, , , " , 3. Seductia filosofiei

  • View
    233

  • Download
    3

Embed Size (px)

Text of , , , " , 3. Seductia filosofiei

  • Capri, Puzzuoti, Roma, Florenta, Venetia, Fiume, Abbazia; deaici, din nou cu trenul, la Budapesta si Brasov. Adolescentul a, ,avut revelatia culturii bizantine si romane. Cateva motive se vordizolva in liriea: La mare, Cimitirul roman, in limp, Cdinele dinPompei, Biblica; impresiile traite in timpul vizitei la Agia Sofiaii vor inspira preceptul filosofic al "perspectivei sofianice" ~i ilvor indrepta spre caracteristicile eteme ale artei bizantine.

    Recapituland, observam ea, in vreme ce in domeniuldramaturgiei lecturile ~i spectacolele teatrale vizionate il famili-arizeaza pe Lucian Blaga cu operele ~i scriitorii autohtoni ~ieuropeni pana in jurul anilor 1900, in poezie ~i in proza lectu-rile sale nu depasesc varsta clasica a literaturii romane sistraine. Poezia romaneasca pana la Eminescu si proza pana lacartile de inceput ale lui Sadoveanu ii erau stiute. Cunostea, de, "asemenea, opera scriitori1or germani Goethe, Schiller, Holder-lin, Heine si, prin intermediul traducerilor germane, Byron si~, ,Schelley. In literatura contemporana autohtona, indrumat acci-dental de Aron Cotrus, cunostintele sale erau minime. Se pare, "ea nu cunostea poezia lui AI. Macedonski si ii ramasese strainacea mai mare parte din rniscarea simboli~ta romana si euro-, ,peana. Cu poezia ~i cu proza timpului sau se va Intalni abiapeste cativa ani, la Viena.

    3. Seductia filosofiei,

    Alaturi de literatura, in acelasi interval temporal, filosofia ainceput sa exercite asupra lui Lucian Blaga 0 irezistibila atractie.Fara a se concentra asupra unei teme anumite sau asupra unuidomeniu, adolescentul se straduia, in primii doi ani de Iiceu, sainteleaga ceea ce citea si caietele de conspecte ce retinusera'.' ,

    88

  • luarea-aminte a lui Isidor Blaga ~i a lui loan Pavel 'trebuie sa fidezvaluit modalitatea unei receptari adecvate a sensurilor,usurinta de a sesiza, selecta si reformula ideile textului cu unanume coeficient de individu~litate. De la sfarsitul c1asei a II-aliceale, filosofia se transforma pentru tana~l din Lancrarnintr-un pasionant itinerariu de explorari ideatice, distinct

    . conturat intensiv si extensiv. Preferintele sale se indreapta catre, ,patru zone diferite: filosofia antica, moderna, filosofia indiana~i filosofia conternporana; in primele doua patrunde cu ajutorulmanualului scolar; pe celelalte le descopera singur.

    in august 1908, paralel cu revelatia determinata de contactulfragmentar Cll opera lui Goethe, Lucian Blaga a gasit in aceeasirevista textele lui Vasile Conta.

    Filosoful roman publicase in Convorbiri literare, intre anii1875-1876, Teoriafatalismului; in anul imediat urmator, Teoriaondulatiunii universale ~i Origin ea speciilor, iar in 1879, Incer-cari de metafizica materialista. Cu deosebire trebuie sa fi fostimpresionat Lucian Blaga de capitolul al IV-lea, intitulatImaginatiunea, din Teoria fatalismului, unde Vasile Contadadea 0' explicatie rationala halucinatiilor. Peste trecutul apro-, ., ,piat cadea lumina ratiunii ~i toate intamplarile anterioare:"duhul beznei" , "roata de foe" , ce cobora din Muntii Apuseni,carabusul prefacut in diavol se dovedeau a fi expresia unorputemice si violente emotii, intalnite "la copii, la ignoranti si la" , ,popoarele salbatice". Iar 0 fraza ea aceasta, din Introducereaistorica la Incercari de metafizica materialista: " ... nimic inlume nu atama de liberul arbitru al nimanui, si totul se face con-. ,form unor legi absolut fixe ~i necesare / .. .1, acest adevar ca~tigadin ce in ce mai mult teren, cu cat stiintele pozitive fac pro-grese ... " - i-a infuzat adolescentului sentimentul ca a gasit nunumai suportul teoretic ce legitima incipientele convingeriintime, dar ea a intalnit in Vasile Conta si pe indrumatorul visat:"Nu mai eram singur. Ma intalneam cu cineva. Imi confruntamgandurile cu ale unor semeni, cari gandisera ~i ei la fel / .. .1, mavedeam in slujba unor criterii de cari se calauzisera si altii'".. , ,

    89

  • 90

    Notiunile elementare de filosofie indiana intalnite in studiullui Va;ile Conta, [ncercari de metafizica materialista, au fostaprofundate de Lucian Blaga in toamna anului 1908, prin lee-tura directa a filosofilor Swami Vivekananda si Swami Abhe-dananda, din opera carora se aflau in biblioteca' preotului Isidorpeste 0 duzina de volume, in traducere germana, Aparute subegida societatii .Ramakrishna Mission", fondata in 1887, studi-ile popularizau sistemul filosofic vedanta, de care, ulterior, va fiatras ~i Mireea Eliade. Aceasta filosofie exprima conceptiilepredominante ale hinduismului, interpretate prin intermediulinvataturii lui Shri Ramakrishna, numele de ascet al ganditoru-lui indian Cadadhara Chatterjii (1834-1886). Ideile sale uma-niste, bazate pe datoria slujirii aproapelui, au exercitat 0 consi-derabila influenta asupra epocii, contribuind la trezirea consti-intei nationale indiene. Instructia sumara a lui Ramakrishna nu, , ,i-a ingaduit sa treaca dineolo de expunerea orala a sistemuluisau filosofic. Pentru lumea europeana, gandurile acestuia vor fisintetizate in L 'Enseignement de Ramakrishna, paroles grupeeset annotees par Jean Herbert. In India, invatatura i-a fostteoretizata de Swami Abhedananda ~i de profesorul universitarSwami Vivekananda. Lucrarile celui din urma: L 'Homme reelet l'homme apparent ~i Yogas pratiques sunt frecvent reeditate~i astazi in intreaga lume. Lucian Blaga va fi fost atras desamburele ideativ al vedantei: experienta religioasa este, inesenta, una singura, oricat de variate ar fi formele ei de mani-festare; credintele se exclud, dar in esenta nu se contrazic.

    Desi manu'alul scolar l-a familiariz~t cu filosofia antica si" ,. moderna, lieeanul nu s-a multumit numai eu informatiiletransmise de la catedra, ci nazuieste sa' citeasca integral ope-rele fundamentale ale gandirii grecesti ~i europene; pe masurace izbuteste sa si le procure, majoritatea editate in limbagermana, in colectia "Universal-Bibliothek", i~i injghebeaza,incepand din clasa a IV-a, 0 biblioteca personala de filosofie.Lucian Blaga a observat ca, in secolul al XVIII-lea, filosofiiau construit edificii rationale, in care marile lor sisteme se

  • subordonauregulilor logicii; in veacul urmator, Kant, Hegel ~iSchopenhauer au elaborat lucrari esentiale de pregnant aindividualitate, in universul carora un viitor filosof trebuia sazaboveasca cu necesitate.

    Lucian Blaga a marturisit adesea ea lecturile sale filosoficese subordonau efortului constient de intelegere ~i asimilare atextelor esentiale. Dintre toti, Immanuel Kant a exercitat asupratanarului lic~an 0 adanca 'si durabila fascinatie, adolescentul, ,apropiindu-se fila cu fila de profunzimele volumelor Criticaraiiunii pure, Critica ratiunii practice, Critica facultatii dejudecare. Lucian Blaga a fost atras indeosebi de exigenteleformulate de Kant: a gandi tu insuti, a gandi prin intermediulaltuia ~i a gandi mereu in acord cu tine insuti; aceasta presu-

    ,pune ea, din varietatea lecturilor, filosoful potential nu vaadmite cu adevarate decat ideile ce ar putea deveni, prin pro-pria-i reflectie, convingeri personale.

    Fascinat de luminile proiectate de Immanuel Kant asupraomului: ce poate cunoaste, cetrebuie sa intreprinda, ce poatespera fiinta umana, Lucian Blaga a inceput din toamnaanului 1911 pana in primavara anului urmator sa studiezeinterpretarile gandirii marelui filosof german efectuate deneokantienii grupati in ,,~coala de la Marburg". Va fi citit,daca nu toate, eel putin 0 parte din scrierile lui HermannCohen: Kants Theorie der Erfahrung (Teoria kantiana a expe-rieniei), 1871, Kants Begriindung der Ethik (Fundamentulkantian al eticii), 1877, Kants Begriindung der Aesthetik(Fundamentul kantian al esteticii), 1889, Logik der reineneErkenntnis (Logica cunoasterii pure), 1902; ale lui PaulGerard Nartorp: Die Logischen Grundlagen der exaktenWissenschaften (Principiile logice ale stiinielor exacte),1910, Philosophie: ihre Problem und ihre Probleme (Filo-sofia: problema ei si problemele sale), 1912, Psychologienacb exakten Methoden (Psihologia dupa metodele exacte),1912; operele lui E. Cassirer: Das Erkenntnisproblem inder Philosophie und Wissenchaft der Zeit (Problemele

    91

  • /

    cu'noasterii in filosofia si stiinta timpului nostru, 1906, Derkritische Idealismus (Idealismul critic), 1906 ~.a.

    Lucian Blaga nu se poate sa nu fi observat ea filosofii neo>kantieni, majoritatea profesori universitari, aprofundau istoric,interpretau filologic ~i integrau in istoria generala a filosofieiopera lui Kant. Din studiul neokantienilor, Lucian Blaga aobtinut nu numai cunoasterea mai exacta a filosofiei kantiene,dcJ si-a- diversificat si' nuantat si cunostintele generale de, "" ,filosofie. Reprezentantii ,,~colii de la Marburg" intreprindeaufrecvente filiatii ~i incursiuni m filosofia greaca. Paul Nartorp,de pilda, stab ilea 0 riguroasa concordanta intre gandirea luiPlaton si monientele esentiale ale demonstratiei kantiene dinTeoria transcendentii a ele'me~telor. Acestea toate vor constituipentru Lucian Blaga un stimul suplimentar m adancirea teo-retica, tot prin intermediul limbii germane, al creatiilor pereneale filosofiei antice.

    Pe de alta parte, filosofia i-a dezvaluit elevului Blagavaloarea de exceptie a stiintelor exacte. In prima sectiune din, , , ,Critica ratiunii pure, Kant se releva un excelent specialist infizica ~i matematica; Hermann Cohen gas ea m calculul diferen-tial ~i integral modelele adecvate ale demersului filosofic.Tanarul a observat, apoi, ca toti ceilalti neokantieni subliniau, '" .direct sau adiacent, eficienta limbajului formalizant m explo-rarea acelor fapte a caror previzibilitate imbraca aspectematematice. Atractia nativa spre disciplinele pozitive esteconstientizata acum dintr-o perspectiva inedita: tanarul a simtitca este dator sa-~i a~eze intreaga cultura filosofica pe substruc-tia consistenta a stiintei., , ,

    A~a se explica de ce Lucian Blaga