Upload
violeta-iacob-tatu
View
260
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 1/22
1
FRACTURI
1. Fractura - mecanism de producere: posibilităţi de fractura a oaselor
(enumerare). Comentaţi termenii: elasticitate plasticitate fractura mica si mareener!ie fractura directa.
DEFINIŢIEFractura este o întrerupere a continuităţii unui os rezultată în urma unui
traumatism sau a unei suprasolicitări ; „o soluţie de continuitate într-o piesă scheletică în urmaacţiunii unei forţe mecanice importante
!E"#NI$! DE %&'D("E&E fracturi ale oaselor sănătoase) după un traumatism important *frec+ent,
fracturi ale oaselor bolna"e *datorită scăderii reistenţei osului, fracturi de oboseală *încărcări mecanice repetate,
F&#"(&I/E '#$E/'& $0N0'#$E după ener!ia traumatismului) fracturile pot fi
fracturi produse prin traumatisme de mică energie
fracturi produse prin traumatisme de mare energie
după locul de aplicare a traumatismului) fracturile pot fi prin mecanism direct
au traiectul situat la locul de impact al forţei mecanice
traiectul este trans+ersal *ener2ie mică, sau cominuti+ *ener2ie mare, prin mecanism indirect: forţa aplicată poate determina la nivelul punctului slab
al osului: compresie *e3ploii lon2itudinale) tasări, fle3ie *reultă traiect trans+ersal sau fractură cu al treilea fra2ment, torsiune *răsucire, tracţiune *smul2ere,
2. Fracturi - mecanism de producere: fracturile indirecte
F&#"(&I/E '#$E/'& $0N0'#$E după ener!ia traumatismului) fracturile pot fi
fracturi produse prin traumatisme de mică energie
fracturi produse prin traumatisme de mare energie
după locul de aplicare a traumatismului) fracturile pot fi prin mecanism direct
au traiectul situat la locul de impact al forţei mecanice traiectul este trans+ersal *ener2ie mică, sau cominuti+ *ener2ie mare,
prin mecanism indirect: forţa aplicată poate determina la nivelul punctului slab
al osului:
compresie *e3ploii lon2itudinale) tasări, fle3ie *reultă traiect trans+ersal sau fractură cu al treilea fra2ment, torsiune *răsucire, tracţiune *smul2ere,
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 2/22
4
3. Fracturi - mecanism de producere: fractura de oboseala fractura oaselorbolna"e.
F&#"(&I/E DE '5'$E#/0
sunt determinate de #ncărcări mecanice repetate a+6nd o intensitate mică e3emplu fractura metatarsienelor la militarii ce efectueaă mar7uri prelun2ite fracturile sunt frec"ent fără deplasare 7i dificil de dia!nosticat identificarea fracturii se poate face cu a8utorul tomografiei computerizate sau RM
scinti!rafia osoasă poate fi utilă în dia2nosticul acestor fracturi
F&#"(&I/E '#$E/'& 5'/N#9E sinonime fractură patologică) fractură pe os patolo!ic apar la un traumatism minor
se datoreaă scăderii re$istenţei oaselor cu diferite caue
fractura este iminentă c6nd le$iunea litică a erodat peste %&' din corticala osoasă este recomanda:il ca osteosintea să se facă înainte de fractură) pentru a o pre+eni metastazele sunt cea mai frecventă cauză dar e3istă multe alte caue ce pot fra2ilia osul cau$e de fracturi pe os bolna"
condiţii locale benigne infecţii cronice chist osos solitar defect cortical fi:ros fi:rom condromi3oid chist osos ane+rismal
condrom displaie fi:roasă monochistică boli osoase generalizate
osteo2eneă imperfectă osteoporoă postmenopauă :oli osoase meta:olice mielomatoă displaie fi:roasă poliostotică :oala %a2et
tumori maligne primitive
condrosarcom osteosarcom tumoră Ein2
tumoti metastatice carcinoame metastatice cu punct de plecare s6n) tiroidă 7i prostată
!. #natomia patolo2ica a fracturilor fractura incompleta.
". Anatomia patolo!ica a fracturilor: fractura completa sediul fracturilor.
/eiunile osoase se definesc prin sediul fracturii
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 3/22
<
traiectul fracturii deplasarea fra!mentelor fracturare
$EDI(/ F&#"(&II unui os lun2 i se distin2 diafi$a) două metafi$e 7i două epifi$e sediul este important pentru dia!nostic pro!nostic 7i tratament
Caracteristicile fracturilor în funcţie de sediu fracturile diafizare au o suprafaţă redusă de contact osificarea este lentă fracturile metafizare intereseaă osul spon2ios) suprafaţa de contact este mare 7i "indecarea
este rapidă fracturile epifizare au traiectul situat articular * fracturi intraarticulare, 7i necesită o reducere
perfectă *anatomică,; în ca contrar la ni+elul articulaţiei se +a produce artro$a datorită faptului căsuprafeţele articulare nu mai sunt perfect netede
între metafiă 7i epifiă) la copil) e3istă plăcile de cre7tere fapt ce determină particularităţi înanatomia patolo2ică 7i tratamentul acestor fracturi
#. Anatomia patolo!ica a fracturilor: despre traiectul fracturar deplasări siclasificarea fracturilor.
&#IE"(/ DE F&#"(&0Fracturile pot avea diferite traiecte iar tratamentul trebuie individualizat în funcţie de traiect .
Traiectul trans"ersal întrerupere a continuităţii cu direcţia perpendiculară faţă de a3ul osului
preenţa unor mici nere2ularităţi cu aspect dinţat este 2hid al reducerii
Traiectul oblic întrerupere a continuităţii osoase cu direcţie o:lică faţă de a3ul osului su:+arietăţi traictul o:lic scurt 7i o:lic lun2
Traiectul spiroid linia de fractură este spiroidă) încon8ur6nd întrea2a diafiă +6rful ascuţit de la e3tremităţi corespunde de cealaltă parte unei deschideri ce 2hideaă
reducerea
Fracturi cu al treilea fra!ment traiectul trans+ersal incomplet se poate continua cu două traiecte o:lice ce separă un al
treilea fra2ment *în „con de fle3ie) „aripă de fluture,
Traiectul comple minim trei traiecte de fractură prin care se separă mai mult de trei fra2mente principale dar
capetele osoase principale +in în contact direct în caul reducerii
Fracturi bifocale două traiecte la ni+elul aceluia7i os ce separă o porţiune cu circumferinţa completă
Traiectul cominuti" minim trei traiecte de fractură prin care se separă mai mult de trei fra2mente principale dar
capetele osoase principale nu +in în contact direct în caul reducerii
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 4/22
=
Fracturi etaate două traiecte de fractură la eta8e diferite ale aceluia7i mem:ru *e3 humerus 7i ante:raţ de
aceea7i parte,
Fracturi cu pierdere osoasă fra2mente osoase pot răm6ne la locul accidentului
DE%/#$#&E# F&#>!ENE/'& F&#"(&#&EFracturile pot fi fără deplasare
cu deplasare
Deplasările posi:ile sunt an!ulaţia *un2hiulaţia, deplasarea laterală *translaţia) deplasarea „ad latum) „în :aionetă, #ncălecarea
rotaţia *decala8ul, #ndepărtarea suprafeţelor fracturate *diastais, deplasările sunt rar unice* de cele mai multe ori ele se asociaă
$ta:ilitatea fracturilor stabilitatea fracturilor repreintă un concept fundamental pe care se :aeaă alegerea
metodei de tratament dacă reducerea obţinută prin manevre ortopedice se poate menţine după terminarea
manevrelor - fractură stabilă
dacă fractura se deplasează din nou după reducere este considerată instabilă
sunt considerate stabile fracturile transversale 7i oblic scurte
sunt considerate instabile fracturile oblic lungi ) spiroide) cominutive) bifocale sau fracturi cunoscute ca instabile *e3 fracturile ante:raţului) indiferent de traiect,
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 5/22
?
$. Anatomia patolo!ica a fracturilor: le$iunile părţilor moi.
+eriostul de re2ulă) fractura se însoţe%te de rupturi %i dezlipiri periostice
atunci când între extremităţile fracturate legătura periostică a fost complet întreruptă,
reducerea ortopedică devine dificilă
la copil) păstrarea unor părţi de periost *2ros 7i reistent la această +6rstă, este a+anta8oasăat6t pentru reducere c6t 7i pentru sta:iliarea fracturii
,ucii fasciile tendoanele pot preenta le$iuni mer26nd de la contuzie la ruptură
fra2mente din muci fascii sau tendoane) se pot interpune între extremităţile fracturate,împiedicând reducerea
/asele i ner"ii în fracturi sunt rupte de re2ulă "asele mici din os periost muci 7i astfel apare
&ematomul fracturar uneori fra!mentele fracturate deplasate lezează a'ul vascular principal 7i conduc la
iscemia acută periferică *e3 artera poplitee în fracturile supracondiliene ale femurului, "enele pot fi contuzionate( compresate( înţepate 7i mai rar rupte
ner"ii suferă contuzii( elongaţii sau rupturi *e3 radialul în 7anţul de torsiune alhumerusului) sciatic popliteu e3tern la 26tul peroneului,
0e$iunile te!umentare e3istă două posi:ilităţi de interesare a te2umentelor
#ntreruperea continuităţii printr-o pla!ă *desc&idere primitivă, contu$ii i decolări te!umentare cu eliminări secundare ale escarelor *desc&idere
secundară, în am:ele ipostae se realieaă o comunicare a focarului de fractură cu e'teriorul 7i
astfel apar fracturile descise fracturile deschise sunt dificil de tratat deoarece e3istă un risc sporit de infecţie sau
pseudartro$ă
realizarea unei comunicări între focarul de fractură şi exterior poate fi făcută 7i în caultratamentului chirur2ical al fracturilor; aceasta an2a8eaă o responsa:ilitate medicală fiind
posi:ilă apariţia unor complicaţii specifice tratamentului cirur!ical *infecţia fiind ceamai de temut,
). 1imptomele fracturilor: semnele !enerale.
1imptome durere e3acer:ată de mo:iliare
impotenţă funcţională *relati+ă în fracturile incomplete 7i totală în fracturile deplasate,
1emne !enerale!inore
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 6/22
@
indispoziţie generală) însoţita de o u7oară nelini7te „ febră traumatică apare la 4=-=A ore de la traumatism 7i dispare la <-B ile; e ste o stare
subfebrilă, fără alte modificări clinice sau de laborator datorată resorbţiei din focarul de
fractură.
!a8ore *în traumatismele de mare intensitate, oc traumatic oc emora!ic fracturile oaselor mari *în special femur, se asociaă cu acumularea în focar
a unei mari cantităţi de s6n2e *peste un litru,
2amenul local se face în ortostatism pentru membrul superior 7i decubit dorsal pentru membrul inferior
%i coloană bolnavul va fi dezbrăcat pentru a avea posibilitatea comparaţiei
se cercetea$ă totdeauna starea vascularizatiei 7i inervaţiei distal de focarul de fractură
*. 1imptomele fracturilor: semne locale de probabilitate si si!uranţă (enumerarecomentarii)
1emnele locale
+emne de probabilitate deformarea re!iunii scurtarea se!mentului afectat ecimo$ă tardi"ă durere "ie #n punct fi la presiunea în a3ul osului fracturat sau la mi7carea pasi+ă a
se2mentului fracturat imprimată de e3aminator +emne de sisuranţă:
mobilitatea anormală dintre fra!mentele osoase crepitaţia osoasă netransmisibilitatea micării *se o:ser+ă acti+ 7i pasi+, #ntreruperea continuităţii osoase sesi$abilă la palpare dacă osul în cauă are un sediu
superficial *e3 cla+icula) ti:ia,
1,.2amenul radio!rafic: re!uli tenice descriere radio!rafica.
&#DI'>&#FI# $#ND#&D se +or efectua minim două incidenţe a+6nd între ele un un2hi de C *faţă 7i profil,; uneori sunt
necesare 7i incidenţe speciale în funcţie de localiarea fracturii se vor prinde pe film cele două articulaţii( pro'imal %i distal de fractură
c6nd e3istă dubii se +or face radiografii comparative ale celor două membre
unele traiecte de fractură sunt dificil de descoperit imediat după traumatism) *e3 fractura descafoid,; pentru a e+ita o 2re7eală se +or repeta radio2rafiile la 1-1= ile după accident
radio2rafiile tre:uie să fie de :ună calitate; în ca contrar se solicită o ree+aluare radiolo2ică.
Descrierea radio2rafică a unei fracturi diferă în funcţie de sediul acesteia
Fracturi diafi$are: constatarea e3istenţei unei întreruperi a continuităţii osoase *traiectul, sediul direcţia
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 7/22
B
deplasarea numărul traiectelor
Fracturi metafi$are i epifi$are: constatarea e3istenţei unei întreruperi a continuităţii osoase încadrarea fracturii într-una dintre clasificările acceptate *e3. >arden la colul femural) Neer
la e3tremitatea humerală superioară,
11./indecarea fracturilor: osificarea indirecta: definiţie si fa$a inflamatorie.
'$IFI"#&E# INDI&E"0 este caracteristică reparaţiei osului tubular (diafi$e) #n absenţa uneifiări cirur!icale ferme cu compactare (dacă osul fracturat a fost fiat ri!id "indecarea are locprin osificare directă)
3sificarea indirectă se reali$ea$ă parcur!4ndu-se următoarele etape
5istrucţie i ematom fracturar +asele osului) rupte cu ocaia fracturii realieaă hematomul din focarul de fractură 1-4 mm de ţesut osos sunt de+asculariate 7i se necroeaă
Inflamaţie dureaă 4=-=A de ore hematomul este populat cu celule meenchimale ce pro+in din periost 7i canalul medular începe resor:ţia hematomului 7i popularea cu capilare de neoformaţie
12./indecarea fracturilor: osificarea indirecta: definiţie si fa$a calosuluipro"i$oriu.
'$IFI"#&E# INDI&E"0 este caracteristică reparaţiei osului tubular (diafi$e) #n absenţa uneifiări cirur!icale ferme cu compactare (dacă osul fracturat a fost fiat ri!id "indecarea are locprin osificare directă)
Formarea calosului fibros procesul dureaă apro3imati+ o lună celulele se diferenţiaă în osoase) cartila2inoase 7i fi:roase
osul necroat este eliminat de osteoclaste hematomul este înlocuit de o reţea de fi:re de cola2en 7i începe mineraliarea calosul fi:ros are reistenţa at6t c6t să menţină în poiţie capetele osoase) fracturate
Consolidarea (formarea calosului osos primiti") procesul dureaă c6te+a luni calosul fi:ros se transformă în ţesut osos lamelar ţesutul osos reultat are reistenţă scăută 7i nu poate face faţă la supraîncărcări mecanice lamelele osoase nu sunt orientate după liniile de forţă +asculariaţia începe să se normaliee
13./indecarea fracturilor: osificarea indirecta: definiţie si fa$a de remodelare.
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 8/22
A
'$IFI"#&E# INDI&E"0 este caracteristică reparaţiei osului tubular (diafi$e) #n absenţa uneifiări cirur!icale ferme cu compactare (dacă osul fracturat a fost fiat ri!id "indecarea are locprin osificare directă)
Remodelarea *formarea calosului osos matur, în luni - ani tra+eele osoase se orienteaă după liniile de forţă
1!./indecarea fracturilor: osificarea directa si reparaţia osului spon!ios.
'$IFI"#&E# DI&E"# este caracteristică reparaţiei osului spon!ios apare %i la osul diafizar în caul în care s-a practicat stabilizarea focarului de fractură
printr-o osteosinteă fermă se formează de la început ţesut osos matur, lamelar, orientat după modelul biomecanic al
osului
faţă de osificarea indirectă lipsete etapa calosului osos primiti"
1".Complicaţiile fracturilor: !enerale imediate
'"(/ &#(!#I" fracturile produse prin traumatism de mare ener!ie se asociaă adesea cu oc traumatic ce
poate pune în pericol viaţa pacientului
'"(/ GI%'9'/E!I" apare în fracturile cu le$iuni arteriale 7i pune în pericol viaţa pacientului
este preent 7i în fracturi fără le$iuni arteriale de e3emplu în fracturile diafizei femurale
hematomul ce se acumuleaă la ni+elul focarului de fractură este foarte +oluminos *peste un litru de s6n2e,7i poate 2enera oc ipo"olemic la pacienţi taraţi ce nu pot compensa eficient acest deechili:ruhemodinamic
$IND&'!(/ DE $&I9I&E apare după compresiunea musculară prelungită
su:stratul celular al leiunii este repreentat de creterea permeabilităţii membanare cualterarea pompei ionice
clasic dia2nosticul se pune pe :aa ra:domioliă mio2lo:inurie insuficienţă renală
sindromul de strivire poate fi agravat de un sindrom compartimental
tratamentul +a tre:ui să fie instituit at6t sistemic c6t 7i local
#>	#&E# #/'& 5'/I
afecţiuni la ni"elul aparatului respirator *complicaţii pulmonare, cum ar fi :ronhopneumonia„de decu:it
afecţiuni la ni"elul aparatului uro-!enital *complicaţii urinare, cum ar fi retenţia de urină)infecţia urinară
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 9/22
C
complicaţii cardio-"asculare - a2ra+area unei hipertensiuni arteriale sau a unei insuficienţecardiace
e"idenţierea unui diabet latent sau a2ra+area formelor echili:rate apariţia unui delirium tremens *la alcoolici, tulburări psiice la +6rstnici care ulterior pot fi e3acer:ate de inter+enţia chirur2icală se spune că pacientul cu fractură este în cea mai bună condiţie atunci c-nd intră pe poarta
spitalului ; înt6rierea tratamentului +a face mai dificilă inter+enţia chirur2icală
E!5'/I# >&0$'#$0 apare la politraumati$aţi sau la pacienţi cu fractură de femur este le2ată de 7ocul traumatic 7i e3plicată prin apariţia acizilor gra%i liberi ca urmare a
tul:urării meta:olismului lipidic acizii graşi liberi produc leziuni ale endoteliului capilar pulmonar şi edem pulmonar acut
*plăm6nul de 7oc, semnele e"ocatoare de em:olie 2răsoasă apar la 67 de ore de la traumatism
insuficienţă respiratorie ce se traduce clinic prin tahipnee, cianoză, expectoraţie
mucoasă sau sanguinolentă iar radio!rafic prin opacităţi floconoase bilaterale*aspect radio2rafie de „ful!i de $ăpadă,
se asociaă frec+ent semne neurolo!ice minore iritabilitate, dezorientare, cefalee
frontală, fotofobie
semne neurolo!ice maore tulburări grave ale stării de conştientă, convulsii şi comă
profundă
semne mai puţin caracteristice febră ine'plicabilă cu anemie) tulburări de
coagulabilitate) semne oculare e3plicate prin microinfarctul arterelor terminaleretiniene 7i traduse prin hemora2ii ale fundului de ochi) rush pete7ial tipic localiat la26t) umăr) a3ile) a:domen
gazometria arată ipoemie maoră 2lo:ulele de 2răsime pot fi preente în urină tratamentul se :aeaă pe ameliorarea o'igenării de la ni+el respirator p6nă la ni+el
celular
&'!5E!5'/I# fractura determină tulburări de coa!ulare ce duc la apariţia trombozei venoase profunde
eliberarea acestor trombi #n circulaţie poate duce la insuficienţă respiratorie acută saumoarte subită
imobili$area este un factor fa"ori$ant al producerii trom:oei +enoase profunde dia!nosticul se poate face prin
+eno2rafie scinti2rafie cu fi:rino2en marcat ultrasono2rafie pletismo2rafie &!N
profila3ia acestei afecţiuni tre:uie făcută de rutină
1#.Complicaţiile fracturilor: fractura descisa.
F&#"(&# DE$"GI$0 l INFE"ŢI# infecţia *osteita, este de o:icei o consecinţă a fracturii descise
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 10/22
1
fractura este considerată descisă atunci c6nd focarul comunică cu e'teriorul printro
plagă apare în BH dintre fracturi *2am:a fiind cel mai afectată,
,ecanisme prin care se produce desciderea direct) dinafară-înăuntru *traumatisme de mare intensitate, indirect) dinăuntru-înafară unul dintre fra2mente perforeaă pielea
Clasificarea fracturilor descise (8ustilo): tip I: *@H, traumatism minim) fractură simplă) pla2ă mai mică de 1 cm tip II: *<H, traumatism mediu) fractură cu oarecare cominuţie) pla2ă mai mare de 1 cm
prin care uneori au pătruns în focar corpi străini tip III: *1H, traumatism important ) fractură cominuti+ă cu +ariantele
III # - deschiderea este lar2ă III 5 - pierdere de părţi moi) piele) mu7chi ce necesită pentru refacere tehnici de
chirur2ie plastică
III " - a3ul +ascular principal este leat 7i necesită refacerea arterei în ur2enţă
5ia!nostic: preenţa semnalelor locale de fractură 7i eistenţa unei plă!i comunicarea focarului de fractură cu e'teriorul este evidentă c-nd
prin plagă se observă un fragment osos
se scurge sânge amestecat cu bule de grăsime *din canalul medular, plaga corespunde topografic focarului de fractură
comunicarea poate fi constatată în timpul prelucrării chirurgicale
2"oluţia fracturii descise este mai !ra"ă dec6t a fracturii #ncise datorită e+acuarea hematomului fracturar prin pla2ă e3istenţa corpilor străini) a ţesuturilor moi de+italiate posi:ilitatea apariţiei infecţiei
1e consideră că: fracturile preentate pentru tratament #n primele 9 ore sunt în marea lor ma8oritate numai
contaminate la 9-; ore începe multiplicarea germenilor de la nivelul plăgii
fracturile preentate după ; ore pot fi considerate infectate
1$.Complicaţiile fracturilor: anomaliile consolidării (intar$ierea in consolidare sipseudartro$a)
NJ&KIE&E# N "'N$'/ID#&E apare atunci c6nd "indecarea nu s-a desă"4rit în inter+alul mediu de timp necesar pentru un
anumit tip de fractură dia!nosticul clinic al acestei complicaţii se :aeaă pe persistenţa mobilităţii anormale în
+echiul focar de fractură după ce inter+alul de timp mediu necesar pentru +indecarea unei fracturi la acest
ni+el a fost depă7it mobilitatea focarului de fractură este dureroasă
radio!rafia arată calus incipient estomparea focarului sau apariţia primelor travee osoase cu
aspectul de „fum de ţi2ară
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 11/22
11
%$E(D#&&'K# formarea calosului a e%uat în intervalul ma'im de timp în care o fractură cu acest sediu se
vindecă cauzele pseudartrozelor sunt locale *CH, le2ate de erorile de tratament const6nd într-un defect de sta:iliare în focar
*caue mecanice, !enerale *1H, ca urmare a e'istenţei unor defecte biologice în le2ătură cu +asculariaţia
precară a ţesuturilor de care depinde consolidarea clasificarea anatomopatolo!ică pseudartroza fibrosinovială:
este rară 7i corespunde termenului de „falsă articulaţie capetele osoase sunt sclerozate şi au canalul medular acoperit
un manon fibros periferic lea!ă uneori între ele capetele osoase 7i poate fi asimilatunei capsule articulare
un ţesut fibros la se interpune #ntre bonturile osoase pseudartroza fibroasă:
este cea mai frec"entă bonturile osoase sunt mărite de volum) îngroşate 7i au canalul operculat
ele sunt menţinute #n contact str4ns de un ţesut fibros dens pseudartroza flotantă:
este ecepţională apare în cazul unor mari pierderi de substanţă osoasă
caua lipsei de unire #ntre etremităţile osoase este defectul osos vindecarea este imposibilă fără aport de material osos în focarul de fractură
clasificarea modernă: pseudartroza &ipervasculară capetele osoase sunt capabile de reacţie biologică iar din
punct de vedere histologic consolidarea s-a oprit în stadiul calosului provizoriu *fi:ros,)bine vascularizat; defecte mecanice împiedică continuarea procesului de consolidare
pseudartroza avasculară capetele osoase sunt inerte, incapabile de reacţie biologică şi
corespund din punct de vedere histologic unei opriri a procesului de vindecare în faza
inflamatorie
dia!nostic clinic mobilitate anormală nedureroasă după e3pirarea timpului ma3im necesar consolidării
1).Complicaţiile fracturilor: anomaliile consolidării (calosul ipertrofic si calosul
"icios)
"#/($(/ GI%E&&'FI" este calusul definitiv( cu un volum neobi%nuit de mare
este o complicaţie mecanică 7i apare de o:icei la copil mai des apare după fracturile de claviculă
adesea este mascat de musculatura #nconurătoare 7i este complet asimptomatic uneori calusul determină compresiuni ale formaţiunilor vecine *tendoane) +ase) ner+i)
piele,) bloca/e ale mi%cărilor articulare sau pre/udicii estetice
"#/($(/ 9I"I'$ repre$intă "indecarea unei fracturi cu persistenţa uneia dintre deplasările iniţiale termenul de "icios nu se referă de fapt la formarea calusului ci la un defect al
tratamentului #n sensul unei reduceri imperfecte
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 12/22
14
persistenţa unor deplasări rămâne uneori fără consecinţe ca în cazul translaţiei *sunt :inetolerate,
sunt rău tolerate an!ulaţiile de peste % - ;&< 7i decalaele localiarea lor la mem:rul inferior *portant) de spri8in, conduce în timp la instalarea
artrozelor în articulaţiile vecine este mai des o consecinţă a tratamentului ortopedic indicat în fracturi instabile
1*.Tratamentul fracturilor: primul autor.
%&I!(/ #L('& /# /'"(/ #""IDEN(/(I este deosebit de important deoarece dacă este incorect conduce la #nt4r$ierea
"indecării i apariţia complicaţiilor tre:uie or2aniat prin instruirea preala:ilă a unor persoane nespecialiate constă #n
dega/area corectă a bolnavului cu evitarea unor mi%cări care pot producecomplicaţii *e3emplu e+itarea fle3iei în traumatismele coloanei +erte:rale,
refacerea apro'imativă a anatomiei regiunii prin tracţiunea în a'
imobilizarea provizorie) care în această etapă este de cele mai multe ori impro+iatăse utilieaă mi8loace a+ute la îndem6nă *:eţe) sc6nduri) cartoane) u7ă,
%&I!(/ #L('& /# NI9E/(/ (NI0ŢII !EDI"#/E %&I!#&EEste acordat de persoane specialiate la ni+el de dispensar 7i constă în administrarea unui calmant
reducerea aproximativă prin tracţiune în ax
imobilizare provizorie corectă a fracturii
toaleta primara a plăgii şi pansament în cazul fracturii deschise
seroprofilaxie antitetanică fractură deschisă!
garou în cazul leziunilor vasculare ce pun în pericol viaţa ora aplicării garoului va fi
menţionată pe biletul de trimitere!
&#N$%'&(/ 5'/N#9I/'& "( F&#"(&I transportul se face cu am:ulanţa
în poziţie %ez-ndă pentru fracturile membrului superior pe targa pentru fracturile coloanei sau membrului inferior
2,.Tratamentul conser"ator al fracturilor: metoda ortopedică pură.
!E'D# '&'%EDI"0 %(&0Este indicată în caul fracturilor sta:ile sau fără deplasare
I. timpul reducerea fracturii deplasate anestezie adecvată) care înlătură durerea 7i spasmul reducere prin e'tensie) contrae'tensie 7i manipulare în focar
pentru reducere se pot folosi dispoiti+e de tracţiuneII. timpul ; imobilizarea fracturii
se face cu a8utorul aparatului !ipsat aparatul 2ipsat +a respecta următoarele re2uli
să bine mulat dar nu constrictiv
să cuprindă o articulaţie deasupra şi alta sub focarul de fractură
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 13/22
1<
să fie aplicat în poziţie funcţională
să lase extremităţile libere
III. timpul = reeducarea funcţională
21.Tratamentul conser"ator al fracturilor: metoda etensiei continue!E'D# EMEN$IEI "'NIN(E este indicată #n fracturile instabile *o:lice lun2i) spiroide sau cominuti+e, reducerea se obţine în timp
se face printrun sistem compus din broa i potcoa"ă) cablu scripeţi) !reutăţi contraextensia se face prin înclinarea patului bolnavului
pot fi necesare manipulări #n focar cu ben$i circulare sau săculeţi cu nisip "ariante
etensia continuă clasică pe atelă 5raun-5ohler
etensia continuă #n suspensie tip &ieunau combinarea etensiei continue cu aparatul !ipsat după reducerea fracturii prine3tensie continuă în primele 1=-41 ile) imo:iliarea se +a continua cu aparatul 2ipsat
tracţiunea bipolară se face prin :ro7e transosoase deasupra 7i dedesuptul focarului defractură care sunt în2lo:ate în 2hips
22.Tratamentul conser"ator al fracturilor: metoda tratamentului funcţional.
!E'D# &##!EN(/(I F(N"ŢI'N#/ se :aeaă pe principiul abandonării fracturii #n scopul sal"ării "ieţii permite mobilizarea bolnavului în absenţa tratamentului fracturii
23.Tratamentul cirur!ical al fracturilor: indicaţia metodei.
Tratamentul cirur!ical #n fracturi "i$ea$ă restabilirea continuităţii osului fracturat prinfiare cu autorul unor implante metalice *'$E'$INEK0,
INDI"#ŢII/E &##!EN(/(I "GI&(&>I"#/Indicaţii absolute: fracturile ireductibile
fracturile intraarticulare deplasate la adult
fracturile asociate cu leziuni vasculare
Indicaţii relati"e: fracturi cu deplasare secundară
fracturile osului bolnav
fracturi cunoscute ca dificil de tratat cu metode înc&ise *ante:raţ) !onte22ia) >aleai)col femural,
asocieri fracturare *fracturi) eta8ate) polifracturi,
2!.Tratamentul cirur!ical al fracturilor: materialul pentru osteosinte$a.
#/E>E&E# !#E&I#/(/(I DE FIM#&E
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 14/22
1=
materialul de osteosinte$ă *implantul metalic, +a fi adaptat fracturii 7i procesului de
consolidare în funcţie de anumite principii mecanice; se folosesc uruburi) 7i plăci #nurubate tie centromedulare simple sau :locate lame plăci) uruburi dinamice *DG$) D"$, fiatorul etern indicat în fracturile deschise; fi3area se face prin fi7e plasate
deasupra 7i su: focarul de fractură care sunt conectate e3tern 2ama implantelor este foarte lar2ă implantele sunt adaptate diferitelor tipuri de fracturi 7i
sunt permanent moderniate
2".Tratamentul cirur!ical al fracturilor: tenicile cirur!icale.
EGNI"# DE I!%/#N#&E osteosinte$ă cu focar descis
inciie de a:ord a focarului) eli:erarea fra2mentelor fracturare) reducerea 7i fi3area
acestora permite reducerea anatomică dar cre7te riscul de de+asculariare sau infecţie
osteosinte$ă cu focar #ncis reducerea ortopedică a fracturii urmată de introducerea unor implante metalice
*:ro7e) ti8e, fără deschiderea focarului de fractură *su: control &oent2en 9, preer+ă hematomul fracturar *minim in+ai+ă, implică e3punerea crescută la radiaţii pentru chirur2 7i pacient
2#.Fracturile ba$inului: mecanismul de producere principii de tratament in
fracturile de ba$in.
!E"#NI$! DE %&'D("E&E compresiune sa!itală *în sens antero-posterior, forţa se e'ercită dinainteînapoi tinz-nd să
desc&idă bazinul transversal dacă forţa traumatică este mică reultă o entorsă pubiană) o fractură dublă anterioară)
uni sau :ilaterală fără deplasare) sau o dis/uncţie a corpurilor pubisului de p6nă la 4)? cm;la partea posterioară a inelului pel+in leiunile sunt neînsemnate *leiune sta:ilă tip #,
dacă forţa traumatică este importantă dis/uncţia este mai mare de 4)? cm) cele 4hemi:aine se îndepărteaă anterior *ca o „carte deschisă,
leiunile comple3ului sacroiliac posterior sunt minime fractura de :ain este în acest ca rotaţional insta:ilă dar +ertical sta:ilă *leiune tip 5, compresiunea laterală forţa se e'ercită transversal
dacă forţa traumatică este mică reultă o fractură minoră) sta:ilă a ramurilor ischiopu:iene
dacă forţa este mare anterior se produce o încălecare a corpurilor pubisuiui 7i diametrultrans+ersal al :ainului se mic7oreaă *ca o „carte închisă,
fractura este rotaţional insta:ilă dar +ertical sta:ilă *leiune tip 5, forfecare impact vertical %i asimetric *cădere cu spri8in pe ischioane sau pe taloane, anterior leiunile constau dintr-o dis/uncţie pubiană sau o fractură a ramurilor ilio %i
isc&iopubiene; posterior) leiunea cea mai frec+entă este dis/uncţia sacroiliacă; deplasareaconstă într-o ascensiune a hemi:ainului
la insta:ilitatea rotaţională se adau2ă 7i o insta:ilitate +erticală datorită rupturii comple3uluisacroiliac posterior *leiune tip ",
fracturi care nu #ntrerup continuitatea inelului *parcelare, se produc prin
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 15/22
1?
oc direct cădere călare) fractura aripii iliace prin lo+ire smul!ere smul2erea inserţiilor tendinoase de pe spina iliacă antero-superioară
&##!EN primul autor bolnavul va fi imobilizat pe o targa cu genunchii uşor flectati şi membrele
inferioare legate între ele; se vor administra calmante
la spital tratamentul +a fi în funcţie de starea 2enerală; în situaţia unui politraumatismleziunile vitale vor avea prioritate
2$.Fracturile coloanei enumeraţi mecanismele indirecte de producere.
!E"#NI$! DE %&'D("E&E I #N#'!IE %#'/'>I"0 mecanism direct rar) de e3emplu prin proiectil mecanisme indirecte
&iperfle'ia compresiunea
&ipere'tensia
forfecarea
2).Fracturile coloanei:
>iperfleia în caul coloanei dorso-lom:are iperfleia tipică a coloanei apare atunci c6nd la nivelul
coloanei dorsale apasă o greutate*căderea unor roci din ta+anul minei,
fleia forţată a coloanei determină la început elongaţii ale ligamentelor posterioare care permit+erte:rei supra8acente să apese) prin intermediul discului) pe platoul superior al +erte:rei su:8acente 7i osulspon2ios se taseaă la partea sa anterioară) reult6nd o cuneiformiare a corpului +erte:ral; leiunea estesta:ilă
în cazul coloanei cervicale &iperfle'ia apare prin decelare bruscă; de cele mai multe ori fle3iase însoţe7te de rotaţie 7i se produce o lu3aţie pură a +erte:rei superioare în raport cu cea inferioară *leiuniinsta:ile,
2*.Fracturile coloanei:
Compresiunea aială (telescoparea) apare în traumatismele cu punct de spri8in pe +erte3 sau căderile cu spri8in pe ischioane sau
pe taloane corpul +erte:ral este stri+it 7i apar fracturi separare sau cominuti+e
3,.Fracturile coloanei:
>iperetensia apare în caul accidentelor de circulaţie în care prin accelerarea brutală a corpului
*lo+irea +ehiculului din spate, capul este propulsat înapoi leiunile încep din partea anterioară 7i iniţial apare entorsă cer"icală dacă la această mi7care se adau2ă compresiunea) se fractureaă lamele 7i apofiele articulare
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 16/22
1@
7i apare fractura - luaţie
Forfecarea ori$ontală se produce prin rotaţie simplă sau combinată cu alte mecanisme *fle3ie-rotaţie, este o le$iune instabilă cu risc mare de afectare neurolo!ică
31.2ntorsa: definiţie aspecte anatomo-patolo!ice fi$iolo!ice
DEFINIŢIEdeplasarea temporară a epifi$elor dincolo de limita fi$iolo!ică a micării
#N#'!IE %#'/'>I"0 deplasarea 2enereaă leiuni capsulo-li2amentare *alun2ire) ruptură, în plan clinic) alun2irile corespund entorselor „:eni2ne iar rupturile 7i deinserţiile
entorselor 2ra+e) cu efect asupra sta:ilităţii articulare
în entorse e3istă 7i leiuni sino+iale *traduse clinic prin hidartroe) hemartroe, 7i leiuni periarticulare ale mu7chilor 7i tendoanelor
32.0uatia: definiţie clasificare si anatomie patolo!ica
DEFINIŢIE deplasare permanentă a etremităţilor articulare antren4nd o modificare a
raporturilor anatomice sensul deplasării este determinat de direcţia de micare a epifi$ei distale #n raport cu
cea proimală
"/#$IFI"#&E în raport cu mecanismul de producere
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 17/22
1B
traumatice
atraumatice
în raport cu amplitudinea deplasării complete
incomplete
în raport cu tipul deplasării regulate
neregulate
în raport cu timpul scurs de la producere recente
vec&i
A?AT3,I2 +AT3038IC@ lu'aţia urmează unei entorse grave; leiunile anatomo-patolo2ice sunt asemănătoare) dar mult mai
2ra+e ca în entorse li2amentele sunt întotdeauna rupte sau deinserate) dar pot fi smulse sau chiar dilacerate capsula %i sinoviala pot fi destinse( decolate( rupte sau dezinserate
le$iunile osoase ale epifi$elor sunt frec"ente mu%c&ii pot smulge inserţia lor epifizară *e3 fractura prin smul2ere a trohiterului în lu3aţia
umărului, sunt leate părţile moi periarticulare mu7chi) tendoane) +ase 7i ner+i uneori epifia distală suferă o deplasare at6t de importantă înc6t rupe pielea 7i se e3teriorieaă
*lu3aţie deschisă,
33.0uatia: principii de tratament.
&##!ENReducerea ortopedică tre:uie să fie făcută de ur!enţă 7i cu anestezie *elimină durerea 7i contractară musculară)
u7ur6nd mane+rele de reducere, pentru fiecare articulaţie e3istă c6te+a mane+re de reducere) dar toate caută) în principiu) ca
e'tremitatea lu'ată să urmeze drumul invers aceluia parcurs în timpul producerii lu'aţiei
Tratamentul cirur!ical indicaţii
lu'aţii ireductibile de la început prin interpoziţie *tendon) os,
reducere instabilă lu'aţii vec&i( ireductibile
în luaţiile "eci se eliberează extremitatea luxată şi se goleşte cavitatea articulară pentru
a face posibilă reducerea
luaţiile instabile se sta:ilieaă prin osteosinteză) plastie) bro%a/ sau metode ortopedice
în luaţiile ireductibile se îndepărtează interpoziţia
3!.'steomielita acuta fiiopatolo2ie si anatomie patolo2ica
FII3+AT3038I2 din punct de +edere al localiării pe os :oala afecteaă frec+ent metafiele fertile *femur
distal) ti:ia pro3imal) humerus pro3imal 7i ante:raţ distal *metafiele „aproape de 2enunchi7i departe de cot,
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 18/22
1A
de la di+erse focare infecţioase *aparente sau inaparente, 2ermenii trec în s6n2e 7i se produce :acteriemie tranitorie *latentă clinic,
unii 2ermeni a8un2 prin artera nutriti+ă în +asele metafiare; reultă inflamaţii trecătoare*„dureri de cre7tere, sau se de+oltă inflamaţia specifică osteomielitei acute
A?AT3,I2 +AT3038IC@
Faele de+oltării infecţiei osoase acute sunt infiamaţie) supuraţie) necroă
Inflamaţia este reacţia osoasă la #nsăm4nţarea microbiană fa$a inflamatorie evoluează în primele 23 zile se caracterieaă prin "asodilataţie i eudaţie e'udaţia determină o cre%tere a presiunii intraosoase deoarece ţesutul osos este ri2id) lipsit
de elasticitate cre%terea de presiune e'plică apariţia unor dureri intense 7i oprirea circulaţiei sanguine
at6t prin compresiune c6t 7i prin trom:oă
#ntreruperea circulaţiei principale se soldeaă cu iscemia parţială a ţesutului osos; osul+a fi iri2at datorită surselor +asculare secundare *+asele periostale, edemul intraosos pro2reseaă spre ca+itatea medulară 7i spre suprafaţa osului *în lun2ul
canalelor 9olOman, momentul crucial este de$lipirea periostului) care ec&ivalează cu compromiterea totală a
"asculari$aţiei osoase 2ermenii pot trece în această faă în circulaţia 2enerală *hemocultura de+ine poiti+ă,
1upuraţia este cea de-a doua fa$ă a infecţiei osoase la agresiunea microbiană organismul îşi organizează o barieră de apărare formată din
trombo$area circulaţiei) decolarea 7i #n!roarea periostală această barieră deose:it de fra2ilă nu mai permite microbilor să treacă din focar în
circulaţia generală *hemocultura ne2ati+ă,) dar nici antibioticelor să a/ungă în focar în centrul acestei one) apar la început microabcese care pro2reseaă spre canalul medular
7i spre suprafaţa osului *a:cesul su:periostal, abcesul subperiostal este una din cele mai constante %i caracteristice leziuni ale
osteomielitei acute e+olu6nd spontan) abcesul "a perfora periostul #n!roat) "a in"ada părţile moi 7i se "a
descide la eterior tra+ers6nd pielea * fistulizare spontană, altă posi:ilitate de e+oluţie este mi!rarea spre articulaţie
?ecro$a repreintă faza finală de evoluţie în absenţa tratamentului
3".3steomielita acuta: clinica osteomielitei acute cu locali$are la metafi$ainferioara a femurului (fa$a de debut)
A1+2CT2 C0I?IC2In perioada de debut *corespunătoare inflamaţiei, - ta:loul tipic al osteomielitei acute cu
localiare la metafia inferioară a femurului febră *<C-=", cu facies "ultuos) transpiraţii) taipnee) taicardie subiecti") copilul acuă durere locală spontană deasupra genunc&iului 7i impotenţa
funcţională a articulaţiei *nu mer2e sau mers 7chiopătat, inspecţia deceleaă poziţia antalgică a articulaţiei genunc&iului e3plicată de durere care
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 19/22
1C
determină contractură refle3ă a mu7chilor periarticulari palparea este momentul principal al e3amenului local deoarece cu această ocaie se
stabile%te topografia durerii provocate palparea se e3ecută cu un sin2ur de2et) cu :l6ndeţe 7i se identifică o durere circumferenţială
deasupra interliniului articular durerea se asocia$ă cu trei semne ne!ati"e
genunc&iul este indemn deoarece palparea interliniului este nedureroasă iar mo:iliarea articulaţiei posi:ilă
nu e'istă limfangită
nu e'istă adenopatie ing&inală
semnele locale pot lipsi; în a:senţa semnelor locale într-un sindrom fe:ril la copilosteomielita tre:uie luată totdeauna în discuţie
3#.3steomielita acuta: tratamentul in fa$a de debut.
TRATA,2?T tre:uie #nceput #n ur!enţă inclusi+ c6nd dia2nosticul este numai :ănuit tratamentul diferă în funcţie de momentul dia2nosticului
3,A dia!nosticată #n primele 67 de ore calmarea durerilor *anal2eice repetate, susţinere a stării generale *deshidratarea se corecteaă prin perfuarea i.+. de masă
lichidiană, tratamentul cu antibiotice
se începe cu flucloacilin 7i acid fusidic urm6nd a fi ulterior înlocuiţi conform
anti:io2ramei *din hemocultură sau puncţie, la copilul sub 6 ani *la care Gaemophillus este înt6lnit cu o incidenţă crescută, sau
acolo unde culturile au identificat :acili >ram ne2ati+i) este :ine să începemtratamentul cu cefalosporine de generaţia a treia
antibioticele se administreaă la început pe cale i.". *primele <-= ile, pentru a ficontinuate i.m. sau p.o. *în următoarele <-@ săptăm6ni,
tratamenral continuă p-nă la normalizarea 0+ . imobili$are !ipsată c4t mai rapidă; în caul localiării infecţiei la metafia femurală
inferioară aparatul 2ipsat +a fi pel+ipedios /aurence "#ntibiotice într-un sfert de oră, ghips în două ore$
3$.u:erculoa osteoarticulara pato2enie.
+AT382?I2uberculoza evoluează în trei perioade( conform unei sc&eme descrise de Rane
perioada primară primoinfecţia are loc la +6rsta de ;-= ani 45 pătrunde în organism pe cale aeriană 7i se fiea$ă la ni"elul plăm4nului) unde
determină) din punct de +edere anatomopatolo2ic) comple'ul primar *"%,
de cele mai multe ori C+ se cicatri$ea$ă fără a a+ea manifestări clinice 7i se stin2e pentrutotdeauna rar *1-4H,) această primoinfecţie tu:erculoasă se complică încă din această perioadă cu
manifestări e3trapulmonare *1H osteoarticulare,
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 20/22
4
perioada secundară colonizarea cu 45 se poate produce endogen sau e'ogen
punctul de plecare endo!en se află în structurile ganglionare ale 67 care conţine :acilicare au supra+ieţuit
#mbolnă"irea apare #n următorii ;-= ani care succed primoinfecţiei localizarea osteoarticulară este specifică acestui stadiu în care se înt6lnesc CCH dintre
infecţiile tu:erculoase osteoarticulare
perioada terţiară la copil se poate suspiciona reactivarea focarelor primare sau secundare) pe c6nd la adult)
at6t pentru plăm6n c6t 7i pentru schelet) este +or:a de o reinfecţie e'ogenă
Căile de propa!are la ni"el osteoarticular diseminările emato!ene ce au ca punct de plecare adenopatiile tuberculoase; de aici
:acilii trec în circulaţia 2enerală 7i se pot opri la ni+elul oaselor 7i articulaţiilor diseminările limfatice
punctul de plecare este repreentat de !an!lionii traeo-bronici prin alterări ale peretelui +asului san2uin intra2an2lionar 5P trece în sistemul +enos
ganglionii tra&eobron%ici pot infecta pe cale limfatică alte grupuri ganglionare
vecine constituind adenite ce ar putea e3plica formele superficiale de tu:erculoă+erte:rală) în care leiunea osoasă pro+ine ca urmare a acestor +ecinătăţi cuadenitele pre- 7i latero+erte:rale
diseminarea prin propa!are „din aproape în aproape implică e3istenţa unui focar pree3istent *osteită 8u3taarticulară) a:ces rece mi2rator) adenopatie supurată, care prine+oluţie afecteaă osul sau articulaţia
3).Tuberculo$a osteoarticulara: dia!nostic in perioada de debut clinic siparaclinic.
DI#>N'$I" N %E&I'#D# DE DE5(
2amen clinic istoric pacient cu o primoinfecţie tuberculoasă sau un contact 46 recent
semne !enerale alterarea stării generale, pierdere pondeplă inapetenţă, oboseală, subfebrilitate şi
transpiraţii nocturne
durere i impotenţă funcţională la ni"elul articulaţiei afectate durerea este surdă i intermitentă la început) apoi cre%te în intensitate) pentru a de+eni
intensă i permanentă cu e'acerbări nocturne *„crie nocturne, impotenţa funcţională a articulaţiei interesate este e3plicată de durere 7i contractară
musculară 7i constă în %c&iopătare *în localiările la mem:rul inferior, 7i limitarea treptată ami7cării *la mem:rul superior 7i coloană,
atitudine spontan adoptată de articulaţia :olna+ă *de e3emplu 2enunchiul se a7eaă în u7oară fle3ie, caracteristice sunt atrofia musculară) tumefierea articulaţiei cu dispariţia reliefurilor normale
*semn +ala:il pentru articulaţiile superficiale, palpare puncte dureroase pe interliniul articular( îngro%area sinovialei
creşterea temperaturii locale
încercarea de mobili$are forţată a articulaţiei caueaă dureri vii 7i induce spasmul muscular de
protecţie adenopatia satelită) rece 7i nedureroasă *semn inconstant,
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 21/22
41
2amene paraclinice date nespecifice de laborator cre7tere 9.$.G. peste ? mmQ1 oră) anemie de tip inflamator 7i
leucocitoă *limfocitoa mai ales, eamenul radio!rafic în stadiile precoce arată osteoporoză difuză a elementelor osoase ce compun
articulaţia intradermoreacţia la tuberculină *ID&, are în special valoare c-nd este negativă *dia2nostic de
e3cludere, scinti!rafia fi'area radioizotopului este crescută în regiunea articulaţiei bolnave
caracterele inflamatorii ale licidului articular aspect citrin) proteinele ce depă7esc 4? 2H)mucina care scade) 2lucoa su: ? m2H) 1 -4 celuleQmm<
puncţia articulară evidenţierea directă a 45 în lic&idul articular
biopsia sino"ială poate e+idenţia foliculul tuberculos
biopsia !an!lionară are procenta8e de pozitivitate în ), *,8
3*.Tumori osoase: clasificare cirur!icala.
"/#$IFI"#&E# "GI&(&>I>#/0 *EnnecOin2) 1CA,
8radientul tumoral 8 > tumori histolo2ic :eni2ne >1 tumori cu mal2nitate histolo2ică mică *lo 2rade sarcoma, >4 tumori cu mali2nitate histolo2ică mare *hi2h 2rade sarcoma,.
Topo!rafia tumorală T
formaţiune se caracterieaă prin tumoră) capsulă) onă reacti+ă în funcţie de topo2rafia tumorală *,) tumora poate fi intracapsulară
e'tracapsulară dar în interiorul compartimentului în care a luat na7tere*intracompartimentală,
e'tracompartimentală
repreintă o tumoră intracapsulară 1 o tumoră e3tracapsulară dar intracompartimentală 4 o tumoră e3tracompartimentală prin e+oluţie sau o tumoră care î7i începe de+oltarea în re2iuni
anatomice fără limite diferite
,etasta$e , !o lipsa metastaelor !1 preenţa metastaelor
difuiunea tumorală poate fi re2ională sau la distanţă difuiunea re2ională tumora însăm6nţeaă ona reacti+ă cu noduli sateliţi difuiunea la distanţă metastae *ficat) pulmon,
%e :aa sistemului >! clasificarea tumorilor este următoarea> !
5eni ne1 inacti+e > !
4 acti+e >o !< a resi+e >o - !!ali neI# radient mic infracom artimental > !I5 radient mic e3tracom artimental > 4 !oII# radient mare intracom artimental >4 1 !o
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI
http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 22/22
44
II5 radient mare e3tracom artimental > !III cu metastae >i-4 1-4 !1
!,.Tumori osoase: principii de tratament cirur!ical
+RI?CI+II02 C>IRUR8ICA02 tratamentul cirur!ical constă #n ablaţia tumorii prin eci$ie sau amputaţie după locul unde trece planul de reecţie e3istă patru posibilităţi de eci$ie intrale$ională planul de reecţie trece în contact cu ţesutul tumoral; e3emplu leiune
de suprafaţă *e3ostoă, sau chiureta8ul unei leiuni profunde *condrom di2ital,; e3istăriscul unei recidi+e
mar!inală: planul de reecţie trece în ţesutul reacţionai tumoral *ona reacti+ă,; a7a se procedeaă de re2ulă în osteomul osteoid
lar!ă planul de reecţie frece în ţesut sănătos) în afara onei reacti+e dar răm6ne încompartimentul unde se de+oltă tumora; riscul este de a lăsa pe loc metastaelere2ionale; se procedeaă în acest fel în caul osteosarcoamelor) dupăchimioterapie
radicală: planul de reecţie trece de această dată la distanţă de tumoră) prin articulaţiile+ecine; este o reecţie e3tracompartimentală „radicală; riscurile recidi+ei suntmici
amputaţia este indicată atunci c6nd tumora sa dezvoltat e'tracompartimental in+ad6ndţesuturi moi) „no:ile *+ase) ner+i,
după inter+enţiile chirur2icale de e3ciie tumorală răm6n defecte osoase de unde riscul
apariţiei unei fracturi9 metode de pre"enire a fracturilor #n defectele mici se imo:ilieaă cu aparat 2ipsat p6nă la +indecare #n defectele mari se practică 2refare sau cimentare #n ca$ul defectelor mai importante) la adult se preferă osteosinteă simplă sau
com:inată cu umplerea defectelor cu os sau ciment atunci c6nd e3ciia a interesat o articulaţie) pentru refacerea continuităţii 7i funcţionalităţii
mem:rului se opteaă între pseudartroă) artrodeă) artroplastie