi, cleat dacg vor fi uniti

"qi aqa In vreme de cateva vreme de vreo-cateva luni, pe multi ia ales si i-a scos, pangcand la mug, prin invoiala celor mai intelepti,s'a ales §i s'a pus domn din osebite familii.

27. Petru, stolnicul raposatului tefan, iaraIa ungere a dobandit numele de Alexandru alIII L'Apupeanu; lug alta parte a adus asupralui in scaun pe:

28. Ioan Despot 1), ce se numeqte de istoricii

Istoria acestui Domn se povestegte mai pe larg i cu deo-sebire, lute() scrisoare pe gapte in 80 ce s'a tipArit la Vargava,la anul 1759, cu acest titlu, adicl a lui Antonie Marin Gratian,pentru Than Erac lid domnul Moldovei i pentru Iacob Dascalul,fratele liii Joan, de pe o scrisoare a bibliotecei

Deci dupa scrisoarea aceasta, este acest Joan nascut la Candiagi a fost fecior unui corabier carmaci. El a fost prea bun de cap

§i sa

.0 tan

Zaliscicului.

sa,

t)

www.dacoromanica.ro

92

nostri mai vartos Riter, un om viclean si bar-fitor, care a scos pe Alexandru cu ajutorulTurcesc. i apoi fiindcd, cei mai multi cugetaueu thu asupra lui, ispitindu-se de multe orisi otrAviased, s'a fAcut e ar fi murit i a datin loeul lui alt chip asemenuia lui ca sd-1 in-groape; iar el a fugit in tara Leseased, ca sdcunoased mai cu amdnuntul gandurile lor.

Dupd ducerea lui, au chemat Moldovenii deal doilea pe Alexandru al III-a Ldpusneanul;insd aceastd bucurie nu a tinut atata c viindDespot inapoi din tara Leseascd, 1-a gonit prealesne cu ajutorul ostilor sale pe care i le-a in-tdrit Lesii. i apoi dupd moartea lui, a luatstdpanirea cu sila:

29. tefan al IX-a Torus% hatmanul lui

gi shrguinta sa nemgrginitg; pentru aceia a dobAndit prietesug deaproape cu un Eraclid, dela care au luat Turcii ostroacele Pafossi Samos, pe vremea Impgratului nemtesc Carl al V-a i clironomiaceluia au cunoscut pe Joan de fecior fratelui talldui lor gi i-auscos i hrisov dela Impgratul Carol, in care l'au argtat a fi despotti drept Beizadea din casa Eraclizilor. i cu aceasta scrisoareapgrgtoare InlelaCiunii lui, s'a cglgtorit el prim prejur si maiales in tara Leseasd s'a incuibat mai mull, de unde a intelespentru starea de atunci a Molclovei i pentru urhciunea locuito-rilor ce aveh asupra dommilui lor Alexaudru; i pentrucg doamnalui Alexandru era din casa Eraclizilor; a -venit el la curtea lui,unde 1-au primit cu cinste ca pe o rudenie i apoi pAng la atataa vgnat pe boeri i pe popor, incht nu mult dupg aceia, intrindel in Moldova cu ostile came le fgcuse In tara Ungureasd ft].Ardeal, 1-au primit cu bucurie gi au silit pe Alexandru ea sitprirliseascg tara ; si Cu bani a luat intgrire si dela Turci. Toateacestea s'au intimplat la anul 1561, precum se vede in Hrono-graful lui Siegler: Ungaria cartea I si II-a cap. VI, Ind el nunurnat d a asuprit pe supusii si cu multe insgrcingri, ci mudOrtinea i Arianilor fiind gi el insusi unul de credinta lor, princare s'i-a pricinuit athta uraciune, hick pitrai a nu plini doi ant,gi-a perdut i domnia i viata.

sg,-1

www.dacoromanica.ro

93

Despot ; ins6 Moldovenii cari in scurt6 vremese suparasera cu stapanirea lui cea cu nedreptul,au chemat de a treia oara din tara Leseascape al lor drept domn Alexandru al III-a si bi-ruind cu razboiu pe Stefan, 1-a prins si la pe-depsit cu moarte; i dupa, asa multe intAmplarischimbate, a gustat el la urma" odihna si a muritin scaun. Mosiile i domnia a lgsat-o clirono-mului i fiului s6u :

30. Bogdan al IV-a, si ne avand acesta copii,au ales boerii pe :

31. Ion Armanul '), carele s'a chemat asa pen-truca, el in postul sfint. Apostoli a mancat camedupà obiceiul Annenese.

El a fost un om foarte invg,tat in limba gre-ceasc i latineasc'a si a fost tovara's la scoalg,eu acel vestit dascal grecesc Ioan Lascar, a a,-ruia rAvase trimise la dansul stau i acum incartea Cruzii, ce se numeste Turcogretia; pen-trued el a voit s ias'a de sub stapanirea turceasca, strAduindu-se dup6 slobozenie, pentruaceia 1-au prins turcii cu viclesug si 1-au ruptin dou'a bucg,ti cu eamilele si au pus in locullui pe:

32. Petru al VI-a Schiopul, fiul lui Mirceaal II-a, domn din tara Româneasa,. Tns boeriin'au voit sl se lese a fi sta,p'aniti de strliniau lucrat de 1-au scos Turcii 2), si au pus inlocul lui pe :

Numit Eli Ion Voc15, Cumplit.2) Mai jos la cap. XIV, ziee autorul, a Petru mai bueurosAsat seaunul deal A vroiasel a da turcilor 12.000 galbeni

bir, dupK cum au cerut ei.

9 cel

gi-a

www.dacoromanica.ro

94

33. Iancul, ce a fost nascut din parinti Sas,acesta nu §tiu cu ce meqtaqug a sfatuit pe ceimai multi, zicAnd c ar fi din neamul Drago-e§tilor, ins/ apoi pentru curvia §.1 strapicia sa,

s'a facut la toti uricios qi 1-au ucis boerii cares'au sfatuit asupra lui §i au pus Turcii in locullui de al doilea pe: Petru Schiopul, carele va-zAndu-se pe sine in turburari necontenite qi. iu-bind mai Vartos odihna cleat slava a lepadatdomnia de buna voe qi s'a la Ardeal. Scaunulcel paräsit de dansul 1-a dobAndit prin alegereaboerilor :

34. Aron, un om strapic i salbatec, pe ca-rele 1-au isgonit Moldovenii pentru tirania lui.Insa Turcii d'andu-1e el Benderul 1-au pus iaraqiin scaun §i dupa moartea lui a stapânit o bu-cata de vreme:

35. Stefan al X-a Rasvan, i dupa ansulau ales boeri pe:

3(5. Eremia Movi1, i dupa moartea lui, fra-tele sail:

37. Simion Movith i. dupg moartea lui aavut Moldova trei domni dintr'o tulpina pe:

38. Mihail I, fiul lui Simion Movi1, pe:39. Constantin I, si:40. Bogdan al V-a, frati, fii ai lui Erernia

Movila, Tong apoi incepand ei isnoave §i vrandca s dea tara Leqilor, i-au isgonit boerii, pen-truc6 boerii nadajduia prea putina paza dela

I) Un Sas dela Ardeal, i mai jos il numqte autorul Sar-danapahil Moldovenese.

www.dacoromanica.ro

95

Le§i, §i apoi ei pentru credinta aceia, far/ deosteneala, au dobandit dela Turci, intarirea celuiales de dan§ii.

41. Stefan XI Tom§evit, pentru carele credeaeà ar din neamul lui Stefan IX. Dupa acestaa urmat :

42. Gaspar, naseut Italian, carele a fost mainainte Dragoman la Poarta Otomana §i l'aupus Turcii cu sila domn in Moldova §i apoi wandel A anue6 in Moldova legea papistl§easea, l'auisgonit boierii §.1 au pus Turcii in locul lui, pe :

43. Radul I, carele fusese mai inainte domnin tara Romaneasca qi aye/ poreela Lungul §idupa moartea lui, a urmat :

44. Miron I Barnoschii, leah §i pentru sluj-bele sale cele multe, s'a primit intre boerirneaMoldovei, i prin alegerea eelor mai marl, aajuns §i in stapanirea Domniei. In vremea acestueaa eazut in maim Turcilor toata volnicia alegereiDomnilor, care Inca o avel boerii pana atuncea, cuinsu§i voia ion; starnindu-se rasboi intre Le§i§i intre Turci, acest Miron a trecut la Le§i §i apricinuit prin aceea o groaznica navalire a Tg-tarilor in Moldova. Si pentru aceea boerii ea

numai patimeascl §i alta data vreo intam-plare ea aceea, §'au läsat la Turci toata volniciaalegerii, insa en acest chip : ca sa fie din neamdomnese §i supus credintei pravoslavnice; §i a§adupre a§ezamantul acesta, au trimis turciitriind pe Barnovsehi, pe :

45. Alexandru al IV Iliea§, socotind el ar fidin neamul lui Stefan VI, §i dupa moartea lui, pe :

cit

domn,

sit

www.dacoromanica.ro

96

46. Moisi I un fiu al Simion Movill i im-potriva obiceiului l'a cinstit cu trei tuiuri; insadupa moartea aeestuia, rupandu-se toate lega-turile asezamintelor si a obiceiurilor, prea rara dat ei dreg6toria aceasta, pe la fiji domnilor

Inca si mai rar pe la alti pamanteni, ci maiadeseori au dat-o celor straini i intr'acestas chip,impotriva voli boierilor, numai singur prin banimulti a luat domniea dela Turci :

47. Vasile L dela Epir sau Albania, carelese chema Lupul, insa la ungere a dobandit nu-mele acesta t), jugul lui l'au purtat supusiicu indestula rAbdare multi ani, insa in urnatotusi l'au gonit si au pus in locul lui pe :

48. Stefan XII Burdujea, dobandind-ei si delaTurci int6rire la alegerea lui. Si trecand acestala Lesi, au pus Turcii pe :

49. Gheorghie Ghica I Albanit, ce a fostCapuchihaea lui Stefan la Curtea Turcease6dupa aceea numindu-1 domn in tara RomaneascA,a numit Turcii pe :

50. Stefan al XIII, fiul lui Vasile Albanituldupa moartea acestuia au ales boierii pe :51. Eustatie I. Dabija, dandui i Turcii in-

tarire. Dup6 acesta a urmat :52. Ilie III, fiul lui Alexandru IV Ilie, cu

voia Turcilor ; iar la urm6 1-au scos iaräi ei,si in locul lui s'a pus :

53. Duca I, un Grec carele era din neam

9 Moldovenii au un Cod de legi dela d'ansul, el a domnitpe la Inceputul seeolului trecut.

si

shi,

si

www.dacoromanica.ro

97

prost, dar prin vrednicia sa, nu s'a agonisitnumai domnia Moldovei, ci i sotie pe fiica luiEustatie Dabija; ins6 dupA stApanirea de sueluni l'au scos din domnie i in locul lui au pusTurcii iarAsi pe Ilie III. Acesta a fost eel

pe carele dupg scoaterea din domnie,iari l'au fAcut Turcii domn, care dup5, aceeade multe ofi s'a intAmplat; cAci apoi IndathdupA ansul au pus ei iardsi pe Duca, de a douaoarA domn in Moldova si apoi pArandul Moldo-venii, l'au scos incA, pe drum mergAnd la rAz-boiu la CamenitA si in locul lui au ales boerii pe:

54. Stefan XIX dela Petrecaic, pre careleTurcii l'au TntArit, i apoi tocmai cAnd se

lovea ()stile la Hotin a trecut la Lesi. Si a do-bAndit Domnia :

55. Dumitrasc I. Cantacuzino, pe carele l'afost gonit din tara romneasc i fAcea la Ta-rigrad negutAtorie cu pietre scumpe si a &mitSultanului cismea de argint lucratA foarte cumestesug; insA, pe urmA l'a scos si au pusTurcii in locul lui, pe:

56. Antonie I Roset, un boier din Tarigrad,cd,rele era Capuebehaea Moldoveneascl. Dup5,dAnsul a urmat iarasi Duca G-recul, pe carelel'au pus Turcii domn de a treia oarg si robindu-1Lesii, au pus Turcii de al doilea pre DumitrascCantacuzino, i urându-1 boerii pentru tiraniealui 1), au dobAndit ei dela Poarta TurceascA, voe

Celelalte intamplIri ale lui, le povesteste autorul la Istoriatureeasel, la aclgogire fats, 489 (B).

22833 7

s,i

dined,

9

www.dacoromanica.ro

98

ca singuri ei sa,'0 aleagg domn §i as,a au ales eipre taal nostru:

57. Constantin II, Cantimir cel b6trAn 1) 0dupg, moartea lui care s'a intAmplat la anul1693, Martie 23 au ales boerii in scaun pe fiulslu cel mai tAngr :

58. Dimitrie II, Cantemir, i s'a i uns inIa0 de doi Patriarhi, iarg pentru c n'a pututajunge int/rire qi dela Poarta Otomanl a fostnevoit s fac`a loc lui :

59. Constantin III, un fin al lui Duca, pecarele Turcii cu sila l'au indesat Moldovenilor 2)

prin rugdmintea boerilor iar4i l'au scos,au pus in locul lui, pe:

60. Antioh I, Cantemir, fiul cel mai marea lui Constantin II; ing Domnia a fost datoSultanul atuncea lui Dimitrie Cantemir 0 el adlruit-o fratelui sgu. Apoi Constantin Branco-veanu 3) carele prin banii lui cei multi, §tiindcum sA, vaneze pe lacomul Vizir, l'a scos pedAnsul dupg ce a domnit cinci ani 0 a adusin locul lui iard0 pe ginerele s'au :

Constantin III, fiul lui Duca, puindu-s6 dea doua oarl Domn in Moldova; Ins i acestadup6 doi ani i jum6tate, pArandu-1 boierii l'auscos rAnduit Turcii in locul lui, iaräi peAntioh Cantemir, a c6ruia mazilie o a doban-dit Constantin BrAncoveanul, vrajma§ul eel de

2) El s'a faeut Doran, la anul 1684, i a Dornnit 8 ani (T).2) Tot la aceimi Istorie 11 arat l. autorul e'a intrecut mai pe

toti patriotii sei en Invat'atura Elineasea qi en filosofia (B).Domn n tara Romaneasea.

§i qi

§i-au

2)

www.dacoromanica.ro

99

moarte al neamului Cantemiresc, tot prin chel-tuirea vistieriilor sale, dupre obiceiul sa'u si inlocul lui au trimis pe:

61. Mihail II, RacovitI, ce avea sotie peSafta fiica lui (Jonstantin Cantemir i fiind vi-nov4it de cgtre Seraschierul dela Silistra c'arfi nesupus, l'au scos Turcii indath, dup'a aceeasi au pus pe:

62. Nicolae I, Mavrocordat, carele era atunceadragoman mare, la curtea Impgra'teasca" urm6-toriu fiind la acea dreg6torie tathlui s6u celuivestit Alexandru Mavrocordat. Iar6 apoi stri-andu-se pacea intre Rusi i Poarta Otomana,qi socotind u-1 pe dansul a fi mai bun scriitordecat ostas; l'au scos din domnie si au pus inlocul lui de al doilea pe Dimitrie Cantemir,earele pentru voea unor lucruri folositoare ala'sat toatg cinstea si ind'Amanarea i s'a intorseu oastea sa c'atre partea crestineascä 1) si inlocul lui a venit :

Nicolae Mavrocordat, pe carele foarte Ii iubiaTurcii, pentru credinta sa si a Mtane-su i prinaceast6 credint6 invrednicindu-se el apoi si deDomniea th"rii Românesti, a pus in Moldovaiaräi pe Mihail Racovit,g, la anul 1713.

Noi ne-am vkut a fi nevoiti ea s vorbimasa pe larg intru aceasta materie, fiindcl se

Autorul vorbeste aici pentru sinesi insusi. Pe &Amu1 l'aupus Domn in Moldova la anul 1710. De abia a ajuns in scaun

l'au i desggit eu multe sareini, incat a socotit de s'a inchi-nat pe sinesi i Domnia sa, impKratului Petru I, dup l. cum in-susi pomeneste la Istoria sa cea turceascl, fata 766 (B).

www.dacoromanica.ro

100

vedea, ca mai pe scurt nu s'ar fi putut lesneaduce cu intelegere inaintea ochilor celor plecati asupra cetirii, schimbarile aceste osebite alestarii Moldovenilor.

Iara acum de va vol cetitorul sä caute de-serierea aceasia care am faeut-o pentru Domniipatriei noastre, va intelege farg, de ostenealg :

1. Ca dela Dragos intemeietorul Moldoveisi pang, la tefan cel mare, cat a fost Mol-dova sloboda, totdeauna s'a pkit mostenirea inDomnie.

2 Ca' acest obiceiu s'a pkit si sub stapanireaturceasca, intocma nesmintit, cat a fost neamulDragosese.

3. Ca de cand s'a stins nearnul Dragosescsi pang pe vremea Movilestilor, au lgsat boieriitoata volniciea alegerii Domnilor.

4. Ca Moldovenii, totdeauna si-au pus Domnpe unul din fii sau rudetia celui raposat.

5. Ca dupa Ioan Armanul carele a umblatiasa, de sub stapanirea Turceasc i dupä

prodosia lui Aron, au tras Turcii asupra lorintai numai intarirea, iara apoi i alegerea, insaasa, cat la altul strein, nu se deschidea lesnedrumul la stapanirea Moldovei, decat numaicelor de neam domnesc.

6. Ca' dupa rascoala lui Miron Barnovschi,nu numai c'a esit aceastg, lege din obiceiu, ciInca, i dregatoria Domniei au vandut-o Turciipe la altii streini ca un negot eftin.

Pe toate acestea le vom arath mai pe largeand vom afih vreme sa scriem Istoriceste in-

sO

www.dacoromanica.ro

101

thmplArile patriei noastre, dela inceput Ong pevremile de fath 1).

CAP. IIIDespre obiceiurile cele vechi i cele noi,

la punerea Domnilor

Duph ce am arhtat pentru acele care maiinainte vreme, cum si in vremea de acum sesocotea a fi vrednic pentru sthpanirea Moldovei;socot ch este de cuviinth s spunem cevapentru terimoniile care se fhcea mai inainte invremile vechi la punerea Domnilor.

In vremea celor sase Domni dinthi, Oda' anu se ridich urmarea cea mostinitoare la scauna sthphnitorilor Moldovei, cu alegerea lui te-fan I, care o avea ei pang, atuncea, nu au preaavut loc obiceiurile cele politice, sau nici cumn'au inchput; chei mosteanul Domniei carelestia inch panh' ce trhih tathl, sau fratele shu,nu avea trebuinth de nimica la suirea in scaun,fhrh numai ce'l vestea la ivealh. Iarh apoiduph aceea, de child s'a cerut sfatul boierilorla alegerea Domnilor, s'au introdus mai multeobiceiuri i erimonii la punerea Mr. CA indathdupg moartea lui Roman I, Domnul cel al sea-selea duph deschlecarea Moldovei, pentru ne-vrhsta fiului shu Alexandru celui bun, careleera prea slab de a puteh goni inapoi pe vrhj-

1) Parte din aceastX fgoOduintl a plinit-o Cantimir, in carteasa cea cu titlul: .11ronicul Romano-Vlahilor. (Ed.)

§i

sO

www.dacoromanica.ro

102

ma0i cari napädise in Moldova din toate par-tile, pentru acea au socotit boerii a fi mai bineca sa'0 aleaga un Domn mai harnic §i. o0eanbun, decat s pue in vasla republicei un copil

pentru nepriceperea lui s ii s intample vreomare primejdie.

Aceasta putere care o avea atuncea toti boe-rii, au lasat-o mai la urma (din pricina tulbu-rarilor, care le pricinuia de multe ori multimeaalegatorilor), numai celor §apte boeri mari aistarei dinthi, adeca, : Logofatului mare, aman-doror Vornicilor, Hatmanului, Postelnicului, Spa-tarului mare 0 Paharnicului mare ; pentru alecarora slujbe vom arath mai jos la capul VI.

Ace0ia indata dupa, ce muria Domnul, obi§-nuia de se aduna in divan §i deschidea testa-mentul Domnalui celui raposat. §i daca' nu eranimenea insemnat intru dansul sa fie Domn, apoiei cu sfatul lor ii alegea Domn, insa nu'l ves-tea la iveala ; iara daca era insemnat vreunuldin fii Domnului in dieta tatalui sau sa fieDomn, apoi §i obrazele cele alegatoare trebuia

ramae la acel cuvant, ne mai fiind volnicisa faca alta alegere. i ispravindu-se aceasta,purta grija pentru ingroparea mortului i tru-pul lui, daca facuse vreo biserica' pang, ce atrait, Ii punea intru dansa; iara' daca nu, apoi11 punea intealta, biserica mare 0 dupa, ingro-pare, toti boerii i curtenii impreuna cu sluji-torii cei de oaste se intorcea dela biserica ina-poi la curte, cu mare Were i cu strae jalnice0 fete mahnite. i boerii dupa, aceea indata

§i

sO

www.dacoromanica.ro

103

intra in diyanul eel mare 0 se aseaza tot intruace1ea0 scaune i locuri, care le avea 'Ana cetraia Domnul; iara, cetele ostasilor, atata demult eat putea se intindea rand in curte, cupustele i steagurile intoarse i astepta punereaDomnului celui nou. La aceasta obisnuia acelacarele era sa fie Domn, daca, era vreunul dinfii celui raposat, de sta la scaunul tatalui saucu strae jalnice; iara, daca era ales dintre boieri,apoi ra'manea nemiscat la locul sau eel maidinainte. i dupa ce era toate acestea asezate,apoi intai curma Mitropolitul tacere i faceacuvant de lauda pentru Domnul eel mort si sejeluia pentru moartea lui In numele republicei.Dupa aceea citia Logofatul cel mare la adu-nare en glas testamentul mortului; pentrudaca se intampla,, dupa cum se obisnuia demulteori, sa fie insemnat in diata urrnatoriu laseaun fratele eel mai mie, inaintea celui mare,

stie fieste carele, ea nu s'a facut cu voeacelor alegatori, ci s'a facut cu voia mortului.

Tot acelas logeat mare intai dupa, cetire, seapropia de Domnul eel nou i daca erh din neamulcelui mort, apoi ii arath intai e i lui i-ar fiimpreunä tanguire pentru moartea tatalui sau afratelui sau ; i apoi Ii arath ea' ar fi el botarit0 ales prin testamentul raposatului ea sa fie Domn ;

rugh In numele tuturor breslelor Moldovei, caeat a fi cu putinta de ingrab s intre in sta-panire si pe dansii sa, voiasea ai stapani eu drep-tate, ca pe supusii i slugele sale cele credin-cioase.

§i-1

ed

se

www.dacoromanica.ro

104

Dupg aceia, trebuia Domnul cel non A, steh,cu capul gol si cu putine cuvinte s respunzg0 A se tangueasca pentru intamplarea aceeac'a perdut republica pe un Domn asa bun sisg, arate ca, el macar el nu este destul de vrednica purth sarcina tarii; insg, trebne A se pleceatat poruncii tatglui Au, sau a fratelui sau,cat 0 la voea a toata republica; i pentru aceiavoeste ca sg, ia dregatoria aceea inbieta 0 Astgpaneascg, pe supusii sgi cu toatg, dreptatea,dragostea i mila.

Dupg aceea indata se scula toatg, adunareadimpreung cu Mitropolitul i cu partea biseri-ceaseg petreceh, cu mare alai pang la bise-rica cea mare si la usa bisericei Ii esia intruintampinare Mitropolitul, purtandu-i inainte dougfelii si ilcadia si Ii intindea sfanta cruceEvanghelia de o Aruth 0-0 argta evlavia sa;dupg aceia intra in biserie i 'ngenuchea laaltar drept usa cea Impgrateascg razemacapul de santul pristol, iar Mitropolitul Ii puneaomoforul pe cap cetea, cu glas ruglciuneacare obisnueste A se ceteascg' la incoronoareaImpgraWor pravoslavnici si apoi 11 ungea pefrunte cu sfantul mir. Dupg sgvarsirea acestorOremonii, se Kula Domnul in picioare i saruthatat sfântul pristol, cat i sfintele icoane cuevlavie i esind deacolea in mijlocul bisericei,Ii pune Mitropolitul pe cap o coroang de aurimpodobitg, cu. multe pietre scumpe i cantandcantgre0i Cade-A A te fericim" ; Ii ma Mitro-politul de subtioara dreapt i Postelnicul cel

si-1

si-i

t

www.dacoromanica.ro

105

mare de subtioara stângh si-1 ridich intr'un scaunen trei trepte ce este de-a dreapta in biserichsi la acea vreme se slobozeh toate tunurile chteerh §i muzica ineepea a chnth.

Duph shvarsirea liturghiei, 11 imbrIch in priv-dorul bisericei cu caftan Domnesc si indath totiboerii duph lepädarea straelor celor jalnice cele aveh panh atuncea. imbrach alte strae vesele

strh'lucitoare; si dupa, aceste inchlech Domnuliari pe armäsar si se intorceh la curte subpetrecerea atht a Mitropolitului, chrt si a totsfatul; si la intrarea in sala cea mare se &Iliape scaunul Domnese. La aceasth teremonie obi§-nuia Hatmanul dea dreapta si Postelnicul eelmare dea stânga de-i duceh poalele caftanului.Duph dansul urma Mitropolitul si tot sfatulfie§te carele duph randueala sa, se aseaza, pe laseannele bor. i apoi niergea intai Mitropolitulsi-i shruth maim; si'n scurth vorbh, Ii heritiseapoftindu-i noroc la sthpanire incredinth chva fi rughtor chtre Dumnezeu pentru dansul sish rugh lui, ca sh' fie si el aphrat impreunh cutot clerul bisericesc. Apoi 'se intorcea chträ totpoporul, ii blagoslovea §i-1 sfhtuia, ca sh fie cucredinth spre Domnul lor.

Duph Mitropolitul urma Arhiereii §i cealalthparte bisericeasch a Moldovei, arhtându-siacestia cinstea lor chtrA, Domnul cel nou. Apoimergea i Logofhtul cel mare cu cei1a1i boeri§i-i shruth mâna.

Duph shvArsirea acestor teremonii, se scubaDomnul din scaun i cu capul gol multumea

qi

§i

§i-1

www.dacoromanica.ro

106

la toti pentru cugethrile cele bune ce arlth ehtredansul i fggduia patriei mi16, dreptate i aph-rare. Si dupg aceste cuvinte, Ii luà Spätarul celmare coroana de pe cap, si el duph ce se duceatoti boerii, intrh in cabinetul sh'u cel din rhuntru.

Tot 'acest fel de teremonii arath jupâneseleboerilor i Doamnei lui Vodl (dach avea), insala Doamnei, iar incoronhrii nu era ea phrtasIduhovniceste. Ea inc6 avea strand in biserich,insh oarestece mai jos cleat strana Domnului eisi in sala ei unde toate jupanesele boerilor avealocuri stiute duph boieriea bhrbatilor lor, purthsi ea coroana tot intr'acelas chip ca si a bar-batului ei, care se poate vedea pe la portretelecele veclii.

Intiacestas chip se urmh odinioara la pu-nerea Domnilor in Moldova.

Iar duph ce a cazut toate in neorAndueala custaphnirea cea silnich' a Turcilor, luand delaboeri i volniciea de a-si alege Domni, de aceeaacum se Ozeste cu totul alta urmare la ale-gerea unui Domn Moldovenesc, ca indath fachn-du-se instiintare Vizirului c'a murit DomnulMoldovei, sau cand Vizirul a hotarât ca sa-Iscoath avand ura asupra lui, sau facand el vreogresalh; apoi el cauta pe alt Domn nou dintrefiii Domnilor, sau alti boeri din Tarigrad si lavremea de pace fagadueste el Domnia numaila unii ca aceia can Ii dau lui bani mai multi;iar la vremea de razboi, numai pe acela ii faceDomn carele este cunoscut a fi mai credinciossi mai viteaz, i dach' se invoeste el cu Domnul

www.dacoromanica.ro

107

acel nou, pentru darurile i pentru alte toemeleia dela dânsul scrisoarea pentru plAtirea ba-

nilor, apoi Ii arat6 socotinta sa Impg,ratului, cu oscrisoare ce se numeste Talhis, cu aceste cuvinte:

(Cutare) Domn, st6pAnitorul acest de acumal Moldovei, asupreste prea tare pe supusii im-pArAtiei tale, in at boerii tärii, ea s6 scape dintiraniea lui sunt siliti sA fugA, prin alte ri deprin prejur i unii se nevoese a veni i aicea,ca s ceara' intr'ajutor mila Impargtiei tale deatre un domn asa strasnic". Iar6 dacg nu poate

vinov64easeti, cu aceasta; apoi fie adevArat,ori neadevärat, zice, ca' se apar6, a nu platibirul, sau c ar fi lenes la implinirea porun-cilor, sau Ii arune6 altg vinii, pentru care estevrednic de a se scoate din domnie. §i maiadaoga, zicAnd : §i fiindeg acesta este cu totulimpotriva impäeatiei tale, si a folosuluipentru aceea daca," va plgcea i imOatiei tale,eu am socotit a fi de folos, ca sa' se scoatámai sus pomenitul domn locul lui sa" sepue (cutare), pe care eu 11 cunosc cl esteom drept, credincios, bun si vrednic de milaaeeasta".

dael se invoeste Implratul la pricinaaceasta i dac`a nu st6 impotriva vizirului niciChizlar-agasi, nici alt slujitor de curte, atunceaobicinueste Impamtul a scrie asa insusi cu manasa, adeca' : Munge binge amiel oluna", adeaWA, fie precum scrie mai sus. Dupg ce primestevizirul inggduiree aceasta a Impqratului, apoichiaml noaptea la curte pe domnul cel nou,

814

Orli,

ci-1 Itiu,gi'n

www.dacoromanica.ro

108

daca este ea sg se ispraveasca lucrul pe taina,daca poart fric, c daca va oblici domnul

acel ce este sa se scoata, pentru nenorocirea lui,sa nu fuga la vreo stapanire crestineasca. Iaradaca nu este de a purth frica pentru unele caaceste, apoi 11 chiama ziva la curte si Chihaiabei al Vizirului 11 primeste cu toata cinsteaduce in cabinetul sau ce-1 are in curtea Vizi-rului pofteeste s eaza heretisindu-1 dinpartea sa Ii arata pricina pentru care l'a chemat,care dupa obiceiul curtii asa trebue s se pof-toreasca, macar de este 0 stiuta de eel ce estesa se pue domn si-i zice : O mariea sa Vizirulpentru vrednicia tatalui sau, sau a sa i pentruslujbele cele credincioase care a facut Portii, aaratat Imparatului si 1-a indemnat pentru acestea,de a poruncit ea sa-1 orandueasca domn inMoldova si-1 sfatueste ca sa se poarte cu vred-nicie in dregatoria aceasta i prin shrjbe ere-dincioase sa se arate barbat si sa se pazeascaca nu eumva prin lenevire, sau necredinta lui,sa' fie Vizirul rusinat inaintea Imparatului".

Si dupa ce Ii vorbeste toate aceste, ese Chi-haea si merge in cabinetul Vizirului si-i spunecum* ehematul acela carele este sä se puedomn in Moldova, ar fi venit acolea i asteaptaporuncile Mariei sale. Atuncea Vizirul indata,dael nu are alta treaba, porunceste lui Capi-gilar Chehai-agasi, sau celui mai dintai delaperdea, ea sa aduca in launtru pe domnul eelnou si aducandu-1, asteapta, putin in sala ceadinainte si nu intra in divan sau Ortagasi,

0

0-1

ci

www.dacoromanica.ro

109

pang,' cand nu sunt toemiti in rand toti sluji-torii Vizirului i oamenii lui cei dela camarape de amandoua partile in sail fie§te careledupa starea sa; §i atuncea merge inlauntrusaruta mama Vizirului carele sade intre perini dupg,obiceiul turcesc i Chihaia sta de-a dreapta lui.

dupa ce-i saruta mana paseste putin inapoi§i ramane stand de-a dreapta, iara Vizirul ri-dicandu-si capul sau i posomorandu-§i fata;11 heretiseste cu politica si-i zice : Hos gheeldiBei", adica bine ai venit Domnule. Prea

prea dreptul i prea milostivul Imparatulnostru, oblieind cum ca domnul acela carele astatut pang, acum in Moldova, s'a aratat lene§la implinirea poruncilor sale si a asuprit pesupu§ii sai; a poruncit ea sa fie seos din dre-gatoria sa; i eu l'am rugat ea sg, te pue petine in locul aceluia, fiindeg, te stiu ea esti omde treaba i cinstit i credincios Portii;. i intrutot prea puternicul Imparat a ascultat rug--mintea mea i s'a milostivit asupra ta de ti-aincredintat domnia Moldovei.

Deci acum, datoria ta este, ea sg, te araticunoseator prin credinta catre o mila asa, mareImparateasea ce i s'a facut. i pe vrajmasi §ipe prieteni aibi uniti cu noi i pe supu0itai stapane§ti cu blandete; .pe cei drepti

aperi si pe facatorii de rau sg, nu-i trecicu vederea; cu veniturile domniei cele dupg, lege

dupg, obiceiu s fii multumit i pe supusiitai en nimica sg, nu-i asupre§ti cu sila; iarbirul i darurile care esti indatorit a le da Im-

§i

tatul,

§i

0

Si

sa-i

www.dacoromanica.ro

110

paratului sh le trimeti la curte la vremea §tiutgqi de vei urmh tu acestea, apoi cht vei trhi,vei gusth mila implrliteasch; iarh de vei faceimpotrivh, apoi §tiut sh-0 fie ch sfar§itul thuintr'alt chip nu va fi, decht nenorocit". Atunceadomnul dach §tie limba turceasch, rhspundeinsu§i la cuvintele Vizirului; iarh dach nu §tie,apoi rhspunde prin Dragomanul cel mare alcurtii i multume§te pentru imphrh'teasca facerede bine care l'a inthmpinat nefiind el vrednic;§i se fhghdue§te ch va urma poruncilor trimese§i toath puterea lui incg §i viata o va jertifbucuros la slujba Imphratului; §i se roagh ca

nu-§i intoarch Imphratul mila sa de chtredansul.

Iarh Capigilar Chihagasi aduce din poruncaVizirului un caftan si intai Ii d domnului deii saruta §i apoi Ii imbracl cu dansul pestecelelalte strae; §i duph ce l'a imbräcat se apropiede Vizirul a doua oarh §i-i shruth maim,§i poala straiului §i-i aduce inainte pe CapuChihagasi a lui ce-1 intovhrä§e§te §i se roaghVizirului ca sh-1 priineasc i pe acela suptaphrarea sa §i dac ii prime§te Vizirul apoi Iirhspunde: Neho§ : adich prea bine, §i apoi Irn-brac §i pe acel Capu Chihagasi cu un caftanmai prost.

Duph slvar§irea acestor cerimonii, shruthdomnul de a treia oarh maim Vizirului i esedin divan fhrh de a mai zice vreun cuvantmerge in cabinetul lui Chihaia §i indath dup6aceea merge §i Chihaia dupa dânsul tot acolo

sa

1si

www.dacoromanica.ro

111

0 II heretise§te pentru dreghtoria sa cea nouh,cafea §i §erbet §i vorbe§te cu dansul

pentru a le Domniei, sau pentru alte lucruri.panh cAnd qed la vorbh, ghte§te Imira-

horul sau comitul Vizirului un cal, prea fru-mos impodobindu-1, i Ba§ Ceau§ cu 24 deCeau§i cu 4 Ceatiri de ai Vizirului pede§tri

alti Agaleri sau slugi mari de ai Viziruluide curte i Icigaleri sau slugi de cash, a§teapthe§irea Domnului. i indath ce ie Chihaea tntiin-tare, cumch toate acestea sunt gatite cu

porunce§te de aduc inlhuntru mirodeniiafumh cu dansele pe Domnul, care la Turci

este un semn, c trebue s purceagh ; duphaceea shruth Domnul mâna lui Chihaia i e§indincalich pe cal i ese afarh din curtea Viziruluimergandu-i inainte patru Alai ceausi cu aceastgranduialh, adich: inaintea lui merg atatia Ceau§i,cfti cere el, cu Ceau§ilar Emini; duph aceeaurmeazh Agalerii Vizirului, §i Iceagalerii qiduph ace§ti urmeazh el inconjurat de patruCeatiri, carii merg doi inaintea calului qi ceidoi pe de amândound phrtile de ii tin picioarele;in urmh mai aproape de dansul, vine Capu-chihaea al sha i dupa aceea boerii din Mol-dova dad, sunt fata, sau alti G-reci boieri dinTarigrad, cari sunt rudenii sau prieteni en Dom-uul §i aa cu acest fel de alai ese dincurtea Vizirului, pe poarta Bacce-Capu ce seziceh, mai inainte Hricopile i ese din cetateafara §i merge drept la biserica cea mare aPatriarhului din Tarigrad §i vazandu-1 ori

Ii dg,

§isi

ran-

§.1

si

dniala

aeela;

www.dacoromanica.ro

112

eine trecand, fie Ture, sau Crestin trebue sg,

se scoale pe picioare, macar de §eade la lucru,pue mainele pe piept crucis una peste alta

si plece capul in jos. Inca §i cand trecepe la poarta, trebue pe toate strajele inicerilors6 le a§eze in rand egpitanii lor heritiseascg,cand trece, asemenea ca §i pe Vizirul, adieg, isipleac`a capetele §i mâinile drepte le pun la piept

slobod in jos poalele cele de dinainte alestraiului. i aceasta mai de pe urmg,, este ladansii un semn de cinstea cea mai mare, princare dau a intelege, ca ei intr'atata ii cinstesepe dansul, ineat stau inaintea liii cu picioareleacoperite §i nu intealt chip, farg, numai dinporunca lui se vor misca de pe la locurile lor;

eu aceasta petrecere ajungand el la bisericaPatriarhiei, raman Turcii stand la ulitg,, iarg,el intra in ograda bisericii i descalica la scarg,,adicg, o peatrg, care este pug mai vartos pentruacest lucru si Ceausii striga cuvintele acesteobi §nuite

Hac teala Padisahumuze Vebei Efendimuzecioc ilar umurler virsum devlet ile cioc iasa.Adicg, dreptul si prea inaltul Dumnezeu sg,

dea Imparatului nostru si Voevodului Domnuluinostru, viata, indelungath i sg, traiasca, multiani

La poarta cea dinafarg, despre uii, ii viuintru intampinare preoti cei de mir ai Patriar-hiei i la seara cea de mai sus pomenitä, lVli-tropolitii si Arhiereii §i a1i barbati bisericesticarii pot sa, fie de fatg, la vremea aceea; iara,

a§i

al

§i

www.dacoromanica.ro

113

mai la urmä intampina Patriarhul la usa bise-ricii pe Domnul blagosloveste cu semnulsfintei cruci si merge in biserica cantandu-icantAretii Patriarhului : Cuvinese cu adev6rat;si in mijlocul bisericii se insemneazg spre altarcu semnul crucii i sarutand icoanele sfintilor,sh' sue in strana aceea care este facut6 pentruDomnul Moldovei i pasind in dreapta .cea maide jos a stranei, ceteste intaiul diacon ectenieaintru care il pomineste pe dansul i dup`a ee-tenie intr6 Patriarhul in altar imbra'cat cu sfin-titele vestminte, impreun'A cu patru Mitropolitisau mai multi si Domnul inca merge in altardup6 Patriarh i plecandu-si genunchile Ii ra-zema, capul de sfantul pristol i Patriarhul pu-indu-i omoforul pe cap, ii ceteste ruga'ciuneacare se obisnuia a se ceti odinioara la iheoro-narea Imparatilor Greci i ungandu-1 cu sfantmir se scoalA, pe picioare si merge inapoi lastrana sa, cantandu-i cantaretii Polihronu i apois'a, sue si Patriarhul in strana sa i poruncesteea s5, fie acere si face Domnului aceluia cu-vant de lauda in scurt i 11 sfatueste s'a fie cufrica lui Dumnezeu i apa,rator bisericii. Dup6cuvant urmeaz6 Polihronu pentru Patriarhulatuneea vine Domnul i Patriarhul in mijloculbisericii; iara' Patriarhul Ii intaxeste pe dansulen imp`art6sirea blagosloveniei si el s'arutl mamaPatriarhului; si la esirea din biserica', 11 petrecePatriarhul 'Ana' la scara sus pomeniarutandu-se unul pe altul, incalica el pe cal sidinaintea ogra,zii bisericii 11 primese Turcii pe-

22833 8

§i-1

i si-c

www.dacoromanica.ro

114

treekorii si i de acolo se intoarce inapoi lapalatul eau, tot en aceeasi oranduiath' cu carea fost venit strigandu-i Ceausii de multe

dacA, ajunge acolo, pofteste la sine numaipe apitanii petrec5,tori1or si le cla dulee-cicafea si le impLleste bacsisul obisnuit; dupa,aceea heretisindu-1 ei impreunl cu oamenii Mr,se intorê inapoi la eurtea Vizirului.

A doua zi vine Patriarhul en Mitropolitiidupg aceea toath, boerimea care se all6 la Ta-rigrad i heretisesc pe Domnul eel nou ; si obis-nuesc Inc. i solii impa'ratilor i ai republicelorerestinesti de'l heretisesc Insui ei, sau prin Dra-gomanii Mr, mai ales, daesa au mai dinaintecunostinca cu dansul.

In celelalte zile se z'aboveste el e,u pthtirea ba-nilor cu care este dator pentru luarea DomnieiSi cu baesisurile care le-au pus Otomanii ennume de piuni adic, dar de bun5, voie, ineavederat ii asuprese en climsele dupre nesAioasabr thcomie.

dupa' ce pthteste acei bani pe jumatate,apoi Ii trimit semnele Domniei dou a". tuiuriun steag, care se chiamä in limba Mr sangeac,mai cu multh, pomp5,, decal la punerea unuiVizir de aceia cafi se einstese eke en trei

pentruca' acestora li se cth, f`ara de nici oslava', dela Miralem-Aga carele le are sub sta"-panirea sa, iar unui Domn de Moldova sau deOra Romaneasea,, le trimite cu mare alai printoath, cetatea pan6 la curtea sa. C'aci la vremeacea hotarit5,, ceausii i slugile Vizirului cari au

ori.

ci

tu-iuri,

hi

www.dacoromanica.ro

115

lost petrecut pre Domn la biserica, se aduna'foarte dimineaca in ziva aceia la Miralem-Aga,adeca la acela ce pazeste steagurile Imparatesti,care nu este mica boerie la curtea Imparateasca,

incelegand Domnul c s'au adunat toti aceiaacolo, apoi trimete si el pe Capu chihaielele saleqi pe boerii cari sunt de fata imbracati foartesi mai ales cu cai impodol4 frumos i mergpe la Babihumaiulu sau poarta cea mare careeste in afara la eurtea Imparateasca, si dupace sosesc acolo, Ii prirneste Miralem-Aga cu marecinste si indata ce aduce acolo tubulhanaoa saumuzica Imparateasca, care este oranduita, pentruDomn i incepand tubulhanaua aceasta a canth totfelul de cantari care se obisnuesc la Turci; totalainl ese en oranduiala sa din eurtea Impara-teasca, fachnd inceputul Cia-usii tot doi ate doi;dupa acestia urmeaza Agalerii Vizirului tot cuaceleasi strae en care se Imbrac i chnd mergin divanul Sultanului, dupa acestia vine Capu-chihaia a Domnului eu boerii Moldovinesti simai pe urma Miralem-Aga c'un steag i douatuiuri i cu tubulhanaoa inapoia lui; si cuaceasta randueala merg prin toata cetateatoate strajile, fie unde ar fi, Inc i aceia dincurtea Vizirului, trebue sa se tocmeasca in randla u1i i slobozindu-si in jos poalele straelor,sa-si puie mainele crucis pe piept i intr'acestasichip sa, cinsteasca semnele imparatesti.

Si ash sosind la curtea domneasca' iese Dom-nul cu curtezenii dinaintea palatului sau, intruintampinarea acelui purtator de steag, si Mira-

www.dacoromanica.ro

116

lem-Aga Ii da lui sangeacul §i tuiurile cu capul ple-cat, Impreuna cu aceasta urare : A la teala mu-barec eiliie, adeca : Dumnezeu sa-ti dee noroc laaceasta. Iar el iea sangeacul in mân i 11 sarutacu cinste, §i 11 da Sangectarului sau sau Stega-milli sat', s poarte grija pentru ansul §i apoipofte§te la sine§i pe Miralem-Aga in sala ceamare sau divan i dandu-i dulceti, cafea §i altodupa obiceiul turcese, 11 imbraca cu o blana desamur da bac§i§ul cel obi§nuit. Atuncea Mira-lem-Aga cu slugile curtii se intoarce inapoi lapalatul Imparatesc, iar tubulhanaoa ramane laDomn si cAnth pe toata ziva neubet sau semnde strap, Cate trei ceasuri inainte de apunereasoarelui, care vreme se zice la Turcii ichindi,lug cinstea aceasta o au numai Domnii de Mol-dova §i de tara Rornâneasca, iar Pa§ii nici unulin. vremea care se afia in Tarigrad, nu poate saaib5, aceasta muzica osta§easca.

a§a, savarsind el toate trebile care are s.le hotarasca en curtea §i platind toti banii cucarii este dator, arata Vizirului prin Cihaia, cum

nimic nu-1 impedica dela intrarea in stapa,-nirea Domniei i se roaga ca sa iasa inainteaIrnparatului i sa' aiba, vole de purees §i dupace se hotara§te ziva aceia care alta nu obis-nue§te sa fie, decat numai Duminica sau Marta,caci intru aceste zile se face divan inaintea Sul-tanului, dupa a§ezamantul lui Suleiman.

Apoi in ziva aceia foarte de dimineata seaduna la divan, Vizirul, Mufti §i Cadileschiarii,ceilali Viziri, Ienicer-Agasi, Silahdar-Agasi

§i-i

eg

§i

Si

www.dacoromanica.ro

117

alti cari dupa dregatoria lor au intrare sloboda sijudeca pricinile jaluitorilor, la care aseultaImp6ratul in dosul unor parcane, sau cafas aurit

judeeata aceasta tine patru ceasuri, Ora candnumai este nimene sa mai jeluiasca.

Dupa' ispravirea divanului se porunceste dom-nului, ca s stea drept in rand en boierii sidela usa divanului celui dinafara in Cubea si'Ana la usa en care se inchide Cubeaoa cea dinla'untru i apoi sculandu-se Vizirul cel maredela locul sau merge la Imparatul cu ceilaltiViziri i cu Cadilischierii cand tree Ii plead,domnul capul catre Vizirul eel mare si la cei-lalti Viziri i intrand ei la Imparatul,teaza V izirul pentru pricinile ce s'au judecat indivan, sau pentru alte trebi ale obstei i dupaaceea Ii spune e sluga sa domnul Moldovei seroaga ea s aiba' voie a merge in domnia lui; sidae ti d Sultanul voie de purees, apoi Ii spuneCapugilar Chihaiasi ceeace a hotarit SultanulMuhtur-Agasi porunceste ca pue pe cap oCuca luerata foarte cu mestesug de pene destruti, insa, Cuca aceasta este mai vArtos o po-doaba,' a Enicerilor, iar6 pentru c i domnii sesocotesc intre eetile Enicerilor, pentru aceea li sed i lor aceasth" podoaba, care nu poate nimeneaaltul s Ii o pue pe cap, far6 numai Muhtur-Aga, pe carele atata ii socotese, ea când an aveasub sinesi pe toate cetile Enicerilor, numai pentruea este peste straja cea din curtea Vizirului.

intr'acest chip fiind el impodobit, II im-braea si Tefderdar-basa en un caftan, and si

11 In§tiin-

sg-i

ri

www.dacoromanica.ro

118

boierilor lui 27 caftane mai proaste; si apoi 11 duein launtru doi Capugi-basa tiindu-1 vartos de suptsubsiori, Irnpreun i pe a1i patru boieri mai defrunte ce sunt cu dansul; i viind la usa diva-nului, Ii silesc aeei ce 11 due ca sa-si plece eapulpang la pamant ; i dupg aceia incg de doua oripasind Cate trei pasi ramane stand drept inmijlocul divanului fiindca nu este prea mare. IarImparatul din scaunul sau aratä Vizirului carelesta deadreapta sa en mainile puse crucisi unapreste alta zice ca s spue Domnului ceeaceare de spus; iar Vizirul plecandu-se pang' lapämant inaintea Sultanului, vorbeste catre Domnaceste cuvinte :

Fiindea credinta i buna cuviinta ta, s'afkut cunoscuta Mariei sale Imparatului nostru,carele este scaparea a toata lumea, pentru aceiael s'a milostivit asupra ta, i 'ti-a dat domniaMoldovei, deci tu i de acum inainte s fii cre-dincios slujind cu dreptate si s fii ascultatorporuncilor lui celor sfinte, carora toata lumease supune i sa, ramai en aceasta, evlavie eatredansul, iar pe supusii lui sa-i aperi si sta-panesti eu bland* si cu sarguinta, sa aibipurtare de grija a privighih la toate iznoavelevrajmasilor, trimitand in toata vremea instiintarisigure pentru unele ca acelea, avand purtare degrije pentru acestea din toata puterea ta i apoiprea bine stii ce ai sa astepti, iarg lenevindu-tela acestea nu te vei pute4 indrepth en disvino-vatiri deserte".

Atuncea Domnul daert stie limba Turceasca ras-

.

www.dacoromanica.ro

119

punde in scurt asa : eu pe capul men ma' faga-duese c voesc a jertfi toata puterea mea la sluj-bele prea cinstitului i prea nnlostivului Impara-tului meu, numai de nu- si va intoarce fata sa ceamilostiva de catre mine, sluga sa cea nevrednica".

Si dupà ce zice aceste cuvinte, 11 scot Capigi-basil iarasi afara din divan tot cu aeeiasi te-rimonie cu care a intrat, insa cu dosul inainte,pentruca nu este slobod s arate dosul catre Sultan.

Si in vremea aceea gateste un cal arabeseBuiuc imirahor sau Comisul cel mare al Impa-ratului, impodobindu-1 en raft de aur bkut cupietre scumpe i cu harsa cusuta en aur si enargint si de a stanga cu o spata, si de a dreaptacu buzdugan, iara doi Idiccii sau slugi delagrajdul Imparatesc tin calul in poarta curtiipe langa dansul stan doi Chiulahlii en comanacealbe pe capete i doi alergkori cu strae de fir,cu comanace de argint i poleite cu aur, cesunt facute in chip de pahare.

asa esind Domnul, incaleca pe cal si as-teapta venirea Vizirului si porunceste boierilorsal ca s stea in rand de a stanga lui i apoise inchina la Vizirul eel mare si la eeilalti Vi-ziri en plecarea capului si cu mainile la piept,multamindu-i i ei eu plecarea eapului i apoiducandu-se acestia inapoi pe la palaturile lor,ese si el din . curte si merge drept la bisericacea mare, tot en tovarasiea aceia cu care a

venit i en muzica de oaste sub petrecereaPaicilor si a Chiulahliilor Imparatesti si se pri-meste de catra Patriarhul si de eatra ceialalti

si

qi

t-,ti

www.dacoromanica.ro

120

barbati bisericesti, tot cu aceiasi pomp i e-rimonie precum am saris mai sus, iath Cuca oia de pe cap la intrarea in biserica si nu opune pana cand nu ese i esind din biseriea,merge drept la palatul sau, i acolo il due indivan Agalerii aceia carii l'au petrecut i luau-du-si bacsisurile lor, se intorc inapoi la curte,iar paicii §i Ghiilahlii ran-Ian la dansul si '1

petree STA in Iasi care este scamml i orasulcel de capetenie al Moldovei.

A doua zi Ii trimete Reiz Efench .au Logo-fatul cel mare al Imparatului, Hrisovul Dom-niei scris foarte en mestesug cu litere de aurO'i hotaraste sa purceada la scaun, en cat seva putea mai in graba, pentru ea, niciun Domndupg ce merge inaintea Imparatului, nu poateram'ae la Tarigrad mai mult de o s6pCdmang.

La purcederea lui ii da Imparatul un Schimne-Agasi, care se intelege acela ce sue pe Domnin scaun i dregatoriea aceasta se da numai laslugile cele mai din launtru, adica lui CapigilarChihagasi, perdelegiului sau Portarului celuimare, Imerahorului cehii mare, sau celui de aldoilea, adica Comisari Imparatesti O nu prearar i Silahdariului si Ciohadarului, cari sun tintai intre slugile cele mai din launtru ale cur-tii : insa acesti doi nici odinioath nu obisnuesca petrece insusi pe Domn, pentru trebuinteleion cele mari ce au la Curte, ce trimit pe altiiin locul

I sa' mai trimete lui i un Capigi-basa, enpatru Capigii mai mici si patru Ciausi, doi

sa",

lor.

www.dacoromanica.ro

121

Chiulahlii, doi Ciatiri i doi Paici Imparatestisi o ciata de muzicanti, de care are si Vizirul.

dupa ce se savarsese aceste toate, apoi eno zi inainte de purceclerea sa din liarigrad, seroaga Vizirului ea sa-i dee voie s6 mearga sa-sieie" ziva buna dela dAnsul; i dobandind voe,merge la curtea Vizirului cu Capu-Chihaea alui si cu boierii i sosind el acolo, 11 duce Chi-haia in cabinetul Vizirului i Vizirul 11 sfatuesteiaräsi ea sa fie cu eredinta si'i aduce amintepentru cele ce l'au Invatat mai nainte i altelepentru care cere trebuinta ea sa'i arate, iarael Ii r6spunde dupa cum eere trebuinta si-i re-comendueste pe Capu Chihaialelile sale si pesinesi insusi Si sfarsind vorba Ii saruta mtma

atuneea 11 slobode Vizirul dela sine cu acestecuvinte:

,Eu te voiu vedeh, urmeaza Varbateste i vi-tejeste i Dumnezeu s6-ti deie noroe i s6nsatate

sa-ti fie la toate intru ajutor".Dup`a aceia porunceste de '1 irnbraca c'un

Caftan care se chiama ituneaftan, sau caftande purcedere i svârindu-s i aceasta, mergedupa aceia la Chihaia ia zioa buna delaansul si la rma incalica pe cal si mergeinapoi la palatul sau, sau pre la ceialalti Vi-ziri; ea sa se inchine si acelora, Insa aceasta

obisnueste a fi mai de multeori noaptea cle-at zioa, pentru ca sa nu pricinueasea' Viziruluivreun prepus, cauta luisi alte ragele sauea le si are.

A doua zi ese din cetate foarte incet si merge

§i

§i-§i

a:0

si

www.dacoromanica.ro

122

cu mare pomp i tovarasie sub strigarea Ciau-silor, care se obisnueste totdeauna la inealecaresi la desealeeare, precum am zis mai sus si'nainte merg calarasii de Moldova, daca suntatuncea de fata i steagul 11 due inainte; dupa,acestia urmeaza o muzica crestineasca cu paucesi cu trAmbete; dupà acestia un steag alb, careeste semn de pace i de supunere, intre celedoua tuiuri care i se dau lui dela Poarta; dupaaeestea urmeaza Capu-Chihaialele Domnului sialti boieri de Tarigrad, pe cari Ii impresoaradoug randuri de Ciausi pre de. amandoua par-tile; dupa acestea yin pohodnicii Domnesti decare nu poate sa aiba mai multi decat sapteea si alti Viziri i sunt impodobiti cu harselede mare pre i pre de amandoug partile suntimpreunati de sase Satiri Domnesti, si dupa dânsiidoi Satiri Imparatesti, dupa cari urmeazaDomnul imbracat cu turban Domnesc.

Capul calului sau Ii acoper doi paici Impa-ratesti i scarile le tin doi Iedeclii, putin maiinapoia lui de a stanga, care este partea ceamai cinstita, la Turci, merge Schimni-Agasi,de a dreapta Sangeac-Agasi, sau acel ce poartade grija pentru steaguri, iara denapoia lui suntslugile sale dela carnara, i dupa dnii vechiliilui SIngeac-Agasi cu trei steaguri rosii i steaguleel din mijloc are in varful lui luna jumatate,iara celelalte doua numai cate un bumb poleit;dupa acestea, vine o ceata de Mehteri sau mu-zieanti Turcesti, eari cu pauce man i cu tram-bite fac muzica rasunatoare, iara mai pe urma

§i

§i

www.dacoromanica.ro

123

sunt slugile lui Schimne-Agasi si ale lui Sangeac-Agasi si altii mai prosti care trebue s meargade'mpreung.

Si en aceasta orandueala merge alaiul incetpand la conacul cel dintai, care nu este departede zidurile Cetatii cei mari. Tara apoi la drumde acolo inainte, nu se pot pa' zi asa bine toateterimoniile acestea, fara numai cand intra' invreun tArg, sau oras, atuncea iara0 se batemeterhaneaoa si se face strigarea cea obisnuitaa Ciausilor i altele i la drum totdeauna tre-bue s mearga inainte pana la al doilea conac,doi Ciausi si o sluga Domneasca, ea sa orân-dueasca sla i s fad, gatire pentru bucate,care toate se fac dupa voia i dupg cerireaDomnului ; c intr'acea vreme, din porunca Im-paratului trebue toti sa, asculte de dansul eacand ar fi lususi Vizirul. Si daca se arata vreun Turc cu necuviinta", sau nu voeste sa, as-culte de porunca lui, atuncea Domnul poateprin Besli-Agasi al sau pedepseasca dupgvina lui, sau daca voeste sa fie mai lin cudAnsul, apoi Ii da pe mAna stapânului sail easa-1 pedepseasea.

Si'ntr'acest chip ajungand el la Galati, orasulMoldovei cel dintai despre Tari gra d, ii intam-pina aeolea toti .boierii de tara de jos, si uniiInca' si din Ora de sus, eari sunt mai pe aproape,si'l petrec pana in Iasi i pe drum Inca fiindel cereeteaza pentru supusii sai, le a'sculta jalobilesi le hotAraste pricinile.

0 mila de loc din Iasi afar Ii ese intru in-

c

c

sä-1

www.dacoromanica.ro

124

tampinare Caimacamii, cari sunt pusi de dansulInca dela Tarigrad prin serisoare, Impreuna cu

boieri, ostasi i targoveti, pe care iilasa Ide'i saruta mana sau poala, ealare findel si intra In oras tot cu asemenea pompa siterimonie, precum au esit din Tarigrad si des-caleca la biserica cea mare a sfantului Nicolae

'n ograda bisericei ii ese intru. intampinareMitropolitul, i ceilalti barbati Duhovnicesti cusmerenie j 11 due in biserica, pazind tot ace-leasi obiceiuri bisericesti, precum am aratat maisus si clupa savarsirea slujbei Dumnezeesti, esinddin biserica se primeste iarasi de catra, tovara-siea sa cea Turceasea, ce a fost ramas :standla ulita, facandu-i obisnuita strigare i muzicacu petreeerea aceia merge la Curtea Domneasca.

§i sosind acolo, Indata, 11 ia Schimne-Agasi,si'l duce In divanul cel mare, si rnnane standlanga scaunul Domnesc, ce este asezat acoloeste cu trei trepte; i dupa ce se aseaza, totiboierii pe la locurile Mr, se lasa in Divan siceilalti dregatori de oaste i negutatorii cii maibogati din Iasi i apoi se porunceste sa fie ta-cere. i Schimni-Agasi scoate porunca Impara-teasea care se zice : hiuehim ferman, Si o dao ceteasca seeretarul, acleca Divan Efendesi, un'rum pe carele 11 tine Domnul cu buna leafaIii slujba sa.

Acest ferman obisnueste a se scrie cu acestecuvinte: Alesilor i vrednicilor Boieri si Arhierei,pedestrasi i calarasi i voi toate slugile si su-pusii mei, sfarsitul vostru sa fie fericit. Sosind

ceialalti

ci

ci

ci

sa

www.dacoromanica.ro

125

la voi puternica porunca prea luminatei noastrernriri careia toata lumea este ascultatoare, sastiti ca, in anul (N) luna (N), mila noastra, ceanemarginita a vazut credinta i slujbele cele facutecu dreptate, ale prea alesului vrednicului Domn,dintru poporul care crede in Thus, si diii nearnulNazareilor i l'am cunoscut a fi destoinic i vrednicde milostivirea, de mila 0 de ajutorul nostru,pentru aceea l'am miluit i l'am pus Domn inMoldova si i-am poruncit pre en inteles, ca s.poarte grijä parinteste pentru boieri, ori si diiicare stare ar fi, pentru mazilii can sunt printinuturi i pentru toti supusii lui, aperesa fie plecat asupra lor i poruncile noastrele plineasca cu bucurie i toate slujbele noastresa le savArseasca cu credin i cu dreptate. Tarvou v poruncesc ca sa-i fiti ascultatori In toatelucrurile i s v supuneti lui i ceeace va vaporunci el voila' din porunca noastra, s faceticu sarguinta fara de zabava. Tar carele se vaarata, cu necuviin i cu improtrivire, si se vaferi, de la ascultarea poruncilor lui, atunci elpre unul ca acela, ori din ce stare ar fi, poate

pedepseasca rautatile lui cu sabia san cualte pedepse precum Ii va placea lui. Deci pentru.aceasta voi, pe acest de sus pomenit, sa-1 en-noasteti you'd, stapam i Domn, carele este pus

oranduit voua, dela noi. i va, paziti a nugandi intr'alt chip, sau sa urmati improtriva ;ci v incredeti semnului nostru celui cu totulprea sfant, (adeca Tura, sau iscalitura Impara-

sl-i §is.

s/-i

§i

www.dacoromanica.ro

126

teasel) aceasta s VAL Data, in Tarigrad, anul,(N) luna (N)".

apoi dupa ce se cetaste aceasta de catre Divan-Efendisi, 011116,6nd talmaciul fiestecare fras unuldupa altul: raspund toti boerii c'un cuvant totiodata: sa, fie voia Imparatului. Atuncea Schimne-Agasi imbraca pe Domn, c'un caftan Ce-I aducecu sine si-1 ridica in scaun cu mama cea dreapta;slobozinclu-se tunurile intru acea clipeala si fa-cand Ciausii obisnuita strigare.

intr'acest chip fiind el intarit in scaunuls'au, porunceste de imbraca pre Schimne-Agasic'o blana de samur, iar pe Divan-Efendesi Sipe Postelnicul cel mare, numai ate c'un caftanobisnuit.

Dupa, ispravirea obiceiurilor acestora, incepeintAi Mitropolitul si vorbeasca in scurt, pof-tindu-i noroc la stapAnire si ii grad mAna,blagoslovindu-I, saruta, si el nrana Mitropolitului.Dupa aceasta yin Arhiereii i a1i boieri de stareaintE ca sarute mAna si poala. i numelelor le spune Postelnicul cel mare, cu aceste cu-vinte : sluga Mariei tale (N) saruta prea cin-stita poala caftanului Mariei tale. Asemeneaslujba face si Postelnicul al doilea, boierilorcelor de starea a doua i Postelnicul al trei-lea, boierilor starii a treia. Dupa boieri ur-meaza dregatorii de oaste fiecare dupre stareasa, cum si negutitorilor si a1i oraseni cinstitidin Iasi.

Dupa, aceasta intra Domnul in cabinetul sau,cel din launtru, iar pe Schimne-Agasi II duce

§i

sl-i

www.dacoromanica.ro

127

Perdelegiul sau Portarul cel mare en mare alaila gazda care e gatita.

A douazi se aduna' iarasi boieri la Divan siasezandu-se pe la locurile lor, iase Domnul mer-.gandu-i inainte Postelniceii si merge din sala ceamare in cea mica adiea in spatarie1). §1 ase-z'andu-se el acolea in scaun, ehiamg, Postelniculpre toti boierii celor trei stari, adeca fiesteearePostelnic starea sa. §i apropiindu-se de dansulfiestecare boier dupre starea sa, el sau Ii scoatepre dansii din slujba, sau iari Ii inoeste, sauIi inalta dintr'o boerie mai mica intr'alta maimare, iar s scoata pe vre unul dintr'o boeriemai mare si sa-1 pue intr'alta mai mica, nu inga-dueste obiceiul paniântului, fara numai atunceaand primeste cineva de buna voia sa. Insa là .alte pricini poate s urmeze en dansii dupreplacerea sa, asemenea ea and n'ar avea asupralui pre nimenea in lume.

dupa ce asaza pe toate dupre voia sapune in orandueala republica ce i s'a ineredintat,trimete iarasi inapoi la Tarigracl pre Schimne-Agasi si pre celelalte slugi imparatesti, cinstindu-icu multe daruri si scotandu-i din oras cu mareslava, petrecandu-i insusi ea la o mie fle pasidin oral si de acolo le da un boier ea sa-i pe-treaca Ora la Galati, iar el se intoarce inapoiin Iasi.

1) Se numeste a, pentrudi spata Domneascl este totdeaunape masa', intim aceea odaie; si nimeni nu intra acolo, fth numaicei seapte boieri maid.

§i

www.dacoromanica.ro

128

CAP. IV

Despre Intarirea sau inoirea Domnilor

Intr'acest chip precum am aratat mai sus, seda Domnilor Moldovei stapanirea de la PoartaOtomang care macar ea se vede a fi prea buna,insa a-Mtn, este de nestatornica, luck neavandei cele mai tali legaturi, nici gandese cand lecade din maini; clei cu ee chip se arata Oto-manii asupra Moldovenilor, au aratat ei indestulde luminat, Meat en dreptate s zice pentrudansii acest proverb : ca' ei nu gonese pe epurecu eainii, ci cu carul; niei pe cal nu eauta sa-1amageasea cu traista desarta.

Caei ei au socotit a fi mult mai bine ea sä'mblanzasca intai cu magulire pe taurul eel ne-induplecat al Moldovei, a caruia salbatacire demulte ori o c.unoscuse ei spre paguba lor, decat

induplece turburarea lui en sila ; pentrucaei an nadajduit ea dupa vreme isi va lepadasalbaticirea sa, si mai slabind din putere, lesneIi vor putea strange in chingi.

Deci cu acest scop n'au scazut ei lui Bogdanal III-lea, fiul lui tefan cel Mare, nici un obi-ceiu al slavei, dupa ce a inchinat el taxa saPo3Iei Otomane; ce mai vartos i-au intarit legileOrli politice i bisericesti i i-au lasat toatesemnele acele de marirea Domneasca ale tariisi au fost mu4emiti sa plateasca ei curtii petot anul patru mii de galbeni, ea Un semn deinchinaciune i dupa moartea lui Bogdan, ale-

sit

www.dacoromanica.ro

129

gaud boerii domn pe fiul sau tefan VI, ca peun drept mostenitor al Domniei ce era, l'aucinstit Otomanii si mai mult : pentru ca Sultandi-a trimes lui sol pe comisul eel mare si l'a he-retisit poftindu-i noroc mult la intrarea in Dom-nie si iau trimis Tuiuri t), un singeac 2), turban')si caftan Domnese si un armasar imparatese.

Celorlalti urmatori ai Ai li s'au mai in-greniat dajdiea, iar din obiceiurile marirei n'aueutezat Otomanii A, sminteasea nimic, sau sanu primeasca alegerea vre unui Domn. MIA, ceau gasit ei vreme eu prilej in zilele lui IoanArmanul, de au mai impu-cinat slobozeniile celevechi si au aruncat in Ora alte sarcini nouinepomenite. Caci acest Ioan apucandu-se sa, facaoarecare iznoave si dobandindu-1 ei in mainilelor cu viclesug, l'au pedepsit cu moarte calcandparola ce au dat; si ash au inceput ei deaiceasa puie -'arii alte legaturi mai cu tarie, hota-rand ca, daca nu isi va cere Domnul intarireDomniei dela Poarta, apoi sa, se pedepseasca caun vrajmas al imparatiei.

Deei intr'acest chip fiind Moldova lipsita dinputerea ei si vazand Turcii ca ea numai poatesth impotriva insarcinarilor lor, indata dupaaceea sub stapanirea lui Miron Barnovschi auinceput sa' faca alte obiceiuri eu care au insar-einat pe Domni ea sa mearga ei insusi la curteA, iee semnele Domniei si la fiecare trei ani,

1) Coada de cal.2) Drapel, steag.2) Cuca, cg,ciulA.

2833 9

www.dacoromanica.ro

120

meargl la Ina lta Poartg, sg, se arate inainteaImplratului. i pentru ca sl se pkeascl acestea

mai cu amlruntul, pentru aceea de multe oriau schimbat ei. pe Domni i i-au scos din stl-panire ; prin care atata s'au splimantat Domnii,in dt nu numai cg, se 'ndeletnicesc bucuro0 casl meargl la curte, dui)/ ce treee un an, saudoi, ea sl-si cearg inoirea Domniei, ca o milimplrAteasel; ci ind §i de frica llcomiei Vizi-rului, cer de bung, voie fermanul inoirii; carelesne se dg,' Domnului, numai dad n'are Vizi-rul vre un prepus la eredinta lui, sau dad nuface altul imbiere cu vre o sumg, mare de bath.Si atuncea' Vizirul dä Sultanului un talhi§ cuaceste cuvinte:

FiincleA (N.) Domnul acest de acum al Mol-dovei, s'au arltat aatia ani cu credin0 in stl-panirea sa, i nici de räpunerea vieii sau amo§iilor sale nu s'au ferit in sluj bile Implra-tului i dajdiea obi§nuità o au plltit in toti aniideplin la norocita Poarta, Otomang,. Si osebitde acestea pre boeri 0 pre ceilalti locuitori aiMoldovei, i-au stapanit cu atAta bunitatedreptate, in dt ei prin neeontenite jalbe aratl,

sunt multmii cu stApg,threa lui i s roaglMlririi tale, ea sg, binevoWi a-i inoi IDomnialui; pentru aceea, eu II socotese pre ansul afi vrednic de mila Implrltiei tale 0 Wept po-runca cea prea inaltl a Mthirei tale".

Scrisoarea aceasta o duce Talhiriul la Im-plratul dupg, obiceiul turcesc i dupl ce serieImpgratul dedesupt cuvintele aceste obi§nuite:

sa

ca,

www.dacoromanica.ro

131

,,Amel oluna" ; adeca: sa fie precum aerie", apoio trimite tot cu acel Talhisciu, iari inapoi laVizirul. Insa Vizirul macar c'a dobandit voiedela Sultanul ea s inoeasca pe Domn in sta-panirea sa; iara pentru ea sa poata scurge banimai multi, se arata ea cAnd n'ar fi ispravitnimic eu Sultanul despre acea treaba. Insa, siChihaea cu tacerea sa. sta intru ajutor lacomieiVizirului i chiama la sine pe Capu ChihaeleleDomnului i zice catra cumca prin sop-titurile i zavistiile altar slugi imparatesti, s'auaratat Sultanul mai putin plecat la aceasta,decat avea ei nadejde: i cumca Mariea sa Vi-zirul a facut de vreo cAteva ori aducere aminteImparatului pentru pricina aceasta si inca totn'au luat raspuns deplin. Atunci Capuchihaie-lele vazand primejdiea Domnului lor ce le stainainte, se arunca la picioarele lui Chihaearoaga pe dânsul, ca cht ar fi prin putinta intot chipul sa stea pentru Domnul lor, fagaduindla urma- ert'i vor mai marl darurile cele obis-unite, ce sunt pentru dhnsul i pentru Vizirul.Si intr'acest chip joaca pe pielea bietilor Mol-doveni lacomia de cinste Si lacomia de argint.

Si tot ash urmeaza, pana cand le indestuleazamandriea care ii stap'aneste, impreuna i laeomiabanilor.

Si la urma invoindu-se amandoua partite siunindu-se la toate i intelegAnd Chihaia cumeanu mai are nimie sa mai seurga, apoi sloboadedela sine pe Chihaiele; dandu-le nadejde ca leva merge bine treaba.

si-I

www.dacoromanica.ro

132

a doua zi trimete la dan§ii pe o slugaVizirului, care inca nu se intoarce inapoi cumana de§arta §i le da de §tire, mimed, Vizirulau dobandit la urma voie dela Imparatul eaInoeasca in stapanire pe Domnul lor 0 le po-runce§te sa, vie la curte. i dupa ce yin ei lacurte, merg intai la Chihaea i dupa aceia intraTa Vizirul 0 le arat e s'a milostivit Impa-ratul asupra Domnului lor §i dupa aceia ii im-braca, ate c'un caftan dupa obieeiul lor. Dupavreo cateva zile trimete Vizirul la Domn peCapugilar chihagasi, sau pe alta sluga' din curte,cu hrisovul eel nou al Domniei §i en Hin chimFerman, ea sa i le aduca lui là scaun. i hri-sovul obi§nuese sa-1 fad, asemenea ea i acelape care il dau Domnilor cand ii pun intai inseam, numai cat "In locul cuvintelor acestora :Ca din mila si milostivirea noastra 0.-am di-mit zice: Ca din mila noastras'a inoit i ti s'a i intarit Domniea".

Iara porunca aceia sau Hiuchim Ferman, esteinteacesta0 chip: Pre alesule dintre Domni po-porului celui ce crede in Isus i prea vredni-cule dintre cei mai mad ai neamului Nazari-nese, -Domnule stapanitor de acum al Mol-dovei (N.) ajungand la tine acest ferman *alnostru, s tii c'atat slujbele tale -cele credin-cioase le-am vazut, cat i pentru credinO, tacea tare ce ai catre noi, am inteles cunoscan-du-te in tot chipul c e§ti vrednic de mila §i

milostivirea noastra, pentru aceia am dat po-runca ca sa-ti inoiasca §i sa-0 intareasca Dom-

Domnica", ti

sa

.

www.dacoromanica.ro

133

niea Moldovei, puindu-te in stgpanire i clandu-tiputere deplin, asupra Moldovenilor supusi

noastre : catre can s te argti cu dra-goste ca i pan'acum i pe boieri i pe fieste-carele locuitor ori si de ce stare ar fi, pg-zesti i sg-i aperi ; si ca sa nu te lenevesti aarath farg de zgbavg Portii noastre cei intrutotul prea luminate, nevoia i greutgtile i toateasupririle ion si s fii gata a implini poruncileimpargtiei noastre care i se vor trimete, puin-du-ti pentru noi toatg virtutea ta cea cu poalaradicat11); i haraciul Moldovei de preste ansg-1 tnimii deplin la vremea hot`aratl la vistie-riea noastrg; i te pgzeste sa nu gandesti sausg urmezi intru alt chip si crede iscJiturii noastrecei sfinte.

Dat la Tarigrad anul (N), luna (N). Intr'acestferman mai adaoge i Vizirul o scrisoare, cucare instiinteazg el pe Domn, zicand cg el prinruggmintea i regelgcul sgu,. i-au dobandit la1,

urmg, inoirea Domniei din mila Impgrateasca.luand Capigi-basa, scrisorile aceste, vine cu

posta pang in Iasi si ajungand la G-alati tri-mete om inainte ca sa, Intiineze pe Domn pentru.venirea lui i pentru ziva aceea in care sg intrein Iasi.

Inteacea zi iese intru intarnpinarea lui Domnulcu toatg curtea sa, o mie de pasi din oras afarg

intalnindu-se amandoi, se inching unul la

Aceasta este o zicere la Turci, care se intelege o Odraspre a face o slujba.' cuiva.

§i

ins-phrh)iei

sh-i

S, i

www.dacoromanica.ro

134

altul de cMare i merg alaturea Capigi-basa de adreapta care se intelege la Turci scara cea maimica. Intorcandu-se amandoi in oras, inainteaDomnului merge o sluga de a lui Capigi-basa,carele duce in mainile sale fermanul Impara-tesc invalit intr'o basma alba si caftanul Dom-nese pe bratile sale : iar inapoi vine o ceata deMehteri imparatesti i Ceausii fac cand i dudobicinuita strigare; i cu aceasta orAnduiala so-sind ei la curte i asezandu-se Domnul in scaunulsau, cu tati boierii in sala cea mare, scoateCapigi-basa fermanul, i Il da in mainile lui,iara el il d lui Divan Efendisi ca sa-1 ceteasca,care aseminea toate se urmeaza ca si la punereaDomnilor, precum am scris mai sus.

Osebit de inoirea aceasta care se face dupafiestecare trei ani si se numeste Mucarerul celmare; se mai face Inca si alta Moire pe tot anul,care se chiama Mucarerul cel mic, la care seiace cu mult mai putina cheltueala, cleat laaceea, care vom arata mai jos; insa la aceasta,nu se inoeste hrisovul Domniei, ci se trirnetenumai ferman nou, c'o sluga de a Viziruluidin starea de mijloc, careia i se d i bacsismai putin.

CAP. V

Despre scoaterea sau maziliea Domnilor

Fiindca am vorbit pentru punirea i pentruinoirea Domnilor Moldovei, cu dreptate poate s.

www.dacoromanica.ro

135

cearg dela noi cetitorul cel poftitor de stiintg,sg spunern i pentru maziliea lor.

Deci vain rgmâne la acea orAnduealg ce amargtat mai sus 0 din izvoarele care le aveminaintea ochilor, vom ispiti cu amgruntul, obi-ceiurile ce se urmh in vremile vechi, cum 0intr'aceste de acum, la scoaterea Domnilor.

In veacurile cele dinti intru care a inceputMoldova sg fie Domnie deosebitä, nu se scotehDomnii nici decum din stgpAnire i nici putehniminea swath, ; pentru c ei stgpiineh fgrghotar asupra supusilor si, ca niste Impärati,fiindcg puterea lor erh mostenitoare, iar nu odobAndea prin alegerea boierilor macar cg isto-ricii aratg, cg unii din stApanitorii Moldoveniau fost isgoniti din scaun; insa, aceastea s'a fAcutprin tulburgrile cele din Muntru, iarg nu de altgsil strging, cgci Moldovenii nu voia a sti nas-terea cea dintai, care pricinueste pe la stgpA-nirile Europei tulburgrile cele mai mari ; i nicilegile pthnantului nu inggdueh s impgrteascgfratii Domniea Intre sine 0 erh numai in voiap6rinteascg, ca sa, lase in dieatg urmgtor lascaun dupti, moartea sa, pe acela din fii si, pecarele ii voih el. Iar când se intamplà vreodatgsg-1 impedice vreo moarte grabnicg hothrireaaceastg pgrinteascg, sau cand vreo Mcomie ne-masuratg a cinstii, a fiilor Domnului celui mort,starneh gMceavg pentru luarea Domniei, atunceaintealt chip nu puteh sg, fie, ci trebuih sg sescoale cu rgzboi i apoi acela luh Domniea, cg-ruia slujeh norocul de biruih; iar cel biruit dacg

www.dacoromanica.ro

136

putea s scape, fugeh la Ardeal sau in tara Le-§eascl, cei in thrile acestea aveh Domnii mosii

a§tepta acolo panI ce gasea, vreme cu prilej,de'0 inmulOa puterea intlreh oastea.dintr'aceasta s'a pricinuit de adevereazh atatistoricii cei Lele§ti, cat i cei Ungure0i, indem-nandu-se unul dela altul, zicand c Domnii Mol-dovene§ti le-ar fi fost supu0 numind supunere,aceea care nu erh alta deal oarecare mezIman-turi de pace.

Osebit de aceasta s'a mai intamplat cate odatgla unii din Domni de iau scos boierii din scaunpentru tiraniea, sau pentru alte nhravuri rele,pedepsindu-i ate odatl i cu moartea.

Iar afarl de aceste, nu era alt chip cu careputea sh se lipseasch Domnii de sthpanire; ciacela carele apuch s dobandeasch Sceptrul inmani, Ii i ineà flea nici-o impotrivire pan6la sfar0tu1 vietii sale.

AceastA orandueall s'a chleat intai in zilelelui Petru V Rareq, fiul cel afarti de cununieal lui ktefan celui mare, izgonindu-1 din scaun

Imphratul Suleiman, zicand c'ar fi aprins el ce-tatea Chiliea ; qi Inca trhind el, au pus in loculslu, pe Stefan al III, carele s'a arltat pe sinech este strinepotul lui Alexandru I. Si. asemeneas'a intamplat aceasta i cu Petru VI Schiopul,

alegandu-1 boierii Domn, dupa, moartea cea

Zice Bignig, c Craii unguregti mai nainte de Turci, au supusMoldova sub dajclie, care flra, indoialg trebue sg, fie luat g. delaistoricii cei unguregti ; iar'a" de este cu temei, nu gtiu.

Asemenea acegtiea, se vede i pentru Legi mai jos, Cap. XVI (T).

§i0-0 §i

el

www.dacoromanica.ro

137

strasniel a lui Ioan Armanul, 1-au seos Turciidin scaun indat'a dup`a aceia ; insA egindu-se eipentru d'ansu1, in scurt dup6 aceea, 1-au pusiarAsi in sapAnire.

Tar a tAeh capetele Domnilor, obicinuia Turciifoarte rar si mai ales numai la vreo rAscoalgde fata ck'nd fileeh vreunul, Ong ce a cazutputerea alegerei in mainele lor, dup6 fuga luiMiron Barnovschi, puinci in st6pAnire dupg p16-cerea lor pe Ilie III, fiul lui Alexandra IV ;dei dup6 aceea n'a avut nici unul nenorocireaaceea ea A, fie ucis n scaun, fd,r6 numai Eu-statie Dabij a si tatal nostru Constantin Cantemir.Cela ce are pofth s cerceteze mai cu am6runtulpricina aceasta, caute dacg va vol la cap. II,la eatastihul Domnilor1).

Scoaterea sau maziliea Domnilor Moldoveise urmeazg mai intr'acestas chip. Mud hotg-rIste Vizirul ca s swath, pe Domn din scaun

dobandind la aceasta voe dela Impgratul prinTa1his, atuncea foarte se *este la tainl si nuspune nimAnui ea A, stie, fgra, numai Domnulacel nou ca nu cumva, ssa obliceasca, Capu-Chi-haielele Domnului celui din scaun Si s6-1 in-stiinteze ; pentru aceea, porunceste Chihaea alVizirului Domnului celui nou, s6 vie la curtenoaptea irnbra'cat in alte strae i viind Ii p0-

1) Mai sus la Cap. II. Despre alegerea Domnilor, nici un cu-vant nu se pomenelte pentru uciderea lui Eustatie Dabija i alui Constantin Cantemir, Inca gi la Istoriea Imparatiei Otoinaneunde arata in scurt autorul pentru vieata tatalui sau, nu zicenici un cuvant de vreo moarte cu primejdie a lui, ci mai vartoszice prea inteles c'a murit la anul 1693 Martie 23 (B).

si

www.dacoromanica.ro

138

runce§te ca sa-0 pue caimacami §i sa le po-runeeasca, ca s faea aeeea ce este sa se urmezedin porunca Irnparatului qi isprävindu-se aceasta,oranduqte Vizirul pe un Capigi-basa ca saaduca Dornnului fermanul i sa-1 duca pc dansulla Tarigrad ; iara Domnul cel nou trimete cuCapigi-bala pe unul din slugile sale, cu cartile,

cu poruncile sale catre caimacami c'o seri-soare osebita catre toata boerimea. lath lui Capigi-baqa, i se mai dau i alte doua fermanuri Im-paratWi unul catre Domn i altul catre Caima-cami acei orAnduiti de Domnul eel nou. Fermanulacela care este catre Domn, obis,nue§te sa, fiecu aceste cuvinte : Pre alesule dintre Domniicei ce cred in Mesia §i mai vrednic dintre ceimai man l. din poporul lui Isus ; (pentru ca, Dom-nilor celor maziliti li se da tot acelm titlu, cacelor stapanitori); carele ai lost mai nainte Domnal Moldovei, sfar0tul tau sa fie fericit. Ajungandla tine porunca intru tot prea luminatei Im-paratWii noastre mriri, careia toata lumeaeste ascultatoare, sa-ti fie stiut; c tu prin tran-davirea ta la slujbele noastre i prin lenevireala implinirea poruncilor maririi noastre cei Im-parate§ti, te-ai facut vinovat a tot felul de pe-depse i canonisiri. (Cke odata se adaoga §ipedepse de moarte). Insa fiindca indurareamila noastra este nemarginita, asupra ta ; pentruaceea am poruncit ea sa ti se ia domnia i inlocul tau sa se pue pe (N); deci tu MA, a mai

1) Poate la Iaqi i din grqalsa" s'a pus, Tarigrad. (B).

si

si

www.dacoromanica.ro

139

z6bovi un ceas, sau o c1ipea1, s te ridici cutoatg, casa ta, cu slugile §i cu averea §i sg viila pragul Portii Impgrgtiei noastre, ci-i Intrutot luminate. i te fere§te sa," nu gandesti sausg urmezi Intr'alt chip. i crede iscgliturei noastrecei sfiinte. Data, la Tarigrad : anul (N) luna(N )". Iarg fermanul cel ce este cg'tre caimacami,este cu aceste cuvinte alcgtuit : Ale§ilor dintreboerii poporului Mesiei, sfar§itul vostru sg fiebun; ajungand la voi fermenul acesta al Im-pgrate§tei noastre mariri, st titi ea ne-am in-§tiintat, cum ca (N) Domnul vostru acest deacum, s'a purtat lene§ la implinirea poruncilornoastre i slujbele noastre nu le baga in seamg§i n'are purtare de grija pentru popor §i pentruboeri, ne apgrand precum se cade pre supusiino§trii, nefacandu-le lor dreptate, ci mai vartosii asupre§te §i-i scurge in tot chipul. i din-tr'aceasta, milostivindu-se asupra, voastra. Milanoastra cea nemärginitg, am poruncit ca sg-1scoatg, din stgpanirea Domniei §i sg-1 aduca laprea luminata Poarta Impargtiei noastre. Decivoi sg ascultati de fermanul acesta al nostru§i prea pomenitul Domn ce l'am scos din sta-panire, s1-1 dati cu toata casa sa, slugile §iaverea In maine1e lui Capigi-ba§a al nostru,ce 1-am trimes acolo pentru aceastg pricing. Insgv päzii, sg nu vg aratati catre dânsul niciunul cu necuviintg sau sa luati cat de putindin averea lui. Osebit de aceasta, sa Implinitifarg, de aparare, toate acelea care va va po-runci voila din porunca noastra, Domnul nostru

www.dacoromanica.ro

14o

cest nou (N) i v p`aziti sh" nu gndii, saufaceti intr'alt chip. i credeti pecetii noastrecei cu totul prea sfiinte".

Dat6 la Tarigrad, anul (N) luna (N)".dac6 au Turcii frich s6 nu fach' Domnul

vreo rhscoa16, intelegând pentru maziliea sa,sau sq, nu fugA, pre la stgpanirile cele cresti-nesti de prin prejur, atuncea dau poruncg, Se-raschierului de Babadag, sau Pasii de Bendir,ca S dea lui Capigi-basa vreo câtiva ostasicu carii s6 poat'a apuch pre Domn i cu bungstrara trimith, la Tarigrad.

IarA, daca, sunt toate 1initite in toate 01.0. 1esi nu este pricin`h la mijloc, pentru care sh" faelDomnul; apoi vine la Iasi numai singur Capigi-basa cu postA, menzil i cu acele douA fermanuri,cu atata gràbire incht ii este prin putinta, si precale Minueste pricina pentru care este trimis,mai vartos duph" ce soseste la Galati, care esteorasul cel dinthiu al Moldovei de ca'tr6 Turciasi pentru ca s apuce pre Domn fhrh de vestezice ca', este trimes cu alt6 porunch.

ash Isi intocmeste mersul sh'u, in cat po-triveste sh soseascg in Iasi mai nainte de amiaz6-zi,la care vreme toti boerii se alb, adunati la Curte.

ash sosind el. merge drept la curtea Domneascgintrand in divan heritiseste acolo pe boerii

ce sunt adunati i d fermanul in mainile Cal-macamilor, care sunt oranduiti de Domnul celnou, pre carii ii arata lui cu degetul o slug6,a Domnului celui nou, carele este trimis cu ansul,imbrAcat in strae turcesti i child le d5, el lor

s.

$

sg-1

qi

www.dacoromanica.ro

141

fermanul, le zice a$h: Domnul vostru este scosdin stapanire, deci sa ascultati poruncile Dorn-nului nou".

Si apoi heretisindu-i in numele Domnuluicelui nou si acea sluga a sa le d scrisoarea

porunca stapanului say i la urtna adunan-du-se toti boerii in 'Spatarie, intra si Capigi-basa acolo, viind Domnul pana la use intruintampinarea lui si inchinandu-se putin unulaltuia porunceste Ddmnului Capigi-basa, case suie in scaunul sari, fiindca are sa-i yes-teasca, o porunca Imparateasca. Iara, Domnuleste ascultator la aceasta, macar desi pricepedin urmarile acestea, c va fach maziliesi se aseazh in scaun ne zicand alt nimic, decat numai aceasta : Fie porunca prea milosti-vului i intru. tot prea luminatului Imparat".

dupa aceia scoate Capigi basa fermanul,lui, arra, el aducandu-1 la gura si la

frunte 'dupre obiceiu, 11 dh lui Divan Efendisica sa-1 ceteasca.; si in vrernea cetirei se swab,Domnul pe picioare i Capigi basa, impreunacu toti boerii i dupa cetirea ferrnanului, iaCapigi-basa pre Dornn de subtioara coboaradin scann, asezandu-1 langa dânsul intr'alt scaunmai jos; dupa, aceea se intoarce Domnul catreCapigi-basa zice ash : Ch el este Irnparatuluidator cu nemarginith, multernire, pentruca n'avoit sa piarza Oa, in sfarsit pre sluga sa ceanetrebnica; ci voeste sa-1 invete numai prinpedeaps 1int. i cum ca el toate acelea ce sunthotarate pentru dansul, le asteapta plecat

sá

§i-1 (IA

li-1

§i-i

§i-§i

www.dacoromanica.ro

142

cunoaste vina sa; mush' nu se desnadajdueste cutotul de mila Impathteasca".

Inca i altele ca acestea, care socoteste el casunt pentru gustul Turcilor i ispravindu-si elvorba, ii asa Capigi-basa in seama boerilor petrei zile si le porunceste, ea in cat ar fi prinputinta mai curancl s faca gatire pentru trasurisi pentru alte lucruri ce sunt trebuincioase ladrum si oranduind el acestea, merge d'acolo lagazda care este gatita pentru dansul de Cai-macami, iara Domnul ramane in curtea sa treizile. Dupa aceia avand toata puterea domneascaca si mai 'nainte, ti dau boerii tot aceias cinsteea i cand era in scaun, si indraznind cinevasa se arate eatre dansul cu necuviinta, sau catde putin nebagator de seama, poate s zdro-beasca ciolanele aceluia cu topuzul sau buzdu-ganul ce i s'a dat lui de la Sultanul, cand auintrat in stapanire; 'Inca si en sabiea sa spin-ticand pre vreim boier, macar si din cei maimari (insa numai insusi en mann, sa), nici de&are Irnparatul nu se socoteste a fi gresala.Pentru cit Turcii au acest proverb : O piatracare a fost pusa vreodata in vreo zidire, ra-mane tot piatra de zidit si poate sa vie o vreme,intru care va fi iarasi de trebuinta la vreozidire".

In cuprinderea acestor trei zile, acei ce suntorandu4i Caimacami poarta grije pentru cai,trasuri i alte ce sunt trebuincioase la drum,pentru radicarea Domnului i trecand zilele acesteacu vade, purcede Domnul din Iasi catre Ta-

www.dacoromanica.ro

143

Jigrad, cu toata curtea, familia si averea sa,dintre care nimenea nu cuteaz'a' dinaintea ochi-lor lui s ieie macar pret de un ban si iese dincurte pe poarta cea mica ce este de catre amiazazi .

si taci boerii i dregatorii de oaste, ii petrec omila de loc din ora§ §i descalecAnd de pre cai,Ii saruta mana cu mare cinste si se despartescluandu'si voie de la ansul asemenea ea si andar fi ezAnd in scaun. Iara el le multumeStepentru cinstea care i-au aratat §i. pentru petrecireace au avut en ansii sfatueste cu politicadupre obieeiu, ea sa fie ascultatori la poruncileIrnparatului, §i. a Domnului celui nou si dupaaceia se intorc boerii iarasi inapoi la Iasi, iarapentru ansul lasa doi petrecatori ea sa-i poartegrije pentru conac si pentru gatirea mesei.

Intr'aceasta, calatorie, se pazeste Capigi-basaca sa nu se intalneasea Domnul cel nou, cuacest mazilit. bra ineamplAndu-se una ea aceasta,apoi acela ineunjura pre cestalalt si-i face loc sidupa ce trece Dunarea dincolo, are voie ca satrimeata inainte la Tarigrad pre unii din slugilesale la Viziriul si pre la alti prieteni buni, dacaare, ca sa induplece pre slugile cele mai marldela poarta.

daca stiu ei cum vor satura, lacomia debani acelor mai mari ce sunt in vasla. Atunciaei preh lesne dobAndesc porunca catra Capi-

ca sa aduca pre Domn la palatul sau.Tara daca nu pot scoate porunca aceia apoiajung"and Capigi-basa la cetate cu Domnul, as-teapta cu tacere pana eand face instiintare cu

si-i

gi-basa,

www.dacoromanica.ro

144

unul din slugile sale lui Chiaia, zicand cl aadus pre Domn panä aeolo si asteapta, poruncaVizirului cum sl urmeze en dansul.

dae5, este Domnul park cu vreo villa, maimare, sau dael voesc Tureii ca s scurga, deladansul bani mai multi, atunci se cla, poruncIlui Capigi-basa ea s6-1 strajuiaseg. i aceastase face numai atuncea cand voesc Turciiurmeze en dansul mai en milostivire, in casalui Capigi-basa sau a lui Basbachieuli, adic6 aVisternicului. Iara, daca, voeste Impaxatul ea s'a,"simteasea,' Domnul mania lui, apoi 11 baga,' predansul In cele sapte turnuri, unde nimeni nupoate s eaza, la prinsoare Para, numai dininsusi porunca Imp6ratului, insl mAcar s1 fieel oH si unde la oprea16, tot nu poate sa,' fielesne intr'alt chip slobal, decal numai prin banimulti si daruri maH.

Si dael poate scaph la urnA traeste slobodin curtea sa, panI eand mai g6seste vreme enprilej ea s ia Domniea.

Si macar sa, se afle seos din Domnie, dareand merge la biserica Patriarchiei, sade instrana cea Domneasca,, intru care nimenia altulnu poate s eaz6, ar6 numai cand este laTarigrad vreunul din eeilalti Patriarchi t).

Asemenea einste are 0 Doamna lui, avand

1) Lesne se vecle c cuvfintul Patriarchi, n'are nici o inte-legere ci poate c va s zica." Domn de Moldova 0 de Tara Ro-inineascX. Cgci dupX acest fel de urnarbri ale Turcilor. nu poatesg, fie lipsK la Tarigrad de Domni drepti, sau i mazfiliti ( T).

.s6

a

www.dacoromanica.ro

145

in tinda biserici stranh osebith pentru &Ansa,care este mai inalth decht celelalte strane.

Osebit de aceasta 0 cas Ii zideste duprepläcerea sa si o impodobeste precht ii este laputintä. §i are petrecerea sa slobodh cu soliicurtilor Europei, adich ai Frantezilor, ai En-glezilor si ai Yenetiei i cu altii. Pentru c Turciicred, c unul ce se afra trhind in Tarigrad nupoate s fach nici o lucrare in potriva PorteiOtomane i chnd merge undeva, ia cu sine patrusau si mai multi din slugile sale, si dach voesteincalich pe cal impodobit cu cele mai frumoasetachmuri; i impreunh cu toate slugile sale, poarthstrae ori de care vhpsea dupre cum voeste, iarhcelorlalci crestini este oprit s poarte strae verzi

ciobote galbene. S:i chnd merge el la curteaVizirului, descalech la scarh i i se dä titlulDomnese de chtre Chiaia si de la altii i i sedh, cafea si altele dupre obiceiul turcesc, clan-du-i toath cinstea care obisnuese Turcii a o dhDomnilor celor sthphnitori 0 mai inainte aveh,atat Beizadelele Dornnilor, cht si Domnii ceimaziliti, dela vistieria imphrhteasch o leafh, ho-thrith' pre toath ziva, dela cinci panh la zecetaleri imphrhtesti. Insh mai la urmh s'a ri-dicat acest obiceiu. *i de bir este slobod cutoti oamenii shi phnh'n vremea de acum;poate in ivealh sh-si fach yin pentru curteasa, iarh vanzh nu este volnic : insh aceastanici Domnii nu au cerut nici odinioarh. Pentrueh la Moldoveni si mai ales la obrazele celemari, tot felul de vanzare se socoteste a fi

22833 10

si

si

se-I

www.dacoromanica.ro

lanecinstita, osebit de vanzarea phinei care fac pemosiile bor.

atuncea are un Domn i mai mare norocire,cand nu se vadeste vina pentru care vor sa-1maziliasea, ce satura numai lacomia Vizirului.Pentruca' dupa obiceiul tu mese schimbandu-seVizirii foarte des, apoi Vizirul eel nou cadescopere inselaciunea i vielesugurile celuilalt,face indata cercetare pentru cele ce a luat custrambatate i preste suma hotarata, de la DomnulMoldovei si al prii Romanesti. Si apoi pentruca sa mai mareasea el vina celuilalt, de multeori iarta pre un Domn cu gresale mai mici

descopera lacomia celuilalt, numai ea sa deeintelegere si pentru indestularea lacomiei lui.

CAP. VI

Despre Boieriile Moldovinesti i despre stärile lor

Fiinde pân aici am pomenit de multe oripentru boierii Moldovei, dupre cum si in capeteleurmatoare avem s vorbim 'Inca si mai de multeori, socotim a fi de folos ca s aratam cetito-rului celui iubitor de stiinta i pentru boieriile Mr.

Ei se numesc in limba tarii Boieri, care numeeste imprumutat dela slavoni, prin schimbareacuvantului celui drept slavonesc, boleariu, eucare popoarele slavonesti obisnuia in vremilevechi a numi cu aeest nume pre toti magnatii Mr.

Ivirea boierilor lor este nestiuta i intuneeata,pentru lenevirea istoricilor Moldovenesti.

§i

SI

www.dacoromanica.ro

147

Numai atata cat adevereaza pildele noroadelorcelor de prin prejur, a Serbilor 0 a Bulgarilor,cumca sluj bele lor sunt cu mult mai vechi decatdescalecarea Moldovei.

Ins/ stapanitorii acei de mult ai Moldovei, nuimpartia dregatoriile cele mai de frunte ale curtii,pre la boierii lor ash cum se urmeaza acumsunt alezate de Alexandru I cel bun, dupa ce aprimit el dela Ioan Paleologul, numele de Despot 0coroana craiasca, voind ca A-0 intocmeasca toatacurtea sa, dupre obiceiurile curtii Imparate§ti.

Si aceasta o va crede .fie§tecarele prea lesne,nurnai de va alatura cu amaruntul boieriile cestede acum ale Moldovenilor, en acele ce era mainainte la imparatii Grece§ti, pre care le-a scrisCuropalat i Gheorghe Codin intr'o carte osebitä,caci va afla la amandoua tot un nume 0 tot oslujba a boierilor celor mari, care atat la Divanstau langa Domn, cat §i prin tinuturi implinescporuncile lui slujesc curii. Drept aceia ei se im-partesc acum in Moldova, ca i odinioara laGreci, in boieri de sfat 0 in boieri de Divan.

Boierii de sfat, adeca aceia can sunt in tre-bile tarii sfetnicii cei din launtru ai Domniei,sunt aceqti seapte. Adeca :

1. Logofatul cel mare este inaintea tuturorcelorlalti §i la toate sfaturile este Prezident §iDirector, carele intai pune inaintea celorlaltisfetnici, pricina aceea pentru care este sa facasfat din porunca Domneasca. i dupa ce audeel hotarirea fiestecaruia, in0iinteaza pre Domnpentru hotarirea ce s'a facut. Iar cand este tre-

qi

gi

www.dacoromanica.ro

148

buintg, ca sg fie Domnul rugat in numele tu-turor boierilor pentru oarecare pricing, apoi numaisingur el poate s facg acea argtare qi pentruaceea i s'a i dat nume Grecese, Logofetis. El maiare i trebuinta hotgritului q't desfacerea prici-nilor, gat pentru stgpanirea tarinilor, catpentru datoria ce este la munca lor §i curteniiincg sunt sub stgpanirea lui, adecg aceea carinu au ajuns in starea boiereascg; §i pentru semnulboieriei lui, poartg la grumazi gherdan cu lantde aur §i in mana sa toiag aura ; i cand eraMoldova incg deplin in floarea sa, era sub aceastgboierie i oblgduirea cetgtii Moncastron, ce sezice acum Acherman. Insg dupg ce au luat Turciicetatea dela Moldoveni, i s'a dat zgciueala dintin utul Cerngutului.

2. Vornicul de tara de jos, poartg grijg Tacurtea Domneascg, pentru toate trebile acetiiprovintii i are sub sine0 toate curtile cele dre-ggtoreti, ce sunt in partea aceasta a tariiinaintea lui se aduc toate -pricinile lor cele dejudecata politiceascg. El rgspunde la pricinile celede osandire i poate s hothased pedeapsa mortiila talhari, la ucigaqi §i Ia prgdgtorii de bisericila alti fgcgtori de rele §i fgra' de a intreba preDonna. Pentru semnul boieriei lui, poartg toiag&unit ; §i odinioarg egad se tinea Basarabia deMoldova, era asupra lui obiliduirea cetgtii Chilia,iarg decand s'a luat Basarabia dela Moldoveni,i s'a dat Barladul sub stgpanire, insg pentrucgel trebue sg fie necontenit la curte, dupre slujbace are, pune in locul sgu pre alti doi din boieri.

§i

§i

sji

www.dacoromanica.ro

149

3. Vornicul de tara de sus, are aserneneaputere in provintia sa, ca i vornicul de tarade jos 0 Inca poarta, in maini toiag aura, pentrucinstea boieriei lui §i sub stapanirea sa este ti-nutul Dorohoiului.

4. Ilatmanul sau arhistratigul a toata, oastea.Aceasta dregatorie o aveh in vremile imparatilorGrecqti, ispravnicul cel mare al curtii impaxa-testi. El este capiteniea tuturor Calara0lorare sub stäpanirea sa toata, oastea cea cu leafa,atat calarimea cat i pedestrimea. Are obläduireaasupra tinutului Sucevii i cand merge la curtepoarta in maini toiag aurit.

5. Postelnicul cel mare. El oranduete toatein curtea domneasca §i are sub sine pre toateslugile cele dinlauntru ale curtii 0 pre calara0iearl sunt oranduiti pentru po§ta Tarigradului0 a Cramului, ce sa numesc Beslii. La sfatulcel de tail* nu are el nici Joe de Odere, nicicuvant de raspuns; insa de multe oH este i elprimit, ori cu invoeala celorlalti, sau din poruncaDomneasea §i atuncea trebue sà-1 socoteasca,'vechil in locul Domnului 0 are purtare de grija,ca ceilali sfetnici cat de curand i dupre vointaDomnului sa hotarasca pricinile cele mai patrun-zatoare ale tarii. El are obladuirea Iasului qieste cel mai ales judecator al locuitorilor lui sila curte poarta toiag de argint.

6. Spatariul cel mare, este oranduit asupracelor purtatori de spata Domneasca 0 are sta.-panire peste jumatate din tinutul Cernautuluiqi la praznicile cele maH ce se zic Despotice,

www.dacoromanica.ro

150

se imbracg in haing de fir qi cu un turban cupietre scumpe 0 la vremea in care ascultg DomnulDumnezeeasca Liturghie, sau seade la mash,poarta spata Domneascg.

7. Paharnicul eel mare, la praznieile cele maH,dg el intai Domnului paharul cu yin 0 are subsine0 pre ceilalti paharnici, i toate viile domneqtisunt in purtarea sa de grijg, silind ca sg, se luerezecu rndnial i sg se culeagg la vreme, i pentruaceea toti vierii stau sub stgpanirea lui nimeni nueste slobod in toatg, taxa sh-§i culeagg viea, pang nuva lug voie dela dansul prin oarecare dar mic, carevoie sg' dg mai ales la 14 zile ale lunii lui Septem-bre 0, aceasta Ii aduce lui destul venit ; i osebit deacestea are 0 stgpanire asupra tinutului Cotnarii.

8. Cu acesti §eapte sfetniei se mai socoteqteVisternicul eel mare. Acesta strange banii

venitului Domnese i plgte§te acolo unde i seporunce§te de Domn si are sama cheltuelilor qia veniturilor §i toti scriitorii visteriei ce se zicdieaei d visterie, trebue s asculte de poruncilelui §i numai pentrucg are la -mania sa, cheiledela casa sfatului de tail* pentru aceea se so-cote§te §i el al optulea intre sfetnici, insh nu areintre dan0i nici loe de §edere nici euvant. Iarg,cand este la sfat i vre o pricing de-ale visteriei,atuncea 0 el eade dimpreung, insg nu pentruca sg fie 0 el sfgtuitor, ci numai ca sa, asculteporuncile celorlalti i sg le implineaseg.

Dupg, acqti opt sfetnici, urmeaza, boierii deDivan, caH se osebesc in trei stgri. Stareace se numese boierii maH, sunt ace§tiea :

si

inai,

si

www.dacoromanica.ro

151

1. Stolnicul cel mare. Este oranduit pestecuhnea domneasc i preste oamenii ei, i orân-dueste bucatele pentru masa Domneasck, pre laskrbatori si la alte veselii ale curtii, si le incredepre diinsele prin gustare i stk la masa, Sulla al treilea pahar, i osebit de alte bkuturi, ise mai d'a dela cuhnea Domneasck, si cele tre-buincioase pentru mask.

2. Comisul cel mare, are in purtarea de grij'atoate grajdurile si tacAmurile cailor, slugile lor,fierarii i cark,tasii. Si este orAnduit preste Bra-niste, un ses pentru fanat ce este Una Prut,

poartk grija de se coseste pre dansul anulpentru grajdiul Domnese si de acolea este ho-ta'eat pentru dansul, un venit stint. Preste aces-tea, mai are "luck la eke 'trei ani, eke 20 ta-len, dela fiste care moark cu dubac, de caresunt pe Prut indestul de multe.

3. Medelnicerul cel mare, la praznicile i ve-seliile cele mari, da Domnului de spalat inaintede mas'a', 0 are jumktate din venitul dela Ste-fitnesti.

4. Clucerul cel mare, carele s'ar putea ziceispravnic mare al Curtii, este asupra tu-

-turor camkrilor domnesti, intru care se pkstreazalegumile, untul, mierea, branza, sarea i alteleca acestea i poarta grija ca sk se strangl toatela vremea lor i sa se pkstreze bine si da dintrAnsele cand este de trebuinta si cAnd ti po-runceste Domul. Domnii i-au randuit lui ze-ciuelele oilor care le tin locuitorii tkrani de pelank munte.

s,i

www.dacoromanica.ro

152

5. Sardarul (Kampiducs) ce se intelege gene-ral leitenant, dupa obisnuirea limbelor Europei;este mai mare poruncitor peste ealarimea dintinutul Lapusnei, a Orheiului si a Sorocii;apara tara care este intre Prut si intru Nistru

intre Basarabia, de navalirile ntarilor deKram si de Bugeac.

6. Serdarul eel mare; este asupra casapilorsi are datorie ca s aiba purtare de grija,fie vite de taiat pentru masa Domneasc5,imparteasca carnea, pre la cei ce au tain dinCurte.

7. Jitnicerul eel mare ; strange graul careeste pentru trebuinta Domneasc i poarta grijaea sa se pue prin jitnite!

8. Pitarul eel mare; este asupra pitarilor,poarta grija ea sa fie faina si 0, se faca intoate zilele paine proaspata, atat pentru masaDomneasea eat i pentru ceia1ali taintii.

9. etrarul eel mare; are purtare de grijapentru eorturile Domnesti si la drum pentruarmele eele man i cele wici, asaza taberile,are adica slujba atata ea un Feldtaig-maister,cat si ea un General cvartir maister.

10. Arrnasul cel mare; este poruncitor celor-lalti armasei care sunt ea la vreo 60. Cand estecineva judecat la moarte atuncea are el datorie,ea sa poarte grija pentru plinirea hotarareiDomnesti. Preste aeeasta mai are el purtare degrij i pentru temnite i pentru tubulhana,adica muzica Enicerilor.

11. Logofatul al doilea; este in locul Logo-

sl

0

si sO

si

www.dacoromanica.ro

153

fatului celui mare : si cand are acela impiede-care de alte trebi mai maH, atuncea oranduesteel pe acesta in Iocul su, ca s hot6rasca, arI-turile si

12. Userul sau portarul cel mare; este asu-pra celorlalti useri, i poartl grij6 pentru Ca-pigi-basa si alte Agale, ce se trimit de Viziruldela Curtea ImpärAteasel.

13. Aga; ia aminte pentru strkjle din Iasisi este poruncitor peste Segbanii de scutea16,caH slujesc kträ de leaa, numai pentru ea s1fie slobozi de bir. El hot`draste pricinile celemai mici ale locuitorilor din Iasi si dac6 in-talneste el pe ul4e pe vreun om necuvios, saubeat, il pedepseste pe unu ca acela pe loc, ma-car sà fie oH unde: Peste acestea savarseste eltoate acelea ca un Enicer Aga la Turci.

14. Postelnicul al doilea; ispraveste slujbaPostelnicului celui mare si ia aminte peste toat6curtea. Insa slujba lui cea mai aleasa este, casa, dua, in Uuntru la Domn pe boierii cei maH,cari sunt scosi din slujbe i pe ceialalti drega-tori ai rii i cand are vreunul dintre ansiica sa se roage pentru ceva la Domn, atunceael are datorie ca s. duca in launtru cererea lor,

sq, le aduca raspuns inapoi.15. Logoatul al treilea, sau Secretarul Dom-

nese; pecetlueste scrisorile Domnesti cu peceteacea mica, le scrie si le da' la Domn ca sa leiscaeasca si este oranduit peste camarI i pesteuricari, adicà scriitorii de hrisovuri. Ispravestepricinile Manastirilor si duce in launtru la Domn

mosiile.

i

si

www.dacoromanica.ro

154

pe Mitropolitul, pe Episcopi i pe ceia1a1i bar-bati bisericesti. i cand yin soli de pe la altecur0, atuncea el are purtare de grijg pentru

ca s ii s faca, teremoniile dupA obiceiulcurtii i poara la sine in lant de aur pecetea,cu care pecetlueste el anaforalele, sau hoth'ra-rile cele de judecat6 pe care le iscaleste Logo-fAtul eel mare en maim sa.

16. CApitanul de Darabani, ocarmueste pedarabani, care nume este alcqtuit din cuvAntulcel nenrcesc, taraban ; si se in-telege pedestra0cari str6juesc la Curtea Domneascg, el cearcIstraj61e ziva i noaptea, le rândueste si le schimb6 ;

cand lipseste Aga din oras, este el deplin Iiilocul lui.

To0 boierii acesti de sus pomeniti sunt sta-rea I-a si se numesc. boieri man. Si osebit decinstea care le o d'a lor oficia sau dregMorialor, mai au inea si aceastä putere, ca in toat5,Moldova pe uncle sunt cu asezarea, s judecepe supusii lor i s6 le hotärascg pricinile. Insa,boierii de starea a II-a si de starea a III-a, nuan puterea aceasta.

Sardarul, Logof6tul al II-lea, si Logofdtulal III-lea, Postelnicul al II-lea, cum si Capita-nul de Darabani, macar sunt sub ascultareaaltora si au asemenea slujbe ca i boierii ceimari, cari au tot aceleasi dregatorii i ar fimai mult sa se socoteasca in starea a doua ;insa pentru ca slujbele lor le dau mai multA,cinste, deck ale acelora din starea a II-a sipentruca in toate zilele sunt mai mult pe langa

si

dansii,

el

www.dacoromanica.ro

155

Dorian, pentru aceea au §ederea lor intre boieriidin starea dintai.

Osebit de acqtia ce am pomenit mai sus, semai socotesc intru aceasta, stare qi Vamequl qiCaminarul, carele strange la sine zaciuiala Dom-neasca din tara; tug nici unul dintre dan0inu au loc tiut in divan, ei trebue s stea laace1a0 loc unde le porunce0e lor Domnul, insamai sus de Serdarul nu pot incapea.

lath starea a doua a boierilor de divan,sunt :

1. Spatarul al II-lea, poarta spata DomneascaIn sarbatorile cele mai mici i In lipsa Spata-rului celui mare, isprave0e toate slujbele aceluia.

2. Paharnicul al II-lea, asemenea urmeaza inslujba Paharnicului celui mare, 0 mai ales arepurtare de grija pentru viile Domne§ti, caresunt pe Una' Hu0 qi pentru lucrarea i cule-gerea lor ca sa fie la vrerne.

3. Vistiernicul al II-lea, poarta seama chel-tuelelor vistieriei, trei luni dupa Vistiernicul alIII-lea, 0 le supune Vistiernicului cel mare,care oranduiala asemenea se urmeaza cu -Loci

ceiala4i slujbaqi economi.4. Stolnicul al II-lea, are purtare de grip,

in toate zilele pentru cuhnea Domneasca, oran-due0e bucatele pentru Domn, le aqua pe masa0 le increde intai prin gustare.

5. Comisul al II-lea, face slujba Comisuluicelui mare 0 in toate zilele are privighere pentrugrajdul Domnese i egad voe0e Domnulmearga undeva Ware, atuncea ii pune el plia

sa,

www.dacoromanica.ro

156

pe cal §i Ii aduce lui inainte. Leafa lui este atreia parte din venitul Comisului celui mare.

6. Medelnicerul al II-lea.7. Clucerul al II-lea.8. Suldgerul al II-lea.9. Jitnicerul al II-lea §i10. Pitarul al II-lea, asemenea ca si Yister-

nicul al 2-lea, trebue sg-si poarte slujba treiluni, dupg dreggtorii ce sunt en aseminea numeIn starea a 3-a.

11. Armasul al II-lea, are izvod pentru toticei ee sed la in chisoare §i sunt sl se pedepseascg§i-i aratg in toate Sgmbetele seara la Domn §i-1intreabg pe dânsul ea sg-i porunceaseg eeurmeze cu robii. Si cand este sa, se aducg einevainaintea Domnului, pentru vreo gresalg, atunceael aduce pe unul ea acela impreung cu vre-ocativa armgsei.

12. TJ§erul al II-lea, in lipsa userului celuimare, poarta, el toatg slujba aeeluia.

Boierii din starea a 3-a, sunt :1. Postelnicul al III-lea, se Ad zina si noaptea,

in curtea Domneasca, impreung cu ali doi po-stelnicei §i slujba lor este aceasta : child are sg.spung Domnul cevg Postelnicului celui mare,atuncea ei aduc porunca aceea la d'ansul, inegsi pentru alte porunci Domne§ti care li se spunlor de cgtre slugile Domnului, au purtare degrijg ea sa' se piineasc i sg aducg rgspunsullor la Donau. Pentru aceea, ace§ti trei au voiesloboda ea s intre in eabinetul cel mare, carela alti boieri nu este slobod.

nil

www.dacoromanica.ro

157

2. Spatarul al III-lea, in toate zilele poartgspata Domneascg ; i pentru aceea, osebit deboieria lui, mai are si altg dreggtorie intre slu-gile Domnesti.

3. Paharnicul al III-lea, este asupra viilorDomnesti dela Bacgu si dela Trotu i porun-ceste vierilor ca s culeagg poama de vreme sisg o cake.

4. Visternicul al III-lea, este sub ascultareaVisternicului celui mare si este dator ea sg-idei samg pentru slujba dreggtoriei sale. Si dupgce poartg Visternicul eel mare sama cheltuelilorVisteriei trei luni, apoi od Visternieului al III-lea

purth-nd-o el o lung, o ieh dela ansul asuprasa Visternicul al II-lea. i acesta precum amzis mai sus, dupg trecerea unui evert de an, o

iargsi Visternicului al III-lea, si acesta iargsidupg 30 de zile, Ii d sama acea incredintatglui la Visternicul cel mare. Si intru acest chip,necontenit se petrece slujba Visteriei prin acestitrei Visterniei ; ash cat purtandu-o cei doi maimari ate trei luni, ajunge apoi la acest maimic douh luni. Asemenea orandueal6 se phzestela celelalte dreghtorii, precum vom ara,th inai jos.

5. Comisul al III-lea, are asemenea slujbh caComisul al II-lea.6. Sludgerul al III-lea7. Jitnicerul al III-lea, fac slujbele celor mai

mafi cu boieriea a ceasta, ea si Visternieul al III-lea,ajungandu-i slujba totdeauna a patra lung.

8. CIm'arasul de suldgerie, ImpArteste carneadupg, cantar.

§i

di

§i

§1

§i

www.dacoromanica.ro

158

9. Cgmgra§ul de jitnitg are saing pentru pâi-nea care este In jitnitele Domne§ti; §i pentruleafa sa, are 'dela fie§tecare car cate 30 aspri.

10. Patru Vornici de poartg, sunt cu. §edereadinafarg de curte §i desfac acolo pricinile celemai mici, pedepsese pe curve; qi pe femeilecare cu sila se necinstese cu pg,catul curviei,sau de bung, voie se pleacg a fi tiitoare, le im-preuneazg prin cununie cu fAcgtorul pacatuluiaceluia, dacg sunt de starea proastg; iarg andeste vreo parte cu obraz cinstit, atuncea in-tiineaz.. pe Domn. §i egad §ade Domnul in

scaunul cel de judecatg, stau §i ei deoyarte §izic poporului sg tacg, §i aduc in divai peluitori §i cAnd vre unul dintre aceia zgbove§teqi nu vine cu para§ul s6u la vadea inainteaDomnului, atuncea ei pe acela ii insemneazg, incondica lor, pentru ca cel ce nu se aratg lavadea, se face prin aceea vinovat neascultgreicgtre Domnie §i este rgmas din judecatg. §ipentru slujbele acestea li se da, lor ca o leafg,adetiul din targul Romanul.

Pe toti boierii ace§tia de mai sus pomeniti,tine tara pentru slujbele Domne§ti; §i pentru

aceea rar poate sg, ajungg cineva la aceste dre-ggtorii, de nu va fi neam de boier, macar de §ieste la voia Domneasca, ca ori §i cui, 'Incacelor mai pro§ti, sg dea vreo boierie de acestea.

Jupanesele lor au fiecare loc de §edere dupgstarea bgrbatilor in sala Doamnei care este inharem (Ghinekion). Osebit de boierii ace§tieaobisnuiti ce am zis mai sus, cari slujesc la cur-

jg-

ii

i

www.dacoromanica.ro

159

tea Domneasca' mai au Domnii i slugi de cash',cari se chiama boiernasi, cari nu numai din neamulboieresc, ci si din birnici 0 din oamenii cei mai dejos, se primesc intru aceasta stare, prin care aseme-nea dobandesc putere i volnicie boiereasca.

Acestia suntGam'arasul cel mare este asupra slugilor ca-

binetului celui mare si asupra vistieriei Dorn-ne§ti, ce este deosebita de cealalta vistierietrii; el da porunci pe la curtenii cei dela ca'-mara i pe la boierii cei din starea cea maimiea. Aseaz`a cumpenele i masurile negutato-rilor dupa care trebue sa-si vânza marfa lor

iau aminte ca sa nu Vanza cu alte cumpenecot viclean si pedepseste dup'a pravila pe cal-catori; inca qi negut6torii cazaclii earl aduc inMoldova negoturi de prin orasele c6za'ceti qi dinRusia, stau sub porunca lui.

Vatavul de aprozi ; este asupra aprozilor deDivan, si are asernenea slujba ca i un Ceaus-basala Poarta Otomada. El implineste datoriile celor

cu volniciea judecatii si la toti cei ce suntimpreuna judecatori la Divan, le arata el locul bor.

pentru semnul dregatoriei lui, poarta in mainilesale biciu cu manuchiul Invälit cu argint.

Vatavul de stolnicei ; este mai mare peste slugilemesh i cand due acestia bucatele din cuhnie, lamasa Domneasca', merge el inaintea lor, tiind inm'ainile sale biciu, insa, nu legat cu argint.

Vatavul de paharnicei ; este poruncitor peste paharnicei, adecl aceia ce dau pe la boieri paharelecu vinul la masa Domneasca, sau pe la alte ospete.

§i

Auitori,

:

a

www.dacoromanica.ro

160

Cuparul, da' Domnului n toate zilele paharulcu vin child sade la masa si este mai mare pestepivnita din curte; el da pe la crasmari masuradreapta, insemnatä cu pecetea Domneasca' sica,nd gaseste el pe vre unul vanzand yin cumasura mai mica decat acea poruncital .atunceape unul ca acela Ii pedepseste el dupa lege.

Ciohodarul; poarta grija de ciubote si de pa-puci pentru Domn i pentru toata curteaDomnului imbraca el ciobotele si are sub sinepe toti cismarii din Iasi.

Medelnicerii; de acestiea se obisaueste A, fietrei sau patru si in toate zilele pun masa Dom-neasca, aduc apa pentru spalat si au sub pazalor, toate tacamurile mesii cele de argint, bli-dele, talgirile i paharele, precum si fetele cele demasa, servetele i celelalte podoabe pentru masa.

Camarasul din launtru; are la maim sa straele,petrile cele scumpe i alte giuvaeruri Domnestisi este mai mare peste slugile camarilor celorde jos.

Vatavul de copii ; este asupra slugilor delacamara cea cu arme si din divan si venitul luicurge din slujbele Mr; pentruca acestia se trimitfoarte des pe la boierii ce se afia la tarasunt chemati de Domn, si vatavul Mr, are ateun leu, din sase lei, care le dau br fiestecareboier chemat dupg, obiceiu.

Camarasul de dulceti; poarta grija ca sa seaduca seara pe masa Domneasca mancri1e celelucrate In zahar i intru alte chipuri si are por-telanul sub mâna lui.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

161

Camarasul de rafturi : are asupra sa, lilefraile sau rafturile, cele impodobite cu aur

Si cu argint i toate alte podoabe ale cailor.Pivnicerul, este mai mare peste slujitorii de

pe la pivniti, iara el sta sub ascultarea cupa-rului qi butnarii §i a1i oameni cari lucreaza in

sunt sub mana lui. §i pentru leafa sa,are drojdiile vinului, din care face rachiu.

Logofatul de visterie; este poruncitorscriitori de visterie i pastreaza catastivele

sta, sub ascultarea Visternicului celui mare.Camara§ul de catastive; are la sine toate izvoa-

dele i toate catastivile pentru osebite cheltueliDomne0i Impreun i condica ostasilor; i candse face adunare o§tilor pentru cercetare, atunceaceteqte el numele fiecaruia. §i asemenea face 0cand li se da, leafa, (land dupa aceea fiecaruiaCapitan condica ostasilor din ceata lui, pe careo scrie el insu0 eu mana lui; i pentru. oste-neala, are de fiecarele ale un taler nemtese;adeca doi lei, zece parale.

Camaras,u1 de lumini; are sama birului deceara §i de sapun ce se nume0e haimen. §i IicheltuWe la luminari o opaituri pentru curte.

Vornicul de targ; strange dejma din toatamarfa care se vinde eu masura i cu cumpana,ei se nume0e la Moldoveni mortasipie i ialuminari -dela Cknara§ul de lumini i le im-parteqte pe la slugile din curte; 0 mai are da-torie ca sa, poarte grij i pentru lemnele de foece sunt de trebuinta pentru curte 0 la vreme

22833 11

celor-laltigi

www.dacoromanica.ro

162

trebuincioasa sa le imparteasca prin odaiprin cuhne.

Vatavul de aprozi de targ; este asupra slu-jitorilor divanului, cari strang birul i alte dariale ora§enilor 0 le adue la Visterie; cafi stautoti sub Visternicul cel mare, impreuna cu va-tavul bor.

Vatavul de paici; are supt sine pe cei optpaici Domne0i cari sunt incin0 cu brae de ar-giat, cu sabie i cu lanci cu manunchele i var-furele legate cu argint poleite cu aur, iara pentruslujba Domnului sunt ace§tia.

Doi Vorniei, carii sunt 0 mai mari peste ti-nutul Vasluiului.

Tin comis : carele poartg, grija pentru grajdulei, pentru careta §i pentru cai.

Doi Cluceri, cari poarta grip, pentru hrand,de orz 0 de fan, atat pentru slugi, cat §i pentrugraj d.

Dupa, ace§tia sunt slugile cele de neam bole-rese can slujese la curtea Domneasca, pentruea sa iasa mai la inalte trepte de boierie:

Adeca, :50 Slugi ale divanului, carii stau imprejurul

Domnului cand §ede in divan 0 chiama inlauntrupe boieri.

24 Slugi la camara cea eu. arme.12 Slugi la cabinetul eel mare.

3 Slugi la cabinetul cel mic.7 Postelnici mai maH

24 Postelnicei mai mici, sau 0 mai multi dupacum voe0e Domnul sa aiba.

0

d

www.dacoromanica.ro

163

50 Aprozi de divan, cari se asemaneaza, cuCeau§ii Turceti, adeca : au datorie sa aduca ladivan, pe parati; caH nu se arat Ia vadea qisa implineasca datoriile de pe la datornicii ceirai de plata.

24 Paharnicei carii slujesc la mas i dau pela boieri paharele cu

24 Stolnicei, carii aduc bucatele dela cuhne,la masa Domneasca.

60 Armäri, cull tin la oprealg, pe talharipe boierii carii umb1 s fuga, sau fac vreo

grclala mai mare.U§ierii, carii duc la gazd i slujesc pe solii

Turcesji ai Pori Otomane i ai Hanului TA-tarilor de Cram.

CAP. VII

Despre oastea Moldoveneasa

Fiindca am vorbit pentru boieriile Moldove-ne§ti i pentru dregatoriile slugilor din curteaDomneasca, urmeaza acum ca sa dam o scurta,Intiinare §i pentru oastea ce tinea Moldovaodinioarä i Inca, tot mai One i pang, acum.

Hronicile patriei noastre, povestesc, cum ca,cand Inca' era Moldova sloboda, avea oaste laqaptezeci de mu i de multe ori §i pada la osutg, de mii de oameni. Si nici va fi necrezutaceasta, de voin socoti cu ce megiesi puternicia avut Moldova razboi pe acele vremuri : Adecacu Turcii, Le§ii, Cazacii, cu Ungurii §i en

yin.

§i

www.dacoromanica.ro

164

Muntenii : i cum c Ii apara slobozenia ei decatre navalirile lor, Ong, in vremea lui BogdanIII-lea, ci inc i hotarele si le-au lungit. Ins/aceasta putere a Moldovenilor dupg, cum a lostajuns va,rful cel mai inalt sub stapanirea lui tefancel Mare, asa, a inceput dupg, aceea cadea incet,incet ; caci stapAnitorii tarii, carii au fost inurma lui Bogdan III-lea (care a Inchinat Moldovala Turci) ne mai avand frica de navalirile ve-cinilor pentru ca se afa sub paza Turcilor, auparasit purtarea de grija de razboi, dupre cumpretutindinea se obisnueste in vreme de pace :

pentru c ei socotea a nu mai fi de trebuintasa tie ata,tea oamem, neavAnd treIluinta, de dansii,au ingaduit bucurosi de nu numai eg, au cazutcetele ostasilor din vitejia lor cea veche. ci Incaau scazut si din numarul lor. Insa, tot povesteschronicile Moldovenesti e Ong, In vremile Mo-vilestilor, nu s'au tinut oameni de oaste maiputini deck patruzeci de mii. Iara apoi in urmaacestora, atat prin turburarile cele din launtru,eat i prin sila Turcilor, (carii au luat prilejdin rascoalele Domnilor, de au micsorat putereaCoronii Moldovenesti): atLa a cazut putereaMoldovenilor, 'Meat acum de abia sun t vrednicisit stea impotriva vrajmasilor lor, cu sase sanopt mii de ostasi. i acestia se osebesc intresine, In ostasi cn leafa i ostasi de scuteala,caH slujesc cu cheltueala lor, numai ca sa fiescutiti de bir. Preste ostasii cei cu leafa suntacesti dregatori :

1. Bas bulu-basa : acesta porunceste la zece

§i

www.dacoromanica.ro

165

bulu-basi sau capitani, dintru carii fiestecareleare supt mama sa mai cate o suta de Simeni,ce se numese asa turceste si se intelege ostasiiaceia cari slujesc cu buna leafa dintre Sarbi,Bulgari, Arnauti i Greci i sunt pentru strajaDomneasca din curte, cafi necontenit se schimbaintre sinesi pre rand si au lacasurile lor .prelangä zidul curtli.

2. Patru capitani nemtesti, cafi aveau, mainainte sub porunca lor, preste o mie de oameni;iar acum de abia au ramas eate 25 de oamenisupt steagurile Mr.

3. Patru capitani cazacesti, Inca avea, mainainte asemenea o mie de ostasi, sau si maimulti supt ocarmuirea lor, lath acum de abiaan ramas cu. 40 sau 50 de oameni patrioti aiMr, cari sunt mai ales din Zaporojeni.

4. Doukeci de capitani calareti, povatuescca la o suta de oameni qi fiestecarele are leafa,pe luna 6 lei 30 parale, sau 3 taleri nemtesti.

5. Unsprezece Vel capitani, adeca, capitanimari, sunt toti supt ascultarea Hatmanului.pitanii Tatarilor Lipcani, adeca ai Schitiloracelora cari au fost locuit in Litvaniea si acumsunt Mohametani : acesti capitani sunt patru sausi mai multi dupre vointa domneasca.

6. Besliagasi, are sub ascultarea sa doipitani de ai Be1ii1or. Acesti Be1ii sunt 'ratansau Turci, pre cari ii tine Domniea pentru im-piedecarea rapirilor de catre ostile Turcestipentru pedepsirea Turcilor, cand fac vreo ne-cuvinta, pentruca inuftiii zic ca, este mare gre-

Ca-

ea-

www.dacoromanica.ro

166

qala ca sa bat i sa, pedepseasca necredin-cio0i (crestinii), pre vre un mohametan; acestiabunt mai sus decal ostasii cei de scuteala.

7. Bulugbasii de targuri, sunt in fiecare targate patru sau cinci, iara' in las.' sunt zecestau sub ascultarea Agai. Opt capitani prestedarabani i asupra lor este vel capitan de d'a-rabani, carele Inca sta, sub ascultarea Agai.

8. Nougsprezeee capitani de polcuri, intrucare polcuri sunt o mie de oameni de prin cele19 tinuturi ale Moldovei i fiqtecare pole eramai nainte c'ate din zece roate, cari se zic laMoldoveni sutasi; lug acum foarte le-au scazutnum6ru1. Acestia sta mai nainte sub ascultareaVornicilor eelor mari, acelui de taxa de jos siacelui de tara de sus; iara, acum toate ceteleostasilor s'au dat supt ocarrnuirea Hatmanului.

Aeeia carii se afla dintru acesti capitani preUna hotar, pazese strajile muntilor i trecireaapelor; iara cei ce sunt in mijlocul tarii unclenu este frica pentru vrajmasi, strajuese la curteaHatmanuiui si se trimet de eatre dansul inslujbele nii, i cumca ei s fi fost odinioaraHusari, ne arata numele cetelor acelora, carese numese Hansari. Hansarii de tara de jos side tara de sus, sunt ai celor doi vornici maria provintiilor acestora; si nu fae slujba' osta-seasca, ci sunt numai pentru lucrarea tarinilor

pentru aceia le-au si starnit lor Moldoveniiaeest proverb, care zice: dela arme la sapa.

Tot catre aceasta, stare se socote§te §i ceatavanatorilor Moldovenesti, care are spre locuire

si

§i

www.dacoromanica.ro

167

cu vatavul ei, un sat mai mare de o suta' decase, la munte in tinutul Neamtului, carii audatorie la vreme de r6zboi, A, fie tot pre 1hng6Domn in taberi; iara, la vreme de pace se zI-bovesc numai en vAnatul §.1 aduc la curte totfelul de flare, cerbi, oi s'albatice i altele carese afla, prin codri; pre unele vii, pentru desa-tarea Domnului §i pre altele moarte pentrumasa lui i pentru aceea sunt scutip de bir;iar6 pentru cheltuiala incIrc6turii pu§tilor, auleafg, osebita'.

9. C6,16raqii de Tarigrad sunt 50, cu vatavullor i top vorbesc turce§te 0 au datoriemearg6 la Tarigrad când este trebuint6, qi pentruaceea osebit c sunt slobozi de bir, mai au §idela Visteriea Orli cate 20 de taleri.

10. Catara§ii de Galati, incva au vatavul lor§i fac asemenea slujba' ca §i caTara§ii de Tarigrad,fiind §i la num'ar tot 50; lug cAnd se trimitundeva, nu li se da' mai mult dela Visteriedecht ate 10 taleri.

11. Umbl'atorii de Hotin sunt 50 §i asemeneaatatea umbl'atori de Soroca, §i top inteleg limbaJ4.easc i Ruseasc'6; §i c'and cere trebuinta, setrimit in tara Leease si in Rusia §i amândou6cetele au ate un vatav osebit.

12. 24 de fu§ta§i: la vrernea de pace stre-juesc la perdelele Doamnei 0 la gvardiea curtiiin care se inchid slugile curtii pentru. gre§elemai mici. §i cand este s6 se bath, cineva cutoege din porunca DomneaseA, atuncea ei andatorie ca SA, isprgveaseg aceast6 s1ujb. i cAnd

sI

www.dacoromanica.ro

168

ese Domnul din ora§ cu alai sau la alta' des-fAtare, atuncea ei merg pe ftng dansul pe deamandou5, pa'rtile cu fus,ti lungi in maini.asemenea slujba fac 0 la ra'zboi 0 au unpitan osebit asupra lor care se chiama vatavde fu§ta§i.

Aceste sunt o§tile carele tine tara cu chel-tuiala sa pentru Domni.

Iara &and voes,te vreun Domn, s tie maimulti ostasi cu cheltuiala sa, nu are impiedecaredela nimenea; insä ei nieiodat mit Indrknescsa'si Inmulteascg o§tile, fara numai atuncea cA,ndvoiesc st fac6 vreo rascoala; caci ei socotese afi mai de folos ca sa-§i stranga banii in vis-teriile lor, decAt sa-i impfa§tie pe la osta§i,neavand trebuinta de d'an§ii.

CAP. VIII

Despre obiceiurile §1 terimoniile curtii Domne§ti

Acum credem ea, va fi un lucru placut pentrucetitorul eel poftitor de §tiint'a, ca desco-perim tmpreun i pompa qi oranduiala capse paze§te pe la alaiurile cele ra'sfatate i os-petele Domne§ti, precum 0 la biserica.

On §i and ese Domnul afara din ora§, eamearg5, la vreo bisericA, sau mAngstire sau

0 la rkboi, atuncea nu se inthmpla mergerealui intr'alt chip, decat numai cu cea mai marepompa, sub petrecerea a multime de osta§i. Inaintemerg vreo ativa povaluitori i indreptatori de

c6-

sfi-i

sfi

www.dacoromanica.ro

169

drum, care sunt buni pentru aceasta treabadintre osta§i si dintre alerghtori.

Du ph ace§tia urmeaza, ehlarimea, inaintea careiamerge steagul i capitanii cetelor, a§a, in catintre fiecare ceath se lasa, loc desert, ea A, sepoata deosebl una de alta; si de amandoushph'rtile steagului merg chpitanii cetelor §i iauaminte pentru osta§i ea sh mearga WO cn ran-duiala si in dreapta, linie. Dupa ace§tia ur-'meaza calarasii si umblatorii cu vatavii lor §i dupadhn§ii caii domne§ti, mergindu-le 'inainte dougtuiuri care se dau Domnului dela Poarta Oto-man& Dupa, ace§tia yin fii Domnului qi cevhmai dephrtisor de dan§ii urmeazh tathl Mr, dreptin mijlocul liniei, inconjurat de Paid de peamandoua partile; pentru a carora imbrachminte§i slujbh am aratat mai sus. Mai departisor de-adreapta urmeaza Comisii §i vatavii slugilor decurte, iar de-a sthnga Postelnicul cel mare cu

postelnici.In linia de a treia dupa Domn, merg

patru pe deamandoua partile si adichcei mai vechi, mai aproape de Domn si maipe urma cetei acestii anthiu, sunt Sigmenii sauostasii cei cu leafa pe de anahndousa partile. Pentrucare iau aminte Causeii ce se inteleg caprari dupa,obieeiul Europei, ca s mearga in dreapth lithe§i cu pas potrivit. Iara mai aproape in urmaDomnului este locul Spatarului care duce armeledomnesti. Dupa, acestia urmeaza boerii cei dinlauntru dupre eum se numese, adich Vistier-nicii, Paharnicii, Ciohodarul, Medelnicerii ; duph

Eu-lugba§ii

ceilalti

www.dacoromanica.ro

170

acetia vatavul de copii cu slugile, al doilea Pa-harniceii §i al treilea Stolniceii.

DupA ace0ia urmeaza Siugeacul eel mare,adica steagul cel mare care are in varf lunajumatate impreuna cu alte doua steaguri ce sedau Dornnului cand intra in stapanire delacurtea Impargteasca. Dupg steaguri merge Tu-bulhanaua sau muzica Enicerilor, dupa' caremerg armasii pe deamandoua partile; dupa'ace§tia, in linia dinthiu, sunt boerii cei maimari; intr'a doua cei din starea II-a 0 intr'atreia cei din starea III-a, iara cei Para de slujbe,merg fiecarele dupa starea i boeria sa unuldup`a altul.

Sfar0tu1 tuturor cetelor este o gramadireamestecata de slugi boere§ti, de ora§eni 0 denegutAtori.

Tara' cand este sa mearga, Domnul la vreunfazboi, apoi urmeaza, armele eele mafi adicatunurile, sub purtarea de grije a Sertraruluicelui mare 0 Capitanul de Darabani cu pura0isau tunarii i cu toate cele trebuincioase ale uneitabere i zahereaua; iara daca nu merg la razboi,apoi urmeaz i ace§tia cu ceilalti boeri dupaboeria ion.

en acest fel de oranduiala ajungand Domnulla vreo biserica, sau manastire, ramane toatacalarimea stand la poarta 0 se inchina la Domncand trece, iara pedestrimea eata poate inapeain ograda, se tocme§te in rand in cat este prinputinta §i ajungand Domnul la seara descalecade pe cal strigand Oeauii, s traiasca multi

www.dacoromanica.ro

171

ani ! Dupa, aceia ii iese intru intampinare Mi-tropolitul cu sfanta cruce en diaconii sal can-Vaud i sarutand, Evanghelia intra in bisericacan tAnd cant5Mii : Cade-se sa.' te fericim " . §i duplce se inchina cu evlavie pe la sfintele icoane,pe dinaintea analogului pe unde numai preotiisi el pot sa treaca, merge in mijlocul bisericeisi se insemneaza cu semnul crucii i intorcan-du-sa catre strana sa se sue intr'insa, 0 here-tiseste cu plecarea capului intai pe Mitropolitul

apoi pe boierii care sunt asezati pe la stranelebor. 4i fiindca facem aratarea pentru obiceiurile

terimoniile curii, pentru aceia nu va fi de prisossa' aratam oaresce i pentru oranduiala stranelordin biserici.

La stMpul cel de-a dreapta din biserica estescaunul sau strana domneasca, cu trei Kari, s--path si poleita i amandoi peretii ei impodobiticu sterna Domneasc i deasupra cu o coroana,poleita, sub care este icoana sfantului aceluiape care-I are Domnul pazitor. De cealalta, partela stMpul dela stanga, este alta strana, pentrufii domnilor, asemenea ca 1 cea Domneasca insa,numai cu doua scari.

De-a dreapta langa Domn sta Spa,tarul cuspata domneasca, pe umar si cu. topuzul inmana,; iar de-a stanga Postelnicul cel mare, simai un rand de Postelnicei pni la scaunul de-astanga, cu toege in maini. Dinapoia acestorasunt celelalte slugi ale milli, fiecare dupastarea sa.

De-a dreapta Domnului catre altar este strana

§i

§i

i

www.dacoromanica.ro

172

Mitropolitului §i a unuia din. Episeopi, dupa,care urmeaza Arhimandritii qi Egumenii ma-nastirilor pana, la strana cantgretilor ; de-a stangain dieptul Mitropolitului stau a1i doi Archierei cuEgumeni cu asemenea randuiala, de-a dreaptamai intai dupa, barbatii biserice§ti este Vister-nicul eel mare §i tine la indemana banii pentruLeturghie, pe care obi§nue§te Domnul a-i dala anafora' §i pentru aceasta are §ederea sa a§aaproape, pentru ea sa,' nu aiba, atuncea pricina

cheme mai de departe §i prin aeeia s ri-sipeasea evlavia ascultatorilor ; iara dincolo de-astanga este secretarul sau logofatul al III-lea,pentrue6 este purt6torul de grije pentru pri-cinele mana,stirilor §i ale *tel. biserice§ti.

In unghiul stranei de-a stanga stau canta-retii Moldovene§ti, iar de-a stanga cantaretii Gre-ce§ti care pe rand Intr'amandou lithbile canta,'cantarile .biserice§ti.

In urma stranei Beizadelelor stau boierii dinstarea I-a in rand pana la stalpul eel din tindabisericei ; dupa acestia urmeaza, boierii cei farade slujbe, §i dupa' dan§ii c6pitanii cei mafi §iceilaTi capitani impreuna' cu toti ceila1i catipot Inca' pea in biserica.

Iar in urma stranei Domne§ti, sunt jupane-sele boierilor eelor ce sunt in dregatorie fiecareIn drept eu ba,rbatul sau Sala la stMpul eelde pe urma, de-a dreapta bisericei.

La acest stalp este strana Doamnei asemeneacu trei Kari, iara Domnitele stau intre Doamna§i intre jupanesele boierilor. De-a dreapta Doam-

sa-1

www.dacoromanica.ro

173

nei, stau jupanesele cele din curte care sunt inslujba ei, iar de-a stanga o pgzesc doi Vornici

o apgra de imbulzirea poporului. In tinda,bisericei stint jupanesele boierilor celor Para dedregatorie, fiecare in dreptul barbatului ei.

macar cä in toate stranele acestea suntscaune, dar nimenea nu cuteaza, sa' qeaza pedansele Para' numai la vecernie; i nimenea nuare voie sg fie cu capul acoperit, fgra numaisingur Domnul i numai la pgrtile cele mai mariale sfintei Liturghii Ii ia de pe cap 0 la pri-ciastng merge intai Mitropolitul i saruta icoa-nele i dupa dansul merge Domnul; i cand sepogoara, din strana sa se depgrteaza i boieriipuOn de pe la locurile lor, ca s. i se inchinelui la intoarcere si savarOndu-se DumnezeiascaLeturghie da Mitropolitul anaforg Domnului,Doamnei i Beizadelelor, Domniielor §i impreung§i la to0 boierii cei ce sunt in dregatorie; insaacestora le o lig el §ezand in strana sa. Mai peurma d'a Logotatul al III-lea prinoasele preo--(ilor ca sg guste dintra dansele.

dupg acestea ies boierii inaintea Domnuluidin bisericg qi incglecand pe caii lor dinainteabisericei se intocmesc in rand i stau cu cape-tele goale pang ce trece Domnul i apoi urmeazg

ei dupg dansul la curte, tot cu aceia0 oran-duiala precum am zis mai sus. §i ajungandacolo, descaleca la scara cea din afarg, pentruc. nimenea nu cuteaza s. meargg Ware pangla scara cea din läuntru §i se intocmesc randpedestru i primesc pe Domn cu cinste la des-

§i

§i

Si

www.dacoromanica.ro

174

calecarea sa. i dupa ce sue el scarile se in-toarce catre dansii si le multumeste cu capulgol; i dupa, aceia se duce fiecarele la casa sa.

Masa domneasca cand nu este vreo veselie sepune mai totdeauna la amiazi in sofrageria ceamica dar de multe oH si In cea mare sau insala Doamnei Ghineehion. Si totdeauna se opresela masa doi boieri maH i ali doi mai mid siboieri de oaste daca este Mc si eke odata.ostasii vechi.

Iara la masa de seal* nu sade nimeni altulfara numai acela care este rudenie cu Domnul,sau carele este de catre dansul socotit mai multdeck ceilalti, sau earele Ii poate zabovi pe dan-sul cu maguliri i vorbe dulci.

Uneori sade i Doamna cu dansul la masade amiazi ; iara alteori se pune pentru &Ansamasa osebita in Ghinechion sau harem, si arepentru slujba mesei pe unii din slugi i Medel-niceri si pe cupari i fete alese din neam deboier.

Iara la zile maH de gala, se pune masa indivanul eel mic. Sunetul dobilor, a paucelora trambitelor d semn pentru darea bucatelorpe care le due din euhne la masa' stolniceii; mer-gandu-le inainte vatavul Mr si Stolnicul al II-leasi le da Stolnicului celui mare ea sa le asezepe masa si viind Domnul, zice Mitropolitul ru-gaciunea mesei dupa obiceiu i blagoslovestebucatele; iara Medelnicerul eel mare da apa despalat i asezandu-se Domnul la locul sau, seaseaza si eei1aIi fiecarele dupa boieriea sa; iara

gi

www.dacoromanica.ro

175

boierii cei de starea I-a, stau imprejurul Mr si-sifac slujbele sale.

Stolnicul cel mare increde IntE bucatele caresunt puse pe mas'a inaintea Domnului si candincepe Domnul a manca, se slobocl tunurilese bate meterheneaua cea turceasc i cea mol-doveneasc6.

Ba' utura cea dintaiu o d Domnului pahar-nicul cel mare cu un pahar mic, care se zicecredinta" in. limba rii, turnand vinul in-

tr'Insul din alt vas mai mare. Atuncea Mitro-politul si cu ceilalti Archierei (cari au dinainteaMr bucate de peste si de lapte fiindc'a ei num'anancl came dup5, canoanele santului Vasile)se scoala' pe picioare tnpreunA, cu toti boieriisi se inchina' la Domn când bea, iar5, dup5,aceia nu se mai scOalA, ing tot se pleacq, uneoricatre clAnsul cand bea, ma'car de si sunt beti.

Boierii cei marl stau la masa pthia' la pa-harul al 3-lea, iar dupg, aceia Spatarul cel mare15, spata la Sp'atarul al II-lea, si Paharnicul alII-lea drege cu paharul impreung,boieri din starea II-a fac slujbele celor mai mari.Si mai pe urma' le d'a Domnul si Mr la fiecarecate un blid cu bucate de pe masa, arkandsemn pentru mila sa i sarutAndu-i mana ii iafiecarele pune in odaia cea mai deaproape,in care se pune osebia masa pentru

Asemenea cinste arat6 el si la ceealalti boierimai mici care sunt de fa,-ta; adecl Bulugbasilor

Capitanilor. Si dupa' ce au mAncat cu totiisi au b6ut merg iarasi la masa domneasa pe

si ceilalti

dinsii.

www.dacoromanica.ro

176

la scaunele lor i poarta grije ca sa' dea pahar-niceii yin pe la boieri i stolniceii sa, ridicebucatele de pe mas a. si sa, le duc i slugile

schimbe talgirile i s pazeasca toate dupa,oranduiala.

stau la coada mesei cu buzduganestrajuesc pe Domn i dupa ce au baut cu

totii imprejur de vreo cateva ori, si au inceputcapetele infierbanta, mai beau cu toti cafeun pahar mare de yin, multamita pentru darul

mila Durnnezeiasca, al doilea il beau pentruImparatul, insa fall de a mai pomeni vre unnume; pentruca Moldovenilor li se pare a fiun lucru necurat i urat, a bea pentru s/n6-tatea Tureilor, dar penku sanatatea Impara-tilor crestinii le este cu primejdie ea sa inchine.Paharul al 3-lea 11 bea Mitropolitul dupa ceface putin cuvant pentru s6n6tatea Domnului,

eand pomeneste numele lui Indata se scoalatoti boierii de pe la locurile sale si stau inmijlocul divanului in rand.

dupa savarsirea rugaciunei, face Mitropo-litul cruce in fata Domnului blagosloveste,

puind Domnul paharul la gura, se slobodtoate tunurile imprejur, si se bat meterhenelele.Dupa, Domn bea Mitropolitul un pahar ca deo suta de dramuri, lug nu se departeaza delalocul sau, i numai cat se scoala; iara boieriicare stau sau sed pe acolo desarta, toti doi ekedoi paharele care li se dau. §i dupa aceia sd-rutand mana Domnului, i iindu-1 Postelnicul

Armasii

sg

a-ti

gi

si-Isi

www.dacoromanica.ro

177

eel mare de subtiori se aseazh iarhsi pe la loeu-rile lor cele de mai inainte.

Duph aceasth bhuturh, se mai desarth, paha-rele pentru sänhtatea Doamnei, a Beizadelelorsi a Domnitelor i pentru altii; pentruch Domniinu obisnuesc a se sculh mai nainte dela mash'panh child nu se aduc lumin.rile, pe care leaseazh pe mash Medelnicerul eel mare; i apoiatuncea se scoalh toti dela mash' si se slobozesede chtre Domn i child pune si el servetul pemash, este semn c s'a sfArsit osphtul. §i inte-legand de aceasta Postelnicul eel mare, lovestein phmhnt cu toiagul shu cel de argint pe care11 poarth in mhini, i duph, aeest semn indathse swath, toti cari pot sh mai stea pe picioare,iarh acei cari sunt athta de beti de nu se maipot sluji de picioarele lor, ii ridich altiidue de. acolo.

§i seulhndu-se Domnul, ii aduce Medelnicerulaph de sphlat i prosop de sters.

§i Mitropolitul shvhrsind rugheiunea, ti faceDomnul trei inchinheiuni, si se intoarce chtreboieri i cu eapul gol Ii ia seara bunh deladansii; i intorchndu-se duph aceia cu dosulehtrh mash, cu mare grhbire iau slugile curtiibueatele de pe mash, fiesteearele ce poate apuch;pentruch ei Ii socotesc cinste ca s mh-nance oares-ce de pe masa Domneasch; lushpentru ea sh nu lipseasch vre un vas de argint,le este oprit ea sa, scoath afar/ vre un vas cubucate; sau dach sunt ate multi la un loc sifieearele voeste s manhnee deosebi, atuncea

22833 12

.

i-i

loru-ci

www.dacoromanica.ro

178

trebue s arate cate vase a luat, la cel ce estepeste camara cea cu arginterii i s i le aducaiarasi

Lea muzica Domneasca petrece pe boieri pan'ala casele lor; si a doua zi s aduna iarasi cuto0i in divan si saruta 'Dana Domnului,multemese pentru cinstea care au avut-o s,i seroaga pentru ertare la gresalele care le-au Moutla betie.

CAP. IX

Despre vânatul Domnilor

Dupre cum to-ti Domnii pamantului obisnuesca iubl vanatul, asernenea 11 iubesc i DomniiMoldovei foarte. Nu ca sa se gandeasca, c eica Ull popor ce este cn totul plecat la armesocotese mai mult vanatul (pentru ca este inchip de razboiu) cleat toate celelalte deprinderitrupesti, ci numai pentru aducerea amintele-au dat prilej de s'au aflat patriea lor si auluat-o iarasi in stapanire.

Tara fiindca Domnii mai in urma, au pasitpeste msur i intru acest lucru i bietilortarani carii locuea in campii si in padurele acelecare era in indemanare pentru vanat de abehle lash numai atata vreme chta le erh de tre-buinta pentru agonisirea hranii lor, i pentruacea de multeori s'au stArnit räscoale. Si osebitde aceasta, au mai luat seama oamenii cei tate-leNi, cum ca Domnii carii era cu totul plecati va-

inapoi.

si-i

it

www.dacoromanica.ro

179

natului, lenevia i trebile Orel lasandu-le cutotul numai asupra sfetnicilor sai; i vremea'care era randuita pentru trebile aceste, o chel-tuea numai la aceste zburdari. Pentru aceiaDomnii cei din urma, au socotit paguba aceastasi au pus masura si vreme desfatarii acestiaintru acest chip, luck nici .ca.ranul nu este asu-prit pana intru atata, nici Domnii nu sunt lip-si0 de aceasa desfatare.

Ei au randuit pentru acest lucru, zilele celece stint aproape de posturile cele asezate de bi-serica rasaritului,. la care vreme se aduna laacest vanat Dotnnesc, toate breslele, boierii, os-

mazilii i negutatorii impreuna si vreocatevh mii de tarani din satele de prin prejur,carii intra prin codrii i gonesc fiarele; iara decatre camp despre toate' partile cuprind margi-nile padurilor vanatorii, unii cu cainii, iaraaltii cu mreji i intru acest chip faira, de oste-neala mare, prind fiarele pe care le gonesc ta-ranii cu chiotele bor. i pentru desteptarea sâr-guinii vanatorilor au randuit Domnii ate unbacsis stiut pentru fiestecare fiara vanata.

Celui ce vaneaza un iepure i s da 25 deaspri, pentru o vulpe 60, pentru un ramatorsalbatic un taler, pentru un urs, nil galbenpentru o ciuta 80 de aspri.

Dupa ispravirea vanatului, se aduc fiarelecele curate, o parte in cuhnea Dornneasc6, iaracealalta parte se imparteste pe la boieri i pela dregatorii ostii, iara pe cele necurate, vulpi,lupi, ursi, mate salbatice si alte fiare care mai

ta§ii,

§i

www.dacoromanica.ro

180

sunt prin codrii Moldovei, le lasa Paicilor, sauslugilor Domnesti, carii nu ti scot lorusi putin,folos.

Osebit de aceste patru vremi ale anului cesunt rancluite pentru vanat, poate Domnul decateori voeste, s stranga, locuitori i sa,-i puela vanat, caci niminea nu poate opreasca,sau sa-i steh impotriva, dupre chin am s,i zismai sus, Ins Ii pricinueste prin aceia numerau si In urma vesnica deffimare i nici nupoate sa fie el bine incredirrtat ch' nu il vorpAri boierii la Poarta, pentru niste asupriri caaceste.

Iara cand Ii indeamna pe dansul o vremefrumoasa, sau gustul locului, ca sa-si faca vreodesfatare ca aceasta, atuncea ti orandueste elun vanat din adunarea curtenilor si i a os-tasilor, carii totdeauna au datorie asculte;insa nici aceasta nu o fac asa des, hick sacheltueasca, vremea la vanat i sa-si leneveascrtrebile

CAP. X

Despre ingroparea Domnilor cand mor in scaun

Moldovenii nu cinstesc pe Domnii si, numai&ad sunt in viata; ci Inca si dupa, ce mor;caci indata dupa ce moare Domnul, daca estevar Ii balsamuesc trupul i pana atunceamane ne ingropat in patul gau, pang, cand seaduna top boierii cei man i cei mici, Arhie-

al

al

tarei.

ra-

www.dacoromanica.ro

181

reii, Arhimandritii i Egumenii tutulortirilor, cum i Monahii carii sunt vestiti pentruvietuirea cea sfnt i Preotii cei mai alesi.

In vremea aceasta II imbraea, cu bainelejuvaerurile Domnesti si boierii cei marl si ceimiei i celelalte slugi stau imprejurul lui, cuasemenea smerenie, ea si in viata lui si tot po-porul umbra in oras cu capetele goale pentrujelire si in toate zilele pan6 cand 11 ingroap6,trag toate elopotele ziva i noaptea; zivaIngropArii, se face alai asemenea ea si acela pecare il face el in viata sa cand merge undeva.

Partea bisericeaseg merge inainte i cant'acantaxile ingroparei dupa, obiceiul bisericiisgritului; i pe amandoua, p6rti1e merg ostasiicu pustile si cu steagurile intoarse, aratand cutotii jelire in fetele i intru imbraeamintea Mr,en care irnp6rtilsese Inc i pe caii lor, Ideandu-leIdcramarea ochilor en must de ceapä.

Na,sa,liea o ia pe umere boierii din starea intaisi se schimba" pe rand, de ekr6 tovaräsii Mreei din stgaile cele mai de jos, araland e stauspre ascultarea poruncilor Domnului lor atat inviat6, cat si dupa, moartea lui.

Mai in urma alaiului este muzica ostäseaseaamestecat'A cu dobe, care dau un sunet jalnic,find slAbanogite.

cu aceasta, randueala, il due pe dansul labiserica cea mare si pana, cand se canta," pro-hodul, il pun jos langa' strana aceea intru carea sezut el in viat6.

Dup'a aceasta se suie cuvant6retu1 in anvon

Mantis-

§i

§i'n

ra-

ii

www.dacoromanica.ro

182

0 face pentru ansul euv'ant pre larg, poves-tind faptele i Miravurile lui cele bune §i arg,-thnd paguba care s'a pricinuit taxii cu moartealui ; iara, mfti pe urm6 mAngaie pe ascult6toripentru paguba aceea, andu-le n'adejdi c ia-1.60 vor afl faptele acele slAvite la fiiul urmg-torul lui.

Dupsa' s'ava,r0rea cuvantului, se apropie den'atsalie toi Arhiereii, Egumenii, boierii cei mari§i cei mai mid i toti aceia carii au fost in sluj-bile lui i ii sh"rut6 mAna dreapth i crucea careeste in m'ana aceea.

apoi dup`a ce Ii dau lui aceasth cinstemai de pe urm`a; dac a'. a hofarat el mai dinainte

ingroape in ora§, il due la locul cel deingropare, tot cu aceemi petrecere cu care l'auadus la biserica cea mare 0 boerii din starea

slobod in mormAnt cu nffrämi de ma.-tasa i Mitropolitul arune6 intai Vathria pestesecriu; §i ispeavindu-se aceasta, se slobod tu-nurile 0 se bat mehterhenelele, cu care esteamestecat vuetul clopotelor i aa se face unvuet incurcat, care nu se sfAx§e§te pAn'a", candeste mormAntul acoperit deplin.

MA daeg a poruncit el ca sa-1 ingroape invreo Mana.'stire de0,rtath, de oral, apoi se oran-duesc numai vreo c4va din boieri cu slugilecurOi i cu mare pomp6 ii due trupul acolo,aeathndu-i asemenea cinste ca 0 in viatd, cxcidaa, au sa,' treac'a prin vreun oraq, sau thrg,ii ia din carAth pe umerele lor §i a§a 11 duepanA ce tree de aeea parte de ora§. i dacg,

§i

sa-1

intai, II

www.dacoromanica.ro

183

sosese la Manastirea aceea care este thnduita,pentru ingropare, 11 ingroapa cu aceeasi ran-dueala, precum am zis mai sus, §i meaza, sternaDomneasca in p6rete1e cel mai de aproape albisericei.

CAP. XI

Despre legile Orli Moldovei

Ce fel de pravele au fost in Daciea in vre-mele vechi, este ne§tiut, pentru tacerea Istoricilor.

lug dintru asemanarea obiceiului de pe lacelelalte popoare barbare putem sa prepunem,cum c'a voea Domnilor §1. dreptul firesc au avutputere ca i o lege scris6.

Insa, dupa aceia cu biruirea craiului Decebal,de Imparatul Nerva Traian, s'au gonit popoa-rele Dace din Daciea §i tara s'a facut tinutRomanesc, umplandu-se cu popoare Romane§ti§'au primit i legile Romaneqti dela locuitoriiei cei noi i au tinut MAO., cat a fost taxasupt stapAnirea imparatilor Romane§ti §i Tani-grades,ti.

lath dupa ce a fost ea golia de locuitoriisi prin napadirile barbarilor i imparatii Ta-rigradului vzndu-s siIii a o parasi purtândgrije numai pentru danqii; au inceput apoilegile Romane§ti intre Daci pana intr'atata ase stria §i a se schimbh, incat, dupa descale-carea cea norocoasa a lui Drago§, mai ca. nu§tiea judeciltorii sa, judece drept.

A

www.dacoromanica.ro

184

pentru aceea Alexandru Despotul eel dintaial Moldovei, pe carele 1-au numit locuitorii celbun, pentru faptele lui cele man ; coind savindece rana aceasta, a primit dela Impa'rAiiTarigradului, cu coroana Craeasca impreuna,legile Grecesti; care era cuprinse in callile luiBalsamon ').

Si din cartile acele prea largi, au scos numaiaceea ce este acum Legea Moldovei.

Insa .obiceiurile cele multe, pe care le-au fostluat ei de pe la popoarele cele invecinate cat auumblat ei rataciti prin prejur, nu le-au pututsminti; precum la mostenirea in scaun, la obi-ceiul diatilor si la impartirea acaretunlor demostenire si a mosiilor, fiecare neam pe pa'mântare osebit obicei.

Pentru aeeea si la Moldoveni s'a facut* don/legi una scrisa, care este intemeeatä pe canoa-nele imparatilor Romanesti i Tarigradesti i pecanoanele soboarelor bisericesti; iard alta nescrisacare se poate zice ivirea sau apucare a neamuluicaci s i zice in limba noastra obicei, cuvant slavonesc.

Ins6 pentruca aceste obiceiuri nefiind sense,de multe ori le calca si le schimonosea judeca,toriicei strambi, pentru aceea Vasile Albanitul, carelea fost Domn in Moldova in veacul trecut, a pusoameni bine incuviintAi i prieeputi la legi, deau adunat la un loc toate Legile tarei, cele sensesi cele nescrise, fäcand dintru dansele o carte

9 earpie numite Basilice.

eu-

www.dacoromanica.ro

185

osebita de Legi, can i pana ziva de astAzieste pentru judecatorii Moldovei ata dreptatiidupa care judeca drept.

CAP. XII

Despre Divanul de judecatà al Domnilorsi al boierilor

Anul deplin, osebit de zilele postului ce suntoprite de biserica, se face judecata in Divaninaintea Domnului, pe toata saptamana de treisau patru on. Divanul acesta, care cu cuvantturcesc se intelege sala cea de judecata, este tot-deauna in mijlocul palatului Domnese. Intr'acestaeste la peretele cel dinapoia scaunului Domnese

deasupra lui chipul Domnului Isus Hristos,carele se arata de fata, la judecath i dinaintea Sfan-tului Chip arde necontenit o f.c1ie. In parteadea stanga, care si la Moldoveni se socotestepartea cea mai cinstita, dupa, obiceiul Turcese,este sederea Mitropolitului si dupa dansul suntboierii cei ce sunt in slujba, fiecarele dupa stareasa; iara, dincolo dea dreapta la paretele Diva-nului, este sederea boierilor celor fara, de slujbe.In mijloc deadreapta mai aproape de Domn, sta'Spkarul cu Spata Domneasca; i ceva mai de-partisor tot de aceasta parte, st2a, Postelnicul celmare c'un rand lung de postelnicei; iara ceilalticari mai sunt de trebuinta la Divan, aproziarmasi, stau drept dinaintea Domnului.

facand Domnul putina rugaciune catre

.fn

li

www.dacoromanica.ro

186

judecatorul Hristos, se aseaza in seaun i po-runcindu-se fieearele s taca, aduc Aprozii in-launtru dupa' porunca pazitorilor dela perdea,pe doi trei dintru poporul eel jeluitor, care seafla, adunati la perdea. i dupa, ispravirea je-luirii i dupa hotarirea ce li se face, se slobo-zesc iarasi afara pe alta usa a Divanului, daca,nu este sa-i duca la temnita.

Dupa, acestiea urrneaz alii, pAna, eand nueste nirnenea altul sa mai jelueasca, iara Wandceasul de amiazi, se pune celorlalti jeluitori altazi eu vadea, ea sa, vie la Divan.

Aceasta judecata este a-MO, de infricosata sinefatarnica, inCat insusi Logofatul eel mare pa-randul macar -un Oran qi auzind ca se pome-neste numele sau, indata trebue sa se scoale dela locul sau i s stea dea stanga parA,sului sauOng cand Ii ispraveste jalova sa. .

Pricinile cele mai mari le hotareste insusiDomnul; iara cele mai mici le lasa, asupraboierilor si acestea le cereeteaza pe la casele lorsi le hotaresc; i daca se inpaca cu judecata loramandousa partile, pArasul impreuna cu eel pthAt,apoi asemenea se tine in seama ea si cand s'arfi curmat in Divanul Domnesc. Iara cAnd vre-unul dintr'amAndoi gAndeste ea i s'a facut stram-batate; atuncea poate sa mai cerce la DivanulDomnese i acolo s eerceteze pricina de al doilea;

dovedindu-se vreun boier c'a facut judecatafatarnica, luAnd mita, sau facand partinire, sauneavilnd macar pricepere sa judece, atuncea sepedepseste cumplit; iara de va cunoaste Domnul,

si

www.dacoromanica.ro

187

acelui carele-a jeluit, i s'a fost theut judeeatadreaptd., apoi 11 pedepseste pre acela eu batae,pentru c'a defaimat judecata boierului §i pentru

n'a tinut in seama porunca stapaneasca, Iiglobeste Doinniea cu ceeace socoate, platind elindoit si cheltueala celuilalt, pre care l'a trasel la judecata.

Gaud voeste Domnul s asculte insusi jalovile§i pricinile cele man; atuncea chiama inainteasa in Divan pe *As al §i pe eel parat §ivoe la amandoi ea sa spue toate ee au, parâsulde park si eel pArk, pentru apararea sa ; sicercetandu-se pricina, spune intai Mitropolitulgandul sau cu glas si dupa dansul ceila1i boierijudecatori, fiestecare precum socoteste macar de

§tin c Domnul are alt gand;. si hotarase pecel p'arat san a fi slobod sau Ii judeca a fi vi-novat; iara boierii cei MIA' de slujbe nu cuteaza

zica nimica, niei sa-si arate gandurile lor,fara numai atuncea c'and sunt intrebati de Domn.

dupa ce s'au auzit gandurile tutulor, cunos-cand pe unul a fi vinovat, intreaba Domnul peMitropolitul, de ce pedeapsa e acela vrednie dupa,legile politicesti si .biserieesti, iara Mitropolitularata intâi hotarirea legilor i dupa aceea, puneinainte mila Domneasea, careia nu poate judeeata

pue hotar i facand si boierii asemenea, peurma arata si Domnul gandul sau si hotarestepe eel parU on a fi slobod, sau 11 judeca lamoarte, sau la alta pedeapsa. §i aceia carii suntparati pentru vre-o greseala mare vrednica dechinuit, se dau pe maim Armasului celui mare,

ca

§i

st-i

ed

dd

ad

Lt

www.dacoromanica.ro

188

pue la prinsoare; iara aceia cari au fostadusi la judeeata pentru vre-o datorie, se danpe m'ana Vatafului de aprozi.

Ohinurile i pedepsile sunt de multe feluri pespanzuth; pe pradatorii de biserici Ii

ard; boierilor care omoara pe cineva le tae ca-petele; iara pe taranii cari fac vre-o ucidere deom, ii pun in teapa, avand moarte mai pre-lungità si mai cumplita; i aeest fel de gresale,pre rare ori poate s aiba pedeapsa mai Ella,de catre sapanitori, fara numai atuncea candse poate invoi ucigasul cu rudeniile celui ucis,impacandu-se de fata inaintea Domnului, zicand,

ei Ii iarta lui gresala si nu cer sa se ras-plateasca sange pentru sange, sau moarte pentrumoarte. i daca poate ucigasul sa dobandeascaertarea aceasta dela dansii, atuncea poate eloaresce sa se nadajdueasca spre mila Domneasca;insa, pentru aceea tot nu poate el sa fie bineincredintat ca va ramAnea en viata; caei avandDomnul stiinta pentru purtarile lui cele maidinainte, ct nici c'un fel de pedeapsa, nu l'aputut face sa inceteze dela rautatile sale; saufiind macar i alte pricini, pentru care nu voesteel sa-i darueasca viata; atuncea le da.el raspunsdupa obicei, zicand: c macar c jaluitoriirudeniile celui ucis, pot sa-i erte gresala lui,insa el nu poate suferl ca si traeasca in tarasa ucigasi de oameni i rapitori de odihna, casa umple cu puroile lor i madularile cele sa-natoase ale tarei; i en acest cuvânt hotareste

ea sg-i

eg,

www.dacoromanica.ro

189

el pe unii ca aceea sh-i pedepseasch eu moarte,sau trimith la ocne.

Cand aseunde vreun boier banii Domnesti,sau face vre-o socotealh primejduitoare impotrivaDomnului shu, care de multe oH s i int'amplh,dup h. cugetele cele nestatornice ale Moldovenilor;atuncea pe unii ea aceea poate Domnul sh-i pedepseaseh cu moarte, ihrh de a se sfhtui cuceilalt,i boieri; iarh dach n'are fric c va avehpagubh din pricina prelungirii, sau n'are de apurth grijg, ch vor pune acei sfhtui0 in lucraresocoteala lor, vhzand nevoea; atuncea el ca sh-siarate dreptatea judechtei sale, si s insphimantezepe aduce pe acel vinovat inaintea Di-vanului dovedeste pe clausal din scrisorilelui pe care le-au prins, (dach are) sau cu altetemeiuri deale viclesugului lui si ii pedepsesteeu moarte sau en alth pedeaps i dach estevinovat de moarte, nu poate sh-1 pedepseaschcu altfel de moarte, fhrh numai cu therea ca-pului; iarh dach este sh-1 pedepseaseh cu bhtae,atuneea nimeni altul nu poate sh,-1 bath, fhrhnumai insusi Domnul en mAna sa, adech entopuzul sau buzduganul care mhear eh estebhtaia cea mai cumplith, (lath cinstea nu estevh.thmhtoare, sau en toege i cu bice, care estepedeapsa cea mai de ocarh.

Alte pricini n'au zhbavh la Divan, ci o pH-cinh ca aeeea de judeeath ia sfarsit intr'o zi simai ales in ziva cea dintaiu, sau daeh este preaincureath, se hothreste in trei sau patru Diva-nuH; i eand nu poate Domnul ea sh vie in

sg-i

1i-1

www.dacoromanica.ro

190

Divan, avand impedecare de alte trebi, sau fiindbolnav ; atunci to-ti boierii se aseazg pe la locurilelor, sezand asemenea ca i cand ar fi Domnul defa i judec i hoVtrasc pricinele jeluitorilor, tri-mitand inscris catre Domn judecatile lor, impreunacu instiintarea pentru toata, curgerea pricinei.

Osebit de aceasta, mai este slobod fiestecA-ruia ca s dea jalova sa la Domn, cand mergeel la vreo biserica, sau cand ese la preumblare

luandu-le Spatarul al III-lea, le pune pe masadomneasca, cand se intorc la curte inapoi, dupa,aceia merge Logolatul eel de taina si le citesteinaintea Domnului i scrie d'asupra lor hota-Area domneasca.

Iara jalovele cele mincinoase, sau care cuprindvreo cerere fara dreptate, le rumpe; si dupa aceeale da Spatarul acela iarasi in mainile jeluitorilor,

povatuitorul aprozilor are purtare de glija easa, se plineasca hotarirea domneasca.

Niciodata, nu s'a auzit povestind sa se fi in-torg prin daruri judecata vreunui Domn sausa se fi abatut dela dreptate facand partinirevreunei parti; macar de este si stiut ea', la boieri s'aintamplat unele ea acestea cateodata; aceasta steoranduiala eu care ajung jalovele eelor asupritila judecatorii cei mai inalti ai Moldovei, adieala Domnii i cu care se judeca de catreDeci s'aratam acum oarece i pentru judecatilecele mici ; aceste sunt de doua feluri, adeca judecatide obste ale Orli si judediti deosebi ale unui tinut.

Toti sfetnicii domnesti si boierii cei de divandin starea I-a indata ce se afla afara din Iasi

si

dfinsii.

www.dacoromanica.ro

191

au putere in toata Moldavia sa judecehotarasca pricinele cele de judecata; insa Vor-nicii cei mari au amAndoi mai multa putere inprovinciile lor; caci de judecata lor, nu poatesa se fereasca nici unul carele este de sub sta-panirea Mr; lush' pe cei1ali boeri nu-i primescatuncea ca sa le fie judecatori, ci calca jude-cata lor i se intone la divanul domnesc; dara

cu judecata Vornicului neimpacandu-se oparte sau alta, are voie ca saslea jalova la di-vanul domnese i apoi acolea nu se mai cerce-teaza pricina de al doilea, ci se cauta numai

vaza, de este judecata curmata drept dupalegea Varei, precum scrie in marturia Vorniculuicare se da dupa obiceiu la partea cea invinga-toare; asemenea numai atuncia se cerceteaza Sijudecata altui boier, cand nu se multumeste vreoparte cu &Ansa si d jalova la divan ; iar candse afla nedreapta, judecata vreunui boer, carese obisnueste sa fie prea de multe ori, atunceauntil ca acela trebue sa sufere pedepse grele;iar aflandu-se la cercetare ca s'a judecat drept

jeluitorul numai pentru gMceava, a vatamatcu defaimare cinstea boierului, atunci acela sepedepseste cu batae, platind indoit si clieltuialaaceluia cu care s'a judecht.

S'a mai ingaduit boerilor din starea I-a casi in Iasi sa, judece i sa hotarasca pricinile;insa daca voesc amandoua partile cele gMce-vitoare; pentruca nimeni nu poate sa fie opritdela divanul domnesc. Mud a hotarat vreunboier in divanul domnesc o pricina de judecata

i sg

qi

sg,

www.dacoromanica.ro

192

care a fost data', in seama lui, atuncea trebue el ju-decata sa' impreuna, cu temeiurile hotArarei,o dea la Logofaul cel mare, prin liana unui Logo-

. fAt de divan, si vgzand acesta c s'a faeut judecatadup6 legea politiceascá si bisericeasc i dupA,inehipuirea pricinei, atuncia scrie cu mama sadedesubt : S'a cercetat". i o d Logof6tu1uial HI-lea, ca s o intAreasca' cu pecetea diva-nului, fhicAnd-o prin aceia neschimb6toare; iarAdaed cunoaste el ca boerul a fAeut judecata ne-dreapth,, atuncea rumpe ') scrisoarea i indrep-teaz6 pe jeluitorul la divanul domnesc; insgafarA din curte nu poate Logofatul cel mare,

cerceteze judecata altui hoer, sau s o lepede.tin boier de stare mai mica nici intr'un chip

nu poate s poticneasc6 judecata unui boier maimare, iarA pentrucg, boerii cei mari, trebue sa."fie la curte mai necontenit neputand ch'uthpentru toile pricinile in toath, Ora ; pentru aceiain fiecare ora i tArg, s'au oranduit osebitijudecglori, ca S judece pe locuitori.

Acestia in vreo cAteva locuri se chiamg Par-iar intr'altele Vornici i CAm6rasi ; Par-sunt eke doi, la Hotin, la Cern`duti, la

Suceava, la Neam4 si la Soroca; si pentruedcetAile acestea sunt cele mai alese, pentru aceiase si zic pe numele dregMoriei acestia ale oblA-duitorilor lor; si mai sunt cate doi i la Ro-man, la Botosani (Tg. Doamnei), la Orchei, laChisina,u, la L6pusna, la F1eii, la Galati, la

1) Rupe.

sa

ettlabi,ettlabii

oh

www.dacoromanica.ro

193

Tecuciu, la Tutova si la Putna; iar la eelelaltetarguri mai mici, precum este Bacgul, Tg. Fru-mos, Harlgul si Covurluiul, au numai ate unPgrealab; la BArlad sunt doi vornici judecgtori,in locul Vornicului celui mare de ara de jos siasemenea sunt doi si la Dorohoi, in locul Vor-nicului de Ora de sus; doi la C.-Lung si unulla Vasluiu; asupra .oenelor sunt osebit doimgrasi.

Acestia to-0, mgcar eg au putere sg caute sis'a cerceteze toate pricinile, insg de a le hotgri,n'au voie, gra numai pe acele mai mici; iargpe cele mari, trebuie sg le trimitg cgtre Von-nieul eel mare al pärcei aceia, sau la divan. Laaceasta intamplare, hotgrgse ei celor cu pricinao zi de vadea, intru care este sg, iasg amAndoiinaintea Domniei; i aceasta se face intr'acestchip, adicil Parcalabul scrie o scrisoare intrucare aratg, eg, (N) si (N) avgnd galceavg unulcu altul pentru aceastg pricing, au dat jalovg

s'au apucat cg se vor aflà la divan in cu-tare zi", asemenea scrisoare se d'a de egtredânsii la amandoug, pgrtile; i chnd nu se aratàvre-unul in divan la vadeaoa insemnatg, apoiacela trebue s plg,teasca gloabg; un Oran 25galbeni, un mazil 100 si un boier 600; nepu-tAnd s faeg la aceasta nici o indreptare, ROAnumai atuncea and poate s argte e'a fost im-pedecat de vreo boalg sau de vreo slujbg dom-neascg, sau en altg treabg poruncitg de ceimai marl.

22833 13

Cit-

www.dacoromanica.ro

194

CAP. XIII

Despre veniturile cele vechi §i cele deacumale Moldovei.

Cum ca' Moldova, dupg, desealecarea lui Dra-gos, a fost movie mostenitoare, numai cate laun Domn singur, aratl destul de luminat atAthronografiile noastre, cat si hrisoavele Domnilorcelor vechi; ca'ci locuitorii cei noi ai Moldaviei,n'au putut aleag moiile anume si sh" leia in stapanire; ci dupg, vitejia fiecaruia, le-adat Domnii boierii, da'ruindu-le si sate 0 mosii;

adevArul pricinii acestia II intgresc toate hri-s oavele neamurilor celor vechi din Moldova, carele au pentru seapanirea satelor si ale mosiilorlor; dintru care se vede c sunt numai danii,pentru care au sa multameasca. d6rniciei Dom-nilor.

pentru ca s se vaz'a mai luminat, iarac'am ad6ogit a pune aicea i acest hrisov, pe carel'a dat tefan-Voevod cel mare, lui Teodor-Can-temir str5mosului nostru, care se cuprinde in-teacest chip :

17Fiindc6 Teodor Cantemir Parc6labul de la

Chilia 0 de la SntiV), s'a aeatat intru ap'arareaacestor cetali ca o sluga, credincioasA, §i ca unosta§ viteaz al crucei lui Hs., impotriva na'vg-litorilor turcesti i tatgrAsti; ins'a pe urm'a cuvoia lui D-zeu, pustiind si luand Turcii toate

1) Asa se nurnea thainte Ismailul.

sq-ai

M

www.dacoromanica.ro

195

locurile acestea si el prin puterea lor fiind si-lit ca sg-si pgraseasca moii1e parintesti, care aufost dgruite mosului si stramosului sa,u, deDomnii care au fost mai inainte de noi, pentru sluj-bele lor cele credincioase; pentru aceia din milasi din dragostea crestineascg daruirn mai susnumitului Teodor Cantemir, trei sate in tinutulFalciilor cu toate ale lor, padure, camp, ape sipesca'rii; facem mai mare preste tot codrulTigheciului i Capitan mare preste cglgrimea deTigheciu ; (care era pe atuncea la opt mii deoameni precum arata istoricii)" .

Asijderea tot asemenea zic i hrisoavele caresunt date pe la alte familii.

i pentru aceasta nici un neam boeresc nueste in Moldova, care sa nu'si aibg numele suimprumutat dupg numele satului, pe care 1-afacut el intAiu, fiindu-i (Unlit de domnie, pre-cum s'a numit i Cantemir dupg aceia Silistean,despre satul lui cel cu aseminea nume; Raco-vitza, de pe Racova; i Ureche depe Urechesti.

Iarg fiindea in vremele aceste mai din urmg,s'a tmu1it prea tare numgru boerilor, in catse pre e aceste danii vor impresura de totvenitul Domniei ; pentru aceia Domnii au impgr-Ot in osebita vistierie veniturile cele de trebu-intg, pentru (folosul obstei, care era mai inaintepentru cheltuelile Domnesti, cat i pentru chel-tuelile cele trebuincioase ale obstiei ; i pentrucheltuiala culla lor, s'au oprit toate oraseletargurile din Moldova, impreung si 12 sate depe aproape, Inc i ocnele, vamile, si zeciuiala

ci

sid

www.dacoromanica.ro

196

sau dajdiea oilor, a rhmhtorilor si a stupilor,de pe la thrani si dela mazili ; pentruch boieriitot au 'Alum slobozi panh acum de dhrile aceste.Iarh, celelalte venituri, pe toate le-au lhsat pentrutrebuintele obstei i pentru boieri ; i au asezatcu inthrire, ca fiecare cag, Oraneasc6, care sezice fumhrit, sh deh la vreme de pace, pentrutrebuinta republicei, chte 80 de aspri ; (adech1 leu), -iarh la vremea deschiderei vreunui rhz-boiu sh deh o rublh adich 120 de aspri, si lanevoe mai mare eke un galben 200 de aspri;adich 2 lei si 20 de parale, iarh mhrimea su-mei care se fhcea dintre acestia, poate cetitoruls'o cunoasch dintru aceasta, chci era cu lades-tulare pentru cheltuialh la 40 de mii de ostasiMoldoveni si 14 mii de streini Nemti, Cazaci,Shrbi, Bulgari, Albaniti i Greci.

Iarh veniturile domnesti, era pe an preste900 de mii de lei si cum ch, dela C. Lung seaducea eke 24 de mii de oi, zciuia1, timdin catasticele cele de socotealh, ce se pot vedeh.

Iarh, acuma, vai ! intru atAta shrheie i tich-losie s'a acufundat Moldova, incht abia poatesh iash a seasa parte din veniturile cele maidinainte, adich : din v`ami ese ca la 45 mii delei, din ocne 15 mii, din orase si din thrguripe unde sunt Parchlabi 22 de mii si cinci sute,din zeciuele 15 mii ; iarh in anul eel dintaiula inceputul staphnirei, and dau si boerii ze-ciuialh, se cuprinde ea la 30 de mii din ze-ciuiala stupilor si a ramhtorilor, 37 de miicinci sute, de pe la curteni, sau boieri din starea

si

www.dacoromanica.ro

197

cea mai mica', 22 de mii qi cinci sute; care so-cotindu-se preste tot, se fac ceva mai mult decat150 de mii de lei.

Aceste venituri pot Domnii dup6 p16cerea lors'a le cheltuiascI pentru dan0i i pentru curtea lor.

Iar veniturile cele pentru ob§te, nu sunt as,e-zate dupl putinta locuitorilor, ci dupg mAsura15.comiei turce§ti ; cci aceia ce cer ei, nu sepoate a nu se primi; §i Domnul nu este silitca sa. dea §i el din venitul situ ajutor locuitorilorpentru u§urarea bor.

Purtarea 'de grije pentru venitul de ob§te,este asupra celor dintaiu apte boieri de sfat ;ace§tia toti au voe ca s intre in vistierie, adieodaia intru care se face sfatul de ob§te 0 mai.ade atuncea intre dan0i i Visternicul cel mare;pentruc'6 este asupra visteriei §i are §i cheiledela eamara vistieriei.

Mad vine vreo poruna, dela curtea turceasclsau cand este de trebuintg pentru alte priciniale ob§tei, atuncea poruncWe Domnul prin seri-soare, ca s6 se adune acolea ace§ti apte boieri0 s fac6 sfat asupra pricinei ace§tia; i adu-nandu-se ei in vistierie se sfItuesc, i trimit in-stiintare la Domni cu Visternicul cel mare, dupäcum au socotit ea, cere trebuinta ca sa' se ur-meze; qi dac6 este pläcut Domnului sfatul lor,porunce§te ca pn intiatatea zile s'a se puepricina in lucrare.

Atuncea se trimit prin tinuturi doi, trei saumai multi, dup6 cum cere trebuinta i ace§tiaadung banii, sau zahereaua sau qi alta care le

§i

www.dacoromanica.ro

198

este lor poruncit i le dau in seama Visterni-cului, luAnd dela dansul scrisoare de primire.

Tot acestora sapte boieri de sfat, are Vister-nicul datorie, pe tot cvertul 1) anului s le deaseama pentru primiri si pentru cheltueli.

La vremile linistite, se Osesc la eamara Vis-teriei, ate 45 pAn6 si la 60 mii de lei ; iara%

când se trimite Domn nou6 dela Poartg sauacel vechiu cand se inoeste in Domniea sa, cuvreun ferman de inoire; atuncea trebue sa' seadune ca vreo 75 mii de lei; care se iau depe la bietii locuitori, ori cu ce chip, numai casa' potoleasea negOoasa 16comie de bani a Tur-cilor.

Pentru aceia, trebue sa' privim inaintea ochilorapunerea cea mai din afarii, inmultindu-se intoate zilele lipsa i ticglosia.

CAP. XIV

Despre birul i darurile ce (id MoldovaPortii Otomane.

Din vremele intru care s'au ivit armele tur-cesti la t'armurile Dun'arei i pand, in zilele lui

tefan Voevod cel mare, si-au apArat Moldove-nii tot cu vitejie slobozenia, neplecAndu-si gru-majii sub jug strein, f`ar, ca s'a," insele nici pninmAguliri nici prin promisiuni maxi, darl niciprin pilda megiesilor gi a Muntenilor.

1) La fiecare trei luni.

www.dacoromanica.ro

199

Iara cum ca Domnii Moldovei de multeori audat bani la Turci, precum arata hronicele Pa-triei noastre, nici noi nu ne dam In laturi;pentruca Domnii nostri cei intalepO, cand pu-teau sä-si rascumpere cu bani strimtorarilenevoile lor, mai bucurosi Ii golea punga; dealsa-si raneasca Ora si pe locuitori ; urmand dupapilda Senatului Yenetiei, eel slava pentru "ine-lepciunea ocAnnuirei. Insa alt bir care sa fi fostnecontenit in toata, vremea, nu a pututs'arunce lor dela nime, papa dupa vremea luiStefan cel mare; caci atuncea fiul sau BogdanChiorul, din porunca tatalui sau dupa cum se zice,a inchinat -ara sa Turcilor, cu asegmant ca sa ledea pe an eke 4 mii de galbeni, 40 de cai si 2 1

Insa nu bir, ci numai ea semn de inching-ciune. Si cand v'a merge insusi Imparatul la raz-boiu, atuncia s trimeata si el la oastea turceasca4 mii de Moldoveni, ea sa fie pentru deschisuldrumurilor si pentru Intoemirea podurilor;aceasta tocmeala cu a§ezamânt a tinut mai unan pentru ea Turcii fiind mulOmiti ca aupus numai funia in capul boului Moldovenesen'au cutezat s'o scurteze pana ce 1-au inblanzit.

bra', mai pe urma' dupg rAscoala lui IoanArmeanu fiind scurse de tot puterile Moldove-nilor, au facut Turcii inceput ea sh" ceara delaPetru Voevod Schiopul, urmatorul lui Ioan, ate

Aici este iarl o greqara' caci aeest alezilmant s'a pzito lungl vreme (Ed.).

wimi,

I)

1)

gi

gi

www.dacoromanica.ro

200

12 mii de galbeni ea un bir, sau haraciumacar c boierii s'au invoit la aeeasta, iarlPetru nu a voit s primiaseg, pentru ea sänu-si pricinuiascA in urma, deaimare, c'a pri-cinuit el intaiu bir Moldovei; ci pAra'sindu-0 scan-nul, s'a dus la Ardeal la mosiile sale si in locullui au pus Turcii pe Iancul Sasul, un om crud(hain) i tiran, Sardanapalul Moldovenilor, eareles'a primit si a invoit Tureilor toate cele cecerea, numai ea sA, dobandeasc6 Domnia, ca",ei elnu avea frieg va vaTama numele sgu celbun; pentruc6 nici 1-a avut vreodatg.

Tara' apoi mai in urma, dupl aceia, ispitindu-seDomnii de multeori ea sa-si lepede jugul si maiales and se intampa i alte tulburari in tarA,au ga'sit Tureii vreme cu prilej de au mai ma-.nit birul acela, in cat acei 12 mii de galbeni,adica 30 de mii de lei') sau suit la 97 de mii

cinci sute de lei, care se platese acurn laVisteria eurtii turcesti.

pentru ridicarea banilor acestora, cand nusunt Tureii ineurcaIi in razboiu cu alte stapa-niri din Europa, trimit ei la Moldova pe totanul, eate o s1ug de taing de a Impa'ratului,en nume de Hasne-Agasi. Acesta dupa ce so-seste i intra in oras cu mare pompa, numarabanii aeeia ai haraciului in seamaDomniei ea s'a-i trimeata la Tarigrad; i pentruaceast6 ostenea16, i se daruese 11.250 lei si o

1) Se intelege, a in. zilele Domnului Dirnitrie Cantemircite 2 lei i 20 parale umbla galbenul (T).

si

ca,'0

ia.rasi(111

www.dacoromanica.ro

201

blang de samur si altele; ori i se dau bani maimulti, mai ales and se porunceste in scrisoareaVizirului, sau and este stiut, c acel Hasne-Agasi are mare treeere la Impgratul.

dupa ce pi:Mese Capuchihaialele Domnului,banii aceia la visteria imp'grgteaseg; primesescrisoare la rang, de la Hasne-Agasi i o dauapoi Jui Meden-Calfasi (mai marele bgilor) siacesta le mai d i altg serisoare, intru carezice Ca' s'a plgtit haraciul pentru tot anulacesta". i dupg aceia aduc ei hartiile acestedoug la Mectubei-Efendi, Logofgtul cel MARTal Vizirului, sau la Logoatul Vizirului cel detaing; si hand acesta Scrisorile celorlalti le dgaltg scrisoare de la sine, precum c s'au plgtit

mergand Capuchihaialele la Vizirul cu seri-soarea aceasta mai de pe urrng, Ii imbracg eleu ate un caftan si scrie at'at Vizirul, ct iTefterclarul, o scrisoare atre Domn intr'acestchip.

(Dupg titlu), banii cari aveti s pltii petot anul s'au adus i s'au platit drept deplinen trimisul nostru Hasne-Agasi i prin Chihaia-lele tale, care ne'ncetat slujesc la Poarta Oto-mang, deci foarte bine; sg fii preste rngsurg, bine-cuvantat intru toate lucrurile tale si sg-ti fiecu pace pa'nea intru tot prea lurninatului nostruImpgrat i Domnului nostru celui sant ; eu tevoiu vedea, urrneazg tot asemenea si de acuminainte, cheltuindu-ti la slujbele Impgratuluitoatà puterea cu poala ridicat i sg, te infri-

banii".

i

www.dacoromanica.ro

202

cosezi de a face rku sau a te impotrivi porun-cilor ce ti se vor trimite, i umblk in credintkcu picior statornic. Pace tie". Osebit de hara-ciul acesta de peste an, pentru carele am arktatacum, mai dk Moldova Tuck si la Baeramul saupastele turcesti ea un pesches Irnpkratului 18.750de lei si douk blane una de samur pret de3.250 de lei si alta de ras; Validei Sultaneacleck mumei Impkratului 7.500 de lei si o blankde ras; pentru ceark de fgelii pentru curteaimpkrkteasek 9.000 lei; pentru sen de uns co-o biile de oaste 18.000 de lei; lui Chizlar-Agasi (mai mare peste fameni) 2.500 de lei sio blank de samur; Vizirului 7.500 de lei si oblank de mult pret, lui Chihaia 3.750 de lei sio blank de samur, Tefterdarului 500 lei qio blank, de samur, lui Reis-Efendi 750 lei sio blank de samur. Celelalte daruri cari se im-partesc pe la slugile impkratului si ale Vizi-rului, postavuri, pAnzuri de mktase i blane desamuri mai proaste cari se zic paicea pentru

sunt fkcute din picioarele samurilor prea rareori se coprind in bani mai putin de 60.000de lei.

Osebit de acestea child se face vre-un rkz-boi cu Leii, sau cu Rusii, mai are tara da-tonie cAnd porunceste Vizirul, sk fack pod pesteDunkre, sau s dea cai pentru grajdul impk-rktese sau pentru trasurile tunurilor si s deazaherea, insk cheltuiala acestora se scade dinharaci.

La punerea Domnilor, nu se plk,teste totdeauna

cele

ea'

www.dacoromanica.ro

203

suma potrivita, ci se hotaraste plata aceia, dupalacomia de bani a V izirului i dupa, ambitiacandidatului adica a celui ce voeste s ia dom-nia; macar c obiceiul este ea sa dea Impara-tului 37.500 de lei, Validei Sultane 5.700, Vi-zirului 22.500, Ini Chihaia 11.250, Tefterda-rului 1.500, lui Reis-Efendi 750 de lei.

Darurile, ce se zic Bairam-peschis, pentrucelelalte slugi ale curtii i boieri se sue la60.000 de lei. Lui Schimne-Agasi, earele aducepe Domn in scam], i se da 10.000 de lei siprea de multe ori cuprind toate cheltuelile a-ceste inch' si pang la 300.000 de lei. Numai insanu le da Domnul de la camara sa, ci numaitara are datorie ea sa le plateasca pe toate.

Inca qi inoirea san intarirea Domnilor cerecheltuelile sale.

Aceasta este, ori cea mica, sau cea mare,precum am aratat mai sus, cea mica se facenumai cu hiuchim ferman care se pläteste nu-mai en 37.500 lei sau 0 mai pulin, mai alescand este Vizirul voitor de bine Domnului a-celuia.

Iara, inoirea cea mare, la care se inoeste bri-sovul Domniei, dupa trei ani ai stapanirii, cereaseminea cheltuiala, ca 0 la punerea din nou aunui Domn.

Osebit de aceste cand se trimite catre Domnen vreo porunca, vreun Capigi-basa sau altasluga, Imparateasca, atuncea Did acela nu poate

r'ama,e ne daruit.sá

www.dacoromanica.ro

204

CAP. XV

Despre neamul boieresc din Moldova

Cela ce voieste a cereeta pentru ivirea nea-mului boierese, nu are trebuinta dupa pildaaltor popoare, s creaza iscodirile cele neade-varate i intuneeoase. Caci Istoricii GrecestiLatinesti carii de toti invatatii lumii sunt cu-noscut't a fi adevarati, ne arata lumina eea maicurata la pricina aceasta i eu nici nu credva tagadui cineva ca n'au fost ostasi §i cetateniRomani popoarele aeelea, pe care le-au rasaditTraian in Dacia, dupa ce a biruit el pe CraiulDecebal, risipind tbata Irnparatia Dacilor i candne-ar lipsi i marturiea aceasta, adeca : cum caAdrian dupa moartea lui Traian, (land barba-rilor multe tari din Asia, numai pentru aceias'a oprit pe .sinesi a nu parasi si Daeiea, pentrueh' se temea s nu surpe athtea mii de Romani,ce locuia intr'insa ; atuncea cetitoriul eel stiutorde intamplarile vremilor celor vechi, voind easa se incredi*ze pentru adevarul prieinei a-cestia, Ii va fi din destul ca sa-si adueg amintenumai de obiceiul cel necontenit al Romanilor,dupa care le era lor oprit a nu pritni pe ni-minea in. vreun legion de nu va ft din politic 1)si de neam.

Deci socotim ea nu va mai fi de trebuintasa, facem vreo adeverinta de marturie impotriva

ceatean.

ea,

Mice

si

')

www.dacoromanica.ro

205

lui Enea Silvie, care zice: cg Moldova a lostnumai un loc de ocrotire pentru Romanii ceiisgoniti 1), pentru c nici odinioarg mgrturieaunui istoric carele a fost pe vremile acelea, nupoate sl se socoteascg mai putin deck inchi-puirile i presupunerile cele de sine ale altuea,carele a fost cu o mie de ani mai tkziu.

Iara, chipul cu care s'a. sgdit inainte §i s'atinut in Dacia vita Romang asa multe sute deani, de la Traian, pang in vremile noastre; nune este voea ca sg-I descoperim ala pre largci numai singur adevgrul acesta Ii punem im-potriva celor ce sunt cu indoealg, adecg: limbaMoldoveneascg care mai mult deck toate altelimbi se asemeneazg cu limba Romang, ne in-drepteazg la spita neamului nostru destul delurninat, inck nimenea nu poate sg mai steaimpotrivg cu nimic.

Insg noi cu toate acestea, tot nu indfaznima zice cu incredintare, cumcg neamurile bole-reti cele mai de frunte care sunt acum veztitein Moldova, a intrecut cu slava pre neamulacesta 0 mai inainte, supt sta,Snirea Romanilora:rid locuia in Daciea; eaci prefacerea Oman-tului nostru ne este cunoscrag indestul i timprea bine, cg Dragoq descglecgtorul Moldovei,n'a dat boierii mai mafi celor ce avea numede neam, ci acelor carii intrecea pe alii cu vi-tejia i cu credinta, puindu-i in dreggtoriilecele politice 0 in Cele osta'seti si mai §tim In*

1) Isgoniti exilati.

www.dacoromanica.ro

206

ei prin satele cele ce era pustiite de ngvg-lirile Tatarilor, au asezat tgrani goniti de printara Lesaseg; si on c punea numile sale sate-lor mai ales care erau fgeute de dansii;sau dupg, cum se vecle a fi mai adevgrat, li se6, lor satele ea un semn pentru e s'au boierit.

prea §tiut este, eg in vremile cele maidincoace, prin puterea turceascg rgsgpindu-sgcrgiea Serbilor i crgiea Bulgarilor, impreungqi scaunul Grecilor cgzand sub stgpanire streing,multe neamuri boieresti din cele mai de frunteale popoarelor acestora, s'au tras la Moldovaca la locul cel de obstie pentru seg'pare de pevremea aceea si prin purtgrile lor cele cu ore-dintg, au dobandit slava' si boierie.

Aseminea s'a intamplat si cu vreo chtevaneamuri boieresti de ale Tatarilor, care, sau c'aucgzut in robie prin rgsboaele cele necontenitece avea Schitii cu Moldovenii, sau §i pentruneunirile care cumva se intampla intre dansii,se pleca de bung-voe Domnilor Moldoveicrestini fgcandu-se se punea la slujbeleatat la cele politice cat si la cele de oaste.

Insa, dupg aceea mai ales in veaeul cest trecut,incepandu-se a se trimete de la Tarigrad Domniin Moldova §i ace§tia pang cand era Tarigra-deni, Ii cumpgra robi Cerchezesti si Avasesti§i dupg ce'i slujea pe dansii robii ace§tia multgvreme cu credintg ii punea pe la dregatoriilecurtii Domnesti §i dupg aceea inca §i in stareaboiereaseg.

Domnii au mai primit iii slujbele boie-

ca

acelora,

sitarii,

ii

www.dacoromanica.ro

207

resti i vreo cateva neamuri Lesesti, mai alescare era, plecate asupra rii, dupre cum si dinMoldoveni, multi au primit boerii Lesesti.

Intr'acest chip, inmultindu-se prea tare nu-m6ru1 boierilor, au socotit Domnii si au deo-sebit boieriile in trei sari. In stare cea dintaiau asezat pe aceia, carii sau ca au fost pusiinsusi de Domni prin dregatoriile cele mai marlale tarii, sau ca era nascuti dintiacelasi neam,ei au asemenea protie 1) inaintea celor mai micica si boierii cei marl in Rusia 2).

In starea a doua, sunt curtenii, sau oameniicei din curte, carii au dobandit un sat i altulprin mostenire.

In starea a treia sunt (Jalarasii, carii pentrufolosul mosiilor ce le sunt lor &mite de Domnitotdeauna merg la fazboi. cu cheltuiala lor.

Cei mai de pe urma sunt rezesii, cari se ase-meneaza en odnodvortii Rusesti i n'au vecini,ci locuesc ate multi in sate si ii lucreaza

lor insusi ei, sau cu slugile ce le aunaimite.

Neamurile boierilor pe cari le araa dintruinceput istoriea Moldoveneasca, sunt Inc i panaacum toate i este de minune, c nici un neamboieresc din cele vechi, nu s'au stins de totfth.g, numai singur nearnul lui Vasilie AlbanitulDomnul Moldovei, carele era mai mult la nu-ma'r decat toate celelalte; iar acum s'au stins

1) Rang.2) Numiti Boiarski rod.

mo-siile

www.dacoromanica.ro

208

de tot si macar ca, oarecare neamuri au scapatatla atka saracie inck, din cke cinci mii decase ce aveh mai fiecare supt stapanire, deabiaan ramas câte cu cinci, insa, tot a ramas macarneamul.

Deci noi voim ca S arkam aicea neamurileacestea fiecarele pe numele lor i fiindca toatesunt deopotrivä Trick pentru vrednicie, pentruaceea le-am pus dupa rânduiala alfabetica,adeca :

Abazestii DariestiiArburestii DonicestiiAzanii 1) Duracestii sau Do-Argpesti nestiiBantosestii DragosestiiBasotesti JorestiiBalsestii, (doua neamuri) ZorilestiiBogdänestii IsacestiiBoulestii Cantacuzenii 2)Buhusestii Cantimiresti 3)Burghelestii CarabasestiiButurenii CarpestiiV klanestii CatargiestiiGanestii ClucerestiiGhengestii Cost6chesti, sau Ga-Goenesti vrili-cestii

1) Carii se trag de la Azan un frate al lui Ioan carele a fostDomn In tara RomaneascI pentru carele pomingte Honieat.

2) Greci, ce se trag de la loan Cantacuzino ImpAratul Ta-rigradului.

3) Tiltari de CrIm.

www.dacoromanica.ro

209

Costinestii, SerbiCrupentschestii, LesiChiriacestii

MirestiiMihulestiiMovilestii ')MotocestiiMurgulestiiNaculestii

GreciPaladestii, GreciiPetralifii, Greci

Pisoschestii LesiPrajestiiRazii, GreciRacovitestiiRopcenestiiRosetestii, Greci,SturzestiiStavarestii

StkcestiiTalpestiiTanschiiTotoestiiTudurestii, GreciTurculetestiiTalabestiiTama sestiiTautulestiiUrechestiiFraticestiiHincestiiHabasestiiHkarestiiHrisorvergi 2)TibanestiiTifestiiCerchezestii, CercheziCiogolestiiSeptelicestiiSipotenestiiSoldanestii.

Moldovenii ayea mai inainte obiceiu care prinlungimea vremei, s'a fost facut ca o lege denu da boierie oamenilor celor tineri, macar deera si din neamul cel mai de frunte, pana candnu TO arath ei credinta la alte slujbe mai proastesi se facea iscusiti prin deprinderi, pentru aceea

1) Din neamul acesta au fost cinci Domni.2) Greci, neam de imp'grat.

22813 I f

Miele§tiiMile§tii

Nieule§tii,

Pilate§tii,

§i

.

www.dacoromanica.ro

210

boierii cei mai mici, Ii dà pe copii lor indathduph ce trecea anii copilhriei, de slujea pe laboierii cei mari; insh nu'i punea la alth slujbhara, numai cat slujea la mas i avea privigherepentru sthphnul lor intr'alth cash mai aproapesi duph ce 'nvhth ei panh 'n trei ani, obiceiu-rile curtii i nhravuri impodobite, atuncea sth-phnul lor Ii punea inaintea Domnului i prinrughmintea lui Ii asezh intre slugile divanuluicelui mare si duph un an li schimbh in diva-nul cel mic si de acolea in sphthrie i duphce da vreunul acolea probe de cugete bune side nhravuri cinstite, incht putea sh aibh cinevavreo dadejde, atuncea s primea intre slugilechmhrii celei mafi si mai trechnd vreo chtiva ani,se facea Postelnicel, prin rugamintea altor boieri,pentru eh' socotea lucru necinstit s vorbeaschinsusi parintii cu Domnul pentru fii shi. Deacesti Postelnicei sunt 1 2 si toti poarth in mainiinaintea Domnului toege albe suptiri, de ma-sura statului bor.

duph ce Ii arath ei catre Domnul si inshijba aceasta credinta i iscusinta sa, apoipunea si la alte dregatorii ale curtii, inchslujbile cele de tail* si ash duph ce ti petreceatineretile sale, il ridich mai inthi in. starea III-aa boieriei si mai pe urma la starea ceaiara cand cunostea Domnul la vreunul o minteprea deosebith i inteleapta, atuncea in putiniani putea sh-1 ridice la boieriea cea mai mare,macar de ar fi fost si din starea cea maiproasta.

iisi'n

clinthi,

www.dacoromanica.ro

211

Ins In vremea de acum adaogandu-se man-driea si saraciea, socotese boierii, c Ii vor ne-einsti starea lor, daea, vor sluji pre alti boierimai mari ; i fiindca nici lacomia cinstii nu le

voe s traeasca prosteste, ci socotese numaien ce chipuri ar putea, face prin mijloeirile rude-niilor sale ca sa intre in randul boierilor celordinlauntru ce se zic boiernasi i s iasa deoclata.

pentruca starea aceasta, este ca si o r--sadnita a ocarmuirei, din care obicinueste a saplini nurnarul boierilor celor mari, pentru aceianici se poate spune ce fel de neoameni ajungla cele mai inalte trepte ale boieriei, i aceastaeste pricina pentrucare de multe ori se aflaintre boierii cei mari oameni trufasi, sumeti simaniosi ; si nu numai fara de nici o stiintapentru ocarmuirea trebilor obstiei ei inca, entotul fara de naravuri bune i &IA' de vietuireeinstita, la carii nimic nu se gaseste vrednic delauda, fara numai acel fel de bunatate, ce estela vreunul daruita din fire, care n'are ajutorpe dinafara nici c'un fel de crestere.

La aceasta intamplare socotese ca nu va firau ea s povestese, in ce chip dau Domniiboierii pe la boierii Moldovei. La sfarsitul luiDecemvrie ce este ziva inaintea praznieuluisfantului Vasile, toti boierii din porunca Spa-tarului celui mare ii lasa semnele boieriilor salein spatarie; sau in postelnicie, a doua zi, adecaziva cea dintai a lunei lui Ianuarie, cu trei saupatru ceasuri mai inainte de ravarsarea zilii seaduna la curte toti boierii, atat cei ce sunt in slujM.

dg,

www.dacoromanica.ro

212

cat i cei fir de slujba i merg eu Domnul labiserica fara de semnele boieriei asemenea eaand ar fi scosi de prin dregatorii; si savar-sindu-sa utrenea es din biserica si se ,intore lacurte i Domnul se aseaza in seaunul san inspatarie, iara boierii toi raman stand afara Indivanul eel mic, dupa aceea Domnul prin ca-märasul cel de taina, chiama la sinesi pe Pos-telnicul cel mare, daca voeste sa-1 mai lase indregatorie; iara daca nu, apoi chiama pe acelape carele a socotit sa-1 pue in locul liii i in-trand el inlauntru,.ii vorbeste Domnul, facandu-iaducere aminte pentru slujbile care a faeutinsusi el san parintii lui, aratandu-i pricinapentru care voeste pue intr'aceasta drega-torie, sau sa:1 inoeasea intru dansa sfatuestesa fie cu credinta, dandu-i bune fagaduinti siimpreuna laudandu-se; i spuindu-i ce are saurmeze; Ii d un toeag de argint, pe care luan-du-I el, saruta maim, Domnului i poala haineilui; i pasind inapoi putin, ii imbraca Cama-rasul eel mare eu un caftan.

Postelnicul eel mare primeste intai semneledregatoriei, nu pentru ca, el se protimiseste doarainaintea ce1orla1i, caci el este al cincilea duparand, precum am aratat mai sus; ci pentruel are datorie s chieme inlauntru pe ceilaltiboieri, pentru aceea fiind el intarit desavarsit,indata, chiama inlauntru, din porunea Dodinului,pe acela pe care voeste Domniea sa-1 einsteasca,cu dregatoriea Logofetiei cei man, acestuea dupaputina, sfatuire, ii d Domnul un toeag aurit;

A-1

el

gi-I

www.dacoromanica.ro

213

iara Postelnicul cel mare ii pune caftan pesteumere i 1uandu-1 cu bhindete de subsiori,apropie catre Domn ca sarute mAnapoala, asemenea slujba face Postelnicul cel mareSi ce1or1a4i sfetnici i boierii de starea

Iara pe boierii de starea a (-lona, Ii chiamainlauntru Postelnieul 1I-a i Ii irnbraca cu caftan,iara pe cei din starea III-a, ii slujeste la aceastaPostelnicul III-a, ins6 pe acesti de pe.urma nuIi imbraca cu caftan; ci din porunca Dorn-neasca se intarese numai prin dregatoriile lor.

dupa ce se ispraveste aceasta, merg toicu Domnul iarasi inapoi la biserick., ea sa,' as-culte liturghia 1) i boierii cei noi, se aseaza inbiserica pe la locurile celor scos,i din dregatorie,iara acestia raman in tinda bisericii, cu ceilaltiboieri.

Dupa savarsirea liturghiei, chiama 'Domnulla mas6 pe care voeste el; iara mai de catreseara, trimite dar fiestecaruia sfetnic i boierde starea I-a, cate doua, pahare de argint caricuprind mai doua oca.

lark boierilor celor din starea II-a, fiestecaruianumai dtte nn pahar; i apoi tiAi le bea plinecu via Inaintea Domnului. Cucoanele boierilorcelor marl, Inca' se daruesc de catre Doamna,cate c'un pahar oaresee mai mic.

A doua zi iarlsi se aduna boierii la cartemutcamese Domnului pentru facerea de bine

1) Luminat se arat c in vreinea lui Dimitrie Cantemir flunumai prin rnAnstiri obisnula a esi din biserica' dupl utrene,ci si prin bisericile de mir. Apoi intr la liturghie. (T).

11

sg-i §i

1ntgi.

§i

www.dacoromanica.ro

214

care i-a intgmpinat, aducAndu-i fiestecarele clarprin Postelnicul cel mare, eke un cal de muhpret sau alt lucru frumos ce are, asemeneacinste arata' si Doamnei, cucoanele boierilor intruaceiasi zi in sala cea mare linechion) adecg aharenmlui.

In cealaltg vreme a anului, prea rar obisnueseDomnii sg facg, schimbare boierilor, macar c.nimic nu poate impedice, ca oH si in carevreme dud vor voi sg, schimbe pe boierii ceivechi i sg pue pre altii noi. Ins g. pentru ca's'au fost obisnuit ca sg, schimbe i sg, preffica'boieriile numai la inceputul anului, pentru aceiapoate e i ei urmgnd obiceiului celui vechiu,au ales pentru aceste teremonii vrernea aceia aanului, care obisnuiau i ceilalti Dornni maiinainte de dansii, a o socoti bung pentru treahaaceasta.

CAP. XVI

Despre ceilalti locuitori ai Moldovei

En nu cred cg, mai este altg targ de potrivaMoldovei, intru care sg se afle locuind ash multefeluri de noroade, cgci osebit de Moldoveni, aicgrora mosi s'au intors din Maramures, mai lo-cuesc intru dânsa, i Grecii, Albani0, Sgrbi, Bul-gari, Lesi, Cazaci, Rusi, Unguri, Nernti, Ar-meni, Evrei i Tiganii cei plodosi.

Grecii, Albanitii, Shrbii i Bulgarii trgieseintru &Ansa slobozi si altii se indeletnicese cu

st-i

www.dacoromanica.ro

215

negutItoria, iar alii slujese cu leall la Dorn-Nemti, Le§i si Cazacii sunt putini §i unii

sint ostasi, earg altii slujesc in curte, insl dinLsi s'au ridicat vreo cativa si in starea boie-riet Tar Armenii sunt supusi ea si ceilalti ne-gutitori si targoveti §i sunt prin orasele Mol-dovd. §i plalese asemenea bir la Domnie si bi-sericiJe lor sunt ca si ale papistasilor §i nici suntmai nici nici mai putin impodobite deck alepray osiavnicilor si sunt slobozi de a-0 0.,zi le-gea lor. Evreii incg sunt supusi §i pl6tesc prean mai mare bir decat eel de ob§te si cu altnu se inieletnicese, deck numai cu negutätoria§i cu câniuma'ritul §.1 unde voesc acolo pot sa,-§ifac6 sinagogA Ins numai de lemn, earl de piatra,n'au voe. Rusi §i Ungurii totdeauna au fostrani boieresti ai Moldovei. Tiganii sunt impra'§-tieti prin toata' Moldova si nici un boier nueste carele s nu aib robi vreo cAteva salasede dansii. Iar1 de unde si când a venit acestneam in Moldova, nici ei singuri nu §tiu §i niciin hronicile noastre nu se Ose§te nimic pentrudansi, §i toti yorbesc un grai amestecat cu multecuvinte greeesti §i persiene§ti si nimic alta nulucreaza" deck me§te§ugul zlMäriei si al fe-r'ariei §i asemenea sunt inehipuiti ca i ceilaltitigani de prin alte rari, au asemenea n'aravuriea si aeeia; i faptele lor eele mai mari si sem-nele cele pentru deosebire, le este trAnd6virea sifurtisagul.

Se mai z'abovese pentru negut6torie §i Turcimulti in Iasi §i prin alte targuri, ins6 nu le

tl-

www.dacoromanica.ro

216

este slobod cumpere mosii nici intr'un loc,cu cat mai putin macar sa-si faca casä la tarpsau la vreun sat, sau zideasca moschee adeatcasa de rugaciune, sau sa-si faca la vedere ra-gaciunile qi inehinaciunile. Macar e nici Poartan'a silit ca sa li se dea voe nici la unile deaceStea i macar de ar da Dumnezeu, ct saaiba pentru acest lucru tacere deapurnrea.

Cei ce sunt adevarati Moldoveni, osebit destarile boieresti, pentru care am pomenit nai sus,unii sunt thrgoveti, eara aIii tarani; Urgovetiisunt aceia, carii se al,' en locuinta pin orase

prin tkguri, iara Oranii sunt aceia cari lo-cuesc prin sate; cei de pe la Urguri, nu suntsupusi nimarui fara numai Domniei la care Iiplatesc dajdiile lor si se indeletnicese là toate lu-crurile, iara negutatorii sunt prea plAini dinMoldoveni; pentruca Moldovariului din fire estenascuta mandriea, sau sa zie mai bine lenea, caciei ori ce negutatorie, socotesc ca este lucru derusine, osebit numai de negutatoria, cu paineacare o fac ei pe moii1e bor. i eu socotesc, caaceasta este pricina cea mai mare, de se gaseseprea putini din Moldoveni thrgoveti bogaticaci este in tara necontenit lipsa de bani, macarde si se tree preste hotar afara mai multe lucruri,deck cele ce se aduc in Muntru, caci negu-Otorii, cei streini, Turci, Jidovi, Armeni i Greci,carii se zic teleni, an apucat in maini toata ne-guOtoria Moldovei, din pricina lenevirei patrio-tilor nostri i turme intregi de dobitoace mici

mari, pre care le cumpara din Moldova cu

qi

sa-ti

si

si

www.dacoromanica.ro

217

putin pret, le due pe la Stambul §i pre la altecetati i acolo le vand cu prat indoit §i intreit.Insg fiindcg acestia sunt cei mai bogati. nu auvoie sa fie cu mosii qi cu case statorniciti inMoldova, pentru aceasta banii cei mai multi sepetrec afara' din targ, iarg preste .Dungre inapoiyin prea putini si de abia sunt cu indestularepentru plgtirea birului si ale altor cheltueliTurcesti.

Taranii nici nu sunt drepti Moldoveni, ci aceiacari se afig tgrani, se trag sau din Rusi, saudin Ardeleni ca'rora le zic Moldovenii Ungureni

adevgrat ea' in veacul cel dintai dupg desca-lecarea Moldovei, cu totul a impartit Dragoscelor ce venise cu ansul, toatg, tara cea noug,care a lost gasitg golitg, de locuitori. Iarg maipre uring vgzAnd ei ca' nu este bine ca s lu-creze si 5 munceaseg boieri la boieri, pentru

toti care era din neamul Romanilor se so-coteau cg sunt boieri si pentrucg neamul acestafiind deprins numai cu armele, se sOcotea a fimai vrednie, decat a se pune toema s lucrezepamantul; pentru aceia unngtorii lui Dragos,au fost siliti sa-si caute cu invoeala Domnilor,prin alte tgri de prin prejur si aducg oa-menii carii era deprinsi cu munca i sa-i asezepre la mosiile bor.

Adevgrul la pricina aceasta 11 intgreste sin-gur numele xanului, care se zice la Moldovenivecin, pentru adeverintg, precuin c aceia aulost Inthi tgranii, earii an fost siliti la aceastgmuncg de armele cele en noroe ale Moldoveni-

sa-si

ed

www.dacoromanica.ro

218

lor. i pentru aceia in tara de sus, unde a in-ceput Dragosesti a locul, sunt mai muhe satetaranesti, iara, in tara de jos, -uncle au locuitei mai in urrna, nu stint alti t`drani, lath nu-mai aceia, pre carii iau eumparat cu bani boieriidela cei din tara de sus si ian pus pe la mo-siile Mr, sau aceia pre carii iau cumparat eidintre razesii aceia, carii pentru saracie s'auvAndut mosiile lor cele parintesti i iau silit custrambatate ca s primeasca jugul supunerei.

Pentru aceea cand trage un boier pre vreunul ca sa-1 supue en judecata, lesne se poateveadea din ce stare este, caci daca poate ja-luitorul sa adevereze, cum ea, neamul sau arfi stapanit vreo mosie, (maear de au si pier-dut-o apoi din prieina saraciei, sau a vremilorcelor turburate), sau c ar fi fost in ciata &Ma-rasilor, sau a curtenilor, sau a aprozilor, atunceaindata Ii hotaräste judecata a fi slobod. Pentrucala slujbele acestea, nimenea nu poate sa incapa,fara nurnai oamenii cei slobozi. Tara dad', n'arecu ce sa adevereze aceasta, apoi unul ca heelaramAne subt stapanirea.boierului.

Cei ce au fost adust din tara Leseasca, si aulost asezati in mijlocul IVIoldovei, s'au uitat limbalor, pentru indelungarea vremii i an deprins peaceasta Moldoveneasca. Iath TJngurii, pentru c'auramas nesmintiti in legea Mr cea papistaseasca',

tin impreuna si limba Mr, maear e i preaceasta Moldoveneasca toti o intdeg.

Acesti tarani toti ori si din ce limba ar fi,sunt foarte aspru asupriti, cu munea stapani-

1i

www.dacoromanica.ro

219

lor lor. Nei lucrul nu le este kr asezat cu ho-tärgre, ci numai singur in voia sthpanului stg,ate zile sg-i luereze ei. Iarg banii sau dobitoacelelor, nu poate el sg, le ieie cu sila si agomsin-dui tgranul cg,t de multg boggtie, stalAnul sgunu poate sg, ieie nici o parte dintr'insa; iargluand-o el cu sila, atuncea judecata ii sileste easa, i-o dea inapoi. Insa voind el sg-i faca strain-bgtate, il bate athta de mult, Ong cAnd Ora-nul de bung, voia sa Ii dä ceeaee cere el, iargea sä'l omoare, Ii opreste legea si intamplAn-du-se eu vre un chip ca sg-1 omoare, atuncea nunumai c stApAnul acela sg judecg la moarte,ci Inc i femeia i copii celui ucis se slobodcu pace. Pentrucl nici nu are putere asupravietii sau a mortii unui Moldovean, Mfg nu-mai singurg, Domnia. Iarg' sg vanz vreun boierpre tgranul sgu, are voie, insg nu afarg dinsatul Intru care s'a ngseut i daeg voeste sg-sivanzg, toatg, mosia impreung cu tgranii, i sä

voie.Mgrimea birului lor este la voia Domniei

n'are nici nume, nici vreme hotgrata, si intr'a-devgr zic, ct eu asi socoti pre tgranii Moldo-venesti. cg, sunt cei mai bicisnici cleat toti lo-cuitorii de sub soare, daeg impotriva vointeilor, nu i-ar scoate din sg'xIcie rodirea pgmantu-lui i sgeerisurile cele bogate. Cäci ei sunt foartelenesi i trAnclavi pentru lucru, arg, putin, sa-mgng putin i totusi secerg mult si nu se ne-voesc ca sg-si agoniseaseg eu .munca, aeeea cear putea ei s aibg, si se multmnesc ca sä a-

cidli

www.dacoromanica.ro

220

dune in j6tnitele lor, numai atata cat socotesccá le va Ii deajuns intr'un an pentru hranalor, sau 0116 la painea cea nou1, dupre cumobisnuesc s i zied. Pentru aceea cand se in-tamplq, vreun an neroditor, sau cand Ii impe-dic6 dela seceris vre-o nap`Odire a protivnici-lor, sunt in prirneidie s moarg, de foame, sidaca% au vreo vac5, sou doug,, socotesc ca'. leeste destul pentru hrana lor si a copiilor, pentru

unele dintre dansele dau pe zi eke 40 saucel mai putin 24 oca') de lapte i dacA, areunul 20 de stupi prea lesne poate din venitullor sg-si plateascg birul pe tot anul. Ca'ci candeste si timpul dupre pofta prisa'carilor, atunceafieste care stup d'a pre an (tate seapte roi. Apoisocoteste, c'a, la retezat din toti se scoate catedouq, sau si mai multe oca de miere si ocauase vinde ate o rub16.

Cei ce locuese la rn unte, au oi, miere i poamecu indestulare i cei dela camp au paine, boi

cai. MA, la cei ce sunt megiesi cu Tatarii,le merge mai r6u decat la toti. Ca'ci Tqtariinu numai c fura, dela (latish toate cele ce pot

apuce, ci cn chip c5, merg cu rAzboiu asu-pra Lesilor, fazbat in Moldova si fac pr6zilecele mai marl, prind pre toti loeuitorii de prinsate si ducandu-i cu (latish, ti vand la Tani-grad cu chip c6 sunt Rusi, mIcar c acest felde n6pqdire de mult s'a oprit de multe ori prinporuncile IinprtetL insA, la aceasta eine poate

') Poate ea litre ziee, c oca este peste masura (T).

§i

sit

cit

www.dacoromanica.ro

221

sd se phzeased asa bine, de seretlieurile Thta-rilor? i pre cei ce ii duce intamplarea la Ta-rigrad sunt mai noroeiti; cdci acolo dacd gh-sese Capuchihaielile Domniei, pre vreun Moldovanrobit, unde Ii ghsese de acolo Ii iau fdrh' depIat i II slobozese Cu pace.

Cele ce am pomenit mai sus pentru tdraniiMoldovei, numai cu loeuitorii din trei timiturinu se urmeazd, asemenea. Cdci ei mdcar cd, nusunt din starea boiereasch, insh nu sunt supusinici la un boier si sunt de sine ca o republied,adecd eel dinthiu este: Campul lung in tinutulSucevei si este ocolit cu cele mai inalte vhrfuride munti i sunt intr'insul ca vreo eincisprezecesate si fiestecare au obiceiuri i judeedti ale lordeosebite.

Uneori primese si dela Domnie doi Vornici,insh de multe on Ii i gonesc afard din tinut, chndintarth cugetele locuitorilor asupra lor si se lashIn nildejdea cethtilor ce an facute din fire. Einu pricep luerul pdrnantului, pentru ch theiau tarini prin muntii lor, ci tot lucrul lor estenunlai phstoriea oilor si impreunh platesc i eibir pre tot anul, insh nu athta cht li se cereion dela Domnie, ci numai cat fdgdduesc eiDomnilor la intrarea in scaun si asezhmantulacesta totdeauna II inoesc ei prin trimiii lor,cand se pune sth'pânitor nou in Moldova si chndvoeste vre un Domn s urmeze mai aspru cu

sh le arunce alte sarcini noui, atunceaei flu start indelung la tocmeala., ci eu totii nuvoesc sh le primeased si fug prin phrtile cele

&NH 0

www.dacoromanica.ro

222

nergsbgtute ale muntilor. Pentru aceasta i Dom-nii, nici odata n'au cerut dela dan§ii mai mult,farg numai atata cat s'au fndatorit sa' dee.

Uneori prin indemnarile unor capete rascol-nice, au esit ei de supt stapanirea Domnilor sis'au dat supt paza Lesilor, care imtamplare asi dat pricing unora din istoricii Lesesti, de auzis, ca Moldova a plgtit dajdie la Lesi.

Insa aceasta este §tiut de fieste carele : caMoldova mai inainte pang a nu cgdeh supt sta-panirea turcealcA, avea asezgmant de pace cuLesii, dupg cum mgrturisestc Insui vlgdica Pia-

macar stg impotriva Dlugos Sarni-tius i Oricovius. Iarg dupg aceea incepand aplgti haraciu la Turci, nici n'au avut Lesii ga,ndca sa o sileasca sg fie supt ascultarea lor, cimai ales unii din Craii lor urnbla sh' le deh aju-tor, ca sa se pue iarilsi in slobozenia ce aveamai inainte.

Al doilea republicg mai mica, este Vranceain tinutul Putnei, la hotarul tgrei Românestidin toate prixtile incunjurat cu munti strasnicisi sunt intru clansul 12 sate cu doug mii decase si nici locuitorii ace§tia n'au stiintg pentrupluggrit. Pentru ct i ei se indeletnicesc cupgstoriea oilor, ca si Campulungenii, si platescpre an la Domnie o dajdie stiuta si hotgritg si setin cu legile sau obiceiurile lor iara, porunci sijudecatori dela Domnie nu prirnesc.

Al treilea, este Tigheciul, in tinutuladica un codru ce este despre hotarul Tatarilorde Bugeag si este pieptul Moldovei cel mai tare

Flleiilor

cdi

www.dacoromanica.ro

223

intre Prut i intre Basarabia. Locuitorii platescla Domnie pre tot anul o dajdie rnic i sunttop caareti si mai nainte era ei la inumax optmii de oameni, iath acum deabia sunt clod, miipentru oaste i intrec cu vitejiea pre top cei-

Moldoveni, inck se obisnueste a se zicepentru dnii acest proverb Cinci Tatari deCram, platese mai mult deck zece de Bugeag

cinci Moldoveni, biruesc pre zeee Tatari deCram. lath cinci Codreni adec, Tigheceni, batpre zece Moldoveni". Pentru dAnsii am vorbitmai mult la partea

CAP. XVII

Despre ndravurile Moldovenilor

Fiindca' ne-am apucat sa, aeat'am n6ravurileMoldovenilor, pentru care lucru nici unii dincei straini, sau prea putini au stiinta,' adev6rat5,,dragostea ce avem asupra patriei noastre,neamul dintru care suntem na'seu0, ne indeamna,'ca sg, Mudam i sa' inchinam pre locuitorii

dirora avem sa' le multa'mim pentru iubireanoastth, ne stsa ins'a si dragostea adevarului incale, ca sa. 16,udthn aoeia, care cu dreptate arfi sa,' se huleasca. Ctici mai de mântuire le vafi Mr, când li se vor asterne slobode inainteaochilor gresalele care le fac, deck sa, fie inse-lati i amagiti cu vreo magulire m'gmgaioasa

apathre iscusit i prin aceia sa, creada,urmeaza bine intru gresalele acele, pentru care

intftea.

ca

lalti

Ti

www.dacoromanica.ro

224

toatg lumea cea en nhravuri bune Ii huleste.Peel noi din pricina aceasta voim s zicem cu-rat, a noi la nhravurile Moldovenilor nu pu-tem sh Ohm nirnic lesne ca sg putem lhudh,osebit de credinta cea adevrat i primire deoaspeti.

Din toate gresalele care sunt obisnuite si prela alti oarneni, au si Moldovenii de nu preamulte, inch nu prea putine.

Naravuri bune sunt rani la dânii, pentrunu au nici crestere cum se euvine, nici deprin-dere la nhravurile cele bune i pentru aceia cugreu se va ghsi vreunul mai impodobit en ng-ravuri bune deat altii, de nu va avea vreofire bung spre ajutor.

DArziea i semetiea este maica i sora lor, chcidach are vreunul cal bun si arme bune, atunceagandeste c nici an om nu poate sh-1 intreachsi nu s'ar feri, de ar fi cu putinth Insui cuDurnnezeu sh se lupte. i toti de obste suntindrAzneti si semeti, foarte intinati de a incepegMceavh, tns prea lesne s linistesc si se Im-pac iarái. Lupth au sabia ate doi numai,nu obisnuesc ; i th'eanimea 1ne6 prea rar seintoarce la arme, numai din vorbe, ci cu bete,cu ciomege i cu pumnii astuph gura cea fhrhde omenire a protivnieului lor i asemenea fac

ostasii, rar shr cu sabia unul la altul numaidin sfada qi and se intampla aceasta vreodath,trebue aciea sh sufere pedepsele cele mai cum-plite. Ei cu tatii sunt segalnici i veseli i inimanu le este departe de gurh; insh dupre cum

ca,

qi

www.dacoromanica.ro

225

uith .degrab mania, asemenea si prietesugul nutin indelung si de Muturh n'au greath prea mare,Ins i prea tare plecati asupra ei inch nu sunt.Desfhtarea lor cea mai mare este uneori a pe-trece in ospete dela 12 ceasuri phnä la 9 duphmiazhnoapte i alteori i OM, la revhrsareazilei si beau Vara ce varsh. Dar aceasta inchnu se obisnueste in toate zilele, ci numai pe lashrbhtori marl i earna când este vreme rea,sileste frigul pre oameni ca s eazh pre la ca-sele lor i sh-si inchlzeasch mhdulhrile cu yin.Rachiu nimenea nu iubeste, fhra numai ostasii,iarh ceialalti beau numai chte un pahar inaintede mash,. Cei ce locuese in tara de jos si pelaugh, hotarul threi romanesti, iubesc vinul maimult deck ceilalti.

Odineoarä sau apucat pre rhmas un Moldo-vean cu Un Muntean, sh vazh carii sunt mai

Moldovenii sau Muntenii s'au mers pepodul din Focsani, care este hotar intre Moldovasi intre -tam Romneasc i athta sau ghleevitamandoi cu paharele, parish and a chzut Mun-teanul de multh bhuturh de yin. Tar pre Mol-dovean pentru invingere, 1-au dhruit Domniaen boerie.

Arcul '11 intind ei foarte bine, si se prieep apurth i su1ia. lar cu sabia totdeauna fac eimai multh izbandh, iar puste poarta numai va-nhtorii, pentru eh, zic ch este lucru en rusine,sh se lupte la oaste cu acest fel de arme, cucare nu poate sh se cunoasch nici mestesugulrhzboiului nici vitejia.

22833 15

si

betivi,

www.dacoromanica.ro

226

Ei la inceputul rsdzboiului totdeauna suntfoarte vitezi si de al doilea mai slabi de inim6.

Iar dacg ii infrang protivnicii inapoi, atunceaprea rar an barbAtie sa' inceapa' de a treia oarl,ins6 au inv6tat dela TA,tari de se intorc iaeasiinapoi din fug i prin aceasta' apucare cu mes-tesug, au smuls biruinta de multeori din mainileprotivnicilor.

Cätre cei robiti se arat a. acurn cu bland*aeum cu tiranie, dupa' cugetul lor cel nesta-

tornic i s ucig d. pre vreun Turc, sau vreunT'atar, socotesc drept datorie crestineasca" si precel ce se arat6 cu blandete c6tre aceste nea-muri, 11 socotese cl nu este crestin bun; siaceastA, urmare au adeverit-o ei prea cu indes-tulare Ia pustiirea aceasta mai de pre urma', aBugeagului, cand a nA,va'lit Petriceicu asupraBasarabiei, dupa, rlzboiul Austriecesc.

Ei nu au rthIsuri in eugetile lor, cand lemerge bine sunt semeti, iar de le merge faupqrlsesc ba,rb6tiea si la vederea dintaiu nimicnu li se pare cu greu. Iar dacg li se intamplAla aceia eat de putin'a sminteakt impotrivitoare,atuncea cad in uimire si nu stie ce s faca, qila urml dacg vdd c ostenelile lor suntnice, se ca'esc C s'au apucat inea prea tarziu.

Deci dar nu putem zice alt nimic, Mil nu-mai c6 din prea osebit i nem6rginit6 prove-dint6 a lui Dumnezeu, o impa'r6tie a§a, mare siinfricosath, a Otomanilor, biruind cu armele salepre toat'a puterea romanilor in Asia si o bu-cat6 nu prea mic6 in Europa si pre Unguri,

zldar-

si

www.dacoromanica.ro

227

Bulgari si alte stap'aniri nenumarate,aducand cu sila sub stapanirea sa si pre Grecinoroclul cel mai intelept. Tar pre un norod aaprost i fara, de putere, n'a fost vrednica ea

sileasca cu razboi, ea sa i se piece substaOnire si mai pre urma umbland de atateaori sit lepede jugul eel primit de buna'voe, to-tusi a ramas neatins i nesmintit, at'at la obi-ceiurile lui cele politicesti cat si la oranduelilecele bisericesti.

De alta, nu numai ct Moldovenii nu santiubitori de stiinti, ci mai la toti le sunt i urate.

ma, nici numele stiintelor si ale mestesugu-rilor frumoase nu le sunt Mr cunoscute; i zic,Ca oamenii cei invatati Ii perd mintea i eandvoesc sa laude Invatatura cuiva zic ca estenebun de stiinta cea multa i cel mai ,de ocaralucru este pentru e zic, c numai preotilor secuvine sa, invete, iar pentru mireni este destulsa citeasca si s scrie i sa-si iscaleasca numele

stie cum Ii vor pune la isbod boii, caii,oile, stupii i altele de acestea; iar celealte toatesunt netrebuitoare.

Femeile lor macar ca nu le ascund de bar-bati asa en bagare de seama ea Turcii, insatotusi obisnuesc prea rar a se departa de pela casele lor, daca sunt macar de putina cevastare.

Cucoanele boierilor sunt bine inchipuite, iarpentru frumusete cu mult mai in. urma celorproaste. Oki acestea sunt cu chip mai frumos,iar cele mai multe sunt desfranate unele beau

s1-1

c

0 A.c

§l

www.dacoromanica.ro

228

pe acasa, yin mult, iar la adunare prea rar searaa vreuna beata,. Pentruc5, un obraz femeescse socoteste a fi mai cinstit cu cat mananca, sibea mai putin pe la ospete, i pentru aceia prearar poate cineva, s o vaz5, adualnd cate o bu-ca,tica la gura, sau deschizil buzeleintru atata, ca sa" i se vaz dinii, ci asa, dethinuit vara bucatele in gura,, cu cat ii esteprin putinta,, i nimic nu socotesc mai de ru-sine, decat a se vedea, pArul capului la vreofemet cu barbat sau va.duva," si este cea maimare gresala,, a descoperi la vedere capul vre-unei femei. Ins5, fecioarele socotesc rusine sä-siacopere capul macar cu cat de subtire panza,pentruca goliciunea capului, o inteleg semn defeciorie.

Celelalte obiceiuri atata sunt deosebite, ca siaerul in cele mai multe pari ale t'arii. Locui-torii din tara de jos, care sunt obisnuiti demult sa traiasca, in rasboiu cu Tatarii, sunt os-tasi mai buni si oameni mai salbatici decat ceia-lalti si mai mult sunt rescolnici si nestatornici

daca', n'au niciun protivnic strain sa bath, raz-boiu, atuncea de trandavire prea lesne se am'a,-gesc i sarnese zurba asupra mai marilorinsa i insusi asupra Domniei. Pentru Dumne-zeiasca slujba au putina stiinta, si multi dintredansii, mai ales oamenii cei prosti, cu totii zic:

fiestecaruea om este hotarata dela Dumnezeuziva mortii sale si mai inainte de ziva aceea nupoate nimenea s moar6, nici s piara la ra.z-

sl-§i pang

sli,

el

www.dacoromanica.ro

229

aceasta le dg lor atAt de mare bgr-bAtie, Meat, uneori orbeste se slobod asupraprotivnicilor lor. A ucide, sau a prga, pre Turci,pre Mari si pre Evrei, nu socotese cg estepgcat nici ucidere i cei ce locuesc aproape deMari, furg i ucig cu sirguin i când facvreo pradg in Ora' Thtgraseg, zic c n'au pea-dat, ci s'au intors numai al lor inapoi, pentru

zic c Tgtarii n'ar fi avAnd acum alt nimie,farg numai aceia ce au apucat cu sila delastrgmosii bor. Prea curviea este rarg la dAnsii.Iarg cei tineri nu numai c socotesc a nu fipgeat, ci Inca' le este cinste ca sg iubeaseg preaseuns curviea pAng ce sunt holtei, asemenea eacand ar fi slobozi de toate legile. Pentru aceiade multeori se aude la dânsii vorba aceasta :

, Fgtul meu! fereste-te de furtisag si de ucidere,eu nu te voi putea scAph de spanzurgtoare,

iarg pentru c te vei culea cu cineva, n'ai sg"porti frier' de peire, numai sit plgtesti banii pe-zevenchiului".

Primirea lor de oaspezi, care o aratg catrecei nemernici si drumeti este foarte vrednicgde laudg, exci mgcar c sunt prea sgraci dinpricing eg se afig megiesi cu Tgtarii, insg nici-odata nu este sg nu dee oaspetului s1a i man-care, tiindu-1 in dar trei zile impreung cu do-bitocul sgu si pre eel nemernic '11 primesc cufete vesele, ea cand ar fi frate, san altg rudeniea lor i unii asteaptg cu masg Ong' la 7 eea-

') Fatalismul exist i pân astizi intre Remani (Ed.).

boiu'l, i

el

el

www.dacoromanica.ro

230

suri din zi i ea sa nu manAnce singuri trirnitpre slugi pe la cai, ca sa theme la masa peckti drurneti ii vor intAmpina. Numai singuriVasluenii n'au lauda aceasta, c ei nu numai

isi inchid casele si camarile de eatre oaspeticând zaresc pre vreunul cá vine atuncea se

thinuesc, irnbraca haine sparte, i vin inapoi inchip de calici, i cer milostenie insusi dela ceistraini.

Locuitorii de tara de sus, au mai puOna' pri-cepere la razboiu si nici stint deprinsi asa bineen arrnele, caci ei mai bueurosi Ii agonisesepainea iii sudoarea fetelor sale s'o manarica culiniste si in odihna.

Asupra religiei sunt pleeati mai IAEA la Eressi nu numai in tinutul Sucevei sunt vreo 60de biserici de piatra si in toata Ora de susmai mult de 200 manastiri mall, de piatra, ciInc i muntii sunt plini de monalii si de sa-hastri, earii acolo in liniste Ii jertfese lui Dam-nezeu viata cea cuvioas i singurateca.

Furtisag este intre dansii prea putin, sau nicica cum si totdeauna s'au ailat buni credinciosiDornniei si macar de s'a i intAmplat intre ansiivreo turburare, Ins i aceea a fost numai dinpricina boierilor de tara de jos si mai inaintede a se easatori sunt curati si sunt oameni preaincuviintati. en cari prea rar se afla asemeneavreunul din tara de jos.

In slujbele -Orli sunt mai harnici cleat cei-lalti i trebile gospodariei le fac foarte bine siporuneile le plinesc en cea mai mare ra,vna

.

elsi

si

www.dacoromanica.ro

231

la primirea oaspetilor, se indeletnicesc mai multdecat ceilalti locuitori din tara de jos.

Jocurile Moldovenilor au en totul alta inchi-puire, decat pre la alte popoare, caci ei nu-joaca doi cu doi, sau patru cu patru, caFrantezii, sau ca Leii, ci joaca mai multe o-braze deodata, imprejur sau in rand si altadatanu joaca bucurosi, fara numai la nunte, candse tin toti de mi i joaca imprejur cu paspotrivit dupa, cantare, mergand despre dreaptaspre stanga, atuncea se chiama hora, iara candstau in rand si se tin de mana, insa fruntea

coada sloboda, atuncea se chiama dant cucuvant Lesesc.

La nunte sunt obisnuiti s joace mai inaintede cununie in ograda, sau si in drum si adecacu. doua randuri, unul de barbati i altul defemei si la amandoua, randurile pun cate unpovatuitor, om batran si cinstit, carele poartain maini toiag de lemn poleit i legat la capatcu naframa, cusuta si unul dintre dansii tragedupa sinesi pre ceilalti din randul sau, despredreapta spre stanga i iarasi despre stanga,ash incat s steh fata, in fatä. Dupa aceia in-darapt spate la spate si apoi se intoarce fiestecarerand cu incordare atata de incet ea A, nu seincurce, incat abia se poate earl vreo miscare

intru amandoua randurile ii alege loc fieste-carele dupa cinstea sa. Cocoanele i fecioareleboierilor, Ii iau loc dupre starea barbatului, saua tatalui lor, insa locul cel din* este pentrupovatuitor, al doilea, pentru Nun si al treilea

si

si

www.dacoromanica.ro

232

peutru Mire. Asemenea 0 in rhndul fQmeiloreste intai povhtuitorul; apoi nuna, duph &Ansamireasa, mhcar de sunt si de stare mai proasthdecht ceilalti iarä la urnid se amestech amândouhrhndurile i joach ocol imprejur, avhndu-si fieste-carele femeia sa din dreapta, iar holteii ate ofath de stares, lor si uneori obisnueste horase Intoarch in trei phrti sau patru, sau si in-r'unul, dupre voia i iscusinta povhtuitonilui.

Osebit de jocurile acestea ce se obicinuese)re la veselii, mai sunt i alte jocuri cu eres,alchtuite cu numhr nepotrivit adich 7, 9, 11

juchusii se chiamh chluseri si se adunh odathinteun an, se imbrach in haine ferneesti si punpe cap cununh de pelin ImpIetit i impodo-bith cu alte flori, vorbesc cu glas femeeseca sh nu se cunoasch, ti invelesc fata cu phnzhalbh si in mhini poarth sabie goalh, ca sh taiecu &Ansa ori si pre eine ar cutezh sh le des-copere" fata, chci puterea aceasta le-au dat-o lorun obiceiu vechi, ash incilt nimenea nu-i poatetrage la judecath child fac vreo ucidere intruacel chip.

Povaluitorul cetei se chiamh Stareth si celde al doilea Primicer si are datorie s intrebece fel de joc pofteste Stareta i apoi sh spuecelorlalti in tainh, ca sh nu auzA norodul nurnelejocului, phnh child nu-I va vedeh cu ochii,pentruch ei au mai mult de o suth de shrituri

unele ash de potrivite, luck aceia cari joachse pare ch nu se ating de phmhnt ci se poarthin vhzduh si cii acest fel de urmhri, cu jocuri

§i

sal

si

gi

www.dacoromanica.ro

233

si en saltari, prin toate tArgurile i satele sepetrec acele zece zile, ce sunt intre praznicul inal-Orei, si a coborirei Sfantului Duh, i intr'aceastavreme nu se culca ei nicaeri, arg numai sub stra-sinile bisericilor si zic : ca de se vor culch la altloc, ar fi cazniti de strigoaiee i child se int61-.nese pre drum doua cete de calusari, bat razboiuna cu alta i ceata cea biruita face loc celei-lalte i dupa ce fac invoiala de pace, apoi ceatacea biruita este supusa celeilalte noua aniintamplandu-se sa, se omoare vreunul la acestfel de batalie, atuncea nu se incape judecatanici judecatorul nu intreaba pre cel ce a facutucidere si cel ce intra in vreo ceaM de acestea,trebue noua ani in tot anul sa se afie adunatdimpreuna, iar intAmplandu-se sa nu se aratevreodata, atuncea zie eeila1i ca este caznit deduhuri rele si de strigoaiee i prostimea cea ere-tica crede, cum ca ei au putere s goneascaacel fel de boale. Caci ei fae vindecare intr'acestchip, adeca : astern la p6mânt pre acel bolnav

incep a sh"ri §i la o nota anume a chntariiIi calca fiestecarele dela cap Ong la calcAiemai pre urrn Ii zic Ia urechi niste cuvinte al-catuite de ansii intr'adins i poruncese bete-sugului sa se departeze i dupa ce the ei aceastade trei ori in trei zile, apoi urmeaza lucrareacare o nadajdueh ei ; i ash intr'acest chip cuprea putina osteneala se pot vindech boalelecele mai grele caH se impotrivese mestesuguluidoftorese. Asemenea lucrare are nadajduireain farmece.

ci

gi

si

www.dacoromanica.ro

234

CAP. XVIII

Despre obiceiurile logodnelor §i a nuntelor InMoldova

Fiindca am ara,tat pentru purtarile i nara-vurile Moldovenilor, socotesc c cititorul cel iu-bitor de stiinta nu va 11 nemultumitor cadescoperim in scurt i obiceiurile ce au ei pela logodne si pe la nunti.

Ei casätorese pre copiii lor la vArsta careeste hotarata de biserica si este rusine ea sa-siceara, fecioara barbat, caci obiceiul tarii esteca sa-si aleaga, holteii neveste, iara. fluparintii fecioarelor sa-si caute gineri. Dreptaceia plcand unui holtei o fecioara, trimite laparintii aceia starosti, cari se chiama petitori, CucuvAnt Latinesc, care este stricat din cuvantulpetitores si acestia ispitesc pre departe cugeteleparintilor fecioarei, ca sa nu le fie atuncea ru-sine, cAnd n'ar vol parintii i cunoscand ea,' leeste lor voia ca s o deie, apoi merg starostiiin casa fecioarei en toate rudeniile mireluicel mai de frunte dintre starosti incepe sa% aducacuvant, pre care l'am pus si noi aice, pentrucAmai in tot local obisnueste, sti se faca,' cu acestecuvinte, adeca :

Mosii i stramosii parintilor nostri celor maidinainte umbland la vAnat prin codrii, au aflataceasta Ora, intru care ne afiam si noi acum

ne hranim i ne desmierda'm cu mierea i culaptele dintr'insa. Deci prin pilda aceasta fiind

sa-i

loru-si

t

si

www.dacoromanica.ro

235

indemnat i slavitul boer (N), a mers la vAnatprin campi, prin cod ru i prin mu nti si a dat presteo fiara, care fiind rusinoasa si cinstita, nu adata fata cu d'ansul, ci a fugit si s'a ascunssi viind noi pe urma ei, ne-a adus intr'aceastgcasa. Deei, D-voastra' trebue sa" ne-o dati sau

ne arätati unde a fugit fiara aceasta pre carenoi en atata osteneaI i sudoare am gonit-o dinpustie". i mai adaoga inc i zice i alte ale-gorii i metafore dupg cum se pricepe.

Iara prinlii zie dinti, cumca acest fel defiara n'a venit in casa lor, ci poate c ei i-auratacit urma si ea se vn fi ascuns aiurea, lavre-un megies. Insa daca' silesc starostii ea nu-mai decAt s le-o arate, atuncea scot parintiiinaintea lor, o fara ur'ata, i batrana, irnbeacata,en strae sdrenturoase, i intreab6 ei pe starostide este aceasta fiara aceia pe care o cauta ei.Atuncea starostii zic, ea nu este aceia. C`acifiara lor este cu parul galben ea aurul, cu ochiiea de soim, dintii si stau ca margeaua, en bu-zele rosii ca ciresile, la trup ea o leoaica si Iapiept ea o &ea, cu grumajii ea de lebäda,degetele mai gingase decAt ceara, i fata maistralucitoare decft soarele i luna". Si daca, ta-Oduese parintii dealdoilea precumea nu au v6zutde acel fel de fiara, atuncea starostii dan r6s-puns, zicand : Ca eainii lor atAta aunt de adul-mecatori incat niciodata nu i-au inselat i aeumle-an dat semnele cele mai adev6rate, cumegfiara aceia pe care o cautCt ei ar fi aseunsg,acolea". Dupa aceea laudAnduli-se i cu arme si

sii

c

www.dacoromanica.ro

236

cu sila scot apoi parintii pre fiica lor, impodobitadupre putinta i averea lor si vazand-o starostiizic, c aceasta este liara pre care o cauta eiatuncea chiama pre un preot, sau daca acestaeste impedicat cu alte trebi, apoi chiama precei mai batrani din megiesi si inaintea acestoraIi schirnba miHi inektle i dupa aceea indata

tainuesc parintii pre fiica lor i aseaza masasi in vreme cand sed la masa, hotarasc ziva aceiaintru care va sa fie nunta.

Iara daca sunt miHi feciori de boieri, atunceafara, de invoeala Domniei si fara de marturiaarhiereului nu poate sa, fie nici logodna nicinunia, caci eu pecetluitul sau marturia arhie-reului se ia aminte ca sa. nu se faca vreo nunta,in potriva asezamanturilor bisericei, i en invoiala

stirea Domniei, pentru ca sa nu se uneascamai deaproape prin legatura aceasta multe neamuriboieresti fara de voia Domniei.

dupa, ce se hotaraste ziva intru care vafie nunta, atuncea in Lunea cea dinainte mergrudeniile dimpreuna atat la casa mirelui cat si lacasa miresei i aduc muzicanti, cari ran pot sa fiealtii de cat numai tiganii si se ospeteaz6 unii cu

dupa ce se radica masa, apoi fetelealte femei cern faina earl este ca sa fie pentrununta, pentru aceia s i zice, ziva cernutului, sidaca sunt tot in'trun tang sau intru'un sat, saumacar daca nu sunt tocma cale de 2 sau 3zile departate una de alta, apoi atuncea seincepe veselia nuntei de Joi, la amandoua par-tile si tine pana Duminica. iara Duminica se

§i

ia-r/§i

cu-

altii §i §i

si

ad

t

www.dacoromanica.ro

237

gates& toti prietenii i rudeniile mirelui caaducg mireasa, i trimit inainte congcarii sg spuede venirea mirelui si cei ce sunt adunati la mi-reasg, strajuese la drum si cauta prinzgpang a nu sosi ei la casa miresei i ei pentruca sg nu li se intample aceasta ti cautg caifoarte ageri, iarg de se intamplg sg se prinzg,apoi Ia oamenii cei prosti ii leagg,' pre dansiifoarte vartos i ii pun indgrgpt pre eai, iarg lacei mai de frunte, numai cat ii incunjiura ru-deniile miresei, i luandu-i intre dansii Ii duc lacasa ei ea cand i-ar fi robit i dupg, ce sosesc acolo,Ii intreabg pre dansii ce cautg ? Iarg ei dau ras-puns cg ar fi trimesi s vesteascg, rgzboi si oasteaincg indatg va sosi, ca s ia cetatea. i dupgce zic ei euvintele acestea Ii poftesc inlauntruIi silesc de bea vreo ckeva pahare de vindupg aceia Ii trimet eardsi inapoi cu vreo cati-va din oaspetii miresei i dupg ce vgd oameniimiresbi, cg se apropie mirele, dau drumul co-nácarilor cu ocgri i degrab s intorc iarg'siinapoi i dacg pot petrecgtorii mirelui caajung6 pre dansii, apoi asemenea Ii 1eag i ei

iau impreung cu sine si dupg aceia adunan-duse amandoug pgrtile de oaspeti la casa mi-resei, fac intrecere cu alergarea cailor, dandu-sebacsis celui ce se aratg mai cu vitejie. Adiegla cei mai prosti o nsafrarra, iarg la cei maicinstiti postav de bun pret, sau vreo panzg dematasg, i dupg ce se trimet oamenii inainte casg, puie semne unde sg alerge i and unul princhiot semn ca sg alerge, atuncea cei ce soco-

sit

sl-i

si§i

sa.-i

di

www.dacoromanica.ro

238

tesc cg au cai mai buni dau pinteni i celace ajunge intai ia acel bacs,is singur din manamiresei i calului sau i se pune cunung de lioriimpodobitg.

Seara dupg vecernie rnerg mirii la biserica, cutoatg slava cat g. le este Ion pPm putintä i pri-mese cununia. In mijlocul bisericei se asterneUn covor, pe care stg mirele deadreapta si mi-reasa deastanga si sub diansul pun galbeni, atatsub picioarele mirelui cAt si sub ale miresei,iarg la oameni cei mai pros,ti pun taleri, unsemn care se intelege cg ei nu cautá la lume,ci toatg mgrirea sa o calc In picioare. Ungg,ansii stau nunii cu doug faclii potrivite i asa leciteste preotul slujba cununiei si le schimbg ine-lele ate de trei ori si impodobindu-i pre aman-doi cu cununi Ii poartg pre la icoane ca un dant,car-Wand cantaretii obisnuita cântare.

In vremea aceasta aruncg rudeniile pre la ceice stau imprejur arginti märunti (parale), nuci

hamei uscat, ca sg arate cg cer de la Dumne-zeu dg,tgtorul de viata' numai timpurile cele ro-ditoare de nuci si de hamei, iarit cealaltg bo-ggtie i. insumutare a lurnei aeestia, pre toatgtrebue s o lepede. Pre urm d preotul la a-mAndoi tinerii Oine luting in miere si gustä de treiori ea un semn de iubire si de unire nedespartitg.pentru casg, dea preotul pricing privitorilor s rilzgla aceastg präznuire de veselie, Ii amggeste detrei ori cu aceastg, imbuclturg, i luAnd sfarsit

obiceiurile acestea sa intorc apoi eu totii iarasila casa miresei cu aceiasi oranduiala cu care au

§i

si

www.dacoromanica.ro

239

venit inhobothnd fata miresei cu o panza preasubtire de matase rosie, priponind-o cu doua sa-geti pe care apoi le bat in perete Ia capul tine-rilor, fratii sau rudeniile miresei atuncea eAndeste sa se aduca mireasa la carnara.

apoi mangnal i bea alte ori 'Ana' la nouaeeasuri dimineata si dupa al noulea ceas sa a-duce pre masa un Cocos fript cu pene cu tot,iara unul dintre oaspeti intra sub masa si can-thud ea coeosul vesteste revarsarea zilei si dupaaceia &Ind toti oaspetii cate un bacsis buca-tarului, sa ridica de la masa, iara mirele cumireasa, tiindu-se de m'ana stau in mijlocul ca-sei i un scriitor citeste cu glas izvodul cel dezestre si apoi zestrea aceasta care era mai inaintepusa intr'o casa deosebit ea sa 0 vaza toti oa-menii, se incarca toata intr'un car si se aducela casa mirelui.

Dupa aceia povatuitorul sau vataselul mire-sei cere in numele ei ertaciune dela parintii sei,adica : face pomenire pentru nasterea, pentru cres-terea i pentru alte faceri de bine care a avutea de la dansii si le multumeste pentru danselesi ti cere blagoslovenie de la dInsii i aeeastablagoslovenie i se da ei sau insusi prin guraparintilor si sau i prin altii in numele parintilorsi pentru amandoi rugand pe Dumnezeu si peingerul lor eel pazitor ea sa-i pàzeasc i sa ledee dragoste deplin si pat nespurcat si apoile dau la arnandoi s bea eke un pabar de yin,care se chiama bautura eii cei intelepte; i asaIi slobod dela sine si cand voiesc sa iasa pe

www.dacoromanica.ro

240

usa casei, atuncea le stau inainte la usa cu sa-bia scoasa, fratii miresei sau daca nu are fratiapoi fratii parintilor ei i Ii propese stand inusa cu sabia curmezis; iara' mirele se rescum-Ora pe sine clela dansii cu un cal bun saucu alt dar ce are la Indemn i esind sa suiemireasa numai singura intr'o trasura dimpreunacu maica sau o sora a mirelui, pentruca din casaparinteasca nu poate s ia cu sine nici sluganici slujnic i asa merge dupa barbatul saucarele merge inainte. i dupa ce sosesc la casamirelui mai desarta vreo cateva pahare de yin

dupa, aceia duce nuna pe tineri la camaraiara mirele sä ia aminte ca s poata intelegea doua zi oarece parintii nevestii pentru fiicalor, caci ei a treia zi dupa nunta yin la &Ansacu toate rudeniile lor ca s o vaza, care se chiamacale prea mare, pentruca intru acea calatorie,dupre cum sa intampla, sau se Impartasesc pa-rintii de cinste multa sau de rusine multa, cacidaca se afia fiica lor fecioara, atuncea nu nu-mai ca sunt toate bune, ci Inca Ii i ospateazacu masa frumoasa, la care se aduce dupa aceia

ca'masa miresei pe un blid cu semnele fecio-riei i o arata pe la toti, la care obisnueste saarunce fieste carele eke un bacsis mic insaaceasta se face numai intre oamenii cei prosti,iara la cei cinstiti sa arata numai la socri.

Tara daca fiica lor fost stricat fecioria maidinnainte, atuncea a doua zi dupa mancare, chiamamirele la sine pe toate rudeniile sale si le arataca nu s'a gasit mireasa fecioara, deci ei cauta

§i

§i

0-a

1

www.dacoromanica.ro

241

carutele cele mai rele §i cu curele rupte inhamape parinti in Me de cai, dupa ce yin §i pe fiieabr o pun in caruta, iara pe dan§ii Ii silesc cubatai ca s o traga singuri pana la casa Mr; §iaa o ia inapoi ea pe o curl/ §i nimeni nupoate sa le fad, sminteala la drum. Tara indräs-nind cineva si sloboaza pe dnii, atuncia unulca acela osebit de alte batai se mai pedepse§te§i de catre judeeatorul loeului ea un caleatorde legile §i de obiceiurile

Iar zestrea miresei toata o opre§te barbatul ei§i toata cheltueiala care a facut-o el la nunta opline§te cu porunca judecatorilor de la parintiiaceia care nu 0-au pazit pre eopilul lor.

a§a urmeaza intre rani en bietii oameniaceia; iara cei mai de frunte 1i pazese mai deaproape pe fetele lor, incat nu poate a§a lesnesa se intample unele ea acelea; iara de se §i in-tampla sa nu fie vre una fecioara, atuncea pli-nese parintii fecioria prin zestre mai mare, cusate §i cu bani §i nemultumindu-se ginerele brnici cu aceia, apoi parintii iau pe fiica lor ia-ri §i lui II dau voie ea sa ia pe alta.

Cand cununa Domniea, atuncea se pune masa incurtea domnease6 §i mirelui se da, asemeneagugiuman ea §i eel domnesc, Impreuna §i uncal §i la masa §ade deadreapta Domnului engugiumanul pre cap. §i toate slugile eurtei dom-ne§ti 11 slujesc asemenea ca qi pre Domnul Mr§i cand merge la biserica, sau la casa sa, i seface alai ca .§i eel domnese, cu muzica Moldo-veneasca' §i Turceasca.

22833 16

tarii.

inapoi

www.dacoromanica.ro

242

A treia zi merge impreunA cu mireasa, cu da-ruri la Domn §i la Doamna, §i multa'mesc pentruo cinste ma mare.

CAP. XIX

Despre obiceiurile Ingropfirei In Moldova

Moldovenii ingroapq, pe morti cu orânduialaaceea care este mezad de biseric6; eaci indath,dupa' ce moare cineva 11 spa1 cu apA, caldApan6 a nu amortl trupul mortului Ii imbraca"cu hainele cele mai noi §i mai bune pre carele-a avut; §i dupsa' aceia il pun pre o nh'salie inmijlocul casei sau a tinzii. Ins nu-1 ingroaprtindath, in ziva aceia dindi ci a§teapd pa'n5, atreia zi; ca nu cumva s'a' se indmple s in-groape de viu pre vre un bolnav carele numaia fost leqinat. Dui-A ce aud clopotele se adunAmegie§ii i se daguese i ei impreun'a cu rude-niile mortului, si in ziva ingropa'rei inea yin cutotii i petrec pe mort la biserieä, mergand preotiiinainte i rudeniile in urm i dup6 ssavarsireaprohodului, ii ingroa0 in tintirimul bisericei.Iar 5. cand moare vreun boier de oaste, atunciacaii lui se imbracq, cu postav negru i deasupralor pun hainele cele mai de pret §i inaintean6s61iei due o su1i, intru care este spanzuratri,o sabie en manuchiul in jos; §i deamandou'apIrti le merg vreo cativa osta§i inzoati i incoi-fati; qi in ()dill cailor pun must de ceap6 saupraf de puqeä, ca s;I se arate ca cncl ar plAnge

qi

www.dacoromanica.ro

243

caii asemenea ca oamenii pentru moartea sta-panului lor.

Trupul unui boier ii petrece insusi Domnulinpreuna cu tot alaiul i daca a fost el unuldin cei mai mari, atuncea merg inaintea lui cusemnul eel de boierie pand la groapa, i dupaaceia due semnul iarasi inapoi i il pun in spa-tarie, sau in divan 0 locul boieriei lui ram'anedesert eel mai putin trei zile.

Jelirea nu este la toti de o potriva, cand moarevreun taran, trebue feciorii lui s umble sase lunicu capul gol, macar de este 0 la mijlocul ernei

sa-si lase parul i barba si cat dedeparte sa,aiba a merge nu cuteaza sa-si inveleasca capulcu nimica. Asemenea i cei mai de frunte obisnuiamai inainte sa urmeze patruzed de zile; iara, acumau parasit acest fel de eres i numai eat imbraeahaine cernite 0-0 lasa parul capului sa, creasea.

Inra, cand moare fratele vreunei fecioare deOran atuncea ea dupa, obicei taie din parul ca-pului salt i leaga la crucea care se pune la mor-mAntul fratine-sau i ia aminte intr'un an ca sa nulipseasca de acolo sau sa caza jos, iara, inta,m-plându-se se lipseasca atuncea mai pune iarasidealdoilea alta legatura de par.

Ei de obste un an de zile in toate Dumini-cele merg cu totii la mormanturi i plang pemortii kw i cei mai bogati naimese femei carestiu a eantà osebite versuri de jale, in care arataele miselia i ticalosia vietei acestia, dupre cumse poate vedea dintr'un acest vers care mai toatean inceperi asemenea : Plang si ma, taguesc,

www.dacoromanica.ro

244

pentru viata cea rea a lumii ace0iea ce se rumpeca i ata, i celelalte".

Dupa, aceia, ea cand ar fi mortul viu aa ilintreaba, pentru multe lucruri i zic c s'a su-parat pe lumea aceasta §i nu voe0e sa, le dea,raspuns : iar mai pe urma zic; c pentru atatarugaminte a rudeniilor lui, se umi1e0e i incepe

vorbeasca, Inv* pre dan0i ceeace au safac i ceea ce trebue s paräseasca §i zice ca deaeum inainte nici va mai vorbi cu dan0i nicise va mai intoarce Inapoi, pentruca, a inceputa gusta din desfMarile raiului, care le-a gatitDumnezeu slugilor sale celor credincioase §i altemulte de aceste bkfituri femee0i.

all

www.dacoromanica.ro

PARTEA ECLESIASTICA SI LITERARA

CAP. I

Despre religiea Moldovenilor

Lenevirea celor mai nainte de noi, este sin-gura, pricina, de nu putem s spunem acum, cefel de religie au avut locuitorii Moldovei mainainte pana, a nu rasari soarele dreptatii in partilenoastre, iar a. de vom voi s credem cmhDacii cei vechi, s'au tras din Schiti, dupre cumzie impreuna qi toti istoricii cei ce ne sunt nouacunosctAi ; atuncea gandese ca" §i prepusul acesta,va fi adevthut, adeca cumca' §i ei s'au inchi-nat tot la aceia§i idoli, de earl marturises hro-nicile Ruse Oi c s'au inchinat i Schiii, adec6Ia Perun, zeul tunetului ; Volos, al dobitoacelor;Pohvist, al va'zduhului; Lado al veseliei ; Cupalo,al s'aceriplui, §i la a10 idoli ea acestia, precum :Osliado, Corza, Daluba, Striba, SernargleMocoza.

se vede eä i Romanii, pe can nici unti

www.dacoromanica.ro

246

popor flu i-au intrecut cu eresurile, nu numain'au paalsit slujba cea veche a idolilor, ci

Ind, au mai inmultit-o i cu de ai lor. Si aceastava crede prea lesne fiestecarele, numai de Iiva aduce aminte pentru Romani, curncl ei ori

cand biruia vreo tara', jertfea Mat la idoliineamului celui biruit, cat si la ai lor, ba Inca'

cand au biruit ei Egipetul adeca pre Maicacea roditoare a idolilor, au si luat cu sine multiidoli de acolo i aducandu-i la Roma au jertfittrnpreun i acelora.

La aceasta se mai adaug i aceast6'credinta',care avea toti cei ce era plecati en totul asu-pra slujbei idolesti ; incat nu numai fiecaretar6, ci Inca' si fiecarele made avea idol decasrt pazitor vietei sale si credea e poarta grijeosebit6 pentru dansii si cela ce nu se inpka cudânii nici tara sa nu putea si i-o stapa-neascil cu norocire, nici in casa sa nu puteatrkasca cu pace.

Insl in vremea in care a secat in Moldovaeresul päganesc i s'a primit legea crestineasca,nu. arat6 istoricii nici c'o m'arturie lumina* cise socoteste cu parere, e intai sub stapanireamarelui Coustantin s'au inceput in Dacia la ve-dere deprinderea religiei crestinesti ; pentruain vremea lui Constantie fiul marelui Constan-tin, avea amandoua Daciile arhiereii sal, dupacum adevereaza soborului de la Sardiea.Si se poate ca si in vremea de mai nainte sa vorfi plecat multi a urma steagului lui Hs.; prininvaVaturile cele sangerate ale Mucenicilor.

el

§i

§i

sI

.Tipicul

www.dacoromanica.ro

247

Iath acum tot neamul se tine de biserica ra,-saritului si nu are cugete streine nici pentru oinchietuth a credintii si nu paraseste nimic dincele ce sunt poruncite de biserica si nu facenimica ce este oprit de &um

Vre mi eres sau vre un erotic nu s'a athtat niciodinioath In Moldova, cu cat mai putin sa, sepoata, incuiba. Poate di este si din pricina aceastapentruca poporul niciodata n'a primit teologiesholastica i mestesugurile eele amagitoare alecelor imbolditori ; ci a crezut cit Invatatura Evan-gheliei si a sfintilor parinti i lath de scoaleeste indestul pentru mantuirea sufletelor.

Nici o religie nu este urAta Moldovenilor caacea papistaseasca, macar de si tin de bisericaapusului multime de locuitori TJnguri cari au

episcop la Bacau.Ei zic, ca toate celelalte religii eretice sunt

cunoseute si prea lesne se Intelege departarealor dela biserica cea pravoslavnica; insa, pa-pistasii ascund chipul lor cel de lup sub cojocde oaie, caci ei uneori numese pe pravoslavnicifrati i uneori shismatici i achefalon, adeca, filthde cap, pentruca nu einstesc pe Papa ca pe uncap al bisericii ; iara alteori Ii numese eretici sipentru aceia prosthnea nu poate sa deosebeaseabinele de ram, ca sa se poata pazi de veninul lor.

Deei iata ca, neinduplecarea Moldovenilor lànici un fel de erez, se vede c'a fost statornica,ramAind deapururea sub biserica rasaritului, cacifiecarele ce stie istoria bisericei, prea bine vafi stiind, cit Ungaria s,i Ardealul unde an fost

§i

www.dacoromanica.ro

248

locuit patriatii nostri mai inainte de descale-carea lui Dragos, niciodata, n'au fost supusescaunului Tarigr6dese i grecesc; ci totdeannaau fost sub scaunul Romei; drept aceia i lo-cuitorii lor au fost fii ai bisericii apusului, pa,naa nu razbate intr'insele eresurile lui Luter siale lui Calvin; si fiindca, urmatorii lui Dragostotdeauna si-au tinut religia care au fost avut-oei mai inainte acolo, caci nicaieri nu se zicec'ar fi psarasit ei biserica apusului si s'ar liii-pit de biserica rasaritului; pentru aceia este ve-derat ca, tot aceiasi invatatura, a fost intru aceavreme si la biserica apusului pe care o are acumnumai biserica rasaritului, pentru aceia se vedein urma apusului au cazut din credinta cea ade-valuta, crestineasca, insa nu rasaritul. Dar sa,sam aceasta i s venim Ia pricina noastra.

Moldovenii tin marturisirea credintei duprecum au alcatuit-o sfintii paxiiti, la soborul delaNiceea i adaogirea papistaseasca o leapada a-deed,: dela fiul" i pentru purcederea sffin-tului Duh, crea asemenea, precum zice Hs., laevanghelia dela Ioan; i dupre cum nu primesepurcederea dela fiul, asemenea nu primesc niciadilogirea lui Pa lama, care zice: Dela Tatalsingur". Au seapte taine si cina cea de tainAo tin dupre asezarea sfintilor parinti, a lui Vasilecelui mare si a lui Ion Hrisostomului i osa,v"arsesc cu paine dospitä si se impartasescsub amandoua, formele a pEnii si a vinului.

Icoanele sfintilor le cinstesc, insa nu ciopliteci numai zugr`avite, dar zic ca, numai lui Dum-

eg.

16.-

§i

§i

www.dacoromanica.ro

249

nezeu singur se cuvine slujba §i cred c dreptiiinca n'a ajuns desava,r0t desfatarea raiului, ci oaqteapta OM, la ziva judecatii impreuna euPavel; 0 au intru sufletele lor nadejde fara deindoiala, care le pricinnqte lor bucurie nespusa,hick nu le lipsWe nimic pentru vredniciile bor.Iara, pentru purgatorium, nu cred, insa adeve-reaza, c pacatele cele mici se pot erta qi dupamoarte, prin rugaciunile bisericei i prin milos-tenii.

Santa scriptura o citesc in biserica dupretalmacirea celor 70 de dascali; iar Vulgatele§i toate alte talmaciri le leapada.

Osebit de Miercuri §i de Vineri, postesc dedoua ori intr'un an, la vremile oranduite §i inpostal mare 0 in postul prea curatei fecioarei,se infraneaza Inca 0 de pe§te : 0 mai suntunii carii din eres mare ce au, nici Lunea numrmanca came qi singuri ei Ii mai fac Inca§i alte posturi, precurn la praznicul sfantuluiAtanasie, Grigorie i Dirnitrie; §i unele din fe-mei macar de nu se i imbraca cu haine mo-nahice§ti, se hotarase din bunavointa ca sa numanance came intru toata viata.

Osebit de acestea, prostimea qi in Moldova caintru alte Ori, care Inca n'are §tiinta pentru

invataturi, este foarte plecata asupra eresurilor0 nu este Inca desav5,r0t spalata de tina sacea veche; incht i la nunti, la ingropari i laalte in tamplari tiute de dânsii, cinstese prinversuri §i cantari, ni§te dumnezeiri necunoscute§i cluhluitoare de idoli. Deci, adeca : Lado §i

si

www.dacoromanica.ro

250

Manol),Dzina2), Dragaica3),Doina4), Stahiea5),Dra-cul din 0115), Ursitele7), Frumoasele8), Si mziellele9),

1) Numele aceste le canta mai ales la nunta i pentru aCCiase vede ca se inteleg a fi Vertera i Cupiclon.

2) Aleatuirea acestui cuvant, se poate socoti ca este din nu-mele Diana; insa ei obitnuese a'l numl cu numar inmultit, adeca:Dzinele, iscoclesc zicand ca sunt niscai fecioare frumoase gidaruesc frumusete.

3) Aceasta se intelege Ceres. cum se vede; caci la acea vremea annlui pe cand incep a se coace semanaturile se adunit la unloc toate fetele titranilor de prin satele, ce sunt pre aproape gialeg pe cea mai frumoasit dintre dansele pun numele Dra-gaica ti cu mare tovaratie merg cu dansa prin tarini, impoclo-bind-o eu cununa, impletita de spice i basmale multe gi-i dauin mainile sale cheile de pe la turile (sau grajdurile) lor;Dragaica aceasta Inteacest chip impodobita, cu mainlle intinseti cu basmalele legate asupra vantului ca cand ar zbura, mergeacasa, dela tarini ti umbla prin toate satele tovarittilor sai, can-tand ti silltand impreuna cu toate Mvaratile sale, earl de multeori o numese pe &Ansa sort gi stapana i toate fetele titranilordin Moldova cu mare poftit se stracluesc dupa, cinstea aceastamacar de ti sunt ele obignuite sa date totdeauna cumca aceiacare se face in chip de Dragaicil, nu poate sit se marite panadupa, trei ani.

4) Se vede ca aceasta a fost la Dacia numele lui Mars sauBe lona, pentruca se puce la inceputul cantarilor celor de zazboi.

5) Zic cit este o femeie cu chip de uriat ti strajuette pe la caselecele vechi parasite i mai vartos pe la zidurile cola ce sunt inpamant i pe la comori.

Ata nnmese ei pe dulcurile cele ce zic cit locuese in apt.7) Zie cit sunt doua femei care se alit de fata la natterea

copiilor tile irnpartese darurile sufletetti ti trupetti, precum leeste lor vrerea ti hotarasc mai nainte toata norocirea ti nenoro-cirea co este sit inttimpine pe copil its toata viata sa.

8) Acest zic el ca sunt neveste de vaalt-ch ti inclragesc demulte ori pe feciorii oei tineri ti frumoti; ti pentru aecia cancllovette de naprazna' pre vre un om tanar, slabanogire sau dambla,atuncea dau ei vine boalelor acestora nurnai singur frumoaseloracelora ti sic ca acela schimbandu-gi dragostea in ura,,,iune tiurnbltind en dansele in pizrnuire, ii rasplatese ele intim acest chip.

°) Acesta este nurnolo sfantului loan Botezatorului i zic eica soarele sillteasa in ziva praznicului acestui sfant; ti pentru aceiatoti taranii se scoala mai nainte de lumina zilei i privese laivirea soarelui cu ochii sticliti; ti fiindca ochiul nit poate suferiindelung lutnina aceasta, ci incepe a salta, pentru aceea ei soco-tese cit saltarea aceea este a soarelui. i dupit ce fee ispitaaceasta, se due ianiii pe ia casele lor cu bucurie,

gi-i

6)

'y

www.dacoromanica.ro

251

Joimartele 1), Papaluga Chiraleica 3), Colinda 4),Turca5), Zbur6torul 8), Miazg,-noapte 7), Striga 8),

1) Aga numesc ei pre niste femei, care zic ca umbla' pe latoate casele climineata tn joia patimilor, la care vreme pe intoate easele se face foc ; si zic ca, aceste femei dad], g'asesc atunceape vreo femee din casa dormind, o fac de acilea inainte de estelenese la tot lucrul presto an.

2) Vara &and este seceta cu primejclie pentru semanaturi atunceaimbraca titranii cafe o copila mai tanara, de 10 ani, cu camegide frunze de copaci i de buruiene gi eu toate celelalte copile

eopii de varsta ei umbra jueand i cantand. gi cum sosesc lafiecare casa, obignuesc babele sg, le toarne pe cap ap'a rece; iarg,cuvintele pe care le canta ge sunt mai Intru acestas chip adecaPapalugo suite la cer i deschide portile sale si ne trimite ploaiede sus, ea sa creasca graul i pripusoiul, malaiul altele.

3) Se asemaneaz'a' cu rugaciunea crestinilor chirie eleison; deunde si este alcatuita, cad fiecare casnic obignueste la botezulDomnului, de face o cruce de lemn i o impodobeste fiecaredupg, putinta sa, en panza, alba, sau cu o materie de matase; iidupa vecernie o poarta ca o Litanie, prin toate casele in tovg-rasie de o multime de eopii, care de multe ori striga cuvantulacesta Chiraleica.

4) Aceasta se potriveste Cu euvamtul Calencla al Romanilorse obignueste in multe chipuri, la inceputul fiecitruia an nou, atatla prostirne cat si la cei mari.

8) Este o joaca, care s'a iscodit in vremile cele batrane dinpricina uraciunei ce avea Moldovenii asupra Turcilor; adeca Inziva de Crilciun, imbracri pe unul c'un sac de panzil la careleaga un cap de bou si presto acela incalecit altul, insa tocmitca cand ar fi ghehos i aga merg pe la toate casele i ulitele, cujocuri si cu cantari.

8) Zic i cred, c'ar fi o naluca, de om tanar kti frumos si seapropie noaptea de fecioare, mai vartos de neveste tinere si toatanoaptea face cu dansele lucru neeuviincios si nu se poate vedeade cittre cei ce'l pandese. lug noi am auzit, cit oare carii bar-bati mai en inima au prins zburatori de acestia i aflandu-i cutrup ca i alte fapturi, i-au pedepsit precum ii s'au cazut.

7) Zic ea este o nal-licit, care umbla pe la raspantille cailor delaapunerea soareluI si papa, la miazanoapte si se preface in tot chipul.

8) Aceasta este aleatuita din cuvantul grecesc strigli" si laMolday eni inea are asemenea Intelegere ca, si la Romani, adecg,sic c'ar fi o baba, Waring, i omoara pe copiii cei de eurand nas-cuti, cu megtegug diavolesc. Lisa, acest eres stapaneste mai multpe Ardeleni; pentruca ei sic, cand incepe a umbla striga, ga-sese atunci pc copii morti In leagin, Virg, de a fi ei ceva bol-navi i pentru aceia avand ei prepus preo femeie batranit, oleaga de maini O. de picioare i o arunca in apa; i claca se

2),

i

ii

www.dacoromanica.ro

252

Tricoliciul 1), Leeatura 2), Des leeatura 3), Farme-cul 4) Descantecul 5), Vergelatul 6).

afuncla zic ca este nevinovatl iara daca plutegte pe deasupra apeiapoi sic A este vinovata gi scotancl-o din apa o arcl de vie fttra,de a mai face cercetare, maear de gi striga ea in zadar pang la.sfargitul Au, euna ca nu este vinovata.

)) Se intelege asemenea ca gi la Frantezi, lugaru i zic cit cuvraji se pot preface oamenii in chip de lup gi de alta feara, stri-catoare gi pot A le ia firea lor intocma gi cum a dan ngvalireasupra oamenilor i asupra dobitoacelor i fac vatamare.

2) Aceasta zic ei, cit ar fi un fel de vraja, cu care se poatoAtihni mirele de a se impreuna cu mireasa gi mai zic ca pot Aopreasca cu dansa gi pe lupi i pe alte flare Albatice ea A nupoata face stricaciuno la oi gi la alte dobitoace.

3) Este -vindecarea de mai sus, care poate A se faca, prinalte mijlociri de acestea .mai puternice precurn sic ei.

4) Se obignuegte la prostime gi sic cit femeile pot cu aceastamijlocire sit fad, pe ai siti iubiti ca sa fie plecati asupra lor;sau pe cei ce le sunt lor urati, faca sit inebuneasca.

5) Acesta este un fel de vraje, en care zic ei, ca se pot via-deca de toate boalele care nu sunt de moarte gi eu voesc despreaceasta pricing, A povestesc oarece aice, precurn am vazut in-sumi in patria mea, adica : Camaragul cel mare al tatalui met,avea un cal foarte scump gi fiind mugeat de un garpe la camp,atata s'a umfiat in cat se zicea cg, nu este prin putinta, ca A sepoata vindeca ; gi chemancl el pe o femee batrana, Ca sit vaza pe

ia zis lui femeia ca sit caute un izvor gi sit aducg, apa ne-gustata de nimenea cat de ingraba, qi umbland el ea A-gi tri-mita, ye sluga sa ea sit aduca apg, ia zis lui batrana ca sit meargg,insugi el, daca voegte sg-i traiasca calul; atuncea a ascultat-o pedansa boerul gi ia adus un vas cu apa, pe care a descantat-o eaeu nigte euvinte vrajegti gi apoi ia dat-o lui ea sa o bea; gi dupg,ce a bgut-o cam cu greu, pentruca a fost adus prea multa apa,indata a vazut ca a inceput calul sa-gi vie in fire, carele zaceala pamant mai mort; iar el a inceput a se umfla gi a dobanclitdureri nesuferite gi mai descantand baba de al doilea, s'a facutcalul sangtos pang, intr'un sfert de ceas; iar boierul a vgrsat apadin sine Sea a-i ramanea liii innapoi vreo durere, san vreo bubadin prieina aceia. Si alta baba iarggi, un grajd plin de cal citraie, asemenea cu descantec in putine zile ia vindeeat clesavirgit,macar de au gi fost eaii cale de trei zile departati de clansa ginumai cat a zis cuvintele acele vrajegti preste par de cal,aceasta Inca o gtiu insumi.

. 6) Aceasta zie Moldovenii, a este un fel de minune, cu carepot ei eunoasea mai innainte tot norocul qi nenorocul, careii va intampina peste an, ea ei in noaptea care este spre zivacea dintai a lui Ianuarie, pun vorgi, dupre cun gtiu ei, la care

cal,

gi

srri

03-51

www.dacoromanica.ro

253

altele de acestea').

CAP. II

Despre stapânirea BisericeascA

Povatuirea cea pre dinafara a Bisericii estenumai a Domniei, care ia aminte cu s'arguinta

cu purtare de grija, ca urrnarile i invata-turile barbatilor bisericesti, sa, fie intocmai dupaasezamantul crecliWi i ca niei unul dintre dniisa nu se abata. din drumul aclevaruluitäinuiasca inima de lup sub eojoe de oaie,nici pastorul sä nu fie lenes pentru turma sa,sau sa-i dee vreo sminteala prin pilda rea. Iarapurtarea de grije cea din launtru pentru su-fiete, cum sa le indrepteze pre calea cea ce-reasca, este ineredhAata Mitropolitului, care eaun pastor credincios i ca o shiga privighetoral Domnului, cerceteaza bisericele sale si le a-seaza lor Arhierei carii de si nu are vreo Inte-legere pentru tiin, insa sunt plini de Dubsant ; i nimic nu paraseste din cele ce soco-teste el ca sunt de trebuinta pentru pasiunea

mai au trebuintg gi de linte gi de bob, gi de oale, pe care leageazg, Intre o laltg dupg obiceiul lor.

Capul acesta a fost vrednic de oareeare adogogire; Insg,Imi lipsegte vremea cea trebuincioasg la aeeasta. Incg gi eresu-rile sunt vreclnice de luare aminte a filosofilor gi a eregtinilor;cgci ele pot sit dea pricing de eugete folositoare i mie Imi parergu cg Domnul Cantemir s'a argtat la capul acesta ca un om cenu este slobod de eres; insg 11 desvinovgtegte vremea sa gi eu num'am Indurat ea sg-i schimonosese eartea sa prin miegorarea ea-pului acestuia. (B).

.5i

si

si aa

i)

www.dacoromanica.ro

254

pentru mantuirea oilor sale. Insa, fiindca dupace s'a inmultit la numar locuitorii Moldovei, s'auprea ingreniat lucrul acesta, Meat un om singurnu era puternic ca sari. savarseasca, .pentru aceeaspre usurinta sa, sau mai asezat in Moldova Inca

alte trei scaune Arhieresti, adeca : la Roman,la Radauti si al treilea la Husi, insa celui dela Ra-dauti i celui dela Husi, numai cat li s'a datnume de Episcopi, iar eel dela Roman esteEpiscop desavarsit si i s'a dat voie ca sa, puie rnitrtpe cap, insa asupra tovarasilor sai celor doi,nu are el putere, ci numai protie inaintea lor.

Mitropolitul Moldovei a luat blagosloveniesau intarire la hirotonia sa, dela Patriarhul deTarigrad, de and s'a asezat in. Moldova scaunMitropolesc i pang, pe vremea soborului delaFlorentia; iara atuncea la acest sobor, fiind Mi-tropolitul acel de atuncea al Moldovei, om prost

putin invätat la Santa Scripturd, a iscalitel toate asezamanturile cele mincinoase i ama-gitoare ale soborului, (impotriva solului ce l'afost trimis cu dansul Alexandru cel bun, Dom-nul Moldovei), numai ca s. dobandeasca scan-.nul al seaptelea ce i s'a fost fagaduit de eatrePapa, Impreull i alte mariri; insa dupa ce s'aspart soborul nu a cutezat sa, se intoarca iarasiinapoi in Moldova. Pentru aceea, Marco Ar-hiepiscopul dela Efes, a trimis Mitropolit inMoldova pe Arhidiaconul sau, bulgar de neam,care a fost foarte vestit pentru euviosiapentru credinta cea bun i fiindc i Patriar-hul de Tarigrad s'a fost plecat in partea eelor

§i

ji si

www.dacoromanica.ro

255

en dusmanie, i-a poruncit lui ea sa-si muteblagoslovenia sa totdeauna la A rhiepiscopul dela Ohrida 1) si dintr'acea vreme, obisnuia Mi-tropolitii Moldovei sa-si ceara' blagoslovenia lornecontenit dela Ohrideanul pAna la inceputulveacului trecut.

Tara, apoi dupa ce a luat Domnia VasileAlbanitul 2) i cautAnd el ea s puie iar la inte-meiere lucrurile cele ce ajunsese la neorAnduiala,prin lenevirea Dornnilor celor ce au fost maiinainte de dansul i prin alte turburari dinlauntru; pentru aceea i-a scris lui o carte Par-tenie, care era pre atuncea Patriarh la Tani-grad "Intr'acest chip :

Facem instiintare Mariei tale, ea sa stii, cumct biserica moldoveneasca totdeauna a fost su-pusil bisericii rasaritului la Maica cea adev-rat i voitoare de bine tuturor crestinilorMitropolitli sai ea si toti ceilalti primea blagos-lovenia lor dela scaunul eel de obste al Ta-rigradului si a fost sub aceasta ascultare vreocAteva sute de ani, pana pe vremea imparatieilui Ioan Paleologului, cand s'a isclit la so-borul de la Florentia Mitrofan Patriarhul eelrau si a adus prin aceia prepus asupra scan-nului celui de obste si eel mai dintai al Ta-rigradului, la toti iubitorii de credinta cea ade-varata. Insa dupa turburarile acestea, curatin-du-se indata din cale uneltele si urzitorii bete-sugului celui rau si Biserica cea sfanta a lui

Aceasta e-te in Macedonia.9 Vasile Lupul.

§i

I)

www.dacoromanica.ro

9,SA

Dumnezeu mireasa Mielului celui fgrg de prihang,s'a intemeiat iarki in odihna sa cea mai dinaintesi in cinstea sa cea veehe, rgdicandu-se impreung

toate prilegiurile de vreun prepus rgu.Deci se vede a fi lucru necinstit i cu necu-

viintg, ca Biserica moldoveneasck care totdeaunaa fost mgdularea cea mai aleasg si mai de fruntea Bisericii cei mari, sg-si caute blagosloveniasa, la scaunul cel mai mic si nu la cel maimare. Pentru aceia te rugdm pre Mgriea ta,smerenia noastrk impreung cu tot sfirrtitul sobor,ea sa bine voesti a intruph iarki la alt scaunmai vrednic, mgdularea aceastg einstitg a Bise-ricii i s poruncesti ca Mitropoliii Moldovlahiei(a$ h numesc grecii Moldova) sg-si cante blagos-lovenie ca si mai nainte la scaunul nostru eelde obste al Patriarhiei i cu adevgrat va fi sprecinsta lui Dumnezeu si spre slavg maicii noastrea Bisericii i noug ne va fi pricing de bucurievesnicg."

Deei Domnul Vasilie, inclemnat fiind en aceastgscrisoare a Patriarhului si a soborului, a poruncitindatg, ca de acolea inainte, sg nu-si mai cauteMitropolitul Moldovei blagoslovenie aiurea, fgrgnumai la Patriarhul de Tarigrad.

mai pe urnig, tot sub stäpanirea acestuiDomn, adunandu-se in Iasi sobor din targ asupraIconoclastrilor i alti eretici din vremea aceia,a intgrit i, aceastg porunca impreung cu in-voiala i iseglitura tutulor Patriarhilor Inca sien a Ohridianului.

Mitropolitul Moldovei are cu totul osebitg

§i

J

*i

www.dacoromanica.ro

257

cinste la Biserica rgsgritului, care alti Mitropolitin'au i macar cg' n'are nume de Patriarh, darnu este supus nici la unii, cg'ci macar c6-0cautg Int-afire i blagoslovenie la Patriarhul deTarigrad; insg acelg nici 11 poate scoate predansul din scaun, nici poate sg-1 a1eag i nicieste el indatorit ca ali Mitropolii, sg aqteptepsiful dela Biserica cea mare a Tarigradului, cidaca, dobandeste intarire dela Domnie, sitvar§esepunerea mainei trei Arhierei din Moldova 0trimit scrisoare cgtrg Patriarhul, cu ins,tiinOrecumcg s'a ales (N) prin chemarea DuhuluiSfant, iarg nu din altg pricing omeneascgeste om invgtat i cuvios §i temätor de Dumnezeu.".

Asemenea scrie i Domniea cgtrg Patriarhul,altg scrisoare osebitg roagg pre dansul, ca0 en blagosloveniea sa, s intgreascg pre acelnou hirotonit1). Iarg Patriarhul nu poate cumvasg nu priimeascg, ci trebue la toate sg' urmezedupre cererea .Domniei.

El este slobod 0 de dajdiea aceia ce se dgPatriarhului en nume de liotv6v-rfrog xcd o7tasEcc;

nicio lege nu-1 indatorqte pre dansul caintrebe pre Patriarhul, oH i pentru care pri-cing' ce este sg se facg in Biserica Moldovei,cgci el are putere asupra Bisericii sale asemeneca i Ohrideanul. Insg mgcar cg el este as,a,

puternic in dreggtoriea sa, nu poate nici s puienici s scoatg pe vreunul din Episcopii si, cgci

I) Greeqte seulu, (Diypoy care Insemneazi' sufragiu; iar aei in-sernneail ratificare, aprobare.

Adie'6, de impa'rta'Ore i ajutor.

22533 17

sa

1i-1

gi

')

www.dacoromanica.ro

258

numai Domniea are sa cerceteze pentru purta-rile 0 pentru inva0tura celor ce se fac Arhierei

pentru pricinile acele pentru care ar fiscoata, avand putere ea sa-i i scoata, pentruca,aceste toate le-au oprit Domnii asupra saMitropolitilor au lasat numai punereadupre asezamantul Apostolicese. Ins i Domnieamacar c'are stapanire nemarginita asupra su-pusilor si, fara de voia Mitropolitului nu poatenimic s schimbe, s adaoge sau s lepede. Dar

legea aceasta opreste numai pre Domnii ceicuviosi, iara eand este vreunul caleator de lege,nu poate opreasca nieio lege.

Mai este datoria Mitropolitului, and va ho-CAA Domniea pre cineva ea sa-1 pedepseasca cumoarte atuncea sa' stea inaintea Divanului, sau

intareasel judecata Domneasea, sau s o in-drepteze, dupre hotartrea legilor. §i Domnii Incaprimese aceasta ea niste erestini i iubitori dedreptate.

Episcopii Inca fara de zatihnire Ii savarseedatoriea chemarii lor prin eparhiile lor, i aseazapreati, pe carii aflandu-i cu vreo gresala mare,

si lipsese pre dansii de darul preotiei, far/de nicio milostivire i nimine nu sta la aceastaimpotriva judecatii lor, lug ca s puie ei sau

scoata pe vreun Egumen, sau vreun Arbi-mandrit, nu li s'a dat acest fel de putere; §iacestia stau numai sub Divanul domneseeand fac vreo gresala mai mica, atuncea se pe-depseste fiestecarele, cel mai mic de catra celmai mare, adica pre Diacon il pedepseste Preotul

sg-i

sit

sg

si

si

sa-1

ii

si

www.dacoromanica.ro

259

sau, pre Preot, Protopopul ; pre Ierornonah saupre Monah, ii pedepseste Egumenul sau Arhiman-dritul sau ; pre Protopop, pre Egumen si preArhimandrit, Episcopul ; si pre Episcop, Mitro-politul ; iara pre Mitropolit Ii pedepseste Domniea.Ins& Domniea se pedepseste numai singura de con-stiinta sa si de Durnnezeu, carele a pus pre Sultanca sa in drepteze i s pedepseasca uneori pre Domni.

Iar la gresalele cele mai mari, care suntvrednice de a se pedepsi cu moartea, sau culipsirea darului hirotoniei, stau sub judecataEpiscopilor si, numai Preotii, IeromonahiiMonahii ; iara' Egumenii, Arhimandritii i Epis-copii, se pot pedepsi numai de catre Domnie.Ins& si datoria Episeopilor este, cand vre unuldintre acestia face oaresce impotriva canoanelorbisericesti, sau altele, s ins,tiinteze cu scrisoare preMitropolit si atuncea el arata pricina la Domnie.

Mitropolitul are pe an dela fiesteearele preotdin Eparhiea sa, cate don& sute de aspri i opiele de vulpe, sau de jder, iara alta flu poatesa mai ieie nimic. Si dela Episcopi Inca n'arenicio dajdie, fara numai cele ce Ii daruese ei luide bun& voia lor. Asijderea si Episcopii au ase-menea venit de prin Eparhiile lor.

CAP. III

Despre Mandstirile din Moldova

Toate m'ana'stirile din Moldova sunt asezateintocmai si urmeaza canoanelor acelora care suntserise pentru Monahi, de sfantul Vasile.

§i

www.dacoromanica.ro

M6n6stiri mari cu Arhimandriti, sunt numaipatru, iara" mai mici cu Egurneni, stint maimult de doug sute si mai pre atatea i schituri,pe care le au sub sta'panire mnstinile acestea.

Acestea sunt unele inchinate Si altele slobode.Ace lea sunt inchinate la Ierusalim, sau la Sinai,sau la sfantul Munte ').

C'aci, in Moldova s'a fácut obiceiu, când cinevadin Domni sau din boieri face .vreo mAngstire,atuncea Ii impnleste toath, averea sa intocmaicopiilor si §i mandstirii, adec'a, pre c6ra partela fiestecarele din copii, pre atAta &A el §i mg-nästirii si dacg: se teme ca nu cumva dupd,moartea sa sa, se strice §i s6 se rasipeasc5, mg-n6stirea, atuncea o inchinh el la o mândstiremai mare, la care socoteste el din Ortile ce amalltat si atuncea Arhimandritii m'Andstirilor ace-lora, se indatoresc ca s iee asuptA-le purtareade grijA pentru m6n4stirea aceia si sI privigheze,ca s aib monahii purt6ri bune si cinstite, darsi din venitul mgnastirei numai atata lash' inurml cAt socotesc cA, este de trebuinta pentruhrana fratilor, iarA, pre celhialt venit 11 ia pentrutrebuinta man6stirei celei mari §i-1 trimit acolopre tot anul.

La mgnAstirile cele slobode trebue fratii singurisa,-si are si s secere §i in ceasurile care suntslobode de trebile cele Duhovnice§ti, trebuemunceascA cu mainile la cele ce li se po-runceste de attre Egumenul, adeca' la vii, la tarini

1) Acesta este Atos In Macedonia.

260

sit

www.dacoromanica.ro

261

si la gradini i sL strânga rodurile acestorapentru folosul manastirei.

Toate manastirile dau pe an dajdie la Domnie,dupa marimea rnou1or, ce au sub stapanire,iara Mitropolitul si Episcopii, nu dau nimicMonahii toti atath sunt de ascultatori la canoa-nele sfântului Vasile, luck mai bucurosi armuri de o suta de ori, decat s bage in guralor came macar odat find chiar sfatuiti si devre-un doctor si din mAnastire afara nu ies niciodinioara, fara numai atuncea cand sunt trimeside Egurnenii si, sau en alta trebuinta a sa,Ins cii blagoslovenie. Economia casii e asupracelor mai batrAni si mai vechi i primirea oas-petilor care se pazeste pre la toate manastirileeste foarte de laudat, caci nemernicind oricestrein, crestin, jidov, turc, sau armean, nu numaica au datorie sa-I primeasea eu bucurie, ci Inca

un an deplin, daca voeste s eaza, trebuesa-1 hraneasca dupa putinta mandstirei, cu cinste

fara de cârtire, impreuna si pre toti cei cesunt cu dânsul si dobitoacele sale.

CAP. IV

Despre limba sau graiul Moldovenilor

Istoricii arata, osebite cugete pentru alcatuirealirnbii Moldovenesti, multi dintre ansii ziceste alcatuita cu schimbare din limba latineasca,fara de a fi imprumutata si dela alte limbi ;iara altii zie, ea este din cea italieneasca. IDA

ci

§i

qi

oh

www.dacoromanica.ro

262

noi vom arath temeiul despre am'andoua partile,ca s poata cetitorul s inteleaga, adevarul maicu arnaruntul.

Aceia cari zic ca, limba Latineasca este maicacea adevarata a limbei Moldovenesti, se razimape aceste temeiuri ; adeca zic :

I. Ca bejenarii Romanesti, au venit in Daciacel mult mai nainte papa a nu se strich limbaRomanilor in Italia, prin navalirile Gotilorale Vandalilor; i cumca nici unii din istoricinu arata eh' s'ar fi intors ei iarasi inapoi laItalia in vremea cand stapanea barbarii si pentruaceia locuitorii din Dacia n'au avut de undesa-si schimbe limba lor cea veche.

IL Cumca Moldovenii nici odinioara nu s'auchemat Italieni, precum s'au chemat alti RomaniIn multe locuri dupa aceea, ci totdeauna s'autinut numele sau cel vechiu, pe care il avea totiRomanii, cand era Roma cetatea a toata lumea,macar c aceasta nu sta impotriva, caci Unguriisi Lesii Ii numesc pe dansii Vlah ; care numeobisnuese neamurile acestea sa-1 dea i Italienilor.

Iara eu mai bucuros cred, c neamurile acesteafiind invecinate si mai cunoscute cu Moldovenii,intai Moldovenilor au dat acest nume Vlahapoi mai pe urma la Italia ; insa nu l'au luatdela Italia ca sa.-1 dea Moldovenilor.

III. Oa adeverinta cea mai cu temeiu pentruzisul acesta, sunt cuvintele cele multe curatLatinesti, care inch tot se obisnuesc in limbaMoldoveneasca, care in cea Italieneasca nici odi-nioara nu se afla; iara, cuvintele acelea pe care

si

si

www.dacoromanica.ro

263

le au adaogit in limba Italieneasca, Goii, VandaliiLongobarzii, niei cum nu *se afla la Moldoveni.Si pentru ea sa aratam mai luminat am pus

aicea aceste cuvinte :

Latineste Italieneste MoldovinesteIncipio Comincio IncepAlbus Bianco AlbuCivitas Cita CetateDominus Signore DomnMensa Tavola MasaVerbum Parola V orbaCaput Testa CapulV enatio Caccia Vanat.

Iara cei ce marturisese cum ca limba Moldo-veneasca este alcatuita din cea Italieneasea zic asa :

I. Ca are tot acelemi vorbe ajutatoare am,ai, are, ca i cea Italieneasca.

II. Ca, articulii ei, sunt asemenea ea si la aceea.III. Ca oarecare cuvinte sunt cu totul

adeca : schiop, italieneste schiopo ; iaralatineste claudus, precum i cerc, italienestecerco, iara latineste quaero i fiindea cuvinteleaeestea sunt necunoscute in limba latineasca,pentru aceea, nu pot sa fie aiurea, &cat dincea italieneasca.

Lisa cei ce cugeta precum am aratat dintruzic impotriva asa :

I. Ca Moldovenii au adevarat vorbele aceleaajutatoare, insa nu italienesti ce insusi ale lor.

II. Ca' asemenea aeeasta este si cu articulilecuvintelor, caci nici cu 0 parte din graiu, nu se

Ita-lienesti,

www.dacoromanica.ro

204

departeaza mai mult limba Moldoveneasca, decatre cea italieneasca decal cu acestea, pentrucaItalianul pune articulul inaintea cuvantului, iaraMoldoveanul II pune pe urma cuvantului; adecaitalieneste l'uomo, la moglie i moldoveneste,omul, femeia.

Italianul are numai un articul barbatescadeca, singuratic; ii, i irnulit gli sau i i femeescsinguratic la inmultit le; iara Moldovenii audoua articule singuratice, ul si le, pe cel dinthiil pun la cuvintele cele ce se incep cu literaglasnica, ; iara pe cehuialt, la cuvintele, ce seincep cu liter neglasnica; adeca, omul, latinestehomo; calul, latineste equus; scaunul, scamnum;vasul, vaso; sarpele, serpens; canele, canis i altele.

Iara la num'ar inmultit pun articolul ii, peurma cuvintelor celor ce insemneaza lucru viu;precum caii, oamenii, latineste equi, homines;iara lucrurile cele moarte se sfarsesc en articulele,precurn ca scaunele; vasele, s. c. 1.

Articule femeesti Inca' au doug, singuraticeadeca, ea si a, precum rnuerea, gaina; latinestemulier, galina, iara cuvintele care se sfarsesccu e, dobandesc la ininuAire articula ile; adeca

III. Cumca poate sa se prepue en adeva'rat,cuvintele acelea, care se asemeneaza mai malt

cu limba Italieneasca cleat cu cea veche a Ro-manilor, sa fie ramas in limba noastra delaGenovezi, din pricina insotirii cei multe ce aveaMoldovenii cu dnii, cAnd stapamea ei schelilemarii Negre, caci intr'acest chip au imprumutat

:

gaina,

ed

www.dacoromanica.ro

265

Moldovenii cuvinte si dela G-reci, dela Turcidela Lesi, dupa' ce au inceput a face neguta-torie cu dansii, adeca, dela G-reci, pedeapsa,licaso5Es; chivernisirea K*pv-ficils; snopire Upoxozt ;azima VAcutiov; drum, Ap6p.og; pizma,

Deci Hind c'am aratat zisele despre amândouanoi nu putem hotari care dintre arnâii-

dou sa fie mai adevarate, pentruca ne estefrica ca nu cumva din dragostea patriei st nise intunece ochii i s prisosim oarece i apoi

cunoasca a10 mai bine; pentru aceia lasamasupra cititorului, ca sit judece Insui, iara noine indestulam 'ca sa aratam aicea numai zisullui Cavatie carele zice, adeca :

71Este de minune ca limba Moldoveneasca are

mai multe cuvinte Latinesti cleatmacar de si locuiesc acum Italieni, unde aulocuit mai inainte Romanii, insa poate sa nufie papa intru atat de mirat, pentruca Italieniisi-au schimbat limba en mult mai in urma dupace a venit neamul Moldovenesc in Dacia.

fiindca in limba Moldoveneasca sit aflaoarecare cuvinte, care nu sunt nici latinesti nicide pe la alte limbi de prin prejur, pentru aceiase vede ca sunt ramasite de pe la Dacii ceivechi, caci nirnic nu poate sa ne impedicepe noi a nu crede cumcg bejenarii Romanestidupa ce au venit in Dacia, si-au näimit lorusislugi din Daci, sau poate ca ramaind vreunulfara de fernei, s'a si insurat luandu -s,i femeidela Daci §i en acest chip lesne §i-au pututamestec In limba lor cuvinte streine; precum

si

sá

Italienesti,

partite,

ii

www.dacoromanica.ro

266

stejar, padure, hlasteu '), carare, graese, privese,nemeresc.

De alta §i limba Moldoveneascg, are ale saleraspicari sau rosturi ca i toate alte limbi.

Vorba cea mai impodobita este imprejurulIaplui in mijloeul tarii; pentruca oamenii ceice sunt in partea aceasta se mai suptieaza,fiindca sunt aproape de curtea Domneasca.

Cei ce locuese la Nistru, amesteca multe cu-vinte le§e§ti; i vasele pentru care au trebuintain casa, Ind le numese cu nume Leqe§ti, incatde abia pot sa Ine1eag cei1ali Moldoveni.

ceiee locuesc in partea muntelui despreArdeal obipuesc adese ori cnvintele Ungurqti.

Iard Falcenii amested limba cu cea Tit-reasc i Galatienii cu cea Greceasc i cu ceaTurceasca.

Iara partea-- femeeascd din Moldova are cutotul alta vorba cleat partea barbateasea; cadele schimba silaba bi i vi In ghi §i hi adica inloc de bine, zic ghine ; vie, hie i silaba pi oschimba in chi ; precum pizma, chisma, piatrachiatra; inca §i un barbat cand se deprinde envorba aceasta cu greu poate sa se desvetese vade§te singur pe sine zicand, c'au §ezut preamult in bratele maicasa; pentru aceia §i ocarese

pe unii ca aceia, zicandu-le feciori de baba.Muntenii i Ardelenii, au tot o limba cu

Moldovenii, numai cat le este vorba putin mai

1) Halesteu este corupt din ungureste, halastó, cuvânt compusdin hal peste si to lac, adea lac de peste, baltI cu pegte (NotaTrad. rorn.).

ceilalti

i

www.dacoromanica.ro

267

groasa, precum giur, Romanul jur, Dumnezeu,Dumnezau, acum, acuma, acela, ahala 0 maiau ei si alte cuvinte care nici sunt cunoscuteMoldovenilor, iara la scrisoare nu le obisnuescci urmeaza intocmai dupa ortografia graiuluiMoldovenese i cu aceia cunosc ei intr'adevar,

vorba Moldoveneasc a. este mai curata decatlor, macar de si nu o marturisesc fiind opriti

de antipatiea ce este intre Moldoveni si intreMunteni.

cu mult mai prost vorbesc Cutovlahii, carelocuesc in Rumele pe hotarul Macedoniei, caciei Ii amesteca limba foarte ciudat cu cea gre-ceasca i albaneza, ames.tecand in cuvintele Ro-manesti uneori cate un vers intreg grecescalteori ate unul arnautesc, si ei inteleg intresine destul de bine limba aceasta incurcata; iaraun Grec, sau Albanit, sau Mohlovean nu esteputernic sa inteleaga nirnic; insa cand ar fiate trei acestia la un loc Si auzind vre unCotovlah vorbind, ar putea sa inteleaga ceeacezice el. cAnd Isi vor talmaci fiecarele versullimbei sale unul la altul.

CAP. V

Despre lUerile Moldovenilor

Mai nainte de soborul dela Florentia aveaMoldovenii litere Latinesti, dupa pilda tuturorcelorlalte popoare, a caror limba Inca este aka-tuita din limba cea Romana, iara apoi dupa aceiaunindu-sa la acest sobor Mitropolitul Moldovei

a

ci

ea

www.dacoromanica.ro

268

cu Latinii; si diadohul sdu -.1fleoctist Bulgarul,diaconul lui Marco Efesanul, pentruca se lip-seascd, aluatul Latinilor din biserica moldove-neascd, ca s rddice prilejul sd nu poatd, cetiamdgiturile lor oamenii cei tineri, au indemnatpe Domnul Alexandru eel bun, ca nu numaipe oamenii cei ce avea cm-rete strdine la cre-dinta pravoslavnicd, ci incd si literile latinele lipseascd, din tara sa i s primeascd in locullor pe cele slavone i cu ravna aceasta preamare i far6, de vrerne, s'a fdcut el urzitoriuleel dintai al celui dintE al barbariei intru carese afld Moldova acum.

lard fiindcd literile slavonesti n'au fost deajunspentru rostul tuturor euvintelor acelora pe carele-au schimbat neamul Moldovenesc din limbalatina, cat i pentru acelea pe care le-au im-prumutat ei de pe la neamurile cele invecinate;pentru aceia a fost ei nevoiti Ca sd mai afle sialte litere pricinuind cu aceasta limbii Moldo-venesti mai multe litere decal la toate celelaltelimbi din Europa adecd 47 irnpreun en altesemne prosodicesti i ortograficesti ').

Literile capitale ale Moldovenilor, sunt ase-menea ca ale G-recilor si ale Slavonilor i aman-doud soiurile obisnuesc ei intocmai.

In rdvase si in catastive se obicinueste seri-isoarea Moldoveneascd; iard in cdrtile cele bise-ricesti si in hrisoavele Domnesti in isvoadele vis-teriei i alte scrisori ale curtii, de doud sute de

1) Cu Incetul toate aceste adaosuri i iznoave, s'au alungat (Ed.).

sa

www.dacoromanica.ro

269

ani, nu se obisnueste alta scrisoare afara numaicea Slavona, pentru aceia i feciorii boierilor,alta limba nu invata fara numai cea Slavonaintru care nu poate s invete alte stiinte si in-vataturi, ci dupa ce deprinde a ceti, trebuiainvete de rost ceaslovul i psaltirea, i dupaaceea li se talcuea evangheliea faptele apostolilor

cele cinci carti ale lui Moisi; iara celelalte scrip-turi din legea veche prea rar; asemenea aceastainvata si fetele boierilor, pentru ca mai bine sapoata a ceti si a scrie in limba sa, iara cainvete gramatica Slavoneasca, prea rar se afiheine* pentruca in limba aceia era prea putinegramatici si mai ales numai aceia pe care afacut-o Macsim dela Candiea carele s'a sfintit

aceea Inca numai odata s'a tiparit in Moldova.Insa in veacul ftrecut sub stapanirea Dom-

nului Vasilie Albanitul, intorcându-se Moldovaiarasi sub ascultarea scaunului Tarigradului,au inceput ei iarasi sa se destepte i sa vie lalumina dintru intunericul cel adanc al barbariei,care se latise asupra Orli, caci intaiasi dataprin economia Domnului acestuea, s'a asezat inIasi scoala greceasca si a poruncit ca sa se pri-measca Monahi greci pe la toate Monastirile celemari, ca sa invete pe feciorii boierilor stiintiinvataturi in limba greceasca si a randuit ca safie in biserica cea mare o strana de cantaretigrecesti si Liturghiea sa se slujeasca jurnatategreceste i jumatate slavoneste, dupa cum ur-meaza i papa acum intocmai.

§i au &cut impreuna si tipografie Greceascca

sa

§i

gi

sti

gi

www.dacoromanica.ro

270

Moldoveneasca, si a poruncit de a tip6rit cArtibisericesti i legi i cu acestea a dat el prilejde s'a obisnuit a se ceti in limba Moldove-neascg, intai numai Evanghelia i faptele Apos-tolilor, iaea mai pre urm itoat liturghiea;iar pe urmg dup`a vreo zece ani, a urmat acestiiranduele frumoase i *erban Cantacuzino Domnultgrii Rom5,nesti si a asezat in taxa sa si elscoale grecesti, impreun5, si tipografie Greceascg

Romhneaseg.lath la sfarsitul anului trecut a inceput unii

din Moldoveni s invete i latineste si la acestlucru vrednie de lama a fAcut intai inceputpiId celorlalti un Miron Logofat si istoric maiadevarat al Moldovenilor, trimitându-0 fecioriisäi in tara leseaseg, ea s'a invete limba latineascA,si mestesugurile slobode.

Dupa, aceea a adus in Moldova si DomnulDuca, pe un Monah Engal i pe un tânr anumeIoan Papie (care dupg, aceea la Moscova i s'adat nume Comnen si a fost pe urmg si Mitro-polit la Drista) si iau pus pe dansii dascgliBeizadelelor sale.

mai pe urmq a adus in Moldova si tat5,1nostru Constantin Cantemir, pe un Monah foarte,iscusit anume Ieremiea Cacavela näseut la Can-diea si a invAtat pe flu lui i pe alti feciori deboieri; i dintr'acea vreme a inceput multi dinMoldoveni s invete greceste, latineste i ita-lieneste.

SFARSIT.

Si

www.dacoromanica.ro

Ural; 10=4.,6-iMain. ;;SY

. iThrsSrly at En .1

'449- Zablelow`o

L. Dadrilow-

o,,topa0

tenie

o ColcnittzsTareeir

411.

&Lie:titmice

hoer'gatnneed,yiestu.,11.

01

ealinor

uhoce,

orohoinaet:Dm

. AI agzant-o/jpb,Xe-i*,,..1... n51.4-1. .1"

,le't Sat, 0

76"&/1;ii0 t 0 I arAcutort,

Sucza,,,a <3&..cpVe:;..wf.iiec

-4414.

Ste

Cot narvt:13ahl

aaor

-0

ones

6'rao

t 99t GPO

11.1013110ti"Z%e?/!qh7 i 9.9

-Of %Rike' e,

11

IC:bz

v (er

.Solonteorthcai.

BoF n

oclaV%

0-1P.9,y

oLe

ass]

eiv

7.11

A

Larienuurgik_Deinekel

()Maas+

aeo0

Sikoten.v.

o ultatted

°Creel Lapu szna"1

HU .4%2?V

.40q

VA.

Cronstadt,

LI,A.elt/Aminz,

8

FoeszTABVLA

GEOGRAPHICA

MADAME

.114 I

0

N41441,-

ralc,

a rla

Rgiwidrrce-

o/Conxt

ecuczii 8Pace?:

p co

Brado 111,01

U:a

al cziq,. Q."

^1,1;

t.

.25(744

Obliciza

Petricerti,

enu

a skow

Z telCacaQQ1,_ no.00.

4,01 qZ,p'

'lL) ri ow

0 e:e,

SpeciAlc1

I Kiel R:lcnc.IFi,.)

s*

I VI tt

o/Ocher&?..Maute,

en

.Apiut Co

n.dir 0

1-

scafrthiew r

Sioakek

bak

.0

0

4

auszern

1 'k

er

Bibl. 10ll Dupl ediOa AcademieiNicolescu,ca-,TLInvddi .1Iiron

( (

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATER!!

Pag.

Notitg, biografie'a §i bibliografid, 3Avis 16Prefatg, 17Preseurtare din viata Principelui Dimitrie Can-

temir . 22

Partea geograficaCap. I. Despre numirile vechi §i cea de astázi

a Moldovei 29Cap. II. Despre situatiuuea Moldovei, margi-

nele ei cele vechi §i cele de astäzi §i despreelima ei 32

Cap. III. Despre apele Moldovei 36Cap. IV. Despre tinuturile §i tAxgurile cele

de acum ale Moldovei 42Cap. V. Despre muntii §i minerile Moldovei 60Cap. VI. Despre empiiie §i pgdurile Moldovei 66Cap. VII. Despre fiarele cele Albatice §i dobi-

toacele cele donaestice 71

Partea politicaCap. I. Despre ocArmuirea slapAnirii Moldo-

vene§ti8Cap. H. Despre alegerea Domuitorilor . . .

Cap. III. Despre obiceiurile cele vechi §i celenoi, la punerea Domnilor 101

Cap. IV. Despre infarirea sau innoirea Domnilor 128Cap. V. Despre scoaterea sau maziliea Domnilor 134Cap. VI. Despre boeriile moldovene§ti §i despre

sta'rile lor . 146Cap. VII. Despre oastea MoldoveneascA . . 163

. . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

272Pag.

Cap. VIII. Despre obiceiurile §i terirnoniilecurtii Domne§ti 168

Cap. IX. Despre vânatul Domnilor . . . 178Cap. X. Despre ingroparea Domnilor cand

mor in scaun 180Cap. XI. Despre legile farii Moldovei. . . 183Cap. XII. Despre Divanul sle judecatA, al Dom-

nilor §i al boierilor. 185Cap. XIII. Despre veniturile cele vechi i cele

de acum ale Moldovei . 194Cap. XIV. Despre birul i darurile ce (15. Mol-

dova Portii Otomone 198Cap. XV. Despre neamul boierese din Moldova 204'Cap. XVI. Despre ceilalti locuitori din Moldova 214Cap. XVII. Despre n'Oravurile Nroldovenilor . 223Cap. XVIII. Despre obiceiurile logodnelor §i a

nuntelor in Moldova 234Cap. XIX. Despre obiceiurile ingropsarei in

Moldova. 242

Partea eclesiasticd §i literara.Cap. I. Despre religia Moldovenilor . . . 244

II. stalphnirea bisericeascá . . 253III. m'anh'stirile din. Moldova . . . 259IV . limbo sou graiul Moldovenilor 261V. literile Moldovenilor 267

Pag.

77

17

ERATA5 randul 10 se va cid 50 ani in loc de 405 nota 1 randul 1 se va eiti Moldau

29 rândul 5 se va citi Moldova in loc de Moldovei52 nota 1 boculni65 randul 16 Domniea91 12 neodihnirilor

230 3 de jos se va citi decal

.

. . . . . .

. . ....... . .

....... . .

.

..... . . . . .

., , .,

,,,

,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA SOCECSCRIITORI ROMANI

Biblioteca Socec" Ii propune a publich, intr'oeditie elegana si eftinä in ocelot timp, serierile auto-rilor romAni, vechi i contemporani. Poezia, proza lite-

proza stiintifick studiile istorice i beletristice,pedagogia i critica, vor fi cultivate in volumele acesteibiblioteci; mai departe: cronicarii, literatura popularA,serierile autorilOr decedati ca si ale eelor in vieata, etc.,etc. Nu vom face vreo clasificatie exclusivA de walk

vom preterit numai talentul, orideunde ar veni.

Au upbeat pAn'a acum din aceastii

No. 1. Carmen Sylva, Poveftile Pelesului.No. 2. Mircea C. A. Rosetti, Nwrele.No. 3. Poezii populare ale Romanilor (colectia Alee-

sandri),. partea Ceintece btrneti.No. 4. Idem, partea 11-a Doine i Hore.No. 5. Const. Negruzzi, Peicatele Tineretelor, Amin-

tiri din Jun* i Fragmente istorice.No. 6. Vasile Alecsandri, Poezii alese.No. 7. Dimitre Onciul, Din Istoria Rometniei.No. 8. Ion Ghica. Munca, Creditul, Imprumuturile

Statului, (din Convorbiri Economice").No. 9. loan Neculce, 0 seamet de euvinte Cronica.

Pretul fiecárui num5r. 95 de bani

bibliotecrt:

1:a

rartt,

§i

fi

www.dacoromanica.ro