BFT Partea (3)

  • View
    44

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Balneo fizio-terapie

Transcript

  • CLIRSL/L NIli fiur**{ii r:{* j*as* frecven{d.

    Un curent polarizat, unidireclional a cdrei intensitate trece de la valoare nula

    (0) la una maximd, intr-un timp scurt (mai mic de 2 secunde) se numegte impuls, care

    poate fi rectan g u lar, triu n ghi ular, trapezoidal, exponential.

    in terapeuticd nu folosim impulsuri izolate ci repetate, sub formd de tren delmpulsuri. in cursul aplicarii unui tren de impulsuri putem "modula", provocdnd varialii

    de intensitate, amplitudine, frecventd 9i duratd, actiune necesard indepdrtdriifenomenului de acomodare.

    Acegti curen{i se folosesc in practici pentru urmdtoarele actiuni:excitomotorii, analgetice, hiperemizante.

    A. Aplicalii cu scop excitomotor.

    Musculatura inervatd normal, adesea in urma proceselor de imobilizare sau de

    reducere a functiei articulare (artrite, artroze) suferd procese de hipotonie gi/sauhipotrofie

    Curentii cu pantd bruscd, alternativi, neofaradici, rectangulari, faradici pota ntren a m uscu latu ra pe ntru cregterea parametrilor morfofu nctiona li.

    Aplrcarea curenlilor modultr in electrogimnastica musculaturii striate seexecutd de reguld prin tehnica bipolard, cu o intensitate care sd producd secusemusculare evrdente.

    in practicd aceste forme mai sunt utilizate in electrogimnastica musculaturiiiabdominale hipotone, a musculaturii respiratorii direct sau indirect prinrntermedrul nervului frenic, in tratamentul insuficientei constrictorilor vezicali, insti m ula rea m igcdri lor volu ntare pentru refacerea memoriei kinestezice.

    Contraindicatii paralizii spastice, spasme musculare, musculaturd total

    denervata

    Stimularea musculaturii denervate se realizeazd cu ajutorul curentilor cu

    panti lenti, exponen[iali mai a]es. Aplicarea ei trebuie instituitd precoce, lamaximum 7-10 zile de la lezarea nervului pentru a incetini procesul de atrofie 9i de

    ^i^.,1^-^y,E,u.,,c a rcsufse loI contractile. Tehnica se aplica dupd efectuareaelctrodiagnosticului gi mai ales a curbei Intensitate/duratd (l/t) care poate stabiliparametrir optimi pentru impulsuri. Frecventa cu care se instituie tratamentul este

    in functie de gradul afectirii neuromusculare, cu cit aceasta este mai mare cuatit pauza dintre impulsuri este mai mare, iar durata gedinlei este mai mici. Peparcursul tratamentului odata cu imbunatd{irea rdspunsului se modificd gi parametrii

  • de stimulare. Excitarea se face selectiv, urmdrindu-se ca fiecare mugchi sd-giexecute in timpul contractiei migcarea fiziologicd. Durata tratamentului se conducedupd poten{ialele de reinervare.

    B. Aplicatii cu scop antalgic.

    Teoria "controlului de poartd" ca gi interventia unor mecanisme inhibitorii aleetajelor supraspinale explicd efectele electroterapiei convenlionale (curenliidiadinamici, Trabert,) dar 9i unele tehnici moderne de electroanalgeziei. stimularea

    nervilor periferici cu electrozi implantali. electrostimularea cordoanelor posterioare

    medulare stimularea electrica transcutanata-TENS.

    Cuten{ii ciiaditiainici. Au efect analgezic, hiperemiant, dinamogen. Ei rezultddin curentul sinusoidal redresat, de 50 9i 100 Hz. Formele clasice utilizate suntmonofazat fix (MF).de 50 Hz, difazat fix (DF) de 100 Hz, perioada scurti(PS),perioada lungi (PL) 9i ritmul sincopat (RS)

    MF, PS 9i RS au et".t W iar MF 9i PL W$Aplicaliile sunt diferite dupd scopul urmdrit transversale, longitudinale, gangliotrope,

    pe puncte dureroase Durata gedintei este intre 4 -B-10 minute.Indtcaltile privesc afecliunile reumatismale, posttraumatice, tulburdrile

    circu latorri

    i,.Lrr{:triiir J-riii;t;rl. Sunt impulsuri dreptunghiulare cu efect analgezic aihtperemiant .Electrodul negativ se aplica pe locul dureros, iar cel pozitiv, proximal.

    Efectul analgezic se instaleazd la sfdrgitul gedintei. Aplicatiile sunt zilnice timp de 6-8

    1O-15 zrle

    *ji;' iiil:rir;it i'i ''-i,'/4.? rt/voils.; lrgr;si;ufalrat;1 1f[AJ.:'] Este o metodd Valoroasdde terapie" ce se poate aplica 9i la domiciliu, aparatele fiind de mici dimensiuni 9iportabile. De mare importanla in obtinerea rezultatelor este plasarea electrozilor care

    trebute efectuatd pe zonele dureroase gi dozarea intensitdtii, Durata unei gedintepoate aJUnge gi la 60 mrnute

    Indrcalrile cuprind o gamd largd, de la cele

    Corrtraindica!tile le reprezintd: purtitorii de pace-maker, hipersensibilitate lacurent electric, sindroamele dureroase talamice, durerile psihogene.

    Face parte din metodele de reflexoterapie, fiind aplicatape punctele reflexe dureroase. Indicatiile sunt reprezentate de tulburirile functionale

    si contracturile musculare.

  • lll. Curentii de medie frecvenld.Sunt curenli sinusoidali cu frecvenle cuprinse intre 1000 gi 10.000 Hz.Media frecventd permite aplicarea nedureroasa gi profundd a unor intensitd{i

    mari de curent electric. O altd particularitate constd in aceea cd excitalia poate fiprodusd la oricare din poli, chiar concomitent dacd acegtia sunt dispugi simetric. Seobtine o blocare reversibild a conductibilitetii nervoase. Cele mai folosite metode deaplrcare sunt bipolard gi interferenfiald.

    ff*rms furp*Jar"e* folosegte frecvenlele de 5.000 gi 10.000 Hz ca mediefrecvenld purd, redresatd 9i modulatd.

    Modularea duce la obtinerea a doud forme:

    - lunga pertoadd - cu efect excitomotor 9i de activare a circulaliei periferice;- scurta perioada - cu efect excitomotor (20-50 trenuri/sec.), biotrofic (50-100

    trenuri/sec.) 9i analgezic (100-500 trenuri/sec.).

    Deci efectele terapeutice ale mediei frecvenle sunt: analgezic: se obline cucurentul de 10.000 Hz, cu scurtd perioadd gi cu media frecvenld redresatd;

    - excrtomotor: se obtine cu curentul de 5.000 Hz 9i lungd perioadd;- trofic vasodilatator, decontracturant se obtine cu curentul de 10.000 Hz.

    Indicatii: artrite cronice, sechele posttraumatice, nevralgii, mialgii, atrofii

    muscu lare, hipotonii, hem iplegii, tulburdri circulatorii periferice.

    ili;r'en {rf i* ferfersn fiali {ff emecj.

    Metoda folosegte aplicarea incrucigati a doi curenli de medie frecvenlddecalalt intre ei cu 100 Hz (exemplu: un curent de 4.000 Hz, celdlat 4.100 Hz). Lalocul de incrucigare a celor doi curen{r. endotisular are loc atat un fenomen deanulare, cat gi de adilie, in urma caruia rezultd un curent de 100 Hzcare se propagddupa un vector care maturd 360' la fiecare interferenta.

    Efectele fiziologice ale curentului Nemec sunt:

    - excrtomotor, pe musculatura striatd (frecven!a micd de 10 Hz),- decontracturant (frecvenla 12-35 Hz),- vasculotrofic, hiperemizant, rezorbtiv ce se oblin prin acliune directd

    pe musculatura neteda, sau indirect prin gimnastica musculard;

    - analgezic (80-100 Hz)Durata gedinlei este de , cu Intensitate ce cregte 9i descregte

    progresrv la inceputul 9i sfargitul gedin{ei

    ilW stdri posttraumatice (sindrom algodistrofic, entorse, luxalii, contuzii),a rtrite. pe ri a rtrite, arlr oze, nevra lg i i, nevrite, pareze, paralizii.

  • Cu renlii interferentiali

    Contra ind ica{ii,

    . afectiuni febrile,

    . TBC.

    . starr cagectrce.o pfocese inflamatorii purulente

  • INTERDIN

    GENERALITATI

    1. Domeniul de aplicatie

    Aparatul INTERDIN este destinat utilizdrrr in fizioterapie pentru tratamente intr-o gamd largd

    de afecqiuni datoritd propretdlilor deosebite ale curenlilor interferentiali.

    Curentul interferential se formeazd prin incruciqarea endotisulard (in profunzimea lesutului) a

    dor curenri oe medre frecvenra (4000 Hz in cazul nostru) avAnd un usor decalaj intre vrecvente, care

    prin fenomenul de interferenld dau nastere unui curent de medte frecvenla modulat in amplttudtne cu

    diferenta frecventelor celor doi curenti, numitd frecvenld de interferenld

    Curentul de medie frecvenrd este un curent alternativ sinusoidal, avrnd frecventa intre 1000

    Hz sr '10 O00Hz in electro terapie se utilizeazd mai mult

    frecvente medii intre 4000 Hz sr 5000 Hz (fig 1).

    Curentul de frecventa medie executa o acliune de

    excitarre foarte scazuta asupra nervilor senzitivi ai pteltt,

    fapt care poate fr explicat prin scaderea impendanleiacesteia in comparaqie cu impendanla pe care o preztntd

    la f recvenra .oasa Scaderea impendantei cutanateperm te o aplrcare nedureroasa a curentilor de mediefrecvenra cllar la intensttatl mari. electro terapla cu acelti

    curenti avdnd un avantai deosebit mai ales la coptt si la cet

    sensrbrlr la curent.

    Avantajele frz,o og ce o e curentilor oe medie frecventa sunt

    , pernlt obr nerea unor excitatt adecvate transversale prtn cuplul nerv-muscnl;

    - b ocheaza reversibil conducttbtlttatea nervulut

    - perm t ap icatri cu intensitalt man. nedureroase cu penetratie mai mare in lesuturi, reducereariscurrlor produse de efectele electrolitice si a arsurii cutanate,

    - ccntracria musculara (scheletrcd) este puternica, reversibild Sr suportabtld:

    - au efecte treperemtzante si resorbtive prin producerea unei eliberdri de substanle vaso-active

    CurenLilor de medie frecventa lr se pot aplica noliuni cunoscute din domeniul joasei frecvenle

    ca reoaaza tin p utrl cronaxie produsul I x T = constant (cu c6t este mai mare intensitatea curentului

    l. atat este'recesar un trmp oe acliune mai mtc:r 'lVefs)prrncipalele efecte frzrologice ale curentului interferenlial rezultat prin incrucisarea endottsulard

    a doi curenti de medie frecvenla, av6nd un usor decalaj intre frecvenle sunt:

    - efectul excitomotor pe musculatura striatd (cu toate cele 3 grupe de cronaxie) Curentul

    Interferenr a cu frecvenra de interferenra sub 1O Hz excitd toate fibrele musculare. Curentulrnterferenrral acuoneaza numai De mu:chi, normotnervati

    efectul decontracturant prin alternanra ritmr