-
Numfir specialG; - C 0...c,..(,..................0.0.:,
''CRIIToRII CELEBRIC; o 0 0 - co 0 .0-oc 0 . oo cocG oo-
stoea-0-0-0
:0
4
0
4
44.
-.:
4
.
APARE IN FIECARE SAMBATA
DIRECTOR: LREBREAlla
4
p .:.
'
.$
t
.
0. .... ..=, : 14
. ION JALEA
BAsARABIA
DESCRIEREA ISTORIA UNIREA
iImpreund cu
4
HARTA BASARABIEI
0.
, 6
i.'4
'4
...4
il 4
ypd
1
.. ,
.
.
.-
>-.I 4:11 f5 CI 0.70.70Th . 0 Cin..0Th 0P
' EDITORA STEINBERG
MIMI%
94, Str. iips,ani. BUCURETI Str. Lipscani, 94.
Pretul 50 bani.
0.;
.
.411.
. A
0
-%
,i;..
.
\1
....,
.
t,
.
%
iII
4.
.
.
C
0
..1q..4
.
'44 '
., .
%
:4
%
4
.................00-0..00...1111=11
www.dacoromanica.ro
-
ION JALEA
BASARABIA- DESCRIEREA - iSTORIA UNIREA
Inipreunti cu
HARTA BASARABIEI
EDITURA STEINBERG
BUCURESTI
-
*tAe**3-
www.dacoromanica.ro
-
Credem ca implinim tin gol mull simtit inzilele acestea eland la
iveald, in cateva pagini,tot ce trebue §i ce putem §ti astdzi
despreBasarabia. E o datorie scumpa pentru toatdlumea set afle cat
mai multe despre pdmcintulromanesc care, dupes o robie de un veac,
se re-intoarce in &Nut Romaniei.
Cnutul tarist a ridicat un zid chinezesc intrenot si Basarabia
noastrci. Intunerecul §i cizmacciza ceased stetpeineau dincolo de
Prut. Nici oapropiere nu erci, ingaduitei §i posibild intrefratii
despcirtili.
Acuma Basarabia s'a reintors singurei .acasei.Acuma paten?,
iarei§ s'o imbreitivim din toatdinima si cu toatd ccildura..
In paginele ce urmeazci ne-am slujit de-a-proape de textul din a
Bel sara b la in secolul atX1XD de d. Zamfir C. Arbore (Editia
AcademieiRomanel. In privinta multor date statistics amutilizat
harta etnograficci a Basarabiei, intoc-mitd de d. Alexis Nour.
Harta cu care insotimpaginile noastre, este reprodusd dupes harta
sta-tului-major rusesc ce am gasit-o in mentionatalucrare a d lui
Arbore.
www.dacoromanica.ro
-
BASARABIAUn soare stralucitor, soarele binefacator at Eu-
ropei de miazazi, pamant rodnic, imbibat devlaga, dealuri verzi
acoperite cu paduri, codritacuti si dumbravi ademenitoare, coaste
imbel-sugate de vii si livezi, izvoare si rauri care ser-puesc
vesele spre campiile manoase unde pasccirezi de vite, herghelii de
cai si turme de of :Basarabia !
Spre miaza-noapte tinuturi muntoase, braz-date de ape dulci,
acoperite cu roduri bogate,imbricate in podoabe dragi de paduri;
spremiaza zi campii cat vezi cu ochii... Pela Orhei,pela Hotin
ramai fermecat de frumusetile pei-sagiului ; nici imprejurimile
Rinului pared nustint mai pitoresti ca tinutul dela Soroca de
peNistru. Maluri inalte, sfarticate, ici gemand subpovara padurilor
seculare, colo aratandu-si piep-turile goale si stancoase. Mai
incolo codrii marlinfioreaza cu maiestatea for tacuta, spintecati
deVal inguste, piezise, pietroase in care se sbu-ciuma paraele si
rauletele ce se grabesc sgomo-toase spre Nistru. Inslarsit batranul
Nistru In-susi cu apele-i vajnice, mancandu-si albia prin-tre stand
si dealuri, domolindu-se pe urma In-cetul cu Incetul si alunecand
falnic In Marea
www.dacoromanica.ro
-
4 ION 11-1LEX
Neagra cea posomorita, st furioasa... Si pestetoate cerul
albastru senin, vazduhul saturat doparfumul florilor si al
fanetelor... Si sus, susde tot, ca niste aparg.tori providentiali,
vulturiiBasarabiei se leagana lin, fara sa clipeasca ma-car din
ochi sau din aripi...
Apoi, cu cat cobori mai mult inspre mare,cu atat privelistea se
deschide, se netezeste, seintinde. Pe la Chisinau raman in urma
dealurile,dumbravile, livezile, viile. Incepe Buceagul....Cat vezi
cu ochii un baragan nesfarsit. Nici ocolina, nici un izvor, nici o
padure. Din candin cand, rar, cate-un catun, cincilase
cascioare.Pared pretutindeni numai tristete, pustietate,steps...
Dar indata ce cotesti spre rasarit sa uapus, monotonia desertului
incepe sa disport.In curand iti dai seama ca to afli pe un pla-tou
despadurit. Sesul se curma intr'o rapa uriasa,iar in fundul rapei
se strecoara raurile : Cogal-nicul, Ialpuch, Saga, Cunduc. Linia
raurilor inset.n'o deseneaza luciul apoi, ci niste panglici
detrestle sau de papurd, verzi, vii, ademenitoare.l'ealocuri
rauletele sunt stavilite, se impotmo-lesc in lacuri in jurul carom
sunt asezate sa-tele on coloniile. Dealungul malurilor, insem-nate
in zare prin contururile verzi ale stufarii-lor, se in lant satele
si coloniile. Pasuni ne-sfarsite insotesc drumurile. Cand se
ispravescpasunile, incep lanurile de bucate : grata' seinalta ca un
zid la dreapta si la stanga, cu spi-cele grele, plecate spre
pamant. Si mai incolovin fanetele. Straturi de flori salbatece sunt
im-prastiate pe tot cuprinsul campiilor. Tacereaadanca stapaneste.
Nici o suflare nu adie. Paratoata firea dormiteaza molesita...
Buceagul !
Basarabia : trup din trupul Romaniei. Azi,cand zicem Basarabia,
intelegem toata facia de
.
www.dacoromanica.ro
-
BASAR B111
palnant dintre Prut si Nistru, dela granite Bu-covinei pang la
Marea Neagra. Odinioari insanumai o parte a acestui teritoriu, la
miazazi,purta numele de Basarabia. Restul era Moldovapur si simplu,
impreuna cu Moldova noastrade azi.
Astfel trecutul Basarabiei e nedespartit, dinvremile cele mai
vechi, de istoria Romani Doarca pamantul Basarabiei este poate si
mai muttframantat si dospit cu stage romanesc:Fiind poar-ta de
invazie a taturor barbarilor care s'au scarsdin intunericul Asiei
spre bogatiile civilizatieieuropene, Basarabia a fost vesnic
nevoita sa indureprimele lovituri, sa suporte ciocnirile
vrajmasilorpe pamantul ei, sa sufere pradaciunile for nein-cetat.
Schitii, sarmatii, gotii, hunii, antii, longo-barzii, avarii,
bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii,mongolii au trecut si poposit
cu totii prin campiileBasarabiei. Apoi, cand in secolul al XII-lea,
dupdtrecerea mongolilor, s'a sfarsit infricosatoareamigratiune a
puhoiului aziatic si cand valea Du-narii s'a curatat de pustiirile
nomazilor, s'a co-borit din plaiurile Carpatilor neamul romanescsi
s'a asezat pe pamanturile unde-1 sortise stra-bunul Traian.
Pana la moartea lui Mircea cel Mare tot tarmulDunarii, dela
Severin pana la Chilia, apartineaMunteniei care,dupa porecla
domnilor ei, se numeasi (cBasarabiaD. Cand insa moldovenii, sub
Stefancel Mare,impinsera hotarul Tarii Romanesti tocmaila Milcov,
tinutul dintre gura Nistrului si Dunareisi pastra, ca amintire,
numele de o:BassarabiaD.
Desi populata de Romani, partea de sud a ac-tualei Basarabii a
ramas, vreme de aproape cinciveacuri, expusa migratiunii tatarilor
si coloniza-rilor bulgare, sarbe si muscalesti.
Intre Prut si Nistru, intro cetatea Hotin si Ce-tatea-Alba, la
Tighinea, la Lipinti, Chilia, langa
5
www.dacoromanica.ro
-
G ION VILER
Cahul, Lapusna, Soroca, Varnita, etc., s'au datluptele cele mai
crancene intre moldoveni si turci,tatari, cazaci, polonezi. Pe
pamantul acesta a falfaitin secolul al XV-lea steagul glorios al
lui Stefancel Mare.
La 1594 si 1595 Basarabia devine prada caza-cilor. In juice 1614
Hatmanul Nalivaico arde Ti-ghinea si Chilia si jefueste toata tara
de jos. La1616 poionezii ocupa. Hotinul, sprilmind pe fiii
luiEremia Movila in pretentiile for la Scaunul Mol-dovei ; la 1616
Moldovenii recuceresc Hotinul pecare insa Gratiani-Voda it da din
nou polonezilor.
La 1632 cazacii jefuesc Akermanul, Chilia,Ismailul, and si prada
statele din sudul Basarabiei.
La sfarsitui secolului al X V1I-lea rusii, subPetru cel Mare,
apar pentru intaia oara in Mol-dova. Dimitrie Cantemir, domnul
Moldovei, incheeun tratat cu tarul rusesc antiteza testamentuluilui
Stefan cel Mare, care recomandase alianta cuturcii impotriva
muscalilor si cazacilor.
La 1739 Capnist cu cazacii au ars Soroca; rusiiau ocupat
Hotinul, armatele rusesti au intrat laIasi unde imparateasa Ana a
fost proclamata im-parateasa Moldovei. Din fericire rusii au
fostcurand nevoiti sa incheie pace, sä ilea inapoiHotinul.
La 1769, sub Ecaterina II, rusii fac un nou razboicu turcii pe
spinarea tarilor romanesti. Pacea delaCuciuc-Cainardji (17174) insa
scoate din nou perusi din Moldova.
In urma razboiului dela 1787 Rusia devinevecina cu Moldova,
intinzandu-si hotarele pansla Nistru.
Dupa razboiul din 1816, pacea dela Tilist (7. VII.1807) prevede
evacuarea principatelor romanestiatat de armatele rusesti, cat si
de cele turcesti.In 1809 se deschide un nou congres la Iasi
candtarul Alexandru I argil pentru intaia oara fatis
www.dacoromanica.ro
-
BASARABJA
dorinta Rusiei de-a cuceri toata Moldova si Mun-tenia.
Rasboiul a reinceput si, la incheerea pacii,in 1812, Turcia a
fost nevoita sa cedeze RusieiBasarabia.
Astfel ni s'a riipit intaia oars Basarabia, nis'a smuls o parte
din trupul tArii acuma sunt106 ani.
Dupe tratatul din Paris, Rusia, infranta docoalitia puterilor
europene, a fost silita sa ina-poieze partea de jos a Basarabiei,
cam a patraparte din ceeace ne rapise la 1812.
La 1878, Rusia, calcand cuvantul de onoare altarului Alexandru
II, care, cand a trecut Prutulcu armatele sale, a garantat
integritatea terito-riului Romaniei, a cerut la congresul din
Berlininapoiarea Basarabiei de sud. Areopagul euro-pean a cedat
staruintelor Rusiei si, in schimbulpamantului luat, a alipit la
Romania partea dinteritoriul Tarii Romanesti de sub Mircea celMaro,
Dobrogea, care fusese sub stapanireaTurclei...
Dela 1812 Romanii din Basarabia au fost substapanire straina
panA astazi cand s'au reunit cupatria mama. Sub jugul rusesc au
fost opritisa invete limba for materna, opriti sa se roagelui
Dumnezeu in romaneste ; biserica si scoalaau fost in Basarabia, sub
stapanirea straina, par-ghia cu ajutorul careia guvernul rusesc
sperasa rusifice poporul romanesc.
Nici o carte, nici un ziar romanesc n'a fostingaauit sa treaca
Prutul, in nici o scoala nuera permis sa se invete romaneste, in
nici obiblioteca nu s'a tolerat nici macar o carte ro-maneasca.
Politia ruseasca confisca pans si VisulMaicii Domnuluia dela
romanii nenorociti aflatisub poruncile rusesti..
Cu ajutorul scoalei Rusia a izbutit sa rusifice
.
..
I
11
7
www.dacoromanica.ro
-
8 ION JRLEA
mult patura cult din Basarabia. Cu ajutortilbisericii nadajduia
sa rusifice si poporul.
Dar toate sfortarile pravoslavniciei rusesti auramas zadarnice.
Taranimea romana din Basa-rabia, cu toate asupririle, a continuat
sa vor-beasca limba stramoseasca, sa-si pastreze credinta.
Iar azi, cand uraganul libertatii s'a deslantuitin Rusia
infranta, basarabenii se reintorc acasamai oteliti poate, dar cu
sufletele tot atat deromanesti ca si atunci cand urgia tarista
i-aplecat in jugul strain, ca si acum 106 ani...
Basarabia actuala se margineste la nord cuGalitia austriaca dela
satul Onuta pana la re-varsarea raului Zbruci in Nistru, langa
satul Isa-covatu (46 km.), iar mai departe cu actualaUcraina,
fostele gubernii Podolia si Cherson. Larasarit se invecineste cu
Ucraina (Costa gubernieCherson), despartitti fiind de Nistru pana
laMarea Neagra. La nord vest se atinge cu Buco-vina dela satul
Onuta pand la Prut, langa Noua-Sulita (55 km.). La apus insfarsit
se alipeste deRomania prin riul Prut, iar la sud se coboarapand la
Marea Neagra si bratul Chilia al Dunarii.
Suprafata Basarabiei este de 44.000 km. pa-trati sau 4.400.000
hectare, dupa d. Nour ; dupalucrarile comisiunii topografice a
Statului majorrusesc insa suprafata ar fi de '44.936, iar dupadarea
de seama a generalului guvernator at Ba-sarabiei din 1864 ar fi
chiar de 46.223 km.patrati.
In general in privinta datelor, in lipsa unorstatistici precise,
trebue sa ne multumim cucifre mai mult sau mai putin aproximative.
'
Din punct de vedere administrativ Basarabiae Impartita in
urmatoarele judete :
Ismail (cuprinzand fostele judete romanesti
www.dacoromanica.ro
-
BlISARABIlt 9
pant( la 1878: Bolgrad, Ismail si Cahul) cu osuprafata de
910.000 ha; Akerman, cuprinzand760.000 ha ; Bender, cu 580.000 ha ;
Balti, cu54,.000 ha; Soroca, cu 445.000 ha ; Chisinau,cu 405.000 ha
; Orhei, cu 390.000 ha ; si liotincu 365.000 ha.
Fiecare judet e impartit in cate patru stane,iar din punct cue
vedere fiscal in volosti (plasi)care se alcatuesc din mai multe
comune.
Iata numele resedintelor plasilor pe judete(cifra din parantezti
inseamna numarul satelOrcare apartin plasii) :
Hotin: Noua-Sulita (14), Grozina (14), Cliscova(15), Lipcani
(20), Stalinesti (22), Briceani (18),Corjenta (17), Secureni (17),
Romancauta (12),Chelmeni (16) ;
Soroca : Atachi (12), Climenteni (12), Ario-nesti (18), Cobolta
(16), Badiceni (17), Tarnova(13), Ocolina (19), Pepeni (12),
Cainari (22), Ras-cova (14), Cobingeni (15), Vascauteni (18) ;
Balti : Hiliceni (19), Cornesti (22), Vulpesti (18),Sculeni
(24), Falesti (16), Bolotina (22), Branzeni,27), Copaceni (25),
lialti-Slobozia (24);
Orheiu : Telenesti (18), Cazanesti (11), Samas-cani (14), Rezina
(18), Ciniseuta (16), Chiperceni(19), Isnovatu (17), Criuleni (13),
Sarateni (18),Pogarniceni (19), Dascova (17), Martinesti
(18),Tuzora (15);
Chisinatt : Volcineta (12), Bolduresti (11), Zbi-roi (13).
Nisporeni (5), Vasieni (10), Lapusna (6),Bujor (15), Harlova (15),
Gancesti (9), laloveni(14), Vorniceni (10), Sireta (10), Mireni
(21);
Bender : Telita (14), aura-Galbena (8), CM-nara (13), Cahul
(7);
Akerman : Purcari (10).Judetul Ismail s'a impartit mai tarziu
dupa
le.gile si administratia ruseasca, dupa ce pant la'1899 si-a
pastrat impartirea In comune urbane
www.dacoromanica.ro
-
10 ION JALER
si rurale, cum a avut pe and faces parte dinRomania.
Domeniile statului din Basarabia erau adminis-tate deosebit si
cuprindeau in Hotin 11, in Ben-der 31, in Akerman 34 sate.
Coloniile bulgare si germane se afla in jude-tele Bender si
Akerman. Bulgarii locuesc in 43sate, impartite in trei plasi
(Bugeacul de sus,Bugeacul de jos, Ismail). Coloniile germane
secompun din 24 sate si sunt impartite in treiocoluri (Clestita,
Malo-Iaroslo vat, Sarata).
Partea de nord a Basarabiei, cam dela liniaChisinaului, e
deluroasa. Sunt ultimele verigiale lantului carpatin. Cele mai
inalte puncteinsa nu prea tree de 350 m. inaltime. Introraul Rdutul
si Valul lui Traian se malts. bloculnumit Codrul Bacului, cu piscul
eel mai inaltMdgura.
Intregul platou basarabean are o inclinaredela nord-vest spre
sud-est, trecand in campiaimensa, numita Buceag care are o largime
de60 km. si o lungime de 180 km.
Dintre raurile Basarabiei, afard de Nistru siPrut care o
marginesc, insemnam Rautul,Bacu, care se varsa in Nistru ; Ciugur,
Camencasi Nirnova, care se varsa in Prut ; Ialpug, carese sfarseste
in lacul Bolgrad ; Balabanca, ce sescurge In Marea Neagra ; si
Cogalnicul care sevarsa in lacul sarat Sasac.
In sudul Basarabiei sunt o multime de lacurisarate dintre care
amintim Lacul Cahul, LaculIalpug, Lacul Sasac, unul din cele mai
maxirezervorii de apd din care se dobandeste multasare, Lacul
S,ahan sau Murtazi, eel mai impor-tant lac sarat.
Marea Neagra scalds partea de sud-est a Ba-sarabiei pe o
distanta de 100 km., dela limanul
.
,
Ichel,
www.dacoromanica.ro
-
BASARABIA 11
Nistrului /Ana la gurile pariului Balaban. Petoata intiderea
aceasta nu se afla nici un portabordabil pentru navigatie de oarece
fundul ni-sipos e prea malt.
Clima Basarabiei de miazazi nu prieste strai-nilor care sufera
mult de friguri pana se acli-matiseaza. La nord insa e sanatoasa.
Aici tern-peratura nu se schimba brusc, seceta e rara.
Mediile temperaturii ar fi : primavara + 7°,vara + 18°, toamna
80, iarna 2°.
Iernile sunt foarte nestatornice : uneori foartefriguroase,
atingand adeseori chiar 22' R,alteori atat de calduroase in cat
orasenii nu in-trebuinteaza haine Imblanite. Primavara e scurtasi
deseori vantoasa ; vara in schimb e lunga,calda si uscata, cu
temperaturi uneori pand la+ 32° R. Toamna in general e foarte
frumoasasi placuta.
In afara de populatia romaneasca bastinasa,in Basarabia s'au
stabilit, in deosebi dupe ra-pirea Orel de care Rusia, diferite
popoare strainecare azi alcatuesc peste o patrime din popu-latia
tarii.
In 1614 guvernul rus a adus in Basarabia 1443familii germane din
ducatul Varsovia care s'auasezat in Bugeac intemeind coloniile
Borodino,Tarutino, Culm, Maloiaroslavat, Crasnoie, Leipzigsi
Cleaznita. In 1816 vine o alfa aerie de colonistigermani din Rusia,
formand nouile sate Fere-Champenoise, Brienne, Paris si Arcis. In
1817s'a Intemeiat colonia germana Teplita. La 1833sosesc
dinWartemberg colonisti noui care creeazaGradenthal, iar la 1834
Lichtenthal; tot la 1834colonistii din Varsovia infiinteaza
Friedenthal.Apoi fa 1836 colonia Dennewitz, la 1839 colo-ma si la
1842 colonia Hofnungithal.Ac-
t"--
+ =
r
Platz
www.dacoromanica.ro
-
12 ION JIILE/1
tualmente germanii din Basarabia numara vre-o60.000 suflete.
Rusinii sau Rusniacii sau Ucrainenii an trecutin Basarabia pela
sfarsitul secolului XVI si lainceputul secolului XVIII, fugind din
Polonia depersecutiunile religioase. S'au asezat unii in parteade
miaza-zi, altii in apropierea Nistrului, lanord. Sunt vre-o
200.000.
Rusii care locuesc in Basarabia au venit aicigoniti de tarism
sau ca functionari.Se socotescvre-o 80.000 in atara de
lipoveni.
Polonezii, vre-o 10.000, sunt mai ales arendasi,pomicultori si
locuesc in judetele Hotin, Sorocasi Chisinau, imprastiati.
Bulgarii, vre-o 50.000, au venit in cete maimici sau mai mari de
frica turcilor, cu voiadomnilor romani. Stau in vre-o 50 sate in
jude-tele Akerman si Cahul. Prin satele acestea insase Oa si cateva
sute de familii transilvanene.
Evreii sunt imprastiati prin toata Basarabia siformeaza un
element important In viata econo-mica a tarii, avand in mina
aproape intregcomertul: mare parte din industrie si mari
ca-pitaluri. In multimi mai compacte locuesc prinorase, la
Chisinau, Hotin, Balti, Orhei, Bender,Noua-Sulita, Dpcani, Sculeni,
Falesti, etc. Actu-almente se cifreaza la vre-o 200.000
suflete.
Mai sunt apoi tigani (60 000), lipoveni (30.000),gaguti
(25.000), armeni (15.000) si diferite altenationalitati.
flomanii, cari alcatuesc trei sferturi din po-pulatia intreaga,
la 1891, dupa deductiile d-luiArbore, facute pe baza statisticelor
oliciale ru-sesti care se sfortau a inneca elementul roma-nese,
numarau 1.689.995 suflete din totalul de1.641.559 de locuitori.
Pe baza procentului de inmultire constatat inBasarabia,
populatia astazi se poate s5, se fi indoit
www.dacoromanica.ro
-
BRSRRRBIA 13
aproape. Aceasta ar reesi din urmatoarele cifrepe care le da d.
Nour la 1 Ianuarie 1916: ro-mani (2.000.000, evrei (270.000).
ucraineni(210.000), rusi (85.000), romani rusificati sau
ru-tenizati (75.000), germant (70.000), tigani (65.000),bulgari (60
000), lipoveni (40.000), cazaci (35.000),rraot luti (30.000),
polonezi (20.000), armeni (18.000)pgreci (10.000), francezi (2000),
diferite atte na-tionalitati (10.000). Ceeace ar da in toata
Basa-rabia o populatie de vre-o 3 milioane.
Tot d. Nour da urmatoarea impartire a locuito-rilor pe judete :
Hotin 250.000, Akerman 350.000,Orhei 325.000, Soroca 300.000, Balti
300.000, Is-mail 275.000, Chisinau 250.000, Bender 250.000.
Dintre toti locuitorii 2.250.000 sunt
In Basarabia se afla astazi 2102 orase si sate(dupa d. Nour), si
anume 12 orase, 49 targusoare,290 sate mari, 1425 sate si 430
catune.
Orasul Chisinau este capitala. Basarabiei. Easezat pe malul
drept al raului Bacu. Impreju-rimile orasului sant pitoresti, desi
clima nu etocmai prea bung. Orasul s'a ridicat numai decand
Basarabia a trecut sub stapanirea ruseasca.La1828 a fost decretat
capitala provinciei printr'unucaz imperial.
Orasul se imparte in (loud parti : orasul desus sau centrul si
orasul de jos sau eel vechiu.Arnbele parti sunt impartite in
urmatoarele su-burbii : Baiucani, Schinoasa, Malaia Malina,
Bal-saia Malina, Valea Curva, Gradina frantuzeascasi Tabacaria, In
lungime orasul are vre-o 6 km.,iar in latime vre-o 41/2 km.
La 1860, Chisinaul avea 87.477 locuitori dintrecare 50 °A
romani, 200/0 evrei, 100/0 rusi, 6 Oh,greci, iar restul diferite
alte nationalitati. In 1892avea 122.917 locuitori, iar astazi are
(dupa d.Nour) vre-o sate si cincizeci de mil. In 1892
Want
17
www.dacoromanica.ro
-
14 ION JALB11
numara 7823 case, intre care 13 biserici orto-doxe, una
catolica, una armeneasca, una luterana,una rascolnica, un templu
israelit si 30 caseevreesti de rugaciune, 14 uzine, 10 scoli
publice,5 farmacii. Chisinaul are peste o suta de strazi,doua
gradini publice, dintre care una e numitaBulevard si inconjoara
catedrala spre care duceo frumoasa alee de plopi ce trece printr'o
poartatriumfala monumentala in stil roman. In orasaunt si cateva
monumente publice rusesti (sta-tuia lui Puschin, a tarului
liberator, etc.). Aretramvae. Si in deosebi o biblioteca publica
foartefrumoasa si bogata. La 1880 biblioteca aceastacuprindea
14.396 volume si 92 colectiuni deziare, din care 1047 franceze, 764
engleze, spa-niole, grecesti, latine, arabe si chiar Sanscrite,
darnici macar o singura carte romaneasca...
Akerman se afla la 40 km. de Odesa. Orasule asezat pe malul
drept al limanului Nistrului,unde se afla si vechea si renumita
cetate cu cas-telul sau. Akerman e unul din cele mai vechiorase si
a jucat un rol de frunte in istoriaromaneasca. Cu trei-patru
veacuri inainte deChristos in locul Akermanului era un oras
in-temeiat de colonisti greci si numit Tiras, carepe vremea
romanilor a devenit Alba-lulia. SubStefan cel Mare orasul numit
Mon-Castro a ajunssub stapanire romaneasca. Slavii ziceau
Bielgo-rod orasului. Zidurile cetatii pastreaza ,si azi
ininscriptii amintirea gloriosului down roman. La1497 Akerman a
cazut in mana turcilor. Ro-manii numeau orasul acesta Cetatea-Alba.
Dela1806 pana azi vechea cetate a lui Stefan, carea fost de
nenumarate on asediata, arsa, birui-toare, s'a aflat in mainile
rusilor. Cetatea pro-priu-zisa a fost desfiintata la 1832. Au
ramasnumai zidurile negre cu turnurile si cu valul ceo inconjura,
care totus fac o impresie impo-
?
www.dacoromanica.ro
-
BASARABIA 15
zanta. Actualul oras se afla la poalele cetatii,spre sud. De jur
imprejur vii imense. La 1893populatia orasului era de 55.671
locuitori. Inmijlocul orasului se afla o gradina publica
prostintretinuta... Akermanul face progrese astazi maiales din
pricina vinurilor renumite din podgo-riile sale. Comertul de export
insa a pierdutmult pe deoparte din cauza neglijarei portuluiiar pe
de alte din cauza favorizarei Odesei decatre guvernul rusesc.
Judetul Akerman produceazi 2 300.000 vedre de vin negru si alb
carese vinde in Rusia drept yin de Bordeaux.
Bender e capitala judetului cu acelas nume sie asezat pe malul
drept al Nistrului, la vre-o 80km. de Akerman. Inainte de-a cadea
in mainleiturcilor (secolul XVI) orasul se numea Tiglina siera
cetate. Bender impreuna cu Cetatea-Alba siIlotin alcatuiau linia de
fortificatii a turcilorcontra Rusiei. Pe timpul razboiului Rusiei
cuturcii, Bender a fost asediat de mai multe ori.Cetatea era foarte
puternica. Carol XII a locuitmai multe luni in cetatea Bender ;
Tanga Varnita,un satulet la vre-o 3 km. de cetate, se vedepana azi
locul unde a lost, lagarul marelui regesuedez. Orasul de azi e
asezat jos pe malul Nis-trului si la 1892 avea 45.908 locuitori,
dintrecare 22.000 evrei.
Balti e situat in fundul vaei Rautului. Petimpul dornniei
pamantene era un simplu satu-let. La 1818 tarul Alexandru,
impotmolindu-seaici pe cand mergea dela Ilotin la Chisinau, aaflat
vestea nasterii unui nepot at sau. In amin-tirea aceasta a ridicat
satul Balti la rangul deoras. E un orasel trist, noroios. Avea la
1892 intotal 11.118 loctutori, iar azi, dupa d. Nour, are40.000.
Erau vestite iarmaroacele de vite delaBalti, care insa in ultimul
timp par a fi pierdutdin importanta.
I
www.dacoromanica.ro
-
16 ION )PLEA
Orheiu.l de azi e un ordsel posomorat, murdar,situat pe malul
stang al hautului in apropiereaanticei cetati dace Petrovada, ale
carei ramasitese mai vad. Dealul Ivanos, din care se extragevar
minunat, e aproape de orasul- care e po-menit deseori de cronicarii
nostri. La 1892 aveao populatie de 7.340 suflete ; azi ar avea
22,000.Este capitala judetului Orhei. Biserica catedralda orasului
a fost zidita de Vasile Lupu pela 1636.
Soroca, langa Nistru, intr'o vale adanca. Areo pozitiune
splendida, o clima superba. Parteaveche a orasului e locuita numai
de evrei. Stefan-cel- Mare a reconstruit cetatea Soroca sub
zidu-rile careia s'au dat cele mai sangeroase lupteintre tatari,
moldoveni,,cazaci, etc. La 1892 avea12.118, azi are 35.000
locuitori. In vremea dinurma Soroca a fost un centru al industriei
tu-tunurilor din Basarabia.
Hotinul, la marginea Basarabiei, pe Nistru,este capitala
judetului Hotin. E unul din celemai des pomenite orase in
letopisitele noastre. Intrecutul sau sbuciurnat, Hotinul a fost un
orasfrumos si bogat. Azi nu mai are nimic din splen-doarea de
odinioard. La 1892 avea 20.283 locuitoridin care peste 14.000 evrei
; azi, dup. d. Nour,are 35.000 suflete.
Ismail, a fost odinioard o cetate formidabild.Dupd recensamantul
din 1892 avea o populatiede 32.534 suflete, iar azi ar avea.
45.000.
Chilia avea la 1892 o populatie de 12.000, iarazi are 18.000
locuitori. Aici se afla biserica Sf.Nicolae facdtorul de minuni,
zidita la 1648 deVasile Lupu, un monument istoric insemnat.
Bolgrad este centru] coloniilor bulgare, la 1892cu 10.179, azi
cu 20.000 locuitori.
Beni, pe malul Dunarii, avea la 1892 in total6000 locuitori ;
azi populatia pare a se fi dublat.
Cahul are azi 13.000 locuitori.
/
www.dacoromanica.ro
-
17
Dintre cele 49 targusoare din Basarabia vorninsemna aici pe cele
mai de seama impreund cunumarul locuitorilor dupd recensamantul
din1892: Atachi (5930), Briceni (4254), Vadu-R as-covului (2917),
Gancesti (3570), Camrat (6070),Lipcanii (3118), Noua-Sulita (3000),
Sculenii(3083), Tarutino (3642), Tatar-Bunar (3395), Te-lenesti
(3093), Falesti (5317), Turlachi (5202), Vol-canesti (3763).
Basarabia a fost odinioard granarul Moldovei.Granar a rdinas
pand astazi. Pdmantul bogat,precum si imprejurarile climaterice
predesti-neaza pe locuitorii acestei provincii sd se
inde-letniceasca cu agricultura si cresterea vitelor.
Dupd datele statistice oficiale rusesti Basarabiaare 700/0
pamant bun pentru ardtura si fanete,207 gradini, acarete, seliste,
paduri si 2 °/apamant sterp. Din 2.000.000 ha. de semanaturirevin
700.000 ha. pentru grau si 650.000 ha.pentru porumb 200.000 ha sunt
fan ete.
In anul 1913 recolta Basarabiei a time: 300.000vagoane grane,
3.000.000 hectolitri yin, un mi-hard si jurnatate de Kilograme de
nutret, 31/2milioane kg. tutun, 4000 kg. gogosi de matase,150.000
kg. miere, 85.000 kg. ceard.
In anul 1895 recolta bucatelor in Basarabiaa fost dupa datele
comitetului central statisticdin Petrograd (un pud= 0.16381 chintal
nou) :bucate de toamnd : secara 7.478.500 pud, gram14.125.100 pud
bucate de primavara : grail9.538.900 pud, secara 386.300 pud, orz
16.231.200,brisca 95.500 pud, mein 169.800 pud, mazare59.500
pud.
In Basarabia intreaga se recolta in mijlociucate 240.000.000 pud
de fan, cantitate de nutretsuficientd pentru a hranl 100.000 cai,
000.c0(I
BASARABIll
.
;
;
8°A,
www.dacoromanica.ro
-
18 ION JALEA
vite si 11/2 milion oi, fireste avand in vedere ier-nile scurte
ale Basarabiei.
Inca de pela 1861 existau in Basarabia peste60 000 de bostanarii
care produceau 55 feluride legume, intre care mai ales: ridichi,
sfeclarosie si alba, morcovi, patrunjel, ceapa, usturoi,praz,
varza, gulie, salute, mazare, bob, fasole, linte,cartofi, patlagele
rosii, pepeni, castraveti, dov-leci, etc. Cultura cartofilor e
recenta si a fortintrodusa de colonistii germani ; totus
recoltacartofilor era pela 1890 de 2200.000 pud pe an.
Tutunul se cultiva In Basarabia si se obtineaucalitati fine,
care rivalizau chiar cu speciile tur-cesti. In ultimul timp insa
cultura aceasta a de-cazut. In 1895 s'au cultivat 18 specii de
tutunin Basarabia, producand un total de 83.000 pud.
Dupa darile de seama oficiale proprietarii di-feriti poseda in
Basarabia peste 25.000 gradinicu pomi in care se afla 2.391 843
pomi roditori,4 144 duzi si peste 3.000.000 arbori de alto
specii.
Cultura vitei de vie e foarte raspandita din-colo de Prut. Dupa
un calcul aproximativ existaacum in Basarabia cel putin peste
25.000 devii care produc in medie anual 21/2 3 milioanevedre de
yin.
Pasunile bogate din Basarabia au favorizat dinvremuri vechi
cresterea vitelor. Totusi pe ma-surd ce populatia s'a inmultit si
impreuna cuaceasta s'au micsorat pasunile si finetele, facandloc
suprafetelor ocupate de agricultura, s'a mic-sorat paralel si
nutnarul viilor. In anul 1893statistica oficiala ruseasca a
constatat in Basa-rabia 345.000 cai, 792.006 vite cornute,
1.628.4-4oi, 380 516 porci, 17.735 capre, 385 magari,
396bivoli.
In 1890 s'au exportat din Basarabia 42.000
www.dacoromanica.ro
-
BliSARABIA 19
puduri de lana. In medie lana din Basarabiaproduce anual
1.224.000 ruble.
Industria Basarabiei se lupta Inca cu greutA-tile inceputului.
Dupa o dare de seama pe1891/92, numarul fabricelor si atelierelor
estede 222, producand marfuri pentru suma de6.105.000 ruble. Pentru
anul 1915 d. Nour dacifra de 280 fabrici mari si mijlocii care
producanual marfuri in valoare de 16.000.000 lei; inafara de
acestea mai insemneaza 1550 fabricimici si ateliere industriale,
570 mori cu aburisi 8000 mori de vant si de apa.
Comertul Basarabiei cuprinde trei ramuri : celintern care se
concentreaza in orase si targu-soare; cel extern cu Rusia si cu
Europa carese face prin porturile dunarene, prin Odesa siprin
Ungheni si Noua-Sulita ; comertul de transit.
In Austria se exporta grape, grasimi, lankpeste, piei, cai,
vite, oi, capre. Ca import pri-mul loc it ocupa manufactura
austriaca,
Dupa darile de seama oficiale s'au exportat inanul .1892
urmatorele marfuri : grave 670.829cetverti, lana 30 000 puduri, cai
si vite 25.703Cr pete, piei 26.800 puduri paste 15.693
puduri,manufacturi 495 000 puduri, cascaval si branza14.000 puduri,
fier, arama etc. 70.000 puduri.
Dupa d. Nour, importul anual al Basarabieieste de 128 milioane
lei, exportul de 230 mi-lioane, comertul intern 270 milioane,
comer-tul Chisinaului 110 milioane, iar productia pes-Cariilorde 8
milioane lei.
Comertul la Chisinau se prezinta. la 1896astfel : 341
restaurants, birturi, hoteluri, hanuri,carciumi si pivnite cu debit
de yin, cu un per-sonal comercial de 504 insi, facand anual
afa-ceri in suma de 950.700 ruble ; 225 pravalii cupaste si
macelarii, cu personal cu 260 insi,
.
www.dacoromanica.ro
-
20 ION JALEA
cu afaceri anuale de 220.000 ruble ; 223 ma-gazine de Mina, 142
brutarii. cu personal de152 insi, cu afaceri anuale 426.120 ruble;
170pravfilii de zarzavaturi si fructe, cu afacerianuale de 176.000
ruble ; 397 bacanii, daraverianuale 981.850 ruble; 4 magazine cu
ceai, cuafaceri anuale de 39.280 ruble; 13 magazine demobila; 163
pravalii de stofe, cu afaceri anualede 412.000 ruble; 3 panzarii cu
afaceri pe ande 240.000 ruble ; 92 magazine de haine, cuafaceri
anuale de 261.000 ruble ; 129 debite detutun, cu afaceri pe an de
210.000 ruble ; 31tabacarii, 3 palarierii, 1 manuserie, 1 magazincu
flori.
Calle de comunicatie ale Basarabiei, afara decaile ferate, se
impart in doua. sisteme: caileBasararabiei de nord si caile
Basarabiei de sud.Orasele Balti si Chisinau sunt doua centre
unclese concentreaz5, drumurile si caile. Ambele cen-tre sunt
legate printr'o sosea mare.
Soselele principale, in lungime de vre-o 900km. sunt :
Chisinau-Hotin, Chisinau- Cubeu -Is-mail, Chisinau-bubasari,
Balti-Soroca-Afachi, Balti-Soroca-Sculeni, Bender-A-kerman,
Stanilesti-Noua Sulita, Akerman-Cubeu,Atachi-Ghinalia, Gura
Galbena- Carpineni, Pa-vlovca-Tatar-Bunar, Cecolteni-Telenisti. Pe
sose-lele principale sunt peste 200 poduri.
D. Nour, cifreaza la 350 km. lungimea totalaa .soselelor si 20
000 km. lungimea drumurilornaturale.
Reteaua de cai ferate a Basarabiei e negli-jata si insuficienta.
Linia Chisinau-Bender-O-desa,linia Chisinau-Ungheni, linia
Ocnita-Balti,linia Bender Reni : atata tot. Lungimea totala ede
vre-o 750 km, in 1895 si de 105) km. in1915.
1"
,
Chisinau Bender,
www.dacoromanica.ro
-
BANIRA11111 21
O cale de comunicatie excelent6 este Nistrulcare este in buna
parte navigabil.
Biserica a fost intrebuintata de rusi ca uninstrument de
rusificare a romanilor basarabeni.Toata slujba bisericeasca se
Rice& in ruseste.Acest stop it serveau 22 manastiri si
schiturisi 1200 biserici ortodoxe si lipoveni. Dealtfel Ba-sarabia
e impartita bisericeste in eparhia Ho-tinului si eparhia
In afara de acestea se mai alla 87 bisericistraine si 21 de
sectanti, precum si 207 sinagogi.
Clerul numara 10.000 de oameni, alcatuindclasa duhovniceasca. La
Chisinau se alla, chiarin palatul Mitropoliei, un seminar care la
1895avea 1.5 profesori si 187 elevi. Invatamantul sepreda numai in
ruseste. In gall de seminarmai era la Chisinau scoala
duhovniceasca.
Invatarnantul public in toata Basarabia se M-ced exclusiv in
limba ruseasca.
In 1.915 erau in Basarabia 17 licee completecu 8 clase si 16
licee complete de fete cu 8clase, 4 gimnazii pentru fete, 6 scoli
specialeparalele cu liceurile, 4 scoli speciale paralelecu
gimnaziile, 18 scoli secundare, 12 scoli se-cundare profesionale,
14 scoli secundare de me-serii, 55 scoli parohiale la orase, 670
scoli pa-rohiale la sate, 292 scoli primare ministeriale,210 soli
primare ale Zemstvourilor, 60 scoliprimare orasenesti. Pima la 1915
mai erau 168diferite scoli germane, 36 scoli secundare e-vreesti,
67 scoli primare evreesti. 340 scoli he-deri evreesti, 8 scoli
armene, grecesti, etc.
Scolile secundare si liceele erau vizitate de20.000 elevi.
Scolile primare si parohiale aveau90.000 elevi, iar cele speciale
evreesti aveau14 000 elevi.
www.dacoromanica.ro
-
22 ION JALEA
Cultura ruseasca o servesc 230 biblioteci sco-lare, 17
biblioteci mici cu cate vre-o 2000 volume,4 biblioteci mijlocii cu
cite vre-o 30.000 volumesi marea biblioteci din Chisin6u cu peste
150.000volume.
La raspandirea rusismului contribuiau 9 ziarecotidiane si 22
reviste lunare si saptamanale,precum si cele vre- 50
tipografii.
Starea higienica si sanitary in Basarabia eraIngrijita de 490
medici, 240 dentisti si 670 sub-chirurgi, moase, etc. cu peste un
milion de con-sultatiuni pe an. Medicamentele se deservesc in135
farmacii Sunt in total 6 spitale militare, 8spitale civile mari, 28
spitale mijlocii, 31 spi-tale mici si 12 spitale ambulatorii, cu
untotal de 3706 paturi si cu 80.000 bolnavi cautatiin spitale si
310.000 bolnavi cautati in ambula-torii gratuite. Mai aunt apoi 17
medici psihiatri,iar In ospiciul dela Costiujeni sunt ingrijiti
1140alienati. In 10 aziluri se adapostesc anual 7000lehuze.
Toate cifrele acestea aunt luate dupa." d. Nour.
Insfarsit pentru a complecta tabloul statisticprin care am
schitat in cateva pagini situatiaBasarabiei, mai citArn, tot dupa.
d. Nour, urma-toarele date si cifre
95 banci mari, 120 banci mijlocii, 420 coope-rative si banci
mici intretin miscarea economicsa tarei
20 cluburi si 80 diferite societati fuctioneazacu prea inalta
voe ;
65% din primarii satelor aunt romani 50%din functionarii si
alesii zemstvourilor aunt ro-mani rusificati, SO°/ din conduc5torii
comunelorurbane sunt romani rusificati, 15% din toti func-tionarii
statului aunt romani rusificati, 8 °/a din
.
.
www.dacoromanica.ro
-
BASARABIA
toti ofiterii armatei din Basarabia sunt romanirusificati ;
Veniturile de stat impreund cu ale tuturorinstitutiilor autonome
se urea la 250 milioanelei, iar cheltuelile la 140 milioane lei
;
Din toata populatia Basarabiei aunt 2.250.000tarani, 500.000
burghezi si meseriasi, 100.000 rd.-zasi, 20 000 cetateni onorifici,
20.000 militari,11.000 nobili personali,_ 10 000 clerici, 5 000
co-mercianti, 4.000 boeri de neam, 70.000 neclasi-ficati, 16.000
supusi straini ;
Din suprafata totald a Basarabiei apartin2 200.000 ha taranilor
600.000 ha razasilor,200.600ha mandstiriior, 23.000 ha bisericilor,
12.000 hastatului, 175.000 ha oraselor, 930.000 ha boerilorde neam,
260.000 ha altor proprietari.
UNIREA.Inainte de proclamarea unirii Basarabiei cu
Romania, au plecat din Iasi spre Chisinau, Luni8 Aprilie seara,
d. Al. Marghiloman, insotitde urmatoarele persoane oficiale : d-nii
generalHarjeu, ministru de razboi, general Mircescu, I. Mi-tilineu
secretar general la Interne, Garofild se-cretar general la Domenii,
Al Corteanu secretargeneral la Finance, I. Barbatescu directorul
ge-neral al Sigurantei Statului, M Ferichide sefulde cabinet at
primului ministru, Al Kiriacescuseful cenzurii presei, maior
Harjeu, sef de cabi-net al Ministerului de rasboiu, colonel
Condeescudin jandarmeria rurald, Romulus Voinescu ins-pector al
Sigurantei, colonel Garlesteanu, T. Ma-rinescu subdirector la
Interne, V. Ionescu comisarde sigurantd.
Primul ministru Marghiloman, ministrul derazboiu si toate
persoanele ce ii insoteau, au so-sit la Chisinau Marti, 9 Aprilie,
la ora 10 di-
n.
23
4 a
www.dacoromanica.ro
-
ION FILER
mineata. Pe peronul garei au Post salutati de d.Inculet,
presedintele (KSfatului Tamil, Halipavice-presedinte, Ciugureanu
presedintele consi-liului de ministri, general Braescu, ministru
derazboiu, toti ministrii basarabeni, generalii Istrati,Brosteanu,
flascanu si Anastasiu cu tot corpulofiteresc, primarul orasului,
arhimandritul Curiesi notabilitatile orasului.
0 garda de onoare cu drapel si muzica corn-pusa din trupe
romanesti si din regimentul 2de cavalerie moldoveneasca a dat
onorurile mi-litare.
Ministrii au trecut in revista trupele si dupaprezentarile
oficiale s'au intretinut cu persoa-nele prezente.
La ora 11 cortegiul cu toate persoanele oti-dale sosite din Iasi
si localitate, avand in capun escadron de cavalerie romaneasca si
incheiatcu alt escadron, a strabatut strada principaldpant la Hotel
Londra, uncle au descins d-niiministri.
Primul-ministru si ministrul de rasboiu s'auintretinut indata cu
presedintele qStatului Tarei»si cu ministrii locali, precum si cu
alto notabi-Nati. D-nii Stere, dr. Cazacu si Cadere au luatparte la
primire si la consra'tuire.
Populatia si-a manifestat cu caldura mareasatistactiune la
intrarea ministrilor romani inorasul C:hisinau. Animatie mare pe
strazi si toatapopulatiunea tine sa-si manifesteze cu calduratoatA
simpatia.
D. prim-ministru si ministrul de rilzboi, dupaprimirea
autoritatilor si a sefilor militari romani,la orele 2 d. a. au luat
parte la masa oferitade guvernul basarabean si la care au
partici-pat 35 persoane.
Peste zi au fast urinate cu activitate const4-tuirile politico
cu diferitele particle din «Scab),
n I
24
www.dacoromanica.ro
-
13/WIRTI6IA A
iar primul-ministru a facut vizite oficiale re-prezentantilor
corporatiilor si confesiilor.
Cu aceasta ocaziune din partea presedinteluide consiliu, au fost
remise episcopului-vicar Ga-vrilo 20.000 lei pentru populatia
sarmana dinChisinau, arhimandritului G urie, ministrului loc-tiitor
al cultelor, 20.000 lei pentru opere biseri-cesti si marelui rabin
10.000 lei pentru a inlesniintemeierea ospiciului de 'Atrial ce se
proiec-teaza de catre comunitatea izraelita din loca-litate.
De asemenea, cu o scrisoare oficiala, au fosttrimisi primarului
Schmidt 50.000 lei pentruopere de azistenta din oras, sums care va
fidistribuita de consiliul comunal local.
De doua zile era mare fierbere la Chisinau.Din «Sfatul Tarei»
fac parte 140 membri. Totierau insutletili de discutiile cari au
urmat inchestiunea unirei. Dummied si Luni au fostcontinue
conferinte intre primul-ministru sifruntasii basarabeni din aSfatul
TareiD. In urmaacestor consfatuiri s'a stabilit ca la orele 3
sijumatate d. Al. Marghiloman sd vie la «Sfatul'Orel» si sa dea
citire conditiunilor in cari sepoate face unirea.
La -orele 3 si jum. primul-ministru si minis-trul de razbor d.
Harjeu, precum si inaltii func-tonari civili cari ii insoteau, s'au
prezentat la«Sfatul Tarei» care era Inca in deliberare.
Abia la orele 4 si jum. desbaterile au fostterminate si d. Al.
Marghiloman a fost introdusin said de d. Inculet presedintele
Sfatului, carea rugat adunarea sa asculte propunerile pe cariprimul
ministru roman le va face in vederea uni-rei Basarabiei cu
Romania-mumd.
D. Inculet a dat quvantul d-lui Marghilomancare urcancfu-se la
tribuna, a fost salutat cu ofoarte calduroasa manifestatie de
simpatie.
.
www.dacoromanica.ro
-
ION J/ILE/I
D. Marghiloman, dupa cateva cuvinte de in-troducere, a dat
citire conditiunilor, iar prese-dintele Inculet a invitat adunarea
sa le cercetezein aceias zi, pentru ca d. prim-ministru va veinsa
is raspunsul aSfatului TareiD.
Dupa aceea primul-ministru si inaltii functio-nari civili s'au
retras ducandu-se la Comanda-mentul corpului V, unde generalul
Istrati ofereao masa in onoarea lor. La intrare ministrii aufost
salutati de generalul lstrati, lnconjurat degeneralii comandanti de
trupe prezenti si ofi-terii superiori de fata.
. In sala cea mare unde s'a servit ceaiul. d.Marghiloman avea la
dreapta pe d. generalHarjeu, iar la stanga pe d. general
Istrati.
D. Al. Marghiloman a cuvantat pentru M. S.Regele Ferdinand, care
vede cu multumi re re-aducerea Basarabiei, dupa mai bine de 100
ani,la sanul patriei-mume. A vorbit apoi de bravaarmata romans.
A raspuns d. general Istrati si apoi ministrulde razbot d.
general Harjeu, care a glorificat ar-ma ta romans.
In aSteptarea raspunsului dela aSfatul Tareb,ministrii si
ofiterii superiori au esit in curteaComandatnentului si an admirat
evolutiunile pecare le faceau cinci aeroplane, pilotate de ofi-teri
romani.
Vremea era splendida si stradele se populaudin ce in ce in
asteptarea trecerei cortegiuluiministerial spre a'Sfatul
Tareiv.
In acest timp la «Sfatul Tani» continuau des-baterile asupra
propuneriloe prezentate de d.Al. Marghiloman.
Rand pe rand reprezentantii diferitelor sec-tiuni aprobara
unirea In conditiunile ce se pre-zentasera si numarut opozantilOr
scadea treptat.
www.dacoromanica.ro
-
BASARAB11 l7
D. C. Stere, ales deputat al judetului Soroca,si dr. Cazacu, au
sustinut, cu caldurd demni deadmirat, nevoile interne ale
Basarabiei de a seuni cu Romania. In trei zile de deliberdri d.
C,Stere a rostit 35 de discursuri in limbile ro-mans si rasa.
Singura grupare din Sfat care ramasese °stillUnirei a fost a
sectiei taranesti. Constatandu-seo adanca deosebire de vederi intro
membrii gru-Orli si d-nul Tiganco, seful ei, presedintele,
dupacererea acestuia, suspenda pentru 10 minutesedinta Sfatului
spre a permite sectiei taranestisä aibd consfatuire in Wind.
Imediat si aceastasectie a aderat la propunerea de Unire.
Prese-dintele Sfatului a declarat apoi desbaterileinchise si a
cerut Adunarei sä se pronunte datavotul definitiv trebue sä fie
secret sau pe rata.
Cu 87 voturi contra 24, Adunarea hotaraste cavotul sd fie pe
fatd. Se procedeazd la vot cu apelnominal si Adunarea admite
unirea, pe baza con-ditiilor prezentate de d. Marghiloman, cu 84
vo-turi pentru, 3 contra si 36 abtineri. Se comunicaatunci grin
telefon la Comandamentul Corpuluica ministri romani pot sd vina sa
is act devotul aSfatului Tarei».
Se formeaza atunci cortegiul precedat de unescadron de
cavalerie, urmat de 18 automobilein care se aflau ministrii romani
si toti func-tionarii inalti administrativi. si incheiat de unalt
escadron de cavalerie, si se indrepta spreaSfatul Tani». La orele 6
jumatate cortegiul,intra in curtea aSfatului Tarein si d-nii
ministricu insotitorii for se indreapta spre sala de se-dinte, unde
se redactau ultimele procese-verbaleale desbaterilor.
D-nii Store si dr. Cazacu ies pa said, intruintampinarea d-lor
Marghoman si Harjeu. Iii-talnirea este din cele- mai miscritoare.
In mij-
www.dacoromanica.ro
-
28 ION JAILER
locul unei numeroase asistente de basarabeni sibasarabence, cari
asteptau rezultatul votului,ministrii romani se imbratisard cu
d-nii C. Steresi dr. Cazacu. D. Stere are un moment de
adancaemotiune si nu poate articula nici un cuvant.
In timpul acesta lucrarile sunt terminate siministrii romani
impreund cu insotitorii suntintrodusi la biurou si salutati de
membrii «Sfa-tului Tarei)) in vii aclamatiuni.
D. lnculet comunica membrilor guvernuluiroman ca Sfatul Tarei a
aprobat conditiile ce is'au prezentat pentru infaptuirea unirei
Basarabieicu Romania si da cuvantul d-lui Marghiloman.
D. Al. Marghiloman declara ca, in numele po-porului roman si al
Regelui, proclamd aunireaBasarabiei cu Romania», unire facuta de
aSfatulTarei care si-a exprimat vointa in mod con-stient si in
deplind libertate.
Multumeste capeteniilor care au luptat si caridau dovada de mare
abnegatiune consirntind cadin conducatorii unei taxi FA' devind
umili slu-jitori ai unui neam.
Cuvintele primului-ministru sunt salutate cuovatiuni nesiarsite.
Dupd aceia presedintele Sfa-tului da cuvantul d-lui I. Buzdugan,
secretarulSfatului Tarei, care citeste 'declaratia Sfatuluiin
termenii urmatori :
In numele poporului Basarabiei, aSfatul Tarii»declara :
«Republica democratica moldoveneascci (Ba-sarabia), in hotarele
ei dintre Prut, Nistru,Dundre, Marea Neagra si vechile granite
cuAustria, rupta de Rusia acum o said §i maibine de ani din trupul
vechei Moldove, in pu-terea dreptului istoric si dreptului de
neam,pe baza principiului ca noroadele singure sa-,sihotarascei
soarta lor, de azi inainte §i pentrutotdeauna se uriege cu mama sa
Romania.
www.dacoromanica.ro
-
BRSRRRBIA 29
Aceasta unire se face pe urmatoarele baze :1) «Sfatul Teirii»
actual rcimane mai departe
pentru rezolvirea si realizarea reformei agrare,dupe' nevoile si
cererile norodului ; aceste ho-tariri se vor recunoaste de guvernul
roman.
Basarabia isi pastreaza autonomia pro-avand un stat at tariff
(Dicta), ales pe
viitor prin vot universal egal, direct si secret, caun organ
implinitor si administratie proprie.
3) Competenta USfatului Tarii este : a) vota-rea bugetelor
locale ; b) controlul tuturor or-ganelor, zemostvelor si °raptor ;
c) numireatuturor functionarilor administratiei localeprin organul
sciu implinitor, iar functionariiinalti sunt intariti de
guvern.
4) Recrutarea armatei se va face in princi-piu pe baze
teritoriale.
5) Legile in vigoare- §i organizatia locala(zemstve si oray)ra
man in putere si vor putedfl schimbate de Parlamentul roman,
numaidupe' ce vor lad parte la lucra'rile lui si re-prezentantii
Basarabiei.
6) Respectarea drepturilor minoritcitilor dinBasarabia.
7) Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intrain consiliul de
ministri roman, acum desem-nati de actualul Slat at Tarii, iar pe
viitorluati din seinul reprezentantilor Basarabiei dinParlamentul
Roman.
8) Basarabia va trimite in Parlamentul Ro-man un numar de
reprezentanti proportionalcu populatia, alesi pe baza votului
universalegal, direct si secret.
9) Toate alegerile din Basarabia pentru vo-losto, sate,orase,
zemstve si Parlament se vor facepe baza votului universal, egal,
direct si secret.
10) Libertatea personals, libertatea tiparului,a cuvantului, a
credintei, a aduneirilor si Coate
.
2)vincialci,
,
.
www.dacoromanica.ro
-
30 ION JALE11
libertatile obgefti vor fi garantate prin Consti-tulle.
11J Toate ccilca rile de legi [acute din motivepolitics in
vremurile tulburi ale prefacerii dinurma sunt amnestiate.
Basarabia, unindu-se ca flied cu mama sa Ro-mania, Parlamentul
roman va hotari convoca-rea neintarziata. a Constituantei in care
vorinfra, proportional cu populatia, i reprezen-tantii Basarabiei
ale0 prin vot universal, egal,direct Si secret, spre a hotari
impreuna cu totiiinscrierea in Constitutie a principiilor si
agarantiilor de mai sus.
Traiascci Unirea Basarabiei cu Romaniadeapururi §i pentru
totdeauna !
Primita in « Sfatut rarii» la 27 Martie1918, Chi§inciu:
«Prekiedintele Sfatului Tariiv, I. Inculet.Socretarul ¢Sfatului
Tara', I. Buzdugan
Citirea este urmata de manifestatii entuziaste.Ministrii au mers
apoi la Catedrala. Lume
imensd.In Catedrala s'a oficiat un serviciu divin. A
oficiat arhimandritul Gurie. Slujba s'a facut inlimba
romaneasca. E a doua oard cand se slu-jeste in romaneste dela
revolutia ruseascd. Laacest serviciu a asistat si episcopul rus,
vicarulGavrild, ceeace a facut o bund impresie, dove-dind ca nu
poate fi vorba de o neintelegereintro biserica ruseasca si cea
romaneasca. Laserviciul divin au mai asistat si presenintele
Sfa-tului Tarei impreund cu ministrii basarabeni.
Duo Te-Deum, nainistrii.au trecut in revista tru-pele din curtea
Catedralei cari raspundeau curale, gasind un puternic ecou in
multimea adunatd.
La orele 9 seara a fost un banchet de peste300 tacarnuri oferit
de primul-ministru al Ro-
I'
.
-
u-
www.dacoromanica.ro
-
BRSAIA 31
maniei Sfatului Tarei si notabilitatilor basara-bene. Banchetul
a avut loc in sala 'Teatrului.
Primul toast a fost ridicat de d. Ciuhureanu,care a relevat ca
Basarabia intra intr'o viata noun.
D. prim-ministru a inchinat in sdnatatea Sfatu-lui Tarei, care
si-a inscris numele in cartea incare sunt inscrise Divanele ad-hoc
de o partysi 24 Ianuarie de alta.
D. Inculet a relevat ca unirea va fi trainicapentru ca a'fost
Malta in majoritate de Ord-nimea basarabeand.
D. Ceseschi a inchinat pentru regele Ferdinand.In sfarsit, d
Botezatu a exprimat speranta ca
Basarabia, redevenind o tars monarhica, va fiferita in viitor de
curente anarhice.
Banchetul a tinut papa la orele 11.Trenul cu d nii Al.
Marghiloman si insotitorii
d-sale a plecat din gard la ora 2.
Pe stradele Iasilor s'a afisat comunicatul ofi-cial prin care se
aduce la cunostinta poporuluimarele eveniment.
Iasul este pavoazat si animatia pe strade estede nedescris.
Fericitul eveniment a fost comu-nicat la Bucuresti indata dupd
sosirea d-lui prim-ministru.
Vineri, 12 Aprilie, la orele 10 dimineata au so-sit in Iasi
D-nii : Inculet Presedintele SfatuluiTarei, Halippa Vice
Presedinte; Ciugureanu Pre-sed intele Consiliului de ministri,
AbrhimandritulGurie Ministrul Cultelor, General Braesca Mi-nistrul
trehilor militare, precum si toti ceilaltiministri basarabeni
insotiti de d. C. Stere depu-tat de Soroca. La gall au fost primiti
de d-niimembri ai guvernului roman, Presedintii cor-purilor
legiuitoare precum si toti reprezentantiiautoritatilor civile si
militare.
In unui entuziasm nedescriptibil si
-
.
mijlocul.
www.dacoromanica.ro
-
32 ION JALETh
a unei mari bucurii intregul cortegi urmat deo imensa multime
s'a indreptat spre mitropolieunde la orele 11.10 s'a oficiat un
tedeum de catreMitropolitul Moldovei inconjurat de inaltul
clerimpreuna cu Arhimandritul Gurie din Basara-bia, in prezenta
Suveranilor, Principelui Moste-nitor si a intregei familii Regale
cu suitele lor.
Dupa terminarea serviciului divin a avut loco receptie la
palatul metropolitan ; apoi Regelea primit defilarea trupelor in
prezenta membrilorcelor cloud guverne si in fata unui imens
public.
La plecare tot cortegiul a fost salutat cu o-vatiuni entuziaste
de poporul strans pe tot par-cursul pana la palatul regal unde a
avut loc unpranz de gala oferit deputatiunei basarabene.
Regele a pronuntat un calduros toast pentruunirea Basarabiei cu
Romania, la care a ras-puns Presedintele aSfatului Tarei» din
Basa-rabia aratand fericirea tuturor intru marele actsavarsit, care
va dainui in veci prin vointa sidragostea poporului.
La orele 3 o mare manifestatiune cu muzicisi o multime imensa
s'a facut in fata palatuluiregal. S'a jucat hora Unirei. Printul
Carol, Prin-tul Nicolae, Principesele Elisabeta si Maria audescins
in strada si au intrat In horn cu maimulti ministri basarabeni.
Multimea a facutovatiuni nesfarsite cu entuziaste si
prelungiteurafe. Familia Regala si ministri romani ba-sarabeni an
aparut in balconul palatului.
La orele 4 multimea s'a retras catre piataUnirei unde a
continuat in sunetul muziceiflora Unirei pe locul chiar unde s'a
jucat la1859 cu ocazia unirei Moldovei cu tara roma-neasca.
si
www.dacoromanica.ro
-
-1,
A17:ts.-'
Nom
ISENT
,/.
olulia0ron n
dyne,rel
, ,, ;,07,40
".
,=i He: .4,
C
cruss.uti
F.3
dup5 charts marelui Stat major rusesc
Charta Fi si en opografich
lAt:;eltdacrlarderfrvordaffix,
rtt cHisinRUMS
,l110'_
0 Nmelul morn I
Scare 1:3.400.000
v.vs`tad
.1
1
aRtimAr .;;;NI Si
'T
-
C. snug/
4 -
now
curie
I
Ca
If I
deni
-LA
-
www.dacoromanica.ro
