52
PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES LITERATURA, ISTORIE LITERARA, FOLCLOR Intampinarea cu lampà Spectrul Rozei Conceptiile lui Caragiale despre artä Basarabia in scrierile lui D. C. Moruzi Poetul Vladimir Maiakovski Tesaur din Cugir (jud. Hunedoara) Periodice rominesti la Paris Cronica literarA lonel Teodoreanu Ion Pillat Gr. Tdusan P. V. Hanes Elena Eftimiu I. Neda Vasile V. Hanes Dinu Pillat NOTE. Mario Rogues despre Pciezia RomineascA de azi. In jurul Cente- narului Daciei Literare". Revista Academiei Germane si cultura ro- maneasa. CARTI. Oropsitii de Elena Mates!. Sonetele lui Shakespeare de Gabriel Dona Basarabia, poezii de Volburà PoianA Mistimes. Din alte vrerni, de G. Bezviconi. Anul V, Nr 12 Anul VI, Nr. 1. Bucuretti, Dec. 1940 Ian. 1941. LEI 15. 1 www.dacoromanica.ro

PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

  • Upload
    others

  • View
    18

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

PREOCUPAR1LITERARE

Revista Soc. Prietenii Istoriei LiterareDirector: V. V. HANES

LITERATURA, ISTORIE LITERARA, FOLCLOR

Intampinarea cu lampà

Spectrul Rozei

Conceptiile lui Caragiale despre artä

Basarabia in scrierile lui D. C. Moruzi

Poetul Vladimir Maiakovski

Tesaur din Cugir (jud. Hunedoara)

Periodice rominesti la Paris

Cronica literarA

lonel Teodoreanu

Ion Pillat

Gr. Tdusan

P. V. Hanes

Elena Eftimiu

I. Neda

Vasile V. Hanes

Dinu Pillat

NOTE. Mario Rogues despre Pciezia RomineascA de azi. In jurul Cente-narului Daciei Literare". Revista Academiei Germane si cultura ro-maneasa.

CARTI. Oropsitii de Elena Mates!. Sonetele lui Shakespeare de GabrielDona Basarabia, poezii de Volburà PoianA Mistimes. Din altevrerni, de G. Bezviconi.

Anul V, Nr 12 Anul VI, Nr. 1. Bucuretti, Dec. 1940 Ian. 1941.

LEI 15.

1

www.dacoromanica.ro

Page 2: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

PREOCUPARI LITERARESecretar de redactie : DINU PILLAT

Colaboratori:

Alecu (Niculina) Belciugälianu (Anita)Cazan (I. C.) Cio-culescu ($erban) Ciuchi (Eugen) Cretu (Napoleon) Dihoiu(Const.) Dragomirescu (M.) Dimitriu (I. G.) Dinulescu(Aurel) Dvoicenco (Eufrosina) Eftimiu (Elena) Emery Kish(Al.) Epure (Al.) Georgescu (I.) Gerota (Const.) Ghia-cioiu (V.) Ghibanescu (Gheorghina) Gregorian (Mihail)Hane$ (P. V.) Hane$ (V. V.) lordan (Al.) Lozinski (Gr.)Manoliu (Radu) Milian (Claudia) Mincev (D. N.) Naghiu(I. E.) Neagu (G. I.) Neda (I. Gh.) Nisipeanu (I.) Papa-dopol (I. Paul) Perieteanu (I. Gr.) Pillat (Dinu) Pillat(Ion) Popovici (A. Lucia) PreajbA (Scarlat) Roman (I.)Stamatiad (Alexandru) Streinu (Vladimir) $andru (D.)Simonescu (D.) Ilupn (Gr.) ' Tempeanu (Virgil) Teoclo-reanu (I.) Teodorescu (P.) Tomescu (Mircea) Todor (A. P.)Uscalescu (Soirnu) Vasiliu (Al.) Xenofon (I.)

Revista Preocupart Literare apare odatä pe tuna.

Redactla 4 Admintstrafia: Str. Roma No. 58 (Parcul Bo-naparte).

Telefon 2.07.54.

PE UN AN

Pe un an . .

ABONAMENTE

. . Lei 150

Abonamentele pe un an incepla 1 lanuarie.

Pentru invätätori, student' §i

elevi Lei 80

PE % DE AN

Pe1/2 de an Lei 80

Abonamentele pe 1/2 de an incepla 1 lanuarie 0 1 funk.

Pentru invätätori, studenti 0Lei 50elevi

Abonamente de sprijin . . Lei 250 i 500

Abonamentele se plätesc la Administratia revistei (Str. Roma 58)

.

.

www.dacoromanica.ro

Page 3: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

PREOCUPARI LITERARERevista Soc. Prietenii Istoriei LiterareDirector: VASILE V. HANE

Anul V, Nr. 12 Anul VI, Nr. I. Bucurefti, Dec. 1940 Ian. 1941.

INTAMPINAREA CU LAMPA(Inainte cuvântare la volumul : Ce-a vazut Hie Pthfsoar:1")

Iubite Cetitor, iata ce ti spun din prag :Afla sä aceste foi nu respecta nicio randtnala : nici pe-a roma-

nului de care esti ahotnic, nici pe-a povestilor de care-ai fostpatimas. Foile de fata sunt zalude ca ininia de taina a in Irao-stitilor si ca mintea de pomina a copiilor, caci ele au purces dinvinul ochilor lui Ilie Panisoara. Vezi dar altfl decat vrerea ta.cetitorule cuminte. Tu poftesti in toate Cate o randuiala : in minteata, in inirna ta, in caminul tau, in neamul tau ; si chiar in lumea deapoi tot randuiala vrei, cu ingerii sirag in podul erului $i draciiingropati in beciul iadului.

Daca vantul Ai duce lin corabia, il bine cuvantezi si-I preama-resti ; dacd ti-o frange Insà i rästoarna, 11 bI. sterni pte el. Ti-edrag focul din soba i te cuibaresti la gura lui, fiindca te slujestebland ca boul ; dar daca-i iarasi taur si se sminteste TOW, vrei

ucizi cu apa.Copilul tau sä nu te supere cu zurba varstei liii, caci ii vrei

odrasld fara thane a potolirilor parintesti, nu frate tarziu al copi-lariei tale duse.

Ucizi mereu nebunia, socand-o buruiana, din tine si din elece te Impresoar i cauti necontenit intelepciunea, incredintat c aigasit-o cand te vezi scrumit in ochii morti ai oglinzilor. Ma safie. Ai gasit moartea nebuniei ; dar la ce-ti foloseste un asemeneamormant.

Pamantul care se zghihuie turbat subt picioarcle tale, e in-telept ?

Noroadele care se bat in capete ca muntii din poveste, inte-lepte sunt ?

Norocul care trece sprinten pc lang'a tine, ducandu-se ploconla netrebnic, intelept sA fie?

Moartea care-a sArit din timpul batranetii, alaturandu-se omuluitinar in spatiul vietii lui, e inteleapta ?

c5-s

sä-1

www.dacoromanica.ro

Page 4: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

706 lonel Teodoreanu

Si tu, inteleptul meu, esti fericit ? esti .impacat, esti senin? tiitu inca nemeri, printre atatea sbarcituri amare ale chipului tau,poiang de sulfind a surasului? Si ai descoperit tu oare inteadevar,invatand, trudindu-te, luritand, jerfindu-te i pätimind, inte-lepciun ea. ?

Nu vad ce aur ai gasit, dar pared II zaresc pe cel ce nu-I maiai. Ti-ai pierdut copilaria, sarac de tine, nu fiindca te-ai indepar-tat de anii ei cu dimineata, ci fiindca te-ai destoinicit mereu safii intocinai ca toti oamenii, vazand ca ei (orbeste), judecand caei (in cor), traind ca ei (in turma), cuprins treptat in marea lorcarte care te-a uscat si strivit, sleindu-ti mireasma raiului.

Ti-ai pierdut nebunia mintii ; dat si pe-a inimii ti-ai pierdut-o.Esti tare singur intre atlitia ca tine. lar uneori, atins de inger, teapuca dorul i cauti sä cumperi cu arginti nebuniile vinului, nemai stiind ca aurul lor a fost odata in tine. Viile vinului brumatede cer, in tine le-ai avut, fericitule, dar le-ai schimbat pe apaapa si-a stins focul.

Spune-mi drept, cetitorule, n'ai vrea uneori sa fii si altfel de cumesti, inteo lume care-i mereu altfel de cum vrei ?

Nu-ti vine cateodata sä spui intelepciunii du-te, duca-se,detunand-o'n slava cu piciorul ?

Nu-ti vine uneori sa faci tumba nastrusnica subt nasul oamenilortroieniti de barbi i de rugina mintii ?

Nu-ti vine sa scoti limba din senin ? sa'nlocuesti vorba c'unrinjet sau cu'n rnuget ? sa-ti pui capul aplecat in prastia picioarelor

astfel sa privesti o lumé rästurnata ?N'ai vrea sä fii cateva clipe musca sau tantar, tulburând diavoli-

ceste chipul celor salutati si asCultati de tine cu smerità silnicie ?N'ai vreasa te indrägostesti de-o zana atat de mica abea

cat un fragrostogolit desubt foaia de brustur a cofitii incAt

având-o in pàlrra, doar s'o poti privi, tinându-ti suflarea i fiindu-tidor de ea ca de ceva din cer, cAci altfel dragostea ta n'o poateajunge?

$i spune-mi drept, daca mai poti, in tainita gandului tau uncle

singur te afunii; t ä nu inchida altii in casd cu gratii nu

te descoperi uneori nebun, cu tin oftat de usurare ? Nu te vezi

dealungul catdrVa kcunde Care. depasesc cadranul orelor, atotsta-panul lumilor ? cu fecioarele albind spre tine ca livezile de portocalin floare ? .riglphieatirurca uti slavit Septenwie? zburand ca pa-sarea timpului prin mice, chiar si prin moarte ? inalt ca muntii,

te

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 5: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Indrnpinarea cu lampa 707

,tlar cu umblet si cu vaz ? pieptanand c'o mAna fosnetul padurilor ?itilburind cu alta parul greu al marilor ? s'adunand cu amandouadin vazduhuri, toate pasárile care vin in zbor, cantand spre prima-vara lor ca fetele cu cozile in van! ?

Nu ridica din umeri, om cuminte. Inchide ochii, lasa lutul tausa se 'nfioare de azur $i floare, si adu-ti adAnc aminte.

*

lar acum asculta intamplarea mea.Stateam mai ieri, dupa cutremurul pamântului, la masa mea de

lucru, cu sufletul pe umar si obrazul dus in albastrimi de lunaplina rásarita peste frunza lui Novembre. Frunzele se desprindeauabea fosnind. Si iata cd am auzit copita blânda in ograda. Câniin'au batut. Si iata ca mi-a aparut la geam, calare pe-un magar defum, un om supt la obraz, cu barba inalcita, par cazut pe fruntesi cu ochi de vin.

Mai, mi-a spits, vorbindu-mi de-a calare, ca un Imparat altoamnei.

Cine esti, Maria Ta ? 1-am intrebat cu zâmbet.Nu ma cunosti ? Doar is Hie Panisoara si aista, tot Ilie, ii

magarul meu.laca !

Lampa ardea pe masa. Luna ardea pe cer, intre stelele ei. Cadeaufrunze. Ilie parca vegise pe Calea Robilor, viscolit de pulberile ei,semanând la chip cu cel dela lerusalim.

De unde vii, Hie PAnisoara ?Ciudat e ea vorbeam cu el nu'n carte ci chiar la fereastra mea.

Dela Pravale-Baba. Mai intrebi ?Si ce vrei dela mine ? Vin ?Tu n'ai vin. Nu te fuduli cu vorba lui frhtini-tau. Tu esti

condeer, mai. Asta-i tocmala ta. Eu Voi spune si tu ii scrie : saafle toata lumea ca Fanuta n'o murit.

Cum, Hie ? Fanuta n'a murit ? Doar eu 1-am ingropat cumâna mea in cimitirul Damaschinilor si Machedonilor dela Prä-vale-Baba. Nu erai tu de fata ? Nu era Domnica, mama lui ?...

Hie s'a uitat de sus la mine, de-a calare, s'a oftat cu maremila :

Mai, numai betivul stie sa creada. laca, eu Hie Panisoara, mauit depe magarul meu la stelele lui Dumnezeu. Voi oanlenii deapa chioara spuneti ca stelele sunt moarte. Da' eu, Hie Rinisoara,

i

www.dacoromanica.ro

Page 6: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

708 Ione] TeodoreantP

le vac] cum zburda in poala lui Dumnezeu si tare mi-i drag sä mauit la ele. Utie-asa, mai, earn uitat eu la Fdnutd. Mdi condeerule,asculta vorba lui !lie : nu-i om sa pue farina pe un nazdrdvan caFa"nutd. Fa-nutà e ca steaua lui Dumnezeu : arde.si ti-i drag la inima.SA-ti spum cum 1-am vdzut...

$i mi-a spus, de-a cdlare, la fereastra toamnei, ,intre lund si

stele, pand la ceasul zorilor, cand numai frunzele mi-au mai -los-nit la fereastra luminatd. Iar eu am scris cele ce yin.

Acum e randul tat, cetitorule. Ascultd deci Daca seminta ne-buniei n'ai pierit din tine, daca povestea lui Fánutd, cel dela Pra-vale-Baba, ti-a deschis o leacd inima, cat sd Incapi struna unei razede luna, daca Ilie Panisoara, in care vinul aprindea felinarele pa-nA'n stele, drag ti-a fost, atunci poftim, apleaca-ti ochii asupraacestei cdrtulii cu ceata de ccr, de vis i yin ; iar dacd nu, rdmaisdndtos cu inima i maim ta inchise si te du la altii. Eu nu tevreau; nici tu nu aid afli.

Al tau care te 'ntampina in pragul casei cu aceasta vorba si cu.lampa umbrelor.

lonel Teodoreanu.Vineri, 15 Novembre, 1940

www.dacoromanica.ro

Page 7: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Spectrul Rozei 709

SPECTRUL ROZEIde Ion Pillat

Roza pe masa staRupta tulpiniiAlba ca mtina ta,Mere grädinii.

Moartea o prinde caSbonil albinil.Vântul floarea ii laUmbrele, spinii.

Fdele ei de acumNumai cenue,Alba parere de fum -Tram,- prin tremur de zori,Fara catuseAripi, arhanghel de flori.

www.dacoromanica.ro

Page 8: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

7W Gr. Tau.5an

CONCEPTIILE LUI CARAGIALE DESPRE ARTAde Gr. Tdu§an

Opera lui Carageale integratä definitiv in patrimoniul spiritua-Iitäii românesti, prezinta aspecte de o valoare estetica pe care timpul,.cu marele lui mestesug de adaptare la adevär etern a ceace eraconstatat sau neinteles, s'a inArcinat a ni le pune intr'o luminatot mai vie. S'a zis, $i nu afirmarn nimic nou reeditand aceastäparere, ca literatura realista a hti CaragealK in special literaturadramatica trileste dinteun conformism cu actualitatea care o-

Ikea interesanta la un anumit moment, a$a luck literatura luiCarageale e perimata, precum din alt punct de vedere unii con-temporani vedeau in pictura realista a teatrului caragilian, o tri-vializare a tipurilor sociale, sau uneori chiar o imoralitate, cumsustineau unii critici teatrali de pe vremuri, nepricepatori in des-cifrarea nobletei de gaud care aure$te $i diamanteaza presupuseletrivialitäti sau $i mai presupusele atacuri ale moralei curente.

Adevärul e altul. Carageale picteaza tipurile omenesti ale timpuluisau, cu un talent de observatie ce uimeste, $i cu un mestesug deexpresie care distinge marea creatie de arta, prin eternele aspecteale sufletului insusi. Obiectivul artei sale a trecut astfel dincolo depervazul anilor, pentru a gasi intelesul ascuns al unei dinamicisufletesti in care omul etern se regAse$te, trezit la o nouà vieata incadrul unei epoci istorice trecatoare. Deaceia tipurile sale nu suntprinse ca plantele intr'un erbar pe o cutie, ci sunt vietati caretraesc inteo epoca istorica, nu pentruca apartin ei $i mor odata cuea, ci pentruca in miscarea lor s'a intfimplat gaseascalimitatie a timpului infinitatea intelesului lor adanc si permanent.

. $i deasemenea (cum recunoaste aceasta Paul Zarifopol, omul desubtil gust literar $i expertul literar cel mai necontestat ce 1-amavut in exegeza critica a ultimilor ani), opera lui Carageale nu estemica in desfasurarea ei cantitativii si ca atare ea este departe dea fi o productie, care prin modesta ei prezentare, sa sugere gan-dul unui diletantism, sau unei boemii literare, in care scriitoruicompune, in momente rare de inspiratie, frà preocuparea constant&a celui ce se devoteaza artei.

inteo-sh-ai

www.dacoromanica.ro

Page 9: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Coneeptiile lui Caragiale despre arta 711

De fapt, volumele mari ce cuprind scrisul intreg al lui Carageale,cu piesele lui de teatru, cu scenetele cari desvoltate ar fi pututcreia noui piese dramatice, cu schitele, cu polemicile, cu glumelelui de o necontestatä savoare artistica fac un ansamblu res-pectabil, ce se insarcineaza a desminfr opinia nestatorniciei lalucru a lui Carageale, a acestui eminent artist care isi cheltuiaspiritul sau creator ca si Oscar Wilde in conversatii, spre a dovedia este original creator chiar si in atat de efemera vehiculare deganduri ce tree de la ont la om, inteun fulger de intelegere, petimpul unei causerii" trecatoare.

Dar mai este ceva. Carageale apare si asupra acestei laturiam clod sä ne oprim cat de putin aci ca un spirit reflexiv, cese apleaca cu ochi de interpretator asupra insäsi mecanismuluicreator in arta.

Se desprinde astfel din opera sa un Carageale mai putin cu-noscut si anume un comentator al emotiei estetice, in care faileruditie stern', fail citatii de autor si condus numai de sagacitateasa intelectuala reuseste sä dea expresii de o impresionanta valoarb,unora din cele mai aride problerne de estetica.

Daca conceptiile sale estetice nu sunt cu totul originale si chiardaca un tartar licentiat in litere ar putea gäsi pagina dintr'untratat de estetica in care opinia lui Caragiale si-ar fi gasit o for-mulare anterioarä, ramâne insa, prin felul cum exprimä el adevarurilecritice, ca un admirabil ghid literar si ca descoperitor cu meritepersonale, a izvoarelor ce creiaza farmecul incantarei si vrajeiartistice.

Este astfel cu adevarat izbitor, modul cum Carageale explicamiracolul frumusetii. Remarcam mai intai ca dupa el arta este ointegratie a vietii insäsi in formele ei cele mai pure si eterne.

Pentru a face o opera de arta, scrie el o opera viabila, trebuetalent, talent si iar talent Am zis inteadins viabila, pentru ca dintru in-ceput sä elimindm din discutie ideea d e durabilitate atat de straingin discutie. Adesea literatii fac gresala (dupa parerea noastra, mare)de amestecd, in cercetarile lor despre creatiuni intelectuale, intre-barea : opera aceasta ramâne ? Cat timp va ramanea ? Asa intrebarisunt absolut afara din chestie. Intrebarea noasträ fao al o lucrarede arta, nu poate fi cleat aceasta : opera aceasta vieazd ? CaciInca odata, daca are vieata, aiba-o pentru azi, maine sau pentruveacuri ea va fi trait, asta e conditia fiintei : vie* nu duratavietii.

www.dacoromanica.ro

Page 10: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

712 Gr. Tausan

Ma rog, intre o insecta care trdeste o singura zi la umbra uneipiramide eghipthne si piramida acea, care este deosebirea cea maiadanca ? Dimensivaile ? Densitatea si soliditatea structurii materiale ?Durabilitatea in tulip ? Desigur nu. Deusebirea cea mai adancaintre ele e ca insecta .e vie, iar piramida nu.

Piramida e de gramt, insecta ue niste tesuturi mucoase ; insectad'abia se vede, si .pir.anida e piramidald ; insecta nascuta azi dimi-nea,a, va muri deseard ; iar piramida e o veche cunostinta a soa-

poate va sta neclintita i rece pe temelia ei pana mult dui-Ace suarele va ri incetat a-i mai putea trimite macar o raza de cal-dura si de lumiad. Da, piramida sta i va sta ! iar insecta va muri,insa traeste.

Asa e si cu opera ue arta. Ea trebue sa traiasca, s. vieze, sica toate fiintele va avea si ea o durata in timp. iNu am putea cutoate astea sa ducem prea departe cumpai aia aceasta, fiindca ne-am lovi de o deosebire mare me exista intre tiinta propriu zisäsi tibita opera de arta."

Caraterul viabilitatei face din o adevarata opera de arta, oeternitate cosmica.

Precum un but) de grau gasit peste cinci mii de ani in sicriulunei mumii eghiptene, semailat iii pamânt bun, reinvie ca i bobulcUes anul (recut, asemellea u of era de arta viabila, dupa o 'Ord-sire si uitare ue veacuri, reluviaLa larasi la caldura ochilor pri-cepuo. ub casmaua iucratorului prost care sapd sa i croiasca undrum, sar landau de marmora ; el ar merge inainte cu fapta luidistrugmoare, daca altcnieva nu 1 ar opri maim ; cad fiinta in careloveste casinaua (Joanne ascuasa, ii are inca glas sa strige. Ea aadormit decand u eau urnia ()cut iiriceputi si-au intors priviriledela dansa; dar la cea &natal pri, ire a altor doi ochi priceputi, ea se

destepta sigur i cu o nuua t intreaga putere de vieata, vachema la ansa u mine.

( ata vreme n'au uormit capo opere, atilt nate intr'un ungher peperetele unei taverae, in, -aie in f ul lulelelor proletare !

Arta poarta as,fd n ea, atulici Land reuseste a concretiza o visiunesau o intultie a omumi de talent, o putere de traire, ce-o apasade orice vicisitudine a timpului. Ea n'are nevoe de sustineri externe,de laude, precum nu se poatc tone nici de recunoasterea nepri-ceputilor unei epoci. Cel ce a stiut sa descopere un fragment sau unaspect din eternitate, are min chiar aceasta asigurata durabilitateacreatiei sale.

va

si

www.dacoromanica.ro

Page 11: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Basarabia si scrierile lui D. C. Moruzi 713

BASARABIA IN SCRIER LE LUI D. C. MORUZIde P. V.

D. C. Moruzi nu era cunoscut pana in 1905 nici ca scriitor,nici ca basarabean, desi ajunsese la varsta de 55 de ani. In

acel an a publicat in ziarul Cronica o serie de articole despreRomanii din Basarabia, iar in anul urtnator, le-a completat cucateva capitole despre Rusi si le-a strans in volumul Rusii siRomanii.

In prefata afirma, vorbind despre Basarabia, o tara unde amrude si prieteni", iar la sfarsit lasä cu limba de moarte sa fieingropat in parnantul Basarabiei: Nu-mi va fi oare dat sd-miodihnesc oasele alaturea de parintele meu, in biserica delaDanuteni, invalit in neagra 5i manoasa tdrand a Basarabiei, re-devenità 5i ea pamant romanesc?"

In 1912, cand se implineau 100 de ani dela rapirea Basa-rabiei, el apare cu o noua carte, de astadata nu studiu, ci

roman, Pribegi in tara rapita", a carui actiune se petrece inBasarabia. Este vieata propriei sale familii, prezentata in cadrulatragator al provinciei romanesti de peste Prut.

Familia lui sta iarna la Chisinau i vara la doua mosii din ju-detul Soroca: Ciripcau 5i Cosduti. Cea din urma venea chiar pcmalul Nistrului. Nu odata evoca el acele locuri. Vrând sa insirein treacat frumusetele Basarabiei, cu numele careia isi intituleazaun capitol din cartea sa Rusii 5i Romanii, aminteste malurileRgutului, ale Bacului 5i ale Nistrului:

Cine la noi isi face o idee sau a auzit macar dc 1:25.utul poetic si acoperitcu galbenele flori ale nufarului, cu albele corale ale crinului de apà, curgandin taina printre stancile inalte si paduroase ale Orheiului ? Cine cvnoaste tai-nitele i ascunzatorile sapate in stand, unde se adaposteau, pe malurtle Ni-strului, crestinii moldoveni de jaful i navalirtie turcilor dela Hotin si Bender ?Dar bisericuta tainica de langa Tribujeni, sapata intr'o stânca inalta pe dea-supra apelor visatoare ale Rautulul basarabean ? In ea se adunau bbjenariisa asculte liturghia sfanta ! Dar codrii Bacului ? Dar podgoritle nesfarsite cuviile i livezile lor ? Dar campiile stralucitoare si pamantul negru si manos,in care poti sapa si pe un stanjen, fara ca sa dai de lut ? $i comoara aceasta,

I-1 .n es

www.dacoromanica.ro

Page 12: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

714 P. V. Hanes

nesecata de poezie si inspiratoare de arta", doarme ingropatà in nepAsarearomAnului..."

Nistrul se buctirà de atentiune specialä. SA deschidem la ca-pitolul Po doroghi stolbovoi, adicA pe drumul cu stalpi, decidrumul impArätesc sau, cum ar fi la noi, soseaua nationalà:De cum ai iesit din ora$ (Soroca), dai de cele douà maluri uriase intre

care curge Nistrul nostru cel bAtran. Drumul este sApat din partea noastracam la jumAtatea inAltimii malului. De te uiti in sus, vezi numai stânci aple-cate, gata sa te striveascA, de s'ar prAbusi, iar jos se deschide o prapastieametitoare, in fundul cAreia cl ute§te rAul, hotar de neam larg i maret,adAnc si verde, curat $i !impede, de poti cumAra de sus $i stAncile $i pietri-celele care ii imbraca fundul ! PrAphstie ametitoare $i tu apà atAt de adAncasi vijelioasä ! De ce nu Vati piistrat aceleasi inlfimi i aceleasi adfincuri delaizvor i Oita' la mare ? Poate cA Prutul nu v'ar fi luat atunci locul, hotärni-cind nu douA neamuri, precum o faceti voi $i astAzi, ci numai douà state tDar nu! Acest zid grozav de apArare, abia tine in jos panA la Bender, lasAnddin vreme drum larg deschis si oardelor tatare $i oastelor nAvAlitoare ; cur-gaud Nistrul blajin pana la mare, intre dota maluri nisipoase, iar in sus nudAinueste zidul nici Ong dincolo de Hotin ! De nu ne-ai putut apAra de vrAj-mash din partea ta deschisa, o! Nistrule, malurile tale stâncoase au fost Sta-vilA de nepAtruns pentru ostile polone, mult mai puternice cleat niste oardede barbari ; $i astAzi stancile tale lamuresc i lumineazA istoria. Si in adevArleii n'au indrAznit sa pAtrundA in tarà deck prin Pocutia, iar Hotinul nuI-au stApAnit cleat in scurte rAstimpuri, prin surprinderi sau tradari ! $i curge,curge, Nistrul Românilor prin acele locuri, intunecat sub soare de stAncileuriase, de frunziprile copacilor, inluminate abia pe alocurea cle vreo spar-turA de mal. Dar atuncea! Ce sclipire in acea razA de soare cAland pe luciulapei ! Pare lumina unui fulger inchisd inteun smaragd uria$ ! Apoi maail stang(din partea leseascA) dispare deodatA. Nistrul liber apare ca de foc, sub razele-arzAtoare de amiazA $i privirea-ti se intinde pe cAmpiile cultivate ale Po-doliei".

Atentiunea scriitorului se 'ndreaptA mai mult spre ará i sprevie* de Ora, pe care o duceau boierii pe atunci, pe la1850-1880. Ne vorbeste de drumuri, de$i drumuri erau putine.Singurele drumuri $oseluite erau acelea care legau ora$ele. AmvAzut cA le .zicem doroghi stolbovoi", drumuri cu stalpi. Stalpiiaveau pe ei numärul verstelor. Aceste drumuri erau largi de12 stanjeni. Incolo, mergeai pe pAmant, ori prinIi se'ntamplä eroilor romanului, cand plecau dela CosAuti laChisinAu, parfa dedeau in drumul cu stalpi. In capitolul OiarnA la Chi$inAu" ni se descrie asemenea, drum: Mai cu califcneazului (eroul romanului), mai cu cai tArAne$ti trecu prinmiristi, prin campii IngAlbenite $i presgrate cu stoguri de fan,

miristi. Asa

www.dacoromanica.ro

Page 13: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Basarabia si scrierile lui D. C. Moruzi 715

girezi de paie trierate $i lanuri de pApu$oi pe jurnAtate cule$ipanA la posta din Sarateni". Dar pe marginile lor, tamazlAcuride vite, cArduri de oi $i de dropii. Drumurile treeeau prin codri:Trecurà prin Orhei si dAdurà de codrul cel mare, careli itn-brAcase ve$trnAnt de toarnnA, cu frunze galbene, printre frunzeverzi, pregAtindu-se ali imbrAca haina de iarnA, cu chiciurà albape crengi $i cu toate frunzele la p6mAnt".

Pe asemenea drumuri trebuiau carute $i carete bune. Si fiindaerau lungi $i pline de praf, apoi trebuiau $i cupeuri, cum zi-cern noi, dar basarabenii le ziceau teasuri cu sticle. Toti boieriiaveau asemenea träsuri, fiindca regulat se mutau Vara dela orala tarA $i iarna dela tard la oras. Dacd trebuiau sa urnble simai mult, de pildà pAnA la Chiev, Moscova ori Petersburg,cum s'a infamplat cu tatAl lui Moruzi, apoi atunci se slujeau deo careta specialA, zisA in glumA dorrnezA", a cArei descriereo gasim in capitolul Prin stepe" $i merità s'o urmArim:

,,La vreme rea, nici n'ar fi avut ce trage la dansa sase bouleni voinici, fienoroiul si peste butucul roatei ; dar, la vreme bung, mergea si cu opt cai decei voinici, din postele imparatesti bine inteles, cad cu de-ai nostri Ind cuzece ! Dar adeviirat ca era trasura de drum. Sus, cat tinea podul caretei, eraudoua randuri de valize mari si late, facute din piele de vaca ; si in fiecareputeai sä asterni albituri, asternuturi si haine farti sä le indoiesti, oricfit delungi ar fi fost. Cu rânduiala asta, cu cat le-ai fi tixit mai tare, cu atat ieseaumai nebotite si mai bine calcate. Dinapoi, o coada, cat tin faieton cu poclet,pentru ca si slugile sa fie adapostite de frig si de ploaie. Sub scaunul dincoada era pivnita cu cadre de sarma pentru 24 de sticle : tot acolo era sicamera pentru rezervele de mancaruri, cuprinsa inteo ladä de tinichea, ca sale fereasca de praf si de caldura. Inauntru, pe laturea dreapta, ascunsa incapitonajul imbracamintei. biblioteca, iar din partea opusä, in acelasi loc spi-feria. De trageai de doi nasturi de sidef, asezati chiar sub geamurile din fata,iesea de sub partea de sus a caprei vizitiului o masa pusa, cu farfurii, taca-mud, pahare, incadrate ca la vapoare, si cu doua tingiri ermetic inchisepentru bucate. Scaunul pe care sedeai era prevazut cu doua randuri de perine.De-ti venea somn, impingeai masa la loc si trägeai de alti doi nasturi, ase-zati ceva mai jos decal cei dintai si-ti venea o parte din peretele de dinaintesa se aseze pana la scaun, deschizand o gaura adand cat tinea capra trasurii,care si ea era facuta destul de lunga, anume ca sä poata incapea inteinsapicioarele omului celui mai lung. Atunci nu-ti mai ramanea cleat sa aseziperinele de sus la nivelul celor de dedesupt, ti se facea asternutul ca acasasi puteai dormi si desbracat, daca aveai poftä. Totul era asa de bine pre-vazut, ca, de ridicai cele doua rfinduri de perine, se deschidea un scaun siun... (cum sa zic mai cu perdea ?), un tout a /Wont sau, mai exact, tout ala doroghi stolbovoi ! Dar nu erau numai acestea huzururile ce le gäseai inaceasta minunata caretà ! Iluminatul era infati9t cam astfel : in trasura, dou5.

www.dacoromanica.ro

Page 14: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

716 P. V. lianes

.reflectoare cu lumindri, ca sd te poti distra noaptea citind pe Paul de Kock,atunci la moda, dar numai cand hopurile intdmpinate pe drum iti dau pasla aceastä petrecere ; tar afard pe lark& cele doud felinare obisnuite laorice trasura, un altul sus de tot, deasupra capului vizitiului, cu un cogea-mite reflector, in care ar ft ars si cloud lumAndri deodatd, daca iamseicii(vizititl), nedeptinsi ined cu lumina, nu le-ar fi stins, precum si pe cele dinfeliliarele de pe laturi, preferAnd Inca intunericul. Mei soneria nu era negli-jatá : inauntru, un gdetan de matase verde cu canaf trecea prin o gauricemica tocmai la coada. lenacache isi lega de incheietura mânii capatul deaf sd, asa cd, de tragea beizadea de canef, isi trezea camardinerul, oricdt deadanc ar fi dormit".

Boierul care calatorea atat de confortabil intelegem ca erachiar pärintele autorului. Ne mai este prezentat ca foarte iu-bitor de tarani. Aflam din capitolul Cona$ul Titi" al roma-nului ca, venind odata holera in sat, atat boierul, cat $i cucoanaau dat singuri sätenilor toate ajutoarele si, cand n'au mai avutce face, boierul s'a repezit la Soroca $i a adus doctori, felceri,doctorii, ba $i pe administratorul de plasä si dorobanti $i auizbutit in cloud saptamani sa stinga molima. Boierii rezistau ru-sific5rii, cel mult daca unii se prezentau ca ru$i la ora$, darla Ora deveneau moldoveni neao$i. A$a ni se prezinta vestitulAndronache Donici in capitolul O iarna la Chisinau", in caseleIui din capitala Basarabiei. Tot acolo Intalnim $i descriereacaselor parinte$ti dela tail ale seriitorului.

Casele boiere$ti la ora$ erau incapatoare, dar nu aratoase.Explicatia ne-o da D. C. Moruzi in Ru$ii $i Romanii, capi-tolul despre boierime, spunand ca boierii nu-si iclädeau singuricasele, ci le cumparau gata dela arhitecti poIonezi ori rusi,care le construiau pentru specula. Ni se vorbe$te $1 de douapalate, in acela$ capitol: un palat al lui Iorgu Bats $i altul ailui Iordachi Catargiu. In cel din urma au locuit la 1877 TarulAlexandru al II-lea si marele duce Nicolae Nicolaevici.

Mosiile boiere$ti erau de mil de Mei. Mosia Bujor a luiIon Chescu, tatill reginei Natalia a Serbiei, avea aproape 3000de falci. Intreaga slujea numai pentru cresterea vitelor, nu se ara.Mosierul avea allele in acest scop, fiecare cu lanuri-de 1-2000de Mei; iar aceste lanuri nu se lucrau pentru vanzare, ci nu-mai pentru hrana satenilor care lucrau pe ele, de asemeneapentru hrana argatilor de pe mosie $i pentru hrana cailor (ovaz$i orz). Mosierul se multumea numai at venitul ce-1 avea dinvanzarea vitelor. $i chiar a$a, lanurile, care se lucrau, se arau

www.dacoromanica.ro

Page 15: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Basarabia $i scrierile lui D. C. Moruzi 717

doar odata la trei ani, atit de bogat era pamantul. Cat privestece 'nsemna cresterea vitelor, scriitorul ne-o aratä cu mult hu-mor astfel : de crescut cresteau ele, bietele dobitoace, cumputeau: sub ochiul lui Dumnezeu, sub ciomagul ciobanului,maciuca boarului, harapnicul herghelegiului si dintii ascutiti ailupului", foate acestea in capitolul: In casa noual din roman.

Täranii basarabeni ies in evidenta la fiecare pas din romanulscriitorului, iar in Rusii si Romanii se bucura de un capitol spe-cial. Portul lor si al femeilor ne e descris in capitolul Latara", cu prilejul slujbei religioase din ziva Sf. Constantin :

Biserica era romiineasca si prin infatisarea ei, dar i prin sufletul ei,cum era, numai de moldoveni, dela preoti $i Oita' la cea de pe urnià baba",(lucid in brate vreun stfanepot care sbiera ori dormia in fase : bätt'anii inantereu de cutnie vArgatà albastru $i ros (culorile ..Moldoveh, barbatii in min-tene de aceeasi materie, fracaii in ilice albastre, cusute cu gaietane nt gre $iinflorite cu ate o bentulita de postav rosu, ceva mai jos decAt gulerul ; fetein ca flute si pestelci cu cozile aduse pe cap in chip de cununa, impestritatecu busuioc si. era*. cu gâtul plin de m5rge1e ; neveste imbrobodite in tul-pane sau marame fru noase, purtind salbe la gât ; babe in catrinte $i $tergare"

Pe tarani ii mai intalnim si in iarmarocul de Sf. Dumitru delaChisinau (in capitolul O iarna"), vanzand produse de ale lor:oale negre de lut, strachini, cane vopsite pe jumatate cu verde,chiupuri, cofe, fedelese si poloboace.

Satul basarabean ne este si el descris :

In colo satul cu casutele lui invelite in gtuf, cu prispd de lut, cu tindl,vatrà $i cele doua octal in dreapta $i in stinga tindei ; apoi curtea imprej-muitä cu gard de nuiele, co$arul pentru porumb, $opron pentru care ; indosul easel, gràdinA $i livadä cu pomi roditori. Toate aceste in conditiunimai bune sau mai rele, mai mid sau mai marl, dupà puterea omului. La preot,dascali i dtiva frunta$i gAsiti si case acoperite cu indri1à, cu st:ilpi de tempe intreaga fatadA, cum am ga-sit $i in Teleorman. Nimic n'arata ca e$ti inRusia i te-ai crede de-a binele in fundul Moldovei", scrie el in capitoluldespre Basarabia din Rush i Românii".

Facem cunostinta si cu orasele Chisinau, Bàlti, Orhei i Soroca,Scriitorul ni le prezinta si in Rusii si Românii si in Pribegi in tugrApit4. Probabil cil n'a cunoscut altele. Cele patru orase se gä-sesc tocmai pe drumul dintre Chisindu si mosiile din judetul So-roca ale familiei scriitorului. Chisinaul 1-a mai vazut si dupà1879, data la care a parasit Basarabia. Ne spune chiar el in ca-pitolul despre boierime din Rusii si Romanii: Desi eram copil,pot spune Ca' cunosc Chisinaul dela 1854 $i pana astazi (1905).

tixit5,

www.dacoromanica.ro

Page 16: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

718 P. V. Hanel

FArd a fi locuit acolo stabil, nu a trecut niciodatà mai mult depatru sau cinci ani, fArà ca sä-1 revAd". Apoi aminteste destrazile lui largi $i drepte dela garA panA in centru, de caselemari, dar posomorite, de curtile mari, dar inconjurate cu zidurisi mereu cu portile inchise, de culoarea lor cenusie sau albasträ,de cazArmi, edificii publice, hoteluri, de seminar, de sobor (ca-tedrala) si de vasta lui grAdinA, de palatul guvernatorului, destatuia tarului zis liberator, de $epcile rusesti care umpleau stra-zile. Chi$inAul e format din orawl vechiu $i ora$ul nou. Elafirma ca la plecarea lui din Basarabia existau amAndouà pArtile :

Pot afirma cu siguranta ca orasul nou, dela Zalotaii si ()Ana' la Malina,exista deja intreg, ba CA avea chiar aspectul de astazi (1905).AfarA de sta.-tuia tarului liberator, afara de vreo cAteva cladiri monumentale, ce existäastazi pe piata politiei, afara de palatul justitiei si noua inchisoare, restulexista deja. Aceeasi clAdire a politiei, cu soproanele pentru pompe lAsatedeschise in bAtaia vAntului si cu foisorul de foc deasupra, soborul, bule-vardul, seminarul, episcopia, palatul gubernatorului, gradina publicd si toatecartierele ce inconjoard aveau absolut aceeas infkisare ca si astAzi. Maranumai ca orasul nefiind pavat, rotile trasurilor se ingropau pfina in butucintr'un strat adAnc de nisip..."

Orawl vechiu:

Dela biserica Sf. Ilic, ce o LAresti pe o culine, cAnd sosesti cu trenul, dacatragi o linie dreapta !Ana la orfelinatul lui lorgu Bals, aceasta linie va trecenegresit prin asa zisA Zolotaia Ulita (strada de aur), care trebue sA fi foste trema limita a vechiului oras. In adevAr, din Zolotaia ulita si pAnA in apaBAcului, nu dai deck de aceleasi strazi strAmte si intortochiate, de aceleasiprdvAlii cu stAlpi de piatra si obloane de fier, aceleasi brutArii, mAcelArii, co-jocarii, cu taraba in afara, a la turca, aceleasi case sindrilite, cu ceardacuri

ograzi mari aruncate la intAmplare, spre mai marea intortochiere a strAzilor.Dela Zolotaia in sus pAna la cimitirul Malinei de-o-parte si inchisoarea nouade alta, acolo unde astazi s'a ridicat ChisinAul, care il cunosti si te-a inspai-mAntat atka prin rusificarea lui, se intindea de sigur asa numita vatra ora-sului, telinA pe care pasteau vitele targovetilor dinainte de 1812".

In orawl nou nu vedeai moldoveni. Prin multime se pier-dea doar lelita Catrina. Cu o cataveica peste o fustä destamba cu trei benti de catifea $i cu baris sau testemel pe capvinde vreo gaina ofticoasä sau vreo sase oud", zice scriitorulin capitolul consacrat special Basarabiei; dar tot de acolo aflamcA Chisinaul vechiu,era plin de moldoveni.

Despre orasele Bälti $i Orhei vorbeste mai putin, dar in ace-Iasi fel ca in romanul Pribegi, cum vom arAta. Sà scoatem intAiin evidenta cum ni se infäti$eazA aici ChisinAul. Ni-1 aratà odata

si

www.dacoromanica.ro

Page 17: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Basarabia si scrierile lui D. C. Moruzi 719

iarna $i alta data toamna. Pe tirnp de iarna a sosit sa sestabileasca la ChisinAu familia Mavrocosta, eroii romanului.Au trecut apa Bacului ciela marginea orasului spre Sculeni.Au dat apoi de gospodarii tarane$ti, mai mari, ori mai mici,imprejmuite cu garduri de nuiele, peste care se aruncau cainii.Ulitele nu erau pavate, ei numai $oseluite cu Lifi strat de piatraprea mic. Acesta se amesteca cu piimantul, se manca din.cauzaploi:or $i a carutelor, asa a. ulitele ajungeau mult mai jos de-cat casele. Doar preotii aveau case mai bune. Case mai manaveau boierii. Adesea numele strAzilor se dedeau dupa numeleacestor boieri. Intalneai, de pita', ulita lui Ba los, a lui Do-nici, a lui Pruncu, a lui Catichi, a lui Ciuflea, rusificate maitarziu sub nume de Baloskaia Doncievskaia, Prunkulskaia, Ka-tikskaia, etc. Alte ulite se numeau dupa biserici: Sf. Haralam-bie, Buna-Vestire, Sf. Ilie, Sf. Gheorghe. Altele dupa meseriasi:ulita casapiilor, a cojocarilor, a morarilor. Altele dupa neamuri :ulita anneneascA, ulita greceasca, turceasca etc. Si acestea maitarziu si-au rusificat numele. In mahalaua negustoreasca intal-neai dughene cu fata sub acoperisuri, sprijinite pe stalpi, grosi,formand galerii, iar la usi $i la ferestre cu obloane de fier..Pe Cate o taraba sedea greceste vreun negustor batrân, cu an-tereu $i giubea, sapcA cu cozoroc si ochelari pe nas. Uliteleerau strambe si stramte, capitolul Sosirea pribegilor" dinroman. In alt capitol O iarna Ja Chisinau", la inceputul sdu,ne arata ChisinAul toamna plin de seminte de floarea soarelui $ide coji de harbuji (pepeni verzi) si cu atmosfera mirosindtoata de acest fruct placut. Semintele le vindeau lipovencele.Lipovenii vindeau cvas si inghetata; iar alti negustori, covrigi.In capitolul Po doroghi stolbovoi" intalnim descrierea Or-heiului, a Baltilor si a Sorocei. Prin centrul orasului trecea$oseaua. Pe amandoud laturile ei erau numai dughene ovreie$tiiar pe ulitele din dreapta si din stanga dedeai de gospodariitaranesti, preotesti, ori boieresti, ca la Chisindu. Ici-colo, cateo biserica veche. La Balti, scriitorul insista asupra caselor fa-miliei Clktargiu, mai vechi deck orasul, si ni le descrie ama-nuntit. In mijlocul orasului era o /Aga larga, din care se desfa-ceau ulitele mai mici ale mahalalelor. Aici steteau Moldovenii.Despre Soroca ne vorbeste mai putin, dar mai entuziast. Nucred sa fie orasel basarabean, asezat pe un loc mai incantatorsi mai poetic ca batrana noasfra Soroca, nici drum mai fni-

www.dacoromanica.ro

Page 18: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

720 P. V. Hane

mos, ca acel sapat de turci prin stâncile prapastioase de pematul Nistrului si care duce dela Soroca la Cosauti".

In capitolul despre boierime din Rusii si Romanii, scriitorulciteaza in ordine alfabetica vreo citeva familii pe care le-a cu-noscut in copilarie si tinerete la Chisinau: Andries, Bals, Bo-descu, Bathos,. Buznea, Cantacuzino, Catargiu, Catacazi, Cm-pcni, Cazimir, Cusu, Ciolac, Cristea, Calmutzki, Crusoveanu,

Caso, Cafengi, Dabija, Dicescu, Donici, Frunzetea,Gafcnco, Glafcea, Gusti, Hajdau, Harting, Kesku, Kiriak, Leo-nard, Leonardin, Lazo, Mazaraki, Melega, Moraru, Nacu, Roseti,Rut u, Rali (Arbore), Râscanu, Scrivanu, Sinescu, Teodosiu, To-mulet, Ureche, Zota, etc.

Romanul este ilustrat numai cu figuri i vederi basarabene,ceea ce-i mareste considerabil coloritul local. Vedem astfel pebeizadea AIecu si sotia sa domnita Ruxandra ducandu-se lalocuinta lor din Chisinau, apar bulevardul din Chisinau, o troicaruseasca, Rautul basarabean, stravechia noastra Soroca, casalui mos Sandu, razes basarabean, Intre Ungheni i Tutora,mos Sandu cu fiu-sau.

Am5ndouà scrierile Itti D. C. Moruzi, in care am gasit vor-bindu-se despre Basarabia, au caracter de propaganda : la unavadit, la a dona mai acoperit. Prima, Rusii si Românii, a fostscrisa in timpul revolutiei din 1905-1906 in Rusia, duparazboiul ruso-japonez. Nu se desemnase caracterul revolutiei.Se putea astepta si desmembrarea imperiului tarist. Moruzi s'ag5ndit indata la Basarabia si a scris o 'carte, ca sà pregAteascaspiritul public de dincoace de Prut in vederea evenimentelor.In capitolul Basarabia din Rusii si Românii ajunge sa afirmeca rom5nii de dincoace de Prut stiu mai rnult despre vieatasi obiceiurile Burilor si Japonezilor, cleat despre ale romfini-lor basarabeni. $i ca dintre românii din afara hotarelor ta-rii se interesau mai mult de cei din Carpati si din Pind, decalde cei de peste Prut. Si i se piirea ciudat când se gandea ea aceirornâni niciodata nu facusera parte din tall, din punct de ve-dere politic, pe cind Basarabia fusese parte integrantä dinMoldova. Mai releva si prejudecatile Basarabenilor MO defratii lor de dincoace de Prut. Românii n'ar fi tocmai acelasipopor cu moldovenii i ca moldovenii si-au lepadat numele ands'au unit cu muntenii in 1859. Ca Rominii au domn si mai

CO It,

www.dacoromanica.ro

Page 19: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Basarahia i scrierile lui D. C. Moruzi 721

tirziu rege papista$ $i ea' de aceea bisericile sunt pustii.societatea româneasca nu este tocmai moralä, fiindca ingadue

practica prea mult divorturile $i ca limba chiar de dincoacede Prut nu este atat de curata ca cea rnoldoveneasca. Ca salupte contra unor astfel de idei gresite si de stari de .lucruriprimejdioase a scris cartea.

Caracterul ei de propaganda nu ne suprinde. Ne surprindeacest caracter la Pribegi in tara rapita, scriere intitulata romansocial". Imprejurarile i-au impus insa $i i caracterul propa-gandistic, fiindca a aparut in anul 1912, cand se 'mplineau 100de ani dela rapirea Basarabiei, si a fost, desigur, scrisa in ve-derea acestei date. Nu numai imprejurarile, dar si scopul urtni-nit de autor, care a fost tot de propaganda.

Dupa ce sfarseste romanul, autorul Isi pune aceasta intre-bare neasteptata si nepotrivita intr'o opera literara:.

Bine, dar cu Basarabia noastra cum ramâne? Ca dor nu dedragul principesei Olga am scris aceasta carte? Sa se fi.pierdut$i ea in neam rusesc, ca nepotii lui beizadea Alecu?" Olga estepersonajul cel mai antipatic al romanului. E drept ca de dra-gul ei n'ar fi scris romanul, dar de dragul ce1orlalte da, de$in'o spume. Celelalte personaje sunt foarte simpatice nu nu-mai noua, dar $i autoruhii: erau doar parintii sài, fratele sauvitreg $i mai ales viitoarea lui sotie. Desi n'o spune, totu$ise vede ea' a tinut ca toata povestea vietii lor sa fie scrisa nupentru ea insasi, ci ca o exemplificare a problemei politicea Basarabiei. Indata dupa intrebarea de mai sus urmeaza saptepagini cu caracter politic, unde reia pe scurt ideile din Rusii $iRomanii.

Ce urmarea cu propaganda lui?1. SA trezeasca dincoace de Prut interes peentru Basarabia;2. Sa pregateasca unirea Basarabiei cu Romania.Ne spune in capitolul consacrat special Basarabiei in Ru$ii

$i Românii : Suntem datori a iesi dirt nepaslitoarea noastranesimtire, a lasa la o parte orice consideratiune de prudenta exa-gerata, sofa cu nemernicia, $i a studia neamul nostru de pestePrut", iar capitolul Un ultim cuvant" II incheie patetic: Tre-ceti dar cu mine Prutul, iubiti cititori, si va yeti incredinta, cate de manos, de mandru $i de scump inimilor românesti acestparmac rupt din trupul tarii no.astre, acest tinut frumos, cese numeste Basarabia, unde fiecare oras, fiecare sat, fiecare

CA

si

www.dacoromanica.ro

Page 20: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

722 P. V. Hane

piatra, pot zice, e o ,amintire slantd a trecutului nostru falnicsi unde au stiut sä ddinuiasca impotriva tuturor asupritorilor, atuturor prigonirilor si uneltirilor aproape cloud milioane dintrefratii nostri cei mai apropiati".

Ati observat recomandarea de mai sus ca romanii de dincoacede Prut sa lase orice prudenta exagerata, Cand era vorba deinteresul ce-I datorau Basarabenilor. Facea aluzie, fireste, lagreutatile ce s'ar fi ivit, in asemenea caz, pentru statul roman,care nu numai cA tear fi putut ingadui manifestdri prea vdditepentru Basarabia, dar se vede nevoit sa trimitd la Chisinau de-legatie speciala sa salute pe tar, in anul cand acolo se sarba-torea tocmai rApirea Basarabiei. Dar prudenta 4ceasta o 'ntal-nim si la el, funded niciodatd nu precizeazA ca doreste saucd lupta pentru unirea Basarabiei cu Romania, desi, intr'adevar,in mod 000lit o exprimA. 0 exprimA de douA ori in preflatacartii Rusii si Rom Anil si odatà ca incheiere a intregei car,i.Nu uitati ca scria in timpul revolutiei rusesti din 1905-1906:Vazand mai cu seamA cum se desfdsoarA cu o logica de ne-inlAturat si cum se apropie tot mai mult idealul ce 1-am fost visatInca din tineretele mele". Celalalt pasaj: Aceia insa, care vorfi purtat in suflet un dor atAt de sfAnt si de inalt, incht ei sin-guri nu mai puteau crede in indeplinirea lui si au vAzut deodatdstävilarele cele mai puternice prabusindu-se intr'un -potop desAnge si de fläcdri, iar dorul lor din tinerete reivindu-se falnic,desi inca departat, ma vor pricepe....".

Celdlalt pasaj care incheie cartea sa fie si incheierea comu-nicarii noastre:

Ora sfAnta,se apropie! Auziti clopotele Kremlinului sunAnda jale sfarsitul a zece veacuri de sclavie tarista! La mulledspornica si roditoare, istorici, poeti, literati, pictori si artisti, aiOrli. Reinviati geniul Basarabiei! Aprindeti-va faclele, ca saluminati trecutul, ardtAnd celora din intuneric calea falnica aviitorului! Grabiti-vd, nu pierdeti timpul, cdci in curand poatese vor implini versurile bdtrAnului Conachi: Cfind norocul isischimba pasul, n'aduc anii ce-aduce ceasul !"

www.dacoromanica.ro

Page 21: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Poetul Vladimir Maiakovski 723

POETUL VLADIMIR MAIAKOVSKIde Elena Eftimiu.

In primavara anului 1928, pe cand imi faceam studiile la Praga,ma plimbam inteo zi cu niste colegi cehi i rusi emigrati pe una

strazile principale ale Pragai. La un moment datscriitorul can-cazian Cheidze ne spune tare : iat1-1 ! " Era Vladimir Maia-

kowski marele poet rus invitat sä tie o conferintä la Praga.Se intorcea in Rusia dupa o lungä calatorie in America si Franta.Era oprit in fata unei vitrine cu carti straine a librariei Topici,de pe Narodni Trida. Uu barbat inalt, de aproape doi metri, cuc.apul mare $i pärul cret tuns marunt, cu umerii puternici simplu.$i mare ca Rusia.

Cheidze ni 1-a prezentat. Ne-a poftit apoi pe toti sa luam oceasca cu ceai la cafeneaua Artistilor. Tot timpul a vorbit Maia-kowski. Ne-a povestit impresiile culese din calatoriile sale. Eraindragostit de Crimeia. Nea citit, in manuscris, versuri din vo-lumul ce-I pregatea Cristale de Boemia ". Despre Romania $tia.ca are o muzica populara nostalgica si auzise ca poporul romanare multe afinitäti cu cel rus. Ne-a invitat pentru a doua zi la con-ferinta lui, in sala Teatrului Vinilrady.

La conferinta a vorbit despre iubirea intre oameni i libertateagandirii. Bine inteles a adus i elogiul comunismului. Prea marelucru insä n'am inteles. Ceia ce nu pot uda insä, este succesul pepe care 1-a avut. Nu cred ca un alt orator sä fi cunoscut atateaaplauze i ovatii ca Maiakowski. In aer se aruncau pälärii, mainilese agitau ; sala 'Area hipnotizata. In timp ce vorbea, umbla decolo /Ana colo cu mainile in buzunar ; avea o voce puternica,distinsl i un timbru pläcut, o dictiune dna, o limbd simpla $iexpresiva, figuri scenice.

Dupa doi ani, in primavara mi 1930, s'a raspandit vestea capoetul Vladimir Maiakowski s'a sinucis.

Anul acesta implinindu-se 10 ani dela moartea IUr Rusii 1-ausarbatorit proclamandu-1 cel mai mare poet al Revolutiei lor si al

dinI

www.dacoromanica.ro

Page 22: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

724 Elena Eftimiu

secolului. Este poetul care a avut o influenta desavarsita asupraculturii poporului rus. Este novatorul i avantgardistul care adeschis o epoca noua in literatura rusa, mai ales in poezie, in carea adus o forma' si un cuprins nou. Este ganditorul care s'a legatpentru totdeauna cu inima si cuvantul de epoca in care a trait side clasa din care facea parte cea proletara. A cautat sa tre-zeasca in oameni dorinta pentru o vieata nouà $i lupta care trebuedusa pentru cucerirea acestei vieti. El stie ce este bine si ce esteeau. Cunoaste i intelege cauzele raului in vie*. Poetul Maiako-wski traia cu bucuriile si durerile poporului sàu, Ii intelegea sen-timentele i ganduriIe, Ii canta eroismul si virtutile. A fost, caDostoiewski, aläturi de oamenii saraci, amariti nenorociti, asupritisi nedreptatiti. Era cuprins pentru acestia de un sentiment de innprofunda.

Maiakowski s'a nascut in Bagdad in Julie 1893 intr'o incaperea inchisoarei imperiale dela periferia orasului. Parintii lui erauinvatatori. Desi copil, 1-a influientat mult revolutia din 1905. Inanii 1906 familia lui s'a mutat la Moscova. Cu tovarasii dela scoalalua parte la demonstratiile politice si la meetinguri. Pentru agitatiipolitice a fost inchis de cateva ori. La inchisoare citea pe clasicirusi si pe poetii contemporani. Liber, citea pe Marks, pe Engelpe Hegel, i pe Lenin.

In anul 1911 si-a inceput activitatea poetica in acelasi an cuWittman Si Verlaine.

Atunci vechiul imperiu traia o criza grea interna. Literaturain acele momente trecea si ea printr'o perioadd bonlavä si cautaun adapost spre a scapa de mizeria morala $i materiala, de fricasi nesiguranta zilei de. maine. Lumea de atunci, cuprinsä de panicasi intr'o predispozitie sufleteasca penibila este reflectatä in operascriitorilor Artibasev, Leonid Andreev, Ciricov, Bunin, Kuprin sialtii. La inceputul secolului 20, a aparut Maxim Gorki care a sim-.tit catastrofa ce va veni si a redat-o in opera sa Vestitorul defurtuna". Aceastä opera a lui Gorki. care a aparut ca o reactie apesimismului si a lasitatii, pentru a aduce apoi speranta zilei demaine, a influentat adânc pe Maiakowski.

Maiakowski a inceput sä scrie in revistele futuriste cari apareaula Moscova. In 1913 pe scena teatrului Luna Park" din Petersburgs'a jucat prima piesä a sa : Tragediea lui Vladimir Maiakowski"regizata si jucata de el. In aceasta tragedie se descopera pe sine,

rostul vietii sale. La premiera a fost si Maxim Gorki care

si

www.dacoromanica.ro

Page 23: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Poetul Vladimir Maiakovski 725

s,i-a dat seama ce talent are in fata sa. In anul revolutiei din Oc-tombrie 1917 a scris piesa Misteria Buff e expresia eroica, sa-tirica si epica a epocei. E dedicata tuturor popoarelor care luptapentru libertate. In 1918 a inceput sa scrie scenarii de filme in carijuca singur rolurile principale. In 1921 a scris poema 150 de mili-oane in care descrie conflictul statelor unite cu Rusia, transformaaceste sari in oameni care lupta pentru binele omenirii si cer calumea sa deving mai buna. In acest an 1921, s'a deschis la Petro-grad casa artistica a iratilor Serapion niste negustori foarte bo-gati, care si-au pus palatul lor la dispozitia scriitorilor si artistilorrusi. Aici isi citeau versuriie simbolistul Blok, Gunilev si altii.Maiakowki si-a citit aici poema sa 1915" dedicata celor ceindura foamea si frigul. In poemä släveste pe omul superior, acelacare suporta cu umilintä asuprirea pentru ca apoi sa se ridice dea-supra celorlalti. Ca si Nietzche are mult dispret pentru burgheziipedanti si pentru mediocritate. .

In 1923 Maiakowski a scris cateva poerne intre care mentionam.Pro eto" (Pentru aceasta ). Vladimir Hid Lenin si Horaso" (Foartebine ), poemä piing de dragoste pentru familia socialista, mandriapentru succesul ei, increderea intr'o inflorire mare si nemai vazuta.In Horaso slaveste pamântul Rusiei si al marilor rusi.

In 1928 a scris eseul Dati cronici", cad cronica este hrana zilnicafara de care nu se poate trai. Prin cronica se arata vie* asa cumeste.

In 1929 a scris teatru. Dreptatea comsomola, Inchisoarea si Baia,si Moscova arde". Eroul comediei feerice Inchisoarea", -Prisa-pchin viseaza o vie* linistità si confortabila, asa cum si-o in-chipuie el. Nu vrea sa traiasca intr'un mediu artistic si savant undese insultà oameni sau se framantä idei, idei care pot aduce schim-bari fundamentale in legile vietii.omenesti. Acesti savanti cheamamartori pentru sustinerea ideilor lor pe aceiasi oameni pasnici casi el, carora le vorbesc si le impun parerea bor. Ultima sa lucrarescrisa in anul mortii este Vo yes golos" .(Din tot glasul). Sinu-ciderea" o tragi-comedie neterminata si Omul materie". Tea-trul lui Maiakowski este agitatie, emotie, pasiune si aureola vietiicare va veni. Teatrul lui era o tribuna de pe care se raspandeasatira 5i conflictele epocei, realitatea pe care trebue sa se ridice sisa se organizeze masa de milioane de oameni. Teatrul lui este falltroi. Eoii sunt poporul care luptä pentru o ideie. Spatiu si timpnu este. El traia evenimentele si apoi le prezenta completandu-le

www.dacoromanica.ro

Page 24: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

726 Elena Eftimiu

pe scen5, care trebuia sä serveased massele. La piesele lui, teatrutse schimba in meeting. Cunostea finetele artei scenice, a lucratmultä vreme cu Meyerhold. Sub influienta lui au crescut drama-turgii si scriitorii Tretiakov, Visnewski, BeztMenski, Pogodin, Glebov,Selvinski $i altii.

Prin anul 1921 Vladimir Maiakowski a inceput sa scrie poezii cariau atras atentia lui Lenin. In prima sa poezie Eu" (Ia) este redatprogramul planului s5u. O grAmadd de iubire am pentru planu-rile noastre pe care le vom raspândi ca fumul, cu pasi giganti.Grimadd de iubire si de urà am in suflet. Dar cu dragostea mea asvrea sa salvez intreaga lume". Cu aceste cuvinte isi incepe carierapoeticii. Pentru Maiakowski, poezia trebue sa" alimenteze icleile inaltesi sä dea o nuant,i de romantism vietii. Ea trebue sa se in-toarca la vieata si s'a prinda tpt ce este actual. S5 nu cunoascamargini. S5 treacd peste frontierà ca un vârtej revolutionar, sächeme a lupt:a. Sa" fie un izvor nesecat de munca si in acehts timptin templu al odihnei spirituale. Poezia este o munca grea, esteceva complicat, cu mult mai greu de piitruns de cunt se crede,trebue sa fie curata, iese din suflet spre a brava eternitatea.

In poezia lui Majakowski predomina nationalismul. Cele n ai fru-moase versuri le-a scris pentru noua ordine a lumii, pentru omulnou si pentru vieata care va sa vie. Sl5veste vieata ,,i realitatea p5-mânteasca. Era un vizionar care a prevgzut destramarea veelic; ase-zAri sociale, capitalismul fara sens, salbatec si neomenos care pa-trunsese in politica, moralk vie* si arta, ca o ratacire, ea o plaga.Maiakowski a scris Versuri despre pasaportul soviet", Marusiis'a otravit", Negru si alb". In toate versurile sale este futurist siare incredere in tezaurul sufletesc al oamenilor liberi, in lupta-tori si creatori In fiecare poezie a sa punea ate o bomba ' siun steag", cum spunea el. In versuri patetice a cfintat revolutiasi a sustinut-o, iar in satira a satirizat pe dusmanii revolutiei. In

Levii Mars, Marsul sting.Desi era cunoscut ca un poet agitator, el era un line adfinc si

original, cum este in Poema primaverii". Versurile lui traiesc $i

respird cu pasiune si dragoste pentru om. Un mare umanist si prie-ten al fericirei. Fericirea parnânteasc5 in conceptia lui se cuprin-dea in lupta pentru socialism. Poporul rus, destinul si vitata luiera un izvor nesecat de inspiratie pentru el. A $tiut sa palrundatainele adinci ale stiintei, s'a uneascil lirica actinca cu proza aspra,arta oratoricd cu cea gazetareascd, sarcasmul cu z imbetul, amarul

www.dacoromanica.ro

Page 25: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Poetul Vladimir Maikaovski 727

cu optimismul plin de vieatd. Niciodath n'a voit i n'a putut coboriideia revolutiei in care vedea viitorul omenesc. Nu voia sh sedesparth de pämânt, de realitate, de stil. Disoretuia burghezimeafalsh si pe cei care chutau frumosul in ireal, in exotic, in cuvin-tele pompoase. Sentimentul realifatii i-a dat posibilitatea sh priveaschintreaga lume i sh descopere incanthrile ei. A cântat mhudriaomului i credinta in puterea lui : nimic nu este mai puterniccleat omul". Ii pläcea s stea de vorbh cu multimile nu cu indi-vidul. Le vorbea despre phmânt, putere, vie*, munch i shnhtate,caci multimea nu intelege mistica simbolich si nici n'o in-tereseaza.

Odata cu revolutia din Octombrie, poezia lui Maiahowski setransformä in lupta socialä. Laudh avioanele, chnth fabricele, ascos poezia din salon in stradh. La Moscova isi declamä versurilepe estrade, in aer liber, ca sh fie ascultat de mullime, chci tipo-grafiile erau ocupate cu tiphrirea manifestclor revolutionare. Multedin idealurile savante bolsevice au dev enit pesiunile sale. Odath ciidistrugerea capitalismului Maiakowski a flint vechife forme ale poe-ziei, and nu numai o rcezie rouh dar si un Ecu iip de poetCu el incepe sh se discute problema unui nou Eu" poetul ir-dividuaI. Pentru el tipul poetului ideal este Lenin.

Maiakowski era un adept al teorici arta pentru arth". A duso lupth aprigl sirnbolisrnului. 1mpreuna cu Chlebnicov au pus in practich teoria futuristh care vrea sh dea o noud fornmlh subiectului,frazei .si cuvintelor. Lii Maiakowski ii plac diminutivele si stilultelcgrafic Poeziile stint scrise la persoana 11 singulara sail pluralh.Versul lin are o metrich severh, seamhnh eu stilul oratoric Limbae tin fel de dialog. Pune euvinte in gura eroilor din poezii, inreplicele dramatice de un adevilrat dinamism. Comparatiile Idi suntoriginale. Iata chteva exemple: ma simt singaratiec ca i privireacare piere a orbalui. Mazicantul nu-si poate desprinde mdinilesale din dintil albi ai clapelor furioase. 1i margineste opera Iaviziuni concrete. El vede totul marit. TransfOrmh ideile abstractein tablouri concrete cu care se imbrach subiectele z doctrinelefiirrtei omenesti. Nu-i plac umbrele. 11 atrage tot ce este chip, cu-loare, parfum, gust. Pentru el nu nista eri sau maine, ei numaiastazi.

Maiakowski s'a gandit si la copii, chrora le-a consacrat versuri ca :Stihideteam". Era sigur dl prin aceste poezii copiii vor invatasä traiasch, sa siinta, s I gdndeasch si sit activeze. In poezille Cum

www.dacoromanica.ro

Page 26: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

728 Elena Eftimiu

sa fii", ,,Calul de foc", In jurul lumii" si in multe alte poezii,vrea sa insufle copiilor cateva concepfii despre lume, vrea sa learate cata munca se depune peatru facerea unei jucarii, sa cunoascageografia. Copiii trebue sa stie ea unii oameni sunt sAraci,iar altii bogati. Desleaga multe probleme pedagogice. In povestile,cantecele sau anecdotele cu haz este multa morald ; in toate scti-erile sale pentru copii este tot atat de serios, de cinstit si deindrasmet, ca $i in celelalte. Maiakowski totusi nu uita pentru cinescrie.

Maiakowski iubea Ucraina cu oamenii ei frumosi, cu satele in-florite si ora$ele deschise. Tot ce scria era trait de el si adanccugetat. A scris despre femeile ce-si pierd tineretea prin restau-rante noaptea, despre indienii flamanzi, exterminati de exploatatiacapitalista. Despre fata americana care inoata in dolari $i care i$imita tovara$ de vie* nu un suflet de om ci unul tot atat de bogatca $i ea. Poetul cere ca lumea toatá sA munceascd. Multi din eroiisai sunt mandri, nemultumiti, nu recunosc nici o autoritate, neagaburghezia, arta ipocrita $i vieata mocirloasa". Pentru el nu existacei de sus" sau cei de jos". Toti oamenii sunt egali. Se simtein opera lui un moralism patetic, ironic, suparacios. De multe orinu se impaca nici cu sine. In toate creatiile lui slaveste nastereanoului om, care sa se ridice deasupra legilor naturii, sa se eliberezepe sine si pe cei din jurul sàu. Omul in sufletul cAruia sA rasunetoata gama pasiunilor omenesti si toate conflictele interioare. In locde mild pentru sine $i pentru lacrimile i suferinta omenirei, inlocul pesimismuItii nemarginit, la el si-a fdcut loc o adancd credintain realizarea dreptatii sociale. Forta poemelor, a versurilor, a epi-gramelor si a dramelor lui Maiakowski consista in faptul ca poetula indrasnit sa-$i puna problemele pe can si le-au pus marii scriitorigeniali rui, probleme de interes general. Interesele lui personalesunt legate de interesele poporaui sau. Noua conceptie a patriotis-mului a gasit in el pe noul cantaret.

La 14 Aprilie 1930 s'a sinucis. Cu un glont in inima a pus capatvietii sale $i dragostei nefericite. El care toata viata a luptat pentruo fericire mai mare pe pamant a cazut jertfa burgheziei. Corabiadragostei s'a izbit de vie*" au fost ultimele lui cuvinte scrise oclipa inainte de a muri. A läsat urmatoarea scrisoare :Pentru cä mor sa nu invinuiti pe nimeni i rog sa nu plangeti preamult. Stiti ca nu-mi place acest lucru. Mama, surori $i prieteni,

www.dacoromanica.ro

Page 27: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Poetul Vladimir Maiakovski 729

iertati-ma. In afara de aceasta, alta iesire pentru mine nueste. Lila, iubeste-ma mereu. Familia mea este Lila Brik, mama,sora, Veronica Vitoldovna Polonska. Rog tovarasii dela guvern sale ajute pentru ca vieata lor sa. fie mai suportabild".

A doua zi a fost expus in fata publicului. Peste o suta de miide oameni au trecut in fata catafalcului. Cand a murit multi cre-deau ca s'a terminat odata cu el $i acea neliniste pe care a adus-ocu sine in literatura $i arta", neliniste pentru viitoarea pace a lumii.Dar s'a vazut ca dupà moarte a riimas aceiasi neliniste, acela$ gigant.Versurile lui continua sa legene tineretul. Pe estetica $i tehnicapoeziei lui se sprijina poezia rusd de astazi. Este poetul cel maiinspirat, cel mai delicat $i cel mai omenesc al Rusiei. Ca orice poetnational, el continua sä traiasca in constiirrta poporului, il influen-teaza, il educa. A aruncat o punte vie spre urma$i, in nemurire,caci nu este numai un poet national, dar si universal. Opera lui aaparut in 27 limbi ale Rusiei si 21 limbi straine. 221 de cali intr'untiraj de aproape $apte milioane exemplare.

A murit ca si Esenin pe care I-a influentat. El este insa maiuman, mai pamântesc $i mai putin sentimental. Cu el a murit unmare glas al trubadurului revolutiei un adevarat maestru al cu-vantului.

Poezia lui insa n'a murit. Ea traigte in poporul rus. Versurilelui au intrat in vieata poporului rus, in vieata fabricelor, a uzinelorsi a colchizurilor.

www.dacoromanica.ro

Page 28: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

730 loan M. Neda

TESAUR DIN CUGIR (JUD. HUNEDOARA)de loan M. Neda

CRACIUNUL-COL1NDE.

De cum incepe postul Sfintelor Sarbatori ale Nasterii Dom-fetele si copiii din acest sat, se aduna in grupuri

pela uno-a din ei, cu scopul de a invata cantece deCraciun 1).

Aceste repetitii merg pima in seara ajunului. Din timp, co-piii i5i fac steaua si Ii procura imbracamintha pentru a mergecu It ozii.

Copiii colinda de cum incepe a se insera si pana la 12 noaptea.Dela miezul noptii si pana dimineata, fetele si flacaii le iaulocul la colindat.

Dam mai jos catel a colinde ce se eatrta in acest 10c cu oca-zia Craciiinului:

a) Sus la poarta raiuluiSade Maica DomnuluiC'un pahar galben in mana.Ea tot plii3ge si upina$i vin ingerii de o intreaba:

Dece plângi Maicuta draga?0 da eu cum sa nu plang

Ca sunt oameni pe parnantDimineata cum scoalaNu se 'nehina,

Si sg duc la fagadau$i 'njura de Ditmnezeu.Nu le frica c'oi trasni,Dar mi-e mila de coniiCa ramân pe drum pustii. 2)

b) Sculati, sculati mari[baeri

Ca nu-i vreme de a dormiCa-i vreme de a'mpodobi

Vota. Partea I-a s'a publkat Iii aceasta !IA/1sta, an. IV (1939), nr, 8 pag.351 363.

1. In cuisul anului nu se ciinta din eolinde, ei cred ca Ii e ft c bubc ingura.

2. A se vedea arianteIe din cornunele Hendorf ,siSalcau din jud. TArnava-Mare si comuna Dragus din jud. Fagaras (cf. Florian Cociso, Depre rds-pdndirea geogra Heil a anui Untec de stea, lii Sociologie Ronidneasca, III (1938),p. 44, nr. 54).

nului, flAcaii,caoele

senu se ,,pala

www.dacoromanica.ro

Page 29: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Tesaur din Cugir 731

Ca nici noi n'am dormitDe asark dealalia sariDin sara ajunuluiSpre ziva Craciunului.C'am umblat de-am colindatSi pe Domnul 1-am cMat.L-am catat si 1-am aflatAici in curtea lui CraciunIn ieslea boilor Miscand.Unde Domnul cand nasteaRoua peste boi cadeaPrin pociumb faclii ardeau.Doamna daca auzeaPa la afafa ca-mi ieseaCu cisrnuta itni tropotea$i din grai asa-mi graia:

Dar voi cetini de ficioriPrea din noapte ati minecatNici cocosii n'au eantat

,Voi pe noi ne-ati colindat.Dar intoarceti-va inapoi$i sariti in cea gradinaSi vä rupeti flori in minaSt le muiati in fintand$i veniti tot dikorlindRahorind si prehorandSi pe Domnul pomenind.Ca voi de li-ti pomeniEl pe voi va va däruiC'un colac de grail curatCu ferdela masuratCu vin rosu strecurat.

c) Roaga mi se roagaDài Domnului, Doamne

Fecioras de craiCa pe el sä-1 bathVanturile toateGAndurile toate.Sus la muntii crunti

La brazii rotunziCa el sd vânezeCel cerbut murgut.Cel cerbut murgut.and ii auziin calea lui esiDin grai grai:

Feciora5 de craiNu ma sajetaGa mi-or skjetatNouà frati de ai meiSlugile ce le ai.Si din carnea lorMult te-ai onoratSi te-ai uspatat.Mai bine te aruncaIn coarnele meleSa ne putem duceSus la muntii cruntiLa brazii rotunziLa piatra muschiata.ra isvoare reciVin fete de GreciSi tu ti-i alegeFata GrecaluiAi mai mititicaSi mai frumusica.

d ) Pe un strop de mareLerui DoamneLa masa ga'lbena$ade Dalba, sadeFirul si-I torcea.Fir .de aurel,Si de dormi 'n el.Pe un strop de marePe mare la valeSunt doi paltini 'naltiNalti si minunatiSi in varvutul lor

www.dacoromanica.ro

Page 30: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

732 loan M. Neda

Stint doi $oimi.Jos se slobozirAFirul apucargIn ghiara il luaraSi se ridicardCuibul sd $i-1 facACuibul puilorSi al $oimilor.

Hai razd de soareMu It e$ti umblAtoareNu cumva ai vAzutCine mi-a luatFir de aurelSi de dormi 'n el.

Maica DomnuluiEu di am vAzutCine ti-a luatFir de aurel,Si de dormi 'n el.

Du-te $i le spuneFirul sa-1 aducaCA de nu-1 aduceEu voi blestemaSi mai rAu le-o sta.

e) La nunta ce s'a intamplatIn Cana-Galileii.Fosta $i Isus chematIn Cana-Galileii.Iara$i Maica hii IsusIn Cana-Galileii.Vazand ca nu-i yin deajunsIn Cana-Galileii.Zise fiului iubitIn Cana-Galileii.Vinul tot s'a ispravit.In Cana-Galileii.Apoi Isus s'a sculatIn Cana-Galileii.Slujile $i le-a chemat

In Cana-Galileii.Apg in sase vase a pus .

In Cana-Galileii.$i le-a umplut pang susIn Cana-Galileii.Atunci el le-a cuvantatIn Cana-Galileii.Apa in vin s'a preschimbatIn Cana,-Galileii.Atunci toti au crezutIn Cana-Galileii.CA Mesia s'a nAscut.In Cana-Galileii.

f) 0 ce veste minunataLângg Viflaim s'aratACeriul strAluceaIngerii veneauPe-o raza curatg.PAstorilor din campieLe veste$te o bucurieCA intr'un mic loca$Din acel ora$E sfanta Maria.PAstorii cum auzirdSpre loca$ul sfânt pornirlUnde au aflatPruncul luminatSi il preamArirg.

g) Sai cocos din pod pe vatraHoi dai ler boieri bAtrani.SA te ciumpelim odatdHoi dai ler boieri bAtrani.SA te baje gazda in poaleHoi dai ler boieri bAtrani.Jar acum sA ne lasg. 'n casACA afarA ploug tareHoi dai ler boieri bAtrani.CAci suntem in haine verzi

www.dacoromanica.ro

Page 31: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Tesaur din Cugir 733

Hoi dai ler boieri batrani.larà dacd nu ne creziHoi dai ler boieri batrani.lesi afara si ne veziHoi dai ler boieri batrani.

h) Trei sinoare de mataseColindam DoamneSloboaza-ma gazda'n casaColinddm DoamneCa de asara is tot pe afardColindam Doamne$i calul mi-o cimpovitColindam Doamne$i ar trebui potcovitColindam DoamneCu potcoave de colacColindam Doamne$i cu cuie de carnatColindam Doamne$i cu'n ciocan de rachieColindam DoamneBund ar fi gazda sa fieColindam DoamneTrandafir rosu'n fereastraColindam DoamneRamai gazda sanatoasaColindam Doamne

i) Colo'n sus si mai in susEste o dalba manastire$i Inauntru cini eraEra Maica PrecistaC'un fiu mic ce tot plangea.Maica-sa din grai graia:

Taci Fiule nu mai plângeCaci Maica-ta ti-o daDoud mere, cloud pereDoud dalbe ale mele$i cheile raiului

Raiul ca sä-1 stäpanesti$i cerul sa-1 lacuiesti.j) Sfanta Maica lui IsusRataceste in jos si'n susPe campia unui rauPrintre grane pana'n brau.Cauta loc sa s'odihneasca$i pe Fiul sfant sä-1 nascaSub un plop cu frunza deasdJos pe pajiste se lasä.Plopul frunza'si cIatinaPace Muma nu-si afla.Tulburata Maica SfantaDin grai astfel ii cuvantä:

Ale lei plop neinduratFii de astazi blestemat$i de mine pe pamant$i de Dumnezeu cel Slant.Frunza ta sa n'aiba stareCat e ziulica mareSbata-sa ca de furtuna$i pe vremea cea mai bunä.Sfanta Maica a lui ChristosRdtaceste in sus si'n josPe un plai scdldat in soarePrin fanete numai floare.$i pe Fiul Slant sa-1 nascaCauta loc sa s'odihneasca.La un grajd de cai sosesteAcolo ea poposeste.Caii rod fac tropot mare5' odihna Maica n'are.Suparata Maica SfantaDin grai astfel le cuvantä:

Fire-ati cailor sa fiti$i de Mine afurisiti$i de Domnul pe vecieMersul fuga sa va fie.Zi si noapte sä 'mancatiRar voi sa VA saturati

www.dacoromanica.ro

Page 32: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

734 loan M. Neda

Numa'n ziva de.pripasNici atunci deck un ceas:Sfanta Maica" PreaslAvitaRätaceste obositàPrin livezi inrouratePe sub pomi cti crengi plecate.La un grajd de boi sosesteJos in iesle poposeste,Boii blanzi la ea privesc$i sufland mi-1 aburesc.Odihnita" Maica sfintaDin grai astfel cuvanta:

Boulenilor iubitiBinecuvantati sä fiti$i de Domnul si de Mine$i de Fiul care vine.La umblat sa aveti pas linLa mancare sat deplinCate un ceas voi sa mancatiIar un ceas sa rumegati.Pe la cantatori tarziuPreaslavita naste Fiu$i and naste Maica SfântaIngerii yin in zbor i canta.leslea cea cu fan pe jos

Se preschiniba in rai frumos

Iarà grajdiul campenescIn palat impäratesc.Mil faclii pe jos s'aprindCa luceferii lucindIar prin iesle cresc bujoriFanul s'a schimbat in flori.$i veneau mojneni caruntiJuni pastori de oi din munti-Falnici Crai din tari strainePruncului sä i se inchine,Mama trandafir la fataCuprinzandu-si Pruncul in brateSaruta desmierdatorObrajorii rupti din soare 1)

/) Patru pastori se 'ntalniraRaza soarelui, floarea soarelui$i asa se sfätuiraHaideti fratilor sa mergemFloricele sä culegemSA impletim o cununitaSi-i ducern hii ChristosSä ne fie,de folos.Trandafir rosu in fereastraRamai gazda sanatoasa.

A ce vedea varianta acestei colinde in comuna Albesti, jud. Tárnava-Mare cf. I. Cocisiu, ibidem, p. 544, nr. 48).

www.dacoromanica.ro

Page 33: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

kenagerea komiin Aiwilerner /35

PERIODICE ROMANESTI LA PARISde V. V. Hane

Pe rano articole, studii i traduceri de scrieri române$ti, in re-wistele i ziarelestreine, emigrairtii români scoteau $i publicatii perio-dice in limba natala, cu scopul de a crea o atmosfera de'entusiasmvai de gamurire in mijlocul Romani lor ce se gäsiau in numar impor-.tant in Capitalele Europei, PrectnnIi de a lransmite in Ora &-duffle i indemnurile

Astfel erau: Romania Viitoare, Junimea Romana, OpiniuneaOiteiumul.

In iZomania Viitoare (Paris, 1850) publica George Cretzianu Pom-pierii Romani", in onoarea vitejilor cari au pnut piept Turcilor, inçlealul Spirei, la 18482; iar Nicolae Micescu tipare$te CantareaRoma tier, ,difOr editia franceza a poemului lui Russo, cu cunos-Puta prefatä ca scrierea a fost gasba in una din mänästiffle

4$catoare- proclamatie" publicata in fruntea revistei :ani trecura de calla, printr'o tradare mi$eleasca, smulsi din

poporfilui, lipsiti de dulcea caldurä a soarelui patriei zacem,ierind pe pamantul strein, pe pamantul exilultp. Dar nici odata

ininia nonstra nu se simte mai dureros frarnantatä cleat in minu-tele -acelea cand imaginatia pe aripele s'aie ne stramutä in mijloculacelui popul mare $i bun, pe care atat I-am iubit, caruia am ;lujitcu credinta si dela. care, o marbirisim cu mandrie c'am primit dovezilietagaduite de dragoste, cad sprijinul si ajutorul lui nu ne-a.lipsitoilcand in lucfflrile, in intreprinderile noastre a socotit ca vede unseam de ravna noasträ pentru binele ob$tesc ; nici o datä, zicemmima noastra nu sangereaza mai mult, deck cand in fiecare suflarea vfintului. ce trece peste Carpatii no$tri i ajunge Ora la nol;autim un suspin, un racnet al suferintelor tàrii. Ne ascunseram insä

p. 63;2 ei. si I. N. Apostolescu, L'infl... p. VII;A V, Preocupari Literare", No. 9 si 10, Noemvrie si Decernvrie 1939, arti-

tcotele,d-lui Petre V. Hanes, despre Alecu Russo.

1or.

vtuhli

$i

www.dacoromanica.ro

Page 34: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

736 V. V. Hanes

doi ani durerea, ne inecaram, fratilor Români, suspinele, ne sorbirarnlacrämile Med a VA da nici un semn de compatimire, fail a vatrimite nici un semn de nadejde, nici un cuvânt de m'andiere $ifratie...

Trebuiram dar in curs de doi ani a ne margini in fierbintelerugi ce ardicam pe tot minutul Cara cer pentru mântuirea patriei ;a-i apara drepturile inaintea populilor luminati si a guverneloraratand insemnatatea politica a Romaniei in interesul Europeial .civilizatiei; ne munciram a-i dobandi ajutoare in prezent sialiante in viitor in .contra siluirii ce-o apasa sub camuirea cea farade lege a ciocoiului si sub barbara invazie a streinilor,..

Fratilor, nu dati crezamânt vorbelor apasatorilor tarii, nu valasati sà và arnageasca nici cagaduelile, nici invitarile ciocoilor si alMuscalilor ca printr'o miscare färä semn sa pravaliti tara in prapastie.A$teptati in rabdare i rezignatie ziva ursita. Sentinele ale poporului,deslipite de trupul lui $i raspandite de vijelii pe fata lumii, noipriveghem cu luare aminte si pipairn lucrarea surda ce se face ininima populilor-frati $i nu vom lipsi a vä prevesti in ceasul &step-tarii generale, aceea ce aveti a face. Fapta voasträ atunci va fimare $i glorioasa, caci misia Românului ce a luat de devisä : dreptate,fra(ie, este aeeea de a se afla el mai intaiu, in Carnpul de batae, inavangarda luptelor democratiei in contra tiraniei !"

Paris, 20 Sept. 1850

Junimea Romcina (Paris, 1851) 1 era redactata de mai multiromani, printre cari putem cita pe G. Cretzianu, A. Odobescu.mitrie Florescu, Dr. P. Iatropolu, Dimitrie Berendei si Al. Sihleanu.

Ziarul era organul Soc. Junimea Româna", al c5rei suflet eraCretzianu. Au aparut trei numere tiparite pe hartie subtire i usoaraca sa se poata strecura clandestin in tall, pe sub vamile $i caran-tinele rusesti 2.

. In aceasta revista s'a publicat discursul lui Balcescu, MiscareaRomAnilor din Ardeal", pe care-1 rostise dinaintea compatriotilorsai, la Paris, in 3/15 Mai 1851, cu prilejul comemorarii marii adu-

nari depe Câmpia Libertatii, dela Blaj, la 3/15 Maiu 1848.

Mai Juin, 2 numere, 40 mare 132X26). Tip. de Soie. Se gasesc exemplare

din primul numAr in 40 (28x21). In Ian. 4°, 4 (28x21).Cf. Publ. per. rom., Hodos, p. 354-355.V. si N. lorga, /. 1. s. 19, III, p. 296 (nota).2 AL Odobescu, Opere Complete, Buc. 1908, p. 243 245.

ii

www.dacoromanica.ro

Page 35: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

. Renasterea Ramâniei s,., nun 73'7

Din nota dela sfaritul primului numar se vede tendinta spreinfrAtirea tuturor Rornanilor :

Rugam pe fratii nostri cari vor priimi aceasta foae sä copiezearticolele ce vor socoti de cuviintä si sä le imprästie in popor. Deo cam data foaea nu e redijata de cat de studenti Muntenidoveni asa dar, pentruca s'a fie un adevarat organ al RepubliceiRomanilor, invitam pe junii democrati din Transilvania, Bucovinasi Banat a se pune in relatie cu noi fara intarziere. Orice pri-veste aceasta foaie se va adresa, la cetateanul Dirnitrie Florescu,rue de l'Est, 1".

Principiile cal'auzitoare ale revistei erau :10 Principiul insurectiei. cel dintai drept al unei natii impilate.2° Din dreptul de aparare naste principiul so1idariii intre popoa-

rele cari au aceeasi soartà (Romanii solidari cu Polonii, Ungurii,Italienii).

,La sinitimantul de amor corespunde principiul suveranitätiinationale, cad cei ce-si iubesc patria nu vor s'o vada' nici intr'unchip supusg. Din principiul suveranitatii naste acela al intrunirii, fiindcaeste stint ca suveranitatea piere odatà ce se insträineazg a partedinteinsa" (Rousseau. Contractal Social).

3° Tot din simtul amorului naste prinapiul egalitatii, care nu ealtceva de cat fratia practica ; si insfarsit dreptatea care cuprindein sine toate celelalte principuri, si Fara care revolutia ar fi ca lumeafàrä aer sau ca un om fära' sange."

Asa dar, in rezumat :1° R'azboiu celor apAsAtori, solidaritate cu cei apasati.2° Independenta i Unirea tuturor Rornanilor.3° Organizarea adevaratii democratiiIn articolul program se scrin uringtoareleInca' o data', la voi ne adresAm mai cu seamä, juni patrioti,

inime tare si simtitoare Auziti chemarea fratilor vostri ; i, dad.credeti cä sunt in calea adevarului, mergeti alaturi de dansii. SA' negrAbim mai inainte ca egoismul sa' vie a ne xa(i inimile si a nesläbi curajurile; s.5 inaintam pe and focul sacru arde in noi, c5ciun minut de entusiasm pretueste mai mult decal un secol de nelu-crane. Voi, ce sunteli mai batrani cleat noi, veniti a ne impärtäsipovetile voastre ; v vom comunica caldura noastrà. Iar voi, cariveniti dupd noi, voi cari sunteti incA copii, invAlati a pronunta cti

Cf. Publ. per. rom., Hodo§ §i Sadi lonescu, 1913, p. 356.

i Mol-:

3^

!

www.dacoromanica.ro

Page 36: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

738 V. V. Hane

amor dulcele nume de patrie, adunati un capitol de simtiminte gneroase spre a ni le insufla nota insine, daca vreo data ne vorraci in credinta noastra. Astfel, Romania va fi in totdeauna jung, sjunimea intotdeauna romang".

La noi elementele cari constituie o nationalitate (limba, suvenrile, obiceiurile, etc.) s'au pastrat neatinse. Insä aceste nume nepretuite trebuie lucrate : avem a forma o literatura nationala, o industrie nationala, arte nationale. Cand toate aeestea exista i candsuflarea libertatii le va da viata, ne vom putea crede un popornepieritor. Aceasta este gandirea noastra si scopul nostru e d'ainteresa pe toti la ideea de o renastere nationald, de o civiliz. ie

romand".Pana acurn unirea a slujit ca temä poetilor ; noi ne propunem

a o propaga cu mai multà seriozitate, a convinge pe toti ea e

deosebire intre un Roman de dincolo sau de dincoace de Prut,dincolo sau de dincoace de Carpati ; vom spune celor ce vor viisa ne auza c. suntem datori nu numai a ne iubi ca fratii, ci Incaa ne da maim spre a ne ridica ca un singur om cand ziva astep-tata va sosi".

Spre a ajunge la .acest scop, vom Intrebuinta gandirea sub toateformele ei, vom trata arte, literatura, istorie, politica, morala, toatedintr'un singur punct de vedere : Patria.

...o intindere compactä de Romani face Ora Romanilor. Ar fiabsurd ca intr'o epoca, and ideile de concheta si de ereditate suntcombatute de toate capetele bineganditoare, noi sä venim a pretindeinfiintarea unui stat care sa coprinila Dacia Trajana sau Aureliana ;dar ar fi asemenea o mare slabiciune ca sä lasam a se intinde unstat strein acolo unde elementul roman este predomnitor".

O batrani Romani, o pariatii nostri ! nu NI speriati cand auzitivorbind de revolutie si revolutionari : revolutia este domnia drep-tatii, revolutionarii sunt aceia, cari vor sa aiba o patrie mare siindependentä. Departe de a ne impedeca, imbarbatati pe fiii vostri,

arnorul patriei i ura streinului. Ziceti, impreuna cu noi :Juni Romani! un om de orice patie, de orice treapta, va este fratesa-1 lubiti 'si sä-1 ajutati. Insa acela care vine sä va rapeasca liber-tatea sau natiorialitatea, este un monstru: sa-I goniti, sa-1 loviti : cucat ii yeti face o rang mai adanca, cu atat vefi merita mai binedela 'patrie, dela omenirea intreaga".

Incat pentru ceeace se atinge de propaganda, noi o vom facepe cat ne iarta puterile noastre insä misia cea mai importanta

mi

insuflati.le

si

www.dacoromanica.ro

Page 37: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Ren4terea RomAniei moderne 739

mai anevoie e a voastra, fratilor cari va aflati in taxa, caci totul acolo.e de fault. Propagati in familiile voastre, recrutati neincetat impre-jurul vostru soldatii ce vor compune o$tirea viitorului".

Soldati necunoscuti, dar entusiasmati de amorul patriei, ne pro:punem a propaga, cu tot zelul unor inimi infocate, ideea uniritnationale. Juni noi insine, ne adresam mai cu deosebire la junimearomana din toate provinciile; facem chemare la toate sentimentelenobile, la toate inimile generoase ; indenmarn pe toti a se adunaimprejurul stindardului pe care e scrisa deviza : Unirea Romdnilor"1.

In 1887 apare la Paris, Opiniunea, organ al RomAnilor dinstreinatate La ea scriau D. Ralleti, A. Donici, D. P. Vioreanu,

In acelas an, apare tot la Paris, Buciumul, cu motto : Cereti si-vi se va da, bateti $i vi se va deschide"; 5i cu deviza: Autonomia,Unirea si Principe strein". Directia era la Capela Romana din Paris(Rue Racine, 22). Era infiintata dintr'o impulsiune spontana a ma-joritatii junimii romane din streinatate" $i reprezinta expresiuneaunor sentimente colective $i in afara de orice partid $1 orice spirit(le partialitate". Colaboratori erau : Arhimandritul losafat, C. Bolliac,C. Balcescu, Vaillant, Radu Ionescu, G. Sion, I. Strat $i A. Donici.Cu incepere dela numarul al treilea, revista incepe sà publice do-cumente privitoare la istoria politica a Principatelor, in limba fran-ceza, cu scopul de a face cunoscut publicului francez si lumii ingenere, soarta poporului roman si starea lui precara 2.

In 1859, aparea $i o Correspondance de l'Etoile du Danube" 3,iar in 1860, Independenta", a lui Radu lonescu, avand pe AntoninRogues, colaborator, poet $i dramaturg, in limba franceza

S6ptamAnal; No. 1, 30 Mart. 1857 ; 8 numere ; sub directia lui B. A., rueDugnay-Trouis, tip. de Soye et Bouchet. (Cf. Pocitan, Inf. Capelei, f. 38 (not*.

2 ApArea sAptAminal, Duminica. Primul numár a apArut DuminicA, 22 10Mart. 1857, in tip. Soye et Bouchet, Place du Pantheon. 2. Au aparut seaptenumere. Articolul de fond al No. 3, e semnat de Arhimandritul losafot. Inacel articol, autorul face un apel cAtre preoti pentru alegerea in d4anul ad-hoc.(Cf. Pocitan, op. cit., p. 38-39).

8 N. lorga, Ist. 1. r. s. 19, 111, p. 248 ; ib., p. 264.

.

4

www.dacoromanica.ro

Page 38: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

740 Cronica literati

CR ONICA LITERARAde Dinu Pillat

D1VANUL PERSIAN' de Mihail SadoveanuEditura Cartea Romaneasca", 1940

In Inainte cuvantarea", care deschide volumul Divanul peisian", d. MihailSadoveanu spune undeva : De and lumea-i lume i curtenti n'au putut-lucra altceva mai bun la sindrofitle lor, povesfre vesele si intruckva pildeleintelepte au fost pentru ei nu atat huzur, cat nevoie. Au fost vremuri inde-lungate cand, traind in mlastina nelinistii, sub ameni,,tarea astiprinlor, rasboluluisi molimelor, bietul muritor nu-si putea gasi aparare fiintii si isbavire sufle-tului deck in asemenea de ce nu le-am spnne pe nume ? mincluni".Vremurile tulburi de astazi corespund intr'o mare masura, acelora de carepomeneste d. N ihail Sadoveanu si volumul ski de povesti orientale este unmagic si incantkor refugiu, pentru cititorul dornic sit evadeze putat. dincontigentele amare ale realitkii.

Geneza Divanului persian" ti ebue cautata inteun roman popular, de originaorientald : Istoria Sindipii filozbfului", caruia mi rele nostru povt stitor i-adat o minunata expresie artistica.

Divanul persian" povesteste o intarnplare din vieata lui Kira, imparatufPersiei, in legaturà cu fiul sau Fend, dat spre invatatura inteleptului Sindipa.Dascalul, cetind in stele primejdie de moarte pentru discipolul sat], II sfkuestesa taca timp de sapte zile, starnind astfel mare mirare si nedumerire la curte,unde se crede cà Ferid a devenit mut. Prea frumoasa $atun, cea mai dragadintre sotiile imparatului, incearca sä ispiteasca pe tfinarul Fend, care in-grozit, rupe pentru o clipà tacerea. Dandu-si seama de pericolul care ar ame-ninta-o, daca imparatul ar afla adevarul, prea frumoasa Satun atribue atuncipe nedrept tandrului print intentii nelegiuite. Auzindu-le, imparatul se mardazasi hotareste uciderea fiului sau. Cartea cuprinde apoi povestile celor saptefilozofi ai divanului, care aratä cele mai uimitoare viclenii muieresti, incercandastfel sa abata porunca necugetata a imparatului. Dupg povestirea fiecaruifilozof urmeaza eke una a prea frumoasei $atun, deastädata in spirit potrivnic-Osciland sub impresia povestilor auzite, imparatul amana mereu ucidereafiului sau, pana in ziva saptea, cand tang! ul Feria incepe sa vorbeascli dinnou, limpezind atunci adevarul. Cartea se sfarseste cu judecarea prea fru-moasei $atun, prilej pentru alte pilde pline de intelepciune, povestile de Fend,$atun si Sindipa.

Povestile sunt fermecatoare, avand acel parfum caracteristic spirituluioriental, atat de sugestiv prins de autor.

Divanul persian" este o carte bogatl, plina de neprevazut ingenios inpovestile sale, cuprinzand adesea accente glum*, care ii dau o savuaredeosebita

www.dacoromanica.ro

Page 39: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Dinu Pi Hat 741

Marea valoare a operei nu stä insa atat in fabulatia ei, cat mai ales insubstanta scrisului d-lui Mihail Sadoveanu.

Limba acea piing de taiince rezonante, tonul i topica frazelor, scrise in eelmai autentic spirit al povesiilor orientate aU o vraja particulara', care nupoate fi disociata critic.

Sfarsind de citit ,,Divanul persian" am incercat sa-1 comparam dintr'unsenti nent de curiozitate, cu debuttuile autorului : Soimii, Povestiri"Ni remuri de bejenie", reunite in primul volum din editia operelor definitiveale d-lui Mihail Sadoveanu, care a aparut primavara trecutä, in edituraFandatiitor regale'.

Am putut deslusi atunci, cu o realä emotie, evolutia intregului procPs decreatie al aiitoi ului, dela accentele eroico-romantice ale inceputului, avandadesea climat de epica populara, pana la simplitatea rafinata a povestirilor dinultima ep-ca, de o calitate estetica mult superioara, in care scrisul autoruluiii capata ctistalizatea i plenitudinea definidva.

inul persian" ne-a amintit intrucatva acel unic Han al Ancutei", undegeniut de povestitor al d-lui Mihail Sadoveanu se realizase poate in chipulcel mai desavarsit.

Rugam insistent pe cetitorii si sprijinitorii revistei sopleiteasca abonamentul sore a ne asigura aparitia inanul 1941.

,,Dtv

www.dacoromanica.ro

Page 40: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

742 Preocupari Literare, an. V

NOTEA aparut in editura Socec volumul Poezia roma/leased de azi", traducere-

de d-na Gheorghina GhibAnescu, studentO la Facultatea de litere din Bucu-resti, a operei ,La poésie roumaine contemporaine" de Mario Rogues, membrual Institutului Frantei si profesor la College de France.

Desi scrisa de un francez, opera lsi datoreste aparitia cercurilor literare-engleze. Inteadevar in 1936, Universitatea din Oxford, tinAnd sA cunoascamiscarea literarA contemporanä româneasca, s'a adresat romanistului francezMario Rogues, profesor pe atunci de limba romAnA la $coala de limbi orien-tale din Paris si director al Institutului de limba si literaturà romOneascadela Sorbona (azi d-sa si-a concentrat activitatea la Collee de France, undea fost numit de doi ani, dupà ce a lucrat 30 de ani la Scoala de limbiorientale).

Mario Rogues si-a ales ca tema poezia romaneasca, prezentand curentelecare se desemneaza. A profitat insA de acest prilej si a vorbit, Ca introducere,si de inaintasii consacrati, V. Alecsandri, M. Eminescu, Gh. Cosbuc, OvidDensusianu. A vorbit in -NO studentilor, corpului profesoral si a publiculuiintelectual din Oxford. Prelegerea a fost tinuta in limba franceza i publicataapoi, in aceeasi limba, lii voluin de Universitatea din Oxford. A fost repro-dusä si in Revue internationale des etudes balcaniques" din Belgrad siaparut acum si in limba noastrO. P. V. H.

Centenand Daciei Literare" a dat prilej lui S. C. ($erban Cioculescu) sA.publice o notita in Revista Fundatiilor Regale" din August a. c. Notita serefera numai la chestiunea daca revista apArea odata pe luna sau odata ladoua luni si la prefata-program, semnata de Mihail Kogalniceanu. Aceastadin urrnA e foarte cunoscuta, fiind in-de-ajuns de popularizata de cand in1904, a intrat in antologiile $colare de literatura romAna si care probabil caau scOpat din vedere autorului notitei, profesor de limba si literaturà franceza.Prefata se gäseste si in Biblioteca pentru toti si in clasicii romani comentati.dela Craiova. InteresantO ar fi fost darea de seamA despre cuprinsul revistei(400 500 pag.), ca SA fi putut vedea cum s'a realizat prefata-program. Notitaafirm cä Junimea a dus mai departe criticismul lui M. KogAlniceanu, direc-torul Daciei Literare, rarA sA aminteasc de influenta revistei intre 1840 si1870. Revista a disp5rut inteadevOr dup5 sase luni, dar a fost continuatAdupO patru ani de PropOsirea, al card conducator de fapt a fost tot M. K.Dupg 11 ani a fost continuatA de Romania Literarà a lui V. Alecsandri, cucolaborarea lui M. K. si Al. Russo. Acesta avea aceleasi idei critice ca si M.K. i le-a emis intAia data in 1846, dar le-a consemnat in manuscriptele saleInca din 1839. La 6 ani dupa. disparitia RomAniei Literare apare Revista.Rom Ara a lui Al. Odobescu, cu colaborarea lui V. Alecsandri, si cu postume-ale lui N. BAlcescu si Al. Russo. Aici s'a manifestat cu incercAri critice Radulonescu. Abia acum vine rAndul Convorbirilor Literare, care, prin lacob-Negruzzi, au incercat un inceput de continuitate a RomOniei Literare, darrepede intrerupt, de sigur prin influenta lui Titu Maiorescu. Acestuia ii

a

www.dacoromanica.ro

Page 41: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

-Note 743

lipseau si simtul istoric i cunoasterea miscarii literare romAnesti dinaintea lui.N'a cunoscut atitudinile critice romAnesti anterioare i n'avea cum s'a continuepe M. K. De altfel criticul este, ca apreciere a operelor literare, caracteristiclui, i-a fost strein si lui M. K. si lui Russo si urmasilor lor.

Tot astfel se face legAturd intre Dacia Literarà i SemanAtorul, care reiaintensific5 programul etnic al Daciei Literare", farà sa se aminteaseä rolul

mult mai important, mai la timp si mai rodnic in urmAri al cercurilor lite-rare dimprejurul lui Al. Odobescu si B. P. Hasd'au. Vlahuta", Cosbuc, AurelPopovici ca sä citim numai dintre semanatoristii care nu mai sunt invieatA cu tot talentul si autoritatea lor n'au creat ceva durabil, tocmaifiindca reluaserà o temA de mult realizata. P. V. H.

Stimmen aus dem Si id-Osten", revista Academiei Germane, aduce in nu-marul 11/12 din August 1940, sub semnatura d-lor Prof. Dr. Virgil Tempeanu siJosef Matejka, ca prime articole aspecte din cultura romAneassà.

Colaboratorul nostru D. V. Tempeanu, scrie despre Konaki, der erste mol-lawische Dichter. ein Freund. deutscher Kultur", fixAnd atitudinea poetuluifatä de cultura german5, ca prieten al acestei culturi, dupa cum reiese dinscrisoarea adresatä de el, in 1837, Mitropolitnlui Veniamin Costache.

Konaki, nu ca poet, ci ca indrumátor cultural, este de surprinzatoare actua-litate in scrisoarea publicatä in traducerea germanA, aratfindu4 ca spirit realistsi clar-v5zAtor, socotind cultura germana drept contra-ponderea celei franceze.

Oropsitii. Nuvele de Elena Matasa. (Editura Luceafarul", Bucuresti),Acest prim volum, al autoarei, are pe banderolà mentiunea : Doamna Elena

MAtasA define premiul acordat de Uniunea Nationala a Femeilor RomAne°,pe anul 1938, pentru nuveld". E o indicatiune buna pentru aceasta carte, carefoloseste si indeamna sa si-o procure cititorii care tin sä fie in curent cu totce apare in publicistica literal* la noi. 0 adevgratà carte de vizita, de reco-mandare, e curdatul autoritar al d-lui Liviu Rebreanu, care stä in frunteaprimei nuvele Omp <IN", dupà care-si poartA 5i titlul cartii.

Citind si reproducAnd pasagii din ceeace d. Rebreanu spune, aflam : Car-tea d-nei Elena MAtasa cred eà nu vrea sa starneasca nici-o revolutie. Este,mai presus de toate, o carte cinstit.4, izvorAtA dinteo inspiratie cinstith, rea-lizatA cu mijloace cinstite. Numai faptul cA autoarea indrAzneste sa aparacu un volum de schite, i inca dela tarA, in vremea cAnd se debuteazi celpufin cu un volum psihologic, ar putea fi socotit ca un semn de curaj si deprobitate literaril. Schitele d-nei MAtasA au o frAgezime ademenitoare. E intoate .0 bogAtie de culori, un clocot de viatà si o atmosfera curatä care nuse poate sa nu impresioneze pe cititorul iubitor de literaturà simplà, directaaproape idilicA. 0 limbA romaneascA pura, caldä, ici-colo modernizata, im-podobeste inspirafia scriitoarei. Nemestesugit, stilul jongleazA natural cuimagini clare intr'un ritm salt-AI-et de pastoralà in armonie permanentA cumicile IntamplAri care alcAtuiesc scheletul szhifelor".

latA girul oferit de maestrul Liviu Rebreanu, eare o recomandà pe autoa..rea volumului de nuvele Oropsitii".

si

.

www.dacoromanica.ro

Page 42: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

744 Preocupari Litdrare, an. V

D-na Elena Matasa isi face intrarea in literatura inteun chip cat se poatede promitator. Ceeace e de remarcat, constant, e ca autoarea urmeazA ace-iai linie nesovaelnica, in toate nuvelele i schitele, luandu-si snbiectele dinlumea celor nerajiti, anonimi, prectut e in intaia nuvela Oropsiti", ca i innuvelele Ileana", Nebuna" $i Flori pentru Isus". Nota dominanta e a ft--sign, a deznaciejdii, a mortii, a duiosiei. Exceptie, dela aceastä nota, facnumai Fetele popii", Buftea" Atila Hulpa$a" i Lupul". Astfel Buita"moare ; Bolnava" e ftizicA ; Ileana" inebuneste ; Ciobanul" e -nebun dindragoste ; Nebuna" este Aurica, sorä cu Ruxandrica ; din pricina acesteia dinurma, intaia isi pierde mintile ; iar in unima nuvela, Flori pentru Isus",micuta Ileana moare.

E o predilectie ca autoarea sa se complaca in alari subiecte, de o realitatedramatica, desprin)and, din viega, nurnai tragicul in finalitate moarteasau nebunia. Poate a are dreptate. Examinand societatea noastra, deastazi. oamenii ne 'oferA numai exemplare de soiul acelor pe care d-na Matasani le-a infati$at in volumul D-sale de nuvele. Exista si cateva, putine exceptii,in societate.

AceastA tratare, cu astfel de subiecte, nu e o micsorare a scriitoarei. Dim-potrivA. Cad toate aspectele mai sumbre ale vietii si ale societatii sunt celemai grele de tratat.

Dr...sfa$urarea actiunilor e naturala, descrierile sunt curgatoare ; stilul e inacord cu cadrul de agiune ; eroii au viega; iar limba e curata.

Noi recomandam nuvelele d-nei Matasa cu tot dinadinsul. Scarlat Preajba.

Sonete" de Shakespeare, traducere de Gabriel Donna. Traducerea sone-telor lui Shakespeare pe care o avem in -NO este una din putinele scrieri,poate unica, in acest gen, pe care o avem in romaneste. Dificultatile pe carele prezinta operajui Shakespeare oricarui traducAtor, au impiedicat ca ea safie transpusA in romaneste in aceeas masura in care au fost transpuse operelealtor autori. Deaceea, desi incomplectk traducerea D-lui Donna nu cuprindedecal saptezeci i patru din cele o Rita cincizeci i patru de sonete ale luiShakespeare, aceasta incercare este totusi un inceput bun si promitkor,aducand in romaneste partea cea mai putin cunoscuta i, totodalk i eea maidifidila a operei liii. Iar versurile, desi poate defectuoase, uneori, ca formapastreaza tot farmecul caracteristic lui Shakespeare, redand intru totul atmos-fera de hist* i blandete aproape funebrà a originalului.

In fata meritelor ae pionier ale traducerii D-lui Donna, trebue sà uitammicile defectuozitati inerente unei asemenea lucrari si sa speram ca D-sa vapersevera pe calea apucata, continuand talmacirea in romaneste a operei luiShakespeare.

G. bezviconi: Din alte vremi, articole, Bucuresti 1940. Autorul prezinfa_in aceit'manunchiu de articole publicate prin diferite ziare $i reviste, o variatà

origina intelegere a vigil noastre politice, economice $i culturale. In specialproblemele legatura cu Basarabia i oarnenii ei de seama par a fi in cadrulpreocupArilor autorului Nota ce se desprinde din cetirea volumului este ousoatà amaraciune sub care se vede insa nadejdea ca binele i adevarultriumfa in cele din u ma.

www.dacoromanica.ro

Page 43: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Carti 745

G. Berviconi: Pritztul Constantin Moruzi. Bucuresti 1940, I iografia detai-latä i documentata a acestei figuri prea nebagata in seama vine sa aduca ovaloroasa contributie Ia. cunoasterea istoriei noastre dela mijlocul secolulutrecut.

N. Tirniras : Ctintecele singurdttitii Cugetarea, Bucuresti, 1940. Se spuneca orice traducere bung e de fapt o creatie, in care traducatorul retraestestarea sufleteasca a autorului, transpunand-o doar in alta limba. ln cizulacesta insa traducatorul e si el un artist, dotat cu cea mai aleasa sensibilita c.

Cat de adevarata e aceasta afirmatie ne-o dovedeste din phn ultimul volumde versuri originate al remarcabilului traducator din lirica franceza, d N cokeTimiras. Sugestiv intitulat oCantecele singuratatii", volumul ne desvaluemultiple teme de inspiratie directa, gt upate de autor in culori, care continbogata atmosfera sentimentala a unui suflet traind retras departe de sbuciumutlumii si indragostit numai de contemplarea frunn,sului. Pe sa ;ite Ii catator inostalgia serilor de toanina care amintesc atat de trist clipele du,e pent! utotdeauna, trairea calda a priniaverii aducatoare de nadejdi, reflectiile asuprarenuntarii la ilusii si vise alcatuesc ciclurile vagi si melancolice : Ca tecclesing.thatatii" i Cantarile trecutului". Aceeasi atitudine meditativa si misticain Cantece dela mare", in care infinitul apelor este redat dela cea mai de-plina liniste a lui pana la cele mai violente uraganuri, in tablouri vii, plinede evocare. Nota mistica se accentueaza in ,Versete crestine", ating5nd culinide pioash reculegere, pentru ca in Cantece pentru tare, penelid artistul isa devie de-odata viguros si plin de culoare, iii zugravirea mândrilor nostrhaiduci sau in schitarea figurilor de domni cucernici si viteji, care din upbisericii unde adusesera slava Atotputernicului, trebuiau sà incalece pentrua-si al-Ara tam de parjolul Tatarilor.

Ceeace ne irnpresioneaza in acest volum e varierea neincetata a cuprinsuluiadindu-ne astfel un talent suplu si receptiv iii orice dirtctie, lucru de as-

teptat, de altfel, dela cel care talmacise tot atat de bine pe-un Leconte deLisle ca pe un Verlaine. F.*" de fond, forma e Inca si mai variata, poetulintrebuintand cele mai savante combinari de versuri lungi si scurte, in strofedud simple si reduse, dud ample si de o maiestuoasä complexitate. Trebuesa pomenim aci si de numeroasele sonete in care autorul a gasit cu cale

toarne uncle ganduri i simtamitte si care marturisesc o mare tehniciia formei fixe. Alaturi de diversitatea fondului, variatia formei vine asa darsa s.c adaoge valorii acestui volum, a carui lectura constituic o placutä sipura evadare din cotidian.

Volbutt Poiana Nasturas: Basarabia, poezii, Bucuresti, tip. cartilor bise-ricesti, 1940. - E un manunchiu de bucati lirice, nascute din sufletul eterneiBasarabii romanesti. In versuri dune si regulate, de-o musicalitate metalica,sunt grupate imagini din trecut care-si au.continuarca in clipa realitätii actuatePeisagii pe care se decupeaza troite, campii manoase si locase sfinte, toatese oglindesc in scurte $1 sugestive poeme. Mai cu seama cetatile Nistrului,care amintesc umbra glorioasa a lui Stefan cel Mare si stau ca niste mar*straji la marginea stepei, sunt cantate in strofe de bronz si cremene. 0 clarzamandrie se desprinde din acest volum, care inchide intre filele lui, plin de.avant si arta, Lunn ein multele strigate ale dreptatii noastre.

sansi

www.dacoromanica.ro

Page 44: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

746 Preocupari Literare, an V

Dela Societatea noastra. --= La 21 Noemvrie a. c., Societatea Prieteniiistoriei Literare a'mplinit 15 ani, Cine vrea sa-i daruiaseä ceva cu acest prilej,e rugat sä trimitä la sediul ei, B-dul. Pache 72, Bucuresti.

Conform traditiei, anul acesta si-a 'nceput ,activitatea in a doua Joi dinOctomvrie, printr'o sedinta publicl inchinata lui V. Alecsandri, dela a caruimarte s'au impliuit 50 de ani. S'au facut douà comunicari : una de d-1 C.Gerota despre Poezia eroica a lui V. Alecsandri, alta de d-1 Paul Papadopoldespre Caracterul fundamental al teatrulai lui V. Alecsandri.

Sedintele publice au continuat astfel :Intr'a IV-a Joi din Octomvrie au facut comunicari: d-1 C. Dinu despre

Basarabia in scrierile lui N. Dundreanu i d-na Agatha Grigorescu Bacoviadespre Poetii Bucovineni contemporani.

Intea II-a Joi din Noemvrie : d-1 N. Mihaescu Nigrin despre Fabulistul-dese-nator Krafft i d-1 Petre V. Hanes despre Basarabia in scrietile lui D.C. Moruzi.

Sedintele publice urrneaza regulat intea doua $i a patra Joi din fiecare luna,la orele 5 p. m. saille de biblioteca ale liceului Mihai Viteazul din Bucuresti,B-dul Pache 72, afara de vacante si sarbatori (din aceasfa cauza in luna Decem-vrie e sedinta numai intea doua Joi, iar in lanuarie numai intr'a patra).

Rugam persoanele care au facut comunicari pana acum $i care vor maiface sa ne trimita un rezumat de zece randuri, pentru a le publica inPreocupari Literare.

Comitetul de patronaj. Dela 1 lanuuarie inainte, consiliul de administratieal Societatii se transforma in Comitet de Patronaj, cu aceiasi membri si tosub pre$edintia d-lui D. Arghir.

Publicati i.1. Anuarele economice i statistice. Anul XXIII No. 79. Avand un sumar

foarte interesant in care remarcam articolul d-lui 0. Scarlatescu despreteresele Italiei in Romania".

2. Colectia Glasul Tineretului. Anul 1. N. 1 ; Octombrie, 1940. In cuprinsse gaseste : Poporale de pe Mures".

3. Academia Romand, Memoriile sectiunii Istorice. Influenta italiana asupradreptului roman, de D-1 Andrei Rädulescu.

4. Idem. 0 carte de Nicolae Iorga.5. 1dem. Cateva scrisori $i documente turce$ti privitoare la Wile noastre..

Doull scrisori cu privire la cumpararea de tutun din Rusia de G-ral Rosetti.6. Idem. Pomelnicul dela Bistrita si rudeniile dela Kiev si dela Moscova

ale lui Stefan cel Mare, de Damian Bogdan.

In-

www.dacoromanica.ro

Page 45: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Indice de nnme 747

INDICE DE NUME.

Achmatova Ana 228.Alcusin 229Alecsandri Vasile 17, 35, 46, 129, 130,

132, 133, 134, 135, 138, 139, 140,169, 170, 174, 175, 184, 209, 217,218, 219, 297, 299, 329, 330, (337 348),356, (358 363), 388, 401, (403 408),(419 428), 433, 434, 451, 457, 458,(474-477), 489, 525, 531, 534, 578,580, (641-651), 665, 681.

Alexandrescu Grigore 130, 134, 139,141, 183, 370 40, 665.

Alexandri Ion 370.Anacreon 310.Anacker H. 471.Andreev L. 228, 724.Anghelinovici D. 230.d'Annunzio Gabriele 488.Arghezi T. 489.Aricescu C. D. 369.Aristia C. 521.Artibasev 724Asachi Gh. 35, 130, 131, 137, 138,

390, 345, 902. 649, 665, 666;Aslan Ed. Th. 205.

Baar J. 165.Bacon Fr. 4.Bade W. 465, 466.Bagehort 275.BAlAceanu 524.BAlcescu C. 525,BAlcescu N. 138, 175, 298, 388,

402, 521, 522, 524, 577, 612,643, 650, 735, 736, 739.

Balzac H. de 9, 76.BArseanu A. 170.Bartels A. 14, 467. -

Bassarabescu 1. A. 597.Baudelaire Ch. 84.Baumann H. 469.Becker Eva. 473.Becquerel 275.Beethoven L. van 198Behr Fritz (93 100), 329, 390.Beldiman 401, 410.Bembo 327.Berendei D. 736.Bernard C. 76.

Bertillon 275.Bertoni G. (263-266) (325-328).Bezunenski 726.Billecocq A. 578.Billinger 468.Blaga L. 270.Boccacio 489, 490.Bodin D. 266.Bodmer 16.BodnArescu S 453.Bogdan-Duica G 432.Bogdan I. 598.Bohatel Al. 655.Boileau N. 202, 400.Beane H. 473.Boliac C. 521, 523, 739.Bolintineanu D. 343, 388, 457, 474, 521

523, 524, 534, 587, 600, 601, 60606, 607.

Bonstetten 275.Botez C. 684.Bossuet 400.

338, BrAtescu-Voinesti I. Al. 36, 597, 68667. 685.

Bratianu D. 176, 579.Bratianu I. 176, 177, 451, 523, 577.Breitinger 16.Brunea 532.Bucuta Em. 487.Buda Al. 655.Bude V. 598.Bulgar Boyan 231.

398, Bulgariu Th. M. 36, 144.642, Bunin I. 228, 724.

Burada T. 170.Buricescu I. F. (24-29).Burke 275.Barger 532, 534, 535, 600, 601, 603, 606.Byron G. Lord 33. 142, 356, 532.

Cabanis 275.Calimah 432.CAmpineanu 590.C. Cantacuzen 590.Cantacuzino, Stolnicu 410.Canteniir Antioch 34.Cantemir D. 134, 170, 275, 276, 40

475, 476.Capek 166.

www.dacoromanica.ro

Page 46: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

748 Preocupgri Literare, an. V

Caracas 524.Caragiale I. L. 5, 258, 261,1488, 593,

654, (710 712).Carducci G. 325, 327, 486, 494, 492,

493, 495, 496.Carek 165.Car lova Vasile 135, 354.Carlyle 400.Carmen-Sylva 681, 683.Carp Petre 488, 597.Cartojan N. 610.Castiglione 327.Cantullus 430.Cep 165.Cerna (Panait) 271, 409. 489, 598.Chateaubriand 133, 142, 598.Cheidze 721Chendi Ilarie 46.Chlebnicov 727.Cioculescu $erban (5-9). 684, 685.Cioranes-u 1. loan 205.Cipariu 208, 209.Ciricov 724.Cinchi Eug. (290-296) (592-599).Claudel Paul 85.Coanda Marie la 81.Comte Auguste 12, 400.Conachi (Costachi) 31, 32, 401, 132, 712.Constantinescu Pimen (516).Constantinescu A. Sever (530-539)

600 607).Corneille Pierre 202, 455.Cosbuc George 45, 80, (93-100), 406,

597.Costin Miron 17, 409, 410.Costin N.. 409, 412.Crainic N. 36, 81, 268, 269, 298.Creanga I. 17, 40, 102, 174, 261, 593,

680, 681.Crebessac 275.Creteanu Oh. -457, 458, 524, 735, 736.Cre(u N. 1271 273).Cretzulescu N. 525, 590.Cristopulos 430.Czuchnawski 168.

Dahlmann 275.Dante 10, (79 93), 198, 325, 326, 430,

489.Darwin 275, 276.Dascalescu 184, 389.Delavrancea B. 19-24), 174, 294, 351.Demidoff 136, 138, 139, 339.Demostenes 133.Densusianu A. 349.Densusianu 0. 72, 79, 131, 174, 221,

222, 225, (348 357), 429, 432.Deparateanu Al 457, 459, 524.Derjavine 33, 141.De Sanctis (F.) 85, 91, 92.

Despres H. 176, 578,Diderot D. 75.Dihoiu C. (79 93) (263-266), (325-328).Di/they W. 13.Dima Al. 174.Dimitriev 229.Dinulescu A. (29 33), (304 307 .Dissescu C. 596.Dobrogeanu-Gherea 593.Dobrowska Maria 167, 168.Donici Alecu 34, 141, 142, 143, 144, 650,

655, 666, 724, 739.Donici A. 716.Doranin 229.Dosoftei 401, 410, (673 679).Dragomirescu I. 398.Dragomirescu NI. 5.Dumitrescu 430, 431.Dumitrescu-lasi 72.Dygasinski 232.Dvoicenco Eufr. (33 37), (141 145).

Eder 276.Eggers K. 471.Eftimiu Elena (163 169), (228 232

(723-729).Eliade Pornpiliu 72.Eminescu Mihail 17, (29 33), 45, 46, 48,

65, 67, (100 108), 145, (149-155), 174,198, 258. 264, 265, 266, 292, (304 307),351, 403, 406, 407, (449-462), 474,475, 476, 477, 480, 497, (530 539), 593,597, (600 607), 680, 681, 683, 684, 685.

Engel 724.Engelke G. 466.Epure Al. (169 175), (220-227).Erbiceanu C. 429, 430.Ermatiger E. 13.Ernst P. 463.Euringer R. 473.Everson 400.

Farago Elena (47-49).Fénelon 234.Feuerbach L. 235, 236, 237, 400.Filimon Nic. (358 363).Filipescu D. 522,Flaubert G. 75, 258.Flavius Vegetus 275.Florescu C. 524.Florescu D. 736, 737.Florian J. P. Clarisse de, 202.Foissac 275.Foscolo Ugo 83, 84.France, Anatole 260, 261.Friederich cel Mare 13.

Gane N. 80, 680, 681.Garibaldi 74.

www.dacoromanica.ro

Page 47: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Indice de nume 749

Gfirleanu E. (46 47).Gegel 724.George $t. 470Georgeseu-Vhiste I. (149-155).Gerota C. ,403 408).Gherea-Dobrogeanu I. (193 196), 199,

-490, 602, 603.Gessner 16.Ghica I. 140. 175, 176, 359, 522, 524,

525, 528, 577, 641, 642, 643, 645, 650.Giovanni 489.Girard G. 393.Giurescu C. C. 172, 608, 611, 612, 613.Glebov 726.Goebbels J. dr. 466.Goedeke K. 12.Goethe Wolfgang von, 14, 15, 193, 400,

465, 473, 532, 538.Goga Oct. 36.Gogol N. 231.Goleseu A. 521, 523, 525, 526, 528, 587.Golescu N. 522, 523, 525, 526.Golescu $t. 521, 525, 526, 587.Golombow C. 232.Gorki Maxim 228, 231, 724.Gorovei A. 46, 170, 171.that Arturo 265, 266.Grandea H. 535.Greceanu Radu 608, 613.Grigoirie 410.Gnmm Hans 463, 465.Grimm lacob 11, 12, 169, 400.Grimm W. 11, 12, 169.Gundolf 13.

H am mer 476.Han 0. 149.Hanes P. V. 11, (108-112), (129-141),

213, (274-278), (337 346).049-357,(398-402), (539 543), (713-722 .

Hanes V. V. (175 183), (517-530),(641-651), (735 739).

Hasdeu Alex. 142, 149Hasdeu B. P. 35, 174, 211, 225, (274

278), 292, 369, 595, 597.Hebbel 13.Hegel 231.Heilmajer 400.Heine H. 532.Helmholz H. 198.Ho vetius 275.Herbart 235.Herder 13, 169, 236, 275, 532.Herodot 275.Hleym G. 468.Heyse P. 473.Hilt G. (72-74).Hippocrat 275.Hoffmann 13.Hölderlin 9.*

Horatius 258, 400, 430, 594.Hugo V. 9, 75, 83, 262, 204, 343, 406,

450, 531.

larnik Urban 170.Ibsen H. 198.lernik Bdrseanul 351,lepureanu 525.lesenin 228, 729.lhering R. 450.Ilemnicky P. 166.loamd G. 365, 366, 367, 368.lonescu Radu 739.losif St 0. 11, 174, 535.losofat Snagoveanu arhim 577, 739.Iordan Alex. (2 / 9-289), (419 428),lorga N. 45, 266, 403, 429, 581, 599,

608, 611, 612, 613.!strati C. 451.Ivanov, Vsevolod 218.

Johst H. 465, 473.Josika N. (651 665).Jonkovski V. A. 33, 36.Joyce J. 85.

Kaidanov I. K. 36.Kanner B 207.Kant Immanuel 14, 76, 532.Karagici V. 169.Karamsine N. M. 34, 400.Karalicev Anghel 231.Kerner 17.Khernnitzer 1. I. 34.Klein Ion Micu 208.Klinocev N. 228.Knap losif 165.Kneip lakob 466.Kcberstein Aug. 12.Koch Fr. 17.Koch M. 10.Kock, Paul de 716.KogSlniceanu Mihail 34, 129, 130, 131,

132, 133 134, 135, 136, 137, 138, 139,140, 141, 142, 143, 144, 298, 337, 333,339, 345, 346, 347, 388, 398, 402,(409-419), 451, 520, 524, 590, 665,066, 667.

Kolar, Slavko 230.Kolbenheyer E. 403. 465, 468.Koster 13.Korodelak 165.Kotzebue 345.Krelina 165.Kremnitz Mite 100, 103, 683.Krylov I. A. 34.Kutnisch 685.Kuprin 724.

Lachmann K. 12.La Fontaine, J d 902 261

www.dacoromanica.ro

Page 48: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

750 Preocupgri Literare, an. V

Lamartine, Al. de 83, 144, 202, 405,450, 598.

Lapedatu Ion 185.Laurian Treb. Aug. 398.Lavater 16.Lazär Gh. 649.Lecca H. 205,Leibnitz G. 532.Leiss H. 470.Lenau 532.Lenin V. Hid 724, 726.Leopardi Giacomo 83, 265, 266, 271,

307, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492,494, 495, 532.

Lermontov M. 34, 532.Lessing Gotthold Eph. 270.Lersch H. 466.Levy, Michel 275.Lisle, Leconte de, 83.Litt Th 13.Littré 275.Lovinescu E. 5.Ludescu Stoica 613.Luther M. 14.

Mably 275.Macedonski Alex. 354.Machiavelli Nicol lo 327, 490.Magheru 524.Maiakovski V. (723-729)Matorescu Ion 524, 525, 526, 528.Mai rescu Titu (65 68), (68 72), (72

7 1, 103, 199, (207--212), (233-241),267, 270, (290-296), 487, 489, 490,491,. 531, 593, 594, 595, 597, 598, 599,679-686).

Mallarmé Stéphane 84.Man I. 655.Maniu Adrian 300, 302.Manu Al. 524.Manu I. 590.Manzoni Alessandro, 271T 272, 273,

325, 327,Marcu Al. 80, 85, 89.Marian Fl. S. 170.Marian Liviu (474 477).Marks 724.Martial 430.M'arculescu Radu (480 485).Maroneanu 451.Maupassant, Guy de 230.Mehedinti S. 597, 599.MeinzeMelionMelidon

32.O70.0.183.

Menze H. 47Merejkowski D. 9, 80, 81, 89,Merker P. 14.Mikiewiecz'A. 400,32Milian Claudia (145-149)

Milicescu Emilia (19-24).Minor lacob 13.Minulescu Ion 354.Mitilineu 429,Mititelu Alexandrina 492, 494.Moliere 9; 202, 204, 261, 455.Möller W. Erberhard 470.Montaigne, Michel de 75.Montesquieu 133, 275, 276.Moruzi D. C. (713 722).Mosoiu Alfred 204, 205.Muller Schnick 470.Mumuleanu B. Paris 431 (564-565).Mund. W. M. 471.Mufarasu D. 151.Muresanu Andrei 454, 457.Murgu E. 655Murzachevici 400.Musatescu, Tudor 358.Musset Alfred de, 75, (304-307), 3.41,

404, 532.Mutev E. 285.Nadler losif 14, 15, 16, 17.Nanu D. A. 205Nasedkin 229.Naville E. 396.Naville Fr. 392, 393, 394, 395.Neagu Gh. I. (213-219), (297 303),

(550-560) 614, (679 _686).Neculce Ion 17, 4110. VI/ 140tr". YANeda M. loan (37 44), (730-734).Negri Ada (516).Negri C. 524, 525, 590, 641.Negri Elena 404.Negruzzi C. 17, 34, 35, 129, 130, 132,

133, 134, 135, 138, 140, 143, 279, 290,291, 296, 339, 344, 345, 346, 347,358, 458, 665, 666, 667.

Negruzzi Iacob 130, 138, 237, 239, 241,290, 291, 292, 293, 294, 295, 339, 349,490, 493, 594, 595, 598, 680.

Negruzzi Jacques 680.Nica T. 451.Nicoleanu N. 356, 457, 524.Niebuhr 275, 276.Nietzsche Fr,13, 14, 195, 196, 465, 725.Nisipeanu Ion (68-72).Nohl H. 13.Nor 165.Nordau Max 199.Odobescu Alex. 46, 138, 174, 271, 272,

273, 590, 736.Odobescu C 368.Olbrach I. 166Omer 406.Onciu D. 72.Ortiz R. 80, 266.Ossian 33.Ovidiu N. ( 55-158) 275, 278, 310,

.,,

www.dacoromanica.ro

Page 49: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

Indice de nume 7

Quinet 580.Pa lade C. (158-163), (331-336).Pamfile T. 170, 171.Panferov 229.Pann Gh 230, 241, 274, 295, 597.Panu A. 170, 433, 434.Papadopol P. (45-49), (428-435) (665

668).Papfalvi 655.Papini 79, 81, 84.Paris G. 349, 350, 351, 352Pavelescu C. 299, 300.Pelerson G. 85.Pe lin 230, 231.Peretz I. 432.Periefeanu I. Gr. (385).Perrin 275.Pestalozzi 16, 393.Petkanov V. 232.PetOfi Alex. (478 479).Petrarca 29, 30, 489, 490.Petrwu 490.Petra§incu D. 81.Petrov 229.Petrovici P. 929.Pillat I. (1 2), 174, 298, (709).Pogodim 726.Pofpin 1. 185.Pop Z. N. A. (673-679).Pop Siz 655.Popescu R. 608, 610, 611, 612, 613.Popescu V. (155 158).Popovici A. 454.Popovici Banateanul 289, 328, 597.Portici di M. 430.Prokupek V. 165.Proust M. 193, 194, 195.Psahidas 430, 434.Puskin Alex. 34, 35, 36, 143, 203.

Raabe 465.Rabelais 75.Racine 87, (202-206), 455.Radici 229, 230.Radici $. 229.Rgdulescu E. I. 80, 130, 175, 177, 178,

179, 180, 181, 182, 202, 203, 284, 344,390, 433, 455, 456, 477, 522, 523, 525,526; 582, 649, 665, 666.

Rädulescu P. 66, 68.Raicev Gh. 232.Ralet 524.Ralleti 741.Rebreanu L. 36, 358.Regnault E. 580 681.Reymont L. 167.Richard 275.Richter I. P. 13.Riecke 473.

Ritter K. 275.Robin 275.Roessler 277, 278.Roman I. (233 241), (608 613).Ron 165.Ronsard 30, 31, 32, 649.Reques A. 471.Rosetti C. A. 176, 368, 521, 525, 526

577Rosetti L. 525, 641.Rousseau J. J. 390, 450, 532.Roth A. 471.Rozabov 228.Ruskin J. 198.Russo A. 140, 170, 171, 276, 339, (3

398).

Sadoveanu Mihail 17, 36, 46, 174.387

Safo 430.Sainte-Beuve Ch. A. 598Saint-Marc-Girardin de 648.Samcusse, Ulas 229.$andru D. 351.Sanctis Francesco de 266.Sauer (Aug.) 13.Saulescu Mihail 303.Savilopez Paolo 490.Sbiera 0. G. 451. 608, 610, 611.Scavinski Daniel 135.Schen H. 473.Scherer Wilhelm 11, 12, 13.Schiller Fr. 17, 343, 532.Schmidt Erich 13.Schirach Baldur von 469.Schlosser G. G. 471.Schopenhauer Arthur 66, 72, 532.Schücking Lewin 13.Schulzebur 473.Schumann Gerhard 470.Scott Walter (158 163). 331, 336, 535.Selvinski 726.Seukowski 0. I. 34.$erb Tudor 655.Shakespeare William 198.Sihleanu Al. 457, 534, 601, 607, 736.$incai Gheorghe 208, 666.Sion Gh. 183, 213, 457, 739.Slavici loan 102, 103, 104, 151, 449, 450,

451, 452, 453, 593.Smantânescu Dan (183 186), (364-371).Solochov Mihail 228.Sons Hermann 465.Speroni 327.Spranger E. 13.Stamati Constantin 33, 34, 141, 142, 202,

(665 666).Stamatiad Al. I. (74 75).Stanescu C. N. 492.Stankovici Borisov 229.

www.dacoromanica.ro

Page 50: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

752 Preocupgri Literare, an. V

Stechetti 489.Strabi 1. 74 I.Stratilescu Eleonora (197-201).Streinu Vladimir (267-210).Strich Fritz 14.Sturza A exandru 398.

Tacitus 270.Taine Hippolyte 76; 353,Tamba S (479).Tausan Gr. (2-5). (65 68), 257-262),

(513 514), 1710 712).Tautu Gh. lo3, 184.Tell Cr. 522, 523 525, 526.Tempeariu Virgil (9 19). (463-473).Teodoreanu lonel 36, (705-7081.Teodorescu Oh. Dem. 17o, 451.TeodolesLu P. I. (202 206).Theocrit 0 31. 307, 430Thibaudet Al. 79.Tilschuva ria 165.Tociiescu Gr 72. 174. 451.Todor P Avram (651 665).Tolomei 327.Tolstoi Leon 79.Tomescu Mircea (409 419), 543 -550),

(560 562), (609 073).Toroutiu 1 E. -lb.Tret akov 26.Trissino G. G. 327.Tucidides 113.Tutoveanu Gh. 46.Tutuianu Ai. (7D 79).Turner W. 198.

Ubicini 585.Uhland 4/.Ukkert 273Unger P 13.Urban M lo 166.Ureche 401, 410, 412.Uscatesci.-Suimu Gh. (486Uspenschi 460.

Veltmanov 285.Verbiceanu Zoe 88.Verdes Alexandra (100-108).Vergilius 258.Verlaine Paul 724.Vern t 275.Vershofen W. 466,Vico Geallibaiista 400.Vigny, Alfred de 450, 532.Villon François 88.Vioreanu D. P. 739.Virgiliu 83.Visnewski 726,Vlad Aloisie 655.Vlahuta Alex. 46, (145-149) 198, 268,

298, 299.Vlaicov 231.Vocance Julien (74-75).Vogt Fr. 10, 450.Voiulescu V. 303, (480-4b5).Voinescu I. 524, 525, 526, 647, 648Vojnikov Dobri (279 289 , (419 428).Vulkov 229Von-Vizine D I. 34.Voltaire 202, 204, 275.Vrba Jan 165.Vulcan losif 150.

Wachler E. 473.Walzel Oscar 13, 14.Weill Alex 648.Werfel Fr. 408.Wictor Jan 168Wieland 13, 400.Wilde Oscar 711.Wildenburch 466.Wilkeinson 275, 278.Wilson 275.Winckler I. 466.Wittman 724.

497). Xenofon 133.Xenoi ol A. D. 46, 130,

451, 681.Vacärescu Alecu 430.Marescu Iancu 202, 203, 204, 431032,

434, 500.Vacarescu lenachi(a 407, 430, 431, 476.Vacarescu Nic. 432.Vaillant 432, 741.Valery Paul 86, 87, 8B, 89, 90, 91, 92Valsan G. 598.Varchi 327.Varlaain (mitrop.) 108 112), 673.Wartosu G. 429.Vasiliu Alexandru 354.Velison 287.

Din cauza spatiuluidin articulele de fond

Young Ed. 532.

139, 239, 241,

Zaicev 228.Zamfirescu Duiliu 298, 407, 486-497),

597.Zamfirescu Mihail 457.Zarifopol Paul 710.Zimmermann A 450.Zinzifov R. 287,ZiTherlein H. 473.Zola Emile (75-79).Zotta Sever (338).

restrâns, s'au tipgrit numai numele szriitorilor si autorilorale revistei pe anul 1940.

At

www.dacoromanica.ro

Page 51: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

PRETUL EXTRASELORPe hirtie venni1 16 pagini

18 pagini

14 pagini

In 50 exemplare . 800 tel 500 tel 285 tel

Prima sula de ex, 1020 tel 640 tel 420 tel

UrmAtoarek sute. 250 lei 150 tel 90 tel

urmgtoareleCoperta. 50 ex. lei 260 100 ex. lei 360 sute lei 170. . .

www.dacoromanica.ro

Page 52: PREOCUPAR1 LITERAREbp-soroca.md/soroca/Preocupări Literare. Revista Societății Prietnii Istoriei...PREOCUPAR1 LITERARE Revista Soc. Prietenii Istoriei Literare Director: V. V. HANES

36748

17

www.dacoromanica.ro