Boala de reflux.docx

7/27/2019 Boala de reflux.docx

1/13

Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)

Autor: dr. Sandra Adalgiza-Alexiu

Cuprinde totalitatea simptomelor produse de refluxul gastro-esofagian ( fenomenul de

pasaj al continutului gastric in esofag, fenomen fiziologic, care devine patologic cand

mecanismele antireflux sunt depasite); poate fi insotita sau nu de leziune peptica

macroscopica. BRGE necomplicata intra practic in jurisdictia medicului de familie.

Cauze

Aparitia patologiei refluxului gastroesofagian este legata de alterarea balantei intre factorii de

agresiune si factorii de aparare:

A. Fiziologici:

scaderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI); scaderea motilitatii gastrice cu intarzierea

evacuarii gastrice; afectarea clearance-ului esofagian de continutul gastric acid refluat.

B. Mecanici:

hernia hiatala - produce incompetenta sfincterului esofagian inferior (SEI) care favorizeaza refluxul;

cresterea presiunii intraabdominale; largirea unghiului Hiss dintre esofag si stomac; relaxarea pensei

diafragmatice (a pilierilor diafragmatici); sclerodermia.

Tabloul clinic

Simptome tipice: - pirozis; - regurgitatie acida; - eructatie.

Simptome atipice: - sialoree; - gust metalic; - durere toracica/epigastrica;

Simptome de alarma:

locale: - disfagie; - odinofagie; - hemoragie digestiva superioara. generale: - scadere ponderala; - anemie; - astenie.

Simptome ale complicatiilor:

locale: esofagita, stenoza peptica, ulcerul esofagian, hemoragia, sd. Barrett, adenocarcinomulesofagian;

generale (respiratorii): - laringiene - disfonie; - glomus; - tuse, astm; - pneumonie de aspiratie.Evaluare (suficienta pentru medicul de familie)

chestionarul BRGE - reprezentat de adresarea unui set de 4 intrebari standardizate pacientului.

Valoarea predictiva pozitiva pentru esofagita de reflux este de 85% daca pacientul raspunde cu da la

toate intrebarile. n testul terapeutic in BRGE - reprezentat de administrarea unui antisecretor de

calitate, de exemplu esomeprazol 40 mg/zi x 7 zile. Daca simptomatologia pacientului se remite,

diagnosticul de BRGE este confirmat.

Conditii obligatorii ce trebuie respectate nu la pacientii cu simptome atipice; nu la pacientii cu

simptome de alarma; nu la pacientii cu afectiune complicata; nu la cei care dovedesc rezistenta la


2/13

tratamentul antisecretor; la pacientii neinvestigati se va face monitorizarea clinica; la reevaluarea

periodica se ia in calcul necesitatea unei explorari endoscopice.

Explorari paraclinice

Esogastroscopia (oarecum invaziva) - EDS are la ora actuala urmatoarele indicatii:

evaluarea esofagitei; evaluarea simptomelor: - atipice; - de alarma; - ale complicatiilor. - urmarirea terapiei; - aprecierea

momentului optim al interventiei chirurgicale.

Inconvenientul sedarii sau anxietatea pacientilor pot disparea prin utilizarea capsulei endoscopice

esofagiene.

Radioscopia pasaj-baritat pH-metria (scumpa, inaccesibila in multe centre) Manometria esofagiana Scintigrafia esofagiana (pentru tulburari motorii esofagiene) Testul Berstein (perfuzie acida esofagiana cu HCl N/10, care va reproduce simptomele de reflux)

Diagnostic diferential

A. Cu boli digestive:

ulcerul gastroduodenal; refluxul alcalin (mai ales post-colecis-tectomie); diverticulul esofagian; acalazia; n ulcerul esofagian; cancerul esofagian.

B. Cu boli nedigestive:

durere cardiaca (EKG-ul, proba de efort, in caz de dubiu, coronarografia); criza de astm bronsic poate fi declansata uneori de refluxul acid, de aceea corelarea crizelor cu pH-

metria poate fi utila pentru terapie; problema este adesea importanta la copil.

Complicatii : esofagita de reflux, ulcerul esofagian ,stenoza esofagiana ,esofagul Barett ,hemoragia

digestiva superioara

Tratament

A. Igienodietetic:

dieta: evitarea unor mese voluminoase si a alimentelor ce scad presiunea SEI: ceapa, citrice, suc derosii, cafea, ciocolata, bauturi carbogazoase, produse mentolate, grasimi, alcool sau a alimentelor

ce cresc secretia acida: suc de portocale, bauturi carbogazoase, vin alb, alimente acide;

evitarea fumatului (creste secretia acida si scade presiunea SEI); evitarea clinostatismului post-prandial; combaterea obezitatii;


3/13

evitarea medicamentelor ce scad presiunea SEI: nitratii, aminofilina, anticolinergicele,benzodiazepinele, blocantii canalelor de calciu, cofeina si parasimpaticoliticele;

evitarea AINS si aspirinei, care se pot asocia cu leziuni esofagiene, putand determina esofagita sichiar stricturi esofagiene.

B. Medicamentos:

Antisecretor - se utilizeaza doua grupe de substante: blocantii H2: - Ranitidina 2x150 mg/zi; -

Famotidina 40 mg/zi; - Nizatidina (Axid) 2x150 mg/zi. Blocantii H2 pot fi utilizati pe o perioada de 4-8

saptamani sau chiar mai mult, ca tratament de intretinere.

blocantii pompei de protoni(inhibitori ai pompei de protoni - IPP). Sunt cei mai potenti antisecretori,

fiind rezervati cazurilor mai severe sau cu simptome importante. Astazi se cunosc 5 tipuri de blocanti

de pompa de protoni: Omeprazol 2x20 mg/zi; Pantoprazol 40 mg/zi; Lanzoprazol 30 mg/zi;

Rabeprazol 20 mg/zi; Esomeprazol 40 mg/zi. Durata tratamentului este de 4-8 saptamani sau cateva

luni pentru intretinere. Aceste 5 tipuri de IPP au o eficienta comparabila. Esofagita de reflux necesita

doze mai mari de IPP fata de ulcerul duodenal si de obicei durata dubla de tratament. In tratamentulbolii de reflux exista 2 strategii: step down si step up. Strategia step down inseamna inceperea

terapiei cu o doza mai mare de IPP (de ex. 40 mg omeprazol/zi), care ulterior, in caz de raspuns

favorabil, se poate injumatati sau se poate trece la blocanti H2 histaminici. Strategia step up

inseamna inceperea terapiei cu blocanti H2 histaminici, iar in caz de insucces se trece la doze

progresive de IPP (20 mg, apoi 40 mg omeprazol/zi). Consensul european de la Genval (Belgia)

recomanda strategia step down.

Prokinetic. In aceasta categorie intra: - Metoclopramid, administrat 3x1 tb (10 mg) cu 30 de minute

inainte de masa. Efectul este de crestere a tonusului SEI; de asemenea, cresc clearence-ul esofagian

si viteza de evacuare gastrica; - Domperidon are efect pe SEI si pe kinetica gastrica. Nu da fenomene

extrapiramidale. Efectul pe reflux este mai slab decat al metoclopramidului; - Cisaprid actioneaza pe

SEI, pe motilitatea esofagiana, pe golirea gastrica si pe coordonarea antroduodenala, reducand

refluxul duodenogastric. Doza este de 10 mg de 3 ori/zi. Ultimul este cel mai eficient prokinetic, dar

are efect aritmogen cardiac si in numeroase tari a fost scos din terapie.

Antiacide, strict simptomatice, care contin saruri de magneziu si aluminiu, alginat de sodiu etc.

Protectoare ale mucoasei.

Sucralfatul este o sucroza polisulfata de aluminiu, ce leaga acizii biliari si pepsina si stimuleaza

secretia gastrica de prostaglandina si a factorului epidermal de crestere, favorizand astfel cicatrizarea

epiteliala. Este uneori indicat in esofagita. Strategia tratamentului este de incepere, in general, in caz

de reflux acid, cu o medicatie antisecretorie. In caz de insucces, se adauga si un prokinetic. Daca

bolnavii acuza reflux biliar, terapia va fi prokinetica. Se considera, de asemenea, ca eradicarea

infectiei cu Helicobacter pylori este benefica, ea neconstituind un factor de risc al aparitiei sau

agravarii BRGE. C. Endoscopic (stenozele esofagiene, hemoragia digestiva superioara, esofagul

Barrett) = fundoplicaturarea endoscopica. Procedura Stretta (energie de radiofrecventa) este

recomandata la cei cu BRGE simptomatica si intoleranta la tratamentul medicamentos. D. Chirurgical,

laparoscopic: - Chirurgia laparoscopica antireflux este indicata la persoanele sub 50 de ani, cu

simptomatologie tipica de reflux, mai ales in prezenta herniei hiatale. - Laparoscopia cu sistemul de


4/13

roboti chirurgicali (DaVinci) este o alternativa terapeutica si la cei cu simptome extraesofagiene de

BRGE sau nonresponsivi la tratamentul cu IPP.

Bibliografie :

1.

http://www.presspro-medic.ro/article--x-Tratament Influenta_eradicarii_helicobacter_pylori_asupra_simptomatologiei_de_reflux--406.html.

2. http://64.233.183.104/search?q=cache:OAVzDmARXDEJ:www.gastrotm.ro/curs/Curs_gastro.doc+BRGE+algoritm&hl=ro&ct=clnk&cd=17&gl=ro.

3. http://www.presspro-gastro.ro/article--x-Diagnostic-Actualitati_%C3%AEn_diagnosticul_si_tratamentul_bolii_de_reflux_gastroesofagian--404.html.

4. http://www.preferatele.com/docs/medicina/6/boala-de-reflux-gast5.php.5. http://www.gicare.com/pated/ecdgs39.htm.6. http://www.bmj.com/cgi/content/full/322/7282/344.7. http://www.mayoclinic.com/health/heartburn-gerd/DS00095/DSECTION=8.

ABORDAREA PACIENTULUI ADULT CU

REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN IN

PRACTICA MEDICINII GENERALE

DR.Marinela Olroiu

Medic specialist MG

RGE este refluxul continutului gastric (sau intestinal) acid (adesea alcalin), n esofag, datorit n

principal unei perturbri a continentei cardiale, n principal a sfincterului inferior al esofagului.RGE fiziologicq n perioada postprandial, este asimptomatic si fr efecte notabile pe mucoasa

esofagian (n.n-30 luni)

RGE patologic

- produce simptome clinice revelatoare, mrturie a importantei si duratei

- endoscopia evidentiaz leziuni pe mucoasa esofagian (! esofagita a fost constatat si la

subiecti asimptomatici iar simptomele de RGE au fost prezente si la pacienti cu epiteliu

esofagian normal!).

Simptomele de RGE sunt rspndite n rndul populatiei si constituie motive frecvente de

prezentare la medicul generalist.

Cel putin un adult din patru prezint n cursul vietii simptome revelatoare pentru RGE. Un studiu

multicentric si multinational (Anglia, Irlanda, Germania) efectuat pe 806 pacienti (brbati si

femei ntre 18 si 84 de ani) si publicat n The European Journal of General Practice vol.1 nr.54,

dec.1995, a artat urmtoarea frecvent a simptomelor sugestive pentru RGE: - %n momentul

prezentrii la consultatie:

o Arsur retrosternal 61 %
http://www.presspro-medic.ro/article--x-Tratament%20Influenta_eradicarii_%20helicobacter_pylori_asupra_simptomatologiei_de_reflux--406.htmlhttp://www.presspro-medic.ro/article--x-Tratament%20Influenta_eradicarii_%20helicobacter_pylori_asupra_simptomatologiei_de_reflux--406.htmlhttp://www.presspro-medic.ro/article--x-Tratament%20Influenta_eradicarii_%20helicobacter_pylori_asupra_simptomatologiei_de_reflux--406.htmlhttp://www.presspro-medic.ro/article--x-Tratament%20Influenta_eradicarii_%20helicobacter_pylori_asupra_simptomatologiei_de_reflux--406.htmlhttp://www.presspro-medic.ro/article--x-Tratament%20Influenta_eradicarii_%20helicobacter_pylori_asupra_simptomatologiei_de_reflux--406.htmlhttp://64.233.183.104/search?q=cache:OAVzDmARXDEJ:www.gastrotm.ro/%20curs/Curs_gastro.doc+BRGE+algoritm&hl=ro&ct=clnk&cd=17&gl=rohttp://64.233.183.104/search?q=cache:OAVzDmARXDEJ:www.gastrotm.ro/%20curs/Curs_gastro.doc+BRGE+algoritm&hl=ro&ct=clnk&cd=17&gl=rohttp://64.233.183.104/search?q=cache:OAVzDmARXDEJ:www.gastrotm.ro/%20curs/Curs_gastro.doc+BRGE+algoritm&hl=ro&ct=clnk&cd=17&gl=rohttp://64.233.183.104/search?q=cache:OAVzDmARXDEJ:www.gastrotm.ro/%20curs/Curs_gastro.doc+BRGE+algoritm&hl=ro&ct=clnk&cd=17&gl=rohttp://64.233.183.104/search?q=cache:OAVzDmARXDEJ:www.gastrotm.ro/%20curs/Curs_gastro.doc+BRGE+algoritm&hl=ro&ct=clnk&cd=17&gl=rohttp://www.presspro-gastro.ro/article--x-Diagnostic-Actualitati_%C3%AEn_%20diagnosticul_si_tratamentul_bolii_de_reflux_gastroesofagian--404.htmlhttp://www.presspro-gastro.ro/article--x-Diagnostic-Actualitati_%C3%AEn_%20diagnosticul_si_tratamentul_bolii_de_reflux_gastroesofagian--404.htmlhttp://www.presspro-gastro.ro/article--x-Diagnostic-Actualitati_%C3%AEn_%20diagnosticul_si_tratamentul_bolii_de_reflux_gastroesofagian--404.htmlhttp://www.presspro-gastro.ro/article--x-Diagnostic-Actualitati_%C3%AEn_%20diagnosticul_si_tratamentul_bolii_de_reflux_gastroesofagian--404.htmlhttp://www.presspro-gastro.ro/article--x-Diagnostic-Actualitati_%C3%AEn_%20diagnosticul_si_tratamentul_bolii_de_reflux_gastroesofagian--404.htmlhttp://www.preferatele.com/docs/medicina/6/boala-de-reflux-gast5.phphttp://www.preferatele.com/docs/medicina/6/boala-de-reflux-gast5.phphttp://www.gicare.com/pated/ecdgs39.htmhttp://www.gicare.com/pated/ecdgs39.htmhttp://www.bmj.com/cgi/content/full/322/7282/344http://www.bmj.com/cgi/content/full/322/7282/344http://www.mayoclinic.com/health/heartburn-gerd/DS00095/DSECTION=8http://www.mayoclinic.com/health/heartburn-gerd/DS00095/DSECTION=8http://www.mayoclinic.com/health/heartburn-gerd/DS00095/DSECTION=8http://www.bmj.com/cgi/content/full/322/7282/344http://www.gicare.com/pated/ecdgs39.htmhttp://www.preferatele.com/docs/medicina/6/boala-de-reflux-gast5.phphttp://www.presspro-gastro.ro/article--x-Diagnostic-Actualitati_%C3%AEn_%20diagnosticul_si_tratamentul_bolii_de_reflux_gastroesofagian--404.htmlhttp://www.presspro-gastro.ro/article--x-Diagnostic-Actualitati_%C3%AEn_%20diagnosticul_si_tratamentul_bolii_de_reflux_gastroesofagian--404.htmlhttp://64.233.183.104/search?q=cache:OAVzDmARXDEJ:www.gastrotm.ro/%20curs/Curs_gastro.doc+BRGE+algoritm&hl=ro&ct=clnk&cd=17&gl=rohttp://64.233.183.104/search?q=cache:OAVzDmARXDEJ:www.gastrotm.ro/%20curs/Curs_gastro.doc+BRGE+algoritm&hl=ro&ct=clnk&cd=17&gl=rohttp://www.presspro-medic.ro/article--x-Tratament%20Influenta_eradicarii_%20helicobacter_pylori_asupra_simptomatologiei_de_reflux--406.htmlhttp://www.presspro-medic.ro/article--x-Tratament%20Influenta_eradicarii_%20helicobacter_pylori_asupra_simptomatologiei_de_reflux--406.html


5/13

o Dureri epigastrice 33.9%o Dureri retrosternale 19.4%o Regurgitatii 13.3%o Greturi 11.2%o Arsuri epigastrice 10%o Eructatii 8.8%o Plenitudine 7.3%o Disfagie 5.5%o Flatulent 3.5%o

- In urma anamnezei efectuate de generalist:

o 81 % Arsur retrosternalo 63.3% Dureri epigastriceo 60.5% Durere retrosternalo 60% Arsur epigastrico 58.2% Eructatiio 56.1% Distensie abdominalo 47.5% Regurgitatiio 45.2% Flatulento 45.2% Greturio 33.5% Arsur faringiano

Majoritatea pacientilor (66.7%) au prezentat acuze aproape zilnic si n aproape jumtate (49.4%)

din cazuri simptomele erau prezente. La examinarea endoscopic 41.4% dintre pacienti au

prezentat esofagit usoar spre moderat, 41% esofagit sever sau ulcerat, 2.8% ulcer gastric,

11% ulcer duodenal, 0.4% carcinom esofagian. Postura, stressul si anxietatea au fost raportate

de ctre pacienti ca fiind principalii factori de agravare.

S-a constatat cu ocazia unor studii anterioare c senzitivitatea, specificitatea si valoarea

predictiv a simptomelor topice pentru RGE sunt bine corelate cu diagnosticul endoscopic.

Concluzia studiului multicentric si multinational a fost: tratamentul initial bazat pe diagnosticul

clinic al RGE aste o strategie potrivit n asistenta primar, dar persistenta simptomelor si

prezenta celor atipice justific investigarea nentrziat.

PATOGENIA RGE PATOLOGIC

- este multifunctional si asociaz n mod variabil diferite elemente; - bariera antirefluxincompetent situat la jonctiunea gastroesofagian, comport dou elemente:

o sfincterul gastroesofagian sau sfincterul inferior al esofagului;o factori anatomici care ntresc eficacitatea barierei antireflux: pliurile mucoasei, unghiul

lui HIS,compresia prin fibrele musculare oblice la nivelul corpului gastric, pensa

diafragmului, actiunea pilierului drept al diafragmului si localizarea intraabdominal a

unei prti a sfincterului inferior.


6/13

- evacuarea ineficient a materialului de reflux n esofag (alterarea clearence-ului esofagian)

care se face n dou etape: prin peristaltism esofagian si prin neutralizarea chimic prin saliv

- caracterul mai mult sau mai putin agresiv al materialului de reflux si valoarea rezistentei

epiteliale a mucoasei esofagiene, care este multifactorial: stratul de mucus, propriettile

citoprotectoare ale epiteliului, capacitatea de regenerare a acestuia.

CAUZELE APARITIEI RGE

- ANATOMICE: hernia hiatal, malpozitia cardio-tuberozitar, sechele dup chirurgia

gastric.- MECANICE: sond nazogastric, alptare prelungit, hipertensiuneabdominal

(sarcin)

- TOXICE: alcool (RGE prezent la 70 la sut din alcoolici).

- HORMONAL:sarcin, estroprogestative.

AGENTII IMPLICATI IN SCADEREA PRESIUNII SFINCTERULUI ESOFAGIANINFERIOR SI INCETINIREA EVACUARII GASTRICE sunt:

- ALIMENTE:

o grsimio ciocolato diet bogat n fibre

- MEDICAMENTE:

o anticolinergiceo nitratio teofilino nicotinao blocantii canalelor de Cao levodopao narcoticeo alfa-blocanti

- HORMONI SI ALTELE:

o progesterono estrogeno colecistokinino somatostatino beta-agonistio prostaglandine E1 si E2


7/13

DIAGNOSTICUL DE RGE

ANAMNEZA

- anamneza amnuntit este foarte important pentru precizarea naturii si gravittiisimptomelor.

SIMPTOMATOLOGIA RGE

- Majoritatea pacientilor suferind de pirozis -+ regurgitatii acide nu consult medicul att,timp ct simptomele sunt benigne si mai ales intermitente; ei recurg la medicamente

simptomatice (antiacide) si la cteve reguli igieno-dietetice simple n perioadele

dureroase. Acestia nu justific n practic nici un examen complementar.


8/13

A.SIMPTOME TIPICE

! RGE este adesea asimptomatic fiind descoperit cu ocazia unei complicatii:- disfagie s hematemez s melen s n raport cu o esofagit ulcerat s o stenoz peptic

sau un cancer.

PIROZISUL (arsura retrosternal)

- durere retrosternal adesea ascendent, de tip arsur aprut postprandial, favorizat de

postur (anteflexia trunchiului, decubitus) calmat de alcaline, buturi neutre si n caz de

trezire n timpul noptii, prin simpla redresare a trunchiului sau ridicare n picioare;

agravat de volumul meselor, consumul de alcool, cafea, ciocolat.

! asocierea pirozis postprandial cu episoade nocturne care trezesc pacientul din somn este

caracteristic esofagitei peptice severe.

! dac un pirozis spontan descris de pacient este un simptom specific de reflux

nregistrate prin pH metrie 24h nu se nsotesc de pirozis si acest pimptom poate lipsi ncaz de complicatii severe, esofagit, stenoz.


9/13

!infectia esofagului cu Candida albicans, Herpes simplex, citomegalovirus CMV, trebuie

avut n vedere la pacientii cu risc pentru AIDS (pirozisul este un simptom frecvent n

aceste cazuri).

REGURGITATIA ACIDA

- n farinx si cavum este adesea nsotit de vomismente

- reflect importanta volumului de lichid care a refluat n esofag

- urmeaz adesea senzatia de pirozis postprandial sau sau postural - noaptea poate fi nsotit de chinte de tuse cu opresie respiratorie, deglutitie fals si

fenomene de bronho-aspiratie.

DUREREA RETROSTERNALA

-pirozisul poate fi dureros, depsind simpla senzatie de arsur-pune probleme de diagnostic diferential, cu patologia coronarian, tulburri de

motricitate coronarian, mai ales atunci cnd nu este n relatie direct cu mesele, cedeazla nitrati, apare la efort.

ODINOFAGIA

- durere retrosternal resimtit n timpul deglutitiei, atrage atentia asupra unei esofagite

ulcerative severe, sau a unor leziuni esofagiene diverse (infectioas, caustic,medicamentoas).

DISFAGIA

- senzatie de disconfort la trecerea bolului alimentar, perceput n primele 15 secundedup deglutitie.

B.SIMPTOME ATIPICETrebuie cutate printr-o anamnez riguroas mai ales n

absenta semnelor tipice, pirozisul si regurgitatia acid.

MANIFESTARI FARINGIENE

- 34 la sut dup unele studii

PARESTEZII FARINGIENE(50 la sut)

-descris de pacient ca si corp strin, arsur, constrictie, cu localizare substernal,retrocricoidian, unilateral la nivelul spatiului tirohioidian lateral, uneori iradiate n

ureche.

-tratamentul antireflux o face s dispar n 94 la sut din cazuri.

*ANGINE FALSE


10/13

- dureri de gt repetate, neameliorate de tratamente antibiotice ex.ORL poate evidentia

semne discrete de faringit.

MANIFESTARI LARINGIENE

- DISFONIA- manifestat prin oboseal vocal, afonie la trezire (care se estompeaz rapid) si prin tuse

spasmodic.

- relatia RGE si leziunile laringiene posterioare a fost bine stabilit: laringita peptic, areo evolutie cronic, cu ameliorare lent.

MANIFESTARI PULMONARE

- DISPNEEA NOCTURNA

-produs prin regurgitarea acid n cile respiratorii este rar, dar sever.- trebuie subliniat intricarea ntre RGE si boala astmatic observat n procent de 2 la

sut n populatia general, care justific uneori cutarea unui RGE prin pH metrie 24h laun astmatic cu frecvente crize nocturne, favorizate de decubitus si precedat de chinte detuse.

C. SIMPTOME RARE

- DUREREA EPIGASTRICA INALTA-prezent la trezire si foarte circumscris ca localizare poate constitui singura

manifestare a RGE.

Cedeaz la simpla redresare a trunchiului si/sau dup ingerarea unui lichid alcalin. -

ERUCTATIILE IN SALVE-jenante, indolore, fr relatie cu orarul sau compozitia

meselor.- SUGHITUL - rar

- ANEMIA MICROCITARA SIDEROPENICA- rar, n legtur cu o sngerare ocult -HIPERSALIVATIA

- GRETURI

-persistent senzatie de vom n lipsa altor simptome

- CEFALEEA! VALOAREA INDICATIVA A SIMPTOMELOR

Numeroase studii au artat c:- la pacientii prezentnd simptome de RGE, proportia celor fr leziuni de esofagit la

endoscopie este de aprox. 50 la sut.

- severitatea pirozisului si a regurgitatiei acide nu este ntotdeauna n corelatie direct cu

severitatea leziunilor esofagiene.- forme minore de esofagit au fost descrise si la subiecti aparent sntosi.

Aceste constatri au dou consecinte practice:

-la un pacient cu simptome caracteristice de RGE si examen endoscopic negativ sejustific explorri destinate a evidentia refluxul (pH metrie 24h, scintigrafie izotopic,

minometria esofagian testul Bernstein)si originea esofagian a simptomelor.


11/13

-existenta unei esofagite la un subiect asimptomatic demonstreaz c disparitia

simptomelor nu ofer informatii asupra strii mucoasei esofagiene. Unele studii arat c

aprox. 60 la sut dintre pacienti sunt asimptomatici la 10 ani dup efectuarea unuitratament medical.

CONDITIILE FAVORABILE APARITIEI SI INTRETINERII SIMPTOMELOR

- cresterea ponderal

- consumul de alcool- fumatul

- grsimi

- ciocolat- cafea

- consumul de medicamente (anticolinergice, progesteron, AINS)

EXAMENUL FIZIC: este srac

EXAMENUL ENDOSCOPIC:

- obiectiveaz cauza si natura refluxului

- apreciaz mai ales severitatea atingerii mucoasei

- confirm diagnosticul prin biopsie-permite urmrirea si prognosticul leziunilor

EXAMENELE COMPLEMENTARE:

- se efectueaz n caz de simptome atipice care pun probleme de diagnostic diferential

(durere retrosternal); cele mai importante:

- testul Bernstein (reproduce durerea spontan demonstrnd originea esofagian);- pH mono-metria 24h obiectiveaz hipotonia sfincterului inferior a esofagului si/sau

tulburrile de peristaltism are un interea pronostic (se poate face si n conditiiambulatorii);

- scintigrafia esofagian

- Ex. radiologic baritat are rol n depistarea herniei hiatale, n caz de stenoz, ulcer,

preoperator.

CONSECINTELE RGE

- ESOFAGITA

(cu sngerare, ulceratie, structur) - SINDROMUL BARRETT-transformarea metaplazic a epiteliului pavimentos stratificat din esofagul distal nepiteliu cilindric-leziune precanceroas.

- ASPIRA[IA TRAHEALA

-cu toate consecintele: tuse nocturn, pneumonie, astm bronsic, traheit, bronsit, abces,hemoptizie.

TRATAMENT


12/13

- Inainte de instaurarea tratamentului este important s se fac distinctie ntre pacientii ce

prezint un

-RGE necomplicat (cu leziuni mucoase grave),-RGE complicat (cu leziuni mucoase si ulceratii) sau mai grav, cu stenoze, afectiuni

pulmonare secundare, sindrom Barrett.

a. SUPRIMAREA FACTORILOR DE RISCSuprimarea factorilor de risc: scderea n greutate la obezi, cura unei hernii hiatale,

reechilibrarea vegetativ, endocrin, corectarea unei spasmofilii.

b.MASURILE ANTI-REFLUXTrebuie evitate:

- aplecatul nainte, ridicatul obiectelor grele, portul hainelor foarte strmte (creste

presiunea abdominal)- pozitia culcat n perioada postprandial precoce;

- consumul buturilor iritante (citronade, suc de rosii);

- alimentatia gras, ciocolata, dulciurile cu ment, alcoolul, tutunul;

- anumite medicamente: aminofilina si derivatii nitrati, substantele anticolinergice(Abrinac, Gastrozipina).

c.La un numr de pacienti cu RGE necomplicat aceste msuri simple au adesea un efect

favorabil.

Simptomele moderate si ocazionale pot beneficia n plus de aportul medicamentos.

RGE grav beneficiaz de tratament si monitorizare, colaborarea medic generalist,gastroenterolog alturi de complianta pacientului fiind de fapt cheia succesului terapeutic.

MASURI TERAPEUTICE IN FUNCTIE DE FACTORII PATOGENI


13/13

Documents

Boala de reflux.docx