Capri, Puzzuoti, Roma, Florenta, Venetia, Fiume, Abbazia; deaici, din nou cu trenul, la Budapesta si Brasov. Adolescentul a, ,avut revelatia culturii bizantine si romane. Cateva motive se vordizolva in liriea: La mare, Cimitirul roman, in limp, Cdinele dinPompei, Biblica; impresiile traite in timpul vizitei la Agia Sofiaii vor inspira preceptul filosofic al "perspectivei sofianice" ~i ilvor indrepta spre caracteristicile eteme ale artei bizantine.

Recapituland, observam ea, in vreme ce in domeniuldramaturgiei lecturile ~i spectacolele teatrale vizionate il famili-arizeaza pe Lucian Blaga cu operele ~i scriitorii autohtoni ~ieuropeni pana in jurul anilor 1900, in poezie ~i in proza lectu-rile sale nu depasesc varsta clasica a literaturii romane sistraine. Poezia romaneasca pana la Eminescu si proza pana lacartile de inceput ale lui Sadoveanu ii erau stiute. Cunostea, de, "asemenea, opera scriitori1or germani Goethe, Schiller, Holder-lin, Heine si, prin intermediul traducerilor germane, Byron si~, ,Schelley. In literatura contemporana autohtona, indrumat acci-dental de Aron Cotrus, cunostintele sale erau minime. Se pare, "ea nu cunostea poezia lui AI. Macedonski si ii ramasese strainacea mai mare parte din rniscarea simboli~ta romana si euro-, ,peana. Cu poezia ~i cu proza timpului sau se va Intalni abiapeste cativa ani, la Viena.

3. Seductia filosofiei,

Alaturi de literatura, in acelasi interval temporal, filosofia ainceput sa exercite asupra lui Lucian Blaga 0 irezistibila atractie.Fara a se concentra asupra unei teme anumite sau asupra unuidomeniu, adolescentul se straduia, in primii doi ani de Iiceu, sainteleaga ceea ce citea si caietele de conspecte ce retinusera'.' ,

88

luarea-aminte a lui Isidor Blaga ~i a lui loan Pavel 'trebuie sa fidezvaluit modalitatea unei receptari adecvate a sensurilor,usurinta de a sesiza, selecta si reformula ideile textului cu unanume coeficient de individu~litate. De la sfarsitul c1asei a II-aliceale, filosofia se transforma pentru tana~l din Lancrarnintr-un pasionant itinerariu de explorari ideatice, distinct

. conturat intensiv si extensiv. Preferintele sale se indreapta catre, ,patru zone diferite: filosofia antica, moderna, filosofia indiana~i filosofia conternporana; in primele doua patrunde cu ajutorulmanualului scolar; pe celelalte le descopera singur.

in august 1908, paralel cu revelatia determinata de contactulfragmentar Cll opera lui Goethe, Lucian Blaga a gasit in aceeasirevista textele lui Vasile Conta.

Filosoful roman publicase in Convorbiri literare, intre anii1875-1876, Teoriafatalismului; in anul imediat urmator, Teoriaondulatiunii universale ~i Origin ea speciilor, iar in 1879, Incer-cari de metafizica materialista. Cu deosebire trebuie sa fi fostimpresionat Lucian Blaga de capitolul al IV-lea, intitulatImaginatiunea, din Teoria fatalismului, unde Vasile Contadadea 0' explicatie rationala halucinatiilor. Peste trecutul apro-, ., ,piat cadea lumina ratiunii ~i toate intamplarile anterioare:"duhul beznei" , "roata de foe" , ce cobora din Muntii Apuseni,carabusul prefacut in diavol se dovedeau a fi expresia unorputemice si violente emotii, intalnite "la copii, la ignoranti si la" , ,popoarele salbatice". Iar 0 fraza ea aceasta, din Introducereaistorica la Incercari de metafizica materialista: " ... nimic inlume nu atama de liberul arbitru al nimanui, si totul se face con-. ,form unor legi absolut fixe ~i necesare / .. .1, acest adevar ca~tigadin ce in ce mai mult teren, cu cat stiintele pozitive fac pro-grese ... " - i-a infuzat adolescentului sentimentul ca a gasit nunumai suportul teoretic ce legitima incipientele convingeriintime, dar ea a intalnit in Vasile Conta si pe indrumatorul visat:"Nu mai eram singur. Ma intalneam cu cineva. Imi confruntamgandurile cu ale unor semeni, cari gandisera ~i ei la fel / .. .1, mavedeam in slujba unor criterii de cari se calauzisera si altii'".. , ,

89

90

Notiunile elementare de filosofie indiana intalnite in studiullui Va;ile Conta, [ncercari de metafizica materialista, au fostaprofundate de Lucian Blaga in toamna anului 1908, prin lee-tura directa a filosofilor Swami Vivekananda si Swami Abhe-dananda, din opera carora se aflau in biblioteca' preotului Isidorpeste 0 duzina de volume, in traducere germana, Aparute subegida societatii .Ramakrishna Mission", fondata in 1887, studi-ile popularizau sistemul filosofic vedanta, de care, ulterior, va fiatras ~i Mireea Eliade. Aceasta filosofie exprima conceptiilepredominante ale hinduismului, interpretate prin intermediulinvataturii lui Shri Ramakrishna, numele de ascet al ganditoru-lui indian Cadadhara Chatterjii (1834-1886). Ideile sale uma-niste, bazate pe datoria slujirii aproapelui, au exercitat 0 consi-derabila influenta asupra epocii, contribuind la trezirea consti-intei nationale indiene. Instructia sumara a lui Ramakrishna nu, , ,i-a ingaduit sa treaca dineolo de expunerea orala a sistemuluisau filosofic. Pentru lumea europeana, gandurile acestuia vor fisintetizate in L 'Enseignement de Ramakrishna, paroles grupeeset annotees par Jean Herbert. In India, invatatura i-a fostteoretizata de Swami Abhedananda ~i de profesorul universitarSwami Vivekananda. Lucrarile celui din urma: L 'Homme reelet l'homme apparent ~i Yogas pratiques sunt frecvent reeditate~i astazi in intreaga lume. Lucian Blaga va fi fost atras desamburele ideativ al vedantei: experienta religioasa este, inesenta, una singura, oricat de variate ar fi formele ei de mani-festare; credintele se exclud, dar in esenta nu se contrazic.

Desi manu'alul scolar l-a familiariz~t cu filosofia antica si" ,. moderna, lieeanul nu s-a multumit numai eu informatiiletransmise de la catedra, ci nazuieste sa' citeasca integral ope-rele fundamentale ale gandirii grecesti ~i europene; pe masurace izbuteste sa si le procure, majoritatea editate in limbagermana, in colectia "Universal-Bibliothek", i~i injghebeaza,incepand din clasa a IV-a, 0 biblioteca personala de filosofie.Lucian Blaga a observat ca, in secolul al XVIII-lea, filosofiiau construit edificii rationale, in care marile lor sisteme se

subordonauregulilor logicii; in veacul urmator, Kant, Hegel ~iSchopenhauer au elaborat lucrari esentiale de pregnant aindividualitate, in universul carora un viitor filosof trebuia sazaboveasca cu necesitate.

Lucian Blaga a marturisit adesea ea lecturile sale filosoficese subordonau efortului constient de intelegere ~i asimilare atextelor esentiale. Dintre toti, Immanuel Kant a exercitat asupratanarului lic~an 0 adanca 'si durabila fascinatie, adolescentul, ,apropiindu-se fila cu fila de profunzimele volumelor Criticaraiiunii pure, Critica ratiunii practice, Critica facultatii dejudecare. Lucian Blaga a fost atras indeosebi de exigenteleformulate de Kant: a gandi tu insuti, a gandi prin intermediulaltuia ~i a gandi mereu in acord cu tine insuti; aceasta presu-

,pune ea, din varietatea lecturilor, filosoful potential nu vaadmite cu adevarate decat ideile ce ar putea deveni, prin pro-pria-i reflectie, convingeri personale.

Fascinat de luminile proiectate de Immanuel Kant asupraomului: ce poate cunoaste, cetrebuie sa intreprinda, ce poatespera fiinta umana, Lucian Blaga a inceput din toamnaanului 1911 pana in primavara anului urmator sa studiezeinterpretarile gandirii marelui filosof german efectuate deneokantienii grupati in ,,~coala de la Marburg". Va fi citit,daca nu toate, eel putin 0 parte din scrierile lui HermannCohen: Kants Theorie der Erfahrung (Teoria kantiana a expe-rieniei), 1871, Kants Begriindung der Ethik (Fundamentulkantian al eticii), 1877, Kants Begriindung der Aesthetik(Fundamentul kantian al esteticii), 1889, Logik der reineneErkenntnis (Logica cunoasterii pure), 1902; ale lui PaulGerard Nartorp: Die Logischen Grundlagen der exaktenWissenschaften (Principiile logice ale stiinielor exacte),1910, Philosophie: ihre Problem und ihre Probleme (Filo-sofia: problema ei si problemele sale), 1912, Psychologienacb exakten Methoden (Psihologia dupa metodele exacte),1912; operele lui E. Cassirer: Das Erkenntnisproblem inder Philosophie und Wissenchaft der Zeit (Problemele

91

/

cu'noasterii in filosofia si stiinta timpului nostru, 1906, Derkritische Idealismus (Idealismul critic), 1906 ~.a.

Lucian Blaga nu se poate sa nu fi observat ea filosofii neo>kantieni, majoritatea profesori universitari, aprofundau istoric,interpretau filologic ~i integrau in istoria generala a filosofieiopera lui Kant. Din studiul neokantienilor, Lucian Blaga aobtinut nu numai cunoasterea mai exacta a filosofiei kantiene,dcJ si-a- diversificat si' nuantat si cunostintele generale de, "" ,filosofie. Reprezentantii ,,~colii de la Marburg" intreprindeaufrecvente filiatii ~i incursiuni m filosofia greaca. Paul Nartorp,de pilda, stab ilea 0 riguroasa concordanta intre gandirea luiPlaton si monientele esentiale ale demonstratiei kantiene dinTeoria transcendentii a ele'me~telor. Acestea toate vor constituipentru Lucian Blaga un stimul suplimentar m adancirea teo-retica, tot prin intermediul limbii germane, al creatiilor pereneale filosofiei antice.

Pe de alta parte, filosofia i-a dezvaluit elevului Blagavaloarea de exceptie a stiintelor exacte. In prima sectiune din, , , ,Critica ratiunii pure, Kant se releva un excelent specialist infizica ~i matematica; Hermann Cohen gas ea m calculul diferen-tial ~i integral modelele adecvate ale demersului filosofic.Tanarul a observat, apoi, ca toti ceilalti neokantieni subliniau, '" .direct sau adiacent, eficienta limbajului formalizant m explo-rarea acelor fapte a caror previzibilitate imbraca aspectematematice. Atractia nativa spre disciplinele pozitive esteconstientizata acum dintr-o perspectiva inedita: tanarul a simtitca este dator sa-~i a~eze intreaga cultura filosofica pe substruc-tia consistenta a stiintei., , ,

A~a se explica de ce Lucian Blaga a avut in liceu temeinicecunostinte de algebra, geometrie ~i trigonometrie, iar la fizica,lecturile sale intrau in domenii atat de departate de programascolara, incat profesorul Aurel Ciortea discuta cu elevul sauaspectele metafizice ale disciplinei: cum se pot aplica realitatiiinconjuratoare creatiile spiritului uman? Din acelasi motiv, mtimpul studiilor universitare se va apropia de 0 a treia disciplina

92

stiintifica: biologia, intregire ideala, pentrn noul veac, al spiritu-lui filosofic*. .

o devoranta curiozitate 11 indreapta in acelasi timp peLucian Blaga spre opera acelor filosofi ce se anuntau a fi mariiganditori ai epocii contemporane. Cunostea de dtiva ani, dupanume, pe Henri Bergson. In timpul excursiei In Italia, cumpa-rase 0 revista numai fiindca in cuprinsul ei remarcase catevanote despre filosofia bergsoniana, In primavara anului 1912, laBrasov, in vitrina librariei Zeidner, a vazut traducerea germanaa volumului Datele imediate ale constiintei. "Cartea frumoasa,legata In piele", cum se va destainui ulterior lui Ion Muslea,costa 9 coroane. In locuinta sordida din Piata Prundului, unde, ,se afla In gazda, se aflau intr-un dulap hainele uzate ramase dela fratii sai; le-a vandut pe 25 de coroane si, In aceeasi zi, a, "cumparat volumul ravnit.

Dar initierea de ansamblu in gandirea filosofului francezavea sa 0 realizeze cu ajutorul studiului Filosofia lui HenriBergson, de C. Antoniade. Din cartea tiparita la Bucuresti, in1910, de Noua Tipografie Profesionala Dimitrie C. Ionescu,ajunsese, prin hazard, la Brasov, dupa trei ani un singur exem-plar. C. Antoniade, va cornenta Lucian Blaga, "nu facea decatsa parafrazeze textele bergsoniene." In realitate, autorul nuparafraza, ci traducea realmente studiile lui Bergson, rara aspecifica aceasta, introducand din loc In loc cate un scurtcomentariu personal. Tocrnai de aceea, intalnirea cu acestvolum a fost decisiva. Citind ~i recitind textul Lucian Blaga varnarturisi ea a invatat doua lucruri: "intai, cum gandeste eel rnaide seama filosof ai timpului, ~i al doilea - cum se poate scrieplastic ~i elegant - filosofie, In limba romaneasca".

Evident, nu a ocolit cartile la moda ale timpului. Trebuie safi citit Minciunile conventionale, ale lui Max Nordau, carte

* Sapte decenii mai tarziu, rara a se referi special la Lucian Blaga,filosoful Constantin oica i~i exprima tristetea de a nu fi facut studiimatematice ~i formula preceptul: toti cei ce se indeletnicesc cu filosofia suntdatori sa se specializeze intr-un domeniu ~tiin~fic, sugerand ea disciplinaadecvata veacului studiul biologiei (Constantin Noica, Autointerviu cu uncarturar din Tara de Jos, Steaua, XXIV, nr. 23, 1-16 dec. 1973, p. 5).

93

/

celebra, dar de 0 inspaimantatoare obtuzitate. Pe biologul ger-man Emst Haeckel, reprezentant al evolutionismului si al rriate-, ,rialismului naturalist, 11intalnise initial citat si parafrazat deVasile Conta in Teoria ondulatiei uni~ersale. Acum va fi fasci-nat de Enigmele lumii, aparuta in prima editie in amil 1899,'unde autorul dezvolta ideea ea stiinta este in masura sa rezolveabsolut totul. Peste putina vreme, Lucian Blaga va intuidezamagit superficialitatea viziunii ~i a gandirii autorului.

Cu fiecare noua carte parcursa, Lucian Blaga traia convin-gerea ca filosofia devine pentru sine un domeniu tot mai fasci-nant ~i mai pasionant: "Ma miscam prin taramurile indragite eascos din campul poverilor. .. "1 Studiul direct al operei marilorfilosofi ~i fiecare noua incursiune in istoria filosofiei, prinintermediul universitarilor germani, au contribuit la a~ezareaunor trainice temeiuri ale viitoarei sale personalitati. Cartiletoate, va nota in Hronic ... , "erau studiate pana i~ ulti~ilearticulatii, cu creionul in mana, cu cametul de insemnari subochi, uneori cu veleitati de atitudine" 1.,

Sub modestia relatarii, propozitia dezvaluie conturarea uneiincipiente identitati auctoriale, pe' care omul matur ezita s-onumeasca direct, pentru a nu contopi emotia naratorului cu psi-hologia adolescentului de odinioara. Peste ani, devine evidentca un eficient discernamant innascut ii facilita apropierea deorice carte, indiferent de domeniul cunoasterii, dintr-o perspec-tiva plurals, in care perceptia, memoria ~i gandirea erau utilizateea mijloace active de asirnilare informationala. 0 atentie volun-, ,tara, reflexiva iipermitea sa surprinda structura ideatica a textu-lui, sa descompuna intregul in partile alcatuitoare, sa le exarni-neze caracteristicile ~i sa le regrupeze cantitativ. Eforturi conti-nue ~i mereu reinnoite i-au format deprinderea de a descoperi,judeca ~i interpreta critic semnificatia, valoarea ~i valabilitateaideilor, prin confruntarea ~i raportarea cu operele de exceptie,

Cunostintele achizitionate constant fuzionau cu experienta" , ,ideatica anterioara, capatand prin integrare inedite valori for-mative. Se precizau astfel elementele esentiale ale unui proces

94

de eoneeptualizare, de eristalizare a datelor demersului analitieintr-un armonios sistem eognitiv. Familiarizarea eu problemelefundamentale speeifiee filosofiei, stiintei si literaturii i-a permis, , , .aeumularea extensiv-calitativa a elementelor absolut neeesareunei eulturi generale de exceptie, l-a invatat sa gandeasca inde-pendent pe marginea diverselor experiente individuale, creandpremisele valorificarii aptitudinilor native. Nu fiira temei, dupaaproape patru deeenii privind spre anii de scoala, Lueian Blagava afirma: in Brasov, "ea lieeean, mi-am eroit eele mai mandrevisuri de viitor"49.

Atat amintirile lui Lueian Blaga, cat ~i marturiile eelor ee.I-au eunoseut in acesti ani atesta nu numai faptul ea cite a mult,dar si ea leeturile sale depaseau nivelul reeeptiv al majoritatii'.....' ,eolegilor. Insa astazi constatam ea ele se ridieau eu mult ~ideasupra mediei de cunostinte prevazute de programa scolara.Din aeest motiv, Lueian Blaga a inceput, in ultimii ani de lieeu,sa eonsidere sala de clasa un obstacol in ealea invataturii indi-vidualizate. Toemai iesirea din limitele normei' motiveazii,inaderenta dintre elev ~i scoala, subliniata fiira eehivoe inHronic ... : " ... seoala si inima n-aveau sa se intalneasca";, , ~.Randuiala scolara, eu impartelile ei, imi repugna. In orele declasa lancezeam, aproape bolnav ... " I.

Sensibilitatea continua fata de nou, fluiditatea judecatii, apti-tudinea de a structura ~i restructura cunostintele, gandireadivergenta, apta sa ofere raspunsuri multiple unei singure intre-bari, ori unei nedumeriri interioare explica placerea cu care, laSebes, isi pregatea examenele la sectia fiira frecventa. Materiile, , "scolare, pentru intregul an scolar, ii solicitau aproximativ doualuni ~ijumatate, maximum trei, de efort eontinuu. Restul timpu-lui era folosit pentru acumularea si perfectionarea cunostintelor" , ,ce il pasionau.

Mediul adecvat asimilarii materialului informativ, al achizi-tionarii operatiilor si al deprinderilor intelectuale 11constituia, "locuinta parinteasca din Sebes, Dar, in acelasi timp, prin capaci-tatea de a inlatura factorii perturbanti, elevul Lucian Blaga s-a

95

96

deprins sa-~i creeze pretutindeni spatii de invatare, In camereleinchiriate la Brasov, in salile de biblioteca, in plimbarile prin"cetate", adolescentul aseza intre sine si lumea exterioara un., ,ecran protector: "De ma inchideam intre patru pereti, sau maplimbam pe sub Tampa era ea sa ma aplec asupra vreunui textanevoios sau sa iau pieptis vreun gand prea vertical" 1. .

Fostii elevi i~i amintesc ca nu participa "la harjoanele ~ijocurile in afara de clasa, nici la «expeditiile» noastre obisnuiteprin Valea Cetatii, Stejaris sau alte coclauri'v". De ispitele vietiicotidiene se va feri prudent. 0 betie la un .rnaial", in Stejaris,spre sfarsitul c1asei I, 11va lecui pentru multa vreme de bauturaexcesiva; patima devoratoare a jocului de caqi, incercata in varaanului 1908, se va stinge imediat, rara consecinte.

In class nu sovaia sa-i arate unui coleg la matematici, altuiala fizica sau germana, Din c1asa I s-a apropiat mai mult deHoria Teculescu si de Gh. Pop'a; din c1asa a V-a, intretine, ,raporturi camaraderesti cu Valeriu Bologa; din c1asa urmatoarecu D. D. Rosca, iar cu Andrei Otetea a impartit aceeasi camera, '"un timp la Bra~ov.· Cu ultimii patru va pastra intermitentelegaturi pana la sfarsitul vietii. Dupa denuntarea atitudinii saleateiste profesorului de religie, rara a fi distan't de cineva anume,pastra 0 atitudine rezervata fata de toti, Existentei reale ii pre-fera lumea ideilor!

Nativa sensibilitate a tanarului se armoniza mai firesc cudelicatetea feminina. Intamplarea a facut ea in jurul lui LucianBlaga, in copilarie, in adolescents si la maturitate sa se afle mai-, , ~mereu una sau mai multe prezente feminine. In Hronic ... , isi

. aminteste de "vraja" exercitata deRafira, intaia "prietena", di~Lancram; din aceeasi perioada dateaza afectiunea aproapematerna a Letitiei, care 11va urmari prin vreme cu grija ~i dra-goste mereu sporite; la scoala germana din Sebes, se simtea inlargul sau alaturi de verisoara Vichi Bena.

Preferinta pentru prieteniile feminine se explica si prin dra-, ~ ,gostea materna. In copilarie, a cautat mereu .Jinistea din apro-pierea Mamei. Mai spunea ea cate-un cuvant, Mai spuneam ~i

eu". Caldura, tandretea, senzatia de ocrotire traite acasa le vacauta mereu in preajma feminitatii. La Brasov, va fi avut senti-mentul ca le gaseste alaturi de verisoara sa, Marioara Blaga, cu, , ~care incepuse sa-~i pregateasca zilnic lectiile. In asemeneamomente, devenea volubil: " .. .imi impartasea cu nuanta,, ,culoare si haz multe din propriile-i cotidiene intamplari. Era un'~ ~placut povestitor. I~i alegea cu grija cuvintele. Imi vorbea de-spre tinuturile natale, despre Lancrarn, Sebes, scoala urmata, , ,acolo, vraja muntilor din apropiere, iar prin clasele. superioarede liceu imi destainuia preferintele sale pentru lectura unor cartide filosofie, pe care uneori rni le expunea ~i rnie cu ardoare ~iclaritate"?". -

In biblioteca profesorului Iosif Blaga, Lucian a gasit 0 partedin autorii care 11interesau. Elevul Blaga, nici acum nici maitarziu, nu va avea posibilitatea sa-~i cumpere toate volumeledorite, desi, la cerere, oricare librarie din Brasov ii putea, . ,."procura, in doua-trei saptamani, orice carte aparuta in Europa! Iilipseau mijloacele materiale. La biblioteca societatii de lectura.Joan Popazu" ~i la biblioteca pe clasa nu gasea lucrarile dorite;la biblioteca centrala a liceului, exclusiv pentru profesori, nuavea succes. in asemenea conditii, imprumuta, solicitand carti, ,tuturor cunoscutilor. Fiica lui Iosif Blaga a retinut ca Lucianimprumuta de la tatal sau ,,0 serie de volume, intre care unele deSchopenhauer, Kant, Wundt"27.

in vacanta de vara a anului 1912, la absolvirea clasei a VI-a,se iveste, nesperat, 0 imprejurare unica, aproape incredibila prinoportunitatea producerii ei, care-l pune in contact cu literaturafilosofica germana in ceea ce avea ea esential. In vara aceea, seintorsese in Lancram Simion Lasita, var de gradul al II-Iea cu, ,'Lucian Blaga. Om matur acum, La~itii renuntase cu multi ani inurma la profesiunea de invatator, de dragul unei aventuri inte-lectuale. Vreme de sase-sapte ani, a frecventat Facultatea de, ,filosofie a Universitatii din Jena, rara a izbuti sa promovezeexamenele unui singur an. Boala ~i lipsa banilor l-au deterrninatsa se intoarca in tara. Adusese cu el peste 0 suta de volume de

c: •97

IIII

1\

I

filosofie ~i era fericit ea achizitiile lui intereseaza cu adevarat pecineva. Lucian s-a aruncat "ca un incendiu"! asupra cartilor luiSimion si saptamanal va face drumul de la Sebes m Lancram,cu gandul de a le istovi: " ... intram in robia lor cu' un sentimentde sacra betie".

Despre 'cartile citite atunci aminteste adiacent intr-o con-, ,vorbire cu Mircea Eliade: " ... un student intors m vacanta, mi-apus in mana operele lui Swamy Vivekananda m traducerenemteasca. Scrierile acestea au avut asupra adolescentei mele 0

mare influenta'". Nu este exc1us sa se fi intalnit din nou cu uni-versitarul indian. Dar "remarcabila biblioteca filosofica" 1 avarului sau nu se reduce a la atat.

Simion Lasita isi va fi procurat mai intai volumele profeso-" '."rilor audiati, Rudolf Eucken indeosebi, apoi bibliografia indi-

cata la cursuri si cartile despre care se vorbea in mediul uni-versitar german de la Jena. Alaturi de textele fundamentalesernnate de Schopenhauer, Schelling, J. H. Herbart, Fichte,Nietzsche ~.a. va fi avut operele neokantienilor F. A. Lange ~iH. von Helrnholtz din celebra ,,~coala psihologica" germana;nu-i vor fi fost straini nici filosofii neocriticismului metafizic:Otto Liebriiann, Johannes Volkelt, neocriticii "reali~ti", grupatiin "scoala din Baden": Alois Riehl, sau in "scoala axiologica":W. Windelbrand, Emil Lask si indeosebi H. Rickert. Printrecartile lui Simion Lasita, trebui~ sa se fi gasit si cele trei volume, , , ,din Die Philosophie der Greichen (Filosojia grecilor), a luiEduard Zeller, celebra carte a lui R. Otto, Das Heilige (Sacrul),1907, neindoielnic Die Philosophie des AIs-Ob (Filosojia lui easi cum), 1911, de Hans Vaihinger ~i studiile lui K. Vogt, HugoMuensterberg, Kuno Fischer, Jonas Cohn etc.

Lucian Blaga va fi avut sentimentul treptatei cristalizari aunei voci distincte, si statutul preferential acordat filosofiei involumul total al lecturilor tradeaza 0 hotarata orientare profe-sionala, Familia nu va intarzia sa-~i exprime ingrijorarea: spe-cializarea in filosofie nu-i va oferi mezinului mijloacele decentede existenta. Tit-Liviu, care retinuse profunzimea cunostintelor

98

matematice ale fratelui mai mic, 11povatuia sa se indrepte spreinginerie; Lionel, dimpotriva, ar fi voit sa-i urmeze exemplul,dedicandu-se studiului stiintelor juridice. Si, pentru a-I obisnuicu gandul unei cariere lucrative, ii propune, in toamna anului1912 - cand Ana Blaga hotarase ea Lucian sa se inscrie in clasaa VII-a ea "privatist" -, sa-l secondeze ea "ajutor", in biroulavocatial, pe care ~i-1deschisese la Sebes.

Lucian Blaga i~i asculta fratii, le intelegea temerile, desi, insinea sa, nu le accepta, dar avea taria sa nu-i contrarieze: 0

argumentare patimasa se putea dovedi imprudenta, atat timp catdepindea material de familie. Acceptase chiar sa-l ajute peLionel, fiindca ultimele doua clase de liceu le urma tot la sectiarara frecventa, lnsa decizia asupra .drumului ales in viata, ,ramanea irevocabila: descoperise calea spre universul spiritual!Filosofia insemna insasi ratiunea existentei sale; ea - avea" ,incredintarea - ii oferea implinirea intelectuala armonioasa si iiasigura ~alorificarea superioara a aptitudinilor ~i inclinatiilornative!

4. Constientizarea vocatiei creatoare, ,

Intr-unul din aforismelescrise dupa 1950 ~i grupate in ciclulDin duhul eresului, Lucian Blaga se intoarce din perspectivatimpului asupra anilor de liceu, atribuind un sens lucid intregiisale orientari intelectuale ~i 0 semnificatie de exceptie structuriicaracterologice: "Cei mai multi oameni se trezesc la un momentdat cu sentimentul ca «exista»; acest sentiment este pentru ceimai multi suficient sa le comunice si sentimentul sanatos ea au, ,un drept la existenta, sau chiar toate drepturile. Sentimentulmeu, in aceasta privi'nta a fost, din pacate cu totul altul. Inca din

99