Rog Palmer, Irina Oberliinder-Tdrnoveanu, Carmen Bem

ARHEOLOGIE AERIANAix nonnANrA $r iN EURoPA

CIMEC - Institutul de Memorie Culturald

Bucuregti,2009

Cuprins

I r i n a O b er I cind er - T drn ov e anu

1. Introducere ............... ..,...................... 5

Rog Palmer

2.Implicalii ale fotografiei aeriene pentru arheologia din Romdnia..............8

Irino Ob erlrinder-Tdrnoveqnu, Cqrmen Bem

3. Romdnia: Un viitor pentru trecut........-. ..............62

4. Peisaje europene: trecut, prezent 5i viitor....--. ...-..-................ 89

Peter D. Horne, Robert Bewley, Chris Musson

4.1. Rezumat gi evaluare generald arezlultatelorproiectului.-...-..........-.....-.92

4.2.Dezvoltarea,progresulgirealizareaproiectului .-.---.--......-.96

Jean Bourgeois, Birger Stichelbaut

4.3. Fotografii aeriene gi peisaje din Primul Rdzboi Mondial

din regiunea Flandra....... ................... 100

Martin Gojda, L. Smejda

4.4. Cercetarea qi prezentarea peisajelor in Republica Ceh6...................... 106

Robert Bewley, Peter D. Horne

4.5. inlelegerea peisajelor strdvechi din Europa. .....................112

Ants Kraut

4.6. Repertorierea patrimoniului din Estonia ....... 118

Nina Heiska, Henrik Haggren

4.7. Seminarul de la Helsinki privind arheologia aeriand...........................125

Susanne Gerhard

4.8. Interconexiunea dintre mediul aerian gi cel acvatic............................. 128

Jdrg Bofinger, Dirk L Krausse, Jdrg Biel

4.9. Cetdliprinciare din Hallstatt-tltdrzit qi peisajele 1or.............. ...........134

Benoit Sittler

4.10. Investiga[ialidar pentru studii arheologice qi de peisaj..................... 141

Gabor Bertok

4.1 1. Repertorierea, valorificarea qi protejarea peisajelor in districtulBaranya din Ungaria .......144

Giuliano Volpe, Roberto Goffredo, A.V. Romano

4.12. Peisaje ascunse pe meleagurile Pugliei Foggia, Apulia,

sudul Italiei ..................... 151

Stefano Campana, Riccardo Francovich

4.13. Explorarea, interpretarea qi conservarea peisajelor din Toscana,

centrul Ita1iei......... ......... 15g

Giuseppe Ceraudo, Paul Arthur

4.14. Investigalia aerian[ gi peisajele medievale din

sudul regiunii Apulia..... .................... 165

Romas Jarockis

4.15. Patrimoniul lituanianvdzut de sus......... ......172

Wlodek Rqczkowski, Andrzej Prinke, Dariusy Krasnodqbski

4.16. Foto-hd4ile $i fotografiile aeriene in polonia... .............. 179

Ivan Kuzmq

4.17. Slovacia: prezentarea publici a unui fenomen din epoca pietrei....... 1g6

4.18. Expozilia "Zbor spre trecut" ..... lg2

Glosar ..........200

Bibliografie generalS pentru arheologia aerian5........ ..............204

2. Implica{ii ale fotografiei aeriene pentruarheologia din Rom6nia

Rog Palmer

Am scris aceqstd notd dupd vreo 40 de ctni de experienld in Anglia siin alte zone din Europa, lucrdnd cu fotografii aeriene pentru arheologin. o*2005 om colaborat cu GIMEC in activitateq de cercetare utilizdnd sirealizdnd fotografii aeriene in unele zone din Romdnia. Aceastd colaboraremi-a dat o anumitd ,,cunoaqtere locald" cqre imi permite sd transformexperienla mea britanicd qi sd incerc sd prevdd in ce fel fotografia aeiiandpoate deveni utild in studiile privind trecutul Romdniei.

1. Ce a fost in trecut gi cum aflim noi despre asta

De-a lungul timpului, comunitdlile umane care au populat teritoriulactual al Romdniei au tr[it intr-o varietate de aqezdri qi locuinle, de la corhrrigi peqteri la mici sate, construite qi refbcute pe acelaqi amplasament,constituindu-se adev5rate movile (numite qi tell-wl), qi panr u rer-e gifortificalii. Uneori acopereau mormintele cu movile de prmdnt (tumuli) , iarcuceritorii - ca de pildd romanii - au adus propriile loi stiluri arhitectonicede construclii in care locuiau gi de unde ii iontrolau pe localnici. De undegtim toate acestea? Din studierea informaliei acumulate in mulli ani deinvestigatii arheologice in Rom6nia. Aceastd informalie a fost oblinutd prinlutilizarea unor metode arheologice distructive gi nedistructive cum sunt celede maijos:

sdpdturile analizeazd, zone mici in detariu, permiland arheologilor sIdescopere qi sd cerceteze structuri, sd intocmeascd pianuri detaliate aleformei lor gi sd studieze relaliile interne gi externe cu alte obiecte.Descoperirile din sip6turile arheologice permit reconstituirea unorevenimente gi procese din care pot fi dedus e datarca sitului qi unele dintrelucrurile petrecute acolo. Rezultatele din sdpdturi au constituiib-umultoradin cunogtinlele noastre despre trecut. Totuqi, daci ludm in considerare cdoamenii din comunitdtile trecutului au folosit aproape intregul teritoriulocuibil, este limpede cd aceastd cunoagtere a venit dintr-o mostrd foartemic5 gi pa\iald din dovezile disponibile. Trebuie remarcat faptul cr, oric6tde utile ar fi aceste informafii, ele nu se pot obline dec6t prin distrugereasifului arheologic qi a contextelor din imediata vecindtate a acestuia.

8

Urmdtoarele metode de cercetare sunt nedestructive:

Investiga{ia de teren are loc atunci c6nd arheologii intreprind douitipuri de activit[li. Primul tip de activitate se referd la parcurgerea

sistematicd de citre arheologi a unui cdmp arat sau cultivat, adesea laintervale de c6te 10 metri unul de altul, cu scopul de a str6nge fragmente de

obiecte de la suprafalb (in principal, piatrd prelucratd qi ceramicd), qi de adetermina dimensiunile tuturor concentrafiilor de descoperiri pe o harti sau

pe o fotografie aeriand a zonei. In acest caz este vorba de o cercetqre de

suprafald sau perieghezd. Un al doilea tip de investigafie poate fi efectuat

c6nd urmele arheologice rdmdn in relief, de obicei intr-un cAmp care a fostfolosit ca plqune pe o perioadd lung[ de timp. Aceste urme pot fi, analizatepe teren qi marcate pe un plan gi pe un model de elevalie a sitului sau zonei,

folosind o varietate de instrumente topografice. Acest tip de investigalie este

cunoscutd sub numele de cercetare analiticd de teren.

Teledeteclia este un termen care desemneazd o gam[ largd de

metode de detectare a siturilor arheologice prin mdsuritori efectuate de ladiferite distanJe deasupra solului. Prin teledetecJie se pot obline planuri ale

unor structuri qi aqezdri, precum qi alte tipuri de urme de locuire din trecut.Pe suprafele deschise, acolo unde siturile au fost nivelate qi nu mai existd

deloc urme la suprafafS, teledeteclia poate fi folosit[ pentru ghidarea

amplasirii optime a secliunilor in care se fac sdpSturi arheologice.

Principalele metode de teledeteclie pot fi implrlite in cele care se efectveazd

la suprafala solului - adesea denumite geofizice - gi cele de la distan!6 - care

pot fi denumite metode de deteclie din aer qi din spaliu.

Metodele geojizice pot oferi informalii detaliate despre complexeledintr-o zond restrdnsd. Pe teren, instrumentele de misurare sunt fie purtate

manual, fie transportate pe ro!i, astfel incdt se inainteazd incet. Multe dintreinstrumentele principale folosite m6soard schimbdrile pe plan local survenitein rezistenta electricS a pdm6ntului sau in varialiile magnetice localerespective. O alt[ metodl se foloseqte radarul pentru a ,penetra" solul,putAndu-se obline qi imagini ale unor planuri de vestigii aflate la diferiteaddncimi sub nivelul actual al solului.

in detecyia din aer sau din spaliu se foloseqte aparattrd fotograficdsau alte dispozitive care sunt, de obicei, montate la bordul unei aeronave sau,

respectiv, al unui satelit. Aceste metode sunt excelente pentru investigareaunor zone intinse de teren, intr-un mod mai pu{in detaliat decdt cel ce putea

fi rcalizat prin metodele men{ionate anterior. Dar, pe l6ngd faptul c[ftmizeazd informalii arheologice, ele sunt in m[surd sd ne dea informaliidespre contextele naturale qi pot fi folosite, in plus, pentru a examinaschimb[rile survenite in amenajarea teritoriului gi evoluliile recente sau

amenintdrile la care sunt expuse siturile arheologice. Subiectul principal al

acestui material este prezentarea unola din utilizdrile fotografiilor 9i

imaginilor oblinute prin aceste metode'

Arheologiu experimentald permite arheologilor qi altor specialiqti sd

reconstituie gi sa testize unele din ideile lor despre trecut. Domeniul de

aplicare est; foarte variat 9i s-au fEcut experimente care au inclus:

pioduce.eu de diverse obiecte (unelte din piatr6, ceramicd, obiecte din lemn,

iare variazd ca dimensiuni de la mici boluri pitnd la copii la scar[ real6 a

b[rcilor vikinge); construirea (qi distrugerea) unor case de diverse tipuri qi

din mai multe perioade istorice, precum qi reconstituirea de ferme din epoca

fierului, "*" iu fost dotate cu efective de animale, teren arabil qi cu toate

condiliile necesare menlinerii unui stil de via!6 autonom. Una din calit[1ile

arheoiogiei experimentale este c[ ofer[ un mijloc prin care putem s6

viz;rraliidm interpretdri a ceea ce s-a intdmplat in trecut, fie cd realizSm qi

folosim o lam6 de silex, fie cd ridicdm qi locuim intr-o casS circular[ cu

diametrul de 10 m.

O serie de experimente valoroase pe termen lung^au fost efectuate la

Lejrel (fig. 1), lang[ Roskilde, in Danemarca qi la Butser2,ldngdPetersfield,

in"Hampshire, Anglia. Arheologia experimentala romdneasca a inclus

construirea de "case neolitice" qi recrearea activitSlilor domestice -confectionarea uneltelor, lesut etc. - la Poduri (cultura Cucuteni)3 9i Bucaani

(cultura Gumelnifa)a.

, La Leire, l6ngi Roskilde, a fost construit in 1964 un centru de arheologie

experimentala pe o suprafald de 43 hectare care reconstituie un sat din epoca

fierului, "r, "ur",

anexe gospoddreqti qi ateliere meqtequgdregti, o aqezare din epoca

pietrei, o piali vikingd gio ferma din sec. al XV[I-lea, inconjurate de pdquni pe care

pasc turme de animale, grddini, b5{i, pSdure qi tot ce inseamnd reconstituirea--"airrtui

de viald. Centrul pentru Cercetare Istorico-arheologicd ;i Comunicare

"Lejre, tdrdm ai legendelor-'este vizitat anual de zeci de mii de turigti, dar qi de

arheolo gi, etnolo gi, antropolo gi, studenli (http : //www. sagnlandet' dk)'

' R""onitit rirea unei ferme din epoca fierului (http://www.butser'org'uk)3 vasile cotiug6, Experimental Archaeology: the Buruing of the Chalcolithic

Dwellings, ir.r ltinera in Praehistoria, coord. Vasile Cotiuga, Felix Adrian Tencariu,

George Bodi, Editura UniversitSlii ,,Alexandru loanCuza",Iaqi, p' 303-343'o catitinBem et alli, Bucsani - t0 ani de cercetdri arheologice, Bucureqti, 2007.

l0

Fig. l. Reconstituirea unui sat din epoca fierului la Leire, ldngd Roskilde, Danemarca

11