Bistrita Evolutie

  • View
    221

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Bistrita Evolutie

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    1/19

     

    Lucrare de documentare

    Municipiul Bistr ita

    Am ales sa fac o lucrare de documentare despre orasul Bistrita , din 2

    motive :

    Primul motiv ar fi acela ca Bistrita este orasul meu natal unde am

    copilarit si mi-am petrecut intreaga mea viata .

    Al doilea motiv ar fi acela ca am vrut sa cunosc mai bine istoria

    orasului in care traiesc .

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    2/19

     

    Municipiul Bistrița este reședința  județului Bistrița-

    Năsăud, Transilvania, România, și cel mai mare oraș din acest județ, cu

    o populație de 75.076 locuitori (2011). Ocupă o suprafață de 14.547

    ha, împreună  cu cele șase localitati componente Unirea ,Slatinita ,

    Ghinda , Viisoara ,Sigmir , Sarata .

    Bistrița este situată  într-o depresiune largă, înconjurată de dealuri cu

    culmi domoale și de înălțimi ce domină  peisajul, străbătută  de cursul

    văii Bistriței de la care și-a luat și numele, așezarea s-a închegat și s-a

    dezvoltat ca urmare a faptului că  în regiunea din colțul de nord-est a

    Transilvaniei, intrată  la începutul evului mediu între posesiunile

    regale, fundus regius,  au fost instalați flandrezi, valoni, saxoni,

    bavarezi, care vor fi cunoscuți ulterior sub numele generic de sași, 

     înzestrați cu o serie de drepturi și libertăți care le-au conferit un statut

    social și economic privilegiat, proces care s-a petrecut după  mijloculsecolului al XII-lea. Prima mențiune a localității datează din anul 1241

    când codicele mănăstirii Echternach menționează  între așezările

    distruse de către mongoli și „oppidum Nosa” numele dat de către

    coloniști așezării întemeiate pe malul râului Bistrița. Ulterior s-a

     generalizat numele preluat de la localnici, Bistrița (Bistritz, Bezterce,

    Bystriche). 

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2011http://ro.wikipedia.org/wiki/2011http://ro.wikipedia.org/wiki/2011http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2ntul_cr%C4%83ieschttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2ntul_cr%C4%83ieschttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2ntul_cr%C4%83ieschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2ntul_cr%C4%83ieschttp://ro.wikipedia.org/wiki/2011http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    3/19

     

    Bistrița pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Iosefin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Iosefin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Iosefin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Iosefin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Iosefin%C4%83

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    4/19

     

    ISTORIA ORASULUI BISTRITA

    Invazia mongolă  din 1241 - 1242 a distrus în mare parte regatul

    ungar. Deși sașii au f ăcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări

    ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au

    fost fortificate și erau dezvoltate economic. Multe erau apărate de către

    Kirchenburgen - biserici fortificate cu ziduri masive. Expanisunearapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german

    de Siebenbürgen și Septem Castra în latină, f ăcându-se referire la șapte

    din orașele fortificate:Bistrița, Sibiu, Cluj, Brașov, Mediaș, Sebeș,

    Sighișoara. Nu se știe cu exactitate care din cele șapte localități săsești a

    stat la originea denumirii Siebenbürgen, ("Șapte Cetăți"), existând azi

    opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești

    care au alcătuit inițial numele.

    Între anii 1325-1329, în urma presiunii sașilor, regele Carol Robert a

    acceptat o reformă  administrativă, în locul comitatelor formându-se

    scaune și districte, entități juridice și administrative tipice în regatul

    ungar pentru grupuri privilegiate cu drepturi de autonomie. De altfel,

     în cele mai timpurii izvoare care menționează  așezarea, legate de

    invazia mongolă  de la 1241, era înregistrată  sub numele de Nosa,

    figurând în șirul localităților importante, opido (târg) Nosa, care au

    avut de suportat pierderi majore. După  acest dramatic moment

    localitatea, intrată sub autoritatea unui comite regal, se reface rapid și

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Roberthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Roberthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Roberthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Robert

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    5/19

     

    la cea de-a doua invazie din anul 1285 reacția comunității bistrițene va

    fi mult mai bine coordonată. Prezența ca reprezentant al regalității a

    unui comite, atestat documentar la 1274, presupune și existența unei

    mici fortificații în care acesta își avea reședința, documentele înregistrând un „turn de piatră” care era situat cel mai probabil în

    extremitatea de nord-est a așezării medievale, nu departe de

    mănăstirea franciscană, și care va fi inclus mai târziu în sistemul de

    apărare al orașului. În anul 1874 s-a înființat Societatea bistrițeană a

    pompierilor voluntari.

    Apărarea orașului cădea în sarcina cetățenilor, porțile având câte unpaznic care avea misiunea de încasare a taxelor și supraveghere și

    semnalizare a evenimentelor. Aceștia locuiau de obicei în turnul porții.

    În caz de război sarcina supravegherii și apărării zidurilor revenea

    breslelor. În 1542 s-a hotărât ca fiecare cap de familie să facă pe rând

    de pază  la porți, iar în anul 1639 s-a decis ca paza să fie asigurată  în

    permanență  de fiecare om din fiecare centurie. Pregătirea cetățenilorpentru apărare era asigurată prin desf ășurarea unor exerciții militare.

    Erau organizate trageri cu armele de foc, anual de Rusalii. Aceste

    trageri au fost stabilite a se desf ășura în șanțul dintre cele două ziduri

    ale fortificației, între Poarta Ungurească  și Spitalului. La adăpostul

    acestor ziduri bistrițenii construiesc incepand din 1480, în Piața

    Centrală, unul dintre cele mai lungi ansambluri arhitecturalemedievale din estul Europei, cu arcade la parter, ansamblul Sugălete

    (Sub gălete). Cele 13 case au fost nucleul economic al orașului unde

    negustorii și meșteșugarii își vindeau produsele. Între străzile largi care

    porneau din Piața Centrală și zidurile cetății au fost trasate scurtături,

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    6/19

     

    străzi înguste, pietonale care parcurg orașul pe direcția nord-sud –  ele

    aveau numele turnurilor sau a breslelor care apărau orasul dar azi se

    numesc simplu „pasaje”. Centru istoric al Bistriței păstrează  22 de

    pasaje, cel mai mare număr de pasaje între burgurile Transilvaniei.

    Orașul Bistrița păstrează  azi 54 de monumente de arhitectură, situri

    arheologice și monumente sculpturale de interes național /

    internațional și 145 de interes local. Între acestea Biserica Evanghelică 

    din Piața Centrală  este cel mai reprezentativ simbol arhitectural al

    orașului. Construită din secolul al XIII-lea în mai multe etape este azi o

    biserică  hală de mari dimensiuni, cu cel mai înalt turn bisericesc dinpiatră din România (cca. 75 m).

    În 1913 era edificată uzina electrică și introdus iluminatul electric în

    oraș. Primele proiecții cinematografice au fost efectuate în anul 1910 la

    Asociația meșteșugarilor din Bistrița (Gewerbeverein) iar în 1913 s-a

    deschis sala de cinema „Omnia” de pe Fleischeralle. Casele patricienilor

    din acele timpuri precum Casa Andreas Beuchel (numită  și IoanZidaru), Casa Peterman, Casa Argintarului, Casa cu Lei etc. sunt doar

    câteva din exemplele unor case a căror valoare nu este dată  doar de

    istorie ci mai ales de frumusețea și originalitatea stilistică. Din secolul

    al XIX – lea orașul își demolează  o parte a zidurilor păstrând doar

    Turnul Dogarilor, iar în locul șanțurilor și pietrelor de zid se sădesc

    șirurile de castani ce fac azi din Bistrița, un oraș verde și secular.

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    7/19

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    8/19

     

      Casa Argintarului  –  monument de arhitectură de la

     începutul Renașterii. 

      Casa lui Ion Zidarul - Casa lui Johannes Lapicida –  monument de

    arhitectură de la începutul Renașterii. Cea mai veche clădire din

    Bistrița.

     

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_lui_Ion_Zidarulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_lui_Ion_Zidarulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_lui_Ion_Zidarulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintarului

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    9/19

     

      Palatul Culturii, Bistrița 

      Colegiul Național ˝Liviu Rebreanu˝ 

      Colegiul Național ˝Andrei Mureșanu˝ 

    Lăcașe de cult

      Biserica Evanghelică a fost construită inițial în stil romanic, fiind

    extinsă în a doua jumătate a secolului al XIV-lea în stil  gotic. Turnul

    bisericii a fost ridicat între anii 1487 și 1519. Are o înălțime de 75

    m, fiind unul din cele mai înalte turnuri gotice dinTransilvania. 

     

     

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii,_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii,_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii,_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii,_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1487http://ro.wikipedia.org/wiki/1487http://ro.wikipedia.org/wiki/1487http://ro.wikipedia.org/wiki/1519http://ro.wikipedia.org/wiki/1519http://ro.wikipedia.org/wiki/1519http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1519http://ro.wikipedia.org/wiki/1487http://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DAndrei_Mure%C8%99anu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colegiul_Na%C8%9Bional_%CB%9DLiviu_Rebreanu%CB%9Dhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii,_Bistri%C8%9Ba

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    10/19

     

      Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” - fostă biserică a

    mănăstirii minorite, devenită in secolul XIX, greco-catolică, este de

    stil  gotic timpuriu (1270-1280), cu influențe cisterciene. 

    Din 1948 este folosită de o parohie ortodoxă română. Din 1990 esterevendicată ca biserică protopopială de către Biserica Română Unită 

    (Greco-Catolică) BRU. 

     

    Muzee și expoziții

      Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița

      Muzeul de sub poartă, Livezile 

      Muzeul Casa Argintarului, Bistrița

    Obiective memoriale

      Cimitirul eroilor români, germani și maghiari căzuți în Primul

    R ăzboi Mondial este amplasat în incinta cimitirului românesc din

    municipiul Bistrița. În cadrul acestuia sunt înhumați 121 de eroi, în

    morminte individuale, iar ca însemne de căpătâi au câte o cruce dinbeton. În cimitir se află și două monumente comemorative: un

    obelisc și un altar, ambele realizate din beton și piatră. Pe fațada

    obeliscului este un înscris comemorativ: „Construit de Societatea

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_franciscanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_franciscanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_franciscanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/1270http://ro.wikipedia.org/wiki/1270http://ro.wikipedia.org/wiki/1280http://ro.wikipedia.org/wiki/1280http://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_cistercianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_cistercianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_cistercianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/BRUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/BRUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/BRUhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muzeul_de_sub_poart%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muzeul_de_sub_poart%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muzeul_de_sub_poart%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Livezile,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Livezile,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Livezile,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Argintaruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Livezile,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Muzeul_de_sub_poart%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/BRUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biseric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_cistercianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1280http://ro.wikipedia.org/wiki/1270http://ro.wikipedia.org/wiki/Gotichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_franciscanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Intrarea_%C3%AEn_Biseric%C4%83_a_Maicii_Domnului_din_Bistri%C8%9Ba

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    11/19

     

    Cultul Eroilor, Comitetul Central, cu concursul Comitetului Județean

    Bistrița, în frunte cu autoritățile militare și civile. 1937 / Aici

    odihnesc ostașii căzuți la datorie pe aceste locuri în războiul 1916-

    1919“. Pe fațada celui de-al doilea monument scrie în limbaromână: „Eroilor din 1914-1918“. Același înscris, dar în limbile

     germană și maghiară, este pe fețele II și III, în timp ce pe fața a IV-a

    sunt inscripționate numele celor 121 de eroi.

    BISTRITA - PIATA CENTRALA

    Nucleul urban al Bistriţei actuale s-a structurat în jurul Pieţei

    Centrale, dominată de biserica parohială, iar limitele sale spre est şi vest

    sunt determinate de cele trei aşezăminte monahale organizate de

    franciscani, dominicani şi hospitaliţi la sfârşitul secolului al XIII-lea. În

    preajma acestor mănăstiri s-au format piaţete medievale dintre care,

    cea din faţa vechii mănăstiri franciscane are vechiul statut încă.

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    12/19

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    13/19

     

    Ludovic I, la 24 aprilie 1353, a facut din Marktplatz si centru

    economic al orasului, aici desfasurandu-se targurile anuale.

    In jurul bisericii parohiale, inconjurata de o incinta de zid se gaseacimitirul care a functionat pana in secolul al XVIII-lea, iar alipite de

    incinta erau amplasate halele breslelor, care aveau inspre piata portice

    sustinute pe pile de zidarie sau pe stalpi de lemn. Pe latura de sud era

    situata hala macelarilor, langa canalul ce strabatea piata. Urmau spre

    est, pe aceeasi latura a pietei halele tabacarilor si blanarilor. Pe latura

    de est erau tarabele cizmarilor si tamplarilor. Pe latura de nord in

    planul orasului de la 1750 figureaza o constructie ce tinea de biserica,

    Casa preotilor. Pe latura de vest erau amplasate hala dogarilor si, in

    dreptul primariei vechi, cladirea scolii. Aceasta din urma, amintita

    documentar in 1388, a avut din 1565 un local nou, realizat probabil

    cu aceeasi echipa de constructori care au refacut si biserica. In 1832

    este inlocuita de o constructie noua cu doua etaje in care a functionat

     gimnaziul evanghelic pana la constructia localului din Fleischerallee.Halele au fost inlaturate in anul 1852, iar cladirea scolii in anul 1936.

    Imagini vechi cu orasul Bistrita

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    14/19

     

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    15/19

     

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    16/19

     

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    17/19

     

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    18/19

     

  • 8/15/2019 Bistrita Evolutie

    19/19