MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE“NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Catedra Filosofie şi Bioetică

PROGRAMUL DE STUDII (ANALITIC)LA

B A Z E L E F I L O S O F I E I M E D I C I N E I şi B I O E T I C A

pentru studenţii facultăţilor Medicină Generală şi Stomatologie

Chişinău –2007

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE“NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Catedra Filosofie şi Bioetică

Aprobată

de Consiliul metodic Central al USMF “Nicolae Testemiţanu” din RM din septembrie 2007 Vicerector, prof. universitar, dr.h.ş.m.

Olga S. Cerneţchi

PROGRAMUL DE STUDII (ANALITIC)LA

B A Z E L E F I L O S O F I E I M E D I C I N E I şi B I O E T I C A

pentru studenţii facultăţilor Medicină Generală şi Stomatologie

Autorul programei: Ţîrdea Teodor Nicolae, dr. hab. în şt. filosofice, profesor universitar, şeful catedrei Filosofie şi Bioetică

Chişinău – 2007

2

Programul a fost discutat şi aprobat:

1) La şedinţa catedrei Filosofie şi Bioetică din 24 septembrie 2007. Procesul verbal nr. 2

Şeful catedrei Filosofie şi Bioetică d.h.ş.f., profesorul universitar Teodor N. ŢÎRDEA

2) La şedinţa Comisiei metodice a disciplinelor medico-sociale şi filosofice

din septembrie 2007. Procesul verbal nr. 1

Preşedintele Comisiei metodice d.h.ş.m., profesorul universitar Constantin P. EŢCO

3) Decanul facultăţii MG d.ş.m., profesorul universitar Gheorghe PLĂCINTĂ

* * *

Repartizarea orelor laBazele Filosofiei Medicinei şi Bioetica

Anul II Semestrul III-IV

Medicină Generală: Curs - 51; Lecţii practice - 51; De sine stătător – 30 ore

Stomatologie: Curs - 51; Lecţii practice - 51; De sine stătător – 30 ore

Total : 132 ore

EXAMEN IV semestrul

3

I. NOTĂ EXPLICATIVĂ

“Filosofia... ea una doar ne deosebeşte pe noi de sălbatici şi barbari şi fiecare popor este cu atît mai civilizat şi instruit, cu cît el filosofează mai mult”

R.Descartes (1596-1650)

a) Scopul şi sarcinile cursului

Studenţilor Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din RM li se propune un studiu integral în domeniul filosofiei medicinei şi bioeticii, care ar contribui substanţial la îmbunătăţirea pregătirii viitorilor medici. Un astfel de curs înglobează în sine două compartimente diferite cum ar fi Bazele Filosofiei Medicinei (partea I) şi Bazele Bioeticii (partea a II-a), profilat într-o măsură cîntărită şi la o justă valoare, constituind o experienţă intelectuală indispensabilă omului.

Filosofia şi Bioetica se adresează, în primul rînd, omului ca Homo Sapiens şi abia apoi profesionistului. Acest lucru distinge de la bun început studiul filosofiei, filosofiei medicinei, ştiinţei, metodologiei ştiinţei, logicii, bioeticii etc. de studiul altor discipline de învăţămînt. Afirmaţia ar putea apărea banală, întrucît fiecare domeniu al ştiinţei îşi are obiectul de studiu şi metoda adecvată, iar studiul acestuia (domeniu) este prefaţat de o introducere în care sunt tratate probleme privind metodele şi sursele de investigaţie, funcţiile, categoriile şi principiile disciplinei în cauză, înrudirile cu alte discipline etc. Filosofia, deci, în al doilea rînd, în USMF “Nicolae Testemiţanu” trebuie să fie o filosofie şi a medicinei.

Alt moment pe care îl atenţionăm ţine de faptul că în instruirea filosofico-bioetică lectura individuală a literaturii este legată, ca orice act de filosofare, de comunicare. În genere, filosofia şi bioetica nu poate fi concepută în afara procesului de interpretare reciprocă, în lipsa dorinţei şi putinţei de a-i înţelege pe alţii. Aceasta pentru că filosofia nu exprimă o simplă părere sau opinie personală, sau o voinţă arbitrară întemeiată pe - “aşa vreau”. Ea defineşte o atitudine reflexivă, întemeiată raţional, opusă atitudinilor nereflexive bazate pe voinţă, sentiment, putere etc.

Viitorii lucrători ai sferei medicale trebuie să cunoască istoria dezvoltării gîndirii filosofice universale şi naţionale, elemente de ontologie şi gnoseologie, de filosofie socială şi antropologie, deasemenea problemele filosofice generale ale ştiinţei, ale bioeticii, informaticii, sinergeticii, cognitologiei, noosferologiei etc., precum şi cele ale medicinei, ale existenţei umane, să se familiarizeze cu modalităţile lor de soluţionare a diverselor probleme în condiţiile devenirii societăţii informaţionale. Concomitent el e obligat să ştie legităţile dezvoltării Universului, lumii vii în particular, manifestarea principiilor şi categoriilor dialecticii, ale logicii formale în medicină, în ştiinţă, în procesul de diagnosticare şi tratament, postulatele, noţiunile, modelele şi modurile de abordare ale bioeticii, aspectele ei filosofice, sociale, axiologice şi juridice, paradigmele teoretice actuale de supravieţuire ale omului în lumea informaţională, căile şi mijloacele de soluţionare ale problemelor globale ale contemporaneităţii, etc.

Studentul, în fine, trebuie să aibă deprinderi satisfăcătoare în ceea ce priveşte utilizarea principiilor bioetico-filosofice în practica medicală, să posede întru totul cultura şi particularităţile tratamentului în condiţiile informatizării sferei medicale, implementării vertiginoase aici a medicinei informatice, să tragă permanent concluzii şi să acţioneze adecvat în procesul de tranziţie de la paradigma antropocentristă la cea biosferocentristă. Reieşind din cel spuse, e posibil şi necesar a formula scopul şi sarcinile acestui curs normativ de instruire.

1. Studiul şi analiza paradigmelor, perioadelor, sistemelor bioetico-filosofice pe parcursul istoriei dezvoltării gîndirii filosofice.

2. Familiarizarea studenţilor cu problemele fundamentale ale filosofiei ştiinţei, filosofiei medicinei, iniţierea viitorilor medici în domeniul de interconexiune şi interacţiune al medicinei şi

4

filosofiei, medicinei şi ştiinţei în genere, studierea specificului activităţii medicale în condiţiile informatizării sociumului.

3. Formularea unui tablou ştiinţific integru, de sistem al realităţii, a unei concepţii bioetico-filosofice adecvate despre natură şi societate, a unei gîndiri logice şi metodologice creatoare la studenţi.

4. Formarea deprinderilor practice vis-a-vis de cunoştinţele conceptuale bioetico-filosofice, de categoriile, principiile şi legile filosofiei, ştiinţei, bioeticii, logicii etc., de metodologia universală, general-ştiinţifică şi cea particular-ştiinţifică.

5. Antrenarea studenţilor în domeniile filosofico-ştiinţifice contemporane cum ar fi informatica, cibernetica, sinergetica, bioetica, medicina informatică, cognitologia, noosferologia, care se situează actualmente la intersecţia PTŞ şi procesul social, permanent stimulînd dezvoltarea noilor tehnologii scientofage (intelectuale) şi contribuind astfel la asigurarea securităţii umane.

6. Studiul şi analiza statutului şi obiectivelor bioeticii, cauzelor şi premiselor apariţiei ei, fundamentarea modelelor culturale, principiilor şi noţiunilor acestui domeniu al ştiinţei contemporane, atitudinea lui (domeniului) faţă de medicină, informatică, sinergetică, noosferologie, psihologie, etică medicală şi filosofie.

7. Familiarizarea studenţilor cu cele mai moderne metode ştiinţifico-bioetice din practica medicală (clinică) utilizate în condiţiile extinderii majore a tehnicii informaţionale în diverse domenii de activitate medicală.

8. Analiza necesităţii substituirii principiului ştiinţific antropocentrist prin cel biosferocentrist la etapa actuală de dezvoltare a sociumului. Examinarea eticii paternaliste şi a celei a dialogului (eticii interpretative). 9. Familiarizarea studenţilor cu legităţile morale în sistemele “medic - pacient” şi “medic - tehnică - pacient”, cu problemele limitei vieţii, dreptului la viaţă şi moarte, eutanasiei, experimentului biomedical, expertizei cercetărilor în domeniul medicinei şi biologiei, clonării, consimţămîntului (acordului) informat, autonomiei pacientului etc., cultivarea la studenţi a unor deprinderi în cultura tratamentului în condiţiile mediatizării medicinei. 10. Antrenarea studenţilor în diverse contexte socioculturale ale bioeticii, în diferite sisteme ale sănătăţii publice, cu tradiţiile autohtone ale eticii vieţii, familiarizarea lor (a studenţilor) în unele probleme ale bioeticii în domeniile medicinii practice cum ar fi reanimatologia, oncologia, ginecologia şi obstetrica, chirurgia, transplantologia, genetica, bolile infecţioase, psihiatria etc.

Realizarea obiectivelor şi sarcinilor nominalizate ale disciplinei Bazele Filosofiei Medicinei şi Bioetica va contribui esenţial la pregătirea profesională a viitorilor medici şi farmacişti în noile condiţii determinate de conjunctura medicinii de asigurare, precum şi de informatizarea totalmente a sferei medicale. Menţionăm deasemenea că elaborarea sarcinilor şi conţinutului disciplinei date se va efectua conform standardului curricular.

b) Standard curricular

Disciplină obligatorie

I. Obiectivele de formare în cadrul disciplinei date

I. 1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere să determine obiectul de studiu al disciplinei; să definească conceptele (paradigmele) şi sistemele fundamentale ale Filosofiei Medicinei şi ale

Bioeticii, inclusiv şi pe parcursul istoriei dezvoltării gîndirii filosofico-bioetice; să stabilească statutul, obiectivele şi conţinutul Filosofiei şi Bioeticii, concomitent şi al istoriei

acestora, deasemenea al Filosofiei medicinei

I. 2. La nivel de aplicare

5

să identifice particularităţile aplicării legilor universale ale dialecticii în Univers şi în special în medicină, a legilor logicii formale şi a modelelor bioeticii, a metodologiei filosofice în practica medicală;

să clasifice categoriile, principiile şi modelele Filosofiei Medicinei şi Bioeticii conform cerinţelor contemporane şi a unor criterii acceptate;

să examineze esenţa şi conţinutul fenomenelor: ştiinţă, filosofia şi metodologia ştiinţei, metodele de cercetare ştiinţifică, specificul filosofiei medicinei,

să explice esenţa unor domenii filosofico-ştiinţifice contemporane cum ar fi informatica, cibernetica, sinergetica, medicina informatică, cognitologia, noosferologia, hermeneutica care se situează actualmente la intersecţia PTŞ şi celui social, permanent stimulînd dezvoltarea noilor tehnologii scientofage şi contribuind astfel la asigurarea medicinei practice, securităţii umane, a dezvoltării durabile;

să interpreteze normele eticii medicale, a bioeticii în genere, a principiului fundamental al ştiinţei contemporane - principiului biosferocentrist în raport cu cel antropocentrist;

să precizeze (să fixeze) esenţa tabloului ştiinţifico-filosofic integru, de sistem al realităţii, a unei concepţii bioetico-filosofice adecvate despre natură şi societate, a unei gîndiri logice şi metodologice creatoare;

să explice esenţa principiilor şi modelelor Bioeticii, noţiunilor fundamentale ale eticii medicale; să compare experienţa practică şi doctrinele etico-medicale din diverse etape ale evoluţiei

civilizaţiei umane; să aplice metode eficiente de instruire bioetico-filosofică şi noosferico-ecologică a comunităţii,

să folosească util legităţile morale în sistemele “medic-pacient”, “societate-tehnică”, “medic-tehnică-pacient”, “om-vietate” etc.;

să aplice concepţiile bioetico-filosofice în organizarea şi funcţionarea eficientă a Comitetelor de bioetică de nivel spitalicist, de ramură şi statal.

I. 3. La nivel de integrare să stabilească locul Bioeticii, Logicii formale, Metodologiei, Istoriei filosofiei şi a Filosofiei în

genere în contextul legăturii acestora cu diverse ramuri ale medicinii practice şi teoretice; să aprecieze importanţa Filosofiei, Filosofiei Medicinei şi Bioeticii din perspectiva supravieţuirii

omenirii, a dezvoltării durabile şi a asigurării securităţii universale şi a individului; să stabilească corelaţia funcţională dintre Bioetică ca ramură a ştiinţei şi practica aplicării

cunoştinţelor bioetico-filosofice în medicina practică; să aprecieze rolul şi locul individului în lumea informaţională, tehnogenă contemporană şi

acţiunile sale în constituirea societăţii noosferice; să propună iniţiative legislative în reglementarea cercetărilor biomedicale, a practicii ocrotirii

sănătăţii din punct de vedere al bioeticii, eticii medicale în particular; să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniul bioeticii ca institut social şi ca

disciplină didactică; să-şi creeze propriul orizont valorico-filosofic în limitele căruia se va desfăşura activitatea

profesională viitoare.

II. Conţinutul disciplinei1. Filosofia şi Bioetica ca discipline socio-umane şi ştiinţifico-naturale. Metodele particular-

ştiinţifice, general-ştiinţifice şi universale în Filosofia Medicinei şi în Bioetică;2. Principiile, temeliile, metodele şi legile fundamentale ale Ştiinţei, Filosofiei Ştiinţei,

Filosofiei Medicinei. Principiul biosferocentrist şi coevoluţionist în bioetică şi manifestarea lor în activitatea umană, în practica medicală în special;

3. Paradigmele în filosofie în dezvoltarea gîndirii filosofice (filosofia antică, medievală, în perioada Renaşterii, în epoca Modernă şi cea Contemporană). Cunoaşterea filosofică şi diagnosticul în medicină;

4. Existenţa, materia şi cunoştinţa. Conştiinţa socială;

6

5. Informatica medicală, informatizarea şi intelectualizarea sociumului. Cognitologia şi problema intelectului. Concepţia noosferică şi noosferizarea ca mecanism de supravieţuire a omenirii;

6. Logica formală şi implementarea ei în medicină;7. Cunoştinţele bioetice şi implementarea lor în medicină. Cultura morală;8. Bioetica şi Noosferologia. Sinergetica şi medicina. Problema dezvoltării durabile.

Problemele globale ale contemporaneităţii;9. Dialectica, medicina şi biologia.

III. Strategii de evaluareÎn contextul aprecierii curriculare se aplică toate tipurile de evaluare: iniţială, formativă,

finală/sumativă.Decizia evaluării finale trebuie să fie exprimată printr-o notă (conform sistemului de

apreciere de 10 puncte) sau printr-un calificativ (admis/respins), care permite promovarea studentului în etapa următoare a procesului didactic.

Evaluarea finală, realizarea în cadrul de studiu, permite acumularea creditelor transferabile de studii, indiciu ce confirmă implicarea disciplinei în contextul formări competenţelor profesionale.

Criteriile de evaluare a disciplinei se elaborează în baza obiectivelor-curriculare.

II. PLANUL TEMATIC INTEGRALal cursurilor (prelegerilor) şi lecţiilor practice (seminarelor)la disciplina

„Bazele filosofiei Medicinei şi Bioetica”

Facultăţile Medicină Generală şi Stomatologie

Nr. d/o Denumirea temelorNumărul de ore

Total Prelegeri

Lecţiipractice (seminar

e)

De sine stătător

1 2 3 4 5 6Tema 1 Filosofia şi ştiinţa, obiectul de studiu şi rolul lor

în societate. Filosofia şi cunoştinţele biomedicale. Filosofia contemporană – filosofie a supravieţuirii

6 2 2 2

Tema 2 Istoria filosofiei şi istoria medicinei. Tipurile istorice de filosofie şi etapele de dezvoltare ale medicinei

8 4 2 2

Tema 3 Apariţia, dezvoltarea gîndirii filosofice şi a medicinei în Moldova din perspectiva filosofiei universale

2 - - 2

Tema 4 Ontologie: existenţa, substanţa şi materia. Problema conştiinţei în filosofie şi medicină

7 2 4 1

Tema 5 Dialectica şi metafizica. Legile şi categoriile dialecticii, manifestarea lor în medicină

8 3 4 1

7

Tema 6 Probleme filosofice ale informaticii şi ciberneticii. Informatizarea societăţii. Informatizarea medicinei şi cultura tratamentului

5 2 2 1

Tema 7 Filosofia cunoaşterii. Specificul cunoaşterii în domeniul medico-biologic. Problema activităţii medicale şi cunoaşterea diagnostică în condiţiile informatizării lumii medicale

6 2 2 2

Tema 8 Logica formală şi rolul ei în activitatea biomedicală

5 2 2 1

Tema 9 Sinergetica, importanţa şi rolul ei pentru ştiinţa şi practica biomedicală contemporană

5 2 2 1

Tema 10 Problema omului în filosofie şi biomedicină. Omul în lumea informaţională contemporană

6 2 2 2

Tema 11 Progresul social, problemele globale, dezvoltarea socionaturală (durabilă)şi asigurarea securităţii umane. Metodologia noosferică. Medicina, noosferologia şi dezvoltarea inofensivă

5 2 2 1

Tema 12 Filosofia sănătăţii. Modificarea şi transformarea paradigmelor medicale. Medicina teoretică şi medicina morală

3 2 - 1

Tema 13 Apariţia, etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei. Ştiinţa noosferică şi învăţămîntul noosferic

5 2 2 1

Tema 14 Problematica şi obiectul de studiu al filosofiei ştiinţei şi filosofiei medicinei. Metodologia cercetărilor în domeniul biomedical şi farmaciei

5 2 2 1

Tema 15 Temeliile ştiinţei şi clasificarea lor. Evoluţia tabloului medical al lumii

5 2 2 1

Tema 16 Morala şi etica: istorie şi noţiuni generale 4 2 1 1

Tema 17 Lumea biomedicală. Bioetica, originea, obiectul de studiu şi traseele ei de dezvoltare. Aspectele bioeticii

4 2 2 -

Tema 18 Bioetica – suport metodologico-moral al sănătăţii publice. Problema principiilor bioeticii şi imperativelor bioetice în ştiinţa şi practica biomedicală

4 2 2 -

Tema 19 Bioetica ca fenomen sociocultural, ca sistem de cunoştinţe interdisciplinare şi ca mod de viaţă. Modelele socioculturale ale bioeticii.

4 2 2 -

8

Paternalismul şi antipaternalismul în medicină şi bioetică

Tema 20 Bioetica şi „graniţele” progresului tehnico-ştiinţific. Bioetica şi supravieţuirea omenirii

5 2 2 1

Tema 21 Bioetica şi unele probleme ale medicinei practice (eutanasia, transplantologia, reproducerea umană, avortul, clonarea, genomul uman etc.)

7 2 3 2

Tema 22 Probleme ale bioeticii sociale: analiză socio-metodologică. Drepturile şi obligaţiunile în lumea biomedicală

6 2 2 2

Tema 23 Etica medicală compartiment al bioeticii 6 2 2 2

Tema 24 Cercetarea ştiinţifică şi studiul clinic în lumea biomedicală din perspectiva bioeticii

7 2 3 2

Tema 25 Expertiza bioetică în cercetările biomedicale 4 2 2 -

Total: 132 51 51 30

III. PROGRAMUL DESFĂŞURAT AL CURSULUI

9

(CONŢINUTUL DISCIPLINEI)

P a r t e a I: Bazele Filosofiei medicinei

T e m a 1. Filosofia şi ştiinţa, obiectul de studiu şi rolul lor în societate. Filosofia şi cunoştinţele biomedicale. Filosofia contemporană – filosofie a

supravieţuirii

Concepţia despre lume, caracterul ei social-istoric. Tipurile istorice de concepţii despre lume: mitul, religia, filosofia. Problema fundamentală a filosofiei în diverse curente ale acesteia. Materialismul şi idealismul - principalele direcţii în filosofie. Obiectul filosofiei. Specificul cunoştinţelor filosofice. Originea problemelor filosofice. Problema metodei în filosofie, dialectica şi metafizica. Funcţiile filosofiei. Filosofia şi ştiinţa. Filosofia şi tehnica. Filosofia şi medicina. Filosofia contemporană - filosofie a supravieţuirii.

T e m a 2. Istoria filosofiei şi istoria medicinei. Tipurile istorice de filosofie şi etapele de dezvoltare ale medicinei

Apariţia gîndirii filosofice, premisele ei cultural-istorice. Obiectul istoriei filosofiei. Problema periodizării gîndirii filosofice. Periodizarea dezvoltării medicinei.

Filosofia antică. Structura, periodizarea şi specificul ei. Filosofia şi medicina în antichitate. Cosmocentrismul filosofiei antice. Şcolile din Milet, Eleea şi a pluraliştilor. Dialectica stihinică în epoca antică. Heraclit, sofiştii şi Socrat. Filosofia lui Democrit, Platon şi Aristotel. Epicur şi epicureismul. Scepticismul şi stoicismul antic. Plotin şi neoplatonismul.

Filosofia evului mediu. Caracterul religios al gîndirii filosofice din această perioadă. Patristica şi scolastica. Doctrina filosofico-religioasă a lui A. Augustin. Sufletul şi corpul în filosofia medievală. Filosofia lui T. d’Aquino. Fundamentarea ideii despre Dumnezeu. Problema raţiunii şi credinţei, esenţei şi existenţei. Controversa despre originea noţiunilor generale (a universaliilor). Filosofia medievală musulmană.

Filosofia Renaşterii. Caracterul antropocentrist al filosofiei acestei epoci. Umanismul şi naturfilosofia epocii Renaşterii (N.Cuzanus, D. Bruno). Apariţia ştiinţei “mici”. Heliocentrismul şi învăţătura despre infinitul Universului în concepţiile lui N.Kopernik, G.Galilei şi alţii. . Critica religiei, scolasticii şi a dogmatismului evului mediu.

Filosofia epocii moderne. Revoluţia ştiinţifică din sec. XVII(I.Newton). Problema cunoaşterii în filosofie (F. Bacon, R.Descartes). Apariţia tabloului mecanicist al naturii. Noţiunea de substanţă. Agnosticismul şi idealismul englez din sec. XVII-XVIII. Materialismul francez şi iluminismului francez: F. Voltaire, I. I. Rousseau, I. La Mettrie, C. A. Helvetius, P. Holbach, D. Diderot şi alţii.

Filosofia clasică germană. Concepţiile lui I.Kant, Hegel, Feuerbach, K.Marx şi F.Engels.Orientările de bază ale filosofiei contemporane.

T e m a 3. Apariţia şi dezvoltarea gîndirii filosofice şi a medicinei în Moldova din perspectiva filosofiei universale

Premisele socioeconomice şi spirituale ale apariţiei gîndirii filosofice în Moldova istorică. Dezvoltarea filosofiei în evul mediu în Moldova istorică. Gîndirea filosofică în sec. XVIII (D.Cantemir, N.Milescu-Spataru, A.Hotiniu şi a.). Iluminismului în Moldova istorică. Filosofia şi medicina în sec. al XIX-lea. Dezvoltarea gîndirii filosofice în sec. al XX-lea în Republica Moldova şi periodizarea acestui proces. Evoluţia filosofiei în Republica Moldova la etapa actuală (din 1991 - pînă în prezent).

10

T e m a 4. Ontologie: existenţă, substanţă şi materie. Problema conştiinţei în filosofie şi medicină

Noţiune de existenţă, sensul filosofic al acestei probleme. Ontologie: definiţie. Formele de existenţă şi specificul existenţei omului. Problema substanţei. Materia şi definiţia ei categorială şi gnoseologică. Rolul ei în ştiinţă şi filosofie. Atributele materiei: mişcarea, spaţiul şi timpul. Spaţiul şi timpul social. Aportul medicinei în dezvoltarea concepţiilor filosofice despre formele mişcării, spaţiului şi timpului.

Noţiune de reflectare şi informaţie. Conştiinţa – existenţă spirituală a omului. Conştiinţa ca formă superioară de reflectare a realităţii, ca realitate subiectivă. Geneza conştiinţei. Aspectele ontologic, gnoseologic, socioistoric şi de substrat ale conştiinţei. Rolul muncii, limbii, comunicării şi culturii în apariţia conştiinţei. Problema inconştientului şi aprecierea poziţiei lui Freud şi a neofreudismului referitor la această problemă. Stresul în medicină şi filosofie. Structura conştiinţei. Rolul cuvîntului în terapie. Conştiinţa socială, formele şi structura ei.

T e m a 5. Dialectica şi metafizica. Legile şi categoriile dialecticii, manifestarea lor în medicină

Dialectica drept învăţătură despre conexiunile universale şi despre dezvoltare. Calea spre dialectica materialistă: Hegel şi Marx. Conexiunile universale ale existenţei. Noţiunea dezvoltare. Dezvoltarea şi progresul. Dezvoltarea şi securitatea. Progresul şi regresul. Principiul istoricismului. Dialectica şi gîndirea dogmatică. Arta discuţiei creative.

Unitatea dialecticii, logicii şi teoriei cunoaşterii. Principiile logicii dialectice.Categoriile dialecticii. Generalul, particularul şi singularul, esenţa şi fenomenul,

manifestarea lor în medicină. Partea şi întregul, manifestarea lor în biologie şi medicină. Conţinutul şi forma. Corelaţia structurii şi funcţiei în organismul viu. Elementul şi structura. Noţiunea de sistem. Conexiunile de cauză. Principiul cauzalităţii şi manifestarea lui în medicină şi biologie. Necesitate şi întîmplare. Posibilitate şi realitate. Însemnătatea acestor categorii în medicină. Concepţia determinismului în medicină. Monocauzalismul şi condiţionalismul.

Dialectica schimbărilor calitative. Calitate şi proprietate. Calitate şi cantitate. Măsură. Importanţa metodologică a legii schimbărilor reciproce cantitative şi calitative pentru medicină. Contrariile dialectice. Principalele tipuri de contradicţii. Contradicţiile existenţei şi cunoaşterii. Importanţa legii unităţii şi luptei contrariilor pentru biologie şi medicină. Negarea şi sinteza dialectică. Negarea negaţiei. Însemnătatea metodologică a legii negării negaţiei pentru medicină.

T e m a 6. Probleme filosofice ale informaticii şi ciberneticii. Informatizarea societăţii. Informatizarea medicinei şi

cultura tratamentului

Conţinutul şi esenţa ciberneticii ca disciplină general-ştiinţifică regională. Premisele apariţiei informaticii, obiectul de studiu şi coraportul acesteia cu cibernetica.

Informatizarea societăţii ca proces şi legitate. Informatizarea drept fenomen sociocultural şi tehnico-ştiinţific. Problema “trombozei” informaţionale. Informatizarea şi intelectualizarea societăţii.

Fenomenele sociorudimentare şi subtil-vibratile în societate.Informatica socială: esenţa şi conţinutul. Revoluţia informaţională. Societatea informaţională

în raport cu societatea industrială.Informatica medicală, esenţa şi obiectul ei de studiu. Particularităţile activităţii medicale,

etapele de bază şi direcţiile informatizării ei. Clasificarea sistemelor informaţionale în activitatea

11

medicală şi căile compiuterizării sferei medicale. Problemele şi perspectivele informatizării medicinii şi ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova.

T e m a 7. Filosofia cunoaşterii. Specificul cunoaşterii în domeniul medico-biologic. Problema activităţii medicale şi cunoaşterea

diagnostică în condiţiile informatizării lumii medicale

Cunoaşterea ca obiect al analizei filosofice. Scepticismul şi agnosticismul. Subiectul şi obiectul cunoaşterii. Practica drept bază a tuturor formelor de activitate a omului. Formele practicii. Specificul practicii biomedicale.

Cunoaşterea ca reflectare. Cunoaşterii senzorială şi raţională, formele lor. Infosfera (logosfera) şi rolul ei în cunoaştere.

Problema adevărului în filosofie şi ştiinţă. Dialectica adevărului absolut şi relativ. Obiectivitatea adevărului. Practica ca criteriu fundamental al adevărului. Cunoaşterea diagnostică în condiţiile informatizării lumii biomedicale.

T e m a 8. Logica formală şi rolul ei în activitatea biomedicală

Logica formală ca ştiinţă, obiectul ei de studiu, etapele istorice de dezvoltare şi semnificaţia ei în teoria şi practica medicală. Structura logicii formale. Noţiune de logică simbolică. Formele logice fundamentale de gîndire (noţiunea, judecata, raţionamentul) şi utilizarea lor în procesul de diagnosticare. Limba logicii exprimării (enunţării).

Ipoteza, intuiţia, argumentarea şi dezminţirea în ştiinţa medicală şi în stabilirea diagnosticului.

Legile fundamentale ale logicii formale (legea identităţii, legea noncontradicţiei, legea terţiului exclus, legea raţiunii suficiente) şi semnificaţia lor pentru semiologie (diagnosticare).

T e m a 9. Sinergetica, importanţa şi rolul ei pentru ştiinţa şi practica biomedicală contemporană

Devenirea, obiectul de studiu şi locul sinergeticii în blocul cunoştinţelor ştiinţifice contemporane. Sinergetica drept ştiinţă postneoclasică, drept o nouă viziune a lumii. Stilul de gîndire şi tabloul sinergetic al lumii. Paradigma aliniarităţii.

Sinergetica - teoria autoorganizării. Categoriile şi principiile fundamentale ale sinergeticii. Manifestarea autoorganizării, bifurcaţiei, atractorului, disipării, ordinii şi haosului, fluctuaţiei, indurabilităţii, posibilităţii, întîmplării, realităţii etc. în sistemele vii (sisteme dezechilibrate, deschise) şi sociale.

Sinergetica şi teoria evoluţionistă. Sinergetica şi biosfera. Sinergetica şi organismul uman. Sănătatea drept bilanţă subtilă dintre haos şi ordine. Noţiune de “maladie dinamică”, “Cantitatea” haosului şi norma sănătăţii. Sinergetica şi medicina.

T e m a 10. Problema omului în filosofie şi biomedicină. Omul în lumea informaţională contemporană

Problema omului în filosofie şi ştiinţă. Omul ca integritate, coraportul biologicului şi socialului. Marxismul şi freudismul privind interpretarea esenţei omului. Interpretările biologizatorice şi socializatorice ale omului. Sociologia şi etologia. Omul în societatea informaţional-ecologică.

Sănătatea omului - bogăţie socială.

12

Conţinutul noţiunilor individ, individualitate şi personalitate în filosofie. Personalitatea şi rolul ei în societate. Omul în lumea informaţională

Problema vieţii şi morţii în experienţa spirituală a omenirii. Aprecierea şi autoaprecierea vieţii omeneşti. Esenţa vieţii. Moartea şi nemurirea.

T e m a 11. Progresul social, problemele globale, dezvoltarea socionaturală (durabilă)şi asigurarea securităţii umane. Metodologia noosferică.

Medicina, noosferologia şi dezvoltarea inofensivă

Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană: esenţa, conţinutul şi consecinţele ei. Informatizarea, intelectualizarea şi noosferizarea societăţii în prisma problemelor globale. Gîndirea tehnocratică şi pericolul pe care ea îl prezintă. Legătură dintre ştiinţa, tehnică şi umanism. Alternativele sociale ce stau în faţa omenirii. Previziunea ştiinţifică şi activitatea conştientă a societăţii. Noţiune de noosferă. Esenţa noosferogenezei. Etapele noosferei. Noosferizarea ştiinţei, demografiei şi tehnicii - premisă fundamentală a dezvoltării durabile.

Definiţia problemelor globale, criteriile, clasificarea lor. Principiul ierarhiei, complexivităţii, de sistem şi a interdependenţei în cercetarea problemelor globale. Problema supravieţuirii omenirii. Noosferologia - ştiinţa supravieţuirii.

Ocrotirea sănătăţii în sistemul problemelor globale antroposociale. Valorile general-umane în lumina noii mentalităţi. Decalajul dintre gîndirea politică şi spiritualitate în dezvoltarea tehnologică a omenirii.

Procesul istoric şi direcţiile lui. Problema progresului şi securităţii în sociologie. Esenţa progresului social. Izvoarele, forţele motrice şi conţinutul progresului, factorii lui cantitativi şi calitativi. Criteriile obiective ale progresului social. Tipurile de progres social. Progresul şi securitatea. Corelaţia dintre progresul tehnico-ştiinţific, moral şi spiritual. Istoria ca progres al libertăţii şi echităţii.

T e m a 12. Filosofia sănătăţii. Modificarea şi transformarea paradigmelor medicale. Medicina teoretică şi medicina morală

Noţiune de sănătate şi patologie. Paradigmele contemporane a sănătăţii omului. Analiza teoretică a conceptului de sănătate în filosofie şi medicină. Problema valorii sănătăţii în gîndirea istorico-filosofică. Noţiune de sănătatea publică. Sănătatea omului şi sănătatea sociumului. Determinantele ecologice, de producere şi sociale ale sănătăţii. ??? Spre medicina morală, de la boală spre sănătate. Valeologia. Sănătatea ca sens şi valoare a existenţei omului.

T e m a 13. Apariţia, etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei. Ştiinţa noosferică şi învăţămîntul noosferic

Statutul, problematica şi importanţa general-culturală a istoriei ştiinţei şi a medicinei. Germenii cunoaşterii ştiinţifice în diverse epoci istorice. Ştiinţa „aristoteliană”. Particularităţile cunoştinţelor ştiinţifice medievale. Revoluţia spiritual-ştiinţifică din Epoca Renaşterii. Ştiinţa şi medicina epocii Moderne. Ştiinţa „galiliano-niutoniană”. Performanţele ştiinţei şi cunoaşterii medicale din sec. XX-XXI. Ştiinţa „mare” în raport cu „ştiinţa mică”: consideraţii generale.

Ştiinţa în sistemul culturii. Ştiinţa în raport cu arta, cu religia, politica, morala şi ideologia. Ştiinţa şi securitatea. Legea exponenţială a acumulării informaţiei ştiinţifice. Ştiinţa clasică, neclasică, postneoclasică şi noosferică. Necesitatea apariţiei ştiinţei noosferice şi învăţămîntului noosferic.

T e m a 14. Problematica şi obiectul de studiu al filosofiei ştiinţei

13

şi filosofiei medicinei. Metodologia cercetărilor în domeniul biomedicinei şi farmaciei

Ştiinţa ca obiect al analizei filosofice. Noţiune de teorie şi de logică. Corelaţia dintre filosofia, teoria şi logica ştiinţei.

Problema originei filosofiei ştiinţei (cercetărilor ştiinţifice) şi a filosofiei medicinei. Premisele apariţiei filosofiei cercetării ştiinţifice şi a filosofiei cunoaşterii ştiinţifico-medicale. Şcolile filosofiei ştiinţei (biomedicinei în particular) în procesul de dezvoltare a acesteia. Pozitivismul – prima şcoală a filosofiei ştiinţei. Empiriocriticismul (a doua etapă a pozitivismului) şi neopozitivismul (al treilea pozitivism).

Noţiune de metodologie în raport cu filosofia, teoria şi logica ştiinţei. Specificul metodologiei cercetării în domeniul cunoştinţelor biomedicale. Particularităţile cunoştinţelor ştiinţifico-medicale. Elementele metodologiei. Metodologie şi metode. Metodologia ca metametodă. Metodologia dialectică. Funcţia metodologică a teoriei şi filosofiei. Norma şi patologia în medicina practică. Boala ca un mecanism de adaptare. Analiză gnoseologică a „structurii” bolii. Sănătatea în raport cu boala. Determinismul cauzal, ontogenic şi psihosomatic. Metodologia teoriei de tratament (de vindecare).

T e m a 15. Temeliile ştiinţei şi clasificarea lor. Evoluţia tabloului medical al lumii

Premisele apariţiei şi constituirii fenomenului „temeliile ştiinţei”. Problema clasificării temeliilor ştiinţei. Factorii interni şi externi în dezvoltarea ştiinţei. Paradigma internalistă (A. Koyre, K. Popper, K. Kuhn L. Lakatos şi alt.) şi externalistă (J. Bernal, M. Malkey şi alt.) în evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice. Manifestarea temeliilor activităţii ştiinţifice în strategia cercetării ştiinţifice.

Idealurile şi normele de cercetare ştiinţifică (stilul de gîndire ştiinţific). Formele şi nivelurile stilului de gîndire ştiinţifică. Gîndirea clinică şi specificul ei. Obiectul de cercetare a medicinei clinice: organism – personalitate - individualitate.

Tabloul ştiinţific al lumii – al doilea set al temeliilor ştiinţei (TŞL). Esenţa, conţinutul şi clasificarea TŞL. Stilul de gîndire aliniar şi importanţa lui în biomedicină. Noţiune de revoluţie ştiinţifică din perspectiva normelor şi idealurilor ştiinţifice. Revoluţia în ştiinţă şi noile metode de cercetare. Tabloul medical al lumii. Noţiunile de paradigmă şi matriţă în evoluţia tabloului medical al lumii (TML). Dialectica TML în procesul lui de dezvoltare istorică. Modul de abordare sindromologic, funcţional şi psihosomatic în cercetarea maladiilor.

Bazele filosofice ale cercetării ştiinţifice – al treilea set în clasificarea temeliilor ştiinţei. Factorii socio-culturali ai dezvoltării ştiinţei. Tradiţiile în dezvoltarea stilului de gîndire. Rolul culturii populaţiei în dezvoltarea medicinei practice şi sănătăţii publice.

P a r t e a II: Bazele Bioeticii

T e m a 16. Morala şi etica: istorie şi noţiuni generale

Esenţa şi noţiunea de morală. Morala ca formă a conştiinţei sociale. Etica ca teorie filosofică a moralităţii şi element al culturii morale a societăţii. Locul eticii în sistemul cunoştinţelor filosofice şi umanitare. Constituirea cunoştinţelor etice. Etica antică ca învăţătura despre virtute şi personalitate perfectă. Direcţia empirică în etică. Şcolile naturaliste, cosmologice şi sociologice ale eticii empirice, ideile lor principale. Trei tipuri de etică. Categoriile de bază ale eticii.

14

Dezvoltarea societăţii şi evoluţia mecanismelor de reglare socială a comportării oamenilor. Normele orînduirii de neam. Sincretismul (nedezmembrarea) gîndirii primitive. Caracteristica totemismului ca mod de reglementare a activităţii în interiorul grupului. “Regula de aur” a moralităţii.

Morala societăţii sclavagiste şi feudale. Etica şi medicina în antichitate. Caracteristica generală a eticii lui Aristotel. Argumentarea teologică a moralei în etica creştină a evului mediu. Problema corelaţiei despre normele obiective şi necesităţile individuale în etica Epocii moderne. Noţiunea de morală în etica lui Kant.

Deformarea principiilor morale în regimul totalitar (administrativ de comandă). Aprecierea tezelor de bază ale eticii marxist-leniniste.

Relaţiile morale şi conştiinţa morală. Caracterul imperativ al conştiinţei morale. Datoria, cinstea, demnitatea, conştiinţa - mecanismele regulative de control ale conştiinţei morale. Aprecierea ca formă de exprimare a sancţiunii morale. Autoaprecierea şi rolul ei în autodeterminarea morală a personalităţii. Biologicul şi socialul în morală. Colectivismul şi problema responsabilităţii personalităţii. Umanismul şi moralitatea. Umanismul şi medicina.

T e m a 17. Lumea biomedicală. Bioetica, originea, obiectul de studiu şi traseele ei de dezvoltare. Aspectele bioeticii

Lumea biomedicală în raport cu lumea informaţională, tehnică şi cea spirituală. Biosfera în raport cu natura. Apariţia şi geneza bioeticii, obiectul de studiu şi traseele ei de dezvoltare. Bioetica ca mecanism de modernizare şi transformare a medicinei teoretice şi practice. Bioetica – ştiinţă a supravieţuirii. Obiectul de studiu al bioeticii. Van Ransseller Potter – fondatorul bioeticii. Premisele teoretice şi practice ale bioeticii. Traseele de dezvoltare a bioeticii. Aspectele bioeticii. Bioetica ca o filosofie practică. Etica antropocentristă. Bioetica – etica biosferocentristă.

T e m a 18. Bioetica – suport metodologico-moral al sănătăţii publice. Problema principiilor bioeticii şi imperativelor bioetice

în ştiinţa şi practica medicală

Sănătate publică: conţinut şi definiţie. Antropocentrismul – motiv al crizei ecologice planetare contemporane. Metodologia bioetică. Biosferocentrismul – principiul fundamental în organizarea vieţii sociale ale civilizaţiei contemporane. Demnitatea şi umanismul planetar din perspectiva supravieţuirii şi bioeticii. Dimensiunile noosferice ale umanismului contemporan. Principiile fundamentale ale bioeticii în raport cu imperativele bioetice. Bioetica – ideologia sănătăţii publice.

T e m a 19. Bioetica ca fenomen sociocultural, ca sistem de cunoştinţe interdisciplinare şi ca mod de viaţă. Modelele socioculturale ale bioeticii.

Paternalismul şi antipaternalismul în medicină şi bioetică

Bioetica ca fenomen sociocultural. Comitetele de bioetică. Bioetica ca sistem de cunoştinţe la intersecţia medicinei, eticii, biologiei şi filosofiei. Etica biologică ca mod de viaţă şi ca filosofie practică. Modelele socioculturale ale bioeticii. Motivarea epistemologică (gnoseologică) a bioeticii şi constituirea gîndirii bioetice. Legea lui Humme: coraportul faptelor naturale şi valorilor morale. Cognitiviştii şi noncognitiviştii în bioetică.

Modul (modelul) de abordare paternalist în medicină şi bioetică. Acordul informat drept mecanism de realizare a antipaternalismul în practica medicală. Clasificarea acordului informat.

15

Interpretarea drept instrument de realizare a modelului antipaternalist. Etica monologului şi dialogului.

T e m a 20. Bioetica şi „graniţele” progresului tehnico-ştiinţific. Bioetica şi supravieţuirea omenirii

Medicina din perspectiva spiritualităţii etapei actuale de dezvoltare a societăţii. Progresul tehnico-ştiinţific şi influenţa acestuia asupra tehnologiilor moderne de cercetare biomedicală. Bioetica şi cunoştinţele periculoase. Unitatea bioetizării şi noosferizării sociumului – imperativ cheie în strategia de asigurare a securităţii umane. De la medicina teoretică spre medicina morală. Tipurile medicinei morale: modelul social, tehnic, colegial şi de contract. Bioetica şi transplantologia.

T e m a 21. Bioetica şi unele probleme ale medicinei practice (eutanasia, reproducerea umană, avortul, problema embrionului,

clonarea, genomul uman etc.)

Problema bolnavilor muribunzi şi eutanasia în sănătatea publică din perspectiva bioeticii. Aspecte bioetice ale medicinei reproductive. Fecundarea in-vitro. Mama surogat. Problema bioetică a avortului şi a embrionului în practica medicală. Clonarea prin prisma bioeticii. Aplicaţii bioetice în practica transplantologiei. Problema genomului uman din perspectivă bioetică.

T e m a 22. Probleme ale bioeticii sociale: analiză socio-filosofică. Drepturile şi obligaţiunile în lumea biomedicală

Bioetica socială: obiectul de studiu şi problematica ei. Senectutea din perspectivă bioetico-filosofică. Transsexualismul, travestismul şi homosexualismul – probleme ale medicinei şi bioeticii sociale. Terorismul în context bioetic. Suicidul – problemă a bioeticii sociale. Atitudinea bioetică faţă de bolnavii HIV în cadrul sănătăţii publice. Problema handicapului mental şi fizic în contextul bioeticii. Problema medicamentului din perspectiva bioetică. Armele biologice şi chimice ăn context bioetic.

Drepturile pacientului în practica medicală şi etica biologică. Imperativul onestităţii medicale în utilizarea placebo. Interpretarea terapeutică eronată şi speranţa falsă în acordarea serviciului medical. Drepturile lucrătorilor lumii biomedicale.

T e m a 23. Etica medicală - compartiment al bioeticii

Etica profesională şi particularităţile ei în medicină. Etica medicală în raport cu etica biologică. Nivelurile eticii medicale. Categoriile de bază şi imperativele fundamentale ale eticii medicale. Imperativul autonomiei. Imperativul nondăunării. Imperativul binefacerii. Imperativul justiţiei (echităţii) .

Taina profesională şi confidenţialitatea în asistenţa medicală. Autoritatea medicului şi încrederea pacientului. Problema confidenţialităţii în domenii medicale specifice: excepţii de la confidenţialitate. Greşelele şi erorile în sănătatea publică din perspectiva eticii biologice. Conflicte de interese în sistemul sănătăţii publice. Bioetica medicală – formă de protejare a medicului.

T e m a 24. Cercetarea ştiinţifică şi studiul clinic în lumea biomedicală din perspectiva bioeticii

16

Manifestarea principiilor şi imperativelor bioetice în cercetările biomedicale şi studiile clinice. Evoluţia studiului terapeutic în practica medicală. Noţiunile cheie (de bază) ale procesului de cercetare clinic. Fundamentarea teoretică a cercetării biomedicale.

Experimentul: noţiune, clasificare şi conţinutul acestui fenomen. Specificul experimentului în cercetările biomedicale. Experimentul pe animal şi pe om. Experimentele şi cercetările clinice drept sursă al cunoştinţelor biomedicale. Perspectivele aplicării metodelor de biologie moleculară (ADN - diagnostic) în cercetările ştiinţifice. Drepturile şi obligaţiunile cercetătorului şi pacientului în investigaţiile biomedicale. Particularităţile cercetărilor clinice cu diferite grupuri de pacienţi: aspecte bioetice.

T e m a 25. Expertiza bioetică în cercetările biomedicale

Condiţiile specifice pentru desfăşurarea etică a studiului clinic. Noţiune de expertiza, esenţa şi conţinutul ei. Specificul expertizei în cercetările medico-biologice. Expertiza bioetică în medicină şi biologie.

Etapele de cercetare în domeniul biologico-medical. Procedeele operaţionale ( de expertiză) standardizate (POS) în cercetările biomedicale. Protocoalele de cercetare. Alcătuirea proceselor verbale a investigaţiilor clinice. Comitetele de bioetică şi rolul lor în realizarea expertizei cercetărilor ştiinţifice şi studiilor clinice.

IV. LITERATURA

Astărăstoae Vasile, Almoş Bela Trif. Essenţialia in Bioetica. Iaşi, 1998Astărăstoae Vasile, Stoica Ortansa. Genetică versus bioetică. Buc., 2002Capcelea V.M. Filosofie. Manual pentru şcoala superioară. Chişinău. 2001Curs de lecţii la filosofie. Chişinău, 1991Dicţionar de etică pentru tineret. Buc., 1969Dicţionar de filosofie. Chişinău, 1985Dicţionar de filosofie. Buc., 1996Dicţionar de filosofie şi logică Humanitas, 1996Filosofia în concepţii şi personalităţi. Sub red. acad. Teodor N.Ţîrdea. Chişinău, 1995Florea Ion. Filosofie. Buc., 1999Iliescu Vasile, Danilescu Ion. Bazele filosofice ale medicinii. Cluj-Napoca, 2003Martens Ekkehard, Schnädelbach Herbert. Filosofie. Curs de bază. Buc., 1999Mic dicţionar de filosofie. Chişinău, 1990Nicolau Sebastian. Bioetica. Manual pentru învăţămîntul preuniversitar şi universitar de specialitate. Buc., 1998Puha Elena. Introducere în filosofie. Iaşi, 1993Scripcaru Gheorghe, Ciucă Aurora, Astărăstoae Vasile, Scripcaru Călin. Bioetica, ştiinţele vieţii şi drepturile omului. Iaşi, 1998Ţîrdea Teodor N. Informatizarea, cunoaşterea, dirijarea socială. Eseuri filosofice. Chişinău, 1994Ţîrdea T.N., Berlinschi P.V., Popuşoi E.P. Filosofie - Etică - Medicină. Chişinău, 1997Ţîrdea Teodor N. Sinergetica, aliniaritate, autoorganizare. Calea spre ştiinţa postneclasică. Chişinău, 1998Ţîrdea Teodor N. Filosofie şi Bioetică: istorie, personalităţi, paradigme. Chişinău, 2000.Ţîrdea Teodor N. Filosofie socială şi sociocognitologie. Chişinău, 2001.Ţîrdea Teodor N. Elemente de informatică socială, sociocognitologie şi noosferologie (culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. al XX-lea) Chişinău, 2001Ţîrdea Teodor N. Introducere în sinergetică. Chişinău, 2003Ţîrdea Teodor N., Berlinschi P.V., Eşanu A.I., Nistreanu D.U., Ojovanu V.I. Dicţionar de Filosofie şi Bioetică.. Chişinău: Medicina, 2004 Ţîrdea Teodor N. Bioetică: origini, dileme, tendinţe. Suport de curs. Chişinău: Medicina, 2005Ţîrdea Teodor N. Elemente de bioetică. Chişinău: Medicina, 2005

17

Ţîrdea Teodor N., Gramma R.C. Bioetica biomedicală în sănătatea publică. Chişinău: Casa editorială-poligrafică Bons Offices, 2007. - 280 p.Probleme filosofice, de etică, drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii // Tezele referatelor şi comunicărilor. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 1995Omul, informatizarea, sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale // Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 1997Supravieţuirea omenirii: aspecte socio-filosofice, economico-juridice, politico-informaţionale şi etico-medicale // Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 1998Filosofie, Medicină, Ecologie: probleme de existenţă şi supravieţuire ale omului. // Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 1999Bioetică, Filosofie, Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului // Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. 19-20 aprilie 2000. Red. şt. acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2000Progresul tehnico-ştiinţific, Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană // Materialele conferinţei a VI-a ştiinţifice internaţionale. 25-26 aprilie 2001. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2001Ştiinţa, Tehnica, Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune // Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice internaţionale. 24 aprilie 2002. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2002Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de supravieţuire a omului: probleme de interconexiune şi interacţiune // Materialele conferinţei a VIII-a ştiinţifice internaţionale. 23-24 aprilie 2003. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2003Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană // Materialele conferinţei a IX-a ştiinţifice internaţionale. 10-11 martie 2004. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2004Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umană // Materialele conferinţei a X-a ştiinţifice internaţionale. 16-17 martie 2005. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2005Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umană // Materialele conferinţei a XI-a ştiinţifice internaţionale. 6-7 martie 2006. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2006Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umană // Materialele conferinţei a XII-a ştiinţifice internaţionale dedicată semicentenarului catedrei Filosofie şi Bioetică şi jubileului de 70 de ani a prof. universitar, dr. hab. în filosofie Teodor N.Ţîrdea. 28-29 august 2007. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2007Введение в философию. B 2-х ч. М., 1989Иванюшкин А.Я. Профессиональная этика в медицине (философские очерки). М., 1990Канке В.А..Философия. Учебник. М., 1998Канке В.А.. Современная этика. Учебник. М., 2007Кирилов В.И., Старченко А.А., Логика. М., 1982Ларионова И.С. Философия здоровья. Учебное пособие. М., 2007ЛешкевичТ.Г. Философия. Вводный курс. М., 1998Невлева И.М. Философия. Учебное пособие. М., 1998Поттер Ван Р. Биоэтика: мост в будущее. Киев, 2001Тарасов К.Е. и др. Логика и семиотика диагноза. М., 1989Философия и медицина. Под редакцией В.Ф.Сержантова. М., 1986Философия медицины. Под редакцией Ю.Л.Шевченко. М., 2004Царегородцев Г.И., Ерохин В.Г. Диалектический материализм и теоретические основы медицины. М., 1986Цырдя Ф.Н. Информатизация, познание, социальное управление. Философские очерки. Кишинев,1992Цырдя Ф.Н., Берлинский П.В. Философия (С курсом биоэтики). Кишинев, 2002Швейцер Алберют. Благоговение перед жизнью. М., 1992 Яровинский М.Я. Лекции по курсу “Медицинская этика” (Биоэтика). М., 1999Яровинский М.Я. Лекции по курсу “Медицинская этика” (Биоэтика). 2-ой выпуск. М., 2000

18

V. SUBIECTE DE RECAPITULARE

1. Obiectul de studiu al filosofiei. Filosofia în sistemul cunoştinţelor ştiinţifice. Filosofia şi medicina. Funcţiile filosofiei2. Problema fundamentală a filosofiei în istoria gîndirii filosofice3. Problema metodei în filosofie. Corelaţia dintre metodele de cercetare filosofice, general-ştiinţifice şi

cele particular-ştiinţifice4. Problema paradigmelor în filosofie5. Esenţa obiectului de studiu al istoriei filosofiei6. Problema periodizării şi clasificării filosofiei în dezvoltarea gîndirii filosofice7. Gîndirea filosofică în statele Orientului Apropiat (Babilon şi Egipt)8. Filosofia din India Antică9. Esenţa filosofiei din China Antică.10. Periodizarea şi analiza generală a filosofiei din Grecia şi Roma Antică (sec. VI î.e.n-VI e.n.)11. Esenţa filosofiei clasice timpurii (Grecia). Paradigma ontologică şi gnoseologică în această filosofie 12. Esenţa dialecticii spontane în filosofia antică Elenă13. Caracteristica generală a filosofiei clasice mature (Grecia)14. Analiza concepţiilor filosofice ale lui Democrit15. Paradigmele ontologice şi gnoseologice în filosofia lui Platon16. Caracteristica generală a filosofiei lui Aristotel17. Clasificarea şi esenţa filosofiei clasice tîrzii (filosofia romano-elenistă)18. Esenţa epicureismului şi neoplatonismului19. Caracteristica generală a filosofiei medievale şi periodizarea acesteia20. Esenţa patristicii medievale21. Conţinutul filosofiei scolastice (epoca medievală) Problema noţiunilor universale (universaliilor) în filosofia scolastică22. Umanismul epocii Renaşterii. Antropocentrismul şi problema personalităţii23. Naturfilosofia epocii Renaşterii24. Elemente de filosofie socială în epoca Renaşterii25. Esenţa filosofiei epocii Moderne şi semnificaţia ei istorică26. Paradigma ontologică în filosofia epocii Moderne27. Paradigma gnoseologică în filosofia epocii Moderne28. Paradigma materialistă în filosofia franceză a sec. al XVIII-lea29. Filosofia clasică germană: caracteristică generală30. Perioada “precritică” în activitatea lui Im.Kant31. Filosofia lui Im.Kant în perioada “critică” a activităţii sale32. Filosofia lui Hegel şi importanţa ei istorică33. Materialismul antropologic al lui Feuerbach34. Condiţiile social-politice, premisele ştiinţifice şi teoretice ale apariţiei filosofiei marxiste şi esenţa acesteia35. Dezvoltarea gîndirii filosofice în Moldova istorică în sec. XVIII (D.Cantemir, .Milescu-Spătaru, A.Hotiniul N)36. Gîndirea filosofică în Moldova istorică în sec. XIX-XX37. Problema existenţei în filosofie38. Problema substanţei. Ştiinţa contemporană despre unitatea lumii materiale. Dualismul şi monismul39. Noţiunea de materie în istoria filosofiei, însemnătatea ei conceptuală şi metodologică40. Analiza filosofică a revoluţiei în fizică de la sfîrşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea41. Esenţa etapei a doua a pozitivismului (a empiriocriticismului)42. Mişcarea, spaţiul şi timpul ca forme de existenţă ale materiei. Unitatea materiei, mişcării, spaţiului şi timpului în domeniile ştiinţei contemporane. Problema corelaţiei socialului şi biologicului în medicină43. Reflectarea ca atribut al materiei. Formele reflectării. Conştiinţa drept formă superioară a reflectării44. Aspectul ontologic, gnoseologic şi socioistoric al conştiinţei. Rolul muncii, limbajului şi comunicării în

19

apariţia conştiinţei omului45. Structura conştiinţei. Conştiinţa şi autoconştiinţa. Conştientul şi inconştientul. Interpretarea problemei în cauză de către freudism şi neofreudism46. Aspectul de substrat al conştiinţei. Conştiinţa şi creierul. Limba şi gîndirea. Simbolul şi imaginea. Rolul cuvîntului în terapie47. Viaţa spirituală a societăţii. Conştiinţa socială, formele şi structura ei. Conştiinţa socială şi individuală, interconexiunea lor48. Morala ca formă a conştiinţei sociale. Esenţa, apariţia, dezvoltarea istorică şi structura moralităţii49. Revoluţia informaţional-tehnologică şi problemele morale în medicină50. Obiectul de studiu, originea şi conceptul de bioetică. Două traseuri în dezvoltarea bioeticii şi premisele apariţiei ei51. Principiile de bază ale bioeticii52. Geneza bioeticii şi modelele socioculturale de referinţă ale ei53. Modelul de abordare paternalist şi cel hermeneutic în bioetică. Etica paternalistă şi etica interpretativă (etica monologului şi a dialogului)54. Acordul informat - o nouă paradigmă a bioeticii55. Aspectul sociofilosofic, axiologic, juridic şi cel medical al bioeticii56. Imperativele morale ale medicinei în viziunea bioeticii57. Etica medicală, principiile şi categoriile ei fundamentale58. Cultura tratamentului în condiţiile informatizării sociumului59. Etica medicală şi nivelurile ei60. Bioetica, omul şi dezvoltarea noosferică61. Biologia, medicina şi sinergetica62. Eutanasia şi bioetica63. Bioetica şi problema transplantului64. Bioetica şi problema clonării65. Bioetica şi problemele avortului, fecundării in vitro şi inseminaţiei artificiale66. Bioetica şi problema demografică67. Bioetica şi sinuciderea. Suicidul asistat medical68. Bioetica şi problemele homosexualităţii, travestiţilor şi transsexualilor69. Bioetica şi problemele genomului uman70. Bioetica şi problema experimentului pe animale şi om71. Calea spre dialectica materialistă: Hegel şi Marx. Principiile şi legile fundamentale ale dialecticii şi semnificaţia acestora în medicină72. Categoriile dialecticii şi rolul lor în medicină73. Principiul determinismului şi însemnătatea lui în medicină. Monocauzalismul şi condiţionalismul în medicină74. Cunoaşterea ca problema filosofică Cunoaşterea senzorială şi raţională, formele şi dialectica acestora, importanţa lor în diagnostică75. Filosofia contemporană despre practică şi rolul ei în cunoaştere. Activitatea medicală în condiţiile informatizării societăţii76. Pozitivismul lui Comte, Spenser, John Stuart Mill drept primă filosofie a ştiinţei77. Principiile de bază ale logicii dialectice. Critica eclecticii şi sofisticii. Problema adevărului în filosofie şi medicină. Caracterul concret al adevărul78. Principalele metode ale cunoaşterii teoretice: inducţia şi deducţia, analiza şi sinteza, abstractul şi concretul, logicul şi istoricul. Manifestarea acestor metode în medicină79. Logica formală drept ştiinţă şi rolul ei în practica medicală80. Legile (principiile) fundamentale ale logicii formale şi semnificaţia acestora pentru semiologie81. Dovada, intuiţia, ipoteza şi dezminţirea în medicină82. Diagnoza ca formă specifică de cunoaştere şi particularităţile ei în condiţiile compiuterizării medicinii83. Specificul filosofiei sociale. Societatea ca obiect de cunoaştere 84. Natura şi societatea. Modurile de interacţiune dintre societate şi natură85. Definiţia problemelor globale, criteriile, clasificarea şi problema ierarhizării lor. Medicina, problemele ecologice şi demografice86. Biosfera şi noosfera. Noosfera şi etapele noosferogenezei87. Conţinutul şi esenţa ciberneticii ca disciplină general-ştiinţifică regională88. Premisele apariţiei informaticii, obiectului ei de studiu şi coraportul cu cibernetica

20

89. Problema “trombozei” informaţionale, informatizarea şi intelectualizarea societăţii90. Informatica socială: esenţa şi conţinutul acesteia91. Societatea informaţională: esenţa şi constituirea acesteia92. Modul de abordare formaţional şi informaţional-civilizaţional în periodizarea dezvoltării societăţii. Revoluţia socială şi revoluţia sociotehnologică93. Fenomenele rudimentare şi subtil-vibratile în societate şi semnificaţia lor în progresul uman94. Particularităţile activităţii medicale, etapele de bază şi direcţiile informatizării ei95. Clasificarea sistemelor informaţionale în activitatea medicală. Sistemele “de expert” în medicină96. Omul ca integritate: corelaţia dintre natural şi social. Interpretarea biologizatorică şi sociologizatorică a omului. Omul în lumea informaţională97. Problema supravieţuirii omenirii, informatizarea şi dezvoltarea durabilă98. Trăsăturile caracteristice şi direcţiile principale ale filosofiei contemporane99. Filosofia contemporană - filosofie o supravieţuirii

21