Boli _ Tratamente Naturiste

  • Published on
    16-Jan-2016

  • View
    40

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Boli _ Tratamente Naturiste

Transcript

Aftele reprezinta ulceratii ale mucoasei bucale, cu un contur regulat, galbui cenusiu, inconjurat de halou rosu

Aftelereprezinta ulceratii ale mucoasei bucale, cu un contur regulat, galbui cenusiu, inconjurat de halou rosu.

Simptomul principal alafteloreste durerea iar etiologia este probabil virala.

Localizareaaftelorpoate fibucala si genitala.Plantele cu efectele binefacatoare in cazulaftelorsuntafinul (vaccinium myrtillus)silamaiul (citrus limonum).

Anexitaeste o boala ce apare indeosebi datorita frigului, umezelii, bailor reci.

Pentru vindecare trebuie in primul rand evitati toti acesti factori, dar si aplicarea unor tratamente naturiste pe baza unor plante.

Fierbereafanului de padureintr-o cantitate suficienta de apa, si asezarea pacientei deasupra aburilor degajati ajuta la tratamentul anexitei.

De asemenea, baile de sezut cu infuzie depelinsunt foarte ajutatoare, mai ales capelinul este antiinfectios, si antiinflamator.

Exista si alte plante (matura neagra -Kochia prostata-,varza cruda) care supuse fierberii degaja aburi care au un rol vindecator intratarea anexitei.

Se recomanda ca pacientele sa se aseze deasupra aburilor.

Pentru efecte vindecatoare talpile picioarelor se mai pot masa cu ulei debranca ursului, si apoi acoperite pentru mentinerea caldurii.

Astmul bronsiceste o boala manifestata prin crize reversibile de dispnee paroxistica, cu suieraturi si tuse datorita unei obstructii generalizate a cailor respiratorii, data de factori multiplii, variati.

Crizele trec spontan sau prin tratament, dar reapar la intervale nedeterminate, sub influenta unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti.

Persoanle care sufera deastmmanifesta alergie la mucegai, diferite alimente, polen, medicamente, par de animale, fibre de bumbac.

Medicina naturista ofera nenumarate solutii pentru tratareaastmului bronsic.

Astfel, daca pacientul consuma trei cesti de ceai cald pe zi din urmatorul amestec de plante: radacini denalba mare (Althaea officinalis)sicimbru (Thymus vulgaris)va obtine efecte binefacatoare.

Remediu excelent in tratareaastmului bronsicil constituie si urmatoarul ceai din amestecul de plante:

- frunze de patlagina ingusta (Plantago lanceolata),

- frunze de podalb (Tussilago farfara),

- flori de soc negru (Sambucus nigra),

- toporasul doamnei (Viola odorata),

- seminte de chimen (Carum carvi),

- seminte de fenicul (Foeniculum vulgare).

Din acest ceai se recomanda a se bea cate trei cesti pe zi.De asemenea, si ceaiul preparat din:frunze de castan comestibil (Castanea vesca),cimbru (Thymus vulgaris), roua cerului (Drosera rotundifolis), flori de toporasul doamnei (Viola odorata) are efect vindecator in cazulastmului bronsicdaca se va bea cate o ceasca de trei ori pe zi.

Alte plante medicinalecare sunt recomandate a fi utilizate in tratareaastmului bronsicsunt: afinul, anghinarea, ardeiul iute, cimbrul, calinul, feniculul, isopul, hreanul, iarba mare, ignama, lemnul dulce, lumanarica, lucerna de cultura, musetelul, morcovul, maghiranul, nucul, nalba, odoleanul, orzul,papadia, potbalul, patrunjelul, socul, tataneasa, urzica, ungurasul, usturoiul, vascul.

Arteriosclerozaeste o boala foarte grava, o amenintare aupra vietii omului, care se manifesta prin modificarea peretelui arterelor, ce se poate scleroza, ingrosa, sau isi poate pierde elasticitatea.

Se recomanda consultarea medicului specialist.

Medicina naturista recomanda cateva ceaiuri, ca ajutor in tratamentularteriosclerozei.Astfel, se recomanda a se bea trei cani de ceai cald, zilnic, din urmatorul amestec de plante:

-arnica (Arnica montana),

- vasc alb (Viscum album),

- flori de roinita (Melissa officinalis),

- sunatoare (Hypericum perforatum).

Din aceste plante se obtin doua lichide unul din vasc (lasat sa stea 8 ore) si celalalt din arnica, flori de roinita si sunatoare (lasat sa stea cinci minute), care se amesteca intre ele pentru obtinerea ceaiului,sau a se bea in cursul zilei, trei cani de ceai dinfrunze de mesteacan raios(Betula verrucosa).

Daca pacientul este diagnosticat cu arterioscleroza, insotita de hipertensiune i se recomanda a bea zilnic, trei cani de ceai cald, preparat astfel:

peste trei lingurite de vasc alb (Viscum album), se adauga trei cani de apa rece, dupa care se lasa sa stea opt ore. Virnantul (Ruta graveolens), coada racului (Potentilla anserina), coada soricelului (Achillea millefolium) sicoada calului(Equisetum arvense) se amesteca, apoi se adauga apa si se lasa sa stea cinci minute. In final, cele doua lichide se amesteca, obtinandu-se astfel ceaiul dorit.

Arterioscleroza mai poate fi insotita pe langahipertensiunesi de dureri cardiace.

In acest sens urmatorul ceai, preparat ca si cel mai sus, este recomandat a se bea zilnic inghititura cu inghititura (doua cani):

- vasc alb (Viscum album) si flori de paducel (Crataegus oxycantha),

- fructe de paducel (Crataegus oxycantha),

- coada calului (Equisetum arvense),

-catei de usturoi (Allium sativum),

- flori de arnica (Arnica montana),

- coada soricelului(Achillea millefolium).

Anxietateareprezinta o stare de neliniste, tulburare, insecuritate,frica, de care pacientul nu este constient.

Anxietatea poate aparea in urma unor boli mintale si poate provoca probleme inimii (dureri sau palpitatii).

Important este a nu se confundaanxietatatea cunevroza, aceasta din urma avand o nota foarte ridicata de tulburare nevrotica.

Medicina naturista vine in ajutorul pacientilor care sufera de aceasta boala, recomandand a se bea in fiecare searadoua cani de ceaicald preparat asftel:

- radacini de valeriana (Valeriana officinalis),

- frunze de roinita (Melissa officinalis),

-frunze de rozmarin (Rosmarinus officinalis),

-sunatoare (Hypericum perforatum).

Anxietateapoate fi urmata de crize puternice, de aceea trebuie consultat medicul specialist.

Simptomele acestei boli sunt de natura psihica si comportamentala, cele mai intalnite fiind:ganduri negative, traspiratie, tremuraturi,palpitatii,probleme respiratorii, senzatia de greata, tendinta de a evita multe situatii.

Astenia de primavaraeste o stare ce se instaleaza din cauza lipsei vitaminelor, dupa o iarna lunga, lipsita de lumina soarelui.O serie de plante ajuta la vindecarea acestei astenii.

Cele mai cunoscute sunt:anghinarea, caisul,castanul comestibil, ceapa, cicoarea, ciupercile, feniculul, fragul,lamaiul, murul, marul, orzul.

Persoanelor care acuza aceasta stare de astenie li se recomandaa consuma trei cani de ceai calddin urmatorul amestec de plante:

- radacini si frunze depapadie (Teraxacum officinale),

- coada soricelului (Achillea millefolium),

- rotungioara (Glechoma hederacea),

- bobornic (Veronica beccabunga),rostopasca (Chelidonium majus).Ameteala-VERTIJ-pot fi un semn al existentei unei afectiuni in organism (hipertensiune arteriala, arterioscleroza) si poate avea drept cauzedurerile de cap, instalarea unor toxine in organism, inhalarea unor substante toxice si periculoase.Medicina naturista recomanda caremediu naturalin tratarea si disparitia ametelilor urmatorul ceai preparat din plantele:

- virnant (Ruta graveolans),

-cimbrisor(Thymus serpyllum),

- frunze de roinita(Melissa officinalis).

Pacientul trebuie sa bea din ceast ceai, in fiecare zi, o cana.

Ametelile pot cauza sislabirea puterii de concentrare.In acest sens remediul natural recomandat constituie ceaiul preparat cu ajutorul plantelor:

-flori de arnica (Arnica montana),

- coada soricelului(Achillea millefolium),

- sunatoare(Hypericum perforatum).

Pentru obtinerea unor efecte binefacatoare trebuie sa se bea trei cani pe zi.Anemia, reprezinta scaderea cantitatii de hemoglobina pe unitatea de volum; etiopatogenia este complexa: feripriva, hemolitica, megaloblastica, posthemoragica acuta, etc.

Diagnosticul se orienteaza pe datele clinice (paloare, astenie, ameteli, tulburari trofice) si paraclinice (constantele hematologice, sideremie, teste, imunologie, etc.).

Se recomanda consultarea medicului iar catratament naturistajutator urmatorul ceai:

Pentrucresterea poftei de mancarese recomanda amestecul din urmatoarele plante:

- patlagina ingusta (Plantago lanceolata) 10 g,

- pelin (Artemisa absinthium) 5 g,

-sunatoare (Hypericum perforatum)10 g,

- cretisoara (Alchemilla vulgaris ssp. alpestris) 10 g,

- unguras (Marrubium vulgare) 10 g,

- obligeana (Acorus calamus) 45 g,

- radacina de sclipeti (Potentilla erecta) 10 g,

- flori de tei cu frunza mare (Tilia platyphylos) 10 g,

- flori de paraluta (Bellis perennis) 10 g,

- frunze deurzica mare (Urtica dioica)10 g,

- frunze de nuc (Junglans regia) 10 g,

- pir (Agopyrum repens) 10 g,

- roinita (Melissa officinalis) 45 g;

acest amestec se pune intr-un recipient cu 2 l de vin rosu si se lasa sa stea 14 zile intr-un loc ferit de lumina.

In fiecare zi se bea cate un paharel din acest preparat pentru astimula pofta de mancaresi formarea sangelui.

Pentru stimularea poftei de mancare se recomanda a se lua inaintea celor trei mese principale 20 de picaturi intr-un pahar cu apa de tinct. amarae (50g), procurata din farmacie, cu prescriptia medicului.

Anghina pectoralamai poate fi tradusa si prin "dureri de inima".

Cauzele durerilor de inima pot fi multiple, atat efortul fizic, cat si suprasolicitarile psihice pot duce la aparitia durerilor de inima.

Medicina naturista recomanda caremediu naturalin tratarea si disparitia acestor dureri de inima ceaiul preparat cu ajutorul urmatoarelor plante:

- vasc alb(Viscum album),

- flori de paducel (Crataegus oxycantha),

- virnant (Ruta graveolens),

-coada calului (Equisetum arvense),

- traista ciobanului (Capsella bursa - pastoris).

Din acest ceai pacinetul trebuie sa bea trei cani zilnic. Ceaiul va ajuta latonifierea inimii.Anorexiaeste un semn al prezentei unei posibile boli (cancer stomacal, tuberculoza,ulcer).

Existenta unei boli nu este principala cauza a producerii anorexiei, aceasta putand avea sisubstrat psihic(suprasolicitare psihica, stres, oboseala psihica).

De obicei persoanele anorexice pierd considerabil in greutate.

Urmatoarele ceaiuri medicinale starnescpofta de mancarepacientului si ajuta la revitalizarea organismului.

Se recomanda a se bea in fiecare zi, treptat trei cesti de ceai cald preparat astfel:

- radacini de obligeana (Acorus calamus),

- nasturel (Nasturtium officinale),

- silur (Euphrasia officinalis),

-maghiran (Origanum majorana),

- lingurea (Cochlearia officinalis),

- pelin (Artemisia absinthium).

sau din urmatorul amestec de plante:

- frunze de roinita (Melissa officinalis),

-pelin(Artemisia absinthium),

- tintaura (Centarium erythraea),

-coada soricelului (Achillea millefolium).

Acest ceai se recomanda a se bea inaintea meselor (o cana).

Acneeaeste o inflamatie, destul de des intalnita, a glandelor sebacee, provocata de o tulburare a relatiilor hormonale, proceselor de cornificare secretiilor de sebum si bacteriilor.

Urmarile acestei boli o constituie aparitiacosurilor, punctelor negre si a papulelor.

Acneea este o boala specifica adolescentilor, cateodata legata de un rinichi dereglat. In acest sens se recomanda evitarea manacarurilor puternic sarate si condimentate, a bauturilor acidulate si a salatelor prea acrite.

Pentrutratarea acneeise recomandam a se bea cate doua cani de ceai cald pe zi (dimineata si seara) din urmatorul amestec de plante:

- urzica mare(Urtica dioica),

- frunze de roinita(Melissa officinalis),

- frunze desalvie (Salvia officinalis),

- frunze de mesteacan raios (Betula verrucosa), 25g din fiecare planta.

sau

A se bea in cursul zile trei cani de ceai cald din urmatorul amestec de plante:

- frunze denuc(Juglans regia),

- trei frati patati(Viola tricolor),

- radacini de sanisoara (Sanicula eropea),

- radacini de patrunjel de camp(Pimpinella magna saxifraga),

- flori de porumbar (Prunus spinosa), 20g din fiecare planta.

Anginareprezinta o afectiune a amigdalelor cauzata de o infectie cu unstreptocop.

Simptomele anginei sunt datedureri in gatdificultati la inghitirea lichidelor sau a mancarii. Aceste simptome pot fi precedate defebra.Se recomanda consultarea medicului specialist, deoarece in tratamentul anginei cel mai eficient este antibioticul, mai ales daca amigdalele prezinta sipuncte de puroi.

Ceaiul dinfrunza de salvie (Salvia officinalis)ajuta la vindecarea mai rapida.

Se recomanda a se facegargaracu acest ceai din doua in doua ore.

Ceaiul preparat din urmatoarele plante vine in ajutorul tratamentului recomandat de medicului specialist, contribuind la imbunatatirea starii pacientului:

-seminte de fenicul(Foeniculum vulgare),

-frunze de izma buna (Mentha piperita),

-flori de musetel (Matricaria chammomilla),

- frunze de salvie (Salvia officinalis).

Ca si la ceaiul precedent se recomanda a se face gargara din doua in doua ore. Important de mentionat este ca ceaiul sa fie caldut cand se realizeazagargara.Balonarilereprezinta un semn de boala. Daca ele persista trebuie consultat medicul iar daca sunt temporare se recomanda urmatoarele ceaiuri:

Dupa pranz si seara inainte de culcare se bea o ceasca de ceai cald din urmatoarele plante:

fructe de cardamom (Elettaria cardamomum),

rizomi de obligeana (Acorus calamus),

radacini devaleriana (Valeriana officinalis),

frunze de menta buna (Mentha piperita),

flori demusetel (Matricaria chamomilla).

Ceai pentrubalonari insotite de expulzari de gaze. In cursul zilei se bea trei cani de ceai cald din urmatorul amestec de plante:

flori de musetel (Matricaria chamomilla),

frunze de menta buna (Mentha piperita),

radacini de valeriana (Valeriana officinalis),

seminte de chimen (Carum cavi),

seminte de anason (Pimpinella anisum).

Ceai pentrubalonari cu tendinta la constipatie. Se beau in cursul zilei trei cesti de ceai cald din urmatorul amestec de plante:

seminte de anason (Pimpinella anisum),

seminte de fenicul (Foeniculum vulgare),

frunze de menta buna (Mentha piperita),

flori de musetel (Matricaria chamomilla),

scoarta de crusin (Rhamnus frangula)

Ceai pentrubalonari cu tendinta la diaree. Se beau in cursul zilei trei cesti de ceai cald din urmatorul amestec de plante:

pelin (Artemisa absinthium),

coada calului (Equisetum arvense),

coada soricelului (Achillea millefolium),

radacini de sclipeti (Potentilla erecta).

Efecte binefacatoare asupra balonarilor au urmatoarele plante: anasonul, chimenul, musetelul, nasturelul, obligeana, odoleanul, papadia, pelinul, patlagina, patunjelul, purecarita, salvia, soc, sovarvul, telina, usturoiul, zmeurul.

Bronsitareprezinta o afectiune respiratorie, intalnita mai ales la copii, dar nu numai.

Aceasta poate fi vindecata cu ajutorul unor produse si tratamente naturale.

Si in acest caz plantele m...