BAZINUL HIDROGRAFIC OLT.pdf

8/21/2019 BAZINUL HIDROGRAFIC OLT.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/bazinul-hidrografic-oltpdf 1/183

STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN

VEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE

ALE BAZINELOR / SPATIILOR HIDROGRAFICE

BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

SITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE ARESURSELOR DE APA

VOLUMUL 1A - MEMORIU

2008



PT-08-QMS/A

Studiul a fost elaborat in coordonarea:

Ministerului

Mediului si Dezvoltarii Durabile

Departamentul Ape

Secretar de Stat

Lucia Ana VARGA

Directia

Amenajare Bazine Hidrografice

Director

Altan ABDULAMIT

Administratiei Nationale

“Apele Romane”

Director General

Marius POSTELNICESCU

Director General Adjunct

Ovidiu GABOR

Folosirea in scop comercial a datelor si informatiilor din acest studiu se face numai cu acordul

scris al elaboratorului.



Form cod PO-11-QMS/B-a



ALE BAZINELOR / SPATIILOR HIDROGRAFICE


SITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE A

RESURSELOR DE APA

VOLUMUL 1A - MEMORIU

DIRECTOR: Dr. Petre STANCIU

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: Dr. Marinela SIMOTA

DIRECTOR DGA: Dr. ing. Daniela RADULESCU

RESPONSABIL TEMA: Dr .ing. Elisabeta OPRIŞAN

SEF LABORATOR S.D.S.H. Dr. ing. Elisabeta OPRISAN BANAT – OLTENIA



Form cod PO-11-QMS/B-b

ELABORATORI

Elaborarea ştiinţifică Dr. ing. Elisabeta OPRISAN

Dr. ing. Ion TECUCI

Colectivul de lucru Dr. ing. Elisabeta OPRISAN Dr. ing. Ion TECUCI Ing. Ramona DUMITRACHEIng. Florin Claudiu FLORESCUDrd.ing. Alexandru MOLDOVEANUDrd. biol. Marinela MOLDOVEANUChim. Ileana TANASETehn. Florina Daniela LEPADATU

Tehn. Niculina PIRVATehn. Maria STOICA

Grupul de lucruDirectia Apelor Olt

ResponsabilIng. Smaragd GARD



STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA INVEDEREA FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE

ALE BAZINELOR/SPATIILOR HIDROGRAFICE

BAZINUL HIDROGRAFIC OLTSITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE A

RESURSELOR DE APA

VOLUMUL 1A – MEMORIU

CUPRINS

PREFATACAPITOLUL 1 ISTORICUL AMENAJARILOR IN BAZINUL

HIDROGRAFIC OLT …………….....……….................... 1CAPITOLUL 2 DATE GENERALE PRIVIND BAZINUL

HIDROGRAFIC OLT …………….....……….................... 32.1. Prezentarea generala a bazinului hidrografic 3

2.1.1. Delimitare si caracteristici generale ….. 3Clima ……………………………….. 3Relief si geologie ………………….. 9Hidrografie ……………………….. 12Soluri ………………………………. 25Vegetatie …………………………… 30Fauna ………………………………. 33Zone de protectie ……………........ 33Zone umede……………................. 38

2.1.2. Organizarea bazinului hidrografic din

punct de vedere al habitatului siutilizarii terenului, al populatiei, alproductiei si transporturilor ................... 39

Impartirea administrativ-teritoriala 39Principalele activitati economice … 39Repartizarea pe folosinte aterenurilor ………………………….. 43Principalele cai rutiere si feroviare 46Date generale sintetice privindaccesul populatiei la sistemelecentralizate de alimentare cu apa

si canalizare publica ...................... 46



2.2. Evaluarea resurselor hidrologice (naturale)de apa de suprafata si a resurselor de apa

subterana ………………………………………… 472.2.1. Evaluarea resurselor de apa de

suprafata ………………………………… 472.2.2. Evaluarea resurselor de apa subterana 54

2.3. Resurse socio-economice de apa desuprafata si subterana ………………………….. 572.3.1. Resurse socio-economice de apa de

suprafata ………………………………… 572.3.2. Resurse socio-economice de apa

subterana ……………………………….. 59CAPITOLUL 3 FOLOSINTELE ACTUALE SI CERINTELE LOR DE

APA …………………………………………………………. 613.1. Alimentarea cu apa in sistem centralizat a

populatiei si sistemul public de canalizare … 613.1.1. Alimentarea cu apa in sistem

centralizat a populatiei …………………. 613.1.2. Sisteme publice de canalizare ………… 63

3.2. Alimentarea cu apa in scop industrial ……..... 643.3. Irigatii, zootehnie, piscicultura ………………... 643.4. Producerea energiei electrice …………………. 653.5. Instalatii hidromecanice ………………………... 653.6. Navigatia …………………………………………... 653.7. Extragerea de materiale de constructii ……… 653.8. Ecosisteme acvatice de importanta

economico – sociala sau situate in ariiprotejate ............................................................. 69

3.9. Turism, agrement, peisaj ………………………. 69CAPITOLUL 4 FENOMENE NATURALE CU EFECTE NEGATIVE

ASUPRA VIETII, SANATATII, BUNURILOR,ACTIVITATILOR UMANE SI MEDIULUI ....................... 704.1. Seceta. Fenomene de aridizare si

desertificare ....................................................... 70

Cauzele secetei ............................ 71Indicatori si indici ai secetei ........... 71Impactul sectorial al secetei ……… 72Impactul economic al secetei ……. 73Impactul asupra mediului ………… 73Impactul social …………………….. 73Deficitul de apa ……………………. 73Lipsa apei ………………………….. 74Presiunea cerintelor de apa asupraresurselor ………………………….. 74Managementul secetei …………… 75

Caracteristicile secetei hidrologice 80



4.2. Eroziunea solului .............................................. 85Eroziunea de adancime ………….. 85

Identificarea factorilor favorizanti aieroziunii de suprafata .................... 85Fenomene de degradare dinfondul forestier …………………….. 86

4.3. Exces de umiditate si inundatii ……………….. 874.4. Saraturarea terenurilor …………………………. 884.5. Relatiile dintre activitatile umane si

fenomenele naturale. Efecte …………………... 88CAPITOLUL 5 AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE SI

PRINCIPALII PARAMETRII DE PERFORMANTA AIACESTORA ................................................................... 95

5.1. Amenajari hidrotehnice avand ca folosintaexclusiva producerea energiei electrice ....... 95

5.2. Amenajari hidrotehnice avand o singurafolosinta (alta decat producerea energieielectrice sau atenuarea viiturilor) ................. 126

5.3. Amenajari hidrotehnice avand douafolosinte (altele decat atenuarea viiturilor) 127

5.4. Amenajari hidrotehnice avand mai mult dedoua folosinte (altele decat atenuareaviiturilor) .......................................................... 128

5.5. Amenajari structurale existente pentruasigurarea diponibilelor la sursele de apa(altele decat barajele si lacurile deacumulare cu folosinte multiple, ce includsi alimentarea cu apa) .................................... 128

5.6. Amenajari structurale pentru irigatii ............. 1305.7. Amenajari structurale pentru piscicultura ... 1305.8. Amenajari structurale pentru navigatie ........ 1315.9. Amenajari structurale existente pentru

satisfacerea cerintelor de apa ale altorfolosinte (turism, agrement, peisaj)............... 131

5.10. Amenajari structurale existente pentrureducerea eroziunii solului ............................ 1315.10.1.

Amenajari structurale existente pentruamenajarea bazinelor hidrograficetorentiale ……………………………….. 131

5.10.2.

Amenajari structurale existente pentrureducerea eroziunii solului ……………. 132

5.11. Amenajari structurale existente pentrureducerea excesului de umiditate ................. 135



CAPITOLUL 6 PRINCIPALELE PREVEDERI ALE CONVENTIILORSI TRATATELOR INTERNATIONALE LA CARE

ROMANIA ESTE PARTE ............................................... 140CAPITOLUL 7 CONCLUZII ………………………………………………... 143BIBLIOGRAFIE SELECTIVA …………………………………………………. 144





ALE BAZINELOR/SPATIILOR HIDROGRAFICE


SITUATIA ACTUALA A UTILIZARII PE FOLOSINTE A

RESURSELOR DE APA

VOLUMUL 1B – ANEXE

CUPRINS

ANEXA 1 Specii din flora salbatica a bazinului hidrografic Olt.ANEXA 2 Specii din flora salbatica valorificata economic.ANEXA 3 Speciile de fauna salbatica.ANEXA 4 Speciile de fauna salbatica valorificate economic.ANEXA 5 Zone de protectie pentru captari de apa din surse de suprafata

pentru potabilizare.ANEXA 6 Zone de protectie pentru captari de apa din surse subterane

pentru potabilizare.

ANEXA 7 Zone pentru protectia speciilor importante din punct de vedereeconomic localizate pe rauri.

ANEXA 8 Zone pentru protectia speciilor importante din punct de vedereeconomic localizate pe lacuri.

ANEXA 9 Zone destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde apa esteun factor important.

ANEXA 10 Debite medii lunare si zilnice minime cu diverse probabilitati lastatiile hidrometrice.

ANEXA 11 Debite medii multianuale la statiile hidrometrice din bazinulhidrografic Olt.

ANEXA 12 Scurgerea de aluviuni in suspensie medie multianuala in sectiuni

principale.ANEXA 13 Prezentarea fenomenelor de inghet – formarea zaiului si a

podurilor de gheata.ANEXA 14 Captari din ape freatice de adancime.ANEXA 15 Captari din ape subterane de adancime.ANEXA 16 Captari din drenuri.ANEXA 17 Captari din izvoare.ANEXA 18 Centralizatorul agentilor economici care au autorizatii de

gospodarire a apelor pentru activitatea de exploatare aagregatelor minerale din albiile minore ale cursurilor de apa dinbazinul hidrografic Olt.

ANEXA 19 Evolutia formatiunilor eroziunii in adancime – toate formele de



manifestare.ANEXA 20 Terenuri afectate de fenomene de degradare din fondul forestier.

ANEXA 21 Zonele de risc la inundatii din revarsarea cursurilor de apa.ANEXA 22 Formula unitatilor de teren afectate de saraturare. Bazinele

afectate de fenomenul de salinizare. Localitati in care se manifestafenomenul de salinizare a terenurilor.

ANEXA 23 Amenajari structurale pentru piscicultura / acvacultura.ANEXA 24 Amenajari structurale pentru satisfacerea cerintelor de apa ale

altor folosinte (turism, agrement, peisaj).ANEXA 25 Reteaua hidrografica torentiala din fondul forestier.



I

PREFATA

Aceasta documentatie este o sinteza a primului dintr-o serie de studii elaboratesau in curs de elaborare de catre Institutul National de Hidrologie siGospodarire a Apelor si care au ca scop fundamentarea planului de amenajarea bazinului hidrografic Olt, plan ce se constituie in parte componenta a SchemeiDirectoare de Amenajare si Management a bazinului hidrografic Olt.

Potrivit articolului 43 din Legea Apelor Nr. 107/1996 cu modificarile si

completarile ulterioare, Schema Directoare constituie instrumentul de planificarein domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic sau grupe de bazinehidrografice, destinat stabilirii orientarilor fundamentale privind gospodarireadurabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemeloracvatice, precum si pentru protejarea zonelor umede.

In vederea fundamentarii planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt esteevident ca trebuie pornit de la cunoasterea scopului si obiectivelor acestui plan. Acestea sunt stipulate in „Metodologie si instructiuni tehnice pentru elaborareaschemelor directoare” elaborate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor siaprobate prin Ordinul Nr. 1258 din 20 noiembrie 2006 al aceluiasi minister.

Potrivit ordinului susmentionat (articolele 9 si 10), Planul de Amenajare aBazinului Hidrografic constituie componenta de gestionare cantitativa aresurselor de apa. El are ca scop fundamentarea masurilor, actiunilor, solutiilorsi lucrarilor pentru:

a) realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa alefolosintelor si disponibilul de apa la surse;

b) diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupravietii, bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate,seceta, eroziunea solului);

c) utilizarea potentialului apelor (producerea de energiehidromecanica si hidroelectrica, navigatie, extragerea de materialede constructii, acvacultura, turism, agrement, estetica, etc);

d) determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.

Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are potrivit Ordinului susmentionaturmatoarele obiective principale:

a) inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafatasi subterana;

b) determinarea situatiei actuale a utilizarii pe folosinte a resurselorde apa;



II

c) identificarea amenajarilor structurale existente pentru asigurareadisponibilului la surse si a principalilor parametri de performanta;

d) determinarea cerintelor viitoare socio-economice si de mediuprivind resursele de apa;

e) identificarea optiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintredisponibilul la surse si cerintele de apa ale folosintelor;

f) evaluarea preliminara a riscului potential la inundatii pe bazinulhidrografic;

g) identificarea actiunilor, masurilor, solutiilor si lucrarilor necesarepentru:

• atingerea gradului acceptat de protectie la inundatii a asezarilorumane si a bunurilor;

• diminuarea efectelor secetelor, tendintelor de aridizare, excesuluide umiditate si a eroziunii solurilor;

• utilizarea potentialului apelor;

• satisfacerea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa (cerintehidrologice, hidraulice si ecologice).

h) identificarea constrangerilor, a conflictelor de interese si a solutiilorde rezolvare;

i) analiza de impact si evaluarea riscurilor induse de actiunile,masurile, solutiile si lucrarile propuse in planul de amenajare albazinului hidrografic.

In vederea fundamentarii actiunilor, masurilor, solutiilor si lucrarilor necesarepentru realizarea scopului si atingerea obiectivelor planului de amenajare,Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor a elaborat, elaboreazasi va elabora o serie de studii.

Primul din aceasta serie de studii este intitulat “Studii pentru cunoasterearesurselor de apa in vederea fundamentarii planurilor de amenajare alebazinelor / spatiilor hidrografice”. El a fost elaborat in anul 2007 si a avut

urmatoarele tinte principale:

• determinarea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafatasi subterana din bazinul hidrografic Olt;

• determinarea situatiei actuale a utilizarii resurselor de apa pefolosinte;

• identificarea la nivelul bazinului hidrografic a amenajarilorstructurale existente pentru asigurarea disponibilelor de apa lasurse si a principalilor parametri de performanta ai acestora.

Urmeaza ca celelalte obiective ale planului de amenajare sa fie fundamentate

pe baza altor studii aflate in derulare sau care se vor realiza in anii urmatori.



III

Studiul susmentionat elaborat de Institutul National de Hidrologie siGospodarire a Apelor, a integrat in el si documentatii ale Ministerului Mediului si

Dezvoltarii Durabile, cele elaborate de Grupul de lucru de la Directia Apelor Olt,precum si studiile de specialitate referitoare la tematica abordata, elaborate de Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS), Institutul de Cerecetari Pedologice si Agrochimie(ICPA), Institutul de Studii si Proiectari pentru Imbunatatiri Funciare (ISPIF),Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA) siInstitutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice (ISPH).

La elaborarea acestui studiu, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor a folosit in afara documentatiilor susmentionate si o gama larga de datepublice disponibile provenind de la Institutul National de Statistica, societati

comerciale din domenii sectoriale, date furnizate la cerere de catre Consiliile judetene, precum si date din baza de date a Institutului National de Hidrologie siGospodarire a Apelor, date din literatura de specialitate etc., asa cum se poatevedea si din lista bibliografica selectiva anexata.

Pe parcurs, elaborarea studiului s-a dovedit a fi o intreprindere deosebit dedificila. Pe de o parte datorita complexitatii problematicii abordate, iar pe dealta, datorita lipsei a numeroase date, sau a neconcordantei unora dintre ele.Dificultatea a fost sporita si de faptul ca o serie de institutii au avut reticente in afurniza datele solicitate. Refuzul a fost fie direct si explicit, fie tacit, prinignorarea numeroaselor solicitari de a furniza date din portofoliul lor deactivitate.

Prezenta sinteza a studiului susmentionat este intitulata “Situatia actuala auitilizarii pe folosinte a resurselor de apa” si cuprinde doua volume numerotate1A – Memoriu si 1B – Anexe.

Ea a fost structurata si a abordat problematica asfel incat sa usureze foarte multelaborarea planului de amenajare. In acest scop, continutul sau urmarestepractic, in desfasurarea sa, prevederile Ordinului Nr. 1258/2006 susmentionat.

In elaborarea acestui studiu a carui sinteza o constituie documentatia de fata,s-a pornit de la premiza ca o gestionare a resurselor de apa care sa satisfacacerintele unei dezvoltari durabile este posibila doar in contextul unei gestionari

durabile a tuturor resurselor naturale, ale eliminarii abordarilor sectoriale si aleimplementarii unei gestionari integrate a resurselor de apa.

Gestionarea integrata a resurselor de apa pleaca de la perceptia apei ca oresursa naturala, parte integranta a ecosistemelor si simultan un bun cu valoaresociala si economica.

Gestionare integrata a resurselor de apa semnifica faptul ca diferitele folosintede apa sunt interdependente si ca urmare alocarea resurselor de apa sideciziile de gestionare ale acestora trebuie sa ia in considerare efectele ficareifolosinte asupra celorlalte. In acelasi timp, folosintele de apa trebuie sa fiecapabile sa ia in consideratie ansamblul obiectivelor economice si sociale in

domeniul apei si sa incorporeze forma participativa in adoptarea deciziilor.



IV

Principalele trasaturi ale unei gestionari integrate a resurselor de apa, seidentifica cu urmatoarele caracteristici:

• interdependenta sporita dintre aspectele fizice (cantitative), chimice sibiologice (calitative) ale gospodaririi apelor de suprafata si subterane;

• considerarea folosintelor sub aspectul conjugat de cerinte de apa sisurse de poluare, respectiv in contextul oferit de politicile, planurile,obiectivele si strategiile de dezvoltare a sectoarelor economice din carefac parte;

• analiza critica a aspectelor legate de impactul asupra mediului, cureferire speciala la capacitatea de suport pe termen lung a sistemelornaturale;

• atentia sporita acordata modului de distribuire a sarcinilor siresponsabilitatilor intre agentiile publice si private, respectivmecanismelor de conlucrare dintre acestea;

• existenta mecanismelor de implicare si participare a opiniei publice si atuturor partilor cointeresate, in paralel cu considerarea aspectelorsociale, culturale si a practicilor traditionale de utilizare a apei;

• recunoasterea rolului decisiv al activitatilor din faza de implementare(finantare, monitorizare si control) a procesului de management alapelor;

• dezvoltarea resurselor umane si perfectionarea capacitatilormanageriale.

Mecanismul functional al conceptului de gestionare integrata a resurselor deapa este descris folosind termenii de „actori” si „roluri”. Cele patru roluri carecompun un sistem de gestionare integrata a resurselor de apa corespundurmatoarelor entitati:

• sistemul bazinal al resurselor de apa;

• folosintele de apa;

• mediul inconjurator;

• societatea.

Actorii corespunzatori acestor roluri sunt reprezentati de organizatii sicolectivitati, grupuri sau indivizi umani investiti cu responsabilitati sau avandu-sipropriile interese in domeniile respective.

Scopul gestionarii integrate a resurselor de apa este acela al realizariiechilibrului dintre disponibilul de apa la surse si cerintele de apa ale folosintelor.Relatia dintre aceste doua entitati este mentinuta fie prin implementarea unormasuri tehnico-ingineresti de crestere a disponibilelor la sursele de apa, fie prinmasuri administrativ-financiare pentru a influenta folosintele de apa spre a-si

reduce cerintele. Simultan, relatia dintre disponibil si cerinte afecteaza si la



V

randul ei este afectata de starea mediului inconjurator si a mediului social incare se desfasoara si pe care il deserveste. Starea mediului inconjurator si a

celui social influenteaza in mod direct, inclusiv sistemul de organizare siconducere al activitatilor din domeniu prin stimuli care afecteaza politica,planurile, strategiile si metodele de gestionare a resurselor de apa.

Toate aceste aspecte trebuie avute in vedere de elaboratorii planurilor deamenajare a bazinului hidrografic.

Data fiind cresterea continua in timp a cerintelor de apa, in multe cazuriextinderea amenajarilor hidrotehnice si implicit a capacitatilor de alimentare cuapa nu mai ofera solutii viabile in raport cu resursele existente si costurileaferente disponibilizarii lor. Satisfacerea neconditionata a cerintelor nemaifiindposibila, se cauta un echilibru intre cerere si oferta, bazat pe analiza economica

a beneficiilor rezultate in urma utilizarii apei, respectiv al costurilor aferentefurnizarii ei. Analiza cerintelor de apa ale folosintelor, in paralel cu posibilitatilede a influenta comportamentul acestora privind modalitatile si amploareaconsumurilor, sunt denumite cu termenul generic de „gestionarea cererii”.

Evident o asemenea abordare nu isi are rostul in cazurile in care resurseleexistente sunt mai mult decat suficiente din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Obiectivele urmarite prin managementul cererii, se refera la urmatoareleaspecte:

• imbunatatirea alocarii resurselor in vederea promovarii utilizarii apei in

scopurile cele mai valoroase;• extinderea numarului de consumatori prin reducerea consumurilor

specifice pentru a putea sprijini o politica de dezvoltare sociala si/saueconomica;

• sporirea veniturilor in domeniul gospodaririi apelor printr-o politica depreturi rationala, bazata pe principiile economiei de piata;

• amanarea amenajarii unor resurse suplimentare prin utilizarea integrala sieficienta a celor existente;

• controlul fenomenelor de seceta;

• diminuarea pierderilor si/sau a unor consumuri nejustificate;

• conservarea resurselor de apa;

• controlul calitatii apelor;

• dezvoltare durabila.

Modul in care au fost tratate in acest studiu, problemele apei au avut in vederetocmai o gestionare integrata a resurselor de apa. Abordarea este una sistemicaprin introducerea conceptului de sistem bazinal al resurselor de apa. Acestsistem este alcatuit din trei subsisteme: subsistemul natural, subsistemulinfrastructural si subsistemul administrativ.



VI

Subsistemul natural are in centru apa si este alcatuit din raurile din bazinulhidrografic, lacurile, vegetatie si soluri. Continutul celorlalte subsisteme este

usor de intuit. Intrarile in sistemul bazinal al resurselor de apa sunt consideratecerintele de apa ale folosintelor, bunuri si servicii bazate pe apa, ca si alteresurse (naturale, financiare, umane). Iesirile din sistem sunt considerate cafiind apa prelevata folosintelor, alte bunuri si servicii bazate pe apa, precum sieventuale efecte nedorite precum inundatii, secete, poluari, modificari alealbiilor, etc.

Pe considerentele de mai sus a fost stabilit si dezvoltat continutul acestui studiu,structurat pe sase capitole.

Capitolul 1 este destinat prezentarii isoricului amenajarilor in bazinul hidrograficOlt.

Capitolul 2.1.1. este destinat prezentarii generale a bazinului hidrografic. Sunttratate problemele climei bazinului hidrografic, a reliefului si geologiei, a solurilorsi a vegetatiei, factori cu influenta hotaratoare asupra formarii si distributiei intimp si spatiu a resurselor de apa. Flora si fauna n-au fost abordate doar caentitati botanice si zoologice, ci si ca habitate aflate in coridorul cursurilor deapa. Aceasta, deoarece raurile sunt coridoare naturale importante pentrutransferul de energie, materiale si specii.

Aceste coridoare formeaza ecosisteme complexe care includ atat terenurileadiacente, cat si plante si animale. Ele indeplinesc numeroase functii ecologicecum ar fi modelarea scurgerii, retinerea apei si a materialelor si care se

constituie totodata in habitate pentru plante si animale acvatice si terestre.

Sistemul ce insoteste un curs de apa se afla intr-un echilibru dinamic in caredebitele, transportul sedimentelor, temperatura si alte variabile au un rol binedefinit. In cazul producerii unor modificari ale acestor variabile fata de valorile ceexista in mod natural, atunci echilibrul amintit este dereglat aparand dereglariale ecosistemului.

De aceea, tratarea detaliata in studiu a problemei si problematicii habitateloreste pe deplin justificata.

Spatiul larg acordat habitatelor in prezentul studiu isi are justificarea si in faptul

ca in cadrul planului de amenajare vor fi incluse si masurile, actiunile siproiectele de reconstructie ecologica.

Un spatiu larg in acest studiu (capitolul 2.1.2.) este dedicat organizarii bazinuluihidrografic Olt din punct de vedere al habitatului, utilizarii terenului, al populatiei,productiei si transporturilor, elemente esentiale care au nevoie de apa si inacelasi timp au influenta asupra apei.

Evaluarea resurselor de apa este esentiala in stabilirea strategiilor si politicilor ingestionarea resurselor de apa. Drept urmare, sunt determinate (capitolul 2.2.) atat resursele hidrologice (naturale) ale apelor de suprafata si ale apelorsubterane, cat si resursele socio-economice de apa de suprafata si subterana

(capitolul 2.3.), concept nou introdus prin acest studiu in terminologia de



VII

gospodarire a apelor de la noi. In fapt, resursele socio-economice de apa suntcele care evidentiaza daca dispunem de resursa necesara pentru satisfacerea

cerintelor folosintelor de apa. Resursele socio-economice de apa suntconstituite din acea parte a resurselor hidrologice care au fost transformate inresurse utilizabile pentru folosinte prin intermediul unor infrastructuri. Pentruapele de suprafata aceste infrastructuri sunt alcatuite din lacuri de acumulare,cu lucrarile aferente, derivatii, prize de apa etc, iar pentru apele subterane prindenumirea generica de captari care cuprinde izvoare, drenuri, puturi cu diametrumare si fronturi de captare prin foraje.

O mare dezvoltare in acest studiu o are cunoasterea folosintelor actuale si acerintelor lor de apa (capitolul 3): alimentarea cu apa potabila si industriala,irigatiile, zootehnia, piscicultura, producerea energiei electrice, instalatiile

hidromecanice, navigatia, extragerea de materiale de constructii, turismul,agrementul etc.

Cunoasterea folosintelor si a cerintelor lor de apa, cuplate cu prevederileplanului strategic national, strategiilor de dezvoltare regionala si judeteana,strategiei de dezvoltare rurala si a strategiilor de dezvoltare sectoriala, evolutiaacestor cerinte in ultimii 4-5 ani, vor constitui punctele de plecare pentruelaborarea scenariilor privind dezvoltarea acestor cerinte pe intervalul 2009 –2022.

Un capitol aparte (capitolul 4) din studiu este constituit de prezentareafenomenelor naturale cu efecte negative asupra vietii, sanatatii, bunurilor,

activitatilor umane si mediului. Sunt prezentate aici secetele si fenomenele dearidizare/desertificare, abordand cauzele secetei, indicatori de seceta, impactulsectorial al secetei, precum si concepte privind deficitul de apa si lipsa apei. Seprezinta de asemenea unele aspecte care privesc managementul secetei,metode de caracterizare a secetei, a tipurilor de seceta, cu evidentiereaperioadelor secetoase produse in bazinul hidrografic si a zonelor expuse seceteiendemice.

Avand in vedere efectul direct al apei supra solurilor, dar si al eroziunii acestoraasupra gestionarii resurselor de apa, studiul trateaza in detaliu situatia eroziuniisolurilor in bazinul hidrografic Olt.

Se stie ca un rol important in formarea resurselor de apa, in stabilitatea solului siin microclimat, il are padurea.

Sub acest aspect studiul prezinta situatia actuala a fondului forestier din bazin, astarii sale de sanatate, a zonelor cu deficit de vegetatie forestiera si adisponibilitatilor de impadurire.

Unul din cele mai importante capitole ale acestui studiu abordeaza problemaamenajarilor structurale existente (capitolul 5), cele care furnizeaza resursasocio-economica de apa, precum si principalii parametri de performanta aiacestora. Aceste structuri sunt prezentate grupat, dupa folosintele ale carorcerinte de apa le asigura. S-a realizat astfel un inventar aproape complet al

structurilor hidrotehnice din bazinul hidrografic Olt.



VIII

Prezentarea este astfel realizata incat sa cuprinda toate componenteleamenajarilor hidrotehnice: barajul, lacul de acumulare, derivatiile secundare,

prizele de apa, golirile de fund, folosintele ale caror cerinte de apa le satisfacetc.

In legatura cu amenajarile hidrotehnice prezentate in acest capitol se facurmatoarele precizari:

• parametri de performanta (in care se includ si folosintele de apa)prezentati sunt cei care figureaza documentele de promovare si aprobarea investitiei respective (Decret, Hotarare de Guvern, etc).

• pentru barajele care au facut obiectul analizelor Comisiei Nationalepentru siguranta barajelor si a altor lucrari hidrotehnice s-au prezentat

atat categoriiile de importanta, cat si clasele actuale de importanta.• nu s-au prezentat amenajarile hidrotehnice nefinalizate sau care nu sunt

puse in functiune ca spre exemplu Canalul Siret – Baragan, DerivatiaNord – Fagaras, Derivatia Draganesti, Canalul navigabil Bucuresti –Dunare.

• nu s-au prezentat decat acele amenajari hidrotehnice cu rol semnificativdin punct de vedere al gestionarii resurselor de apa. Micile amenajari deinteres cu totul local, de altfel foarte numeroase n-au facut obiectulacestei etape a studiului. Aceste amenajari urmeaza a constitui obiect deanaliza cu ocazia elaborarii schemelor locale de amenajare si de

gospodarire a apelor pentru bazine mici sau parti de bazine hidrograficeasa cum prevede articolul 45 din Legea Nr. 107/1996 cu completarile simodificarile ulterioare.

In sfarsit, ultimul capitol (capitolul 6) al acestei sinteze face un scurt rezumat alprincipalelor prevederi ale conventiilor si tratatelor internationale in domeniulgospodaririi apelor la care Romania este parte.

In aceasta sinteza, toata problematica abordata este ilustrata printr-un marenumar de anexe (volumul 1B).

Cu eforturi deosebite, s-a reusit ca pentru prima oara dupa anii 1959 – 1960cand au fost elaborate primele planuri de amenajare pe bazine hidrografice dinRomania sa se realizeze un document unitar care sa prezinte situatia actuala aresurselor de apa si a utilizarii pe folosinte a acestora in bazinul hidrografic Olt.

Modul in care au fost analizate, studiate si prezentate problemele abordate,constituie o buna baza de plecare in procesul de planificare in domeniul apei,respectiv elaborarea Planului de amenajare a bazinului hidrografic Olt si implicita Schemei directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic Olt.

In etapele urmatoare, studiile ce se vor elabora vor urmari determinarea pe bazastrategiilor nationale si sectoriale, a planurilor de devoltare regionala si judeteana a evolutiei folosintelor si a cerintelor lor de apa si de aici identificareaproiectelor fezabile pentru acoperirea acestor cerinte, pentru protectia populatieisi a bunurilor impotriva inundatiilor, diminuarea efectelor secetei si a excesului



IX

de umiditate, utilizarea potentialului apelor, satisfacerea cerintelor de mediuasupra resurselor de apa, dar si a impactului proiectelor propuse asupra

mediului inconjurator.

Avand toate aceste aspecte elucidate, se poate trece direct la elaborareaplanului de amenajare a bazinului hidrografic Olt si implicit a Schemei Directoarede amenajare si management a acestui bazin hidrografic pana la 22 decembrie2009, asa cum prevede Legea Nr. 107/1996 cu completarile si modificarileulterioare.



STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREAFUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE


INHGA - DGA 1

CAPITOLUL 1

ISTORICUL AMENAJARILOR DE GOSPODARIRE A APELOR

Nu este usor de precizat data aparitiei primelor lucrari hidrotehnice in bazinulhidrografic Olt. Cert este ca ele au fost in directa legatura cu dezvoltareaistorica si economico – sociala care dealtfel a si generat aparitia targurilor,

adica a locurilor unde se vindea si se cumpara, dar care insemnau in acelasitimp asezarile stabile unde se facea negot, ele fiind precursoarele oraselor. Inanul 1192 este atestata infiintarea Sibiului iar ceva mai tarziu respeciv la anul1271 si cea a Brasovului.

Prima lucrare hidrotehnica in bazinul hidrografic Olt este consemnata ca fiindrelizata in anul 1240, an in care cavalerii teutoni ce primisera pamanturi inaceasta zona mlastinoasa au realizat primele lucrari de asanare in Tara Barsei.Depresiunea Barsei este o depresiune intramontana, formta din trei subunitati:depresiunea Barsei (Zarnesti – Baraolt, Sesul Frumos si depresiunea Tg.Secuiesc. Depresiunea Barsei este cuprinsa intre muntii Bucegi, Ciucasului,

Vrancei, Nemirei, Bodocului, Baraoltului si Pesani. Fundul depresiunii are formaunei campii inalte (500 – 700 m) drenata de Olt si afluentii sai (Raul Negru,Timis, Ghimbav, Barsa etc.).

Depreiunea Barsei are un caracter tectonic. Ea s-a format in neogen in urmaprebusirilor care au avut loc in timpul inaltarii Carpatilor. Depresiunea a fostcolmatata de materialul carat de rauri din muntii vulcanici, calcarosi si de gresiedin jur. Ea a devenit lac si a functionat ca atare pana la formarea vaii Oltului,care a drenat regiunea la sfarsitul pliocenului. Datele referitoare la infiintareacomunelor Sanpetru, Prejmer, Harman, povestesc despre lucrarilesusmentionate. Lucrarile de asanare constau din simple canale de evacuare abaltilor si mlastinilor din apropierea centrelor locuite.

Aceste lucrari au fost realizate de catre populatia locala dupa necesitati, fara aavea un plan prealabil. Ele raspundeau de regula unor nevoi de moment.

Lucrarile vechi se refereau numai la asanarea terenurilor mlastinoase, indiguiridesi necesare neexecutandu-se deoarece necesitau bani mai multi ori acestianu erau disponibili.

Primele lucrari realizate dupa documentatii tehnice au aparut in acesta zonaabia in anii 1895 – 1898 cand a fost realizat proiectul de desecare din zonaPrejmer – Harman – Teliu, dar aceste lucrari au fost executate abia intre anii1900 si 1910 prin contributia locuitorilor constituiti intr-un sindicat hidraulic care

a preluat apoi si intretinerea lor.





INHGA - DGA 2

Dupa anul 1400, lucrarile hidrotehnice s-au diversificat din ce in ce mai mult. Nus-au mai realizat numai lucrari de desecare sau de protectie impotriva

inundatiilor dar, au aparut si lucrari de aprovizionare cu apa. Din acest punct devedere, in bazinul hidrografic Olt s-a pus in functiune in anul 1500 canalul Timis,un canal de derivatie din raul Timisul Sec pentru un debit de 0,8 m3/s pentrualimentarea cu apa a Brasovului, iar in anul 1640 este realizat canalul de irigatiiSlatina – Olt (canalul Brancoveanu). Au urmat si alte lucrari, printre carealimentarea cu apa a orasului Sibiu prin captarea unor izvoare.

Dupa anul 1890, pe teritoriul Romaniei si-a facut aparitia o noua folosinta deapa si anume producerea energiei electrice.

Daca prima uzina hidroelectrica de pe teritoriul Romaniei a fost cea de pe raulDambovita de la Grozavesti – Bucuresti in anul 1892, a doua uzina

hidroelectrica a fost realizata in bazinul hidrografic Olt – UHE Sadu I pusa infunctiune in anul 1896, uzina avand o putere instalata de 1050 kW, urmata inanul 1907 de UHE Sadu II de 1950 kW, ambele fiind amplasate pe raul Sadu.

Deoarece caile ferate au cunoscut o dezvoltare din ce in ce mai mare in zona,in anul 1910 a fost pusa in functiune captarea subterana pentru aprovozionareacu apa a statiei CFR Caracal.

Au urmat si alte lucrari dintre care se mentioneaza regularizarea in anul 1909 araului Cibin (0,8 km), captarea de apa pentru alimentarea orasului Brasov(1932) etc.

In anul 1924 a fost promulgata Legea regimului apelor, iar in anul 1930 Legeaenergiei care insa au produs putine efecte in ceea ce priveste realizarealucrarilor de amenajare a apelor.

Abia incepand cu anul 1950, odata cu aprobarea Planului de electrificare aRomaniei si mai ales dupa elaborarea primelor planuri de amenajare abazinelor hidrografice din 1959 – 1960, se poate spune ca a inceput siactivitatea de gestionare a apelor pe bazine hidrografice.

Printre primele lucrari realizate dupa aceste planuri se mentioneaza barajul siCHE Sadu V (1950 – 1955), amenajarea hidroenergetica a raului Lotru (1966 –1974), iar incepand din anul 1970 a inceput amenajarea hidroenergetica

propriu-zisa a raului Olt, in prezent fiind in functiune pe acest curs de apa unnumar de 24 de amenajari hidrotehnice, in general cu folosinte multiple,lacurilede acumulare insumand un volum de circa 1 miliard m3. Lucrarile realizate inultimii 40 de ani in bazinul hidrografic Olt sunt deosebit de diversificate, in afaraamenajarilor hidroenergetice un loc important ocupandu-l si lucrarile peprotectie impotriva inundatiilor (circa 900 km de diguri), 17 lacuri de acumularenepermanente, lucrari de reducere a excesului de umiditate, peste 300000 haamenajate pentru irigatii, amenajari piscicole insumand o suprafata de circa 800 – 1000 ha.





INHGA - DGA 3

CAPITOLUL 2

DATE GENERALE PRIVIND BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

2.1. PREZENTAREA GENERALA A BAZINULUI HIDROGRAFIC

2.1.1. Delimitare si caracteristici generale

Bazinul hidrografic Olt se intinde intre 46

o

45’ si 43

o

47’ latitudine nordica si intre23o55’ si 26o24’ longitudine estica.

El este delimitat la nord si nord – vest de bazinul hidrografic Mures, la vest debazinul hidrografic Jiu,la sud de fluviul Dunarea, la est si sud – est de bazinulhidrografic Arges iar la nord – est de bazinul hidrografic Siret.

Suprafata bazinului hidrografic Olt este de 24050 km2, lungimea cursuluiprincipal fiind de 615 km.

Clima

Pozitia geografica a bazinului hidrografic Olt si relieful sau determina in mare

masura si manifestarea elementelor climatice. Pe teritoriul bazinului clima estede tip temperat – continentala, cu o nuanta mai umeda in nord si mai arida insud. In zona superioara a bazinului , situata in judetul Harghita, clima este ingeneral mai rece ca in alte regiuni ale tarii, precipitatiile fiind cuprinse intre 500si 1000 mm anual. In acest judet, la Joseni (in depresiunea Gurghiu) seconsidera a fi polul frigului din Romania. In judetul Covasna, clima este relativmoderata, pentru ca in judetul Brasov, desi este o clima relativ moderata, laBod sa se inregistreze temperatura de -38,5o (in anul 1942) ca minima absolutadin Romania. Cantitatea de precipitatii variaza intre 600 si 700 mm anual inzonele mai joase si ajund pana la 1400 mm/an in zona montana.

La nivelul judetelor ce intra total sau partial in componenta bazinului hidrografic

Olt situatia in ceea ce priveste caracteristicile climei se prezinta in cele ceurmeaza.

Datorita asezarii si conditiilor de relief, o mare parte a judetului Harghita apartine tinutului climatic al muntilor mijlocii. Orientarea aproximativperpendiculara a unitatilor de relief fata de directia dominanta – vestica - acirculatiei atmosferice generale, existenta treptelor de relief si a sirului dedepresiuni intramontane, imprima conditiilor climatice ale judetului catevaparticularitati.

Ca urmare, in partea vestica se individualizeaza tinutul cu clima continentalmoderata de deal, caracterizata prin veri calde, precipitatii relativ bogate si priniernile reci.





INHGA - DGA 4

In zona cu clima de munte verile sunt racoroase, precipitatiile abundente siiernile reci cu strat de zapada pe perioada indelungata.

In depresiunile intramontane se evidentiaza un topoclimat specific, caracterizatprin frecventa mare a inversiunilor termice de iarna si nocturne, facand parteprintre regiunile cele mai reci ale tarii.

Inghetul se produce in depresiunile intramontane pe timp de peste 160 zileanual, apare foarte frecvent iarna, dar se produce si primavara si toamna.

Durata de stralucire a soarelui este intre 1400 - 1500 ore anual.

Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este puternic influentata de pozitiateritoriului fata de calea maselor de aer. Astfel se explica cantitatea mai marede precipitatii din vestul judetului, fata de cele din depresiunile intramontane.

Durata zilelor cu strat de zapada, in functie de altitudine si expunere, estecuprinsa intre 60 - 160 de zile.

Vanturile sunt influentate puternic de relief. Frecventa anuala cea mai mare oau vanturile din vest, nord-vest si nord-est. In depresiunile intracarpaticepredomina calmul, mai ales in perioadele de producere a fenomenului deinversiune termica. Vanturile de nord-vest au in general viteze mai mari, peculmile muntilor ajungand pana la 7 - 8 m/s, uneori producand intensificari panala 25 - 30 m/s.

Frecventa mare a calmului, viteza redusa a vantului si inversiunile termice facca zona depresiunilor intramontane sa fie cea mai sensibila fata de poluarea

atmosferica. Zona dealurilor vestice si cea montana beneficiaza de efectul decuratire a curentilor de aer, oferind conditii prielnice dezvoltarii unor statiuniclimaterice (Izvorul Muresului, Lacul Rosu).

Datele meteorologice semnificative in judetul Harghita

STATIA METEOROLOGICA

M-Ciuc Joseni Toplita Bucin Odorhei

Temperatura medie anuala, in ºC 5,3 5,3 5,6 4,0 8,1

Temperatura maxima, in ºC 32,3 31,4 31,8 26,2 32,7

Temperatura minima, in ºC - 33,3 - 30,6 - 28,3 - 21,7 - 24,2

Precipitatii-cantitatea anuala (l/mp) 594,3 513,4 506,2 1180,7 587,5

Viteza vantului, media anuala (m/s) 1,7 1,0 1,2 1,8

Temperaturile maxime au fost masurate in cursul lunii august 2006, iar minimilein luna ianuarie 2006.

Judetul Covasna

Datele meteorologice semnificative in judetul Covasna


Sf. Gheorghe Tg. Secuiesc

Temperatura medie anuala 7,60C 7,10C

Temperatura maxima anuala

(valori absolute)

37,80C (11.08.1951) 36,80C (09.08.1953)



TEMPERATURA





INHGA - DGA 5


Sf. Gheorghe Tg. Secuiesc

Temperatura minima anuala(valori absolute)

-32,00C (11.02.1929) -34,20C (02.02.1961)

Umiditatea relativa 78% 75%

Precipitatii 584 l/m2 491,7 l/m2

In sezonul cald - NV In sezonul cald - NVDirectia dominanta a vantului

In sezonul rece - NE In sezonul rece - NE

Teritoriul judetului Sibiu apartine in proportie de cca. 75% (N si centru)sectorului cu clima continental-moderata si in proportie de cca. 25% (S)sectorului cu clima de munte.

Regimul climatic general este diferentiat pe cele doua trepte principale ale

reliefului in functie mai ales de altitudine si expozitie. In sectorul montan suntcaracteristice verile racoroase cu precipitatii abundente si iernile friguroase, cuninsori bogate si strat de zapada stabil pe o perioada indelungata. Sectorul depodis si dealuri se caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii relativ frecventesi prin ierni reci, cu strat de zapada relativ stabil, punctate din cand in cand deintervale de incalzire. Inversiunile termice frecvente si persistente in semestrulrece al anului fac ca in depresiunile Sibiu si Fagaras sa se individualizezetopoclimate specifice de depresiune, cu ierni mai reci decat pe pantele cualtitudini mijlocii ale muntilor din vecinatate.

Radiatia solara globala inregistreaza peste 115,0 kcal/cm2/an in depresiunileSibiu si Fagaras si sub 110,0 kcal/cm2 pe culmile montane cele mai inalte.

Circulatia generala a atmosferei este caracterizata prin frecventa mare aadvectiilor de aer temperat-oceanic din V si NV (mai ales in semestrul cald) siprin frecventa relativ mica a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E.

Temperatura aerului se diferentiaza foarte mult in functie, mai ales, dealtitudinea reliefului. Temperatura medie anuala a inregistrat in anul 2006, valoride 8,8°C la Sibiu, 9,0°C la Boita, 8,5°C la Dumbraveni, 0,8°C la Balea Lac si4,8°C la Paltinis. Maximele absolute au depasit 31°C in luna august 2006,inregistrandu-se 33,1°C la Sibiu, 31,1°C la Boita si 33,8°C la Dumbraveni. Inzona montana inalta sau inregistrat 20,0°C la Balea Lac iar in zona montana

mijlocie s-au inregistrat 29,8°C la Paltinis, in luna august 2006.Minimele

absolute au coborat pana la - 23,7°C la Sibiu, -20,7°C la Boita, -20,5°C laPaltinis, in luna ianuarie 2006 si -22,5°C la Balea Lac, in luna februarie 2006.

Numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 117,4 la Brateiu, 123,8 laSibiu, 155,2 la Paltinis si de peste 200 pe varfurile inalte ale muntilor.

Precipitatiile atmosferice insumeaza, in linii generale, cantitati cu atat mai maricu cat altitudinea este mai mare. Cantitatea anuala de precipitatii a totalizat728,8 l/mp la Sibiu, 880,4 l/mp la Boita, 656,8 l/mp la Dumbraveni,1309,5 l/mpla Balea Lac si 1021,6 l/mp la Paltinis, in anul 2006.





INHGA - DGA 6

Stratul de zapada are caracteristici deosebite pe cele doua trepte majore derelief. Durata medie anuala a acestuia este de 54 zile la Sibiu, 120,6 zile la

Paltinis si peste 200 zile pe culmile cele mai inalte ale muntilor.

Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in privinta directiei, cat si avitezei. Viteza medie anuala a vantului a fost de 2,1 m/sec la Sibiu, 2,3 m/sec laBalea Lac si 1,4 m/sec la Paltinis in anul 2006. Media anuala a presiuniiatmosferice inregistrata in anul 2006, a fost de 964,9 mb la Sibiu, 957,2 mb laBoita, 793,3 la Balea Lac si 854,1 la Paltinis.

Media anuala a nebulozitatii totale inregistrata in anul 2006, a fost de 6,0 zecimila Sibiu, 6,3 zecimi la Dumbraveni, 6,0 zecimi la Balea Lac si 5,5 zecimi laPaltinis.

Judetul Brasov se incadreaza – zonal – in climatul temperat, iar regional sesitueaza la tranzitia dintre climatul continental vest-european, de nuantaoceanica, si cel excesiv continental, din est. Apreciat la scara proceselormacrosinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tipcontinental moderat, dominat de circulatia atmosferica din nord-vest. In senslatitudinal, climatul acestei regiuni este influentat si de advectiile maselor de aerreci, polare, precum si de cele calde, de componenta sudica.

In raport cu etajarea generala a fenomenelor climatice din tara noastra, sesuriledepresionare ale Barsei si Fagarasului, fac parte din etajul climatic al dealurilorsi podisurilor, iar rama muntoasa inconjuratoare se inscrie in etajele climaticede munte.

Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternicmodificate de conditiile fizico-geografice locale. Sub influenta reliefului muntos,in cuprinsul judetului se realizeaza o compartimentare a climatului general si oetajare evidenta a fenomenelor climatice. Astfel, incepand cu cele mai joasetrepte ale reliefului depresionar si pana pe crestele cele mai inalte ale muntilorinconjuratori, in cuprinsul judetului Brasov se intalnesc numeroase etaje sicompartimente climatice: etajul climatic depresionar, premontan, montan sialpin.

Datele meteorologice semnificative in judetul Brasov

STATIA METEOROLOGICAGhimbav

Temperatura medie anuala 7,70C

Temperatura maxima anuala (valori absolute) 33,10C (luna iulie)

Temperaturaminima anuala (valori absolute) -25,00C (11.02.1929)

Precipitatii 609,4 l/m2

Viteza vantului (media anuala) 2,7 m/s

Nebulozitatea totala (media anuala) 6,5 zecimi

Presiunea atmosferica (media anuala) 995,1 (mb)

Prin pozitia sa fizico-geografica, judetul Valcea cuprinde un teritoriu apartinandmai multor forme de relief, ce se desfasoara in trepte, de directia nord-sud, de



PRECIPITATII MEDII ANUALE





INHGA - DGA 7

la altitudini de 1348 m (Obarsia Lotrului), 573 m (Voineasa), la 237 m(Rm.Valcea).

Datele meteorologice semnificative in judetul Valcea

STATIA METEOROLOGICAObarsiaLotrului

Voineasa Rm. Valcea Dragasani

Temperatura medieanuala, in ºC

3,2 7,3 10,5 11

Temperatura maximaabsoluta, in ºC

29,0(20.08.2006)

31,3(27.06.2006)

33,8(20.08.2006)

33,8(24.07.2006)

Temperatura minimaabsoluta, in ºC

-29,5(26.01.2006)

-20(25.01.2006)

-22,7(24.01.2006)

-18,6(24.01.2006)

Cantitatea deprecipitatii, in mm 1019,1 773,5 725,7 745,4

Directia predominantaa vantului

V N V N

Viteza maxima avantului, in m/s

6 9 16 15

Clima acestei regiuni se incadreaza in general in climatul temperat–continental,specific Romaniei. Conditiile fizico-geografice locale care imprima nuantelefiecarui topoclimat in parte si-au pus amprenta si asupra caracteristicilorclimatice ale acestei zone, astfel ca datele meteorologice analizate suntreprezentative pentru platformele meteorologice: Obarsia Lotrului, Voineasa,

Rm. Valcea si Dragasani.Statia meteorologica Obarsia Lotrului (1348 m) reprezinta zona montana, statiameteorologica Voineasa (573 m) este amplasata intr-o depresiuneintramontana, iar climatul de deal este reprezentat de statiile meteorologiceRm.Valcea (237 m) si Dragasani (280 m).

In anul 2006, valorile medii ale temperaturii aerului au oscilat de la 3.2°C(Obarsia Lotrului) la altitudini de peste 1300m, la 7.3°C (Voineasa), 10.5°C(Rm.Valcea), pana la 11.0°C la Dragasani (280 m ).

Anul 2006 poate fi caracterizat din punct de vedere termic, un an apropiat denormala climatologica, valorile medii anuale au fost apropiate sau chiar identicecu mediile multianuale. In acest an cea mai mare medie s-a inregistrat laDragasani, oras ce beneficiaza de o insolatie mai puternica datoritatopoclimatului local, iar cea mai redusa, conform factorului altitudinal, la ObarsiaLotrului.

Temperaturile maxime absolute s-au inregistrat in lunile iulie si august, la statiilemeteorologice Obarsia Lotrului, Rm.Valcea si Dragasani si in luna iunie laVoineasa. Cele mai mari valori s-au masurat la Dragasani si Rm.Valcea (33.8°C), iar cele mai reduse la Obarsia Lotrului (29.0°C).

Temperaturile minime absolute, in anul 2006, s-au inregistrat in luna ianuarie si

prezinta valori cuprinse intre –29.5.0°C (la peste 1300 m altitudine, -22.7°C, laRm.Valcea si –18.6°C, la Dragasani.





INHGA - DGA 8

Din punct de vedere pluviometric, anul 2006 poate fi caracterizat ca un an usorexcedentar, la statiie meteorologice Voineasa si Rm. Valcea si excedantar la

statiile meteorologice Dragasani si Obarsia Lotrului, unde cantitatea anuala deprecipitatii a fost mai mare cu aproximativ 100 mm comparativ cu cantitateamedie multianuala.

In ultima perioada, cel mai secetos an poate fi considerat anul 2000, la toatestatiile meteorologice din subordinea S.M.A.C. (Serviciul Meteorologie si de Asigurarea Calitatii) Valcea, cand cantitatea anuala de precipitatii a avut valoricuptinse intre 323.2 mm (Dragasani) si 666.2 mm (Obarsia Lotrului)

Variabilitatea climatica determina o gama diversa de fenomene meteorologice,unele dintre ele fiind periculoase sau cu risc climatic, deoarece prin geneza,evolutie si consecinte conduc la efecte negative atat asupra mediului

inconjurator, cat si asupra comunitatilor locale.

Printre fenomenele meteorologice specifice anotimpului rece, ninsoarea,viscolul si depunerile de gheata pe conductorii aerieni pot deveni si fenomenede risc climatic.

La statiile meteorologice avute in vedere, fenomenul de ninsoare este maifrecvent la munte, astfel la Obarsia Lotrului se inregistreaza, in medie, in 59 dezile/an cu ninsoare, iar la celelalte statii meteorologice se inregistreazaaproximativ 20 de zile pe an cu ninsoare.

Depunerile de gheata pe conductorii aerieni si transportul de zapada la sol au

fost fenomene meteorologice destul de reduse ca frecventa.Fenomenul meteorologic de vant tare s-a inregistrat mai frecvent la statiameteorologica Dragasani (4 - 5 zile /an), la Rm.Valcea acest fenomen fiinddestul de redus. In anul 2006, la Voineasa si Obarsia Lotrului nu s-a semnalatfenomenul de vant tare, acest fapt fiind si consecinta topoclimatului local.

Dintre fenomenele meteorologice specifice semestrului cald al anului cele maifrecvente sunt aversele de ploaie, grindina si descarcarile electrice.

Astfel de averse s-au semnalat la statia meteorologica Dragasani, in 12 aprilie2006, cand in 24 de ore au cazut 41.6 mm, iar raul Pesceana s-a revarsatinundand terenurile riverane. In iunie 2006, la Dragasani, Rm.Valcea si Obarsia

Lotrului sau inregistrat averse de ploaie, insotite de descarcari electrice si degrindina cu diametrul cuprins intre 3 - 5mm.

Stratul de zapada persista, in zonele situate la peste 1300mm, din lunanoiembrie pana la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai. La Obarsia Lotrului,grosimea medie a stratului de zapada a fost mai mare in perioada ianuarie –martie (50 - 73 cm), iar la Voineasa a existat strat de zapada din noiembriepana in martie, dar grosimea acestuia a fost sub 20 cm. In celelalte zone stratulde zapada a fost nesemnificativ, avand grosimi medii situate intre 1 - 8 cm.

Pe teritoriul judetului Olt clima este de tip temperat -continentala, cu o nuantamai umeda in nord si mai arida in sud, datorita valurilor de aer uscat din est,

care determina ierni aspre si veri uscate.





INHGA - DGA 9

Temperatura medie anuala variaza de la 11,20 C in punctul extrem sudic (orasulCorabia) la 9,80 C in partea de nord a judetului. Punctul cel mai friguros este in

jurul orasului Caracal – 3,10

C, cea mai mica medie a lunilor de iarna – ce sedatoreste curentilor reci din estul Campiei Romane care isi au punctul terminusin aceste locuri. Zona orasului Corabia se distinge atat prin media lunilor devara cea mai ridicata (23,20C) cat si prin valorile extreme ce s-au inregistratpana acum, 420C in luna iulie a anului 1945 si – 320C in ianuarie 1924 si 1942.

Aproximativ 200 - 210 zile din an nu se produce inghet. Cantitatea de precipitatiianuale este in medie de 500 mm, cu valori minime la Vadastra (453 mm) simaxime la Oporelu (600 mm), influentand diferentiat evolutia perioadei devegetatie si desfasurare a lucrarilor la culturile agricole.

Relief si geologie

Bazinul hidrografic Olt apartine mai multor zone fizico – geografice.

Izvorul Oltului se afla pe muntele Hasmasul Mare, acolo de unde, din apropiere,izvoraste de fapt si Muresul. Legenda spune ca de la acest munte au plecatcandva, in nestiute timpuri – sa-si caute tatal, nemaintors dintr-o incrancenatabatalie, doi fii de imparat. Si aveau cei doi fii ai imparatului firi atat de diferite.Cel mai mare, Muresul, ascultator, s-a tinut drumul pe care fusesera sfatuiti sa-lurmeze. Dar, cel mai mic, navalnicul Olt, chiar de la bun inceput a pornit pe unalt drum, nesocotind povata inteleapta. Cand mai tarziu a fost cuprins de pareride rau, s-a intors sa-si caute fratele dar din nefericire nu l-a mai putut gasi.Prefacuti de soarta in rauri , pierduti unul de celalat pentru vesnicie, ei ratacesc

de atunci mereu in cautarea tatalui dar si a fratelui pierdut.

Felul in care curg cele doua rauri da si astazi temei frumusetei legendei. Pecand fiul cel mare Muresul strabate visator Ardealul, manandu-si tot timpulapele spre apus, mezinul, Oltul si le poarta, cand spre o zare, cand spre alta,vesnic nelinistit si nesigur de calea pe care a ales-o. Patetic, razvratit, cautandprimejdiile, provocand soarta, vesnic in lupta cu lumea si cu sine insusi, in celedin urma impacat cu sine si poate cu lumea, urca si coboara intr-un destin eroic,arauncandu-se in final in bratele avide ale Dunarii in ale carei ape isirecunoaste poate fratele cel atat de iubit: Muresul.

Oltul izvoraste din muntele Hasmasul Mare, parte componenta a Carpatilor

Orientali. Orentarea, morfologia si geologia Carpatilor Orientali si a CarpatilorMeridionali sunt conditii naturale care impun ata directia cursului raului Olt cat sipe cea a afluentilor sai.

Orientarea NV – SE a megaanticlinalului Carpatilor Orientali si apoi curbarea lorbrusca spre SV si V (Curbura Carpatilor) se datoreste pe de o parte PlatformeiRuse din partea de est iar pe de alta parte horstului dobrogean, situat in sud –est. In timpul orogenezei alpine, acestea din urma au functional ca blocuri rigidede platforma.

Megaanticlinalul Carpatiolor Meridionali este orientat est – vest, paralel cuPlatforma Moesica (Prebalcanica), ca si Balcanii, situatia la sud de DepresiuneaTransilvaniei formandu-se prin scufundare treptata incepand de la sfarsitul



PRINCIPALELE FORME DE RELIEF



STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA

FUNDAMENTARII PLANURILOR DE AMENAJARE

ALE BAZINELOR /SPATIILOR HIDROGRAFICE


INHGA - DGA 10

cretcicului si pana in pliocen, timp in care aceasta s-a umplut cu depozitemarine si continentale, cu o grosime totala, in unele zone de peste 4000 m.

Vasta campie de subsidenta de la sfarsitul pliocenului, care ocupa funduldepresiunii Transilvaniei, datorita noilor miscari orogenice din pragulcuaternarului, de aceasta data insa cu caracter pozitiv, s-a transformat intr-oregiune colinara, si chiar de muscele in interiorul careia s-au diferentiat douazone geomorfologice bine diferentiate:Piemonturile si Subcarpatii interni aiTransilvaniei.

In partea rasariteana a Depresiunii Transilvaniei s-a ridicat marele lant vulcanicCalimani – Harghita, al carui caracter muntos obliga la reunirea sa intr-un totunic cu Carpatii Orientali, incluzand in componenta acestora si depresiunile debaraj vulcanic, ocupate de lacuri din pliocen si pana in cuaternar.

O caracteristica a cursului raului Olt este strabaterea unui numar insemnat dedepresiuni montane care compartimenteaza relieful facandu-l usor accesibilpentru circulatie si reducandu-i foarte mult masivitatea.

Unele depresiuni sunt de natura tectonica formate in neogen ca rezultal alscufundarilor treptate cum este sre exemplu depresiunea Tara Barsei. Ea afunctionat ca lac pana la sfarsitul pliocenului iar in prezent are caracterul uneicampii de acumulare aluvio – pluviala, cu terase si sesuri mlastinoase cu dune(Reci) si cu rauri puternic meandrate.

Altele sunt de natura tectono – vulcanice, numite in literatura romana sidepresiuni de baraj vulcanic. Asa este spre exemplu depresiunea Ciucului. Ea

are atat prin relief, cat si dupa caracterul depozitelor care o umplu, un aspect decampie aluvio – pluviala, cu vale larga, terase de acumulare, meandre siturbarii.

Cand Oltul iese din muntii Persani, in fata lui se deschide una dintre cele maicalme si marete privelisti pe care le-a intalnit vreodata. Spre miazazi, un lant demunti desparte lumea in doua, de creste profilate pe cer, parand ca n-ar putea fitrecute nici cu inchipuirea. Asa se zaresc, intaia oara, muntii Fagarasului. Printiai geologiei, neintinati si albastri, ei par cele mai nobile plasmuiri ale acestuipamant.

Muntii Fagarasului sunt alcatuiti in principal din sisturi cristaline cutate in panze

de sariaj si puternic inaltati epirogenetic, poseda relieful cu cele maicaracteristice trasaturi de masivitate din toti Carpatii romanesti.

De la sfarsitul cretacicului si indeosebi in tertiar, Carpatii Meridionali n-au maisuferit cutari, ci mai mult miscari de basculare pe verticala, in care timp s-aufragmentat intr-o serie de blocuri (horsturi) care se inaltau si depresiuni(grabenuri) care se scufundau. Asa s-a format printre altele depresiuneaLovistei. Importantele inaltari epirogenetice la care au fost supusi in pliocen sicuaternar au condus la faptul ca importante cantitati de aluviuni care au luatnastere cu aceasta ocazie sa fie transportate la poalele muntilor, constituindvaste campii piemontane atat in sud – Piemontul getic – cat si in nord, la

contactul cu Depresiunea Transilvaniei.







INHGA - DGA 11

Asa a aparut Podisul Tarnavelor, formand in aceasta zona asa numita „TaraOltului” delimitata la nord de Podisul Hartibaciului, o depresiune de contact

tipica, situata foarte probabil pe o temelie tectonica. Ea se largeste continuuspre nord in detrimentul podisului datorita actiunii de impingere a numerosilorafluenti din Muntii Fagarasului. Acestia au alcatuit campia piemontana etajata,cu soluri argiloase putin fertile (puternic podzolica) si cu zone inundabile pefundul vailor largi, mai ales in lunca Oltului.

Afluentii Oltului (Homoroadele) vin din dealurile inalte ale Odorheiului aflate subMuntii Vulcanici ai Harghitei. Este o regiune de dealuri inalte in jur de 700 m,local pana la 900 – 1000 m, sculptate intr-o veche campie inaltata si iclinata.

La contactul piemontului cu muntii vulcanici au fost sculptate depresiunilePraidului, Odorheiului si Homoroadelor.

De aceste miscari recente se leaga si originea vailor transversale ale Oltului, Argesului, Jiului etc., care strabat carpatii Meridionali. Totodata, datorita acestorinaltari, ei au ajuns sa aiba inaltimile cele mai mari dintre toti Carpatii (cu mediide circa 1500 m si maxime trecand de 2500 in muntii Fagaras, Prang, Retezat).

Relieful mai inalt de 2000 m apare sub forma unor creste alpine, puternicfragmentate. De sub aceste creste alpine, coboara in trepte, vai glaciare avanduneori 6 – 8 km lungime (Topologul din Fagaras, Lotrul din Parang).

Parasind apusul, spre care, cu o tot mai matura constiinta, atata vreme si-apurtat fiinta, fratele nelinistit si tragic al Muresului se pregateste sa lase Ardealul

in urma, traversand ultimul rand de munti din viata lui si cel mai inalt.Semeti, implacbili, de netrecut, apar Carpatii la miazazi, umpland cu fruntea lortoata bolta cerului. Si nu sunt doar un perete, ci un intreg sistem de fortificatii,alcatuit din metereze masive ce se intrepatrund si se sprijina unele pe altele. Asa ii zareste Oltul cand, schimbandu-si pentru a treia oara cursul, se indreaptaspre ei, cu gandul sa-i strapunga. Asa ii zareste – si, o clipa se infioara. Inspatele celei mai apropiate creste, o alta se ridica. Nelinistit, nerabdator,impartit intre teama si cutezanta, Oltul se indreapta spre cetatile ce – i tin calea. Acum din lantul Fagarasilor, nu se mai vede decat ultima za: muntele Suru.Este foarte batran, ros indelung de neinduratorul dinte al vremii: cu cat Oltul seapropie de Carpati, pregatindu-se sa-i infrunte, ecouri de nume si de fapte din

trecut se inmultesc pe malurile lui.

Inainte ca Oltul sa patrunda mai adanc in munti, el isi ia ramas bun de la ultimulsat ardelean Boita.

Fiind bogat in valuri si foarte puternic, napusteste in Carpati despicandu-i panain temelii.

Atunci cand Lotrul il sporeste cu cristalinul torent, Oltul a dezlegat toateproblemele pe care si le poate pune o fiinta care mediteaza asupra vietii sale sia ceea ce vede in jur. Cu ape mai multe si intinerite, Oltul ocoleste zidul negrude vremi al Coziei. Cand brazii incep sa se rareasca, Oltul poate socoti ca a

incheiat traversarea Carpatilor.



GEOLOGIA







INHGA - DGA 12

Ca forma de relief ii urmeaza zona Subcarpatilor Meridionali, formata dintr-oasociatie de munceluri si dealuri, cu inltimi cuprinse intre 600 si 1218 m, cu o

fragmentare adanca. In stransa legatura cu structura lor geologica apar o seriede depresiuni cum este cea de la Horezu, Campulung etc. Limita sudica aSubcarpatilor meridionali este aproximativ pe linia ce uneste localitatileRetevoiesti – Domnesti – Curtea de Arges.

La sud de Subcarpatii Meridionali s-a format piemontul getic. Limita sudica aacestuia se afla pe linia Tismana, Plenita, Radovanu – Craiova – Bals, Slatina –Potcoava, Pitesti – Gaesti si Dragomiresti – Dambovita.

Potolindu-si, pe o albie de pietre din ce in ce mai marunte zbuciumul apelor,Oltul strabate o zona de dealuri care, la randul lor, scad mereu, deschizandu-iin fata zari tot mai largi. Dupa ce lasa in urma Ramnicu Valcea, Oltul nu mai

curge printre maluri precis conturate, ci, dupa marile ploi isi muta undele candintr-o parte cand in alta, pe o albie mult mai vasta. Cu cat se apropie deDunare, Oltul devine tot mai domol. Dealurile ce se zaresc pe un mal si pe altul,tot mai departate, lungindu-si spinarea de peste spre Dunare, scad, topindu-seintr-una. Ele mai izbucnesc odata, pentru ultima oara, pe inaltimea pe care stazidita Slatina.

Aceasta limita separa campia acumulativa dunareana, de varsta cuaternara, depiemontul de acumulare villafranchiana, transformat in cuaternar, in urmainaltarilor epirogenetice in piemont de eroziune, puternic fragmentat. Are olatime de 70 – 80 km pe directia nord – sud. Pe directia vest – est, piemontul

are o lungime de 240 km. Inaltimea medie a piemontului este de 500 – 600 m,iar la contactul cu Cmpia Romana coboara pana la 200 m.

Dupa maretia muntilor, Oltul cunoaste o alta maretie: cea a campiei absolute.Toate furtunile geologice prin care a trebuit sa treaca s-au potolit, iar acum e omare liniste. De la o zare la alta, nu se mai vede decat aceeasi suprafataneteda, pe care ninic nu indrazneste sa o tulbure. Pe aceste taramuri alemelancoliei si presimtirii, unde totul arata ca domnia campiei nu mai poatedura,lunga calatorie a Oltului ajunge la capat. Cat se poate cuprinde cu privirea,se vad numai ape si pamanturi care incearca neincetat sa se desparta si panala urma raman impreuna. Privita de pe pragul de nisip de la gura Oltului,Dunarea se dovedeste covarsitoare si de necuprins.

Hidrografia

Culegandu-si izvoarele din Carpatii Orientali, Oltul strabate in drumul sau sprevarsare forme variate de relief, drenand o serie de depresiuni si masivemuntoase dintre cele mai inalte din tara noastra. Datorita varietatii mari asurselor de alimentare, respectiv a suprapunerii favorabile a lor in timp, Oltulare un regim hidrologic compensat, bine echilibrat. Profilul longitudinal al Oltuluise distinge printr-o serie de trepte, defilee, praguri, cu multiple posibilitati deamenajari hidroenergetice. In functie de elementele caracteristice cursului sau,de morfologia vaii care se largeste in multiple depresiuni pe care le dreneazaraul, se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior (pana la Racos),Oltul mijlociu (Racos – Ramnicu - Valcea) si Oltul inferior pana la varsare.







INHGA - DGA 13

Cursul superior al Oltului. Raul se formeaza la contactul dintre masivulcalcaros al Hasmasului Mare (1793 m) cu cristalinul masivului Siposului (1566

m), de la altitudinea de 1280 m. Dupa primirea micilor sai afluenti (Mediasul siSiposul), trece prin localitatea miniera Balan, in amontele careia se afla un miclac de acumulare, care acopera nevoile de apa ale centrului industrial. De laSandominic, Oltul patrunde in Depresiunea Ciucului, compartimentata in treibazinete: Ciucul de sus, Ciucul mijlociu si Ciucul de jos, separate priningustarile de la Racu - Jigodin. In bazinetele Ciucului superior si mijlociu sedezvolta o retea dendritica vasta, care tinde spre cursul sinuos al Oltuluiincadrat de zone mlastinoase eutrofe. Panta raului scade rapid de la circa 25m/km din zona de izvoare, la circa 2,5 m/km pe fundul depresiunii. Asemeneafranturi de panta se observa si la iesirea paraielor afluente din munti, din carecauza la bordura bazinetelor se formeaza un sir de conuri de dejectie, glacisuri,

care inconjoara toata depresiunea. Ele sunt umplute complet cu ape de infiltratiidin rauri, dand nastere la numeroase izvoare si cursuri mici parazitare. Afluentiidin dreapta vin din Muntii Harghitei (1801 m), care de fapt inchide depresiuneaspre Podisul Transilvaniei. Primul afluent din dreapta Lunca Mare sau Vasaraia,(S = 54 km2; L = 15 km), cu afluentul sau Sadocut, isi are obarsia in regiuneasisturilor cristaline din Muntii Ciucului, iar restul afluentilor – Lunca cu Rata, (S =38 km2; L = 12 km), Loc cu Groapa Apei, (S = 62 km2; L = 12 km) si Silasul,Varul, Seghesul, Beta sau Borvizul, Capolnasul, Techera cu dimensiuni maimici, in jur de 12 - 26 km2 si lungimi pana la 11 km – din zona piroclastitelorHarghitei.

Afluentii din stanga au dimensiuni apreciabile. Ei traverseaza regiuni montane,cu pante mari, constituite din roci eruptive, sisturi cristaline si sisturi negre devarsta cretacic inferior. Primii, Galcutul, Sedlocul, Baboslacul, Agrisul si Cadulau dimensiuni relativ mici, cu bazine pana la 20 - 25 km2 si lungimi pana la 10 -12 km. Urmeaza apoi o serie de paraie, care o data ajunse in depresiuni,divagheaza in mai multe directii, cum este Paraul Racului (S = 133 km2; L = 17km) cu Frumoasa, care are un curs secundar spre Frumoasa Delnita (S = 36km2; L = 16 km). Dupa primirea catorva afluenti mai mici, ca Pustnicul (S = 24km2; L = 14 km), Sumuleul si Fitodul (S = 41 km2; L = 10 km), Oltul patrunde inzona de ingustare dintre Depresiunea Ciucului mijlociu si inferior de la Jigodin.Ingustarea se datoreste unui promontoriu alcatuit din sisturi de varsta cretacic

inferior, care se prelungeste spre vest, fiind inchisa in partea opusa de rocieruptive. La Sancraieni, Oltului i se deschide perspectiva Depresiunii Ciuculuiinferior.

In Depresiunea Ciucului inferior, panta longitudinala a Oltului scade pana laDefileul de la Tusnad, ajungand la valori de 1,0 – 1,2 m/km, ceea ce duce si ladespletirile dintre Sincraieni si Tusnad. Din dreapta sosesc cateva paraie cubazine sub 23 km2, cum sunt Valea Mare, Chenderes, Merilor, Cheres, Paraulmare si Mitaci, iar din stanga Oltul primeste pe cel mai mare afluent din cadrulacestui sector, Fisagul (S = 161 km2; L = 22 km). Tot din aceasta regiune suntcolectati de catre Olt, Cozmeniul si Paraul Tusnadului (S = 38 km2; L = 13 km),



RETEAUA HIDROGRAFICA





INHGA - DGA 14

ultimul izvoraste de pe versantul nordic al caldarii vulcanice a Ciomatului, careadaposteste lacul Sf. Ana.

Oltul paraseste Depresiunea Ciucului strabatand pitorescul defileu de laTusnad, unde si-a sapat in roci eruptive o vale intercolinara ingusta, cu pantelongitudinale pana la 3 - 4 m/km. Dupa scaparea din inclestarea defileului, raulpatrunde in depresiunea Brasovului, domolindu-si din nou cursul (pante in jur de1,5 m/km) in aval de Sfantu Gheorghe. In cuprinsul sectorului depresionar, Oltulface o cotitura ampla pe calapodul sudic al Muntilor Baraoltului, fiind impinsspre nord atat de miscarile tectonice actuale cat si de conul de dejectie alTarlungului – Barsa (Sacele).

Depresiunea Brasovului reprezinta cea mai intinsa depresiune plana (1400 km2)din masa de orogen a Carpatilor Rasariteni, cu pante line pe toata intinderea,

cu exceptia zonei unde se face contactul cu muntii. Ea se divide in DepresiuneaTrei Scaune, drenata de Raul Negru, si Depresiunea Barsei legate intre ele princoridorul larg de circa 10 km de Reci. Fundul depresiunii, umplut cu depozitepliocene si cuaternare de origine fluvio - lacustra – in general permeabile- , esteincadrat in cea mai mare parte de flisul cretacic median si intern din cadrulsegmentului curburii carpatice. Reteaua hidrografica in aceste conditii arecaracter convergent, dominand trei bazine aferente Oltului: Raul Negru,Ghimbaselul si Barsa. In cursurile lor inferioare, aceste sisteme strabat campiilargi de divagare, alimentate dinspre zona piemontana din abundenta cu ape deinfiltratie provenite in mod preponderent din raurile montane care le strabat. Prinurmare, zona centrala de campie sufera de exces de umiditate, apele freatice

fiind aproape de suprafata. In aceste conditii, raurile si Oltul au o alimentaresubterana bogata care reprezinta 35 pana la 45% din scurgerea anuala totala.In aval de defileul de la Tusnad, Oltul primeste cativa afluenti mai mici, venitidinspre Muntii Baraoltului, cum sunt Calnicul, Valea Crisului, Arcusul, Debrenul,Sanbrazii, Ilienii si Baciul. In dreptul satului Lunca Calnacului se varsa in Olt celmai mare afluent din cursul sau superior-Raul Negru.

Raul Negru sau Valea Neagra (S = 2243 km2; L = 106,3 km) isi are izvorul peversantul sudic al masivului Sandrul Mare (1639 m) de la o altitudine de 1280m. In zona de izvoare pantele sunt mari, in jur de 35 m/km; de la Lemnia, raulpatrunde in campia depresionara, pantele sale scazand rapid. In aval de postul

hidrometric –Tinoasa- pe o distanta de 79 km, Raul Negru are o cadere de 56m, care se mentine pana la varsare (0,71 m/km).

Pe conul de dejectie de la Lemnia, din cauza franturii de panta, se observa oinstabilitate accentuata a albiei raului, aceasta despletindu-se in doua brate,care se unesc abia la confluenta primului afluent pe care il primeste din stanga – Bretcul (S = 36 km2; L = 11km). In bratul drept se varsa Lemnia sau Ragadul(S = 35 km2; L = 12 km). Spre aval, Raul Negru are o asimetrie puternica spredreapta, primind dupa Estelnic (S = 91 km2; L = 19 km) apele Casinului (S =480 km2; L = 44 km), afluent important care depaseste ca dimensiuni cursulprincipal.





INHGA - DGA 15

Casinul izvoraste de la nord de vf. Nemira (1648 m), de la altitudinea de circa1000 m, modelandu-si o vale cu forme variate pe linia de contact dintre flisul

cretacic si eocen. Fracturile de natura tectonica pun in evidenta mofetele sisolfatarea de langa Turia. Casinul are si el o serie de afluenti, dintre careamintim pe stanga pe Repatul Mare, sosit de sub Nemira, Borviz si Cetatii. Afluentii din dreapta, cum sunt: Primejdios, (S = 78 km2; L = 13 km) Bella,Paraul Adanc, Paraul Mare, Cetatea de Piatra si Turia (S=132 km2; L= 23 km)sunt mai dezvoltati si prezinta numeroase fenomene postvulcanice (intre altele,in bazinul sau se afla si pestera Pucioasa cu H2S si CO).

In aval de Casin, din dreapta, se mai varsa in Raul Negru cateva paraie maiputin insemnate, ca Valea Mare (S = 52 km2; L = 17 km), Marcusa sau Saigoul(S = 91 km2; L = 23 km), Dalnicul (S = 38 km2; L = 15 km), Beseneu (S = 54

km

2

; L = 22 km) si Reciul.Dintre afluentii pe care-i primeste din stanga merita atentie paraiele Capolna (S= 25 km2; L = 15 km), Ojdula (S = 48 km2; L = 17 km), Ghelnita (S = 97 km2; L =21 km), Paraul de Borviz, Zabala (S = 42 km2; L = 15 km), Fundul Paraului,Covasna, cu Zagonul (S = 288 km2; L = 31,5 km), Beldii, Lisnaul si, in fine,Tarlungul (S = 457 km2; L = 51,5 km), cel mai bogat curs de apa. Paraiele aflatela est de Zagon-Covasna sunt bogat alimentate in zona de contact cu muntii, deape freatice carbogazoase, minerale. La iesirea lor din munti, paraiele isialcatuiesc conuri vaste de dejectie, urmate de zone de divagare, in carecursurile de apa trebuiau sa fie corectate, indiguite (Zabala, Covasna, Tarlung).

Tarlungul primeste numerosi afluenti din dreapta, din directia Muntilor Intorsurii,in aval de Sacele jucand chiar rolul cursului colector piemontan. Izvoraste de laaltitudinea de 1440 m din zona de inseuare a Ciucasului (1956 m) si aGrohotisului (1771 m), doua masive conglomeratice calcaroase. Din stanga, dinMuntii Barsei, primeste numai doi afluenti mai mici cum sunt Doftana (S = 52km2; L = 12 km) si Garcinul (S = 40 km2; L = 11 km). In cursul sau superior,unde pantele medii pana la Sacele sunt de 30 m/km, primeste din dreaptanumai doi afluenti mici, prapastiosi, pe Ramura Mica cu Valea Dracului. In avalde Sacele, Tarlungul patrunde in zona extinsa a Piemontului Sacele, construitde el insasi, cu contributia Durbavului si Timisului in partea vestica. In parteainalta a Piemontului, in dealurile Cernatului, este bine evidentiata zona

superioara de dispersare a apelor, cu puternice infiltratii, iar mai spre aval, zonade efilare a apelor freatice, care pe linia Prejmer-Harman a inlesnit ivireanumeroaselor cursuri mici, alimentate aproape exclusiv din ape freatice, care seindreapta spre Olt. Ca urmare a acestei situatii, se considera ca o parte aapelor din Tarlung ajunge direct in Olt, fara intermediul Raului Negru. Tarlungulcurge in prezent pe flancul estic al Piemontului Sacele si colecteaza o serie deparaie din dreapta, ca: Zizinul (S = 33 km2; L = 19 km), Seaca sau Morii (S = 33km2; L = 13 km), Valea Popii (S = 30 km2; L = 12 km), Teliul (S = 75 km2; L = 14km) si Dobarlaul (S = 119 km2; L = 14 km), care la iesirea lor din muntiformeaza o serie de conuri de dejectie imbibate cu apa si care, prin dezvoltarealor, au impins cursul Tarlungului spre vest.





INHGA - DGA 16

Intre elementele hidrografice din bazinul Raului Negru amintim si mlastinile dela Reci. Ele se afla cantonate intre dunele de nisip de pe malul stang al Raului

Negru, in jumatatea sudica a portii de la Reci. Dunele au directia NE - SV, ceeace dovedeste participarea vantului Nemira la formarea lor. Mlastinile dintre ele,precum si micile lacuri (365 la numar), in majoritate cu apa temporara au, deasemenea, forme alungite in aceasta directie.

In aval de confluenta cu Raul Negru, in zona Piemontului Sacele, s-au efectuatlucrari vaste de drenaj, grupate in sisteme de desecare, cum sunt: SistemulPrejmer (4365 ha), Sistemul Harman (2035 ha) si Sistemul Sanpetru (conul dedejectie Timis 769 ha).

Dupa primirea din stanga a Vaii Negre (S = 42 km2; L = 11 km) si a CanaluluiMorii (S = 61 km2; L = 19 km), in Olt se varsa Ghimbaselul sau Ghimbavul (S =

434,5 km2; L = 49,8 km), care izvoraste de sub poalele nordice ale masivuluiBucegi. Dupa ce trece pe langa Brasov si Ghimbav, raul primeste din dreaptaapele Timisului, canalizate si derivate din cursul initial la Darste. Cursul vechi sefoloseste pentru decongestionari la ape mari si ca colector pentru canalele dedesecare. Ghimbaselul se varsa in Olt la Bod. Pe malul stang, in dreptullocalitatii Bod, a existat un camp vast, cu exces de umiditate si frecvent inundatde Ghimbasel. Pentru a preveni inundarea unor zone din cursul Ghimbaseluluiin amonte de Bod, valea raului a fost indiguita construindu-se un canal dederivatie spre stanga, in directia cursului inferior al Barsei. Canalul Ghimbasel –Olt este insa izolat printr-un dig de aparare de Barsa pentru a evita eventualelesuprapuneri de viituri. Intre canalul de descarcare Ghimbasel si Olt, se intinde

sistemul de desecare al Bodului, care apara o suprafata de 3000 ha de excesulde umiditate. Ghimbaselul este totodata si artera de descarcare a apelor uzateale Brasovului, Rasnovului si Ghimbavului.

Partea vestica a Depresiunii Barsei este dreanata de doua sisteme, legate intreele in mod artificial, cel al Barsei si al Vulcanitei – Hamaradia.

Barsa (S = 530 km2; L = 66 km) isi are obarsia la capatul estic al MuntilorFagarasului, sub varful Comisul (1883 m), de la altitudinea de circa 1600 m.Sapandu-si o vale prapastioasa in sisturi cristaline, cu pante de 40-50 m/km,ajunge la poalele nordice ale masivului calcaros de varsta jurasica ale PietreiCraiului, de unde se deplaseaza spre golful depresiunii Barsei, pentru a iesi incampia proprie de divagare. In aval de Zarnesti, panta medie a cursului scadela 5 m/km,. Dintre afluentii montani ii amintim pe Barsa lui Bucur (S = 32 km2; L= 12 km) si Barsa Fierului din stanga (S = 49 km2; L = 14 km), iar din dreaptaraul Turcului sau Moeciul (S = 200 km2; L = 25 km), organizat intre masiveleBucegi si Piatra Craiului si Sohodolul (S = 39 km2; L = 11 km). Mai in aval, oparte din apele sale sunt captate printr-o priza de apa spre Vulcanita (bazinulHamaradia), pentru alimentarea cu apa industriala a Uzinelor de produsechimice de la Codlea.

Hamaradia sau Homorodul Persanilor (S = 322 km2; L = 35 km) este cel maimare sistem de pe flancul estic al Muntilor Persani. In cursul superior,

colecteaza din stanga pe Popilnica, Hamaradia (S = 23 km2; L = 10 km), Valea





INHGA - DGA 17

Caselor si Homorodul Vechi. Din dreapta primeste mai intai cateva paraie mici(Geamana, Auriu), iar in Depresiune conflueaza cu Vulcanita (S = 113 km2; L =

25 km), parau submontan care este alimentat prin priza de la Tohan si din apeleBarsei. Mai in aval, Oltul patrunde in culoarul Maierus si DepresiuneaBaraoltului. In acest sector primeste afluenti mai mici veniti dinspre Persani,cum sunt: Crizbavul (S = 45 km2; L = 20 km), Hotarul, Maierusul, Bozomul,Valea Lunga, Remetea pe stanga, iar din dreapta, dinspre Muntii Baraoltului, peValcele (S = 33 km2; L = 10 km), Haghigul, Iarasul, Corlatul, Belinul Mic siBelinul Mare, Aita (S = 133 km2; L = 22 km), dupa care primeste pe ultimii saiafluenti mai mari, sositi dinspre eruptivul Harghitei: Baraoltul si Varghisul.

Baraoltul (S = 206 km2; L = 29,8 km) izvoraste de sub varful Cucu al masivuluiHarghitei (1558 m), taindu-si o vale adanca in rocile andezitice (mai ales

piroclastice). In amonte de comuna Baraolt se gasesc renumitele izvoarecarbogazoase de la Biborteni si Ozunca care se imbuteliaza. Pantalongitudinala a raului atinge 30 m/km (in medie).

Varghisul (S = 512 km2; L = 40,1 km) isi are obarsia pe versantul sudic alHarghitei (1801 m), de la altitudinea de 840 m din zona unui larg podis vulcanic.In aval, raul si-a adancit valea in extremitatea sudica a podisului de piroclastite,dezgolind chiar epigenetic spre sud formatiunile miocene si cretacice. Pe linialor de contact Varghisul si-a format o vale ingusta sub forma de chei – CheileVarghisului. Dintre afluentii mai importanti ai raului se evidentiaza, mai ales, ceidin stanga cum sunt Holosagul (S = 23 km2; L = 8 km), care se varsa inrecipient in depresiunea Vlahitei, Chiruiul (S = 76 km2; L = 16 km) si Cormosul

(S = 23 km2; L = 28,8 km).

In aval de confluenta cu Varghisul, Oltul intra in cursul mijlociu, drenand zonainterioara a cotului carpatic. Dupa Defileul de la Racos, patrunde in PodisulTransilvaniei. Primii zeci de kilometri ii strabate prin zona subcarpaticamarginala a Transilvaniei, adaptandu-se la primele cute normale, care vindinspre Homoroade si impinge cursul Oltului pana in apropierea Sercaiei.Primul sau afluent mai mic, din dreapta, Sarata, ne indica deja aparitiaizvoarelor sarate, caracteristice in aceasta zona puternic cutata. Tot de acesteprocese este legat si izvorul termal carstic de la Hoghiz, in prezent captatpentru alimentari.

Homorodul (S = 837 km2; L = 56,7 km) este format de fapt din trei rauri care seunesc la Baile Homorodului: Homorodul Mare (S = 335 km2; L = 48,6 km)izvorat de sub varful Harghitei, Homorodul Mic (S = 241 km2; L = 56,7 km) siCohalmul (Valea Mare – S = 281 km2; L = 35 km), afluent din dreapta, care isicolecteaza apele deja din Podisul Tarnavelor.

Homorodul Mare si Homorodul Mic, avand izvoarele in apropierea Varghisului,in sectorul lor superior, isi formeaza valea in conditii asemanatoare cu aceasta.Homorodul Mic, intre altele, traverseaza si formatiunile calcaroase de la Merestiin care se gasesc 68 de pesteri. In zonele de tranzitie de la rocile vulcanice sprecele sedimentare, pantele raurilor sunt foarte mari, ating 40-60 m/km, pentru ca

in sectorul subcarpatic, ele sa scada pana la 1 - 2 m/km (in aval de Sanpaul –





INHGA - DGA 18

1,8 m/km). Pantele Cohalmului sunt si mai mici (intre izvor si Lovnic, pe odistanta de 10 km, 18 m/km, iar de aici, pana la varsare, sub 1 m/km).

Pe linia cutelor sinclinale din vaile Homorodului Mare si a Homorodului Mic aparo serie de izvoare sarate cu namol terapeutic, cum sunt cele de la Craciunel,Satu Nou, Jimbor, Aldea, Martinis, Baile Homorod etc.

In aval, Oltul patrunde in Depresiunea Fagarasului, depresiune submontana decontact intre Podisul Transilvaniei si muntii Persani – Fagaras. Pe sectoruldepresionar, pana la primirea Cibinului, Oltul parcurge o distanta de 100 km, cucadere totala de 68 m, producand aluvionari puternice si meandrari mai alespana la Voila, unde pantele sale sunt de abia 0,43 m/km.

Pe sectorul depresionar, raul are tendinta de abatere, mai ales spre dreapta,spre Podisul Hartibaciului, cursul sau fiind impins in acesta directie de aluviunileaduse de afluentii din stanga, din aval de Sercaia.

Pana la varsarea Sercaiei, afluentii pe care ii primeste Oltul sunt mai mici. Astfel, din muntii Persani, se evidentiaza Bogata, Lupsa (S = 29 km2; L = 12km), Comana (S = 58 km2; L = 17 km), Venetia (S = 49 km2; L = 17 km), Paraul(S = 84 km2; L=17 km), iar din directia Podisului Hartibaciului, din dreapta,Daisoara (S = 36 km2; L = 12 km), Craita si Ticusul (S = 78 km2; L = 19 km).

Sinca, sau Sercaia (S = 352 km2; L = 42,6 km) este primul afluent important,organizat in golful de contact dintre Muntii Persani – Piatra Craiului si MuntiiFagaras. Isi are izvorul in apropierea Zarnestiului de pe Barsa, langa Poiana

Marului, de la altitudinea de 870 m. Are o panta medie pana la varsarea in Oltde 10,5 m/km. In sectorul montan are un singur afluent important, Hobavul, dindreapta (S = 83 km2; L = 11 km), dupa care iese in vastul con de dejectie carecaptuseste tot golful, construit impreuna cu afluentii sai din stanga, cum sunt:Stramba, (S = 40 km2; L = 12 km), Plopasa, Sercaita (S = 62 km2; L = 14 km),Scurta (S = 23 km2; L = 13 km), precum si cu afluentii directi ai Oltului, insiratimai sus. In zona inferioara, efilarea apelor freatice produce inmlastiniri locale.

In aval, urmeaza seria afluentilor de pe versantul nordic al Muntilor Fagarasului,care curg paralel. Masivul se ridica brusc ca o cuesta, in partea sudica aDepresiunii Fagarasului, cu diferente de nivel de 1500 – 1900 m intre zona decreasta si linia de contact cu depresiunea. Pe o distanta medie de abia 12 - 16

km, pantele medii in sectorul montan ale paraielor este in jur de 100 m/km,atingand in unele cazuri 120 m/km. Flancul nordic al Muntilor Fagaras, cu oumiditate ridicata, face ca valorile scurgerii medii de pe versant sa creasca sprevest de la 700 mm la peste 1000 mm. In aceste conditii, raurile care patrund indepresiune prezinta rupturi bruste de panta, de la valorile indicate mai sus panala 5-8 m/km in zona depresionara. Aluvionarea in zona de contact este deosebitde puternica, albiile raurilor schimbandu-si configuratia dupa fiecare viitura. Nusunt rare nici schimbarile de curs, chiar de mai multe ori in timpul unui an. Oltulisi adanceste treptat valea. Nivelul teraselor din stanga raman suspendate totmai mult, iar cursurile viguroase urmaresc rapid schimbarile de nivel ale bazeide eroziune. Astfel, daca la nivelul vechiului fund depresionar exista o vastacampie de divagare, in apropierea Oltului paraiele isi taie azi adevarate





INHGA - DGA 19

canioane de dimensiuni mici, sapate in formatiuni de terasa. Fenomenul seaccentueaza mai ales in aval de Voila, unde incepe deja cresterea pantelor

longitudinale ale Oltului, raul pregatindu-si intrarea in Defileul Turnu Rosu dincuprinsul Carpatilor. Pe linia raurilor si teraselor din stanga ale Oltului suntfoarte frecvente izvoarele alimentate din panza freatica a zonei de divagare,ceea ce denota un drenaj bun.

Majoritatea raurilor fagarasene din stanga isi au izvoarele la nivelul circurilorglaciare din Fagaras. Multe dintre ele izvorasc chiar din circuri glaciare; suntinsa numeroase si cursurile mici parazitare care se formeaza in zona glacisului,in buna parte din apele de infiltratie ale cursurilor principale. Ele isi insusescpana la urma si cursurile parasite ale raurilor de munte. Acestea prezinta celemai avansate fenomene de inmlastinire, mai ales in amonte de Voila, unde

densitatea retelei fluviatile depresionare atinge circa 1,4 km/km

2

.Primul dintre afluentii de pe stanga este Mandra (S = 31 km2; L = 21 km), dincare paraziteaza paraiasul Iazul in dreptul comunei Margineni. Urmeaza apoiSebesul (S = 90 km2; L = 32 km), nascut din caldarea glaciara Scoarta de subvarful Berevoiesului (2039 m) si Berivoiul (S = 86 km2; L = 29 km), cu un mic lacglaciar la izvoare. In partea inferioara, raul este cunoscut si sub numele deFagarasel si alimenteaza pe cale subterana paraul subalpin Racovita (S = 23km2; L = 22 km). Un alt curs paralel este Valea Dejanilor, nascut de sub varfulLudisorului (2392 m) si care este cunoscut in partea sa inferioara sub numelede valea Savastrenilor (S = 52 km2; L = 30 km). De el se leaga cursurileparazitare Hurezul si Valcioara, unul in amonte de varsarea, altul in aval.

Valea Netotului (S = 43 km2; L = 20 km) nu a patruns cu izvoarele sale pana lanivelul zonei alpine. In aval de Voila, Oltul primeste apele raului Breaza (S = 73km2; L = 30 km), format dintr-o serie de torenti proveniti din caldarea glaciara aBrezei. Pe afluentul sau din dreapta, Pojorata, se afla lacul Urlea (S = 20150m2; h = 4,05 m). Cursul sau parazitar, in aval de Pojorata, este Dridiful. Inapropierea Brezei se varsa in Olt, Valea Sambatei, nascuta in caldareaSambatei, aflata sub varful Galasescu Mare (2474 m). Dupa ce traverseaza unprag extins format din morene glaciare, raul coboara rapid spre zonapiemontana, unde primeste din dreapta pe Lisa (S = 35 km2; L = 15 km). Cursulsau parazitar este raul Racovita. Seria afluentilor continua cu Vistea (S = 42,1

km2

; L = 22,5 km), care se naste din doua paraie, ambele provenite din circuriglaciare, Vistea Mare si Vistisoara. Pe Vistisoara exista un mic lac cu caractertemporar si o frumoasa cascada instalata pe o trepta glaciara. Are trei cursuriparazitare, doua in amonte (Dragusul si Hotarul), iar unul in aval de varsare(Corbul Vistei).

Urmeaza apoi Ucea (S = 39 km2; L = 21,9 km), care este formata din UceaMare si Ucisoara. In amonte, Ucea are si un curs parazitar cunoscut subnumele de Corbul Ucei.

Arpasul Mare (S = 83 km2; L = 23 km) este unul dintre cei mai mari afluenti dinseria raurilor fagarasene. El se formeaza din doua sisteme montane, alpine, si

anume: Arpasul Mare, coborat de sub vf. Arpasului Mic (2459 m) si Arpaselul.





INHGA - DGA 20

Pe Arpasul Mare intalnim doua lacuri glaciare dintre cele mai pitoresti. Peafluentul Podragul se afla lacul cu acelasi nume (S = 28550 m2; h = 15,5 m), iar

pe Podragel – Podragelul (S = 7110 m2

; h = 3,9 m). In interiorul lacului Podragueste separat prin morene frontale de avalansa un alt laculet: Podragu Mic (S =2400 m2; L = 2,2 m).

Cursul parazitar al Arpasului Mare este Valea Neagra.

Cartisoara (S = 80 km2; L = 23 km) se compune tot din doua cursuri: din ValeaLaitei, care vine de sub vf. Negoiu (2535 m) si Valea Balei, de sub Vanatoarealui Buteanu (2506 m). Are obarsia in cel mai cunoscut si pitoresc lac glaciar,aflat in circul glaciar cu acelasi nume, Lacul Balea (S = 46508 m2; h = 11,35 m).Dupa ce paraul a parasit cascada Balei, formata pe treapta glaciara, primestemai in aval Paraul Doamnei, izvorat din Lacul Doamnei (S = 5060 m2; h = 1,5

m).

In zona piemontului din aval construit mai ales de Laisa, se nasc trei paraieparazitare: Opatul, Scorei si Sarata. Ultimul, prin topicul sau, ne indica ivireaunor izvoare sarate din cuta diapira ce strabate depresiunea cursului Oltului.

Raul Mare sau Porumbacul (S = 84 km2; L = 24 km) are o retea hidrograficadestul de complexa. Raul Mare se formeaza de fapt din doi afluenti alpini:Serbota (S = 36 km2; L = 13 km) si Porumbacelul. Pe Serbota si afluentul sauValea Saratii, izvorati de sub vf. Serbotei, se afla cate o cascada de treaptaglaciara. In amonte de varsare, raul primeste inca un afluent piemontan:Liscovul.

Avrigul (S = 68 km2; L = 22 km) izvoraste de sub varful Ciortea (2427) dinpitorescul lac al Avrigului (S = 14770 m2; h = 4,5 m). Dupa ce formeaza ocascada de treapta glaciara, se indreapta rapid spre zona piemontana, undeprimeste un afluent –pereche: Valea Jibrii cu Moasa Avrigului, izvorati de subvf. Surul (2281 m), ultimul masiv din capatul vestic al crestei Fagarasului, cuurme glaciare. Tot de aici izvorasc Moasa Sebesului si Sebesul (S = 48 km2; L= 11 km), care incheie seria afluentilor de pe versantul nordic al Fagarasului.

Din dreapta, in aval de Sercaia, sosesc in Olt, dinspre Podisul Hartibaciului, oserie de afluenti cu scurgere redusa dar cu dimensiuni uneori mai ,mari ca :Felmerul (S = 104 km2; L = 24 km), Galatiul, Poienita, Cincul (S = 139 km2; L =

17 km), Noul sau Somartinul (S = 249 km2; L = 25 km), Fermelor si Bradul.

Piemonturile si terasele largi din stanga Oltului asigura conditii favorabileirigatiilor, fapt care a inlesnit practicarea acestora de mai bine de o suta de ani.Ultimul si cel mai important afluent al Oltului din cursul mijlociu este Cibinul (S =2237 km2; L = 80,3 km), care isi formeaza cursul din unirea a doua rauriizvorate din circurile glaciare nordice ale Candrelului (2245 m) si anume dinRaul Mare (S = 95 km2; L = 20 km) si din Raul Mic (S = 46 km2; L = 12 km). Caorigine a sistemului este socotit Raul Mare, care izvoraste de la altitudinea de1920 m, din frumosul lac glaciar al Iezerului Mare (S = 34100 m2; h = 13,3 m).Raul Mic izvoraste tot dintr-un lac glaciar – Iezerul Mic (S = 2520 m2; h = 17 m),

dar colecteaza excedentul de apa al inca doua lacuri mici glaciare: al Iezerului





INHGA - DGA 21

Nardin (S = 1832 m2; h = 0,65 m) si al Iezerului Mariucii (S = 521 m2; h = 0,46m). In zona montana are profil longitudinal in trepte, cu praguri in dreptul Cheilor

Cibinului, Gura Sadurelului, Gatul Berbecului, Tilisca etc.

Primul afluent important al Cibinului, venind dinspre Marginime, este paraulSalistei (S = 215 km2; L = 26 km), care in amonte de Sacel primeste afluentinumai din dreapta, cum sunt Drojdiei, Tilisca (S = 30 km2; L = 11 km), Sibielul(S = 41 km2; L = 14 km) si Orlatul. Singurul afluent mic in amonte de varsareaSalistei este Cernavoda (S =21 km2; L = 9 km). Cursul raului se dezvolta lacontactul sisturilor cristaline cu depozitele neogene.

In aval, pana la Sibiu, primeste afluenti de dimensiuni mici, dar in jurul orasului,Cibinul primeste o serie de cursuri montane si submontane, atrase de zona joasa a Depresiunii Sibiului. Intre acestea se pot aminti Rusciorul (S = 132 km2;

L = 16 km) si Hartibaciul (S = 1031 km2; L = 88,2 km) din stanga, dinsprePodisul Transilvaniei si Valea Sebesului (S = 94 km2; L = 28 km), ValeaCisnadiei (S = 42 km2; L = 17 km), Tocilelor, Saratii si Sadul – din dreapta,dinspre Muntii Sibiului – Steflesti.

Hartibaciul este cel mai mare afluent – ca dimensiuni morfometrice – alCibinului. Depaseste Cibinul la confluenta atat ca lungime, cat si ca supraftabazinala. El dreneaza partea sudica a Podisului Transilvaniei si traverseazaperpendicular patru anticlinale, care isi lasa amprentele atat in profilul saulongitudinal, cat si in formarea cursului sau si in organizarea retelei hidrografice.Intre altele, unor cute anticlinale i se datoreste si cotului lui cu directie nordica,

format in aval de Agnita, intre Benesti si Altina si piata de ape din amonte. Inculoarul sau larg, dar bine adancit in platforma, se pot intalni o serie de zone desubsidenta locala, chiar si in apropiere de izvoare la Noistat.

Hartibaciul isi are originea in formatiunile pliocene nisipoase de langa Barcut, lalimita vestica a Piemontului Odorheiului, de la altitudinea de 600 m. In lungulcursului sau, pe distanta de 88,2 km, are loc o cadere totala de 212 m (pantamedie 2,4 m/km), care in aval de Noistat devine mult mai mica (0,9 m/km). Afluentii sai au pante mari, putere de eroziune accentuata si procese de versantevoluate. Dintre afluentii mai importanti ii amintim pe cei din dreapta: Halmerul,Iacobeni, Prostea, V. Infundaturii, V. Stricata, Covesul, (S = 33 km2; L = 14 km),Harghisul (S = 50 km2; L = 14 km), Zlagna (S = 55 km2; L = 10 km), Harta (S =50 km2; L=9 km), Vurparul, Zavoiul (S = 113 km2; L = 17 km), Daia si Casoltul,iar din stanga pe V. Morii, Albacul (S = 108 Km2; L = 28 km), V. Androchinei,Marpodul (S = 31 km2; L = 9 km) si Fofeldea.

Sadul (S = 301 km2; L = 45 km) isi culege izvoarele din circurile glaciare nordiceadapostite de culmea Steflestilor (2244 m), de la o altitudine de 1940 m.Pantele longitudinale ale raului sunt foarte mari, in medie 35 m/km, ajungand laconfluenta cu Sadurelul la o cadere de 64 m/km. Aceste elemente, precum siprezenta in apropierea raului a orasului Sibiu au determinat construirea primelorhidrocentrale (Sadu I si Sadu II) pe Sadu inca de la sfarsitul secolului trecut(1896 – 1905). Posibilitatile reale hidroenergetice ale raului au fost folosite pe

deplin din anul 1960 cand s-a realizat complexul hidroenergetic Sadu V.





INHGA - DGA 22

Oltul, in aval de Cibin, patrunde in valea sa transversala reprezentata deDefileul Turnu Rosu, unde are o cadere de 128 m pe distanta de 80 km, intre

Gura Cibinului si Ramnicu Valcea (1,6 m/km). Defileul se poate imparti in douasectoare principale: cel superior, intre Turnu Rosu – Brezoi, se distinge princaderi mai mici (1,38 m/km), iar cel inferior prin caderi mai accentuate (1,9m/km).

Pe sectorul superior al defileului, afluentii se insira simetric din directia MuntilorLotrului, cat si din directia Muntilor Fagaras. Afluentii din stanga au insadimensiuni mai mari abia in aval de Caineni, unde Oltul patrunde inDepresiunea Lovistei.

Primul afluent mai important al Oltului pe sectorul superior este Lotrioara (S =120 km2; L = 21,9 km), izvorata de la altitudinea de 1600 m. Raul avand pante

foarte mari (media 55 m/km), se preteaza la amenajari hidroenergetice.Urmeaza apoi tot pe dreapta Vadu (S = 47 km2; L = 12 km), Valea lui Vlad, Uria(S = 33 km2; L = 15 km), Robestii si Calinestii (S = 40 km2; L = 16 km), inaintede varsarea Lotrului. Putem spune ca simetric sosesc si afluentii din stangaOltului, pe acest sector, cum sunt Stramba, Tandibou, Curpanul, Valea Satului,Boia (S = 156 km2; L = 22 km), Secul (S = 48 km2; L = 11 km) si Baiasul (S = 89km2; L = 17 km); ultimii dreneaza Depresiunea Lovistei (de vest).

Lotrul (S = 1024 km2; L = 76,6 km) este unul dintre raurile carpaticelongitudinale clasice, exceptand zona de izvoare, care s-a adaptat la o falietranversala. Strajuita de munti inalti, atat cursul principal, cat si afluentii au

pante foarte mari. Altitudinea medie a bazinului de receptie atinge 1374 m, iarpanta medie a reliefului 327 m/km).

Cursul Lotrului se formeaza in Muntii Parang, la altitudinea de 1830 m, prinunirea mai multor paraie mici nascute in circuri si lacuri glaciare, adapostite devf. Setea Mare (2358 m). Formele glaciare sunt bine pastrate datorita rocilorrezistente, dominant granodiorite. Ca izvor al Lotrului se poate socoti paraulCalcescu, in lungul caruia se insira mai multe lacuri glaciare ca: Iezerul Pasarii(S = 3000 m2; h = 3m), Calcescu Mic (S = 1600 m2; h = 2,9 m) si Calcescu (S =30200 m2; h = 9,3 m). I. Pisota aminteste de inca patru lacuri mai mici incaldarea Calcescu, cu suprafete intre 150 - 712 m2. Pe primul sau afluent dinstanga, pe Zanoaga, exista, de asemenea, un lac glaciar, Zanoaga Mare (S =9700 m2; h = 1,05 m), iar pe un alt afluent – din dreapta – Lacul IezeruluiParang. Lacul Gauri inchide sirul acestei salbe de lacuri deosebit de pitoresti.

In aval, Lotrul urmareste printr-o vale prapastioasa linia tectonica transversala,care se continua spre nord pana la primirea din stanga a Izvorului Gropii, deunde face o cotitura de 90o spre est. De aici, Lotrul devine o vale longitudinalaintracarpatica tipica. Afluentii sai din stanga, cum sunt Balu, Izv. Gotia, Hanesul,Balindru, Hoteag, Voinesita (S = 85,4 km2; L = 14,4 km), Vatafu si Rudaru suntperpendiculari pe cursul Lotrului. Toate aceste cursuri se formeaza dinspreMuntii Lotrului, constituiti din sisturi cristaline. Afluentii din dreapta se adapteazaunei tectonici complicate, pe liniile de contact intre granite, calcare jurasice,

sisturi cristaline. In majoritate sunt cursuri longitudinale, paralele cu Lotrul, cum





INHGA - DGA 23

sunt Vidruta (curs opus), Manileasa (S = 36 km2; L = 12 km) si cel mai mareafluent al Lotrului Latorita (S = 210 km2; L = 29,1 km), sosit tot din Muntii

Parangului, de sub varful Udrele (2165 m). Acesta se formeaza din confluentamai multor paraie care izvorasc din circurile glaciare ale Udrelor. Ca punct deizvor se poate socoti tocmai izvorul paraului Udrelui (1750 m). Pe afluentul dinstanga al Latoritei, Muntinul Mic, se gasec trei lacuri mici glaciare, necartateinca, dintre care cel mare pare sa fie Iezerul Latoritei. Pe afluentii mici dindreapta exista inca doua iezere: Cioara si Sanguratic. Latorita are pante mari(43 m/km), iar cursul sau vijelios se mentine pana la varsarea sa in Lotru. Dinstanga, Lotrul primeste pe Rudareasa (S = 32 km2; L = 12 km) si Malaia (S = 28km2; L = 8 km). Dintre afluentii de pe partea stanga, Lotrul primeste in cursulsau inferior pe Pascoaia (S = 118 km2; L = 20 km) si Vasilatu (S = 44 km2; L =15 km).

In aval de Gura Lotrului, in cuprinsul defileului, Oltul primeste afluenti mici cumsunt: Lotrisoru, Caldararilor, Muierusca (S = 49 km2 , L = 18 km) din dreapta, iardin stanga Pausa, Coisca sau Salatrucelul (S = 95 km2; L = 15 km), raulcolector al depresiunii Jiblei si Aluneasa (S = 33 km2; L= 12 km).

De aici spre aval, Oltul patrunde in vastul sau con de dejectie mascat de terasesi conuri de dejectie ale unor serii de afluenti sositi de pe versantul sudic alMuntilor Fagaras si culmea Capatanei. Zona subcarpatica este traversata deOlt intre Jiblea si Ramnicul Valcea, ultimul aflandu-se in culoarul subcarpaticdepresionar extern.

In aval de confluenta cu raul Govora incepe cursul inferior al Oltului, undepantele scad pana la confluenta cu Oltetul, in medie pana la 1,0 m/km. De aicisi pana la varsare, valoarea medie a pantei devine de 0,45 m/km.

Intre Ramnicu Valcea si Babeni, Oltul primeste o serie de afluenti mai mari,izvorati in parte din Carpati, in parte din zona subcarpatica. Primul dintre acestiacare traverseaza zona subcarpatica, este Olanestiul (S = 231 km2; L = 38 km),cunoscut mai ales dupa Baile Olanesti. Dimensiuni mai mari are afluentul saude dreapta, Cheia (S = 88 km2; L = 24 km).

Urmeaza apoi cativa afluenti mici subcarpatici, ca Sarata si Govora (S = 122km2; L = 42 km), care patrunde adanc in Muntii Capatanei prin izvoarele sale.

Ultimul rau amintit are la randul sau mai multi afluenti, ca: Bistricioara (S = 79km2; L = 22 km) din dreapta si Costestii (S = 45 km 2; L = 18 km) si Otasaul dinstanga (S = 106 km2; L = 28 km).

In fine, seria afluentilor carpatici care vin din dreapta, din sectorul piemontan, seincheie cu Luncavatul (S = 299 km2; L = 57 km), care soseste de pe versantulsudic al vf. Ursului (2129 m) din Muntii Capatanei. In zona cristalina pe care otraverseaza, cursul sau are pante mari; in depresiunea subcarpatica Horezulprimeste paraul Ursanilor (S = 43 km2; L = 12 km) si Manastirea. Are un bazinputernic alungit (latimea medie 5 km) si este lipsit de afluenti mai importanti inzona piemontana.





INHGA - DGA 24

Din zona subcarpatica, din partea stanga, Oltul primeste afluenti mici (V.Satului, Samnicul, Aninoasa), in schimb dinspre crestele inalte ale extremitatii

vestice ale Muntilor Fagaras soseste Topologul (S = 547 km2

; L = 83,7 km), unreprezentant tipic al raurilor din Carpatii Meridionali. Izvoarele sale se gasescsub vf. Negoiului (2535 m), Topologul formandu-se din confluenta a doua paraiesosite din zona circurilor glaciare, Negoiul si paraul Scara, primul fiindconsiderat ca obarsie a sistemului (1880 m). In partea superioara a cursului saupana la Capul Bulzului, raul are pantele medii de 45 m/km, valea sa fiind sapatain sisturi cristaline cu frecvente injectari de gneis, ceea ce duce la dezvoltareaunei eroziuni selective evidente. Mai in aval, traverseaza culoarul longitudinal alLovistei, umplut cu depozite miocene si impunatoarele chei epigenetice dincreasta Coziei constituita din gnaisuri de Cozia.

Raul, in drumul sau spre varsare, trece prin depresiunile si spinarileSubcarpatilor, pe care le taie perpendicular pentru ca apoi sa patrunda inPiemontul Getic, in aval de Tigveni. De aici, urmarind caderea generala apiemontului, se indreapta printr-un cot larg spre Olt. Pantele sale, chiar si inzona piemontana, sunt inca destul de mari (in jur de 3 m/km), ceea ce ii asiguraraului o putere destul de mare de eroziune. In sectorul depozitelor friabilelevantine, la apele mici, se observa pierderi de apa prin infiltratii, dar nu inasemenea masura care sa duca la secarea raului.

Dintre afluentii mai de seama ai Topologului amintim pe Topologelul (S = 18km2; L = 8 km) din sectorul montan.

Din Depresiunea Salatrucului primeste, din stanga, paraul Cumpana (S = 26km2; L = 10 km) si Valea Plopilor, iar din dreapta pe Carpinisul, Badislava (S =28 km2; L = 14 km), Ciutestii si Serbaneasa, paraie cu scurgere intermitenta.

Dupa primirea Topologului, majoritatea afluentilor Oltului veniti dinspre regiunilepiemontane au cursuri intermitente, cu exceptia Oltetului, desi multe dintre eleau suprafete bazinale destul de mari. Astfel, din stanga se varsa in Olt: Ursana(S = 29 km2; L = 14 km), Geamana (S = 67 km2; L = 9 km), Cugra (S = 138 km2;L= 30 km), Cepturaru, Cunarea Mica (S = 147 km2; L= 24 km), Teslui (S = 81km2; L = 28 km), Streharei (S = 43 km2; L = 12 km), Milcovul (S = 31 km2; L =12 km), Oboga (S = 33 km2; L = 18 km), Darjovul (S = 167 km2; L = 35 km) siIminogul (S = 235 km2; L = 47 km).

Afluentii din dreapta, de pe acest sector, sunt in general mai mari, mai bineorganizati, ca: Nisipoasa (S = 61 km2; L = 17 km), Pesceana (S = 247 km2; L =45 km), Dalga (S = 89 km2; L = 23 km), Mamu (S = 110 km2; L = 25 km), Beica(S = 163 km2; L = 49 km), Oltisorul (S = 203 km2; L = 46 km), Oltetul (S = 2474km2; L = 183,6 km), Tesluiul (S = 624 km2; L = 92 km) si Gologanul (S = 122km2; L = 22 km).

Oltetul este colectorul principal al interfluviului Olt – Jiu. Bazinul sau este ingust,putin dezvoltat in zona Muntilor Candrelului, unde isi are obarsia (de laaltitudinea de 1600 m), dar se desfasoara pe larg in zona subcarpatica si maiales in cea piemontana. Sapandu-si valea in roci eruptive vechi (granodiorite),Oltetul strabate sectorul montan in linie dreapta, cu pante mari (45 – 50 m/km)





INHGA - DGA 25

si fara afluenti. In amonte de Polovragi, in calea lui apare un masiv calcaros devarsta jurasica, prin care raul si-a taiat impunatoarele chei de la Polovragi, si in

care s-a format pestera cu acelasi nume. Isi continua drumul tot in linie dreapta,traversand cele doua culoare depresionare si sirul de dealuri longitudinalesubcarpatice. La Rosia, in culoarul extern, reuseste sa-si capteze doi afluentimai mici, Cornatelul (S = 34 km2; L = 11 km) din dreapta si Taraia din stanga (S= 133 km2; L = 37 km). Imediat, in aval, patrunde deja in Piemontul Getic, incare pierde din debit, fenomen ce poate fi observat mai ales in perioada apelormici. Astfel, debitul minim observat in 1961 la Nistoresti a fost de 1,07 m3/s, laOtetelis, in amonte de varsarea Cernei, 1,30 m3/s, iar la Bals chiar dupa aportulCernei – abia de 0,300 m3/s (in septembrie). Panta medie a raului pe acestsector variaza in jur de 1 m/km. In aceste conditii, in sectorul piemontan raulprimeste abia cativa afluenti mai mici, cu scurgere intermitenta ca: Obislavul,

Tulburea, Sascioara, Sasa (S = 106 km2; L = 30 km) si Pesteana (S = 92 km2;L=30 km).

La Balcesti, in Oltet se varsa cel mai mare afluent al sau, care-l intovarasestechiar din zona inalta a culmilor Capatanei: Cerna (S = 617 km2; L = 99 km). Cuexceptia Maritei (S = 11 km2; L = 12 km) si Plopului sau Recea (S = 39 km2; L =17 km), pe care raul ii primeste in zona sa de izvoare, Cerna este lipsita deafluenti; cu Cernisoara (S = 83 km2; L = 25 km), singurul afluent montan mai deseama, se uneste la patrunderea sa in regiunea piemontana. Tot aici primestesi unele paraie mici intermitente din dreapta, ca Igiminea si Clamana, siDraganu din stanga.

Din zona piemontana, din dreapta, Oltetul primeste inca o serie de afluenti, cumsunt: Aninoasa, Caluiul (S = 74 km2; L = 15 km), Brancoveanca (S = 35 km2; L= 8 km), Frasinetul (S = 84 km2; L = 19 km) si Potopinul (S = 48 km2; L = 20 km)in majoritatea din Campia interna.

In lunca sa larga, dezvoltata in aval de Draganesti, Oltul sufera o abatere spredreapa. Saiul (S = 352 km2; L = 81 km), un curs parasit este dovada acestuiproces, el fiind instalat in lunca externa a Oltului. Acest proces este foarterecent si face parte probabil din ciclurile de pendulare est-vestica a Oltului, princare cursul sau in cuaternar a ajuns spre vest pana la Caracal. Acest proceseste semnalat de prezenta teraselor precum si de lacurile tip liman fluviatil care

se insira la contactul teraselor (27,35 m) cu campia. Pe aceste paraie, de altfel,se intalnesc si lacuri de tip mostiste.

Procesele intense de divagare pe sectorul inferior al Oltului provoaca si inprezent o mobilitate mare a albiei, mai ales in aval de Dragasani, precum si pesectorul inferior al afluentilor. Sunt frecvente procesele de eroziune laterale demare amploare.

Soluri

In bazinul hidrografic Olt solurile au o mare varietate ce este generata deactiunea complexa exercitata de conditiile litologice, formele de relief, factoriihidrogeologici, hidrologici precum si de cei topoclimatici.





INHGA - DGA 26

Spre exemplu, in judetul Covasna, cea mai mare extindere o au solurile brunesi argiloiluvuale podzolice, dar se intalnesc si cernoziomuri levigate. In judetul

Olt o mare raspandire o au solurile grele.

Judetul Harghita

Repartitia solurilor pe clase de calitate

Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Harghita se poate urmari dupatabelul urmator:

CLASA I CLASA II CLASA III CLASA IV CLASA V

SpecificareTotal

ha ha

% d

i n t o t a l

f o l o s i n t a

ha

% d

i n t o t a l

f o l o s i n t a

ha

% d

i n t o t a l

f o l o s i n t a

ha

% d

i n t o t a l

f o l o s i n t a

ha

% d

i n t o t a l

f o l o s i n t a

Arabil 92729 - - 2297 2,4 22797 24,5 49850 53,7 17785 19,1

Pajisti 312214 2938 0,9 12675 4,0 67199 21,5 114299 36,6 115103 36,8

Vii 77 - - - - - - - - 77 100

Livezi 1416 - - - - - - - - 1416 100

Total 406436 2938 14972 89996 164149 134381

Judetul Covasna

Pe teritoriul judetului Covasna exista o gama foarte variata de soluri, aceastadiversitate rezultand din actiunea complexa exercitata de conditiile litologice,formele de relief, factorii hidrogeologici, hidrologici precum si topoclimatici.

Astfel, la o altitudine de peste 1500 m, sub padurile de molid se intalnescsolurile montane brune podzolice, care se caracterizeaza printr-o aciditateridicata si un continut mare de materie organica. O alta categorie de soluri oreprezinta solurile brune si brune acide de padure – acestea avand oraspandire mai mare in muntii Baraolt, dar apar insular si in muntii Bodoc,Vrancei si Intorsurii. Aceste soluri s-au format in conditiile unui climat rece siumed, sub paduri de fag, gorun sau amestec. Se poate remarcate in acestteritoriu o repartitie diferentiata a solurilor din aceasta grupa, astfel pe versantiicu o panta mai accentuata se intalnesc soluri brune acide, in timp ce peversantii cu pante mai line se afla soluri cu caractere podzolice.

Cea mai mare extindere pe cuprinsul acestui judet o au solurile brune siargioiluviale podzolice, aceste soluri intalnindu-se in special pe culmile largi si joase ca dealtfel si pe versantii slab inclinati ai muntilor Intorsurii, Vrancei,nemira, Bodoc si Baraolt. De asemenea, acest tip de soluri se regaseste si perelieful depresionar unde acopera in totalitate zona piemontana si o parte dinterasele Oltului si ale Raului Negru ele caracterizand etajul de padurepredominat de stejar, gorun acestea din urma aflandu-se uneori in amestec cufagul.

O alta categorie de soluri este cea reprezentata de cernoziomurile levigate sau prataziomurile, ce se intalnesc in special in jurul localiatilor Targu Secuiesc si





INHGA - DGA 27

Campu Frumos. Aceste soluri sunt caracterizate printr-un continut ridicat dehumus si de substante nutritive.

Partea cea mai joasa a judetului este ocupata de soluri hidromorfe cusubgrupele soluri gleice, humicogleice si turbele eutrofe, acestea prezentand ungrad de fertilitate redus dar si un exces de umiditate ce se face simtit in specialin perioadele ploioase ale anului.

In sfarsit, un ultim tip de soluri, care se intalneste pe o suprafata de circa 18km2, in apropiere de localitatea Reci, este reprezentat de nisipurile nesolificate cunoscute in literatura de specialitate sub denumirea de “Dunele de la Reci”.

Repartitia terenurilor pe clase de calitate

Cea mai mare suprafata de teren arabil (35825 ha) corespunde clasei a III-a de

calitate, umata de clasele a II-a si a IV-a de calitate ce ocupa o suprafata de24243 ha, respectiv 23069 ha, fapt specific zonelor cu un relief diversificat incare predomina formele de deal si de munte. La categoriile pasuni si fanete dintotal ponderea o detin terenurile incadrate in clasa a III-a de calitate cu osuprafata de 46873 ha., urmate de clasa a IV-a de calitate cu o suprafata de34195 ha, clasa a II-a de calitate cu o suprafata de 9098 ha, clasa a V-a cu7343 ha si clasa i-a de calitate cu o suprafata de 1325 ha. Clasa medie decalitate este clasa a III-a.

Judetul Brasov

Calitatea solurilor

Repartitia solurilor pe clase si tipuri


Specificareha

% d

i n t o t a l

f o l o s i n t a

ha

% d

i n t o t a l

f o l o s i n t a

ha

% d

i n t o t a l

f o l o s i n t a

ha

% d

i n t o t a l

f o l o s i n t a

ha

% d

i n t o t a l

f o l o s i n t a

Arabil 1291 1,0 11086 9,3 40544 34,3 60588 51,2 4670 3,9

Pajisti 798 0,4 2704 1,5 59083 33,3 100025 56,4 14621 8,2

Vii - - - - - 176 93,6 12 6,3

Livezi - - - 412 22,9 1141 63,4 246 13,6

Total 2089 13790 100039 161390 19549

Din studiile realizate cu privire la clasele de bonitare, rezulta urmatoareasituatie, in judetul Brasov :

Repartitia terenurilor pe clase de calitate (fertilitate)

CLASA DE FERTILITATESpecificare

Suprafata(ha) I II III IV V

Arabil 118179 1291 11086 40544 60588 4670

Pasuni +Fanete

177231 798 2740 59083 100025 14621

Livezi 1799 412 1141 246

Vii + Hamei 188 176 12



SOLURILE





INHGA - DGA 28


Suprafata(ha) I II III IV V

Suprafataagricolatotala

297397 2089 13790 100039 161390 19549

% din clase 100 0,7 4,6 33,6 54,5 6,6

Rezulta ca sprafetele agricole cu soluri fertile (clasa I si II) au o pondere extremde mica.

Judetul Sibiu

Incadrarea solurilor pe clase si tipuri


Specificare ha

% d

i n t o

t a l

f o l o s i n

t a

ha

% d

i n t o

t a l

f o l o s i n

t a

ha

% d

i n t o

t a l

f o l o s i n

t a

ha

% d

i n t o

t a l

f o l o s i n

t a

ha

% d

i n t o

t a l

f o l o s i n

t a

Arabil 3612 3.2 18393 15.9 70133 60.4 28835 20.5

Pasuni 2854 2.7 16273 15.3 59153 55.3 28446 26.7

Fanete 249 0.3 2398 3.1 11363 15.0 36478 48.1 25420 33.5

Vii 18 0.6 343 12.5 957 34.6 1441 52.3

Livezi 347 7.1 2012 41.1 2535 51.8

Repartitia terenurilor pe clase de calitate (fertilitate)


Total (ha) I II III IV V Arabil 115973 - - 6830 101193 7380Pasuni 106483 - - 10966 68283 27234Fanete 75728 - - 9564 39209 26955Vii 2729 - - - 705 2054Livezi 4892 - - - 1862 3030

TOTAL 3058035 - 27930 211252 66653

Judetul Valcea

Repartitia solurilor pe clase de calitate (fertilitate)


I II III IV V

Arabil 1521 15367 32798 31971 6305Pasuni si fanete 4631 21876 62153 46071 5681

Vii 47 715 1772 1410 24

Livezi 347 2593 5436 4884 318

Judetul Olt

In ceea ce priveste solurile din judetul Olt situatia terenurilor arabile esteurmatoarea:

• soluri cu textura fina (grele) – 307 825 ha = 70,3%

• soluri cu textura mijlocie – 114 750 ha = 26,2%

• soluri cu textura grosiera (usoara) – 15 270 ha = 3,5%





INHGA - DGA 29

Solurile grele cu textura fina se intalnesc cu predilectie in Campia Boianului si inpartea de N a judetului Olt (Podisul Getic).

Solurile cu textura mijlocie se intalnesc pe suprafete intinse in CampiaCaracalului si Campul Leu – Rotunda.

Solurile cu textura grosiera se intalnesc pe suprafete apreciabile in partea de S-V a judetului Olt (zona localitatii Ianca), iar pe suprafete mai restranse in luncileprincipalelor cursuri de apa.

Continutul solului in humus determina gradul de fertilitate al acestuia. In ceea cepriveste aprovizionarea cu humus a solurilor din judetul Olt acestea se prezintaastfel:

• soluri sarace si foarte sarace ( sub 2%) – cca. 39 362ha = 9%

• soluri mediu aprovizionate ( 2 – 3 %) – cca. 389 183 ha = 88,8%

• soluri bine aprovizionate ( peste 3%) – cca. 9 300 ha = 2,2%

Scaderile continutului de humus se explica prin faptul ca, fertilizarile organice(gunoi de grajd) se realizeaza pe suprafete din ce in ce mai mici, in timp ce s-aextins foarte mult (aproape s-a generalizat) practica arderii miristilor cerealelorpaioase fara motiv, lipsind astfel solul de materia organica necesara formariihumusului. O cauza colaterala scaderii cantitatii de humus din sol o constituie sifaptul ca s-au redus foarte mult dozele de ingrasaminte chimice aplicate laplantele de cultura datorita scaderii puterii economico - financiare a agricultorilor

cat si folosirii unilaterale a anumitor ingrasaminte chimice si in special cele pebaza de azot.

Reactia solului este determinata de raportul dintre concentratia de ioni H+ si OH-

Pe teritoriul judetului Olt, in general reactie acida au argiluvisolurile, raspanditein partea de N a judetului; reactie alcalina au solurile halomorfe din LuncaOltului si a Dunarii; reactie slab acida si neutra au molisolurile, cambisolurile,solurile aluviale si verisolurile.

Geografic solurile judetului Olt se impart in mai multe unitati zonale siintrazonale, care constituie potentialul pedologic, valorificat ca baza dedezvoltare a biocenozelor si culturilor de tot felul, in raport cu conditiile mediului

inconjurator.In functie de categoriile de folosinta a terenurilor acestea erau repartizate inanul 2005 pe clase de calitate la nivelul judetului Olt astfel:

CLASE DE CALITATE Categoria defolosinta

Suprafatatotala(ha)

I II III IV V

Arabil 391254 18581 177788 146094 34617 14174

Pasuni 32660 40 1126 5104 13403 12972

Fanete 300 - 14 58 223 5

Vii 7392 - 1284 2458 3365 285

Livezi 6249 - 341 3365 1208 1335

TOTAL AGRICOL 437845 18621 180553 157079 52816 28776





INHGA - DGA 30

Repartitia spatiala a claselor de fertilitate pe teritoriul judetului Olt se prezintaastfel:

• terenurile apartinand clasei I, pentru categoria de folosinta arabil seintalnesc pe suprafete mici, dispersate la nivelul fiecarui teritoriucomunal, cu precadere in jumatatea sudica a judetului Olt si in specialcomuna Izbiceni.

• terenurile apartinand clasei a II – a pentru categoria de folosinta arabilocupa majoritatea teritoriilor comunale, incepand aproximativ de pealiniamentul Dobrun – Coteana – Valcele – N.Titulescu si pana in LuncaDunarii (DN Corabia – Bechet), exceptie facand teritoriul comunei Ianca,precum si localitatile Draganesti, Daneasa, Sprancenata.

•

terenurile apartinand clasei a III – a pentru categoria arabil se intalnescin zona centrala a judetului, fiind aproximativ delimitate la S dealiniamentul Voineasa – Brancoveni – Schitu – Tufeni, iar in partea de Nde soseaua nationala (DN Pitesti - Dragasani).

• terenurile apartinand clasei a IV – a pentru arabil se gasesc in partea deN a judetului, pe arii mai restranse se intalnesc si in zona ocupata cusoluri de clasa a III – a, precum si in zona joasa a Luncii Dunarii.

• terenurile apartinand clasei a V – a pentru arabil se intalnesc pesuprafete dispersate, cu precadere in zona de N a judetului, in perimetrulocupat de zona a IV – a dar si in cel al zonei a III – a.

O suprafata insemnata este ocupata in cadrul judetului de soluri podzolice cat sialte soluri acide.

Vegetatia

Bazinul hidrografic Olt are o vegetatie diversa si foarte bogata in concordantacu relieful si clima sa. El dispune de circa 600 de specii salbatice.

In bazinul hidrografic Olt se gasesc toate tipurile de habitate naturale majore inafara de habitatele costiere si marine.

Habitate de ape dulci:

•

Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie de tip Magnopotamion sauHydrocharition;

• Rauri alpine si vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria germanica;

• Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane;

• Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane.

Habitate de paiisti si tufarisuri

• Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor,pana la cel montan si alpin;

• Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi;

• Fanate impadurite;





INHGA - DGA 31

• Fanete montane;

• Pajisti aluviale din Cnidion dubii;

• Pajisti boreale si alpine cu substrat silicios;

• Pajisti calcaroase subalpine;

• Pajisti calcifile alpine si subalpine;

• Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinioncaeruleae);

• Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis);

• Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase;

• Pajisti saraturate continentale;

•

Pajisti stepice subpanonice;• Pajisti uscate seminaturale si faciesuri acoperite cu tufisuri pe substrat

calcaros;

• Tufarisuri alpine si boreale;

• Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium;

• Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix;

• Tufarisuri subcontinentale peri-panonice.

Habitate din turbarii si mlastini

• Depresiuni pe substraturi turboase;

• Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris- atrofuscae;

• Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);

• Mlastini alcaline;

• Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus;

• Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate de substrat);

• Turbarii active;

• Turbarii de acoperire;

• Turbarii degradate inca capabile de o regenerare naturala;

• Turbarii impadurite.

Habitate de stancarii si pesteri

• Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana Incel alpin (Thlaspietea rotundifolii );

• Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin ( Androsacetaliaalpinae si Galeopsietalia ladani );

• Grote neexploatate turistic;

• Pante stancoase calcaroase cu vegetatie chasmofilica;

• Pesteri in care accesul publicului este interzis;





INHGA - DGA 32

• Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase;

• Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase.

Habitate de padure

• Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);

• Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);

• Paduri cu Castanea sativa;

• Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

• Paduri dacice de stejar si carpen;

• Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;• Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

• Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana;

• Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;

• Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene;

• Paduri medioeuropene de fag din Cephalanthero- Fagion;

• Paduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros;

• Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinusexcelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor rauri (Ulmenion

minoris); • Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din

Carpinion betuli;

• Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.;

• Vegetatie forestiera panonica cu Quercus pubescens;

• Zavoaie cu Salix alba si Populus alba.

Flora bazinul hidrografic Olt este bogata in relicte glaciare, plante endemice sialte plante incluse in diferite categorii IUCN de periclitare. Elementelemeridionale, ca si cele orientale sunt si ele bine reprezentate datorita curentilor

calzi, ce patrund in culoarul Oltului.Cele mai importante specii de plante din flora salbatica sunt prezentate inanexa 1, iar cele valorificate economic in anexa 2.

Dintre cormofite, un numar de peste 40 de specii sunt endemice pentru MuntiiCarpati, printre care: romanita de munte ( Achillea schurii ), caldarusa ( Aquilegiatranssilvanica), cornutul (Cerastium transsilvanicum), mixandrele (Erysinumtranssilvanicum), etc.

In bazinul hidrografic olt se afla o serie de specii extrem de rare in Romaniadintre acestea amintindu-se: patlagina uriasa (Plantago maxima), amarealasiberiana (Polygala sibirica), angelica de balta ( Angelica palustris), coada





INHGA - DGA 33

zmeului (Calla palustris), osul iepurelui (Osonis repens), telina salbatica ( Apiumnodiflorum), etc.

Alte specii de plante aflate pe listele rosii sunt: Ribes alpinum, Veronicabachofenii , Symphyandra wanneri , Gymnodenia conopsea, Listera ovata,Neottia nidus-avis, Angelica archangelica, Dianthus glacialis ssp. gelidus,Doronicum carpaticum, Trollius europaeus, Botrychium matricariifolium,Veronica baumgartenii etc.

Dintre speciile de interes comunitar se amintesc: Echium russicum, Crambetataria, Campanula serrata, Tozzia alpina ssp. carpatica, Cirsiumbrachycephalum, Angelica palustris, Meesia longiseta, Drepanocladusvernicosus, Buxbaumia viridis, Dicranum viride, etc.

Fauna

Extrem de variata fauna din bazinul hidrografic Olt insumeaza peste 350 despecii de amfibieni, reptile, pesti, pasari si mamifere. Aceste specii suntprezentate in detaliu in anexa 3 iar cele valorificate economic in anexa 4.

Zone de protectie

In conformitate cu legislatia in vigoare care inglobeaza si legislatia europeana,in bazinul hidrografic Olt sunt identificate mai multe tipuri de arii/zone protejate:zone destinate protectiei habitatului sau speciilor unde apa este un factorimportant, zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct devedere economic (pe rauri si pe lacuri), zone de protectie pentru captarile de

apa destinate potabilizarii si zone vulnerabile la nitrati.

In bazinul hidrografic Olt au fost identificate 48 captari de ape de suprafata, dincare 64,6% au zone de protectie (anexa 5) si respectiv 148 de captari de apasubterana, dintre care 89,9 % au desemnate zone de protectie (anexa 6).

Exista un numar de 163 de zone pe cursurile de apa desemnate pentruprotectia speciilor acvatice din punct de vedere economic localizate pe rauri(anexa 7) si un numar 24 de zone protejate pentru protectia speciilor din punctde vedere economic localizate pe lacuri (anexa 8).

De asemenea exista un numar de 48 de zone destinate protectiei habitatelor

sau speciilor unde apa este un factor important (anexa 9).Starea ariilor naturale protejate

Parcuri Nationale

DENUMIRES

(ha)JUDET

Piatra Craiului 14795 Brasov

Parcului National Cozia 17100 Valcea

Parcul National Buila – Vanturarita 4186 Valcea



ZONE DE PROTECTIE PENTRU CAPTARILE DE APA

DESTINATE POTABILIZARII







INHGA - DGA 34

Parcuri Naturale

DENUMIRES(ha)

JUDET

Bucegi 32663 Brasov

Cindrel 9873 Sibiu

Parcul natural Golul Alpin al Muntilor Fagaras Sibiu

Parcul natural Dumbrava Sibiului Sibiu

Parcul Natural Cindrel adaposteste lacurile glaciare Iezerul Mare si Iezerul Micin vaile glaciare cu acelasi nume. In perimetrul parcului au fost identificate in jurde 500 de specii de plante apartinand tuturor increngaturilor regnului vegetal(alge, ciuperci, muschi, licheni, ferigi, gimnosperme si angiosperme). Asociatiile

caracteristice sunt formate din: jneapan cu afin (Vaccinio - Pinetum mugi),ienupar cu afin (Vaccinio - Juniperetum nanae), bujor de munte(Rhododenronetum kotschyi), arin de munte cu salcii pitice (Saliceto silesiacae- Alnetum viridis), steregoaie (Veratretum albi), branca cu scaiete (Carduetopersonatae - Heracleetum palmati). Pajistile alpine sunt dominate de asociatiide coarna (Caricetum curvulae) si de pais cu sclipeti de munte (Potentilloternatae - Festucetum sudeticae.

Printre raritatile floristice se pot enumera:muschiul Aulacomnium turgidum, lichenulCladonia spumosa, zambrul (Pinus

cembra), caldarusa ( Aquilegia vulgaris),bulbucii (Trollius europaeus), angelica( Angelica archangelica), zmeoaia(Laserpitium krapfii ), bujorul de munte(Rhododendrum kotschyi ), gentienele(Gentiana kochiana si G. punctata),volovaticul (Sweria punctata), soparlitele(Veronica bellidioides si V. baumgartenii ),clopoteii (Campanula transsilvanica si

C. cochlearifolia), capul calugarului (Leontodon croceus), etc.

Din punct de vedere faunistic, mai studiate au fost pasarile si mamiferele. Ceamai importanta specie de mamifer prezenta in parc este capra neagra(Rupicapra rupicapra), iar dintre pasari interesante de amintit sunt: prundarasulde munte (Eudromias morinellus) - relict glaciar aflat la marginea sudica aarealului sau, acvila de stanca ( Aquila chrysäetos), cocosul de munte (Tetraourogallus), pasarea omatului (Plectrophenax nivalis) - pasare foarte rara pentruornitofauna Romaniei si ciocarlia urechiata balcanica (Eremophila alpestrisbalcanica) - gasita clocind pentru prima data pe teritoriul Romaniei aici, peplatoul Frumoasei.



ZONE DESTINATE PENTRU PROTECTIA HABITATELOR SI

SPECIILOR UNDE APA ESTE UN FACTOR IMPORTANT







INHGA - DGA 35

Starea de conservare este buna, turismul neecologic si pasunatul adeseaexcesiv reprezentand surse de presiune antropica asupra ariei protejate.

Monumente ale naturii

NR.CRT.

DENUMIRES

(HA)JUDET

NR.CRT.

DENUMIRES

(HA)JUDET

1 Locul fosilifer Ormenis 2,84 Brasov 11Calcarele cretacicede la Cisnadioara

0,9 Sibiu

2Coloanele de bazalt dela Racos

5,23 Brasov 12Vulcanii noroiosi dela Hasag

1 Sibiu

3Stanca bazaltica de laRupea

1,85 Brasov 13 Canionul Mihaileni 15 Sibiu

4Vulcanii noroiosi de laHomorod

2,78 Brasov 14 Masa jidovului 2 Sibiu

5 Cheile Dopca 2063 Brasov 15 La Grumaji 2 Sibiu

6Coloanele de bazalt dela Piatra Cioplita

22,74 Brasov 16Pintenii din CoastaJinei

2 Sibiu

7Microcanionul in bazaltde la Hoghiz

109 Brasov 17Stejarul (Quercusrobur) din Gradinazoologica

Sibiu

8 Locul fosilifer Carhaga 9,33 Brasov 188 exemplare de tisa(Taxus bacata)

Sibiu

9Locul fosiliferPurcareni

13,63 Brasov 19Speciile forestiereexotice din ParculSub Arini

Sibiu

10Pestera BarlogulUrsului

18,22 Brasov 20

Formatiunile delarice (Larixdecidua var. polonica)

Sibiu

Rezervatii naturale

NR.CRT.

DENUMIRES(ha)

JUDETNR.CRT.

DENUMIRES(ha)

JUDET

1 Mlastina Harman 4,81 Brasov 16 Mlastina Mosoroasa 0,25 Valcea

2 Muntele Tampa 203 Brasov 17 Padurea Tisa Mare 50 Valcea

3 Padurea Bogatii 6330 Brasov 18 Padurea Silea 25 Valcea

4 Poienile cu narcisedin DumbravaVadului

396 Brasov 19 Padurea CalinestiBrezoi

200 Valcea

5 Postavarul Muntele 1236 Brasov 20 Caldarea Calcescu 200 Valcea

6 Dealul Cetatii -Lempes

366 Brasov 21 Rezervatia Miru Bora 25 Valcea

7 Cotul Turzunului 399 Brasov 22 Rezervatia OcneleMari

15 Valcea

8 Stejarisul Mare 293 Brasov 23 Rezervatia RaditaManzu

10 Valcea

9 Padurea si mlastinilede la Prejmer

356 Brasov 24 Iezerul Latoritei 10 Valcea

10 Complexul GeologicRacosul de Jos

95 Brasov 25 Muntele Stoga 10 Valcea

11 Holbav 4,1 Brasov 26 Padurea Latorita 7,1 Valcea

12 Pestera Comana 42 Brasov 27 Rezervatia SterpuDealul Negru

5 Valcea







INHGA - DGA 36

NR.CRT.

DENUMIRES(ha)

JUDETNR.CRT.

DENUMIRES(ha)

JUDET

13 Dealul Ciocas -Dealul Vitelului

977 Brasov 28 Rezervatia Cristesti 3 Valcea

14 Golul Alpin alMuntilor Fagaras

6989 Sibiu 29 Padurea Valea Cheii 1,5 Valcea

15 Dumbrava Sibiului 993 Sibiu 30 RezervatiapaleontologicaGolesti

10 Valcea

31 Dumbrava Sibiului 993 Sibiu 46 RezervatiapaleontologicaGolesti

10 Valcea

32 Balea 180 Sibiu 47 Rezervatia LaculIezer din Caliman

322

33 Iezerele Cindrelului 609,6 Sibiu 48 Rezervatia botanicaBorsec

2

34 Dealul ZackelSlimnic

5 Sibiu 49 Cheile Bicazului siLacul Rosu

2128 Harghita

35 Lacul si golul alpinBalea

180 Sibiu 50 Masivul HasmasulMare, PiatraSinguratica -Hasmasul Negru

800 Harghita

36 Calcarele eocenede la Porcesto

60 Sibiu 51 Cheile Varghisuluisi pesterile din chei

800 Harghita

37 Dealul Zackel 5 Sibiu 52 Rezervatia dearborete de garnitã

Olt

38 Suvara Sasilor 20 Sibiu 53 Rezervatia de bujoria Academiei

Olt

39 Arpasel 726 Sibiu 54 RezervatiaMestecanisul Recibaltile de la Ozun-Santionlunca

2020 Covasna

40 Lacul fara fund 0,2 Sibiu 55 Rezervatia Ariusd 977 Covasna

41 Elesteele de laMandra

250 Sibiu 56 Turbaria RuginosuZagon

355 Covasna

42 Lacul Tatarilor 6 Sibiu 57 RezervatiaornitologicaDoboseniTurbariaOzunca - Bai

Covasna

43 Piramidele din ValeaStancioiului

12 Valcea 58 Rezervatia botanicaMiclosoara

Covasna

44 Piramidele de laSlatioara

10,5 Valcea 59 Rezervatia Ciomad-Balvanyos Turia

Covasna

45 Jnepenisul Stricatul 15 Valcea







INHGA - DGA 37

Arii de protectie speciala avifaunistica

DENUMIRES(ha)

JUDET

Complexul piscicol Dumbravita 414 Brasov

Rotbav 42 Brasov

Popasul pasarilor de la Sanpaul 10 Harghita

Aria de protectie speciala avifaunistica Iris Olt

Lacul Strejesti 2378 Olt si Valcea

Arii protejate

NR.CRT.

DENUMIRES(ha)

JUDETNR.CRT.

DENUMIRES(ha)

JUDET

1 Pestera Liliecilor 4,78 Brasov 16Mlastina Budos-Santimbru

3 Harghita

2 Cheile Zarnestilor 118 Brasov 17 Mlastina Nadas 4 Harghita

3Locul fosilifer dela Vama Strunga

0,77 Brasov 18MlastinaDumbravaHarghitei

2 Harghita

4 Muntele de sarede la Praid 60 Harghita 19

Mlastina

Borsaros-Sancraieni

1 Harghita

5Rezervatiageologica de laSancraieni

10 Harghita 20 Scaunul Rotund 40 Harghita

6 Lacul Rat 10 Harghita 21 Piatra Soimilor 1 Harghita

7 Dealul Melcului 8 Harghita 22 Lacul Sfanta Ana 240 Harghita

8Vulcanii Noroioside la Filiasi

1 Harghita 23 Tinovul Mohos 240 Harghita

9 Pestera Sugau 17 Harghita 24 Dealul Firtus 40 Harghita



ZONE PENTRU PROTECTIA SPECIILOR ACVATICE

IMPORTANTE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC





INHGA - DGA 38

NR.CRT.

DENUMIRES

(ha)JUDET

NR.CRT.

DENUMIRES

(ha)JUDET

10 Avenul Licas 5 Harghita 25 Mlastina Nyirkert 4 Harghita

11 Tinovul Luci 273 Harghita 26cascada de apatermala

0,5 Harghita

12Mlastina DupaLunca

40 Harghita 27Mlastina Csemo -Vrabia

5 Harghita

13Tinovul de laPlaiesii de Jos

15 Harghita 28 Lacul Dracului 20 Harghita

14Poiana Narciselorde la Vlahita

20 Harghita 29Baile Jigodin -Dealul Cetatii

253 Harghita

15 Piemontul Nyires 20 Harghita 30 Aria protejata

StrejestiOlt

31 Pietrele Rosii 10 Harghita 36 Aria protejataSlatina

Olt

32Mlastina ceamare

4 Harghita 37 Aria protejataIzbiceni

Olt

33Mlastina Valea deMijloc

4 Harghita 38 Aria protejataOltet

Olt

34 Mlastina Benes 4 Harghita 39 Aria protejataResca

Olt

35Paraul

Dobreanului

4 Harghita

Printre raritatile floristice se potenumera: muschiul Aulacomnium turgidum, lichenul Cladonia spumosa,zambrul (Pinus cembra), caldarusa( Aquilegia vulgaris), bulbucii (Trollius europaeus), angelica ( Angelica archangelica), zmeoaia (Laserpitium krapfii ), bujorul de munte(Rhododendrum kotschyi ), gentienele

(Gentiana kochiana si G. puntata), Rezervatia Naturala Galcescu

volovaticul (Sweria punctata), soparlitele (Veronica ellidioides si V.baumgartenii ), clopoteii (Campanula transsilvanica si C. cochlearifolia), capulcalugarului (Leontodon croceus), etc.

Zone umede

Zone umede de importanta internationala (Situri RAMSAR)

DENUMIRES

(ha)JUDET

Complexul piscicol Dumbravita 414 jud. Brasov





INHGA - DGA 39

2.1.2. Organizarea spatiului bazinului hidrografic Olt din punct de vedereal habitatului si utilizarii terenului, al populatiei, al productiei si

transporturilor

Impartirea administrativ – teritoriala

Bazinul hidrografic Olt se intinde pe teritoriul a opt judete: Harghita, Covasna,Brasov, Sibiu, Valcea, Olt, Arges si Teleorman, judete dintre care integral inbazinul hidrografic Olt se situeaza numai judetul Valcea.

Populatia din bazinl hidrografic Olt insumeaza 2111239 locuitori din care inmediul urban 1213698 locuitori si 897541 in mediul rural.

Repartitia populatiei pe judete si medii de locuire este prezentata in tabeleleurmatoare.

Principalele activitati economice din bazin

a) Industria

Industria reprezintã principalul sector de activitate, fiind reprezentatã de toateramurile industriale, insã ponderea este detinutã de industria metalurgicã,respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.

Principalele activitati economice din bazinul hidrografic Olt sunt reprezentate deindustrie si agricultura.

Gradul de industrializare al judetului Harghita este de 23,56 %, ponderea fiinddetinuta de industria extractiva, metalurgica si constructoare de masini, deprelucrare a lemnului si industrie usoara.

In judetul Covasna gradul de industrializare este de 52,2 %, predominaindustria constructoare de masini, industria textila si de confectii, industriaelectrotehnica, exploatarea lemnului si a materialelor de constructii.

Judetul Brasov are un grad de industrializare de 43 %, predominand industriaconstructoare de masini, industria chimica, materialele de constructii, industriaalimentara, ind.textila si turismul.

Judetul Sibiu are un grad de industrializare de 52 % reprezentat in principal prinindustria textila, industria alimentara, zootehnie, industria constructoare de

masini, ind.materialelor de constructii.In judetul Valcea gradul de industrializare este de 51,8 % ponderea economicafiind detinuta de industria chimica, miniera si usoara.

Judetul Olt are un grad de industrializare de 13,8 %, predomina industriametalurgica, constructii masini, material rulant, industria alimentara.

Pe ramuri industriale agenti economici reprezentativi din spatiul hidrografic Oltsunt:



IMPARTIREA ADMINISTRATIV - TERITORIALA



STUDII PENTRU CUNOASTEREA RESURSELOR DE APA IN VEDEREA FUNDAMENTARII PLAN



INHGA - DGA

APARTENENTA ADMINISTRATIV - TERITORIALA A BAZINULUI HIDROG

Harghita Covasna Brasov Sibiu Valcea 127763 210705 621568 269171 413245

urban rural urban rural urban rural urban rural urban rural urbB.H.OLT

64197 63566 110324 100381 468361 153207 204613 64558 177080 236165 1891

MUNICIPIILE SI ORASELE IN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

Harghita Covasna Brasov Sibiu Valcea

orase pop. orase pop. orase pop. orase pop. orase pM.Ciuc 45646 Sf.Ghe. 66120 Brasov 302388 Sibiu 155045 Rm.Valcea 1

Tusnad 1818 Tg.Secuiesc 21703 Codlea 25132 Agnita 10866 Dragasani

Balan 9235 Baraolt 10346 Fagaras 44118 Avrig 14259 Govora

Vlahita 7498 Covasna 12155 Sacele 30576 Cisnadie 15615 Olanesti

Predeal 6318 Talmaciu 8828 Calimanesti

Rasnov 16090 Horezu

Rupea 6195 Oc.Mari

Victoria 10808 Balcesti

Zarnesti 26736 Babeni

Brezoi

4 64197 4 110324 9 468361 5 204613 10 17

NUMARUL COMUNELOR DIN B.H.OLT

Nr. comune Harghita Covasna Brasov Sibiu Valcea Ol

Peste 10000 loc. - - - - - - 5000 - 10000 5 - 8 1 6 8

2000 - 5000 9 14 20 13 62 59

Sub 2000 2 17 4 14 9 -

TOTAL 16 31 32 28 77 67





INHGA - DGA 41

Industria metalurgicã societãtile reprezentative sunt S.C. ALROS.A. Slatina unic producãtor de aluminiu primar din Romania si S.C. ALPROMS.A. Slatina societate care prelucreazã aluminiu prin deformare plasticã,producand laminate plate, profile din aluminiu, extrudate trase din aluminiu sialiaje de aluminiu, benzi, folii.

Industria textilã si a confectiilor textile este reprezentatã deurmatoarele societati: S.C. GAMA S.A. Scornicesti, S.C. MINATEX S.R.L.Slatina, S.C. MARLENE COM Scornicesti, S.C. ROMANITA Caracal.

Industria alimentarã S.C. ALUTA S.A., S.C. ALIMENTARA SA,S.C. PANDIPO SRL - produse specifice de panificatie; S.C. SPAR SRL, S.C.COM-IDEAL SRL, S.C. SALOS SA, S.C. COM MARCOS SRL- produse demezelãrie; S.C. VITIPOMICOLA S.A. SIMBURESTI produce vinuri de marcã,vechi si curente, din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteascã Regalã siSauvignon, tuicã si rachiuri naturale, prune in stare proaspãtã, mere in stareproaspãtã; S.C. OLTINA S.A. produse lactate.

Industria constructoare de masini

Industria chimica: OLTCHIM SA si UZINA DE SODA GOVORA,ale caror produse sunt utilizate in industrie, agricultura si constructii si suntexportate in numeroase tari din intreaga lume.

industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului siafluentilor sai, realizand o productie de 1000 MW, din care 510 MW numai la

CHE Lotru-Ciunget, cea mai mare hirdrocentrala din Romania. exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele maiimportante unitati din acest domeniu sunt COZIA FOREST SA si CARPATINASA, prima avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de a douaprelucrarea acestuia si productia de mobila. Principalii parteneri la export sunttari ca Germania, Suedia, Belgia, Olanda.

b) Agricultura

In bazinul hidrografic Olt terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de 16441,6Km2 si respectiv 68% din suprafata totala.

In ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii, Bazinul hidrografic Olt este mareproducãtor de cereale, insã conditiile climatice din ultimii ani, in special din anul2002 au influentat mult sectorul agricol prin scãderea nivelului productiilorobtinute.

Pe judetele componente, principalele produse industriale si agricole din bazilulhidrografic Olt sunt prezentate sunt prezentate tabelar in cele ce urmeaza.





INHGA - DGA 42

Principalele produse industriale si agricole

JUDETUL PRODUSE INDUSTRIALE PRODUSE AGRICOLEHarghita minereuri, mobila, produse

alimentarecartofi, sfecla de zahar, grau,secara, orz, orzoaica

Covasna motoare electrice, cheresteaizolatori electrici, produsealimentare, tigarete, carbune

cartofi, cereale,sfecla de zahar,plante de nutret

Brasov masini, utilaje, prod.chimice,materiale de constr., produsealimentare, produse textile

cartofi, porumb, orz, ovaz, sfeclade zahar

Sibiu masini si echipamente, produsealimentare, confectii, pielarie,incaltaminte, mobila, sticlarie,ceramica, mijloace de transport

grau, porumb, secara, plante denutret, cartofi, legume, orzoaica

Valcea produse chimice, produsealimentare, carbune, sare

cereale, legume, cartofi, plantede nutret, plante uleioase

Olt titei, gaze naturale, otel, aluminiu,electrozi, cabluri el., tevi, rulmenti,osii si boghiuri, fibre si firesintetice, tesaturi, tricotaje siconfectii, preparate din carne,produse lactate, paste fainoase,zahar, vin pentru consum

porumb, paioase, legume,plante tehnice si de nutret

c) Turism

Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, infunctie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre deinteres turistic.

Datorita potentialului geografic turistii veniti in judetul Brasov pot practicaactivitati sportive atat vara cat si iarna.

Astfel, Poiana Brasov ofera turistilor o gama larga de sporturi practicabile iarnasau vara. Dintre acestea putem mentiona ski-ul, snowboard-ul, inotul, tenis decamp, alpinism etc.

Poiana Brasov, situata la poalele versantului de nord al Postavarului, detine ceamai densa si mai moderna dotare turistica montana din tara noastra: de laprimul hotel modern construit (Hotelul Sporturilor) la noile hoteluri de doua si treistele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru deechitatie, baze sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una detelegondola asigura accesul turistilor - si iarna al schiorilor - spre culmilePostavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleschi.

O alta atractie turistica o constituie statiunile balneo-climaterice, vestite pentruapele termale si frumusetea peisajului, ele constituind adevarate oaze de liniste,atat de recomandate pentru odihna si tratament. Pe langa tratamentul a boli,





INHGA - DGA 43

aceste statiuni ofera multiple posibilitati de petrecere a timpului liber prinefectuarea de drumetii si practicarea sporturilor de toate genurile.

Statiunea Baile Olanesti detine cel mai mare numar de izvoare minerale dinRomania si a obtinut Medalia de Aur la Expozitia Internationala de al Viena in1873 pentru calitatea curativa a apelor sale. Acestea sunt recomandate pentrutratamentul afectiunilor aparatului digestiv si urinar, afectiunilor digestive simetabolice.

Statiunea Baile Govora este renumita pentru pentru tratamentul afectiunilorrespiratorii, locomotorii si neurologice.

Izvoarele minerale de la Calimanesti - Caciulata sunt recomandate pentrutratamentul bolilor aparatului digestiv si celor asociate.

Statiunea Voineasa, asezata pe Valea Lotrului, este vestita pentru practicareasporturilor de toate felurile si a drumetiilor montane. Muntii inconjuratoriconstituie cadrul natural optim pentru practicarea sporturilor de iarna.

Repartizarea pe folosinte a terenurilor

Judetul Harghita

Suprafata totala a judetului Harghita este de 663.890 ha, din care 394.324 haeste teren agricol, ceea ce reprezinta 59 % suprafata totala si 41 % terenneagricol, adica 269.566 ha.

Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Harghita, in

perioada 2000-2006 este prezentata in tabelul urmator:SUPRAFATA (ha)CATEGORIA DE

FOLOSINTÃ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Arabil 92696 92729 92729 92729 92502 92504 91755

Pasuni 147820 148156 148156 148156 122405 122499 145479

Fanete si pajistinaturale

163329 164058 164058 164058 143725 143725 156293

Vii 77 77 77 77 35 35 35

Livezi 1414 1416 1416 1416 1416 1324 762

TOTAL AGRICOL 405336 406436 406436 406436 360083 360087 394324

Judetul Covasna

La sfarsitul anului 2005 din suprafata totala a judetului Covasna de 376000 ha,186289 ha o reprezintau terenurile agricole iar 189595 ha padurile.

Judetul Brasov

Fondul funciar al judetului Brasov in anul 2006, pe categorii de folosinta seprezinta astfel :





INHGA - DGA 44

Fondul funciar pe categorii de folosinte

SPECIFICARESUPRAFATA

(ha) %Suprafata judetului 536309 100,00Suprafata neagricola 239101 44,58Suprafata agricola 297208 55,42

Pasuni 118536 22,10

Fanete naturale 59044 11,00

Livezi + arbusti fructiferi 1428 0,01

Vii + hamei 179 0,00

Arabil 118021 22,01

Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Brasov in perioada 2002 - 2006

SPECIFICARE SUPRAFATA(ha)

Anul 2002 2003 2004 2005 2006 Arabil 118151 118118 118094 118060 118021

Pasuni 119890 119890 119890 119877 118536

Fanete naturale 56577 56575 56574 56569 59044

Vii + hamei 188 188 188 188 179

Livezi + arbusti fructiferi 2561 2561 2561 2561 1428

Suprafata agricola 297367 297332 297307 297255 297208

Judetul Sibiu

Fondul funciarSuprafata administrativa a judetului Sibiu este de 543.248 ha, pondereaprincipala fiind reprezentata de terenuri agricole (56%) si terenuri cu vegetatieforestiera (34%), terenurile neagricole ocupand doar 10% din suprafata totala.

Repartitia solurilor pe categorii de folosinte

CLASA DEPRETABILITATE

CATEGORIA DEFOLOSINTA

SUPRAFATA(ha)

Arabil 115973

Pajisti naturale 182681

Patrimoniul viticol 2759

Patrimoniul pomicol 4894

Terenuri agricole

Total 306370Paduri 204124

Terenuri negricole 32817

TOTAL GENERAL 543248

Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte


(ha)Anul 2002 2003 2004 2005 2006

Arabil 116404 116039 116268 115973 115973

Pasuni 107222 106994 106925 106895 106895

Fanete naturale 75479 75402 75400 75786 75786

Vii 2759 2759 2759 2759 2759



UTILIZAREA TERENURILOR







INHGA - DGA 45


(ha)

Anul 2002 2003 2004 2005 2006Livezi 5269 5275 5275 4894 4894

TOTAL AGRICO 307133 306749 306627 306307 306307

Judetul Valcea

Repartitia solurilor pe categorii de folosinta

Tinand cont de forma de proprietate si de tipul de teren, situatia fondului funciaral judetului Valcea in anul 2006 se prezinta astfel:

SUPRAFATASPECIFICARE

ha %

TEREN AGRICOL TOTAL 245920 100,00

Pasuni naturale 108738 44,22

Arabil 87962 35,77

Fanete 31674 12,88

Plantatii viticole 3968 1,61

Plantatii pomicole 13578 5,52

Evolutia suprafetei agricole in judet in perioada 2002 - 2006

Anul 2002 2003 2004 2005 2006

Suprafata(ha)

245138 244582 245290 246071 245920

Repartizat in teritoriu, situatia fondului funciar al judetului evidentiazurmtoarele categorii de folosinta:

1) Teren agricol – arabil, psune, fanete, livezi, vii - 245920 ha;

2) Pduri –la fondul forestier de stat si la fondul forestier privat 290880 ha (total50,46% din total terenuri);

3) Ape curgtoare, lacuri - 12544 ha (2,18%);

4) Drumuri si ci ferate - 6877 ha (1,19%);

5) Cldiri, curti - 11498 ha (2.10%);

6) Alte folosinte - 8758 ha (1,52%).

Pe teritoriul judetului Valcea solurile existente prezint o mare varietate. Acestlucru se datoreaz diversittii conditiilor geografice dar si celor patru factori cede-a lungul timpului au contribuit la formarea lor: clima, materialul parental,fenomenele biologice si forma de relief.

Transformarea terenurilor, a solurilor prin defrisri sau prin cultivarea pantelordealurilor este dificil la nivelul judetului, pentru c implic costuri mari sipericole pentru mediu. Pe luncile raurilor Olt, Oltet, Lotru, Bistrita solurileintalnite sunt de tip aluvial.

Dup utilizarea fizic a solurilor, suprafata teritoriului judetului Valcea se

prezint astfel: terenul agricol reprezint 42.66 % din total suprafat, pdurile si







INHGA - DGA 46

alte terenuri cu vegetatie forestier 50,46%, curtile si cldirile ocup 2.1 % dinsuprafete, apele si lacurile 2,18%, alte suprafete ocupand doar 1,52%.

Judetul Olt

Suprafata agricola la nivelul judetului Olt este de 437845 ha repartizata astfel:

• arabil – 391254 ha

• pasuni naturale – 32 650 ha

• fanete naturale – 300 ha

• patrimoniu viticol – 7392 ha

• patrimoniu pomicol – 6249 ha,

suprafata care este in scadere cu 538 ha fata de anul precedent. S-auinregistrat scaderi ale suprafetelor: pasuni, vii si livezi, in timp ce suprafataarabila a crescut cu 255 ha.

Principalele cai rutiere si feroviare

Prin pozitia sa in centrul teritoriului Romaniei, caile de comunicatii joaca un rolesential nu numai pentru acest bazin hidrografic, ci si pentru tara.

Lungimea drumurilor publice in bazinul hidrografic Olt este de circa 6500 km dincare 620 km drumuri nationale (europene – E68, E70, E81), iar restul drumuri judetene si comunale. Si caile ferate sunt destul de dezvoltate in bazin,lungimea acestora depasind 700 km.

Date generale sintetice privind accesul populatiei la sistemele centralizatede alimentare cu apa si canalizare publica

Din totalul populatiei din bazinul hidrografic Olt de 2111239 locuitori, un numarde 1156186 locuitori (54,7%)sunt racordati la sistemele centralizate dealimentare cu apa, iar 971195 locuitori (46,0%) sunt racordati la sistemelepublice de canalizare.

Dintr-o analiza mai de detaliu a datelor de care se dispune se desprindurmatoarele aspecte:

•

din totalul populatiei urbane, 84,8% este racordata la sistemelecentralizate de alimentare cu apa, procentele cele mai mari de racordarifiind in judetele Covasna si Sibiu (95,8%), iar cele mai mici in judeteleValcea (68,5) si Olt (61,4%);

• din populatia urbana aferenta bazinului hidrografic Olt numai 73% esteracordata la sistemele publice de canalizare, procentele maxime fiind in judetele Sibiu (87,4%) si Covasna (79,2%) iar cele mai mici in judeteleValcea (63,4%) si Olt (54,4%);

• 14,1% din populatia rurala este racordata la sisteme centralizate dealimentare cu apa, procentele cele mai mari de populatie racordata fiind

in judetele Sibiu (38,7%), Brasov (34,7%) si Harghita (22,9%), in timp ce



PRINCIPALELE CAI RUTIERE, FEROVIARE SI NAVIGABILE







INHGA - DGA 47

ponderea cea mai mica se prezinta in judetele Covasna (10,9%), Valcea(4,5%) si Olt (4,38%);

• din totalul populatiei rurale numai 1,4% este racordata la un sistem publicde canalizare, cel mai mare procent de racordare fiind in judetul Brasov(4,9%) in timp ce in judetele Sibiu si Olt nu exista la data realizarii acesteistatistici nici o localitate rurala racordata la sisteme publice decanalizare.

2.2. EVALUAREA RESURSELOR HIDROLOGICE (NATURALE) DE APA DESUPRAFATA SI A RESURSELOR DE APA SUBTERANA

2.2.1. Evaluarea resurselor hidrologice de apa de suprafata

Resursele de apa de suprafata ale bazinului hidrografic Olt se compun din

resursele hidrologice ale cursurilor de apa din bazin si ale lacurilor naturale.

Evaluarea acestor resurse nu este posibila fara existenta unor date hidrologicesigure, determinate pe baza unor valori aduse la zi si pe o perioada de timpdestul de intinsa pentru a putea include variatiile multianuale ale regimuluiapelor.

In structura retelei hidrologice de pe teritoriul unitatii bazinale de gestionare aapelor Olt se gasesc 7 statii hidrologice: miercurea Ciuc, Sf Gheorghe, Brasov,Sibiu, Rm Valcea, Horezu si Slatina care cuprind un numar de 101 de statiihidrometrice.

Principalele activitati hidrometrice desfasurate pentru cunoasterea apelor sunt:• masurarea nivelului apei la statiile hidrometrice de pe rauri si canale, la

folosinte, in bazine reprezentative si pentru studiul unor problemespeciale, la lacurile de acumulare si naturale, la foraje;

• masurarea debitului de apa la statiile hidrometrice de pe rauri si canale,la folosinte, in bazine reprezentative, la sectiunile statelit si izvoare;

• masurarea debitului de aluviuni in suspensie si analize granulometrice lastatiile hidrometrice de pe rauri si canale, in bazine reprezentative sipentru studiul unor probleme speciale, la lacurile de acumulare sinaturale, la foraje si izvoare;

• observatii si masuratori asupra precipitatiilor la statiile hidrometrice de perauri si canale, in bazine reprezentative si pentru studiul unor problemespeciale, la lacurile de acumulare si naturale;

• masurarea grosimii si densitatii stratului de zapada pe platforme si profilenivometrice;

• masurarea evaporatiei pe lacuri de acumulare si naturale, la suprafatasolului si a zapezii;

• recoltarea probelor de apa pentru determinarea caracteristicilor fizico –chimice si RA, la statiile hidrometrice de pe rauri si canale, acumulari si

foraje.







INHGA - DGA 48

Importanta statiilor hidrometrice in cunoasterea resurselor hidrologicenaturale ale apelor de suprafata, in gestionarea acestor resurse, ca si in

managementul riscului la inundatii este binecunoscuta si nu necesita altecomentarii. Ca urmare, in prezentul studiu se fac numai cateva referiri asuprarezultatelor ce se obtin in urma prelucrarii datelor furnizate de la statiilehidrometrice. Ele constau in:

• studii hidrometrice cu reconstituirea regimului natural de scurgerela statiile hidrometrice de pe rauri si canale, din bazinereprezentative si pentru studiul unor probleme speciale, de pelacuri naturale si de acumulare;

• documente pentru intocmirea anuarului pe tara;

• determinarea transportului de aluviuni pe organisme de apa si labaraje de stingerea torentilor;

• bilantul zilnic al apei pe sectoare de rau implicate in alimentareacu apa / alte folosinte importante;

• evidentierea si determinarea pierderilor de apa pe sectoare de raucaracteristice;

• sinteze asupra unor fenomene hidrologice periculoase (viiturideosebite, secete hidrologice si fenomene de inghet severe);

• aportul de aluviuni in / din lacurile de acumulare;

• validarea si transmiterea datelor necesare elaborarii avertizarilor siprognozelor hidrologice;

• actualizarea datelor pentru prognoza hidrologice, chei limnimetricereactualizate o data la 3 luni sau ori de cate ori este cazul.

In bazinul hidrografic Olt functioneaza 7 statii hidrologice: Miercurea Ciuc,Sfantu Gheorghe, Brasov, Sibiu, Ramnicu Valcea, Horezu si Slatina.

Statiile hidrometrice arondate la DA Olt si principalele caracteristici ale acestoracaracteristice se prezinta in tabelul urmator.



RETEAUA HIDROMETRICA






INHGA - DGA

STATII HIDROMETRICE ARONDATE LA BAZINUL HIDROGRAFIC

Coordonate geograficeNR.

CRT RIUL

CODUL

CADASTRAL

STATIA

HIDROMETRICA

An

infiintare Latitudine Longitudine

1 OLT VIII.1 TOMESTI 1949 46 31 20 25 46 11

2 OLT VIII.1 SANCRAENI 1932 46 18 45 25 50 35

3 OLT VIII.1 MICFALAU 1918 46 02 41 25 50 48

4 OLT VIII.1 SF. GHEORGHE 1973 45 50 58 25 48 23

5 OLT VIII.2 PODU OLT 1997 45 45 55 25 44 54

6 OLT VIII.1 FELDIOARA 1898 45 50 50 25 36 00

7 OLT VIII.1 HOGHIZ 1932 46 00 02 25 17 52

8 OLT VIII.1 SEBES 1949 45 39 22 24 18 11

9 OLT VIII.1 CORNET 1966 45 23 31 24 18 04

10 MADARASUL MARE VIII.1.10 MADARAS 1978 46 29 43 25 44 12

11 FRUMOASA VIII.1.14.2 FRUMOASA 1990 46 27 03 25 51 18

12 FISAG VIII.1.26 ARMASENII NOI 1982 46 18 55 25 57 38 13 RAUL NEGRU VIII.1.45 LEMNIA 1999 45 59 28 26 11 14

14 RAUL NEGRU VIII.1.45 RECI 1932 45 49 54 25 55 21

15 CASIN VIII.1.45.8 PLAIESII DE JOS 1983 46 07 13 26 08 10

16 CASIN VIII.1.45.8 RUSENI 1949 45 59 28 26 09 40

17 COVASNA VIII.1.45.18 COVASNA 1987 45 50 26 26 10 50

18 COVASNA VIII.1.45.18 BOROSNEUL MARE 1952 45 50 12 26 01 09

19 TELIU VIII.1.45.22.7 TELIU 1987 45 41 29 25 51 32

20 GHIMBASEL VIII.1.48 RASNOV 1953 45 35 02 25 28 04

21 TIMIS VIII.1.48.3 DAMBUL MORII 1979 45 36 22 25 39 36

22 BARSA VIII.1.50 ZARNESTI 1929 45 33 27 25 19 36

23 TURCU VIII.1.50.4 MOECIU DE SUS 1976 45 26 32 25 21 55

24 TURCU VIII.1.50.4 TOHANU NOU 1964 45 30 47 25 22 18

25 HOMOROD (CIUCAS) VIII.1.51 DUMBRAVITA 1974 45 45 23 25 27 05 26 AITA VIII.1.64 AITA MARE 2003 45 58 05 25 33 48

27 BARAOLT VIII.1.66 BARAOLT 1981 46 04 01 25 36 28

28 OZUNCA VIII.1.66.3 BATANII MARI 1979 46 05 53 25 42 44

29 CORMOS VIII.1.67 BRADUT 1979 46 07 46 25 38 49










INHGA - DGA

Coordonate geograficeNR.CRT

RIULCODUL

CADASTRALSTATIA

HIDROMETRICAAn

infiintare Latitudine Longitudine

92 OLTET VIII.1.173 NISTORESTI 1954 45 05 17 23 47 46 93 OLTET VIII.1.173 OTETELIS 1927 44 43 55 23 53 09

94 OLTET VIII.1.173 BALS 1920 44 21 09 24 05 39

95 TARAIA VIII.1.173.3 POLOVRACI 1987 45 10 50 23 48 32

96 CERNA VIII.1.173.9 CERNA 1966 45 11 21 23 50 26

97 CERNA VIII.1.173.9 MACIUCA 1953 44 51 55 24 02 16

98 GEMARTALUI VIII.1.173.13 GROPSANI 1958 44 27 26 23 55 05

99 IMINOG VIII.1.174 MARUNTEI 1979 44 13 07 24 27 22

100 TESLUI VIII.1.175 PIELESTI 1979 44 20 21 23 55 05

101 TESLUI VIII.1.175 RESCA 1953 44 11 43 24 23 24



SCURGEREA MEDIE ANUALA







INHGA - DGA 53

In tabelul de mai jos se prezinta o serie de parametri caracteristici ai scurgerii insectiunile Sebes Olt pe raul Olt, Reci pe Raul Negru, Talmaciu pe raul Cibin, Valea luiStan pe raul Lotru si Bals pe raul Oltet.

PARAMETRII HIDROLOGICI

RAULSTATIA

HIDROMETRICA F

(km2)

Hmed (m)

Qmma

(m3 /s)

Qmax 1% (m

3 /s)

Qmed. lun. min.95% (m

3 /s)

R(kg/s)

Olt Sebes Olt 10990 748 82.50 1820 15.5 15.00

Raul Negru Reci 1698 760 8.29 305 0.42 2.37

Cibin Talmaciu 2190 713 14.90 665 2.48 4.66

Lotru Valea lui Stan 921 1424 17.50 770 3.35 5.00

Oltet Bals 2095 414 10.80 1160 0.35 42.60

NOTA: Valorile debitelor de mai sus sunt calculate pentru regimul natural de scurgere.

Debitele medii lunare minime si zilnice cu asigurarea de 80, 90, 95 si 97% suntprezentate in anexa 10.

Stocul mediu multianual al Oltului la varsarea in Dunare ete de 5301 mil.m3,ceea ce corespunde unui debit mediu multianual de 168 m3/s.

Trebuie precizat ca in anii secetosi, asa cum a fost spre exemplu anul 1990,stocul anual al raului Olt a fost de 2998 mil.m3, adica de numai 56,5% dinstoculmediu multianual.

Debitele medii multianuale pentru raul Olt si unii dintre afluentii sai maiimportanti, in sectiuni de inchidere situatia sunt prezentate in anexa 11, iar in

anexa 12 sunt prezentate date privind scurgerea solida.Fenomenul de inghet si efectele asociate

Data fiind intinderea bazinului hidrografic Olt pe aproape 3o longitudine estica silatitudine nordica precum si diversitatea fizic-geografica a acestui bazin,fenomenul de inghet se manifesta in mod diferit pe cele trei sectoare: superior,mijlociu si inferior.

Astfel, numarul mediu anual cu temperaturi negative este de 70 – 100 indepresiunea Transilvaniei ajungand la peste 200 de zile in zona muntilor inalti.

Detalii privind perioadele in care se manifesta fenomenul de inghet in bazinul

hidrografic Olt sunt prezentate in anexa 13.Ani si perioade de ani secetosi si ploiosi

Configuratia si asezarea bazinului hidrografic Olt face sa existe in lungulbazinului sau mai multe diferente in ceea ce priveste perioadele ploioase sausecetoase. Daca in ceea ce priveste anii secetosi acestia se manifesta cuprecadere in sectorul sudic al bazinului si uneori chiar in cel mijlociu, anii ploiosise manifesta in general, chiar daca nu simultan in tot bazinul hidrografic alOltului.

Cei mai secetosi ani in zona inferioara a bazinului hidrografic Olt au fost 1942 –1945, 1990, 2002 si 2007 iar in Podisul Transilvaniei in perioada 1950 – 1953.







INHGA - DGA 54

Ca ani ploiosi, se pot considera 1932 - in partea superioara si mijlocie abazinului hidrografic Olt - si 1923, 1924, 1930, 1932, 1939, 1941 si 1948 pe

cursul sau inferior ani in care dealtfel au avut loc si viituri semnificative. Astfel,la statia hidrometrica Sebes – Olt debitul maxim inregistrat a fost de 1550 m3/s(p = 1,5%), in aul1948 acelasi rau avand la Rm Valcea un debit de 2580 m3/s.

Viituri mari s-au produs si in anii 1972, 1975, 1991, 1998 (ianuarie – februarie),2000. Dealtfel, debitul maxim istoric pe raul Olt s-a produs in anul 1972(octombrie) de 2900 m3/s la Izbiceni.

Lacuri naturale

In bazinul hidrografic Olt exista numeroase lacuri naturale ele fiind in marea lormajoritate lacuri glaciare. Printre cele mai importante lacuri glaciare sementioneaza: Iezerul – Fagaras, Zirna, Jgheboasa, Geamanul de Sus si de Jos,Musetescu, Mioarelor, Scolca, Bandea, Galasescu, Vistea, Galbenul (2 lacuri),Podul Gurghiului, Budas, raiosu, Hartegu, Paltinu, Caltun, Urlea (S = 2 ha, h = 4m), Podragu (S = 2,88 ha, h = 15,5 m), Podragel (S = 0,71 ha, h = 3 m),Doamnei (S = 0,51 ha, h = 1,5, m), Avrig (S = 1,47 ha, h = 4,5 m), Balea (S =4,65 ha, h = 11,35 m), Iezerul Mare (S = 3,41 ha, h = 13,3 m), Iezerul Mic (S =0,25 ha, h = 1,7 m), Iezerul Pasarii (S = 0,3 ha, h = 3 m), Lacul lui Vdal (S =0,59 ha, h = 3,6 m), Calcescu Mic (S = 0,16 ha, h = 2,9 m), Calcescu (S = 3,02ha, h = 9,3 m), Zanoaga Mare (S = 0,97 ha, h = 1,05 m).

2.2.2. Evaluarea resurselor de apa subterana

Cunoasterea resurselor/rezervelor de apa subterana pe corpuri de apa estenecesara la elaborarea planurilor de amenajare ale bazinelor hidrografice inscopul identificarii resurselor de apa disponibile pentru satisfacerea folosintelorde apa si pentru identificarea infrastructurilor ingineresti necesare asigurariidisponibilului la sursa.

Resursele de ape subterane evaluate in anul 1995 s-au atribuit pe corpurile deape subterane delimitate in perioada 2003-2005 conform Directivei Cadru a Apei, tinand seama in ceea ce priveste clasificarea acestora de prevederileinstructiunilor tehnice aprobate prin Ordinul nr. 146/1998 al Agentiei Nationalepentru Resurse Minerale.

In cadrul bazinului hidrografic Olt au fost delimitate un numar de 14 corpuri deapa subterana, dintre care 10 corpuri sunt de tip poros permeabil delimitate indepozite de varsta cuaternara, pleistocen inferior-romaniana, sarmatiana siprecambrian superioara, 2 corpuri de tip fisural-carstic, cantonate in depozitede varsta cretacica si doua corpuri de tip fisural-carstic, dezvoltate in depozite jurasice si cretacice.

In cazul corpurilor de ape subterane freatice in numar de 10, au fost calculateresursele conform metodologiei cunoscute. Harta corpurilor de ape subteranefreatice pentru care s-au calculat resursa este prezentata alaturat impreuna cugraficul repartitiei resurselor si valorile resurselor totale obtinute.



CORPURILE DE APE SUBTERANE FREATICE







INHGA - DGA 55

Repartitia resurselor de ape subterane pe corpurile de ape subterane freaticedin cadrul bazinului hidrografic Olt

Situatia resurselor de apa pentru corpurile de ape subterane freatice din cadrulbazinului hidrografic Olt

Din prelucrarile efectuate rezulta ca resursa cea mai mare de apa freatica estecantonata in corpul ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior, care ocupa osuprafata de 3574,51 km2 si caruia ii corespunde o resursa calculata de7497,24 l/s. Cele mai mici resurse determinate in cadrul bazinului hidrografic Oltsunt cele calculate pentru corpurile de apa care se dezvolta in zona montana,

ROOT03 (Muntii Persani), ROOT04 (Muntii Barsei) si ROOT14 (Vanturarita-

Codul corpuluide ape

subterane

Numele corpului de apasubterana

Suprafatacorpului de

apasubterana

(km2)

Modulul deexploatare(l /s/km2)

Resursa totde apa

(l /s)

ROOT01 Depresiunea Ciuc 269,36 0,15 40,40

ROOT02 Depresiunea Brasov 1917,14 0,50-1,50 2292,47

ROOT03 Muntii Persani 264,08 0,40 105,63

ROOT04 Muntii Barsei 238,43 0,40-1,25 193,08

ROOT05 Depresiunea Sibiu 182,89 0,07-2,00 137,68

ROOT06 Lunca paraului Hartibaciu 100,66 0,30-0,50 40,27

ROOT07 Depresiunea Fagaras 1172,28 0,05-3,00 1081,39

ROOT08Lunca si terasele Oltului

inferior

3574,51 0,10-4,50 7497,24

ROOT09Lunca Dunarii (Bechet-Turnu Magurele)

95,72 3,00 287,16

ROOT14 Vanturarita-Buila 21,75 2,00 43,50

Resursele totale ale corpurilor de ape subterane freatice 11718,82







INHGA - DGA 56

Buila). Aceste resurse sunt cantonate in acvifere de tip carstic - fisural saufisural - carstic; ca urmare a suprafetelor mici ale acestor corpuri resursa este

redusa.

S-au calculat, de asemenea, resursele de apa si pentru cele patru corpuri deape subterane de adancime ROOT10 (Depresiunea Ciucului) de varstaprecambrian superioara, ROOT11 (Depresiunea Brasov) de varsta cretacica,ROOT12 (Nocrich - Bunesti) de varsta sarmatiana si ROOT13 (VestulDepresiunii Valahe) de varsta pleistocen inferior-romaniana.

Repartitia resurselor de ape subterane pe corpurile de ape subterane deadancime in cadrul bazinului hidrografic Olt

Situatia resurselor de apa pentru corpurile de ape subterane de adancime dincadrul bazinului hidrografic Olt

Codul corpuluide ape

subterane

Numele corpului deapa subterana

Suprafatacorpului de apa

subterana(Km2)

Modululde

exploatare(l /s/km2)

Resursa totalade apa

(l /s)

ROOT10 Depresiunea Ciuc 306,03 1,14 348,87

ROOT11 Depresiunea Brasov 1803,41 1,00 1803,41

ROOT12 Nocrich-Bunesti 621,56 0,50 310,78

ROOT13Vestul DepresiuniiValahe

12584,35 0,40-3,00 13117,62

Resursele totale ale corpurilor de ape subterane de adancime 15580,68



CORPURILE DE APE SUBTERANE DE ADANCIME







INHGA - DGA 57

2.3. RESURSELE SOCIO – ECONOMICE DE APA DE SUPRAFATA SI

SUBTERANA

2.3.1. Resursele socio-economice de apa de suprafata

Din punct de vedere al gestionarii / managementului lor, resursele de apa seclasifica in doua categorii principale:

• resurse hidrologice, numite si resurse naturale, fizice sau teoretice; si,

• resurse socio economice de apa.

In paralel, unii specialisti identifica si alte categorii de resurse de apa cum ar firesursele tehnic utilizabile sau economic utilizabile, determinate apreciativ ca

parte din resursele hidrologice (naturale). Aceste tipuri de resurse au doar uncaracter orientativ, nu prezinta un interes practic imediat si sunt legate direct deetapa de dezvoltare economica si tehnologica a societatii. Dealtfel, in prezentaceste notiuni sunt tot mai putin utilizate.

In ultimul deceniu, in unele tari s-a introdus si conceptul de resurse mobilizabilede apa. Acest concept pleaca de la ideea ca resursele de apa trebuie abordatesi sub aspectul folosintelor de apa. In acest sens, conceptul de resursemobilizabile de apa cauta sa defineasca acele resurse care pot fi utilizate fara aproduce conflicte de apa intre folosinte sau utilizatori. Conceptul de resursemobilizabile nu a capatat insa o raspandire larga, deoarece prin introducereaconceptelor de dezvoltare durabila si de management integrat al apei,

dezideratele conceptului de resurse mobilizabile sunt satisfacute.

Unul dintre obiectivele majore ale gestionarii resurselor de apa estetransformarea resurselor hidrologice (naturale) in resurse utilizabile in diferitescopuri de catre societate. Resursele astfel obtinute poarta denumirea deresurse socio-economice. Aceste resurse se obtin prin intermediul unor proiecteingineresti sau de infrastructura si constituie acea parte a resurselor naturale(fizice) care pot fi disponibilizate pentru a fi utilizabile. De aceea, aceste resursese mai numesc si disponibil la surse, sau pur si simplu, resurse de apa.

Cunoasterea resurselor socio – economice de apa este deosebit de importantain gestionarea resurselor de apa, deoarece rezultatele calculelor in sectiunile debilant, care identifica deficite sau excedente de apa, trebuie judecatecomparative cu resursele socio – economice existente in acea sectiune, de aicirezultand fie necesitatea unor noi proiecte de infrastructura care sa transformeinca o parte din resursele hidrologice in resurse socio – economice, fieadoptarea unor masuri nestructurale (administrative – financiare, institutionaleetc.).

Resursele socio-economice de apa pot fi, in functie de provenienta, resurse deapa de suprafata si resurse subterane.

La prima vedere, conform definitiei generale a notiunii de resurse socio-economice, ar rezulta ca resursele socio-economice de suprafata ar ficonstituite din suma volumelor utile si a volumelor din rezerva de fier ale







INHGA - DGA 58

lacurilor de acumulare, precum si a volumelor medii derivate din alte bazinehidrografice. Nu trebuie uitat insa ca in acelasi timp resursele socio-economice

de apa reprezinta in fapt disponibilul de apa la sursa. Din acest punct devedere, rezulta ca pot fi considerate ca resurse socio-economice de apa sivolumele de apa utilizabile din lacurile naturale, precum si stocurile lichide mediimultianuale disponibile in regim natural pe cursurile de apa. Acest disponibil inregim natural a fost determinat pe baza debitelor medii lunare minime cuasigurarea de 95%.

Ca urmare a acestor considerente, a rezultat ca resursele socio-economice deapa de suprafata ale bazinului hidrografic Olt din raurile interioare totalizeaza2237,71 mil. m3/an din care:

- disponibil in regim natural – 994,7 mil.m3 /an

- din lacuri de acumulare – 1243,01 mil. m3 /an.

Trebuie facuta remarca, ca in bazinul hidrografic Olt se afla derivatia Topolog –Vidraru cu un debit instalat de 2,35m3/s care transfera apa din acest bazin inbazinul hidrografic Arges.

Rezerve de apa din transele utile ale lacurilor de acumulare din B.H. Olt

Volum acumulat (mil.mc.)

Nr.crt.

Denumire Detinator LaNmin.energ.

Nmin.expl.

La NNR

Ordinea deprioritate

1. Mesteacanu D.A. Olt 0.435 0.575 a.a.pop (0.3 mc/s)

2. Frumoasa D.A. Olt 6.5 7.6 a.a.pop (0.2 mc/s)3. Sacele D.A. Olt 15.0 25.0 a.a.pop+ind

(2.05mc/s)

4. Dopca D.A. Olt 0.11 0.66 a.a.pop (0.08mc/s)

5. Gura-Raului D.A. Olt 14.015.0

15.5 a.a.pop+energ(1.44 mc/s+Qi=7.8mc/s)

6. Sadu II S.H. Sibiu 0.049 0.146 a.a.pop+energ(0.715

mc/s+Qi=5.62mc/s)

7. Bradisor S.H. Valcea 22.436.5

39.7 a.a.pop (1.2 mc/s)

8. Rm. Valcea S.H. Valcea 5.845.32

11.17 a.a.ind (0.08)

9. Raureni S.H. Valcea 1.694.32

7.64 a.a.ind (1.2 mc/s)

10. Govora S.H. Valcea 3.959.11

12.82 a.a.ind+irig(13.5+1.2 mc/s)

11. Babeni S.H. Valcea 29.2

45.0

52.05 a.a.irig (3.88 mc/s)







INHGA - DGA 59

Volum acumulat(mil. mc.)

Nr.

crt. Denumire Detinator LaNmin.energ.Nmin.expl.

La NNR

Ordinea de

prioritate

12. Ionesti S.H. Valcea 9.317.3

29.7 a.a.irig (4 mc/s)

13. Zavideni S.H. Valcea 19.7239.64

55.83 2 prize a.a.irig(4.0 mc/s)

14. Dragasani S.H. Valcea 22.0454.43


15. Strejesti S.H. Slatina 70.09157.11

191.67 2 prize (14.3 mc/s)

16. Arcesti S.H. Slatina 22.27

37.6

53.6 a.a.ind+2 prize irig.

(3+12.1 mc/s)17. Slatina S.H. Slatina 4.48

14.2918.97 a.a.ind+irig

(1.6 + 10.8 mc/s)18. Ipotesti S.H. Slatina 25.8

69.8999.34 4 prize irig (35.92

mc/s)

19. Draganesti S.H. Slatina 20.344.02


20. Frunzaru S.H. Slatina 25.8669.32

91.75 a.a.irig (56.86mc/s)

21. Rusanesti S.H. Slatina 20.7834.93


22. Izbiceni S.H. Slatina 18.0349.06

62.8 a.a.irig (4.56 mc/s)

Pe sucursale ale SC HIDROELECTRICA volumele utile ale altor lacuri deacumulare, necuprinse in tabelul de mai sus sunt prezentate in tabelele de lacapitolul 3.4. – Producerea energiei electrice.

2.3.2. Resursele socio-economice de apa subterana

In ceea ce priveste resursa socio-economica de apa subterana, aceasta estedata de disponibilul de apa pus la dispozitia societatii prin intermediul unorinfrastructuri ingineresti denumite generic captari (izvoare, drenuri, puturi cudiametru mare, fronturi de captare prin foraje in cazul apelor subterane freatice

si de adancime).

Resursele socio-economice totala de apa subterana sunt estimate la nivelulanului 2006 ca fiind de 119,4 mil. m3/an.

Dinamica realizarii balantei de apa dupa anul 2000 arata scaderea continua avolumelor de apa urmare a scoaterii din functiune a unor capacitati industriale,zootehnice, irigatii, etc., pe de o parte si micsorarea continua a capacitatilorramase in functiune, pe de alta parte.

Alaturi de scoaterea din functiune a importante capacitati ale folosintelor deapa, la diminuarea volumelor de apa utilizate de beneficiari s-a adaugat si

obligativitatea punerii in functiune a contorizarii folosirii apei. In mod firesc si







INHGA - DGA 60

conform legislatiei promulgate contorizarea ar fi trebuit sa inceapa de lautilizator (populatie, agent economic) si sa se incheie cu contorizarea la sursa.

Practica a dovedit ca nu s-a intamplat mereu asa, dar in prezent una dinconditiile atribuirii autorizatiei de gospodarire a apelor este existentadispozitivelor de masurare a debitelor/volumelor de apa.

Date privind captarile de apa din subteran (freatic si de adancime), drenuri siizvoare prezentate in anexele 14, 15, 16 si 17.







INHGA - DGA 61

CAPITOLUL 3

FOLOSINTELE ACTUALE SI CERINTELE LOR DE APA

3.1. ALIMENTAREA CU APA IN SISTEM CENTRALIZAT A POPULATIEI SISISTEMUL PUBLIC DE CANALIZARE

3.1.1. Alimentarea cu apa in sistem centralizat a populatiei

Pe teritoriul bazinului hidrografic Olt exista un numar de 288 de localitati dincare 37 sunt municipii si orase.

Repartizarea acestora pe judete este dupa cum urmeaza:

NR.CRT.

JUDETULNUMAR MUNICIPII

SI ORASEASEZARIRURALE

1 Harghita 4 16

2 Covasna 4 31

3 Brasov 9 32

4 Sibiu 5 28

5 Valcea 10 77

6 Olt 5 67TOTAL 37 251

Pe judete, situatia racordarii populatiei la sistemele centralizate de alimentarecu apa si canalizare se prezinta astfel:

POPULATIARACORDATA LA

SISTEMECENTRALIZATE DE

ALIMENTARE CU APA


SISTEME PUBLICEDE CANALIZARE

NR.CRT.

JUDETULPOPULATIA

TOTALA

numar % numar %

1 Harghita 127763 69944 54,7 44000 34,4

2 Covasna 210705 116683 55,4 98345 46,7

3 Brasov 621568 488340 78,5 419264 67,4

4 Sibiu 269171 220975 82,1 178852 66,4

5 Valcea 413245 131904 31,9 115134 27,8

6 Olt 468787 128340 27,4 115600 24,7

TOTAL 2111239 1156186 42,8 974195 46,0

Pe judete si pe medii de locuire (urban si rural), situatia accesului populatiei lasistemele centralizate de alimentare cu apa si canalizare se prezinta astfel:







INHGA - DGA 62

a. in mediul urban


SISTEMECENTRALIZATE DE

ALIMENTARE CU APA



NR.CRT.

JUDETULPOPULATIA

URBANA

numar % numar %

1 Harghita 64197 55355 86,20 44000 68,50

2 Covasna 110324 105738 95,80 87400 79,20

3 Brasov 468361 435092 92,90 366016 78,10

4 Sibiu 204613 195985 95,78 178852 87,40

5 Valcea 177080 121314 68,50 112329 63,40

6 Olt 189123 116100 61,40 102890 54,40TOTAL 1213698 1029584 84,80 891487 73,40

b. in mediul rural


SISTEMECENTRALIZATE

DE ALIMENTARECU APA



NR.CRT.

JUDETULPOPULATIA

RURALA

numar % numar %

1 Harghita 63556 14589 22,90 - -2 Covasna 100381 10945 10,90 2400 2,40

3 Brasov 153207 53248 34,70 7505 4,90

4 Sibiu 64558 24990 38,70 - -

5 Valcea 236165 10590 4,50 2805 1,20

6 Olt 279664 12240 4,38 - -TOTAL 879541 126602 14,10 12710 1,40

Din totalul localitatilor existente in bazinul hidrografic Olt 232 au sistemecentralizate de alimentare cu apa, repartizate pe judete si pe medii astfel:

NUMAR LOCALITATI CURETEA DE DISTRIBUTIE A

APEI

NR.

CRT. JUDETULMediu urban Mediu rural

1 Harghita 9 39*

2 Covasna 5 19

3 Brasov 10 35

4 Sibiu 10 21*

5 Valcea 11 29

6 Olt 8 37TOTAL 53 179

* Cuprind intreg judetul

In ceea ce priveste lungimea simpla a retelei de distributie a apei pe judete sipe medii de locuire aceasta este dupa cum urmeaza:







INHGA - DGA 63

LUNGIMEA RETELEI

DE ALIMENTARE CUAPA(km)

NR.CRT.

JUDETUL

urban rural

TOTAL(km)

1 Harghita 402,40 625,30 1027,70

2 Covasna 200,20 170,80 371,00

3 Brasov 882,10 630,60 1512,70

4 Sibiu 591,20 256,20 847,40

5 Valcea 550,60 463,80 1014,40

6 Olt 363,70 481,30 845,00TOTAL 2990,20 2698,00 5618,20

3.1.2. Sisteme publice de canalizare

Din cele 288 de localitati din bazinul hidrografic Olt 92 au sisteme publice decanalizare dupa cum se prezinta in tabelul urmator.

Numarul localitatilor racordate la sistemele publice de canalizare, pe judete si pe medii

NUMAR LOCALITATI CAREDISPUN DE SISTEME

PUBLICE DE CANALIZARENR.CRT.

JUDETUL

Mediu urban Mediu rural

1 Harghita 9 39

2 Covasna 5 11

3 Brasov 10 6

4 Sibiu 10 5

5 Valcea 11 5

6 Olt 8 2

TOTAL 53 39

Repartitia lungimii retelei de canalizare pe judete

NR.CRT.

JUDETUL

LUNGIMEA RETELEIPUBLICE DECANALIZARE

(km)1 Harghita 246,10

2 Covasna 161,20

3 Brasov 650,90

4 Sibiu 442,70

5 Valcea 309,50

6 Olt 247,50

TOTAL 2057,90

Alimentarea cu apa potabila

In anul 2006, in bazinul hidrografic Olt au functionat un numar de 162 de captari

pentru asigurarea apei potabile.







INHGA - DGA 64

Debitul instalat a fost de 15,77 m3/s din care 7,725 m3/s din sursa subterana si8,045 m3/s din sursa de suprafata.

Debitul captat a fost insa mult mai mic, de 3,66 m3/s, conducand la un volumtotal captat de 112,18 mil. m3, si de 85,357 mil. m3 restituit.

3.2. ALIMENTARI CU APA IN SCOP INDUSTRIAL

In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 286 captari pentru apa industriala,cu un debit total instalat de 16,98 m3/s, din care 4,02 m3/s captati din fluviulDunarea.

Din subteran, la un debit instalat de 4,77 m3/s instalat, nu s-a captat nimic astfelca volumul captat total a fost de 123,15 mil.m3, care a fost captat in totalitate dinfluviul Dunarea.

3.3. IRIGATII, ZOOTEHNIE, PISCICULTURA

In bazinul hidrografic Olt la nivelul anului 2003 era amenajata pentru irigatii osuprafata de 323231 ha, cu un debitul instalat fiind de 185,4 m 3/s.

Principalele amenajari pentru irigatii din bazinului hidrografic Olt

NR.CRT

DENUMIRE SISTEMSUPRAFATAAMENAJATA

(ha)

SUPPRAFATAIRIGATA

(ha)ANUL 2003

DEBITINSTALAT

(l/s)

VOLUMANUAL(mii m

3)

JUDETUL BRASOV

1 Sanpetru 105 105 40.0 591

TOTAL JUDET 105 105 40.0 591

JUDETUL VALCEA

2 Draganesti-Voicesti 1185 100 1890 316

TOTAL JUDET 1185 100 1890 316

JUDETUL OLT

3 Ipotesti 113482 - 59686,9

4 Potelu 18739 - 13290 1666

5 Radomiresti 21138 - 28300 -

6 Ganeasa 29058 4196 2800 -7 Caracal 77400 730 5400 371

8 Stoenesti 27105 - 21400 -

9 Am. Terasa Corabia 35019 129 4000 100

TOTAL GENERAL 323231 5260 185406,9 4722

In prezent in bazinul hidrografic Olt sunt in functiune 12 sisteme de irigatii.Debitul instalat este de 163,34 m3/s din raurile interioare si 97,25 m3/s din sursesubterane. Volumul de apa total prelevat a fost nesemnificativ – 1,79 mil. m3.

Considerand o norma de circa 400 m3/an/ha, rezulta ca in bazinul hidrograficOlt s-au irigat numai circa 4000 ha.







INHGA - DGA 65

Zootehnie

Pentru alimentarea cu apa a fermelor zootehnice, sunt in functiune 61 decaptari, al caror debit instalat este de 0,244 m3/s si doar din surse de apasubterane.

Debitul captat a fost de 48 l/s, ceea ce a condus la un volum prelevat de 1,3 mil.m3.

Piscicultura si acvacultura

In pofida existentei a 32 iazuri in bazinul hidrografic Olt, volum total captat inanul 2006 a fost doar de 0,81 mil. m3.

3.4. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE

In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 33 de centrale hidroelectrice(conform tabelelor urmatoare) insumand o putere instalata de 1736 MW si oenergie furnizata in anul hidrologic mediu de 4113,6 GWh din care:

DENUMIREAAMENAJARII

PUTEREAINSTALATA

(kW)

ENERGIAPRODUSA(GWH/an)

CHE(numar amenajari)

AMHE Lotru 643,0 1337,00 3

AMHE Olt (Fagaras – Cornetu)

245,5 503,60 11

AMHE GuraLotrului –

Dragasani

469,0 1384,00 11

AMHE Strejesti -Izbiceni

379,0 889,00 8

3.5. INSTALATII HIDROMECANICE

In bazinulhidrografic Olt functioneaza pe cursurile de apa un numar de 27instalatii hidromecanice, majoritatea functionand ca mori. Puterea lor instalataeste de 270 CP, iar debitul captat este de circa 7200 l/s cu un volum anualprelevat de ordinul a 70 mil.m3.

3.6. NAVIGATIE

In bazinul hidrografic Olt nu exista cai navigabile in functiune.3.7. EXTRAGEREA DE MATERIALE DE CONSTRUCTIE

In anul 2004, in bazinul hidrografic Olt au functionat un numar de peste 110exploatari autorizate pentru extragerea materialelor de constructie volumultotalextras a fost de 1,3 mil. m3.

Inanul 2006 in bazinul hidrografic Olt au functionat 132 exploatari de materialede constructii, cantitatea de balast extrasa a fost de 1,29 mil. m3 fata decantitatea de 1,93 mil. m3 autorizata.






INHGA - DGA

AHE A RAULUI OLT

Cota (mdM)

Volumul

(mil.mc.)Nr.crt.

Denumirecentrala

Cursulde apa

JudetulAnPIF

amonte aval

Cadereabruta(m) total util

Debitmediu(mc/s)

Debitinstalat(mc/s)

Putereainstalata

(MW) (

1 CIUNGET Lotru Valcea 1972 1289.0 480.0 809.0 340.0 300.0 18.7 80.0 510.0

2 MALAIA Lotru Valcea 1978 480.0 457.5 22.5 3.4 2.8 22.8 96.0 18.0

3 BRADISOR Lotru Valcea 1982 452.0 300.0 152.0 38.0 33.0 25.0 110.0 115.0

TOTAL Valcea 643.0

SH SIBIU

Cota (mdM)Volumul(mil.mc.)Nr.

crt.

Denumire

centrala

Cursul

de apaJudetul

An

PIF amonte aval


Debitmediu(mc/s)

Debitinstalat(mc/s)

Putereainstalata

(MW) (

1 FAGARAS Olt Brasov exec. 443.5 423.5 20.0 316.0 260.0 52.2 180.0 27.0

2 VOILA Olt Brasov 1989 423.5 413.5 10.0 12.3 2.0 59.3 180.0 14.2

3 VISTEA Olt Brasov 1989 413.5 403.5 10.0 4.3 0.9 64.5 180.0 14.2

4 ARPASU Olt Sibiu 1991 103.5 393.5 10.0 7.3 1.2 69.3 180.0 14.2

5 SCOREIU Olt Sibiu 1992 393.5 383.5 10.0 5.2 0.9 73.5 180.0 14.2

6 AVRIG Olt Sibiu 1996 383.5 373.5 10.0 10.8 1.6 76.3 180.0 14.2

7 RACOVITA Olt Sibiu exec. 373.5 360.0 13.5 26.7 11.0 76.2 330.0 29.9

8 LOTRIOARA Olt Sibiu exec. 360.0 348.0 12.0 5.3 2.3 92.5 330.0 27.7

9 CAINENI Olt Valcea exec. 348 336.0 12.0 5.8 1.9 95.3 330.0 28.2

10 ROBESTI Olt Valcea exec. 336.0 324.0 12.0 6.8 2.5 99.0 330.0 28.5 11 CORNETU Olt Valcea 2002 324.0 312.0 12.0 7.9 3.8 101.7 330.0 33.2






INHGA - DGA

SH RM. VALCEA

Cota (mdM) Volumul(mil.mc.)Nr.crt.

Denumirecentrala

Cursulde apa

JudetulAnPIF

amonte aval


Debitmediu(mc/s)

Debitinstalat(mc/s)

Pin

1

GURA

LOTRULUI Olt Valcea 1986 312.0 300.0 12.0 8.2 5.0 103.0 330.0

2 TURNU Olt Valcea 1982 300.0 276.0 24.0 13.1 8.0 127.0 330.0

3 CALIMANESTI Olt Valcea 1981 276.0 261.5 14.5 5.0 1.5 128.0 330.0

4 DAESTI Olt Valcea 1976 261.5 248.0 13.5 11.2 5.3 129.0 330.0

5 RM. VALCEA Olt Valcea 1974 248.0 231.5 16.5 19.0 10.7 130.0 330.0

6 RAURENI Olt Valcea 1977 231.5 213.5 18.0 7.3 3.2 132.0 330.0

7 GOVORA Olt Valcea 1975 213.5 198.0 15.5 18.5 10.3 134.0 330.0

8 BABENI Olt Valcea 1978 198.0 184.0 14.0 56.9 32.2 140.0 330.0 9 IONESTI Olt Valcea 1978 184 170.0 14.0 27.9 15.1 142.0 330.0

10 ZAVIDENI Olt Valcea 1979 170.0 156.0 14.0 45.0 32.0 144.0 330.0

11 DRAGASANI Olt Valcea 1980 156.0 140.0 16.0 48.0 37.0 146.0 330.0






INHGA - DGA

SH SLATINA

Cota (mdM)Volumul(mil.mc.)Nr.

crt.Denumirecentrala

Cursulde apa

JudetulAnPIF

amonte aval


Debitmediu(mc/s)

Debitinstalat(mc/s)

Pin

1 STRAJESTI Olt Olt 1979 140.0 122.0 18.0 202.7 162.0 148.0 330.0

2 ARCESTI Olt Olt 1980 122.0 108.0 14.0 43.4 33.6 149.0 330.0

3 SLATINA Olt Olt 1981 108.0 98.0 10.0 19.2 13.7 150.0 330.0

4 IPOTESTI Olt Olt 1986 98.0 84.5 13.5 110.0 30.0 151.0 500.0

5 DRAGASANI Olt Olt 1987 84.5 71.0 13.5 76.0 21.0 164.0 500.0

6 FRUNZARU Olt Olt 1988 71.0 57.5 13.5 96.0 24.0 166.0 500.0

7 RUSANESTI Olt Olt 1989 57.5 44.0 13.5 78.0 20.0 166.0 500.0

8 IZBICENI Olt Olt 1996 44.0 30.5 13.5 74.0 20.0 167.0 500.0







INHGA - DGA 69

3.8. ECOSISTEME ACVATICE DE IMPORTANTA ECONOMICO-SOCIALASAU SITUATE IN ARII PROTEJATE

Pentru cursurile de ape de suprafata interioare in bazinul hidrografic Olt nu aufost luate in in considerare pana inprezent speciile acvatice din punct de vedereeconomic.

Se considera ca pentru perspectiva, cursurile de apa in care se gasestepastravulcomun (Salmo trutta fario) si lipanul (Thymallus thymallus) ar putea fiincluse in categoria zonelor protejate, avand in vedere importanta acestorapentru activitatile de pescuit si turism.

In bazinul hidrografic Olt lungimea cursurilor de apa pentru protectia pastravuluicomun si alipanului (asa cum sunt ele definite de RNP – ROMSILVA) au olungime totala de 2331 knpentru pastrav si 76 km pentru lipan.

3.9. TURISM, AGREMENT,PEISAJ (PE CURSURI DEAPA AMENAJARE CUINFRASTRUCTURI SPECIFICE)

Cele mai importante zone de agrement sunt cele situate pe lacurile deacumulare cu folosinte cmplexe si pentru care nu sunt necesare volume de aparezervate.

In afara acestora in bazinul hidrografic Olt mai exista un numar de 20 de miciacumulari situate in special in judetele Brasov, Sibiu si Olt si destinate in specialagrementului.

In afara de acestea se evidentiaza in bazinul hidrografic Olt o serie de locuri deagrement cum sunt lacul Sf. Gheorghe, mlastinile de la Harman – Prejmer,Dumbrava vadului (Sercoaia), Timisu de Jos si de Sus, Cisnadioara, MiecureaSibiului, lacul si golul alpin balea,lacurile glaciare din Muntii Fagaras siCindrelului, Lacul fara fund, baile Govora si Olanesti, Defileul Oltului, masivulCozia, Valea Lotrului, Ocnele Mari etc.







INHGA - DGA 70

CAPITOLUL 4

FENOMENE NATURALE CU EFECTE NEGATIVE ASUPRA VIETII,SANATATII, BUNURILOR, ACTIVITATILOR UMANE SI MEDIULUI

4.1. SECETE. FENOMENE DE ARIDIZARE/DESERTIFICARE

Desi considerata eronat ca un eveniment extraordinar si neasteptat, seceta este

o caracteristica normala, repetabila a climei. Ea se produce pretutindeni, desicaracteristicile ei difera de la o regiune la alta. In consecinta, o definitieuniversal valabila a secetei este deosebit de dificila. In sensul cel mai larg,seceta isi are originea in deficitul de precipitatii care se manifesta intr-operioada lunga de timp, avand drept rezultat diminuarea disponibilului de apa lasursa pentru o serie de activitati sau pentru cerintele de mediu.

Seceta este un hazard natural care difera de alte fenomene prin faptul ca eaevolueaza lent, poate dura luni sau ani si afecteaza mari spatii geografice.Seceta are un impact deosebit asupra mediului economic, social si natural lanivel regional si national si provoaca putine pagube structurale.

In general, seceta este rezultatul unei combinatii a factorilor naturali, care poatefi intensificata prin influenta antropogena.

Cauza primara a oricarei secete o constituie deficitul de precipitatii si in specialdistributia lor in timp si marimea acestui deficit in raport cu apa acumulata inlacurile de acumulare, cerinta de apa si utilizarea ei. Acest deficit de precipitatiipoate avea ca rezultat un deficit de apa in functionarea sistemelor agricole, deaprovizionare cu apa, etc.

Temperaturile ridicate si rata evapotranspiratiei poate conduce in combinatie culipsa precipitatiilor la agravarea severitatii si duratei fenomenului de seceta.

O definire a secetei este insa deosebit de importanta, aceasta conditionandstabilirea politicilor in domeniul diminuarii efectelor ei. Deaceea, pe planmondial s-a impus introducerea unei definitii operationale a secetei. Aceastadefinitie poate ajuta decidentii si populatia sa inteleaga inceputul, sfarsitul sigradul de severitate al secetei.

S-au elaborat astfel definitii operationale pentru seceta meteorologica, agricola,hidrologica si seceta socio-economica.

Seceta hidrologica ia in consideratie persistenta debitelor mici, a volumelor deapa din lacurile de acumulare, nivelurile apelor subterane din ultimele luni sauani. Desi seceta hidrologica este un fenomen natural, ea poate fi accentuata ca







INHGA - DGA 71

urmare a activitatilor umane. De regula, seceta hidrologica este in stransalegatura cu seceta meteorologica intre care exista o relatie directa.

Exista un decalaj de timp intre lipsa precipitatiilor si scaderea nivelurilor apei inrauri, lacuri naturale si artificiale; in conformitate cu masuratorile hidrologice,aceste scaderi nu constituie primul indicator al fenomenului de seceta. Totusi, eireflecta consecinta precipitatiilor reduse pe o perioada intinsa de timp, luand inconsideratie efectele asupra solului si a vegetatiei.

Desi climatul este principalul factor contributor al secetei hidrologice si altifactori precum schimbarea in utilizarea terenurilor (ex. despadurirea),degradarea solurilor, sau constructia de baraje afecteaza caracteristicilehidrologice ale bazinului hidrografic.

Seceta hidrologica se manifesta prin reducerea debitelor raurilor, a debitelorafluente in lacuri, lacuri de acumulare si in balti prin reducerea zonelor umede sia habitatului.

Cauzele secetei

naturale – generate de precipitatii reduse, acompaniate de o rata mare aevapotranspiratiei pe o lunga perioada de timp.

antropogene – ce maresc impactul secetei. Ele se datoreaza: cresteriipopulatiei – in anul 2020 se preconizeaza ca planeta sa aiba7,9 miliarde locuitori, cu 50% mai mult ca in anul 1990 (decicerinte de hrana si apa mai mari).

schimbarile si variabilitatea climatica

utilizarea terenurilor – degradarea si conversia utilizarii terenurilor inbazinul hidrografic (reducerea vegetatiei), diminuarea procesuluide infiltrare a apei in subteran, aluvionarea lacurilor deacumulare.

degradarea calitatii apei – reduce resursa disponibila utilizarii.

cresterea cerintelor de apa

legislatia si managementul – inadecvate pot exacerba deficitul de apa

apele transfrontiera – utilizate excesiv in tarile din amonte pot conducela seceta in tarile din aval.

Indicatori si indici ai secetei

Deoarece nu exista o definitie unica a secetei, inceputul si sfarsitul acestuifenomen sunt dificil de stabilit. In fapt, seceta nu incepe cu un evenimentmeteorologic extrem, precum viiturile, inceputul ei este dificil de recunoscut. Maimult, inceputul secetei este gradual, iar seceta se manifesta in diferite regiuniale unei tari, cu diferite niveluri de intensitate si la momente diferite. Un indicatoral secetei constituie o masurare obiectiva care poate ajuta la identificareainceputului secetei, crestera sau scaderea severitatii ei. Dar un singur indicator

sau indice nu poate sa descrie precis inceputul si severitatea fenomenului.







INHGA - DGA 72

Drept urmare, sistemele eficace de avertizare prealabila in caz de secetatrebuie sa aiba la baza indicatori multipli pentru o descriere completa a

fenomenului de seceta, a evolutiei si severitatii lui. Monitorizarea seceteipresupune urmarirea mai multor indicatori. Indicatorii comuni ai seceti includvariabile meteorologice cum ar fi precipitatiile si evaporatia, dar si variabilehidrologice precum debitele raurilor, nivelurile apelor subterane, ale lacurilor silacurilor de acumulare, rezerva de apa in stratul de zapada si umiditatea solului.Indicii secetei asimileaza un mare numar de date intr-un ansamblucomprehensiv. Desi sunt utilizati numerosi indicatori ai secetei, nu se poatespune ca unii sunt superiori altora in orice circumstante. In publicatiileinternationale sunt prezentati, discutati si aplicati o serie de indicatori.

Dintre acestia se mentioneaza:

• procentul fata de Normal;

• decilii;

• indicele de severitate a secetei (Palmer);

• indicele disponibilului de apa de suprafata la sursa;

• indicele precipitatiei standard.

Interesul pentru identificarea de noi indici ai secetei este continuu si ca urmarein literatura stiintifica se intalnesc noi abordari, precum Indicele de ariditatePalfai (PAI) sau Indicele de recunoastere a secetei (IRS), etc.

Impactul sectorial al secetei

Seceta nu trebuie privita numai ca un fenomen fizic sau fenomen natural.Impactul ei asupra societatii este rezultatul influentei reciproce dintre unfenomen natural (precipitatii mai reduse decat cele asteptate ca rezultat alvariabilitatii naturale climatice) si cerintele de apa ale populatiei locale. Candincepe seceta, sectorul agricol este de regula primul care va fi afectat, datoritamarii sale dependente de apa acumulata in sol. Cantitatea de apa din sol sepoate reduce rapid daca perioada secetoasa este indelungata. Daca deficitul deprecipitatii continua, sectorul agricol incepe sa fie dependent de alte surse deapa care vor incepe si ele sa simta efectul deficitului de apa.

Sectoarele de activitate care se bazeaza pe apele de suprafata (ex. lacuri deacumulare si lacuri naturale) si pe apele subterane, sunt de regula ultimelesectoare ce sunt afectate de seceta ce persista 3-4 luni. Seceta are in generalun impact redus asupra acestor sectoare, in functie de caracteristicile sistemuluihidrologic si de gradul de solicitare a sistemului de aprovizionare cu apa.

Cand precipitatiile au revenit la normal, iar conditiile de seceta meteorologica auincetat, secventele de mai sus se repeta. Rezervele de apa din sol sunt primelecare se refac urmate de refacerea debitelor raurilor, lacurilor si a apeisubterane. Impactul secetei poate scadea rapid in sectorul agricol, dar poatedura luni sau chiar ani in alte sectoare care depind de aprovizionarea cu apa

acumulata la suprafata sau in subteran. Utilizatorii apei subterane sunt adesea







INHGA - DGA 73

ultimii afectati de seceta, insa pot fi si ultimii la care se restabileste nivelulnormal al apei.

Impactul economic al secetei

Seceta are un mare impact asupra agriculturii si sectoarelor conexe, inclusivasupra silviculturii si pisciculturii datorita dependentei acestora deaprovizionarea cu apa de suprafata sau subsuprafata. In afara de pierdereacauzata recoltelor atat in productia de cereale, cat si in cea zootehnica, secetaeste asociata si cu cresterea numarului de insecte daunatoare, boli de plante sieroziunea vantului. Incidenta incendiilor creste in perioada secetoasa,expunand atat populatia cat si fauna la un nivel ridicat de risc.

Pentru evaluarea impactului secetei se utilizeaza ca indicator pierderea de venitpe fiecare sector. Tot seceta, are ca impact si cresterea preturilor unor bunuri siservicii, a deficitului de produse etc.

Impactul asupra mediului

Ca rezultat al secetei, sunt afectate speciile de plante si animale, habitatelenaturale, calitatea aerului si a apei. Padurile sufera incendii numeroase; are locdegradarea calitatii peisajului, pierderi de biodiversitate, eroziunea solului, etc.

Unele dintre aceste efecte se manifesta pe termen scurt si se poate reveni rapidla situatia normala dupa sfarsitul secetei. Alte efecte asupra mediului sunt delunga durata si in anumite cazuri pot deveni permanente. Aceste efecte suntexacerbate daca gestionarea resurselor de apa nu este durabila in totalitate.

Impactul social

Impacturile sociale, privesc in special siguranta populatiei, sanatatea, conflicteleintre utilizatorii de apa, scaderea calitatii vietii si inechitati in distributiaimpactului. Multe impacturi considerate de natura economica si de mediu au infapt componente sociale.

Definirea si evaluarea dezechilibrulul dintre disponibilul de apa la sursa sicerintele de apa

Dezechilibrul dintre disponibilul de apa la sursa si cerintele de apa alefolosintelor este dat de situatia in care nu exista suficienta apa pentru a

satisface pe termen lung si mediu cerintele de apa.

Trebuie facuta diferenta dintre dezechilibrul ce apare cand cerintele de apa alesocietatii depasesc capacitatile disponibile la sursele de apa ale sistemuluinatural si ariditatea, care ca fenomen natural este descris in general ca avandun disponibil redus de apa ca urmare a unor precipitatii reduse si/sau uneievaporatii ridicate.

Deficitul de apa

Deficitul de apa poate fi descris ca fiind acea situatie in care disponibilul de apala surse nu este capabil sa satisfaca cerinta de apa. Notiunea de “deficit de

apa” are urmatoarele semnificatii specifice:







INHGA - DGA 74

• lipsa apei sau deficit absolut;

• un nivel scazut al disponibilului la sursa in comparatie cu nivelul minimnecesar acoperirii cerintei de baza.

El poate fi masurat impartind stocul anual regenerabil de apa (exprimat in m3) lanumarul de locuitori ce depind de acest stoc.

Frecventa si/sau cauza deficitului indica si cea mai buna cale de acoperire a lui.Seceta este temporara, dar are perioade de revenire. Ca urmare, in functie defrecventa secetei, solutionarea problemei generate de seceta poate fi reducereacerintei de apa si/sau cresterea disponibilului la sursa. Pe de alta parte,contaminarea apei poate conduce la anularea autorizatiei de functionare saucel putin a unei tratari prealabile cu o tehnologie permisa.

Acest ultim caz este similar cu realizarea unei noi surse de apa. Deficitul de apagenerat de o planificare inadecvata poate fi acoperit prin reproiectare si noiinvestitii.

Deficitul de apa rezultat doar ca urmare a cresterii cerintelor de apa poate fieliminat, cel mai bine prin intermediul gestionarii pe termen lung a resurselor deapa, cum este de exemplu in Romania, Schema directoare de amenajare simanagement a bazinului hidrografic.

Lipsa apei

In limbajul uzual, “lipsa apei” exprima acea situatie in care nu exista suficienta

apa pentru a satisface cerintele normale. O asemenea definitie nu este insa defolos decidentilor.

Definirea lipsei de apa in scopul stabilirii unor decizii e foarte dificila. De aceea,se considera ca notiunea “lipsa apei” are urmatoarele semnificatii specifice:

• un dezechilibru intre disponibilul la sursa si cerinta de apa datoritaprevederilor unor aranjamente institutionale si/sau a preturilor apei;

• cerinta de apa ce depaseste disponibilul la sursa;

• mare rata de utilizare in comparatie cu disponibilul la sursa, in specialdaca potentialul sursei existente este dificil de utilizat ori costisitor de a fi

utilizat.Deoarece acest concept este relativ, este greu de identificat un singur indicator.

De aceea, in mod current se utilizeaza ca indicator exprimarea procentuala araportului dintre cerinta de apa si totalul disponibilului la sursa.

Unele cauze ale lipsei de apa sunt naturale, altele sunt de natura antropogena.

Presiunea cerintelor de apa asupra resurselor

Presiunea asupra apei, sau cum este denumita in limbaj de specialitate “waterstress” este in general legata de o supra-prelevare a apei in raport cu resursadisponibila intr-o anumita zona. Raportul dintre totalul apei dulci prelevate si







INHGA - DGA 75

resursa totala de apa indica la modul general disponibilul de apa si presiuneaasupra resurselor de apa.

Presiunea asupra apei apare atunci cand cerinta de apa depaseste cantitateadisponibila intr-o anumita perioada, sau cand calitatea proasta a apeirestrictioneaza utilizarea ei. Ea apare frecvent in zonele cu precipitatii reduse sidensitate mare a populatiei, sau in zonele unde agricultura sau industria suntactivitati intense.

Pentru a stabili presiunea asupra apei se utilizeaza ca indicator, indicele deexploatare a apei.

Indicele de exploatare a apei (I.E.A.) intr-o tara, reprezinta cerinta medie anualade apa dulce raportata la resursa de apa medie pe termen lung. Potrivit Agentiei Europene de Mediu (E.E.A.,2002) un total de 20 de tari (50% dinpopulatia Europei) pot fi considerate ca fiind fara presiune asupra resurselor deapa, in special tarile din Europa Centrala si de Nord. Altele, ca Danemarca,Romania, Grecia, Portugalia si Turcia (15% din populatia Europei) suntconsiderate ca avand o presiune redusa asupra resurselor de apa. In schimb,sase tari (Germania, Belgia, Cipru, Italia, Malta si Spania) pot fi considerate caavand presiune asupra resurselor de apa.

Managementul secetei

Desi in domeniul managementului resurselor de apa exista o larga terminologie,exista in ultimul timp la nivel european tendinta de a agrea o terminologie

comuna. Acesti termeni sunt prezentati succint in cele ce urmeaza: impactul secetei – efectul specific asupra economiei, vietiisociale si asupra mediului, care sunt simptome ale vulnerabilitatii.

vulnerabilitatea – exprima magnitudinea pierderilor rezultate inurma unui fenomen potential producator de pagube.

Vulnerabilitatea cuprinde expunerea, adica valorile si vietile prezente inrespectiva locatie precum si lipsa capacitatii de rezistenta sau de aparare in fataamenintarii. Vulnerabilitatea este o masura „agregat” a bunastarii umane si careinclude mediul, expunerea economica si sociala la un sir de perturbatiipericuloase.

riscul – este rezultatul produs de hazard asupra cuiva sau cevacare este vulnerabil la hazard. Riscul poate fi cuantificat prin pierderileproduse ca urmare a unui hazard specific intr-o anumita zona si intr-oanumita perioada de timp de referinta. Matematic riscul este produsuldintre hazard si vulnerabilitate.

Desi seceta are doua componente – una climatica prin scaderea precipitatiilor sio alta ce priveste cerinta de apa, pentru a contracara efectele secetei, maipeste tot, nu pana demult, concentrarea eforturilor era directionata sprereducerea cerintei de apa, aceasta datorita faptului ca in privinta controluluicomponentei climatice optiunile sunt limitate. In consecinta, gestionarea

resurselor de apa in conditii de seceta s-a bazat pe reactii imediate la o criza







INHGA - DGA 76

curenta, obiectul imediat fiind reducerea cerintelor de apa, iar autoritatile localeerau cele insarcinate cu indeplinirea acestui obiectiv.

In ultimii ani s-a ajuns la concluzia ca este necesara trecerea la masuri activede diminuare a efectelor secetelor prin introducerea unor strategii si politiciadecvate de management al fenomenului de seceta.

Astfel, Directiva Cadru privind Apa a Uniunii Europene si Strategia Comuna deimplementare au introdus un mecanism pentru elaborarea si implementareaunei Politici Europene in domeniul secetei.

Unele tari mediteraneene au elaborat si dezvoltat numeroase proiecte si ghiduripentru managementul secetei, altele fiind in curs. S-au instituit deasemeneaPrograme regionale, si s-a infiintat un Centru European pentru Seceta. S-ainitiat deasemenea un proiect pan-european de prognoza si monitoring invederea diminuarii efectelor secetei. Numeroase state au planuri nationalepentru managementul secetei, astfel incat in prezent se poate spune ca existaun complex de masuri si actiuni ce se pot grupa in asa numite Cele mai BunePractici in Diminuarea Efectelor Secetei.

Intr-o abordare sintetica, conceptele de baza ale managementului actual alsecetei constau in:

abordarea reactiva care are in vedere implementarea unor masuri siactiuni dupa ce fenomenul de seceta a inceput si este perceput; aceastaabordare se produce in situatiile de urgenta. Rezultatele unei asemenea

abordari constau in solutii ineficiente tehnic si economic din moment cenu se acorda timpul necesar pentru o evaluare optima a actiunilor, iarparticiparea celor interesati si afectati de seceta sunt foarte limitate.

o abordare pro-activa sau preventiva care include toate masurileproiectate a fi luate in avans, cu instrumentele adecvate de planificare sicu participarea celor interesati si afectati.Abordarea pro-activa prevedeatat masuri pe termen scurt si lung, cat si monitorizarea sistemelorpentru avertizarea la timp asupra conditiilor secetei. Ea includedeasemenea un plan de interventie pentru situatii de urgenta. Aceastaabordare poate fi considerata ca fiind de tipul a gestiona riscul.

Managerii din domeniul Apei si Agriculturii dintr-o serie de tari (S.U.A., Australia) promoveaza cu succes aceasta abordare de cateva decenii.Implementarea abordarii pro-active implica elaborarea unor planuri preliminarein care masurile de diminuare a efectelor secetei sunt clar definite si insotite deinstructiuni pentru aplicarea lor. Impartirea competentelor intre diferitele institutiiimplicate apare drept cheia succesului abordarii. Ca urmare, in numeroase tarisunt promulgate acte legislative care definesc aceste responsabilitati. Asemenea acte legislative trebuie sa intre in componenta politicilor in domeniulapei sau a Strategiilor de lupta impotriva desertificarii.

Alte aspecte importante care sunt luate in considerare, privesc:

• participarea celor afectati si implicati;







INHGA - DGA 77

• gestionarea si modificarea legislatiei privind alocarea resurselorde apa in perioada de seceta;

• definirea unor standarde de eficienta pentru utilizarea siconservarea apei si de sanctionare a celor care nu le respecta.

In managementul secetei si in legatura cu el, se vehiculeaza uneori in afara denotiunea de seceta si alte notiuni precum ariditatea, deficitul de apa, lipsa apei,desertificarea.

Trebuie subliniat ca seceta, ariditatea, deficitul de apa si desertificareaconstituie procese care au ceva in comun iar uneori sunt suprapuse, darnotiunile sunt adeseori rau intelese si interpretate.

Pentru elaborarea planurilor de management a secetei o corecta intelegere a

acestor notiuni este de mare ajutor in elaborarea unor metode clare si a uneicorecte interpretari a rezultatelor lor.

seceta: conditie climatica naturala aleatoare, temporara, ce se manifestaprin reducerea precipitatiilor si ca urmare scaderea disponibilului de apala sursa fata de valorile normale. Se intinde pe o perioada de timpsemnificativa si poate acoperii arii geografice intinse;

ariditatea: stare climatica naturala, permanenta, ce se caracterizeazaprin precipitatii medii anuale sau sezoniere foarte scazute;

deficit de apa: deficit temporar de apa produs de om. Deficitul de apa

intr-un sistem de alimentare cu apa reprezinta deficitul fata de cerinta. Elpoate aparea datorita secetei ori altor cauze antropice (slaba calitate aapei, servicii slabe);

desertificare: degradarea terenurilor in zonele aride, semiaride si altezone cu sezoane uscate, cauza constituind-o in principalsupraexploatarea si utilizarea inadecvata a terenurilor in interactiune cuvariabilitatea climatica.

Seceta hidrologica poate fi identificata ca perioada celor mai mici debite aleraurilor cand alimentarea se face in exclusivitate in subteran.

Seceta este definita in contextul utilizarii resurselor de apa ca perioada cu

deficit de apa cauzat de imposibilitatea asigurarii cererii de apa din sursa avutala dispozitie.

Fenomenul de seceta pe teritoriul Romaniei constitue o caracteristica specificain conditiile situarii tarii noastre intr-o zona climatica temperat excesiva cuabateri foarte mari de la valorile normale ale parametrilor climatici si hidrologici.

Acest fenomen desi nu comporta o ciclicitate stricta se manifesta printr-orepetabilitate la intervale de timp de ordinul a 15-25 ani.

Din punct de vedere al frecventei perioadelor secetoase si excesiv desecetoase se pot mentiona trei intervale lungi in care acesta s-a manifestat in

mod deosebit de sever si anume:





INHGA - DGA 78

• intervalul 1894 - 1905;

• intervalul 1942 - 1953;

• intervalul 1982 - 1993.

Au existat si intervale mai scurte secetoase ca de exemplu anii excesivi desecetosi 1958, 1964, 2000 - 2003 (P. Stanciu, 2007).

Perioadele cu apa foarte scazuta pe rauri si in subteran au fost caracterizateprin deficite cu grade diferite de severitate afectand diverse zone din Romania:intervalul 1847 - 1900, 1961 - 1965, 1989 - 1993 in Transilvania si 1943 - 1952,1958 - 1964, 1982 - 1993, 2000 - 2003 in Oltenia, Muntenia si Moldova.

Fenomenele de seceta au tendinta generala de extindere si migrare catre

regiunile din vestul si centrul tarii.Din punct de vedere hidrologic, deficitele de apa se manifesta prin perioade cuscurgere minima a raurilor. Aceste zone sunt localizate in bazinele hidrograficeale raurilor din sudul tarii, Dobrogea si partial in centrul Moldovei.

Din punct de vedere al resurselor de apa, in perioada 1982 - 2003 s-auinregistrat 10 ani cu seceta hidrologica: 1983, 1985, 1989, 1990, 1992, 1993,2000, 2002, 2003 si 2007, anii 1992-1993 fiind caracterizati prin severitatedeosebita a fenomenului indeosebi in bazinele hidrografice din sudul tarii. Inaceste areale scurgerea anuala a raurilor a reprezentat mai putin de 50% dinscurgerea medie multianuala iar in zonele de campie chiar sub 30%.

Debitele reduse pe raurile din sudul tarii s-au mentinut aproape continuu chiar sipe sezoane, fara sa existe intervale care sa modifice acest caracter de scaderecontinua.

Stratul de zapada relativ redus din unele ierni si cantitatile scazute deprecipitatii din perioada luata in considerare nu au permis refacerea rezervelorde apa din subteran si din lacurile de acumulare.

Analiza dinamicii nivelurilor piezometrice pentru ultimii 5 ani indica o scadereevidenta si continua, ele fiind cu 25-300 cm sub media multianuala.

Cronicizarea secetei in sudul tarii are ca efect instalarea unei stari de deficit

acut in aceasta zona concomitent cu migrarea fenomenului de seceta catrezonele intracarpatice din Campia Transilvaniei si extremitatea vestica a tarii.

Metode de caracterizare a secetei aplicate in studiile efectuate de INHGA

Metoda indicilor de ariditate

Seceta, expresie a dezechilibrului de umiditate din natura, a fost caracterizataprin intermediul unor indici de baza care exprima intensitatea secetei.

Indicii mentionati, denumiti „indici de ariditate” iau in seama in primul randconditiile termice si pluviometrice.

Astfel de indici sunt cei ai lui Hellman, Lang, Emm. de Martone, Seliaminov,

Thorntwaite, Palmer si Palfay.





INHGA - DGA 79

Indicele Palfay (PAI) este cel mai utilizat in calculele privind seceta. Acest indiceia in considerare un complex de factori initiali T-P (temperatura si precipitatii)

carora li se aplica unele corectii referitoare la numarul zilelor de canicula (K t), laprecipitatii mai mici sau agale cu 0.5 mm (Kp) si la aportul de apa freatica (Kgw).

In figura se prezinta zonele caracteristice indicelui PAI. Se observa mai multezone cu sensibilitate diferita la seceta, corespunzatoare unui indice cu valorimai mari de 6:

* zona cu valori anuale ale PAI cuprinse intre 6-8 si frecventa anilorsecetosi este de 40%-63% (ex. 63% pentru Calafat, 46% pentru Craiova);

* zona cu valori anuale ale PAI cuprinse intre 4-6 si frecventa anilorsecetosi este de 5%-34%;

* zona cu valori anuale ale PAI cuprinse intre 2-4.

Zone cu risc diferit la secetã, caracterizate prin indici PAI ce tin cont de proprietatile solului, relief si apele subterane

Metode statistice

Metodele statistice clasifica severitatea secetei hidrologice bazandu-se pefrecventa, durata si probabilitatea de aparitie a unor valori caracteristice dinpunct de vedere statistic. Metodele statistice aplicate sirurilor de date privindscurgerea minima sunt cele mai utilizate in Romania. Se folosesc sirurile devalori provenite din observatiile si masuratorile efectuate in reteaua statiilorhidrometrice din Romania.

Metodele statistice cele mai utilizate sunt:

metoda coeficientilor moduli

metoda decilelor





INHGA - DGA 80

calculul frecventei de aparitie

curba de durata a debitelor medii zilnice

calculul probabilitatilor valorilor scurgerii minime

Metoda decilelor

Cuantilele sunt indicatori cu ajutorul carora se realizeaza divizarea seriilor intr-un numar de parti egale. Cuantilele de oridn ”r” sunt valori ale parametruluistudiat ce impart seria statistica ordonata in „r” parti egale. Astfel, daca:

• r = 2; se obtin cuantile de ordinul 2, numite mediane,

• r = 4; se obtin cuantile de ordinul 4, numite cuartile,

• r = 10; se obtin cuantile de ordinul 10, numite decile,

• r = 100, se obtin cuantile de ordinul 100, numite centile.

Decilele sunt acele valori ale parametrului analizat ce impart seria in 10 partiegale, continand fiecare 10% din numarul obervatiilor.

In practica hidrologica decilele sunt grupate in cinci clase:

Decil Calificativ

Decili 1-2 Seceta extrema

Decili 3-4 Seceta

Decili 5-6 NormalDecili 7-8 Ploios

Decili 9-10 Extrem de ploios

Caracteristicile secetelor hidrologice

In deceniile recente evenimentele meteorologice si hidrologice extreme audevenit mult mai frecvente si mult mai distructive. Evenimentele extreme careafecteaza cel mai mult viata si bunurile sunt cele legate de vreme si clima cumar fi: secetele, viiturile, perioadele calduroase si uscate extreme, inghetul, ploileexcesive, ciclonii tropicali, furtunile, etc.

Viiturile si secetele sunt fenomene naturale care se manifesta periodic si cuintensitati diferite.

Efectele acestor fenomene au impact negativ asupra vietii si bunurilor materialeconducand in unele situatii la dezechilibrarea economiei tarii afectate. Tipurilede seceta difera de la o zona la alta, de la sezon la sezon imbracand forme sidurate diferite.

Prezenta mult mai frecventa a perioadelor cu seceta hidrologica estedeterminata de anomaliile climatice care in areale restranse se manifesta caschimbari climatice, in particular determinate de cresterile de temperatura peglob.

Vom prezenta aici numai urmatoarele constatari:





INHGA - DGA 81

• temperatura de suprafata medie globala in anul 2002 a fost de 0.48˚Cpeste media anuala a anilor 1961 – 1990;

• aceasta valoare plaseaza anul 2002 pe locul secund in seria detemperaturi record;

• cel mai calduros an ramane 1998 cu 0.55˚C peste media aceluiasi sir deobservatii (1961 - 2006);

• cei mai caldurosi 5 ani in ordine descrescatoare sunt: 1998, 2002, 2001,1995 si 1997;

Seceta poate fi definita ca „o perioada anormala de vreme uscata care persistadestul de mult pentru a produce dezechilibre hidrologice serioase” sau ca „operioada cu deficit de umiditate in sol astfel incat sa existe o cerinta insuficienta

de apa pentru viata plantelor, animalelor si oamenilor”.

Exista patru tipuri generale de secete, toate cu impact asupra oamenilor dar inmoduri diferite:

• meteorologica: precipitatiile masurate sunt de obicei scazute pentru oregiune particulara;

• agricola: continutul de umiditate din sol nu este suficient pe lungaperioada pentru a satisface nevoia de apa a recoltelor in cultura;

• hidrologica: alimentarile cu apa de suprafata si subterana sunt subnormal;

• socio-economica: lipsa de apa afecteaza capacitatea economica anatiunii de a supravietui, adica afecteaza productia neagricola.

Pe teritoriul Romaniei intervalele secetoase sunt corelate in majoritateacazurilor cu prezenta unor mase de aer stabile si uscate, inglobate in structuribarice anticiclonice si mai rar de zone depresionare care trec cu sectorulanterior sau cu cel sudic peste teritoriul tarii noastre. Regimurile foartesecetoase nu se extind in acelasi an sau in aceeasi luna peste intreg teritoriultarii.

Analiza variatiei multianuale ale precipitatiilor anuale pentru teritoriul Romaniei

indica aparitia dupa anul 1980 a unei serii de ani secetosi datorata diminuariicantitatilor de precipitatii cu tendinta accentuata de scadere dupa anul 1980coroborata cu tendinta de crestere a temperaturii medii anuale in special pentruCampia Romana si Podisul Barladului.

Diminuarea cantitativa de precipitatii in ultimii 15 ani au condus la scadereaexagerata a debitelor pe majoritatea raurilor tarii si in special in sud si sud-estulRomaniei in contextul unei actiuni conjugate si simultane a unui complex decauze:

• scaderea cantitatilor anuale de precipitatii, dupa anii 1980 - 1981;





INHGA - DGA 82

• cresterea temperaturii medii anuale a aerului, cu influente deintensificare a evaporatiei si evapotranspiratiei;

• scaderea nivelurilor apelor freatice din luncile si terasele raurilor, cuimplicatii negative in alimentarea acestora in sezoanele lipsite de ploi;

• frecventa si durata tot mai mare a fenomenelor de secare a raurilor cubazine de receptie mai mici de 500 km2.

Secetele meteorologice pot incepe in orice sezon al anului. Cele mai frecvente,cu intensitatea cea mai mare incep toamna, se continua in sezonul rece si chiarin primavara anului urmator.

Secetele din 1982, 1991 si 2002 acoperind iarna si primavara urmatorului ansunt exemple tipice pentru zone intinse ale teritoriului tarii.

Aspectele legate de seceta hidrologica si agricola sunt mult mai complexe fiindconditionate de rezerva de apa din sol, scaderea panzei freatice, consumatoriide apa, etc.

Caracteristica secetelor meteorologice este alternarea perioadelor secetoase cuscurte perioade ploioase care nu schimba caracterul general al perioadei.

Cele mai lungi intervale secetoase inregistrate in secolul XX au fost 1902 -1904, 1927 - 1930, 1945 - 1953, 1962 - 1965, 1973 - 1976, 1982 - 1996, cucate un an de culminatie: 1904, 1946, 1990. Aceste intervale au o periodicitatede 43 de ani, adica doua cicluri Hole, indicand existenta unei corelatii cu

fenomenele geofizice la scara planetara.Caracteristici ale secetei hidrologice:

• existenta a 4 perioade lungi de seceta: 1858 - 1866, 1888 - 1908, 1942 -1954 si 1982 – 1996;

• intervalul de revenire a secetei hidrologice este de 30 - 32 ani;

• intre doua perioade de seceta severa apar alte doua perioade mai scurtesecetoase;

• anul 1953 - 1954 a fost excesiv de secetos pentru Moldova mai alespentru Podisul Barladului;

• in perioada 1942 - 1945 Oltenia si Campia Romana au fost puternicafectate;

• in perioada 1950 - 1953 Podisul Transilvaniei a fost puternic afectat deseceta.

Caracteristic pentru seceta hidrologica din Romania este faptul ca in ultimeledecenii si inceputul mileniului 3, zona cea mai afectata de seceta hidrologica simeteorologica a fost cea din sudul Romaniei, cu aspecte excesive pentru zonaOlteniei.





INHGA - DGA 83

Deficitele de apa din sol au ca rezultat scurgeri intermitente in special pentruraurile din zonele de campie. Aceste areale sunt prezente in bazinele raurilor

din partea de sud a Romaniei, Dobrogea si partial centrul Moldovei.

Zone de seceta endemica.

Un alt aspect deosebit rezultat in urma analizei efectuate este aparitiafenomenului de seceta hidrologica si in unele zone inalte montane, fenomencare nu s-a mai inregistrat in alt interval secetos. Explicatia este influentaantropica prezenta in mediul alpin si subalpin al lantului muntos.

Anul 2002 este secetos pentru Campia Romana si podisul Barladului, avandaspect de an normal pentru raurile situate in partea centrala a Romaniei.

Pentru raurile interioare anul 2003 este caracterizat prin valori modul peste50%, in timp ce debitul fluviului Dunarea in sectiunea Bazias a atins valoareaminima de 1520 mc/s (3 - 5 Septembrie), care este superior debitului minim de1200 mc/s inregistrat in Ianuarie 1954 raportat la perioada 1840 - 2006.





INHGA - DGA 84

Harta cu repartitia debitelor medii lunare multianuale comparativ cu debitelemedii multianuale si medii lunare din anul 2002 pentru cateva areale

reprezentative ale tarii.

Harta cu repartitia debitelor medii lunare multianuale comparativ cu debitele mediimultianuale si medii lunare din anul2003 pentru cateva areale reprezentative ale tarii.





INHGA - DGA 85

In concluzie, anii hidrologici excesiv de secetosi din estul Campiei Romane aufost: 1952, 1958, 1964, 1982, 1992 - 1993. Dar si dupa seceta severa incheiata

cu anul 1996, in perioada 1999 - 2002 s-au inregistrat in mod constant deficitede la media anuala pentru zona Campiei Romane. Din punct de vederesezonier, aceste deficite sunt mari mai ales in perioada de primavara martie -mai (moduli realizati 0.3 - 0.7).

Se constata ca din punct de vedere al evolutiei in timp frecventa anilor secetosia crescut aproape continuu, fapt care demonstreaza o tendinta de aridizare azonei Campiei Olteniei, cea Romana si a Barladului, mai putin evidenta totusipentru zona Campiei de Vest; exceptie fac bazinele Tisei, Somesului siCrisurilor, care in mod constant au depasit debitele medii anuale. Astfel, de la ofrecventa de 33.4% de ani secetosi si deosebit de secetosi s-a ajuns la o

frecventa de peste 80% in perioada ultimelor doua decenii 1982-2002.4.2. EROZIUNEA SOLULUI

Eroziune de adancime

Pe grupe de pante suprafetele afectate de eroziune de adancime, lungimeaogaselor si a ravenelor (active, foarte active sau foarte active insotite dealunecari de teren sau prabusiri de maluri se prezinta sintetic in cele ceurmeaza, date de detaliu find prezentate in anexa 18.

Grupa de panta Suprafata(ha)

Ltot

agricol

(km)Ogase(km)

Ravene

active(km)

Ravene

foarteactive(km)

Ravenefoarte

active cu

alunecarisauprabusiride maluri

(km)

0 1 2 3 4 5 6

(1-2%) 712200 4011,6 2005,8 1203,48 601,74 200,58

(2-3%) 299600 2889,9 1300,46 953,7 462,38 173,38

(3-4%) 146100 1356,1 542,46 488,2 230,56 94,23

(4-5%) 66600 309,0 108,65 120,2 55,5 24,61

(5 – 6%) 79900 581,8 145,45 261,81 116,36 57,18

(7 – 10%) 53600 224,7 22,37 123,6 44,94 33,71

(10 – 12%) 2300 10,5 0,52 6,3 2,1 1,58

GENERAL 1360300 9383,6 4125,71 3157,29 1513,58 585,27

Identificarea factorilor favorizanti ai eroziunii in suprafata

Geomorfologia influenteaza direct formarea si evolutia solurilor prin proceselede deplasare a maselor de pamant, prabusiri, alunecari, colmatari etc. Rolulindirect al reliefului se manifesta prin umezirea si incalzirea neuniforma adiverselor parti a formelor de versanti, in functie de expunerea pantelor si deunghiul lor. Inclinarea pantelor a influentat, de asemenea, fenomenul deeroziune al solurilor; cu cat pantele sunt mai puternice, lipsite de vegetatie sirocile mai moi cu atat eroziunea este mai importanta. Pentru terenurileinterfluviale (fragmente de platou si culmi secundare), pedogeneza are o

particularitate si anume, ramanerea pe loc a materialelor provenite prin





INHGA - DGA 86

dezagregare-alterare si transformarea materiei organice. In consecinta solurileau o grosime mare si prezinta orizonturi genetice bine dezvoltate. Cum in zona

relieful este complex, grosimea solurilor este mai mare pe terenurile lipsite depanta iar pe versanti grosimea solului este cu atat mai mica cu cat relieful estemai inclinat. De asemenea continutul in humus si compozitia granulometrica seschimba in lungul pantelor lungi, solul fiind mai dezvoltat si mai bogat in humuspe spinarile mai largi ale platourilor interfluviale. In urma spalarii materialului fin,care este antrenat la baza pantei, se produce o imbogatire a solului in particulegrosiere, in special in partea superioara a pantei. In plus fata de acestea reliefulintervine si ca factor esential de redistribuire a regimului termic si alprecipitatiilor. Versantii cu expozitie sudica si vestica sunt mai insoriti sibaneficiaza de temperaturi mai mari decat versantii cu expozitie estica si maiales nordica. Asa cum se mentiona anterior, relieful intervine si ca factor

modificator al regimului aerohidric al solului, atat pe cale directa cat si pe caleindirecta. In cazul versantilor, forma de relief dominanta in cadrul bazinuluistudiat, acesta intervine direct asupra regimului aerohidric al solurilor, princaracteristicile sale de baza: inclinarea, forma si expozitia. Pe cale indirecta,relieful intervine ca factor de conditionare a regimului aerohidric, prin rolul saude factor pedogenetic determinand gradul de evolutie al solurilor, respectiv ocapacitate de inmagazinare corespunzatoare a apei.

Pe versanti, o parte din apa de precipitatii se scurge la suprafatasolului,coeficientul de scurgere fiind conditionat de gradul de inclinare aterenului si de textura solurilor. Si expozitia versantilor intervine ca factor de

conditionare a regimului aerohidric al solurilor de pe versanti, prin repartitiadiferentiata a luminii si in special a caldurii. Expozitia determina cele mai marideosebiri intre versantii cu expozitie sudica (sud-estica; sud-vestica) si nordica(nord-estica; nord-vestica). Iluminarea si incalzirea mai puternica a versantilorsudici determina o evaporatie a apei mai intensa, in solurile de aici alternandperioadele in care circulatia apei este descendenta, cu cele in care apa circulaascendent. De asemenea, expunerea sudica determina primavara topirea mairapida a zapezii si pierderea din aceasta cauza a unei cantitati apreciabile deapa, prin scurgerea de suprafata. Dimpotriva, pe versantii nordici, evaporatiamai redusa si infiltrarea in sol a unei cantitati mai mari de apa, prin topirea lentaa zapezii, imprima solurilor un regim al apei si aerului specific si diferit de al

solurilor situate pe versantii expusi sudic.

Fenomene de degradare din fondul forestier

Padurile sau terenurile destinate impaduririi, conform anexei 19, sunt afectatede urmatoarele tipuri de degradari :

a) Alunecarile afecteaza din bazinul hidrografic Olt, 1% din suprafatapadurilor. Dintre acestea preponderente sunt cele slabe (0.7%), urmatede cele mijlocii cu 0.2% si cele puternice si foarte puternice cu cate0.05%. Suprafete mai mari cu alunecari se gasesc in judetele Valcea,Brasov, Arges si Sibiu, pe versantii directi intre Homorod si Topolog si in

bazinele Oltet si Topolog.





INHGA - DGA 87

b) Eroziunea de suprafata, afecteaza 4% din suprafata padurilor, din caremajoritara este cea moderata cu 3%. Eroziunile de suprafata afecteaza

suprafete mai mari pe versantii directi intre Homorod si Topolog, inbazinele Lotru si Topolog, pe teritoriul judetelor Valcea, Sibiu, Brasov siGorj.

c) Roca la suprafata, afecteaza 21% din suprafata padurilor in S.H. Olt. Avand in vedere conditiile geomorfologice si geologice, cele maiafectate sunt padurile din judetele Covasna, Harghita, Sibiu si Valcea,pe sectiunea amonte de Barsa, pe versantii directi intre Homorod siTopolog, in bazinele Barsa, Cormos, Lotru si Oltet. Preponderente, cu14.5%, sunt suprafetele pe care roca este raspandita pe 0-20% , urmat,cu 5%, de suprafetele pe care roca este raspandita pe 21-40%.

Terenurile pe care roca la suprafata afecteaza mai mult de 40% dinsuprafata reprezinta 1.5% din suprafata padurilor.

d) Eroziunea in adancime, afecteaza 1.7% din suprafata padurilor.Preponderente sunt cele slabe si moderate cu 1% respectiv 0.5%,eroziunea in adancime puternica, foarte puternica si excesivainsumeaza 0.2% din suprafata cu paduri. Acest tip de degradare seregaseste preponderent pe versantii directi intre Cibin si Lotru si inbazinele Lotru si Oltet.

Avand in vedere ca padurile ocupa terenurile cu conditiile stationale cele maigrele (conditii gelogice si geomorfologice dintre cele mai grele in unele situatii)

si ca unele suprafete din fondul forestier sunt reprezentate de perimetre deameliorare constituite tocmai pentru combaterea fenomenelor de degradare,exista suprafete afectate de diversi factori destabilizatori si limitativi prezentatein anexa 19. Datorita faptului ca aceste terenuri sunt acoperite cu vegetatieforestiera, nu sunt necesare lucrari speciale de ameliorare iar prin modul degospodarire se urmareste mentinerea si asigurarea continuitatii vegetatieiforestiere pentru consolidarea acestor terenuri si combaterea eroziunii solului.

Suprafetele din tabel nu pot fi adunate, deoarece, in multe situatii pe aceleasisuprafete, diferite tipuri de degradari se suprapun.

Arboretele instalate pe terenuri afectate de fenomene de degradare de

intensitate slaba pana la moderata (roca la suprafata 0-30%) nu necesitamasuri speciale de gospodarire. Arboretele instalate pe terenuri cu fenomeneputernice de degradare urmeaza sa fie gospodarite prin lucrari speciale deconservare.

4.3. EXCES DE UMIDITATE SI UNUNDATII

In bazinul hidrografic Olt exista numeroase zone cu exces de umiditate. Asaeste spre exemplu zona inferioara a afluentilor Raului Negru, a Ghimbaselului,Barsei, in zonele Sanpetru, Harman, Prejmer, Hoghiz, Fagaras etc.

Suprafata afectata de excesul de umiditate este estimat la circa 42000 ha, lacare se adauga excesul de umiditate provenit din revarsarea cursurilor de apa.Pe total bazin hidrografic excesul de umiditate depasea 75000 ha.





INHGA - DGA 88

In prezent, suprafata inundabila in bazinul hidrografic Olt este estimata la circa65000 ha.

Cele mai semnificative zone potential inundabile sunt prezentate in anexa 20.

4.4. SARATURAREA TERENURILOR

In acest spatiu hidrografic, totalul terenurilor slab afectate sau cu risc scazut desalinizare, care necesita masuri simple si unele lucrari de prevenire a salinizarii,este de 172731 ha. Aceste terenuri sunt situate in zone cu salinizare dominantade tip sodic, cu un grad de salinizare al apei freatice mai mic decat 1.5 g/l, pesoluri neafectate, dar susceptibile la saraturare (clasa 3).

Din totalul terenurilor slab afectate sau cu risc scazut de salinizare de 172731ha, 89506 ha sunt ocupate de terenuri situate in lunci, apa freatica fiind situata

la adancimi cuprinse intre 2 si 3 m, fiind situate pe soluri neafectate, darsusceptibile la saraturare (clasa 3), cu texturi de la fina la medie.

Alte 83225 ha sunt ocupate de terenuri cu apa freatica situata la adancimi intre3 si 5 m, pe soluri neafectate dar susceptibile la saraturare (clasa 3), cu texturamedie.

Terenurile puternic afectate de salinizare, pe care sunt necesare masuri silucrari intensive pentru recuperarea terenurilor (dar in general neameliorabiledin punct de vedere al eficientei economice, cu exceptia culturii orezului) ocupaun total de 13642 ha. Ele sunt situate pe lunci, au apa freatica situata laadancimi intre 1 si 2 m, cu un grad de salinizare mai mare de 2.0 g/l, in zone cu

salinizare dominanta de tip sodic, pe salsodisoluri (soluri puternic afectate desaraturare) (clasa 1), cu textura fina.

Zonele afectate de saraturare din bazinul hidrografic Olt sunt prezentate infigura 20 iar detalii referitoare la aceste zone sunt prezentate in anexa 21.

4.5. RELATIA DINTRE ACTIVITATILE UMANE SI FENOMENELENATURALE. EFECTE

Fondul forestier al BH Olt are o suprafata de aproximativ 906203 ha.Repartizate acestor suprafete dupa localizarea judetelor este prezentata tabelarin cele ce urmeaza.

Suprafata fondului forestier BH OltLocalizare

(judet)Suprafata fond forestier

(ha)

Harghita 225024

Covasna 189595

Brasov 57526

Sibiu 115512

Olt 54810

Valcea 263736

Total 906203



ZONELE AFECTATE DE FENOMENUL DE SARATURARE





INHGA - DGA 89

Functia economica a padurilor

Padurea indeplineste in principal functia de protectie si multiple functiieconomice. In raport cu functiile prioritare, potrivit prevederilor Codului Silvic,padurile se impart in doua grupe:

grupa I-a: paduri cu functii speciale de protectie;

grupa II-a: paduri cu functii de productie (economice) si protectie;

A. Functia de protectie

participa la procesul de formare, de evolutie si conservare a solului, princoncentrarea in fitomasa arborilor a atomilor veniti din atmosfera, dinapa, din roca dezagregata si alterata. Din aceasta fitomasa, ulterior s-aformat solul. Astfel cu exceptia zonei de stepa, solul s-a format subpadure;

favorizeaza inmagazinarea apei, impiedicand formarea scurgerilor desuprafata si a viiturilor de apa in urma ploilor torentiale si a topiriizapezilor, impiedicand producerea inundatiilor;

apara solul impotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatarii lacurilorsi a terenurilor din lunci;

este un generator de gaze si regulator al compozitiei aerului atmosferic;

sub acest aspect, padurea prin procesul de fotosinteza are o contributiedeosebit de importanta in reglarea rezervei de oxigen la nivel local siglobal, eliberand oxigen si consumand bioxid de carbon.

are un important rol de protectie in cazul poluarii fonice si chimice.

In raport de natura functiei atribuite, padurile din grupa I se impart inurmatoarele subgrupe functionale:

paduri cu functii de protectie a apelor;

paduri cu functii de protectie a solului si terenului;

paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industrialidaunatori;

paduri cu functii de recreere;

paduri cu functii de interes stiintific si de ocrotire a genofondului forestier;

B. Functia economica

Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi:

lemn pentru constructii, industrie si combustibil (lemn de foc);

fauna padurii contribuie la pastrarea echilibrelor biocenotice, iar unelespecii au si o valoare economica, fiind valorificate pentru blana si carne;

fructele de padure si ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor

nutritiva si unele principii active;





INHGA - DGA 90

plante medicinale cu rol deosebit in prepararea unor ceaiuri, tincturi saula sinteza unor medicamente.

Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

Masa lemnoasa pusa in circuitul economic in anul 2006 a fost de 14706,108 miimc.

Distributia padurilor dupa principalele forme de relief

Din totalul suprafetei fondului forestier al bazinului hidrografic Olt de 14.706,108ha distributia arboretelor dupa forma de relief se se prezinta dupa cumurmeaza:

FORMA DE RELIEFSUPRAFATA

(ha)SUPRAFATA

(%)

Munte 525736 58,02

Deal 344856,82 38,06

Campie 35609,96 3,93

Starea de sanatate a padurilor

Urmarirea starii de sanatate la nivel national se efectueaza prin Monitoringulforestier. Implementarea acestui sistem de monitoring s-a realizat in taranoastra in baza Ordinului Adjunctului Ministrului Silviculturii nr. 96/1990.

In cadrul acestui sistem se efectueaza, culegerea informatiilor referitoare la

starea de sanatate, datele fiind obtinute din suprafetele de proba permanentamplasate in cadrul fiecarui ocol silvic. Pentru estimarea starii de sanatate aarborilor, in toate suprafetele de proba se inregistreaza vatamarile fiziologice(defoliere, decolorarea frunzisului) si vatamarile fizice cauzate de diferiti factori.

In anul 2006 s-au intreprins urmatoarele actiuni:

a. In pepiniere:

s-a efectuat combaterea larvelor de Melolontha melolontha pesuprafete cultivate si necultivate , tratarea cu aerosoli avegetatiei din jurul pepinierelor in vederea prevenirii depuneriide oua de Melolontha m.

tratamente pentru prevenirea fainarii stejarului (Microsphaeraabreviata)

tratarea culturilor de rasinoase din solarii, culturi in camp sipaturi nutritive impotriva fuzariozei

combaterea rozatoarelor

sant minim sanitar in jurul solariilor si pepinierelor.

b. In plantatii si arborete:

combaterea insectelor Adelges larici, Hylobius abietis, Hilastes ater,

Ipidae si al rozatoarelor.





INHGA - DGA 91

protejarea puietilor de rasinoase impotriva vatamarilor produse devanat.

tratarea coroanei si tulpinilor puietilor de rasinoase in scopul prevenirii

atacului de Hylobius abietis.

lucrari de depistare al daunatorilor Ips t. Lymantria m. Tortrix viridana,Geometridae – Operopthera br., Erranis def., Semasia r.

Referitor la daunatorii de prognoza o atentie deosebita s-a acordat urmaririidinamicii gradologiei populatiei defoliatorului Lymantria m. In arboretele in caremolidul si bradul participa in proportie de peste 30 % in compozitia arboretelor,unde au fost amplasate curse feromonale.

Este important de remarcat faptul ca artropodele (insecte, acarieni, paianjeni)cuprind cel mai mare numar de specii. Insectele (defoliatoare de scoarta, delemn, radacina, flori, fructe) sunt in special numeric si structural de vegetatiaarborescenta. Ele pot influenta uneori profund existenta arboretului si a padurii,producand vatamari importante, ceea ce face necesara cunoasterea biologieilor, a naturii vatamarilor produse si a mijloacelor de prevenire si combatere. Dindatele furnizate de catre Directiile Silvice, in anul 2006 s-au constatat fenomenede uscare (la rasinoase, gorun si stejar).

Suprafetele din fondul forestier national parcurse cu taieri

In cursul anului 2006 a fost taiata o suprafata de 66962,3 ha din fondul forestier,astfel:

LOCALIZARE(judet)

SUPRAFATA(ha)

Harghita 2725Covasna 21500

Sibiu 17470Brasov 1888,3

Valcea 9325

Olt 14054

Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire

Zonele cu deficit de vegetatie forestiera sunt in N - NV judetului Sibiu in jurul localitatilor Pauca, Loamnes, Seica Mica,

Axente Sever, Micasasa Loamnes, Pauca, Micasasa, Alma, Dumbraveni,Bradeni, Chirpar etc.;

in partea de nord a judetului Brasov

in zona de sud a judetului Valcea avand disponibilitatea si capacitatea depreluare si impadurire a tuturor terenurilor care nu mai sunt apte pentruproductia agricola.





INHGA - DGA 92

Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari

In anul 2006 in BH Olt s-au scos sdin suprafata fondului forestier o suprafata de24 ha pentru alte utilizari ( in principal extragere de resurse minerale).

Suprafete de paduri regenerate in anul 2006

Suprafata de padure regenerata in cursul anului 2006 a fost de 3207,4 ha,astfel:

LOCALIZARE(judet)

SUPRAFATAREGENERATA

(ha)

Harghita 179

Covasna 578Sibiu 616,4Brasov 659

Valcea 359Olt 816

Total 3207,4

Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului

Principalele activitati antropice cu impact semnificativ asupra padurilor sunt:

• exploatari forestiere

•

taieri ilegale de masa lemnoasa• constructii efectuate in fond forestier sau in zonele limitrofe

• deranjarea habitatelor naturale in cazul faunei salbatice.

Impactul silviculturii asupra naturii si mediului

Pe langa functia economica, padurile indeplinesc si o importanta functie socialasi ecologica, astfel pentru o mai buna protejare a mediului inconjuratorarboretele au rol de protectie cu urmatoarele functii prioritare:

• protectia surselor de apa minerala (Zizin) unde se executa doar taierispeciale de conservare si taieri de igiena;

• arborete ce protejeaza versantii directi ai lacului de acumulare Tarlung,ce includ paduri cu functii speciale de protectie pentru care se admit doartratamente cu perioada lunga de regenerare (30 ani);

• arborete situati pe versantii raurilor ai paraielor in amonte de constructiilehidrotehnice, pentru care se admit tratamente cu perioada lunga deregenerare, dar si cu perioada normala (20 ani), dar cu impunerea un orrestrictii speciale de aplicare;

• arborete si paduri ce au ca obiectiv protejarea solurilor expuse eroziuniisi degradarii situate pe inclinari mai mari de 30 grade si in care se

executa doar taieri speciale de conservare si taieri de igiena;





INHGA - DGA 93

• paduri pentru protectia golului alpin in care se executa doar taierispeciale de conservare si taieri de igiena;

• paduri situate de-a lungul soselelor turistice de importanta deosebita(Ploiesti - Brasov, Brasov - Sighisoara, Brasov - Pitesti, Brasov - Valeniide Munte, etc.) in care se executa taieri speciale de conservare si taieride igiena;

• paduri cu rol de protectie si agrement, pentru care se aplica tratamentecu perioada lunga de regenerare si intensitati mici de taiere;

• rezervatii naturale ce cuprind paduri cu functii speciale pentru ocrotireanaturii si in care sunt interzise orice fel de exploatari de masa lemnoasa;

• zone de padure destinate protectiei unor specii de vanat (cocos de

munte). in care se executa taieri speciale de conservare si taieri deigiena;

• arborete stabilite ca rezervatie de seminte si conservarea genofonduluiforestier in care se executa taieri speciale de conservare si taieri deigiena.

Impactul exploatarilor de balast asupra mediului

In ultimii cinci ani, volumele de balast exploatate au crescut de la circa 700 miim3 in anul 2003 la 125 mil. m3 in anul 2004. Problemele generate de extragereanecontrolata a balastului cu efecte asupra stabilitatii albiilor minore si a

infrastructurilor ingineresti au fost in general solutionate sau extragereabalastului in unele zone critice a fost sistata.

Exploatarea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa,lacurilor si baltilor a avut un impact pozitiv asupra mediului.

Prin exploatarile de balast din lacurile de acumulare se constata o modificare astructurii terenului prin indepartarea materialului steril (levigabil) care anuleazaefectul de colmatare a lacurilor din aval si proliferarea vegetatiei.

De asemenea exploatarile de balast se fac fara abandonari de rezerve debalast pana la cota talvegului, creandu- se luciu de apa pe toata suprafatalacului cu respectarea pilierilor de siguranta impusi de I.S.P.H. Bucuresti sau deS.C. HIDROELECTRICA S.A.

Prin exploatarile de balast din albie s-a realizat igienizarea cursului de apaoferind imaginea unui peisaj curat bine gospodarit. Au fost constatate siexploatari de agregate minerale sub cota talvegului cum este cazul SCCARPAT AGREGATE SA BUCURESTI – perimetrul N. Balcescu unde s- audispus masuri urgente de remediere.

Exploatarea agregatelor minerale din albiile cursurilor de apa si din lacurile deacumulare a avut drept scop decolmatarea, recalibrarea si aducerea albiei lastarea initiala in vederea anularii efectelor de eroziune a malurilor si a talveguluialbiilor. Decolmatarea lacurilor de acumulare a condus la marirea capacitatii de





INHGA - DGA 94

inmagazinare a apei cu scop de crestere a productiei de energie electrice si demarire a volumului de atenuare.

Prin exploatarea agregatelor minerale din albiile si lacurile cursurilor de apa nuau fost semnalate efecte negative asupra lucrarilor hidrotehnice.

Agentii economici prezentati in Centralizator cu autorizatii de gospodarire aapelor emise in anul 2006 au valabilitate si in anul 2007 conform perioadei devalabilitate a permiselor de exploatare emise de ANRM Bucuresti.

Exploatarea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa,lacurilor si baltilor a avut un impact pozitiv asupra mediului.

Prin exploatarile de balast din lacurile de acumulare se constata o modificare astructurii terenului prin indepartarea materialului steril (levigabil) care anuleaza

efectul de colmatare a lacurilor din aval si proliferarea vegetatiei.De asemenea exploatarile de balast se fac fara abandonari de rezerve debalast pana la cota talvegului, creandu- se luciu de apa pe toata suprafatalacului cu respectarea pilierilor de siguranta impusi de I.S.P.H. Bucuresti sau deS.C. HIDROELECTRICA S.A.

Prin exploatarile de balast din albie s-a realizat igienizarea cursului de apaoferind imaginea unui peisaj curat bine gospodarit. Au fost constatate siexploatari de agregate minerale sub cota talvegului cum este cazul SCCARPAT AGREGATE SA BUCURESTI – perimetrul N. Balcescu unde s- audispus masuri urgente de remediere.

Exploatarea agregatelor minerale din albiile cursurilor de apa si din lacurile deacumulare a avut drept scop decolmatarea, recalibrarea si aducerea albiei lastarea initiala in vederea anularii efectelor de eroziune a malurilor si a talveguluialbiilor. Decolmatarea lacurilor de acumulare a condus la marirea capacitatii deinmagazinare a apei cu scop de crestere a productiei de energie electrice si demarire a volumului de atenuare.

Prin exploatarea agregatelor minerale din albiile si lacurile cursurilor de apa nuau fost semnalate efecte negative asupra lucrarilor hidrotehnice.

Detalii privind exploatarile de balast in bazinul hidrografic Olt sunt date in anexa

22.





INHGA - DGA 95

CAPITOLUL 5

AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE SI PRINCIPALIIPARAMETRI DE PERFORMANTA AI ACESTORA

5.1. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND CA FOLOSINTA EXCLUSIVA

PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICA

In bazinul hidrografic Olt exista 32 de amenajari hidrotehnice avand ca folosntaexclusiva producerea energiei electrice. Repartitia acestora pe cursul Oltului sia afluentilor sai este urmatoarea:

• Oltul mijlociu -6 amenajari

• Oltul inferior – 19 amenajari;

• Lotru – 6 amenajari;

• Sadu – 1 amenajare.

Se face remarca, ca unele amenajari de pe Oltul inferior au fost gandite sipentru a furniza apa pentru irigatii. In prezent insa functioneaza doar pentruproducerea de energie.

1. AMENAJAREA HIDROTEHNICA VOILA

(OLTUL SUPERIOR VOILA – AVRIG)

TIP CONSTRUCTIE - lucrari hidroenergetice

PROIECTANT - ISPH

BENEFICIAR - HIDROELECTRICA

EXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior

AN PIF - 1988

DATE TEHNICE

BARAJUL VOILA

Amplasament - raul Olt

Tipul barajului - de greutate din pamant

Tipul etansarii - parament aminte din beton

Cota la coronament - 427.50 mdM





INHGA - DGA 96

Inaltimea barajului - 21,00 m

Inaltimea digului - 13,00m

Lungimea barajului - 60,00 m

Lungimea digului - 12035.00 m

Volumul barajului - 55,00 mii m³

Volumul digului - 3335.00 mii.m³

Volumul acumularii - 12,30 mil.m³

CHE VOILA

Tipul centralei - CB

Cota amonte - 423,50 mdM

Cota aval - 413,50 mdM

Caderea - 10,00 m

Nr.si tip agregat - 2 Kaplan

Debit instalat - 180,00 m³/s

Canal de fuga - 3040,00 m

Puterea instalata - 14,20 MW

Energia medie - 29,10 GWh/an

In lipsa capului de cascada proiectat, celelalte 11 noduri hidroenergetice aleOltului Superior, au un cap de cascada provizoriu in acumularea Voila, aflata inaxul agregatelor, la 320 km de la izvor .

Prima subzona a Oltului Superior este formata din nodurile Subcarpatilorpodisului transilvan. Acumularile Voila, Vistea, Arpasu, Scoreiu si Avrig , puse infunctiune, sunt aproape identice din punct de vedere constructiv si alperformantelor si se caracterizeaza din punct de vedere geologic prin existentaa doua complexe de roci.

2. AMENAJAREA HIDROTEHNICA VISTEA

(OLTUL SUPERIOR VOILA – AVRIG)


BENEFICIAR - Hidroelectrica S.A.


AN PIF - 1989

DATE TEHNICE

BARAJUL – VISTEA






INHGA - DGA 97

Tipul barajului – PG / TE

Tipul etansarii – parament amonte din beton

Cota la coronament – 417,50 mdM

Inaltimea barajului – 22,00 m

Inaltimea digului – 8,00 m

Lungimea barajului – 60,00 m

Lungimea digului – 6900,00 m

Volumul barajului – 65,00 mii m³

Volumul digului – 1390,00 mii.m³

Volumul acumularii – 4,25 mil.m³

CHE – VISTEA

Tipul centralei – CHE in frontul de retentie

Cota amonte – 413,50 mdM

Cota aval – 403,50 mdM

Caderea – 10,00 m

Nr.si tip agregat – 2 Kaplan

Debit instalat – 180,00 m³/s

Puterea instalata – 14,20 MW

Energia medie – 33,30 GWh/an

Realizarea retentiei este asigurata pentru fiecare nod de obiectele componentedin frontul de retentie si digurile ce asigura retentia laterala si care sunt:

- Barajul deversor, stavilar de tip mobil cu 3 deschideri echipate cu stavile de16,00 x 10,43, dintre care una cu clapeta de 16,00 x (8,23 + 2,20). Doua stavilesunt dotate cu instalatie de incalzire pe timp de iarna. Lungimea barajului infrontul de retentie de 60,00 m, avind in aval o protectie formata dintr-undisipator si rizberma de cca 60 m lungime.3. AMENAJAREA HIDROTEHNICAARPASU


PROIECTANT - ISPH

BENEFICIAR - Hidroelectrica S.A.


AN PIF – 1989





INHGA - DGA 98

DATE TEHNICE

BARAJUL – ARPASU


Tipul barajului – de greutate / din pamant

Tipul etansarii – paramont amonte din beron

Cota la coronament – 407.50 mdM

Inaltimea barajului – 22.00 m

Inaltimea digului – 10.50 m

Lungimea barajului – 60.00 mLungimea digului – 12,777.00 m

Volumul barajului – 70.00 mii m³

Volumul digului – 2,065.00 mii m³

Volumul acumularii – 7.35 mil.m³

CHE – ARPASU


Cota amonte – 403.50 mdM

Cota aval – 393.50 mdM

Caderea – 10.00 m


Debit instalat – 180.00 m³/s

Canal de fuga – 1,300.00 m

Puterea instalata – 14.20 MW

Energia medie – 36.40 GWh/an

Centrala, adiacenta barajului spre malul drept la Voila si spre malul sting lacelelalte 4 amenajari, compusa din blocul de montaj si blocul centralei echipatcu 2 hidroagregate de cate 7,1 MW care au un debit instalat de 90 m³/s sibazinul de linistire de 29,00 m prelungit cu o rizberma de 32,00 m. Cadereavalorificata in toate centralele acestei subzone este constanta de 10 m.

4. AMENAJAREA HIDROTEHNICA SCOREIU

(AM. OLTULUI SUPERIOR VOILA – AVRIG)

TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice

PROIECTANT – ISPH

BENEFICIAR: Hidroelectrica S.A.





INHGA - DGA 99

EXECUTANT: Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior

AN PIF – 1992

DATE TEHNICE

BARAJUL – SCOREIU


Tipul barajului – de greutate / de pamant





Lungimea barajului – 60.00 m

Lungimea digului – 5,185.00 m


Volumul digului – 1,363.00 mii m³

Volumul acumularii – 5.20 mil. m³

CHE – SCOREIU




Caderea – 10.00 m



Canal de fuga – 2,315.00 m

Puterea instalata – 14,20 MW


Atat barajul cat si centrala din absolut toate amenajarile au etansarea desuprafata la rosturile permanente dintre ploturi formata din 2 randuri de bandaPVC 035, incastrate in beton, atit la amonte cit si la aval. Etansarea in adincimea frontului deversor (baraj, centrala) este asigurata de roca de baza pe caresunt fundate, practic impermiabila.

-Barajul de pamant nedeversor din frontul de retentie in lungime de 590 m laVoila, 230 m la Vistea, 570 m la Arpasu, 730 m la Scoreiu, 255 m – Avrig si 10 – 11 m inaltime, este constituit din umpluturi din balast din cuveta lacului,etansat in profunzime cu perete de beton sau gel-beton si la paramentul

amonte cu pereu de beton armat de 20 cm.





INHGA - DGA 100

5. AMENAJAREA HIDROTEHNICA AVRIG (AM. OLTULUI SUPERIORVOILA – AVRIG)


PROIECTANT – ISPH



AN PIF – 1996

DATE TEHNICE:

BARAJUL –AVRIG

Amplasament - raul OltTipul barajului – PG / TE

Tipul etansarii – fc





Lungimea digului – 20710.00 m


Volumul digului –3629.00 mii m³

Volumul acumularii – 10.80 mil.m³

CHE – HPP AVRIG

Tipul centralei – CB



Caderea – 10.00 mNr.si tip agregat – 2 Kaplan


Canal de fuga – 1090.00 m

Puterea instalata – MW 14.20 MW

Energia medie –38.70 GWh/an

Barajul lateral (dig) la unul sau ambele maluri in lungime de:

Voila – 11.445 m la mal sting;

Vistea – 3.494 m la mal sting si 3127 la mal drept;





INHGA - DGA 101

Arpasu – 10.040 m la mal sting;

Scoreiu – 4.809 m la mal sting;

Avrig – 11.840 m la mal sting si 3120 la mal drept. Panta taluzului este de 1:2,5la amonte si 1:2 la aval.

Etansarea in adincime s-a facut cu ecran de gel-beton pe primii 2.220 m de laracordul cu barajul si la traversarea meandrelor si cu pinten de beton de 1,50 madincime pe restul traseului.

Deoarece fiecare acumulare si centrala fac parte dintr-o importanta cascada deamenajari hidroelectrice, exploatarea acestora se face in concordanta curegulile de exploatare a intregii cascade, pentru a se asigura o exploatarecorespunzatoare atit din punct de vedere energetic, cit si pentru asigurarea cu

apa a consumatorilor, tranzitarea viiturilor si prezervarea mediului. 6. AMENAJAREA HIDROTEHNICA GURA LOTRULUI

(AMENAJAREA OLTULUI SUPERIOR RACOVITA – GURA LOTRULUI)


PROIECTANT – ISPH



PERIOADA LUCRARILOR: 1989 - 2002

DATE TEHNICE

BARAJUL CORNETU



Tipul etansarii – paramentul amonte din beton



Inaltimea digului – 12.00 mLungimea barajului – 83.00 m

Lungimea digului –9280.00 m

Volumul barajului –63.00 mii. m³

Volumul digului – 2901.00 mii. m³

Volumul acumularii –7.30 mil. m³





INHGA - DGA 102

CHE CORNETU




Caderea – 12.00 m




Energia medie – 62.40 GWh/an Amenajarea Cornetu este amplasata la 12 km amonte de confluenta riului Lotrucu Oltul si se intinde pe o distanta de 5 km, incepind de la nodul hidrotehnic sipina in dreptul localitatii Balota, are o suprafata de 172 ha si a fost conditionatade calea ferata si existenta satelor Copaceni, Racovita si Balota.

Daca barajul si centrala sunt asemanatoare cu celelalte amenajari, la diguritrebuie scos in evidenta ca digul mal sting se intrerupe in dreptul piriului Sec, pecare il urmareste pe ambele maluri cu diguri de remu. Datorita caracteruluitorential, albia piriului a trebuit regularizata. Dispozitia generala a obiectelorindicata mai sus a fost completata cu un canal de fuga in lungime de 3,463 m

cu debusarea in lacul Gura Lotrului.Canalul de fuga si de ape mari a fost calibrat pentru debitele uzinate de 330m³/s si verificat pentru debitele de asigurare de 10% (1.190 m³/s) pentrudrumurile tehnologice. De asemenea s-a avut in vedere debitul de 2.535 m³/s,pentru asigurarea terasamentelor de la malul drept al caii ferate. Sectiuneacurenta a canalului de fuga este de 90 m la baza, strangulata sub podul desosea la 58 m. In canalul se varsa doi afluenti importanti Baiasu si Calinesti acaror debusare a trebuit regularizata, debitele de calcul cu asigurarea de 5%fiind de 103 si 76 m³/s.

7. AMENAJAREA HIDROTEHNICA TURNU


PROIECTANT – ISPH

BENEFICIAR: HIDROELECTRICA S.A.

EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A.,

AN PIF 1981

DATE TEHNICE

BARAJUL – TURNU

Amplasament – raul Olt





INHGA - DGA 103



Cota la coronament – 304.00mdM



Lungimea barajului –60.00 m


Volumul barajului – 120.00 mii m3

Volumul digului – 618.00 mii m3

Volumul acumularii –10.10 mil.m3

CHE – TURNU




Caderea – 24.00 m


Debit instalat – 330.00 m3/s




Desi localizata in plina zona montana, prima amenajare din sectorul OltuluiMijlociu este cea de la Turnu, care are citeva caracteristici care opersonalizeaza. Este amplasata in imediata apropiere a Manastirilor Cozia siTurnu, monumente de mare importanta in istoria tarii, este amenajarea cu ceamai mare cadere (24 m) de pe intreg cursul Oltului, este singurul baraj de pe Oltcu stavile de fund, timpan si clapete, este acumularea de pe Olt cu cele maiscurte diguri (780 m). Ca urmare a deversarii in amonte a albiei naturale a riuluiLotru si a galeriei de fuga de la amenajarea complexa a bazinului Lotru si aunor bazine adiacente, acumularea joaca rolul de compensare si regularizare aapelor debusate de centrala Bradisor, astfel ca debitele de calcul si de verificareau fost mai mari fata de acumularile din aval, respectiv 3.660 si 5.320 m³/s.

8. AMENAJAREA HIDROTEHNICA CALIMANESTI


PROIECTANT: ISPH






INHGA - DGA 104

EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Superior

AN PIF: 1981

DATE TEHNICE

BARAJUL CALIMANESTI OLT




Cota la coronament –280.50 mdM

Inaltimea barajului –28.50 m

Inaltimea digului –18.50 m



Volumul barajului – 99.00 mii mc

Volumul digului – 2433.00 mii mc

Volumul acumularii – 4.60 mil.mc

CHE – CALIMANESTI




Caderea – 14.50 m


Debit instalat – 330.00 mc/s




9. AMENAJAREA HIDROTEHNICA DAESTI

Nu se dispune de date

10. AMENAJAREA HIDROTEHNICA RAMNICU VALCEA


PROIECTANT – ISPH

EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Superior

AN PIF –1974





INHGA - DGA 105

DATE TEHNICE

BARAJUL – RAMNICU VILCEA







Lungimea barajului – 74.50 mLungimea digului – 1904.00 m

Volumul barajului –118.00 mii m3


Volumul acumularii – 21.40 mil.mc

CHE – RAMNICU VALCEA




Caderea –16.50 m


Debit instalat –330.00 mc/s



11. AMENAJAREA HIDROTEHNICA RAURENI (OLT MIJLOCIU)

TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergeticePROIECTANT – ISPH


EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., Sucursala Olt Superior

AN PIF – 1977

DATE TEHNICE

BARAJUL – RAURENI


Tipul barajului – de greutate / de beton





INHGA - DGA 106






Lungimea digului –13,028.00 m



Volumul acumularii – 7.30 mil. m3

CHE RAURENI




Caderea –18.00 m


Debit instalat – 330.00 mc/s



Barajul de la Raureni este despartit de centrala printr-un baraj de pamant infrontul de retentie, conditiile naturale initiale permitand amplasarea barajului inalbia naturala si a centralei pe un prival de ape mari existent in lunca de lamalul drept. De mentionat ca in culeea dig mal sting s-a prevazut o priza de apapentru irigatii care poate prelua 1,2 m³/s.

12.AMENAJAREA HIDROTEHNICA GOVORA


13. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BABENI (OLT MIJLOCIU)TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergetice

PROIECTANT: ISPH


EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Inferior

AN PIF: 1978

DATE TEHNICE

BARAJUL – BABENI






INHGA - DGA 107



Cota la coronament –202.50 mdM





Volumul barajului –132.00 mii m3


Volumul acumularii – 59.70 mil. m3

CHE BABENI




Caderea – 14.00 m


Debit instalat –330.00 mc/s



14. AMENAJAREA HIDROTEHNICA IONESTI (OLT MIJLOCIU)


PROIECTANT – ISPH


EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Arges

AN PIF: 1978

DATE TEHNICE

BARAJUL – IONESTI










INHGA - DGA 108





Volumul digului –3870.00 mii m3

Volumul acumularii – 24.90. mil. m3

CHE – IONESTI



Cota aval – 170.00mdM

Caderea – 14.00 m


Debit instalat – 330.00 m3/s

Puterea instalata –38.00 MW


15. AMENAJAREA HIDROTEHNICA ZAVIDENI


PROIECTANT – ISPH


EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A.

AN PIF 1979

DATE TEHNICE

BARAJUL – ZAVIDENI



Tipul etansarii – parament amonte din pamant











INHGA - DGA 109


Volumul acumularii –50.00 mil.m3

CHE – ZAVIDENI




Caderea – 14.00 m


Debit instalat –330.00 m3/s



16. AMENAJAREA HIDROTEHNICA DRAGASANI


17. AMENAJAREA HIDROTEHNICA STREJESTI


PROIECTANT – ISPH


EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A.,

AN PIF 1979

DATE TEHNICE

BARAJUL STREJESTI


Tipul barajului - de greutate si de pamant

Tipul etansarii - fc


Inaltimea barajului - 33.00 m

Inaltimea digului - 17.00 m

Lungimea barajului - 101.00 m


Volumul barajului - 127.00 mii m3

Volumul digului - 8224.00 mii m3

Volumul acumularii - 225.00 mil. m3





INHGA - DGA 110

CHE STREJESTI

Tipul centralei - CHE in frontul de retentie

Cota amonte - 140.00 mdM

Cota aval - 122.00 mdM

Caderea - 18.00 m


Debit instalat - 330.00 m³/s

Puterea instalata - 50.00 MW

Energia medie - 173.00 GWh/an

18. AMENAJAREA HIDROTEHNICA ARCESTI (OLTUL INFERIOR)


PROIECTANT: ISPH


EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt Inferior

AN PIF: 1980

DATE TEHNICE

BARAJUL ARCESTI












CHE ARCESTI








INHGA - DGA 111

Caderea - 14.00 m





19. AMENAJATEA HIDROTEHNICA SLATINA


PROIECTANT – ISPH


EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A., sucursala Olt inferior

AN PIF – 1980

DATE TEHNICE

BARAJUL SLATINA












CHE SLATINA




Caderea - 10.00 m

Nr.si tip agregat - 2 Brev







INHGA - DGA 112


20. AMENAJAREA HIDROTEHNICA IPOTESTI


21. AMENAJAREA HIDROTEHNICA DRAGANESTI


PROIECTANT - ISPH

BENEFICIAR - HIDROELECTRICA S.A.

EXECUTANT - HIDROCONSTRUCTIA S.A.,

AN PIF - 1987

DATE TEHNICE

BARAJUL DRAGANESTI












CHE DRAGANESTI




Caderea - 13.50 m


Debit instalat - 500.00 m3/s



Nodul Draganesti lungimea lacului de acumulare este de 13 km, latimea de 0,8km, iar suprafata este de 1095 ha. Lungimea digului mal sting este de 13221 m,





INHGA - DGA 113

iar a celui drept este de 13126 m, la care se adauga 30 km pentru regularizareariurilor Oltet si Teslui.

Pentru irigatii s-au realizat o priza de rezerva in culeea dig mal sting si una inculee dig mal drept port amonte ecluza care pot prelua fiecare cite 4,56 m³/s.

In digul mal drept la km 0+220 s-a realizat o priza cu hidocentrala careturbineaza debitele necesare irigarii gravitationale a unei suprafete de 84.000ha in zona Caracal. S-a ales solutia unei centrale hidroelectrice de tipmonobloc, cu dimensiunile in plan de 29 x 35 m, echipata cu 2 turbine Kaplande 1,85 MW si 2 turbine EOS 900 de 0,25 MW care asigura prelucrarea unuidebit de pina la 54 m³/s. In caz de nefunctionare partiala sau totala a centralei,asigurarea debitului necesar irigatiilor se face prin doua galerii de by-passlaterale prevazute cu vane in carcasa pentru reglarea debitelor.

In digul mal sting, la km 0+900 mai exista o statie de pompe cu 3 cai care poateprelua un debit de pina la 150 m³/s pe care ii transfera in sistemul de irigatiiCaracal.

22. AMENAJAREA HIDROTEHNICA FRUNZARU

BARAJ SI CHE FRUNZARU – OLT


PROIECTANT ISPH


EXECUTANT: HIDROCONSTRUCTIA S.A

AN PIF 1990

DATE TEHNICE

BARAJUL FRUNZARU




Cota la coronament 75.50 mdMInaltimea barajului - 30.00 m



Lungimea digului - 36,000.00 m








INHGA - DGA 114

CHE FRUNZARU




Caderea - 13.50 m





La nodul Frunzaru lungime lacului de acumulare este de 15 km, latimea de 1,0km si suprafata este de 1.280 ha. Lungimea digului mal sting este de 16.000 m,iar a celui drept este de 19.223 m. Pentru irigatii s-au realizat o priza de rezervain culeea dig mal sting si una in culee dig mal drept port amonte ecluza care potprelua fiecare cite 4,56 m³/s.

Tot pentru irigatii in digul mal sting la km 2+700 s-a realizat o priza cuhidocentrala care turbineaza debitele necesare irigarii gravitationale. La fel ca sila Draganesti, s-a ales solutia unei centrale hidroelectrice de tip monobloc, cudimensiunile in plan de 29 x 35 m, echipata cu 2 turbine Kaplan si 2 turbineEOS 900 care impreuna au o putere instalata de 2,5 MW si care asigura

prelucrarea unui debit de pina la 24 m³/s, producind 2,8 GWh/an. In caz denefunctionare partiala sau totala a centralei, asigurarea debitului necesaririgatiilor se face prin trei galerii de by-pass laterale prevazute cu vane incarcasa pentru reglarea debitelor.

In digul mal drept la km 8+200 s-a mai realizat o statie de pompe – Pesta – cu10 fire de priza cu Ø=1500 care pot prelua pina la 24 m³/s, iar in digul mal stingo statie cu 2 fire Ø=1000 care poate prelua pina la 4,3 m³/s

23. AMENAJAREA HIDROTEHNICA RUSANESTI

BARAJ SI CHE RUSANESTI – OLT

TIP CONSTRUCTIE: lucrari hidroenergeticePROIECTANT ISPH


EXECUTANT: Hidroconstructia S.A

AN PIF - 1989

DATE TEHNICE

BARAJUL RUSANESTI







INHGA - DGA 115










CHE RUSANESTI




Caderea - 13.50 m





La nodul Rusanesti lungimea lacului de acumulare este de 15,4 km, latimeapina la 1,0 km si suprafata este de 1.100 ha.

Lungimea digului mal sting este de 15542 m, iar a celui drept este de 15148 m.

La Rusanesti s-au realizat pentru irigatii o priza de rezerva in culeea dig malsting si una in culee dig mal drept port amonte ecluza care pot prelua fiecarecite 4,56 mc/s.

24. AMENAJAREA HIDROTEHNICA IZBICENI

Nu exista date

25. AMENAJAREA HIDROTEHNICA SADU V


PROIECTANT - ISPH


EXECUTANT - Hidroconstructia S.A

AN PIF- 1960





INHGA - DGA 116

DATE TEHNICE

BARAJUL NEGOVEANU

Tipul barajului - VA

Tipul etansarii - x






CHE SADU V

Tipul centralei - D



Caderea - 398.00 m

Nr.si tip agregat - 2 Pelton

Debit instalat - 9.60 mc/s



Localizat pe cursul superior al riului Sadu, in defileul Gitul Berbecului,amplasamentul acestei amenajari a fost specificat inca din anul 1933 de catredr. ing. Dorin Pavel in lucrarea sa „Plan general d’aménegement des forceshydrauliques en Roumanie”

In anul 1945 a fost elaborat un plan general de electrificare a tarii prin care s-astabilit ca amenajarea UHE Sadu V sa acopere virful de sarcina din zona Ardealului Central, iar prin Planul de electrificare a tarii din 1950 a fostreconfirmata aceasta solutie. In completarea schemei generale de amenajare a

riului Sadu, care prevedea 6 uzine dintre care Sadu I si Sadu II existau, Sadu Vurma sa devina cea mai importanta. Uzinele Sadu III si Sadu IV, nu au mai fostconstruite.

Sadu V a fost proiectata cu o putere instalata de 2 x 7,7 MW, avind o acumularede 6,5 mil m³ de apa, la o cadere de 375 m, un debit instalat de 2,5 m³/s,producind 70 MWh/an.

Lucrarile au inceput in anul 1949. Resursele necesare se transportau pe o caleferata ingusta forestiera, existenta din 1908 pe traseul Tilmaciu – Sadu – RiuSadului – Gitul Berbecului. La 31 decembrie 1956 grupurile au fost puse infunctiune, HC Sadu V devenind a doua hidrocentrala ca putere instalata din tara

la acea vreme, dupa HC Dobresti. Pentru alimentarea grupurilor s-a facut priza





INHGA - DGA 117

definitiva, iar acumularea s-a realizat provizoriu cu un batardou care se vautiliza si pentru realizarea incintei in care se va betona barajul definitiv.

In 1959 a inceput executia barajului Negovanu, in amplasamentul conceputinitial, dupa proiectul realizat de prof. dr.ing. Radu Priscu si avizat de prof.dr.ing. A. Stuky (Elvetia). Este primul baraj din beton arcuit din Romania, executat decatre Intreprinderea de Constructii Hidroenergetice, viitoareaHIDROCONSTRUCTIA S.A.

Barajul

Proiectul pus in prectica la barajul Negovanu are cota coronamentului la 1.158ocupind locul 5 in tara in ierarhia altitudinii barajelor. Este primul baraj din taradin beton arcuit, cu unghi la centru de cca 110º, raza la nivelul coronamentuluide 78 m, si inaltimea in sectiunea maestra de 62,00 m. Asigura acumulareaunui volum de 6,3 mil m³. Este constituit din 13 ploturi de latimi variabile intre 6si 12 m. Ploturile centrale sunt amenajate pentru deversare si pot evacua undebit de 280 m³/s. Arcele din care este alcatuit barajul sunt circulare, cugrosime constanta pe toata lungimea si nasterile orientate radial. Grosimeabetonului la baza este de 19,00 m, iar la coronament de 3,50 m. Nu s-aprevazut cale de circulatie pe coronament.

Etansarea in profunzime a fundatiei a fost asigurata prin executarea unor injectiide legatura-consolidare de 5,00 m pe toata ampriza barajului pentru asigurarealegaturii beton-roca si a unui voal de injectie pe 2 rinduri de 30-40 m, pe totconturul barajului. La data proiectarii barajului nu se executau sisteme de

drenaj. In 1992 s-a realizat un sistem de drenaj aval de voal, cite 3 grupuri pefiecare versant.

Etansarea in rosturile dintre ploturi s-a realizat cu tola de cupru de 15 mmgrosime la paramentul amonte si cu tola de tabla zincata de 1 mm laparamentul aval.

Descarcatorul de ape mari se compune de 5 cimpuri deversante de 5,80 m.Deschiderea centrala are pragul cu 40 mai jos decit celelalte, pentru evacuareadebitelor mici.

Pentru golirea lacului s-au prevazut o golire de fund in versant printr-o galerie

de 150 m cu sectiunea de 2,20 x 2,60 m, cu priza evazata şi casa devane put echipata cu 2 vane plane de 1,50 x 2,00 de tipul sertar, actionatehidraulic si o golire de fund in corpul barajului, plot 7, conducta metalica cuØ=1.000 mm echipata cu vana fluture si vana conica. Capacitatea maxima deevacuare a celor 2 goliri de fund este de pina la 95 m³/s, functie de cota in lac sigradul de deschidere a vanelor.

Deoarece in aval de baraj roca era compacta, nealterata, nu a fost necesar unsistem de disipare a energiei, executindu-se doar o dala de baton armat de 5,80m, imediat in aval de baraj.





INHGA - DGA 118

Centrala Sadu V

Centrala initiala din 1955 a fost executata de Sovromconstructia. Lucrarile desupra echipare din 1959-63 s-au executat sub antreprenoriatulHIDROCONSTRUCTIA. Priza lac Negovanu este amplasata la malul drept,masiv de beton cu 2 gratare dupa care este casa vanelor echipata cu 2 vaneplane actionate manual.

Aductiunea lunga de 5.350 m, din care 248 m conducta de coasta, este ogalerie armata sau blindata cu Ø=1.50 – 1,80 m. In aductiunea principala esteadus si pariul Sadurel captat la cota 1199, cu o captare tiroleza de 6,80 minaltime si care acumuleaza in spate 500.000 m³, apa este transferata inaductiune printr-o galerie de 58 m si un put de 43 m care joaca si rol de castel

de echilibru secundar.

Castelul de echilibru principal este un put cu Ø=2.50 m si inaltimea de 31,00 m,cu camera inferioara intr-o galerie de 24 m si camera superioara, tronconica,deasupra putului avind diametrul extins la 9,85 m.

Casa vanelor echipata cu 2 vane fluture este adiacenta masivului de ancoraj sidin ea pleaca conducta fortata de 913 m si Ø=1.60 – 1,50 m, pina la distribuitor.

Centrala Sadu V este o centrala de tip suprateran, compusa din sala masinilor,care reprezinta infrastructura propriu zisa prevazuta cu urmatoarelecompartimentari: bazinul de linistire cu deversor lateral si racord la canalul de

fuga, camerele spirale si statia de pompare ape de infiltratii. Suprastructurainchide sala masinilor, iar blocul de comanda este cladire separata.

Fata de echiparea initiala din 1956, datele se schimba in 2 agregate Pelton de7,7 MW +1 Francis de 12 MW, debitul instalat de fiind de 8,25 m³/s la o caderede 398 m si productia de 54,40 MWh/an. Aceste performante nu au putut fiatinse. Ca urmare grupul Francis a fost demontat, iar caracteristicile ramasesunt cele din caseta.

Un canal de fuga face legatura intre bazinul de linistire si albia riului Sadu, carea fost amenajata si calibrata, amonte si aval de centrala.

Betonarea barajului a inceput in anul 1959, pus in functie in 1961 si terminate

lucrarile in 1963, odata cu montajul turbinei Francis. Principalele cantitati delucrari: excavatii – 28.000 m³, betoane – 46.000 m³ cu agregate de concasaj sinisip transportat de la 40 km, foraje – 2.000 ml.

26. AMENAJAREA HIDROTEHNICA VIDRA – CIUNGET


PROIECTANT - ISPH


EXECUTANT- Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior

AN PIF - 1972





INHGA - DGA 119

DATE TEHNICE

BARAJUL VIDRA

Amplasament - raul Lotru

Tipul barajului - ER

Tipul etansarii - ie






CHE CIUNGET

Tipul centralei - DS



Caderea - 809.00 m

Nr.si tip agregat - 3 Pelton




Barajul Vidra

Amplasat pe cursul superior al raului Lotru, in cheile Vidra de la iesirea dindepresiunea Lovistei, la cca 30 km amonte de localitatea Voineasa, barajulVidra este un baraj de anrocamente de 121,50 m inaltime, cu nucleu central dinargila, protejat cu filtre si zone de tranzitie din material aluvial. Etansarea estecontinuata in roca de baza printr-un voal de etansare de 57 m adancime. Rocade fundare este constituita din gneise oculare tip „Vidra” si paragneise peversantul stang si in albie, alterate pana la adancimi de 40 – 50 m pe versantuldrept.

Cota coronamentului este la 1.293 mdM, ceea ce il situeaza pe locul 3 in tara,dupa Bolboci si Galbenu.

Centrala Ciunget

Priza de apa amplasata in versantul drept, in imediata apropiere a barajuluiVidra, este constituita dintr-un ansamblu de beton armat, tip trompa, cu 4deschideri de acces a apei, prevazute cu gratare mobile tip sertar.





INHGA - DGA 120

Casa vanelor priza – cu put umed – este echipata cu o vana plana de 5,50 x6,00 m actionata hidraulic si un batardou de interventie actionat mecanic. De

aici, pe un plan inclinat de 110 m, se manevreaza si gratarele din trompa prizei.

Debitele acumulate in lacul Vidra sunt dirijate la centrala Ciunget printr-o galeriede aductiune de 13719 m, de tipul sub presiune, care este continuata pana lahidroagregate, cu o galerie fortata de 1350 m, dimensionate pentru un debit de80 m³/s. Pe traseul aductiunii principale sunt captate apele paraielorManaileasa, Nopteasa, Rudareasa I si II.

Castelul de echilibru, amplasat intre aductiune si fortata, de tip diferential cudiafragma este format din doua camere subterane, put vertical deversant si ocamera superioara aeriana. La cca 50 m aval de castelul de echilibru segaseste caverna (12,10 x 17,95 x 21,00 m) casei vanelor fluture cu Ø=4,00 m.

Sunt 2 vane cu timp de inchidere de 2 minute.

Vanele sferice sunt amplasate intr-o caverna de 4,50 x 9,50 x 50,00 dispusaparalel cu sala turbinelor, deasupra galeriei de fuga si sunt montate peramificatiile care fac legatura intre galeria fortata si turbine, cate doua pe fiecaretubina. Timpul de inchidere este de 2 minute.

Centrala hidroelectrica Ciunget este situata pe raul Latorita,in perimetrullocalitatii Ciunget. Amplasata subteran, la 140 m adancime sub talvegul raului,in gneise cu intercalatii de amfibolite, caverna salii masinlor masoara 130 mlungime, 18 m latime si 35 m inaltime. Un tunel lung de 1.140 m (sectiunea de32 m²) si panta de 10% serveste pentru accesul principal. Accesul secundar se

practica printr-un tunel orizontal de 320 m lungime (sectiunea de 10 m²) si unput de 145 m (sectiunea de 12 m²). Centrala este echipata cu 3 agregate Peltoncu ax vertical de 170 MW fiecare.

Parametrii tehnici ai centralei Ciunget ii confera urmatoarele functiunicaracteristice:

• centrala de varf pentru acoperirea zonelor variabile ale curbei de sarcina,

• participarea la reglajul puterii si a frecventei in Sistemul EnergeticNational, putand functiona atat in regim de generator cat si in regimcompensator sincron,

• centrala de interventie putand intra in functiune in 4 – 5 minute,

• atenuarea undelor de viitura in perioadele de ape mari.

Debitele turbinate sunt dirijate si restituite in albia Lotrului printr-o galerie defuga cu nivel liber, lunga de 6.500 m, continuata cu un canal trapezoidal. Peultimii 1.000 m galeria este suprainaltata cu un metru pentru a se evita punereasub presiune la niveluri mari ale lacului compensator din aval. Galeria strabateun complex cristalin constituit din gneise cuartitice, amfibolite si gneise mixte.

Lucrarile au inceput in anul 1966 prin atacarea organizarii de santier, in anul1972 a fost pus in functiune primul hidroagregat, iar in 1975 cel de al treilea.





INHGA - DGA 121

27. AMENAJAREA HIDROTEHNICA MALAIA


PROIECTANT - ISPH

BENEFICIAR: HIDROELECTRICA


AN PIF - 1977

DATE TEHNICE:

BARAJUL MALAIA


Tipul barajului - PG / TE



Inaltimea barajului - 29.50&31.00 m


Lungimea barajului - 48.00&22.00 m




Volumul acumularii - 3.44 mil.m³

CHE MALAIA




Caderea - 22.50 m



Canal de fuga - 653.00 m



Cea de a doua treapta energetica a amenajarii complexe Lotru o reprezintaacumularea Malaia de pe cursul inferior a riului Lotru.





INHGA - DGA 122

Amplasata la cca 8.600 m aval de centrala Ciunget, CHE Malaia amenajeazasectorul de albie cuprins intre cotele 480 si 457,50, respectiv o cadere bruta de

22,50 m.

Uvrajele nodului hidroenergetic sunt amplasate in albia riului Lotru pe gneisecuarto-biotitice cu intercalatii de filoane de pegmatite.

Parametrii hidrologici s-au determinat functie de planul de exploatare al CHECiunget, deversarile de la barajul Vidra si aportul diferentei de bazin hidrograficpe sectorul Vidra-Malaia, rezultind un debit mediu multianual, in regimamenajat, de 22,50 m³/s. Cca 83% din debitele afluente sunt regularizateamonte in acumularea Vidra, iar restul de 17% sunt supuse unei regularizarizilnic-orare in lacul Malaia, ceea ce duce la un regim de functionare de cca2.000 ore/an, asemanator cu CHE Ciunget. Mai simplu spus, acumularea

Malaia are rolul de a uniformiza in aval debitele pulsatorii uzinate de CHECiunget.

In acest scop cursul riului Lotru a fost barat cu un front de retentie lung de 364m, constituit in ordine de la malul drept la malul sting din: baraj nedeversor(front de 48 m, inaltimea de 29,50 m), centrala de tip baraj (front de 21 m),barajul deversor (front de 22 m si inaltimea 31,00 m) echipat cu 3 stavilesegment la golirile de fund, un timpan si o clapeta la partea superioara si barajuldin pamint (front de 294 m, inaltimea de 19 m). Se realizeaza astfel oacumulare de 3,44 mil m³ pe o suprafata de 47 ha la cota 480.

Centrala Malaia, centrala-baraj de tip clasic, echipata cu 2 turbine Kaplan,

utilizeza o cadere de 22,50 m, un debit instalat de 90 m³/s si produce in medieannual 34 GWh energie electrica. Are un bazin de linistire lung de 51,60 m, oconducta de fuga lunga de 107,40 m si un canal de fuga de 602 m pentrurevenirea in albia naturala.

Lucrarile acestei amenajari au inceput in 1973, iar punerea in functiune in 1978.

28. AMENAJAREA HIDROTEHNICA GALBENU


PROIECTANT - ISPH

BENEFICIAR - HIDROELECTRICAEXECUTANT - Hidroconstructia S.A., sucursala Olt Superior

AN PIF - 1974

DATE TEHNICE

BARAJUL GALBENU

Amplasament - raul Latorita


Tipul etansarii - x

Cota la coronament - 1,307.00 mdM





INHGA - DGA 123





Realizat pe raul Latorita, barajul Galbenu creeaza o acumulare de 2,810 mil m³de apa, pe care o transfera gravitational printr-o galerie de 4000 m, inaductiunea secundara care face legatura intre statia de pompe Petrimanu silacul Vidra. Suprafata bazinului este de 27 km², lungimea retelei de galerii estede 12.880 m si colecteaza apa retinuta de 6 prize. Debitul captat este de 2,130m³/s.

Barajul din beton arcuit are 60 m inaltime, o lungime la coronament de 172 m(cota coronamentului la 1308 m dM) si inglobeaza un volum de beton de 41000m³.

29. AMENAJAREA HIDROTEHNICA PETRIMANU


PROIECTANT - ISPH

BENEFICIAR: HIDROELECTRICA


AN PIF - 1977

DATE TEHNICE

BARAJUL PETRIMANU

Amplasament - raul Latorita


Tipul etansarii - x



Lungimea digului - 170.00 mVolumul digului - 56.00 mii m³


STATIA DE POMPE PETRIMANU

Inaltimea de pompare - 185.00 m







INHGA - DGA 124

Barajul si Statia de pompare Petrimanu

Acumularea Petrimanu, realizata tot pe riul Latorita, aduna majoritatea apelorcaptate in reteaua de aductiuni secundare sud (fara cele acumulate in laculGalbenu si captarea Insiratele) de pe o suprafata de 236 km². Numarulcaptarilor este de 28, lungimea galeriilor este de 55.416 m, iar debitul captateste de 5,384 m³/s. In total reteaua din sud are un numar de 31 captari la firulapei, lungimea aductiunilor de 67.551 m din care 745 m traversari si capteazaun debit de 7,514 m³/s.

Barajul Petrimanu este de tip arcuit din beton, are inaltimea de 49 m, o lungimela coronament de 190 m (cota coronamentului la 1134 m dM), inglobeaza unvolum de beton de 56.000 m³ si creeaza o acumulare de 2,500 mil m³ de apa.

Statia de pompe Petrimanu dirijeata debitul acumulat la 185 m inaltime, intr-ogalerie de unde gravitational se transfera in acumularea principala Vidra,colectind pe parcurs si apele derivate de la Galbenu si captarea Insiratele.

30. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BALINDRU


PROIECTANT - ISPH


AN PIF - 1978

DATE TEHNICE:

BARAJUL BALINDRU



Tipul etansarii - x

Cota la coranament - 1034.00 mdM




Volumul acumularii - 0.84 mil.m3

STATIA DE POMPARE BALINDRU

Inaltime de pompare - 324.00 m







INHGA - DGA 125

31. AMENAJAREA HIDROTEHNICA JIDOAIA


PROIECTANT - ISPH



AN PIF - 1977

DATE TEHNICE

BARAJUL JIDOAIA

Amplasament - raul Jidoaia

Tipul barajului -VA

Tipul etansarii - x

Cota la coronament - 1,184.00 mdM



Volumul barajului - 27.80 mii m³


STATIA DE POMPE JIDOAIA

Inaltimea de pompare - 187.00 m



Barajul si statia de pompe Jidoaia

Acumularea Jidoaia aduna apele de pe 243 km² prin 39 de prize de apa si 2acumulari secundare, Jidoia si Balindru (sau Lotru pompaj). Lungimea totala aretelei este de 73170 m din care 587 m traversari, colecteaza si transmite inlacul Vidra, gravitational si prin pompaj, un debit de 5,794 m³/s.

Barajul Jidoaia are inaltimea de 50 m, o lungime la coronament de 152 m (cotacoronamentului la 1184 mdM), inglobeaza un volum de beton de 27000 m³ sicreeaza o acumulare de 0,480 mil m³ de apa.

Statia de pompe Jidoaia are o putere instalata de 21 MW, pompeaza un debitinstalat de 10 m³/s la 187 m inaltime in aductiunea secundara care leaga statiade pompe de lacul Vidraru, colectind pe parcurs apele a 15 captari si a statieide pompe Balindru.

Pe raul Lotru exista si microhidrocentralele Voineasa I, II si III.





INHGA - DGA 126

5.2. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND O SINGURA FOLOSINTA (ALTADECAT PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE SAU ATENUAREA

VIITURILOR)

In aceasta categorie se incadreaza un numar de 4 amenajari hidrotehnice(Mesteacanu, Frumoasa, Sacele si Bogata).

Unica folosinta o constituie alimentarea cu apa.

Principalele caracteristici ale acestor amenajari sunt prezentate tabelar in celece urmeaza.

NR.CRT.

DENUMIREAAMENAJARII

CURSUL DEAPA

FOLOSINTADEBIT(m3 /s)

1 Mesteacanul Olt Alim. Apa 0,30

2 Frumoasa Frumoasa Alim. Apa 0,223 Sacele Tarlung Alim. Apa 2,05

4 Bogata (Dopca) Dopca Alim. apa 0,08

1. AMENAJAREA HIDROTEHNICA FRUMOASA

ADMINISTRATOR: ANAR

AN PIF: 1984

AMPLASAMENT: pe raul Frumoasa, amonte comuna Frumoasa, judetulHarghita

FOLOSINTA: alimentare cu apa – 0,22 m3/s

DATE TEHNICE

BARAJUL FRUMOASA

Tip baraj - baraj din umplutura din balast cu nucleu central de argila

Evacuator - tip palnie

Inaltime baraj - 37 m

LACUL DE ACUMULARE FRUMOASA

NNR - 857,50 mdM

Volum util - 6,7 mil. m3

Volum total - 10,6 mil. m3

2. AMENAJAREA HIDROTEHNICA SACELE

ADMINISTRATOR: ANAR

AN PIF: 1976/2004

AMPLASAMENT: raul Tarlung

FOLOSINTA: alimentare cu apa 2,05 m3/s





INHGA - DGA 127

DATE TEHNICE

BARAJUL SACELE

Tip baraj - baraj din umplutura de pamant cu nucleu central de argila

Evacuator - descarcator canal


LACUL DE ACUMULARE FRUMOASA

NNR - 741,00 mdM



3. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BOGATA (DOPCA)

ADMINISTRATOR: ANAR

AN PIF: 1989

AMPLASAMENT: raul Dopca,afluent al raului Olt, amonte de comuna Dopca

FOLOSINTA: alimentare cu apa 0,08 m3/s

DATE TEHNICE

BARAJUL SACELE

Tip baraj - baraj din umplutura de pamant cu etansare amonte – masca debeton armat

Evacuator - evacuator lateral – descarcator canal

Inaltime baraj -16 m

LACUL DE ACUMULARE BOGATA

NNR - 495,0 mdM


5.3. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND DOUA FOLOSINTE (ALTELEDECAT ATENUAREA VIITURILOR)

In cadrul acestei categorii de amenajari, in bazinul hidrografic Olt sunt infunctiune 3 amenajari hidrotehnice semnificative: Gura Raului, Sadu II siBradisor.

Aceste amenajari au ca folosinte alimentarea cu apa si producerea de energieelectrica.

1. AMENAJAREA HIDROTEHNICA GURA RAULUI

ADMINISTRATOR: ANAR

AN PIF: 1979





INHGA - DGA 128

AMPLASAMENT: raul Cibin,amonte comuna Gura raului

FOLOSINTA: alimentare cu apa – Sibiu – 1,44 m3/s si producerea de energieelectric – 6,3 GWh/an

DATE TEHNICE

BARAJUL GURA RAULUI

Tip baraj - baraj din beton de tip contraforti ciuperca de grosime variabila (unicin tara)

Evacuator - deversor frontal cu capacitate de evacuare de 880 m3/s


LACUL DE ACUMULARE GURA RAULUI

NNR - 553,0 mdM



2. AMENAJAREA HIDROTEHNICA BRADISOR

ADMINISTRATOR: SC HIDROELECTRICA SA Sucursala Hidrocentrale Rm.Valcea

AN PIF: 1981

AMPLASAMENT: raul Lotru

FOLOSINTA: alimentare cu apa si producerea de energie electric – 6,3GWh/an

Tip baraj baraj de greutate din beton

Inaltime baraj: 62,0 m

Volum total: 39,05 mil. m3

5.4. AMENAJARI HIDROTEHNICE AVAND MAI MULT DE DOUAFOLOSINTE(ALTELE DECAT ATENUAREA VIITURILOR)

In prezent in bazinul hidrografic Olt nu exista amenajari hidrotehnice cu maimult de 2 folosinte. Este posibil ca in viitor, odata cu revitalizarea irigatiilor siintroducerea navigatiei pe Oltul inferior, amenajarile Draganesti, Frunzaru,Rusanesti si Izbiceni sa aiba folosinte multiple.

5.5. AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE PENTRU ASIGURAREADISPONIBILELOR LA SURSELE DE APA (ALTELE DECAT BARAJELE SILACURILE DE ACUMULARE, CU FOLOSINTE MULTIPLE, CE INCLUD SIALIMENTAREA CU APA)

O buna parte din aceste infrastructuri au fost prezentate in cadrul amenajarilorhidrotehnice de pe raul Lotru: Galbenu, Petrimanu, Balindru etc.





INHGA - DGA 129

Sistemul de captari si aductiuni secundare din bazinul Lotrului a fost creat inscopul maririi debitului instalat la UHE Lotru, ele contribuind cu cca. 77% la

puterea instalata si energia furnizata de centrala. Din punct de vedere alamplasamentelor, captarile secundare ale UHE Lotru, se situeaza la cote inalte(1100 – 1400 m alt.), pe cursuri de apa cu bazine in general mici (1 – 20 kmp),caracterizate prin regimuri torentiale puternice si important transport de debitsolid.

Din punct de vedere hidraulic s-au realizat 4 tipuri de captari:

• Captari tip I, avand Qi cuprins intre 0.0 – 0.663 mc/s - 28 buc;

• Captari tip II, avand Qi cuprins intre 0.63 – 1.00 mc/s - 17 buc;

• Captari tip III, avand Qi cuprins intre 1.00 – 1.60 mc/s - 17 buc;

• Captari tip IV, avand Qi cuprins intre 1.60 – 2.50 mc/s - 21 buc.

Din punct de vedere al schemei functionale, 79 sunt captari independente cuconducta de racord la aductiune si 4 sunt captari combinate cu traversare.

Sistemul de captare mai contine (pe langa cele 83 captari secundare de tiptirolez):

• 153 km galerii secundare;

• 4 baraje in arc, cu inaltimea cuprinsa intre 40 – 60 m, care creeazaacumulari necesare compensarii zilnice la statiile de pompare;

• din care, 3 statii de pompare.

Ansamblul de aductiuni secundare este alcatuit din urmatoarele obiecte:

a) Ramura Nord prin care se capteaza gravitational si prin pompaj afluientii dinstanga Lotrului si din bazinul Lotrioara, Urica, Raul Vadului si Sadu (L=73,170km, S=243 kmp, Qm=5,794 mc/s, Qi=22,0 mc/s);

b) Ramura Sud, capteaza gravitotional si prin pompaj o parte din afluentiibazinului Latorita, Oltetului si Gilortului (L=68,296 km, S=236 kmp, Qm=7,514mc/s, Qi=25,0 mc/s);

c) Ramura Vest, prin care se deriva gravitotional debitele din bazinul Jietului

(L=18,910 km, S=24,1 kmp);

d) Captari de-a lungul aductiunii principale (L=9,140 km, S=15,4 kmp,Qm=0,442 mc/s).

In bazinul hidrografic Olt, exista un numar de 8 derivatii, in administrarea D.A.Olt, doar doua cu rol de aparare impotriva inundatiilor:

Canal Varghis – folosinta principala: alimentare cu apa si asigurareadebitului de servitute; L = 5.0 km, Q = 0.15 mc/s;

Derivatie pr. Covasna – folosinta principala: alimentare cu apa potabila; L= 15.4 km, Q = 0.05 mc/s;





INHGA - DGA 130

Canal Timis – folosinta principala: alimentare cu apa industriala; L = 17.0km, Q = 0.8 mc/s;

Canal Vulcanita – folosinta principala: alimentarea cu apa potabila; L =24 km, Q = 2.0 mc/s;

Derivatie Ipotesti – folosinta principala: alimentare cu apa irigatii; L = 9.0km, Q = 25.0 mc/s;

Derivatie Draganesti – folosinta principala: alimentare cu apa irigatii; L =12.0 km, Q = 21.6 mc/s.

O alta amenajare structurala mai importanta din aceasta categorie care estefunctionala este priza de pe raul Topolog, care deriveaza prin intermediul uneigalerii hidrotehnice de 7,64 km lungime un debit de 2,35 m3/s spre bazinul

hidrografic Arges, pentru alimentarea lacului Vidraru, dupa ce in prealabilenergia sa pune in miscare turbinele CHE Cumpanita.

Tot in aceasta categorie ar putea fi incluse si lacurile Mittelzop, Cetatuia I siPausa care sunt destinate alimentarilor cu apa, aflate insa in stare avansata decolmatare.

5.6. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU IRIGATII

In bazinul hidrografic Olt este amenajata pentru irigatii o suprafata de 323231ha, debitul instalat fiind de circa 185,4 m 3/s. Principalele amenajari pentruirigatii existente pe teritoriul bazinului hidrografic Olt au fost prezentate incapitolul 3.3.

Ar mai fi de adaugat:

• derivatia Ipotesti – L = 9,0 km; Qi = 25 m3/s;

• derivatia Draganesti - L = 12,0 km; Qi = 21,6 m3/s.

In prezent nu se dispune de date privind starea functionala a acestor sisteme,dar dupa datele prezentate la capitolul 3.3. in bazinulhidrografic Olt irigatiilesunt foarte reduse.

In ceea ce priveste amenajarile hidrotehnice avand drept scop asigurarea apeipentru irigatii in bazinul hidrografic exista un numar de 5 amenajari ce se inscriu

in categoria de importanta C.

Suprafata luciului de apa a acestor amenajari este de 349 ha, volumul total alacumularilor este de 11,625 mil. m3, inaltimea barajelor variaza intre 3 si 14,5 miar gradul de colmatare al acestora variaza intre 10% si 75%.

5.7. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU PISCICULTURA /ACVACULTURA

In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 11 mici amenajari hidrotehnicelocale avand drept unica folosinta piscicultura.

Detalii privind acest tip de amenajari sunt prezentate in anexa 23.





INHGA - DGA 131

5.8. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU NAVIGATIE

In bazinul hidrografic Olt nu exista, in present, amenajari structurale functionalepentru navigatie. Totusi, in vederea navigabilizarii viitoare a Oltului inferior, labarajele Draganesti, Frunzaru si Rusanesti s-au executat anumite constructiicare vor facilita utilizarea acestor lacuri pentru navigatie si o legatura directa cufluviul Dunarea.

5.9. AMENAJARI STRUCTURALE PENTRU SATISFACEREA CERINTELORDE APA ALE ALTOR FOLOSINTE (TURISN, AGREEMENT, PEISAJ).

In bazinul hidrografic Olt exista un numar de 6 amenajari hidrotehnice locale alcaror scop este agrementul si pescuitul sportiv.

Detalii privind acest tip de amenajari structurale sunt prezentate in anexa 24.

5.10 AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE PENTRU REDUCEREAEROZIUNII SOLULUI

5.10.1. Amenajari structurale existente pentru amenajarea bazinelorhidrografice torentiale

Conditiile naturale de relief, substrat petrografic si clima specifice Romaniei,coroborate cu gospodarirea necorespunzatoare a fondului funciar (agricol sisilvic), au dus la situatia in care procesele de torentializare a retelei hidrograficesi a celor de eroziune a solului, sa afecteze grav o parte din teritoriul aferentbazinului hidrografic Olt.

Ca urmare a actiunii si intensitatii acestor procese se diminueazaproductivitatea fondului forestier, iar viiturile torentiale afecteaza grav sistemelede lucrari pentru gospodarirea apelor, a celor hidroenergetice, caile decomunicatie, localitatile, instalatiile industriale, terenurile agricole si silvice,drumurile forestiere, alte obiective economice si sociale.

Transportul excesiv de aluviuni colmateaza reteaua hidrografica colectoare sica urmare, diminueaza capacitatea de tranzitare a debitelor lichide, sporindastfel frecventa si durata inundatiilor.

In functie de caracteristicile fizico-geografice ale zonelor tranzitate, reteauahidrografica a b.h. Olt se poate individualiza astfel:

• Reteaua hidrografica din zonele montane caracterizate prin vai inguste,versanti cu pante pana la abrupturi care imprima o scurgere rapida aapei si o putere de eroziune si transport de aluviuni mare, alimentarepluvio – nivala in general bogata, evapotranspiratia si infiltratie reduse,aceasta datorita formelor de relief, naturii rocilor si climatului muntos.

Din aceasta categorie un exemplu concludent este r. Lotru care izvoraste dinParang, aduna apele de pe versantii nordici si muntilor Capatanii si de peversantii sudici ai muntilor Lotrului. Suprafata bazinului de receptie este de99.000 ha si lungimea firului principal de 83 km.





INHGA - DGA 132

• Reteaua hidrografica din zona cu relief deluros, respectiv a dealurilorsubcarpatice si de podis piemontan, caracterizeaza prin deschideri mai

mari ale albiilor de scurgere a apei, prin versanti cu pante mai putinabrupte pana la mici. Din aceasta categorie se amintesc urmatoareleformatiuni: Muiereasca, Bujoreanca, Bistrita – Babeni, Romani, Luncavatetc.

In cursul anului 1996 ICAS a elaborat documentatia “Studiu privind schema deamenajare a bazinelor hidrografice torentiale – Inventarul lucrarilor executate inintervalul anilor 1950-1992 si necesarul de lucrari in perspectiva – Bazinulhidrografic Olt”, in cadrul careia au fost inventariate toate formatiunile torentialesi perimetre de ameliorare din fondul forestier in care au fost executate lucraride corectare a torentilor si de ameliorare a terenurilor degradate pana in anul

1992.Evidentele din studiul mai sus amintit au fost completate tot de catre ICAS,pentru perioada 1992 - 2007, cu ajutorul datelor furnizate de administratoriifondului forestier (directii silvice) sau organele de control al aplicarii regimuluisilvic din fondul forestier national (inspectii teritoriale de regim silvic si devanatoare).

In ce priveste evidenta bazinelor hidrografice in care fenomenele torentiale s-auintensificat recent sau in care nu au fost executate inca lucrari amenajare, aufost preluate din studiile intocmite de proiectantii de specialitate sau dinpropunerile administratorilor fondului forestier.

Din anexa 25, rezulta:

• au fost executate lucrari de corectare a torentilor sau lucrari deameliorare a terenurilor degradate in 609 bazine hidrografice torentiale siperimetre de ameliorare;

• prin executia lucrarilor s-a realizat o lungime consolidata de 554.51 km;

• lungime de albii cu degradari ( albii si depozite de aluviuni in tranzit, cubaza malurilor erodate sau instabila) - 945.6 km, din care: 601.05 km inbazine torentiale cu lucrari executate si 344.30 km in bazine torentialenoi.

5.10.2. Amenajari structurale existente pentru reducerea eroziunii solului

Lucrarile de amenajare pentru combaterea eroziunii solului, constand dincleionaje, amenajare ravene, impaduriri, benzi inierbate, canale etc. ocupa peteritoriul bazinului hidrografic Olt o suprafata de circa 208 mii ha.





INHGA - DGA 133

Sinteza principalelor lucrari pentru combaterea eroziunii solului

LOCALIZARESUPRAFATA CES

(ha)LUCRARI

JUDETUL HARGHITA

RACU-JIGODIN 5385 amenajare ravene,impaduriri, benziinierbate

TOTAL JUDET 5385

JUDETUL COVASNA OJDULA 536 cleionaje, amenajare

ravene, impaduriri benziinierbate

ARIUSD – AITA MARE 4096 cleionaje, amenajareravene, impaduriri benziinierbate

AITA MARE- VARGHIS 3446 cleionaje, amenajareravene, impaduriri benziinierbate

TOTAL JUDET 8078

JUDETUL BRASOV SANPETRU-APATA 2709 canale

COZD LOVNIC 4032 canale

HOMORODUL MARE 6299 canale

HOMORODUL MIC 3879 canalePERIMETRU ETALON APATA 1451 canaleTICUS COBOR 4568 canale

VALEA PALOS 3044 canaleVARGHIS-AUGUSTIN 1056 canale

VLADENI-DUMBRAVITA 859 drenuri

SCROAFA BUNESTI 3500 canale si drenuri

CINCU-CINCSOR 503 canale

HARSENI-LUTA 2490 canaleHARTIBACIU SUPERIOR 3622 canale

SERCAIA-MANDRA 2069 canale

VENETIA-SERCAIA 2846 canaleVISTEA-UCEA 497 canale

SAVA-HALMEAG 1426 canaleCES TARLUNG 4310 canale , drenuri si tuburi

TOTAL JUDET 49160

JUDETUL SIBIU

BH. HARTIBACIU 39603 canale, debusee, caderi,podete

BH. CRISTIAN-SURA MARE-POPLACA

496 debusee, caderi

BH. DEALUL DAII 1154 canale, debusee, caderi,podete, terase





INHGA - DGA 134


(ha)LUCRARI

BH. NOUL 455 canale, debusee, caderi,podete

BH. ZAVOI 493 canale, debusee, caderi,podete

TOTAL JUDET 42201

JUDETUL VALCEA

DRAGASANI-MITROFANI-DEALUL OLT-PRUNDENI-JIBLEA

1681 canale, podete, baraje,traverse

BALCESTI-IRIMESTI- 658 canale, debusee,podete, traverse

GOVORA 4158 canale, debusee, caderi,baraje, traverse, zidurisprijin, terase, benziinierbate, plantatii

OLANESTI 3998 canale, debusee,podete, baraje, traverse,ziduri sprijin, terase,benzi inierbate, plantatii

OLTET MAL STANG-LALOSU-BABENI

16131 canale,debusee,baraje,tr averse, ziduri de sprijin,terase, benzi inierbate,plantatii

DAESTI-RM.VALCEA 3005 canale, debusee,podete, baraje, traverse,terase, plantatii

ANINOASA-BERCIOIU 1353 canale, debusee,podete, baraje, traverse,terase, plantatii

BISTRITA 7072 canale, debusee,podete,

CERNA 3720 canale, debusee,podete,

LUNCAVAT 7076 canale, debusee,podete,

PR.SARAT 500 canale, debusee,podete, baraje, traverse

PESCEANA 850 canale, debusee,podete, baraje, traverse

SIRINEASA-ORLESTI 1254 canale, debusee,podete, baraje, traverse

TOPOLOGUL INFERIOR 3493 canale, debusee,podete, baraje, traverse

TREPTEANCA-CUNGREA 913 canale,debusee,podete,baraje,traverse

BUCSANI-CIOROIU 4075 canale, debusee,

podete, baraje, traverse





INHGA - DGA 135


(ha)LUCRARI

BABENI-MIHAIESTI 729 canale, debusee,podete, baraje, traverse

LIVEZI-SINESTI 736 canale, debusee,podete, baraje, traverse

CERNA-FARTATESTI 700 canale, debusee,podete, baraje, traverse

BH. OLT AC. LOTRU 3282 impaduriri

BH.OLT AC.TURNU 2287 impaduriri

BH. OLT AC. VALCEA 1790 impaduriri

BH. LOTRU AC. MALAIA 3823 impaduriri

BH. OLT AC. IONESTI 4704 impaduriri

TOTAL JUDET 77988JUDETUL OLT

SLATINA-DUNARE 878 canale, debusee, caderi,podete, baraje

STREHARET 2900 canale, podete, baraje

TESLUI 1511 canale, caderi, podete,baraje

TREPTEANCA-CUNGREA 485 canale, debusee, caderi,podete, baraje

BUCSANI-CIOROIU 2414 canale, caderi, podete,baraje

DOBA-PLESOIU 2743 canale, caderi, podete,

barajeGEMARTALUI 4958 canale, caderi, podete,

baraje

HOREZU 3058 canale, caderi, podete,drenuri, baraje

PLAPCEA MICA 3857 canale, debusee, caderi,podete, baraje

OTESTI-LELEASCA 470 baraje, traverse, praguri

TREPTENI 746 baraje, praguri, traverse,canale

CUNGRISOARA 895 baraje, praguri, traverse,

podete.TOTAL JUDET 24915

TOTAL GENERAL 207727

5.11. AMENAJARI STRUCTURALE EXISTENTE PENTRU REDUCEREAEXCESULUI DE UMIDITATE

Suprafata amenajata in bazinul hidrografic Olt, pentru desecare si drenaj estede 138093, lungimea canalelor de drenaj insumand circa 3528 km. Principalelesisteme de desecare si drenaj din bazin, pe judete, sunt prezentate in cele ceurmeaza.





INHGA - DGA 136

Principalele sisteme de desecare si drenaj

SUPRAFAMENAJ LUNGIMECANAL FUNCTIONAREDENUMIRE

(ha) (m) gravit mixt pomp

RECEPTORI

JUDETULHARGHITA

MADARAS-RACU 860 15370 * OLT

DANESTI-MADARAS

574 3300 * OLT

SICULENI-RACU 296 1500 * OLT

SICULENI-CICEU 365 18006 * OLT

CICEU-MIERCUREA-CIUC

1170 51329 * OLT

SINSIMION 473 3895 * OLT

TUSNAD 100 3590 * OLT

SINDOMINIC 100 2717 * LUNCA MARE

CIRTA 118 3508 * SADOCUT

CIRTA 102 600 * SOARECUL

DANESTI 120 2342 * MODICEA

SINTIMBRU 283 6752 * VALEAMERILOR

SINMARTIN 230 1800 * FISAG

COZMENI 146 7169 * COZMENI

TOLVAJOS 145 4594 * CHIRUI

TOTAL JUDET 5174 132077JUDETULCOVASNA

OLT INCINTA 1-22 6087 197800 * RAU OLT

NEGRU INCINTA 3-32

32348 609400 * RAULNEGRU

NEGRU PIRIULOJDULA

132 7300 * RAULNEGRU

NEGRU PIRIULRACILOR

120 4100 * RAULNEGRU

NEGRU PIRIUL

HILIB

120 4500 * RAUL

NEGRUTOTAL JUDET 39074 874400

JUDETUL BRASOV

FAGARAS –BREAZA-SAMBATA

2545 79700 * BREAZA

FAGARAS-CRCCSAMBATA-CINCSOR

776 19300 * BREAZA

SAMBATA CRCCUCEA

157 15000 * CORBULUCEI





INHGA - DGA 137

SUPRAFAMENAJ

LUNGIMECANAL

FUNCTIONAREDENUMIRE


RECEPTORI

FAGARAS -DRAGUS-POMI

201 15600 * NECADASTRAT

FAGARAS -FELMER-SOARS

611 38900 * FELMER

FAGARAS -HARSENI-LUTA

1872 40000 * SEBES


1872 40000 * BERIVOI


1872 40000 * RACOVITA

FAGARAS -HARSENI-LUTA 1872 40000 * HUREZ


1872 40000 * NETOT

FAGARAS -NETOTU-BREAZA

1641 6260 * NETOT




1641 6260 * BREAZA

FAGARAS -RODBAV-SOARS

202 12500 * RODBAV

FAGARAS -SAMBATA-VISTEA

1298 38600 * SIMBATA


1298 38600 * DRAGUS




1298 38600 * VISTEA

FAGARAS -SEBES-MANDRA


FAGARAS -

SEBES-MANDRA


FAGARAS - SEBES-MANDRA

1491 30100 * IAZ

FAGARAS -SEBES-MANDRA

1491 30100 * MINDRA(VILCEAUA,IAZ)

FAGARAS -SERCAIA-MANDRA

2205 108000 * SERCAIA(SINCA)

FAGARAS -SERCAIA-MANDRA


FAGARAS -VENETIA-SERCAIA






INHGA - DGA 138

SUPRAFAMENAJ

LUNGIMECANAL

FUNCTIONAREDENUMIRE


RECEPTORI

FAGARAS -VENETIA-SERCAIA

2347 139000 * VENETIA(LARGA)

FAGARAS -VISTEA


SISTEM FAGARAS -VISTEA-UCEA

511 14900 * CORBULVISTEI

FAGARAS -VISTEA-UCEA

511 14900 * CORBUL UCEI


511 14900 * UCEA

FAGARAS -VISTEA-UCEA 511 14900 * NECADASTRAT



HALCHIU - AUGUSTIN-APATA

803 30800 * OLT

HALCHIU - BARSA-VULCANITA

4061 87900 * BIRSA


4061 87900 * VULCANITA

FAGARAS - COZD-LOVNIC

4032 88800 * COZD (STENA)


4061 87900 * HOMOROD(CIUCAS)

HALCHIU -CRIZBAV

1620 50100 * CRIZBAV

HALCHIU -HOMORODU MARE

1903 90200 * HOMOROD

FAGARAS -HOMORODU MIC

739 27700 * HOMORODULMIC

HALCHIU -ROTBAV-FELDIOARA

506 17000 * OLT

HALCHIU -SANPETRU-APATA 2003 139900 * OLT

HALCHIU - TICUS-COBOR

489 33000 * TICUS (VALEATICUSANILOR)

HALCHIU -TURZUN

453 23000 * OLT

HALCHIU - UNGRA 308 11400 * OLT

HALCHIU - VALEAPALOS

400 6300 * PALOS





INHGA - DGA 139

SUPRAF

AMENAJ

LUNGIME

CANALFUNCTIONARE

DENUMIRE(ha) (m) gravit mixt pomp

RECEPTORI

HALCHIU - VISCRI 273 26700 * GORGAN(VALEALUNGA)

HALCHIU -VLADENIDUMBRAVITA

3480 168100 * HOMOROD(CIUCAS)

HALCHIU -VULCAN

201 8000 * VULCANITA

PREJMER -DURBAV 100 4900 * DURBAV

PREJMER - BOD 1724 19500 * GHIMBASEL

HARMAN-PREJMER

5598 186300 * OLT

TOTAL JUDET 78738 2445028

JUDETUL SIBIU

AVRIG - BRADU 126 4400 * OLT

ARPASU DE JOS 130 5100 * VALEANEAGRA


JUDETUL OLT

INCINTA POTELU-STATIA PS(CO)

3611 15000 * DUNARE

INCINTA POTELU-STATIA VILCOVIA

3611 15000 * DUNARE

INCINTA POTELU-STATIA RACARI 2

3611 0 * DUNARE

INCINTA POTELU-STATIA CELEI-SPE

3612 15000 * DUNARE


TOTAL GENERAL 138093 3528405





INHGA - DGA 140

CAPITOLUL 6

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE CONVENTIILOR SITRATATELOR INTERNATIONALE IN DOMENIUL

GOSPODARIRII APELOR LA CARE ROMANIA ESTE PARTE

CONVENTIILE SI TRATATELE INTERNATIONALE IN DOMENIUL

GOSPODARIRII APELOR LA CARE ROMANIA ESTE PARTE

Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucurestiin data de 21 aprilie 1992 - Legea nr.98/16.09.1992

Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviuluiDunarea (Conventia pentru protectia fluviului Dunarea), semnata la Sofia indata de 29 iunie 1994 - Legea nr. 14/24.02.1995.

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE CONVENTIILOR SI TRATATELORINTERNATIONALE

COMISIA PENTRU PROTECTIA MARII NEGRE IMPOTRIVA POLUARII

Conventia pentru Protectia Marii Negre impotriva Poluarii (pentru careRomania este depozitara), este cunoscuta sub denumirea de Conventia dela Bucuresti, aprobata prin Legea nr.98/16.09.1992.

Aceasta Conventie a stabilit o Comisie pentru Protectia Marii Negre ImpotrivaPoluarii, formata din reprezentantii fiecarei tari riverane care sa-i asigureimplementarea.

Pentru a se pune la dispozitia Conventiei un program practic de actiune, stateleriverane au luat o initiativa majora la nivel de guverne, prin crearea Programuluide Mediu pentru Marea Neagra (BSEP) infiintat in 1993 de catre Facilitatea

Globala de Mediu (GEF), cu fonduri aditionale ale Comunitatii Europene -Programe Phare si Tacis si prin contributia guvernelor Canadei, Olandei,Japoniei, Austriei si Frantei.

Obiectivele generale ale BSEP-GEF au fost urmatoarele:

• actiuni pe termen scurt pentru asigurarea unui ecosistem durabil al MariiNegre;

• pregatirea si adoptarea unui Plan Strategic de Actiune la Marea Neagra;

• suport pentru implementarea Conventiei de la Bucuresti si a DeclaratieiMinisteriale de la Odessa ’93, privind protectia Marii Negre;





INHGA - DGA 141

• pregatirea resurselor umane, intarirea capacitatilor institutionale sidezvoltarea unor politici investitionale care sa asigure protectia mediului.

Obiectivul principal al BSEP-GEF a fost insa dezvoltarea si implementareapoliticilor si a cadrului legal de evaluare, control si prevenire a poluarii, desporire a biodiversitatii, precum si de crearea si intarirea capacitatilor regionalede gestionare a ecosistemului Marii Negre.

In cadrul BSEP a fost stabilita o retea institutionala cu sase Centre de Activitate pe domenii specifice:

• raspunsul de urgenta;

• monitoringul de rutina al poluarilor;

•

monitoringul special-standarde de calitate pentru mediu si efecteleasupra sanatatii populatiei si biodiversitatii;

• protectia biodiversitatii si a peisajului;

• gestionarea integrata a zonei costiere-stabilirea de metodologii;

• pescuitul si alte resurse vii marine.

Fiecare Guvern a fost de acord sa gazduiasca unul din aceste Centre de Activitate. Romania detine coordonarea Centrului de activitate privind pescuitul,localizat la Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina – Grigore AntipaConstanta din 1995.

Faza a doua a proiectului BSEP intitulata Proiectul UNDP-GEF pentruReabilitarea Ecosistemelor Marii Negre (UNDP-GEF-BSERP) a demarat inoctombrie 2004.

Cea mai importanta realizare a BSEP a fost pregatirea Analizei DiagnosticeTransfrontiera ce a stat la baza pregatirii Planului Strategic de Actiune pentruReabilitarea si Protectia Marii Negre (BS-SAP).

Planul a fost amendat in 2002 si raportul asupra implementarii si a primelorrezultate a fost sintetizat in 2003.

Responsabilitatea Comisiei includea elaborarea criteriilor pentru prevenirea,

reducerea si controlul poluarii marine.COMISIA INTERNATIONALA PENTRU PROTECTIA FLUVIULUI DUNAREA(ICPDR)

ICPDR (International Commission for the Protection of the Danube River) –Comisia Internationala pentru protectia fluviului Dunarea, este organismulcoordonator pentru implementarea Conventiei pentru protectia fluviului Dunareasi coordonatorul realizarii Planului de management al bazinului Dunarii. AceastaConventie a fost semnata la 29 iunie 1994 la Sofia si este denumita pe scurtConventia protectiei fluviului Dunarea, aprobat prin Legea nr. 14/24.02.1995

Conventia urmareste realizarea unei gospodaririi durabile si echitabile a apelor

fluviului Dunarea, in special, prin:





INHGA - DGA 142

• conservarea, imbunatatirea si folosirea rationala a apelor desuprafata si subterane din intreg bazinul hidrografic;

• controlul situatiilor periculoase generate de accidente implicandsubstante periculoase pentru apa, viituri sau scurgeri de gheturi;

• cooperarea asupra problemelor fundamentale de gospodarirea apelorprin luarea tuturor masurilor tehnice, administrative si legale adecvatepentru a imbunatati, sau cel putin a mentine, conditiile de calitate alefluviului Dunarea.

La Conventia pentru protectia fluviului Dunarea este parte si UniuneaEuropeana.

In conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa, pentru bazinul

Dunarii, Statele Membre au obligatia sa elaboreze un Plan de management albazinului hidrografic.

Pana in prezent, la nivelul bazinului Dunarii a fost convenit un sistem bazinal demonitoring (TNMN), a fost infiintat un sistem de alarmare in caz de poluariaccidentale (PIACs) si s-a realizat un inventar al surselor potentiale de poluare(ARS).

In acest moment principala activitate a Conventiei este implementareaDirectivei Cadru pentru Apa. Activitatea se realizeaza in cadrul unui grup deexperti, si pana in prezent au fost realizate rapoartele pentru anii 2004 si- 2005.





INHGA - DGA 143

CAPITOLUL 7

CONCLUZII

Prezenta sinteza intitulata „Situatia actuala a utilizarii pe folosinte a resurselorde apa din bazinul hidrografic Olt” constituie primul pas in fundamentareaplanului de amenajare a bazinului hidrografic Olt.In etapele urmatoare, studiile ce se vor elabora vor avea ca scop

fundamentarea celorlalte obiective ale planului de amenajare a bazinuluihidrografic Olt si anume:

determinarea pe baza Strategiilor Nationale si sectoriale, aplanurilor de dezvoltare regionala si judeteana si a unor scenarii dedezvoltare a folosintelor de apa, a cerintelor viitoare socio-economicede apa si a cerintelor de mediu asupra resurselor de apa;

identificarea optiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintredisponibilul la surse si cerintele de apa ale folosintelor;

evaluarea preliminara a riscului potential la inundatii pe bazinul

hidrografic; identificarea actiunilor, masurilor, solutiilor si lucrarilor necesarepentru:

- atingerea gradului acceptat de protectie la inundatii a asezarilorumane si a bunurilor;

- diminuarea efectelor secetelor, tendintelor de aridizare, excesuluide umiditate si a eroziunii solurilor;

- utilizarea potentialului apelor;

- satisfacerea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa (cerinte

hidrologice, hidraulice si ecologice).

identificarea constrangerilor, a conflictelor de interese si asolutiilor de rezolvare;

analiza de impact si evaluarea riscurilor induse de actiunile,masurile, solutiile si lucrarile propuse in planul de amenajare albazinului hidrografic.



144

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1 Adler M.J. National Report for the estimation andparameterization of low flows anddroughts in Romania. RomanianJournal of Hydrology and WaterResources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H,Romania.

2 Adler M.J. Low flow methodologies andcharacteristics in Romania. RomanianJournal of Hydrology and Water

Resources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H,Romania.

3 Blidaru. V, s.a Hidroamelioratiile in R.P.R. Monografie,Editura Agro-Silvica, Bucuresti, 1962.

4 Botzan. M Constructii hidrotehnice in Dobrogeaantica, in Revista “Hidrotehnica”,vol.25, nr.3 si nr.10, Bucuresti, 1980

5 Constantinescu, D-T Constructii Monumentale, EdituraStiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1989.

6 Farczadi, L Principii generale ale conceptului

modern de management al resurselorde apa. Revista Hidrotehnica vol. 42,nr. 3 – 1997, Romania.

7 Geo Bogza Cartea Oltului. Editura Minerva,Bucuresti 1985.

8 Grumeaza. N, Kleps. C, Tusa.C, Radulescu. A, Bora. C,Popescu. F, Domuta. C, Renea.St, Groaza. N.

Climatical and irrigation conditionseffect to the maize and soya cropsproductions in Romania. RomanianJournal of Hydrology and WaterResources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H,Romania.

9 Institutul National de Statistica Cercetari statistice 1990 - 200710 Kleps C., Crutu Gh, Mardare V,

Magdalina C, Soimulescu V,Iancu M.

Informative programmers for storageand processing data from hydroameliorative arrangements and soilwater balance data from experimentalfields of ICITID. Romanian Journal ofHydrology and Water Resources, vol. 1nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania.



145

11 Nedelcu G, Dinca A, Vladucu C. Characteristic aspects of the meansrunoff of Romanian’s hydrographicalnetwork. Romanian Journal ofHydrology and Water Resources, vol. 1

nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania.12 Oprisan. E Gestionarea Situatiilor de Criza.

Vulnerabilitatea la inundatii. Teza dedoctorat U.T.C.B, Bucuresti, 2006

13 Oprisan. E Inundatiile din Romania, in TERRAMAGAZIN nr.10, Bucuresti, octombrie2005.

14 Oprisan. E, Tecuci. I Istoricul Amenajarilor de Gospodarire a Apelor in Romania, manuscris.

15 Priscu. R Constructii Hidrotehnice, EdituraDidactica si Pedagogica, Bucuresti,

197416 Serban P, Pretorian R, Dobre E. Evaluation de la sécheresse and

Roumanie. Romanian Journal ofHydrology and Water Resources, vol. 1nr.2, 1994, N.I.M.H, Romania.

17 Stanescu V. Al, Adler M. J,Cusursuz B, Tuinea P, BurceaG, Ciuntu A.

Study of droughts in Romania for theassessment of the aridization anddesertification trends. RomanianJournal of Hydrology and WaterResources, vol. 1 nr.2, 1994, N.I.M.H,Romania.

18 Tecuci. I Lucrari de gospodarirea apelor inR.S.R, baraje, lacuri de acumulare,derivatii, aductiuni si alte amenajaricomplexe. Monografie, ConsiliulNational al Apelor, Litografia ICPGA,Bucuresti, 1989.

19 Tecuci. I, Oprisan. E Barajele, incotro? In RevistaHidrotehnica, vol.48, nr.4-5, Bucuresti,2003.

20 Topor, N Ani ploiosi si secetosi in R.P.R,

Institutul Meteorologic, Bucuresti, 1964.21 Ujvary. I Geografia Apelor Romaniei, Editurastiintifica, Bucuresti, 1972.

22 Ungureanu, V, Corbus, C Program de calcul pentru prognozascurgerii in perioadele de ape mici.Conferinta stiintifica “Apele Moldovei.Seceta si masurile complexe decombatere”, Chisinau 1995.

23 Ungureanu, V, Corbus, C Metoda de prognoza a scurgerii inperioadele de ape mici. Conferintastiintifica “Apele Moldovei. Seceta si

masurile complexe de combatere”,



146

Chisinau 199524 XXX I.S.C.H. Studii de Hidrologie XV

Monografia hidrologica a bazinuluihidrografie a raului Jiu, Bucuresti,

1966.25 XXX Monografia geografica a R.P.R –

Academia R.P.R, Editura AcademieiR.P.R, Bucuresti, 1960.

26 XXX Atlasul Judetelor din R.S.R, EdituraDidactica si Pedagogica, Bucuresti,1978.

27 XXX Strategia Nationala a Apelor dinRomania, (proiect) ANAR si INHGA,Bucuresti, 2003.

28 XXX Dams in Romania, Romanian National

Committee on Large Dams, Bucharest,2000.

29 XXX Sinteza cunostintelor actuale legate deseceta in domeniul hidrologiei,hidrogeologiei, resurselor de apa sigestionarii acestora. Studiu Elaborat deGrupul de lucru “Seceta” INHGA,Bucuresti, 2006.

30 XXX Perspectiva evolutiei si a impactuluifenomenului de seceta in domeniulgestionarii resurselor de apa. Studiuelaborat de Grupul de lucru “Seceta”INHGA, Bucuresti, 2006.

31 XXX Planul National de Dezvoltare Rurala –Ministerul Agriculturii si DezvoltariiRurale, Bucuresti.

32 XXX Planul de Amenajare a TeritoriuliNational, Sectiunea a V-a zone de RiscNatural. Legea nr.575/2000.

33 XXX Studiu climatologic la nivel de bazinhidrografic. ANM, 2007.

34 XXX Studiu privind combaterea eroziuniisolului si amenajarea bazinelorhidrografice torentiale in patrimoniulSilvic, ICAS, 2007.

35 XXX Studii privind combaterea eroziuniisolului si amenajarea bazinelorhidrografice torentiale in patrimoniulagricol la nivel de bazin/spatiuhidrografic conventional. ISPIF, 2007.

36 XXX Fenomene de saraturare a terenurilordin bazinele/spatiile hidrografice din

Romania, ICPA, 2007.



27. XXX Studiu privind obiective hidroenergeticenoi si obiective hidroenergeticeexistente ce ar putea sa fie supusereabilitarii/

retehnologizarii/modernizarii/extinderiiin intervalul 2007-2022. ISPH. 2007.

28. XXX Raport Anual de Mediu. AgentiaJudeteana pentru Protectia Mediului(judetele componente).

29. XXX Evaluarea parametrilor scurgerii lichidepentru raurile din Romania. StudiuINHGA – 2007.

30. XXX Anuar de Gospodarire a Apelor, A.N.A.R, anii 2002, 2003, 2004, 2005,2006, Bucuresti.

31. XXX Planuri de Dezvoltare Regionala32. XXX Studiu privind situatia actuala a cailor

navigabile fluviale existente sidezvoltarea in intervalul 2007 – 2022de noi cai navigabile. IPTANA. 2007.

33 XXX W t S it M t i th

Documents

BAZINUL HIDROGRAFIC OLT.pdf