-
ADRIAI\ IGNAT
APORTUL BISERICIILAMAREAUNIRE DE LA
l DECEMBRIE 1918
EDITURA UNIVERSITARABucuresti
-
-Global-Marea Unire-
rica-greco-
.asp?id:14866&lang
phl5647listOg.ht
1998/currentlZlml2ll
CUPRII\S
CUVANTNAINTB
INTRODUCERE 10
r. BrsERrcA oRToDoxA $r
RoMANTTATEA.CONSIDERATTIGENERALE............. 16I.1. Rolul
Bisericii Ortodoxe in istoria poporului romdn 16I.2. Biserica qi
naliunea o viziune modernd a acestei relaiii ..... 35
II. CONTRIBUTIA BISERICII DIN PROVINCIILEISTORICE ROMANE$TI
AFLATE SUB STAPANIRESTRAINA LA PROMOVAREA IDEII NATIONALEipiNi ir
lc|,,q ..... .. ........................ 4sII.1.
Transi1vania............ 49
II.1.1. Biserica Ortodoxd din Transilvania in lupta
pentruafirmare na{ionalS 51il.1.1.1. Mitropolitul Andrei
$aguna....... 53il.l.1.2. Epoca post-Eaguniand............. 58
ILl.2.Biserica Greco-Catolicd in lupta pentru
afirmarenafional[ll.l.2.l. Episcopul Inochentie Micu Klein11.1.2.2.
Ccintribufia $colii Ardelene la promovarea
ideii nalionale ...............1I.1.2.3. Supplex Libellus
Valachorum11.1.2.4. Participarea Bisericii Greco-Catolice la
revolufia de la 1848Il.l .2. 5 . Episcopia greco-catolic[ de Haj
dudorog....
II.2. Banat ...................II.3. Basarabia
................II.4. Bucovina .............II.5. Activitatea
cultural-educativd a Bisericii romAne de afirmare
a conqtiinlei na{ionale....
357
6970
8084
9095
105
109
t27
1s0
-
90€z8z
0€€
LZE
Z8Z
092L9ZZSZ
WZnnz
899
UIJIYUCOITUIfl
trznTcNoc
eugulou lelqrel4sd sereruelcord .z. L
'ugruor rnlnlels e ecrlTod lliPllunIlrlryluJ eqfnls uI
"rue^IrsuerJ ulp ?xopouo esrresrg 'I'A
NYI{OU rnrnrYrs Y flJrrrTo{ rriyrrNn vf,uuyil{I u(uorf,Y.{
YJsvucruflsrfl vfluvJr.{rNn A
elrrgruol{ nc rarrrBAIrsuBJJ eeJltm el rcrJesrg erinquluo3
'y'ny" "' Bluguro5 no reurlocng eorrrm
"l ucuesrg erinqr4uo3' g'n1
elugurotsnc rerq?Jeseg eoJrun el exopouoIrcrrosrg
erinquluo3'7'n1
elereue8 rriereprsuo3' 1'n1816I NI(I trUINN YflUYIAI IS
Yf,IUUSIfl'AI
olrrcrlJes uJ liuezeJd'ucFesrg re uolrln1s'1ioer4 '€'I'111
.:tdq T.:Irn:urpc.ed gcpeqg;e po11fn1s '1iosr6 'Z'r1nr'"""'
elereue8 rriereprsuoJ' l' t'lll
....:...'.'..'..'.' leEeg Inlqce^.I.m""' (sror-rr6r) rvrcNom
roflzyu rntru^rrud rrNy NIfllryNoriyN rriyrrNn trfl
-
INTRODUCERE
Subiectul ales spre a ft tatat, dedicat contributieifactorului
bisericesc la realizarea Marii Uniri, se justificdcu prisosinlE
pentru ceea ce a rcprezentat unirea din 1918pentru istoria noastr[
ca nafiune qi pentru viitorul nostru castat nafional. Am dorit ca
prin demersul meu anumiteaspecte ale acestui subiect sE ire
arnlizate, clarificate qiprezentate intr-o formd care sd
intregeascd cunoaqterearolului jucat de Biserica Rom6nd - Ortodoxd
qi Greco-Catolicd- la marele act nalional din I Decembrie 1918.
in intreaga noastr6 istorie Biserica romdneascd gi-aadus obolul
la propdqirea poporului rom6n prin cuvdnt qifapt5 la propEgirea
poporului rom6n. Sub pelerina Bisericiicultura qi spiritualitatea
romf,neascd a putut creqte,aducdnd roade bune la vremea cuvenit[;
in tinda Bisericii,pentru o lung[ perioad[ de timp, qcoala
romineascd s-apuhrt dezvolta; sub obldduirea ei, patriolii romdni
qi-auexprimat ideile; cu rugiciunea qi binecuvdntarea ei
solda,tiiromdni gi toli luptdtorii pentru unitate au reuqit s[ ducd
laindeplinire idealurile 1or.
Nicolae Iorga aprecia cd" ,,istoria este un tribunalsuprem tn
care se iudecd faptele popoarelor, aleniliunilor qi a tntregii
omeniri"r. in indelungata lupt6 aromdnilor pentru independenld gi
unitate, niciodatd o idee,
un ideal nu a polarizat cu atata fo4A voinla unei intregi
I A se vede acest lucru la Prof' Dan Popescu, Contribuyii
lacunoasterea relaliilor de colaborare gi prietenie tntre
conducdtoriiclerului Bisericii Ortodoxe Si conducdtorii clerului
Bisericii greco-catolice unitd ca Roma, ln,,Altarul Banatului', XV
(2004), nr.4-6,p.21.
EFmi, ca in miiuiEtii a gencrduilrsta mmfoi hpcotru apear€amrile
confrrmtfuivua anului l9l7-cotrdus ac$unilecreatia artisticd
$ipolitica qiindeosebi in Franlr,remarcabilA in acei
Anul 1918 aanul marilor salevictorioasd a rmuilupte qi
dedesiv6rqirearealizat multiprielnice, darbelqug fiii
s[i.affirosfera
Ei-a realizat1918 au fostreprezentative,Aceasta a dat
inAptuitonrtromdn, inmilitanlii pentnr,,Romdnia Mmearmatei, ci
ao for{d umand'2.
2 Vasile Goldig,tI 10 Soaru, 1976,P.43.
-
ffiat, dedicat contributieiItladi Uniri, se justificd
unirea din 1918S eeffiu viitorul nostru ca
dmersul meu anumite*tnlizete, clarifi cate qi
fuiegeascl cunoagtereai6 - Ortodoxi gi Greco-dn I Decembrie
1918.Bisica romiineasci qi-a
fi rcman prin cuvdnt giSub pelerina Bisericii
a putut creqte,in tinda Bisericii,
p, gmla romineascE s-aGi, pe$ii romiini gi-aulimvfueaei
soldatii
a rcuqit sE ducE la
-furb este un tribunal
naJiuni, ca in anii grei ai primului rdzboi mondial.
Cauzaunit6tii a generat acte de eroism qi de bravuri sdvdrqite
dearmata romdnd in luptele de peste Carpafi, in bAtdliilepentru
apdrarea trecltorilor qi a teritoriului Munteniei, inmarile
confruntdri de la M6rdqti, Mdriseqti gi Oituz dinvara anului 1917.
Idealul nalional a fost prezent qi acondus acliunile politice qi
diplomatice, faptele de arme,creafia artisticd qi literard a acelei
epoci. Activitateapoliticd qi propagandisticS, desfrquratd peste
hotare,indeosebi in Franta, Italia, S.U.A., Anglia etc., a fost gi
earemarcabild in acei ani.
Anul 1918 a reprezentat in istoria poporului nostruanul marilor
sale realizdri pe tdrdm nafional, incununareavictorioasd a unui
lung qir de agteptEri gi de renunf[ri, delupte qi de sacrificii
pentru un crez, pentru un ideal:desdvdrqirea statului nalional
unitar. Naflunea romdnl gi-arcalizat multisecularul ei vis in
imprejur6ri internafionaleprielnice, dar pentru al ciror curs
favorabil au singerat dinbelqug fiii sdi. Documentele din vremea
aceea aratiatmosfera incdrcati de patriotism in care poporul
romflngi-a realizat unitatea na!iona16. Hotiirdrile de unire
din1918 au fost luate in cadrul unor organisme largrcprezerrtrtive,
constituite pe baze general-democratice.Aceasta a dat acestor
hot[rdri un caracter cvasi-plebiscitar.
infrptuitorul Marii Uniri din 1918 a fost poporulromin, in
intregimea sa. Vasile Goldig, unul dintremilitanlii pentru
unificarea statald deplin[, afirma:-lomdnia Mare nu este crealia
partideloi politice sau atttotei, ci a evolu{iei istorice, ce nu
poate fi opritd de niciolorto umand"'.Iar Nicolae Iorga, cu
inegalabila sa for!6
I Vuile Goldig, Scrieri social-politice Si literare, Editura
Facla, Timi-;ra,1976,p.43.
# pqtoueior, aief"- h fodehmgata lupta a
rfrEe, niciodatii o idee,frrp vointa unei intregi
Ih Popescu, Contribulii la1i pbenie tntre conducdtorii
clerului Bisericii greco-, XV (2004), nr.4-6,
ll
-
de pdtrundere, a apreciat cd cele doud mari etape, in
carepoporul rom6n gi-a realizat qi qi-a desdvdrqit unitatea -1859
gi 1918 - au marcat ,,consacrarea in domeniulrealitdyii a unei
stdri de conqtiinld care a existatintotdeauna, de la originea
tnsdsi a neamului nostru"3.
in primul capitol al lucrdrii (,,Biserica Ortodoxd
Siromdnitatea. Consideralii generale") am cdutat sdevidenliez
diverse opinii privind raportul dintre BisericaOrtodoxd qi poporul
romdn. Am ardlat cd, BisericaOrtodoxi din Rom6nia este o Bisericd
indigen[, cu genea-logia qi caracterul ei consacrat de o tradilie
specihc[. Lanoi, intre Biseric6 gi stat, dupd modelul bizantin, a
existatqi existd o simfonie perturbatd numai de evenimenteabsolut
incidentale. Mai mult decit la celelalte popoare, lanoi, la romdni,
legdtura simbiotic[ dintre Ortodoxie ginaliune nu numai c[ nu poate
fr negat6., dar iqi gdseqteoriginea gi suslinerea in insdgi
etnogeneza noastr6. Tocmaide aceea leg[tura dintre cele doud
elemente este mult maiputernic[ gi nu poate fi desfrcutd. Ori de
cAte ori in viafapoporului romdn a existat un moment de riscruce,
ori cdnds-au implinit anumite idealuri scumpe tuturor
romtnilor,atunci qi in viala Bisericii strdmoqegti au avut loc
mutaliice au generat emulalii spirituale qi impliniri
bisericeqti.
Capitolul al Il-lea al lucr5rii (,,Contribulia Bisericiidin
provinciile istorice romdneSti aJlate sub stdpdnirestrdind la
promovarea ideii nalionale, pdnd la 1914")prezintd, lupta
Bisericilor romdneqti din Transilvania(Biserica Ortodoxd gi
Biserica Greco-Catolicd), dinBasarabia (Biserica Ortodoxd) gi din
Bucovina (BisericaOrtodoxd). in Transilvania, deqi alc6tuiau
majoritatea
3 Nicolae lorga, Note despre (Jnireaistoricl", 1920,p. l.
^Is.,,:(._1-1,iJt I i\,;*-::-en- n:ur.'* f,e ;'i::ir:-
r::iryi:iln!r:;Lrr. B: ser:ca Cn':o&rs:::r,cio5i"rrr rt]::iil
cu R.f-.au J.i-:=:a: ca .-:.j-,-rare Ia*ixj" in iucmre sryntsmeni
ai Bi-ric:i. onodCo::+a Daniil P.r;u1-rr tci-B\ki:anul- \liron
Cri.gcLnchentie \licu Kierr- G
Brb. ltran Para. Dimiuie\{ihali. etc.) la aparareapromovarea
ideii naiionalc
in capitolul al iIIle;deii nalionale in artii PI v I ,\ )" ,
este prezentata cmei din Vechiul Regat pe r:anitar al armatei
romine,:lujitori ai Bisencii pe terdeportali, arestali.
inchigimilitarilor puterilor ocupabisericeqti, ajutorul acordaal
armatei, etc. Totodati tromAneqti qi a slujitorilorBasarabia qi
Bucor inaamplif,rc area sentimenruluiorganizarea iuptei pentru
u
Evenimentelor din area Marii Uniri, le este ntulat ,,Biserica Si
Marea (condiliile interne din fiecain care s-au luat
hotardriclerului in unire, implican
l2
romdneascd, in,,Revista
-
hn ==.. .-:-.le. in carel,r cor*:. i;:l unitatea -En. *-.1 i lr
ilonteniulFiiniA cltre a existatt tpamului nostrti'3 .(*Biserica
Ortodoxd Sirale"t arn clutat sArapomrl dintre Biserica\m ar[tat cd
Bisericarici indi_senf,, cu genea-r o traditie specificd. Ladelul
bizantin, a existatnurrrai de evenimente
rl la celelalte popoare, laici dintre Ortodoxie qineoara. dar
igi g[seqte
)gensza noastrf,. Tocmai, elemente este mult maiOri de cdte ori
in viala
snt de riscruce, ori cdndurnp3 rururor rominilor,geqti au a\ut
loc mutaliiimpl iniri bisericegti.i (-Contribulia Bisericiiti
allate sub stdpdnireionale. pdnd la 1914")negti din Transilvaniat
Greco-Catolic6), dindin Bucovina (Bisericai alcdtuiau
majoritatea
t romaneascd, in ,,Revista
zdrobitoare a populafiei, romdnii erau considerali ,,tole-rafi"
pe pdmdntul strdmogilor. in lupta pentru drepturileromdnilor,
Biserica Ortodoxd qi, dupd unirea unei pdrli acredincioqilor romdni
cu Roma, gi Biserica Greco-Catolic6s-au afirmat ca luptdtoare
pentru drepturile credincioqilorromdni. ir, lucrare sunt prezentate
contribufiile unoroameni ai Bisericii, ortodocqi (Andrei $aguna,
DimitrieComga, Daniil Popovici-Barcianu, Miron Romanul,
IoanMefianul, Miron Cristea, etc.) sau greco-catolici(Inochentie
Micu Klein, Grigore Maior, Iuliu Hossu, IoanBob, Ioan Para,
Dimitrie Radu, Vasile Hossu, VictorMihali, etc.) la apdrarea
drepturilor romdnilor gi lapromovarea ideii nalionale prin Bisericd
qi qcoal[.
in capitolul al III-lea, intitulat ,,Biserica tn slujbaideii
nalionale in anii primului rdzboi mondial (1914-l9l8)", este
prezentatd contribulia Bisericii qi a slujitorilorei din Vechiul
Regat pe c6mpul de lupta qi in serviciulsanitar al armatei romdne,
suferin{ele indurate de preofi qislujitori ai Bisericii pe
teritoriul vremelnic ocupat (uciqi,deportali, arestafi, inchigi,
maltratali, refugiali, etc.), jafulmilitarilor puterilor ocupante
asupra bunurilor gi odoarelorbisericeqti, ajutorul acordat
populaliei de serviciul religiosal armatei, etc. Totodati este
prezentatd situafia Bisericiiromdneqti qi a slujitorilor ei in
Transilvania qi Banat, inBasarabia qi Bucovina, suferinlele
indurate, dar qiamplificarea sentimentului nalional in rdndul
rom6nilor qi11 rqanizarea luptei pentru unitate naf ionald.
Evenimentelor din anul i918, care au dus la realiza-:e.r \{arii
Uniri, le este rezervat capitolul al IV-lea, inti-'-;';at
.-Biserica Si Marea Unire din 1918". Sunt prezentate;..rdi1iile
interne din fiecare provincie istoricd rom0neasc6.: .-are s-au luat
hotdrdrile de unire, rolul Bisericii qi al-.::ului in unire,
implicarea lui in evenimentele din martie
'rlw
s,iifir.,i3r,
rm
13
-
{
1918 din Basarabia, din noiembrie din Bucovina qi dindecembrie
din Transilvania. De asemenea este analizatcadrul internalional
complex in care s-au luat hotirdrile deunire de la Chigin6u,
Cern6ufi gi Alba-Iulia.
Ultimul capitol (,,Unificarea bisericeascd *factor detntdrire a
unitd[ii politice a statului romdn") arnlizeazd.evenimentele legate
de stabilirea unei organizdri unitare aBisericii Ortodoxe in
Romdnia dupl Unire, intrucflt fiecareprovincie istoricd unitd cu
Jara avea propria ei organizarebisericeascd. Iniliativa in aceastd
direclie a aparlinutBisericilor Ortodoxe din noile teritorii unite
cu fara,Bisericii Ortodoxe din Transilvania gi Basarabia,
sprijinitdqi de celelalte Biserici provinciale romdnegti.
Acestproces, declangat incd din 1919, a cunoscut desdv6rqirea
in1925 prin crearea Patriarhiei Romdne gi alegerea inscaunul
patriarhal a mitropolitului primat Miron Cristea.
Pentru realizarca lucrdrii am cercetat documenteaflate in Arhiva
Cancelariei SfAntului Sinod din Bucuregti,Arhiva Mitropoliei
greco-catolice de la Blaj, ArhivaEpiscopiei ortodoxe romAne din
Arad, Arhiva MitropolieiBanatului (Episcopia Caransebeqului),
Fondul Inspecto-ratului Clerului Militar aflat in Arhivele Militare
Romflnedin Pitegti. De asemene1 am folosit numeroase culegeri
dedocumente, din care doresc s[ semnalez in primul rdndcele opt
volume apdrute pdnd in 1989 la Editura $tiinlificdqi Enciclopedicd,
dedicate evenimentelor de la 1918. Deasemenea am cercetat o serie
de publicafii (amintesc dintreacestea,,Albina",,,Cultura
Creqtind",,,Gazeta Transil-vaniei", ,,Telegraful Rom6n" gi altele),
precum gi lucrdricu caracter general sau special semnate de
AlexandruBoldur, Ion Bria, Petre Cazacu, Nicolae Ciachir,
V.Curticdpeanu, $tefan Pascu, Onisifor Ghibu, VasileGoldiq, Nicolae
Iorga, Ioan Lupaq, Nestor Vornicescu, Ion
l4 15
Nistor, Mircea Pdcurariu, Zenovie Pffcliqanu, T.V.l)icdfian,
Antonie Pldm6deald, Daniel Prodan, MariaSomegan, Dumitru Stdniloae
qi a[ii.
De asemenea, pe parcursul acestei teze am folositlucrdrile unor
teologi qi istorici ai Bisericii OrtodoxeRomdne qi ai Bisericii
Greco-Catolice, precum: Pr. Prof.Dr. Dumitru Stdniloae, Pr. Prof.
Dr. Mircea Pdcurariu, Pr.Dr. Ioan Lupaq, Ioan Moraru, Pr. Zenovie
Pdcliqanu,Maria Someqan, etc., lucru ce mi-a permis sd am
operspectivd largd asupra implicdrii Bisericii in societate qiin
istoria poporului romdn. Fdrd o implicare asidu[ aBisericii in
realizarea acestor evenimente, precum gi prinatingerea unor
obiective bisericeqti de maxim6 importanfd,ulterior evenimentelor
politice, societatea romdneascdactuald ar fi fost lipsitd de
intreaga perspectiv[ aevenimentelor.
in incheiere, doresc sd mulfumesc tuturor celor carem-au ajutat
s5 reugesc sd.fnalizez proiectul la care m-amangalatin urmd cu trei
ani, qi in primul rAnd familiei mele.
Mulfumiri, de asemenea, D-l Prof. Univ. Dr. IonCalafeteanu
pentru indrumdrile date qi sprijinul pe care 1-am gdsit intotdeauna
la Domnia Sa.
-
{
1918 din Basarabia, din noiembrie din Bucovina qi dindecembrie
din Transilvania. De asemenea este analizatcadrul internalional
complex in care s-au luat hotirdrile deunire de la Chigin6u,
Cern6ufi gi Alba-Iulia.
Ultimul capitol (,,Unificarea bisericeascd *factor detntdrire a
unitd[ii politice a statului romdn") arnlizeazd.evenimentele legate
de stabilirea unei organizdri unitare aBisericii Ortodoxe in
Romdnia dupl Unire, intrucflt fiecareprovincie istoricd unitd cu
Jara avea propria ei organizarebisericeascd. Iniliativa in aceastd
direclie a aparlinutBisericilor Ortodoxe din noile teritorii unite
cu fara,Bisericii Ortodoxe din Transilvania gi Basarabia,
sprijinitdqi de celelalte Biserici provinciale romdnegti.
Acestproces, declangat incd din 1919, a cunoscut desdv6rqirea
in1925 prin crearea Patriarhiei Romdne gi alegerea inscaunul
patriarhal a mitropolitului primat Miron Cristea.
Pentru realizarca lucrdrii am cercetat documenteaflate in Arhiva
Cancelariei SfAntului Sinod din Bucuregti,Arhiva Mitropoliei
greco-catolice de la Blaj, ArhivaEpiscopiei ortodoxe romAne din
Arad, Arhiva MitropolieiBanatului (Episcopia Caransebeqului),
Fondul Inspecto-ratului Clerului Militar aflat in Arhivele Militare
Romflnedin Pitegti. De asemene1 am folosit numeroase culegeri
dedocumente, din care doresc s[ semnalez in primul rdndcele opt
volume apdrute pdnd in 1989 la Editura $tiinlificdqi Enciclopedicd,
dedicate evenimentelor de la 1918. Deasemenea am cercetat o serie
de publicafii (amintesc dintreacestea,,Albina",,,Cultura
Creqtind",,,Gazeta Transil-vaniei", ,,Telegraful Rom6n" gi altele),
precum gi lucrdricu caracter general sau special semnate de
AlexandruBoldur, Ion Bria, Petre Cazacu, Nicolae Ciachir,
V.Curticdpeanu, $tefan Pascu, Onisifor Ghibu, VasileGoldiq, Nicolae
Iorga, Ioan Lupaq, Nestor Vornicescu, Ion
l4 15
Nistor, Mircea Pdcurariu, Zenovie Pffcliqanu, T.V.l)icdfian,
Antonie Pldm6deald, Daniel Prodan, MariaSomegan, Dumitru Stdniloae
qi a[ii.
De asemenea, pe parcursul acestei teze am folositlucrdrile unor
teologi qi istorici ai Bisericii OrtodoxeRomdne qi ai Bisericii
Greco-Catolice, precum: Pr. Prof.Dr. Dumitru Stdniloae, Pr. Prof.
Dr. Mircea Pdcurariu, Pr.Dr. Ioan Lupaq, Ioan Moraru, Pr. Zenovie
Pdcliqanu,Maria Someqan, etc., lucru ce mi-a permis sd am
operspectivd largd asupra implicdrii Bisericii in societate qiin
istoria poporului romdn. Fdrd o implicare asidu[ aBisericii in
realizarea acestor evenimente, precum gi prinatingerea unor
obiective bisericeqti de maxim6 importanfd,ulterior evenimentelor
politice, societatea romdneascdactuald ar fi fost lipsitd de
intreaga perspectiv[ aevenimentelor.
in incheiere, doresc sd mulfumesc tuturor celor carem-au ajutat
s5 reugesc sd.fnalizez proiectul la care m-amangalatin urmd cu trei
ani, qi in primul rAnd familiei mele.
Mulfumiri, de asemenea, D-l Prof. Univ. Dr. IonCalafeteanu
pentru indrumdrile date qi sprijinul pe care 1-am gdsit intotdeauna
la Domnia Sa.
-
CAPITOLUL I
BrsERrcA ORTODOXA $r ROMANTTATEA.CONSIDERATII GENERALE
Istoria societSlii omeneqti ne aratd cd religia repre-zintd, un
factor indispensabil culturii qi civilizafieiomenirii. Principiile
morale izvorite din religie sunttemelii pe care se identificd
binele obgtesc. Suport al vieliimorale gi sociale, religia este,
agadar, atet ,,auctoritasspiritualis", cdt qi ,,auctoritas
civilis". De aceea, nu putemvorbi de ,,homo europpaeus" frr[ sd
facem apel lacomponenfa sa spiritual-creqtind. ,,Europa a
devenitEuropa - susline Alexandru Paleologu - o datd cu
rdspdn-direa creEtinismului pe tot teritoriul... Deci Europa nu
estealtceva decdt o crealie a creStinismului"4 .
Prin propovdduirea valorilor creqtine, strdbdtute deun umanism
unic in felul s6u, ca, de pild[, dragostea fafdde semenii noqtri,
ipso facto, deci fald de orice strdin, incare trebuie sd vedem
acelagi chip al lui Hristos, ajutorulcelor strimtorafi, prin
diferite forme de asistenld social[etc., Biserica face dovada c[
este animat[ de acelaqi spiritumanist al Evangheliei lui Hristos,
care transcendegranilele artificiale create de ideologiile
vremii.
1.1. Rolul Bisericii Ortodoxe in istoria poporului romfln
Istoria romflnilor este istoria unui popor statornic,plimddit in
vatra vechii Dacii, care qi-a urmat fbgaqul
a A1. Paleologlu, MoStenirea crestind a Europei, Editura Eikon,
Cluj-Napoca, 2003, pp. 82, 86.
t6
propriu de acfiune qi manifestare, de civilizalie materiali
;i cultud spirituald, a z[mislit valori de
originalitate-qirrainicie intrate demult in patrimoniul culturii
universale5.
Poporul romAn s-a n[scut creqtin6. ,J',loi suntemromdni.fiindcd
suntem creStini Si creStini pentru cd suntemt',tmdni"7, spune
cunoscuful istoric romAn Radu Vulpe'Aceastd afirmalie defineqte, in
puline cuvinte,caracteristicile esenfiale ale fiinlei noastre
nafionale:romanitatea qi ortodoxia credinfei. ,,Factorul creStin
aparein procesul de romanizare de la originea poporului romdncu un
rol determinant, tncdt se ridicd la o tnsemndtatecgald cu aceea a
romanitdlii noastre tnsdqi. Cu bunddreptate se poate vorbi de
aceste doud fenomene ca douddireclii istorice cardinale, ca de
coordonatele magistralet t le etnogenezei noastre"S .
Este de neconceput existenla poporului rom6n ffirdaceste
caracteristici. Latinitatea gi creqtinismul sunt cei doilactori
prin care fiinfa noastri na{iona16 existd qi se
' Mircea Muqat gi Gheorghe Zaharia, Romdnia, in vol.
,,Afirmareastatelor nafionale independente unitare din centrul gi
sud-estulll,uropei 182l-1923", coordonatori: Viorica Moisuc 9i
Ion(lalaf'eteanu, vol. I, Editura Academiei, Bucureqti, 1979,p.
13.('
Dacd popoarele vecine, sdrbii, bulgarii, ruqii, ungurii au
primitcregtinismul la cdteva sute de ani de la rdspdndirea acestuia
qi atuncinumai dupd ce in prealabil au fost incregtinali
conducdtorii lor politici(increqtinarea frcdndu-se ierarhic, de la
conducdtori la marea masd apopulaliei), poporul romdn a primit
cregtinismul incd de la inceput qiaceasta nu oricum, ci prin
predica unuia dintre Apostolii lui Hristos;receptivitatea noii
inv[!6turi a fost in primul rdnd a maselor 9i pe urmda
conducitorilor 1or.
' Radu Vulpe, Romanitate Si creStinism, coordonate ale
etnogenezeiromdne, in vol. ,,De la Duniire la Mare. Mlrturii
istorice gimonumente de arti cregtind", Galali, 1979,p. 1,8.t'
lbidem, pp.2l-22.
t7
-
CAPITOLUL I
BrsERrcA ORTODOXA $r ROMANTTATEA.CONSIDERATII GENERALE
Istoria societSlii omeneqti ne aratd cd religia repre-zintd, un
factor indispensabil culturii qi civilizafieiomenirii. Principiile
morale izvorite din religie sunttemelii pe care se identificd
binele obgtesc. Suport al vieliimorale gi sociale, religia este,
agadar, atet ,,auctoritasspiritualis", cdt qi ,,auctoritas
civilis". De aceea, nu putemvorbi de ,,homo europpaeus" frr[ sd
facem apel lacomponenfa sa spiritual-creqtind. ,,Europa a
devenitEuropa - susline Alexandru Paleologu - o datd cu
rdspdn-direa creEtinismului pe tot teritoriul... Deci Europa nu
estealtceva decdt o crealie a creStinismului"4 .
Prin propovdduirea valorilor creqtine, strdbdtute deun umanism
unic in felul s6u, ca, de pild[, dragostea fafdde semenii noqtri,
ipso facto, deci fald de orice strdin, incare trebuie sd vedem
acelagi chip al lui Hristos, ajutorulcelor strimtorafi, prin
diferite forme de asistenld social[etc., Biserica face dovada c[
este animat[ de acelaqi spiritumanist al Evangheliei lui Hristos,
care transcendegranilele artificiale create de ideologiile
vremii.
1.1. Rolul Bisericii Ortodoxe in istoria poporului romfln
Istoria romflnilor este istoria unui popor statornic,plimddit in
vatra vechii Dacii, care qi-a urmat fbgaqul
a A1. Paleologlu, MoStenirea crestind a Europei, Editura Eikon,
Cluj-Napoca, 2003, pp. 82, 86.
t6
propriu de acfiune qi manifestare, de civilizalie materiali
;i cultud spirituald, a z[mislit valori de
originalitate-qirrainicie intrate demult in patrimoniul culturii
universale5.
Poporul romAn s-a n[scut creqtin6. ,J',loi suntemromdni.fiindcd
suntem creStini Si creStini pentru cd suntemt',tmdni"7, spune
cunoscuful istoric romAn Radu Vulpe'Aceastd afirmalie defineqte, in
puline cuvinte,caracteristicile esenfiale ale fiinlei noastre
nafionale:romanitatea qi ortodoxia credinfei. ,,Factorul creStin
aparein procesul de romanizare de la originea poporului romdncu un
rol determinant, tncdt se ridicd la o tnsemndtatecgald cu aceea a
romanitdlii noastre tnsdqi. Cu bunddreptate se poate vorbi de
aceste doud fenomene ca douddireclii istorice cardinale, ca de
coordonatele magistralet t le etnogenezei noastre"S .
Este de neconceput existenla poporului rom6n ffirdaceste
caracteristici. Latinitatea gi creqtinismul sunt cei doilactori
prin care fiinfa noastri na{iona16 existd qi se
' Mircea Muqat gi Gheorghe Zaharia, Romdnia, in vol.
,,Afirmareastatelor nafionale independente unitare din centrul gi
sud-estulll,uropei 182l-1923", coordonatori: Viorica Moisuc 9i
Ion(lalaf'eteanu, vol. I, Editura Academiei, Bucureqti, 1979,p.
13.('
Dacd popoarele vecine, sdrbii, bulgarii, ruqii, ungurii au
primitcregtinismul la cdteva sute de ani de la rdspdndirea acestuia
qi atuncinumai dupd ce in prealabil au fost incregtinali
conducdtorii lor politici(increqtinarea frcdndu-se ierarhic, de la
conducdtori la marea masd apopulaliei), poporul romdn a primit
cregtinismul incd de la inceput qiaceasta nu oricum, ci prin
predica unuia dintre Apostolii lui Hristos;receptivitatea noii
inv[!6turi a fost in primul rdnd a maselor 9i pe urmda
conducitorilor 1or.
' Radu Vulpe, Romanitate Si creStinism, coordonate ale
etnogenezeiromdne, in vol. ,,De la Duniire la Mare. Mlrturii
istorice gimonumente de arti cregtind", Galali, 1979,p. 1,8.t'
lbidem, pp.2l-22.
t7
-
individualizeazd, in rdndul popoarelor lumii. ,,Istoriapoporului
romdn este ingemdnatd de la nasterea sa copopor daco-roman, cu
istoria creStinismului ortodox, Si nuputem tnlelege istoria
poporului romdn Jdrd cunoaqtereaistoria creStinismului ortodox
romdnesc "e .
Cregtinismul daco-roman a apdrut qi s-a afirmat odatd cu
cucerirea Daciei de cdtre romani, care a fostinclusd in mediul de
culturd gi civilizalie romand. Ambeleprocese, de romanizare qi de
creqtinizare, s-au incheiat in adouajum[tate a secolului al Vl-lea,
inainte de convieluireacu slavii.
De-a lungul timpului s-au formulat critici, uneorivehemente, la
adresa Ortodoxiei. Unii exegeli auconsiderat Ortodoxia ca fiind
credinla ce a incetinitevolulia milenar6 a poporului rom6n (a se
vedea in acestsens critica contemporand, poate chiar qi cea a lui
MihaiEminescu), altii au apreciat-o ca fiind numai o parte
arom6nismului (Lucian B1aga10 sau A1. Paleologull;, iaral{ii au
considerat cd increqtinarea noastr[, qi ca atarecreqtinismul
nostru, producAndu-se mult mai tdrzlt prinsecolele IV-V, nu a
devenit un factor important pentruromanizarea noastrdl2.
e Pr. Prof. Ion Ionescu, inceputurile creStinismului romdnesc
daco-roman, Editura Universit[fii din Bucuregti, 1998, p. 5.r0
Dumitru Stiniloae, Pozilia domnului Lucian Blaga fald decreStinism
Si ortodoxie, Editura Paideia, Bucureqti,
.l 997.
rr A1. Paleologu, op.cit., p.56:,,Ideea de naliune este una,
ideea deortodoxie, legatd de naliune, mi se pare alta, greqit6. Nu
pot sA acceptideea de
-
individualizeazd, in rdndul popoarelor lumii. ,,Istoriapoporului
romdn este ingemdnatd de la nasterea sa copopor daco-roman, cu
istoria creStinismului ortodox, Si nuputem tnlelege istoria
poporului romdn Jdrd cunoaqtereaistoria creStinismului ortodox
romdnesc "e .
Cregtinismul daco-roman a apdrut qi s-a afirmat odatd cu
cucerirea Daciei de cdtre romani, care a fostinclusd in mediul de
culturd gi civilizalie romand. Ambeleprocese, de romanizare qi de
creqtinizare, s-au incheiat in adouajum[tate a secolului al Vl-lea,
inainte de convieluireacu slavii.
De-a lungul timpului s-au formulat critici, uneorivehemente, la
adresa Ortodoxiei. Unii exegeli auconsiderat Ortodoxia ca fiind
credinla ce a incetinitevolulia milenar6 a poporului rom6n (a se
vedea in acestsens critica contemporand, poate chiar qi cea a lui
MihaiEminescu), altii au apreciat-o ca fiind numai o parte
arom6nismului (Lucian B1aga10 sau A1. Paleologull;, iaral{ii au
considerat cd increqtinarea noastr[, qi ca atarecreqtinismul
nostru, producAndu-se mult mai tdrzlt prinsecolele IV-V, nu a
devenit un factor important pentruromanizarea noastrdl2.
e Pr. Prof. Ion Ionescu, inceputurile creStinismului romdnesc
daco-roman, Editura Universit[fii din Bucuregti, 1998, p. 5.r0
Dumitru Stiniloae, Pozilia domnului Lucian Blaga fald decreStinism
Si ortodoxie, Editura Paideia, Bucureqti,
.l 997.
rr A1. Paleologu, op.cit., p.56:,,Ideea de naliune este una,
ideea deortodoxie, legatd de naliune, mi se pare alta, greqit6. Nu
pot sA acceptideea de
