Embed Size (px)
Citation preview
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 1/49
AELS ............................................................................................................................................................... 2
Istoric ........................................................................................................................................................ 2
Statele membre ........................................................................................................................................ 3
Scopul organizaţiei .................................................................................................................................... 4
Instituţii ..................................................................................................................................................... 4
Politica comercială .................................................................................................................................... 5
EVOLUŢIA IMPORTURILOR ŞI A EXPORTURILOR.............................................................................................. 10
Perspective .............................................................................................................................................. 13
CEFTA .......................................................................................................................................................... 14
Istoric ...................................................................................................................................................... 14
Obiectivele generale CEFTA .................................................................................................................... 15
Politica commercială............................................................................................................................... 16
Evoluţia exporturilor ............................................................................................................................... 18
Evoluţia importurilor............................................................................................................................... 18
RELAŢIILE CU UE...................................................................................................................................... 19
STRATEGII ŞI PERSPECTIVE CEFTA ........................................................................................................... 19
CONCLUZII ............................................................................................................................................... 21
OCEMN ........................................................................................................................................................ 22
Istoric ...................................................................................................................................................... 22
Obiectiv ................................................................................................................................................... 23
State membre ......................................................................................................................................... 23
INSTITUŢII................................................................................................................................................ 24
PROIECTE OCEMN ................................................................................................................................... 25
CONTRIBUŢII ALE ROMANIEI LA ACTIVITATILE OCEMN.......................................................................... 27
PERSPECTIVE ........................................................................................................................................... 29
SEECP........................................................................................................................................................... 31
RCC .............................................................................................................................................................. 34
GECT ............................................................................................................................................................ 38
SECI.............................................................................................................................................................. 40
CAER ............................................................................................................................................................ 45
CONCLUZII ................................................................................................................................................... 47
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 48
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 2/49
AELS
Istoric
Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) a fost fondată pe premisa de comerţ
liber ca un mijloc de realizare a creşterii economice şi a prosperităţii între statele membre ale
acesteia, precum şi promovarea cooperării economice mai strânsă între ţările vest europene.
De origine AELS este bine ancorată în contextul global al integrării europene. Cei şapte
membri fondatori- Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveţia şi Regatul Unit -
au început sa exploreze ideea unui acord de comerţ liber între membri, la începutul anului 1959,
ca răspuns la formarea Comunităţii Economice Europene (CEE) în 1958. AELS a rezultat din
convenţia de la Stockholm, în noiembrie 1959.Acesta a intrat în vigoare la 3 mai 1960.
Convenţia de la Stockholm a stabilit un cadru cu anumite principii directoare şi un set de
norme minime şi procedurile care urmează să fie aplicate, cu detalii privind dispoziţiile axate pe
reducerile tarifare, precum şi eliminarea restricţiilor cantitative şi regulile de origine. În acest
cadru şi în conformitate cu un proces asemănător care are loc în CEE, tarifele pentru bunurile
industriale comercializate între ţările AELS - cu puţine excepţii au fost eliminate din
1967. Restricţiile cantitative au fost eliminate în 1965.
În 1999, miniştrii AELS au decis să iniţieze o actualizare a Convenţiei de la Stockholm
pentru a reflecta importanta creşterii în economia mondială a comerţului cu servicii, a
investiţiilor străine directe şi a drepturilor de proprietate intelectuală.
Acordul de modificare a Convenţiei AELS, Convenţia de la Vaduz, a fost adoptat în
2001. Revizuirea Convenţiei a consolidat coeziunea în cadrul relaţiilor economice între statele
membre AELS şi prevede o platformă comună pentru dezvoltarea relaţiilor cu partenerii
comerciali din întreaga lume.
De la înfiinţarea AELS în 1960, Comunitatea Europeană a fost cel mai important partener
comercial al acesteia. În 1972, ţările AELS au semnat, cu titlu individual, acorduri de liber
schimb cu CEE cu scopul de a elimina taxelele vamale la importul produselor industriale. Acest
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 3/49
scop a fost atins, in linii generale, în 1977. La mijlocul anilor „80, Comisia Europeană şi -a lansat
ambiţiosul proiect al unei pieţe interne complet integrată. Planul a fost stabilit prin Actul Unic
European, semnat în 1986. În 1984, statele AELS şi CE au adoptat o declaraţie privind înfiinţarea
comuna a unui Spaţiu Economic European (SEE), care enumera posibilele căi de cooperare, în
special în domeniul comerţului cu mărfuri.Statele AELS au inteles determinarea politică a UE de
a finaliza crearea pieţei interne pana la 1 ianuarie 1993 şi au decis să continue dezvoltarea
relaţiilor CE-AELS în paralel cu evolutiile interne ale UE. Între 1984 şi 1989 s-a realizat
eliminarea barierelor din calea comerţului, caz cu caz. Totuşi, a devenit dificil pentru statele
AELS şi pentru CE să coopereze în conditiile în care unele domenii erau alese pentru cooperare,
iar altele nu.
Ca urmare, în 1989 Jacques Delors, Preşedintele Comisiei Europene, a propus o nouă
formă de parteneriat, mai structurată, care avea să devină Acordul SEE. Statele AELS din aceavreme (Austria, Finlanda, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Suedia şi Elveţia) au fost de accord
şi negocierile oficiale au inceput în iunie 1990. Acordul privind Spatiul Economic European a
fost semnat la 2 mai 1992 la Oporto şi a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 1994.
Statele membre
Norvegia şi Elveţia au fost printre primele state membre fondatoare ale AELS în 1960.
Islanda a aderat la AELS in 1970, urmata de Liechtenstein in 1991. Norvegia, Islanda (din 1994)
şi Liechtenstein (din 1995) sunt, de asemenea, părţi ale Acordului privind Spaţiul Economic
European ( SEE ), Acordul cu Uniunea Europeană, în timp ce Elveţia a semnat o serie de
acorduri bilaterale cu UE .
Deşi cele patru ţări AELS sunt mici, ei sunt lideri mondiali în mai multe sectoare vitale
pentru economia globală. Cele două ţări AELS Alpine - Liechtenstein şi Elveţia - sunt centre derenume internaţional financiar şi de gazde pentru companii mari si multinationale. Cele două ţări
AELS nordice - Islanda şi Norvegia - stau în producţia de peşte, industria metalelor şi de
transport maritim.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 4/49
Scopul organizaţiei
Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS) este o organizaţie interguvernamentală
înfiinţată pentru promovarea comerţului liber şi integrarii economice în beneficiul statelor sale
membre: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şiElveţia.
Asociaţia are responsabilitatea de gestionare a: Convenţiei AELS; s paţiului Economic
European (SEE); reţelei de liber schimb a AELS la nivel mondial şi a acordurilor de parteneriat.
Convenţia AELS reglementează relaţiile de comerţ liber între statele membre AELS şi
prevede cadrul juridic pentru AELS ca o organizaţie. Acesta acoperă comerţul cu bunuri şi
servicii şi include domenii cum ar fi investiţiile şi libera circulaţie a persoanelor.
Acordul SEE asigură condiţii egale de afaceri în întreaga piaţă internă, prin reguli privind
competiţia şi ajutoarele de stat. De asemenea, conţine prevederi orizontale referitoare la cele
patru libertăţi, precum şi la cooperarea în afara celor patru libertăţi, în aşa numitele domenii de
flanc. Acestea din urmă acoperă domenii cum ar fi cercetarea şi dezvoltarea tehnologică,
serviciile de informare, educaţia, instruirea şi tineretul, locurile de muncă, întreprinderea şi
antreprenoriatul, protecţia civilă. Cooperarea se desfăşoara prin activităţi comune de diferite
tipuri, cum ar fi participarea SEE AELS la programe UE.
Instituţii
Comitetul Permanent al statelor AELS acţionează ca un forum în care statele SEE
AELS se consultă şi ajung la o poziţie comună înainte de a se întâlni cu UE în Comitetul Comun
SEE. Este compus din reprezentanţi ai Norvegiei, Islandei şi Liechtenstein-ului şi observatori din
Elveţia şi ai Autorităţii de Supraveghere AELS.
Comitetul Consultativ al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS) este un
forum pentru sindicatele şi organizaţiile patronale din ţările membre , Islanda, Liechtenstein,
Norvegia şi Elveţia. Prin cooperare cu partenerii sociali în Uniunea Europeană, Comitetul, deasemenea, serveşte ca o legătură între partenerii sociali în AELS şi în UE.
Tribunalul AELS, cu sediul la Luxemburg, corespunde Curţii de Justiţie a Comunităţii
Europene, pentru probleme legate de statele SEE AELS. Tribunalul se ocupă de acţiuni de
încălcare de catre un stat AELS a implementării, aplicării sau interpretării unei reguli SEE,
semnalate de Autoritatea de Supraveghere, precum şi de medierea disputelor dintre două sau mai
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 5/49
multe state AELS. De asemenea, Tribunalul audiază apeluri referitoare la decizii luate de
Autoritatea de Supraveghere AELS şi oferă consultanţă tribunalelor din statele AELS privind
interpretarea regulilor SEE.
Autoritatea de Supraveghere AELS, cu sediul la Bruxelles, asigură îndeplinirea de
către statele SEE AELS a obligaţiilor stabilite de Acordul SEE. În plus faţă de supravegherea
generală privind conformitatea, Autoritatea de Supraveghere are puteri referitoare la competiţie,
ajutoare de stat şi achizitii publice, reflectând competenţele extinse pe care Comisia Europeană le
are în aceste domenii în cadrul Comunităţii.
Politica comercială
Ca simplă zonă de liber schimb, fără a stabili şi un tarif vamal extern comun, AELS a fost
gândită ca etapă intermediară, indispensabilă, în vederea unei alianţe comerciale la nivelul
Europei Occidentale. Ea s-a dorit a fi un front eficient de negocieri cu Piaţa Comună şi bază de
lansare spre aceasta, prin dobândirea unei experienţe practice într -un cadru restrâns domeniului
integrării comerciale. Politica comercială a AELS este fundamentată pe ideea că liberul schimb
se poate efectua fără tarif extern comun şi fără politici concertate, elementul de substituire fiind
un sistem de reguli de origine.
Prin formula mai suplă pe care o presupune, zona de liber schimb a fost considerată decătre ţările AELS ca răspunzând mai bine decât alte forme de integrare un or interese diferite ale
grupurilor ce doresc să-şi lărgească nivelul de cooperare în domeniul comercial, dar să-şi păstreze
în acelaşi timp deplina suveranitate. Efectele favorabile rezultau din dezvoltarea schimburilor
externe între ţările partenere şi transformările produse în alocarea resurselor proprii, generatoare
de efecte de creare de trafic.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 6/49
Relaţiile comerciale AELS
ACORDURILE DE COMERŢ LIBER
De la începutul anilor 1990, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi-a stabilit o reţea
extinsă de relaţii contractuale de liber schimb î n toată lumea. Acesta este obiectivul AELS din
ţările terţe pentru protejarea intereselor economice ale statelor sale membre, sprijinirea şi
consolidarea procesului de integrare europeană şi inter -regională, precum şi contribuirea la nivel
mondial a eforturilor de liberalizare a comerţului şi a investiţiilor.
Combinând cadrul contractual pe care statele AELS îl au cu Uniunea Europeană şi
acordurile de comert liber, pe care AELS le are cu ţările terţe, aproximativ 80% din comerţul
total de mărfuri AELS este astăzi reglementat de acorduri comerciale preferenţiale.
În anii 1990, statele AELS au încheiat acorduri de liber schimb cu un număr de ţări care
ulterior au devenit membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria,
Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia). Aceste acorduri au fost înlocuite cu
aranjamentele pertinente existente între statele AELS şi UE.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 7/49
În prezent, statele AELS au 23 de acorduri de liber schimb (care acoperă 32 de ţări), cu
următorii parteneri:Albania, Canada, Chile, Columbia, Croaţia, Egipt, Consiliul de Cooperare al
Golfului (CCG), Hong Kong, China,Israel, Iordania, Coreea, Republica, Liban, Macedonia,
Mexic, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Peru, Serbia, Singapore, Sud-Africană Uniunea Vamală
(Sacu), Tunisia, Turcia, Ucraina .
CE CONŢINE UN ACORD DE LIBER COMEŢ AELS ?
Agricultură
Cele mai multe acorduri de liber schimb AELS conţin protocoale sau anexe privind produsele
agricole transformate. Taxele pe aceste produse reflectă diferenţa dintre preţul de pe piaţa internă
şi preţul de pe piaţa mondială a componentei agricole de bază (materii prime) ale
produsului. Taxele pe componentele industriale (prelucrate) sunt eliminate. Statele AELS au
liste proprii de produse pentru care se acordă concesii pentru ţara parteneră şi vice-versa.
Având în vedere că statele AELS nu au o politică agricolă comună, produsele agricole de
bază sunt tratate în acordurile bilaterale. Astfel de acorduri bilaterale sunt încheiate între fiecare
stat AELS şi ţara parteneră, în paralel cu acordul principal. Aceste acorduri fac parte din
instrumentele care guvernează zona de comerţ liber.
Peşte şi alte produse marine
Domeniul piscicol cuprinde aproximativ două treimi din totalul exporturilor Islandei şi este unul
dintre principalii contribuabili la PIB-ul Norvegiei. Cele două ţări exportă peşte la mai mult de
170 de ţări. Comerţul liber cu peşte şi alte produse marine este, prin urmar e, un element-cheie în
toate acordurile de liber schimb AELS.
Reguli de origine
Într-un accord de liber schimb, ţara de origine a unui produs este determinată pe baza regu lilor
de origine. Produsele (atât industriale cat şi agricole) trebuie să fie "obţinute integral" sau
"suficient prelucrate sau transformate" în ţara partenerului de comerţ liber pentru a fi considerate
produse originare. Globalizarea proceselor de producţie a făcut identificarea ţării de origine din
ce în ce mai complexă, astfel încât există puţine produse fără origine străină. Prin urmare, una
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 8/49
din funcţiile principale ale regulilor de origine este de a determina în ce măsură produsele
naţionale pot conţine materiale importate dintr -o ţară din afara zonei de liber schimb în cauză,
fără a pierde statutul lor preferenţial în cadrul acordului de liber schimb.
Contractele de achiziţii publice
Liberalizarea eficientă a pieţelor de achiziţii publice este un obiectiv integrant din acordul de
liber schimb AELS. În recentele acorduri, obligaţiile de liberalizare au fost incluse pe baza
principiilor de reciprocitate, non-discriminării şi transparenţă.
Drepturile de proprietate intelectuală
Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) este foarte importantă în comerţul
internaţional, deoarece nivelurile inadecvate de protecţie pot împiedica comerţul şi împiedică de
buna funcţionare a unei zone de comerţ liber. Acordul de liber schimb AELS oferă standarde
ridicate de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală. Dispoziţiile asigură o protecţie
adecvată, eficientă şi nediscriminatorie a drepturilor de proprietate intelectuală. Acestea includ
măsuri care să pună în aplicare protejarea acestor drepturi împotriva încălcării, contrafacerii şi a
pirateriei. Dispoziţiile se bazează pe principiile de tratament la nivel naţional şi cea maifavorizată naţiune, tratamentul astfel prevăzut în cadrul OMC, aspectele legate de comerţ ale
drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS).
Reguli concurenţiale
Acordul de liber schimb AELS conţine norme privind concurenţa. Acest lucru se datorează
faptului că eliminarea barierelor din calea schimburilor comerciale tradiţionale, cum ar fi tarifele
şi restricţiile cantitative, nu este neapărat suficientă. Normele privind concurenţa asigură că
liberalizarea comerţului în temeiul unui acord nu este împiedicată de bariere noi, sub forma unor
acorduri sau practici între întreprinderi sau prin care pot preveni, restricţiona sau denatura
concurenţa. Dispoziţiile privind concurenţa se aplică, de asemenea, activităţilor întreprinderilor
publice şi a monopolurilor.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 9/49
Servicii şi investiţii
Acordul de liber schimb AELS cu ţările europene şi mediteraneene conţine o clauză evolutivă
privind serviciile şi investiţiile cu scopul de a obţine liberalizarea treptată şi deschiderea
reciprocă a pieţelor pentru investiţii şi comerţul cu servicii.
În conformitate cu implicarea activă a acestora în alte foruri internaţionale, statele AELS includ
acum dispoziţii pentru liberalizarea comerţului cu servicii. Mai multe acorduri pot acoperi toate
modurile de furnizare de servicii şi conţin secţiuni separate sau anexe referitoare la anumite
sectoare, de exemplu, servicii financiare şi de telecomunicaţii.Acestea se bazează pe Acordul
General privind Comerţul cu Servicii (GATS) şi să urmeze o abordare similară, completată prin
angajamente specifice consolidate.
Pentru investiţii,acordurile de liber schimb încheiate de către statele AELS până în prezent
urmează modele diferite în ceea ce priveşte acoperirea de investiţii.Prevederile au fost elaborate
în legătură cu cel mai recente acorduri de liber schimb încheiate (de exemplu, cu Mexic,
Singapore, Chile şi cu alţi parteneri printr -un acord de investiţii conexe). Aceste norme cuprind
liberalizarea investiţiilor între părţi şi pot acoperi promovarea, înfiinţarea, transferurile ,
mişcările de capital şi / sau de protecţie.
DECLARAŢII COMUNE DE COOPERARE
În plus faţă de acordurile de liber schimb statele AELS au încheiat declaraţiile comune de
cooperare cu o serie de parteneri.
Aceste declaraţii comune de cooperare pot fi un prim pas în relaţiile de comerţ liber cu
partenerii în cauză. Se adresează cooperării în privinţa problemelor legate de comerţ, cum ar fi
informaţiile cu privire la comerţul exterior, vamal şi de origine, barierele tehnice în calea
comerţului, drepturilor de proprietate intelectuală, comerţul cu servicii, pieţele de achiziţii
publice şi concurenţa. Scopul este de a îmbunătăţi condiţiile pentru punerea în aplicare a
cooperării sectorului privat.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 10/49
Declaratiile commune de cooperare AELS se realizează cu urmatorii parteneri
comerciali: Malaezia, Mauritius, Mercosur, Mongolia, Panama.
În plus, AELS a încheiat declaraţii comune de cooperare cu urmatorii parteneri, înainte
de începerea negocierilor de liber schimb sau privind încheierea unui acord de liber schimb cu
urm[torii: Albania, Algeria, Columbia, Croaţia, Egipt, Consiliul de Cooperare al Golfului
(CCG), Iordania, Liban, Macedonia Muntenegru, Maroc, Autoritatea
Palestiniană, Peru, Serbia, Tunisia şi Ucraina.
EVOLUŢIA IMPORTURILOR ŞI A EXPORTURILOR
Interpretare: În perioada 2007-2008, statele AELS au înregistrat o creştere a importurilor şiexporturilor cu restul lumii de 17.1%, fiind urmată de o descreştere între anii 2008-2009 de -19.9%. Perioada 2009-2010 este marcată de o uşoară creştere de 11%.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 11/49
Interpretare: În anul 2010 putem observa supremaţia Elveţiei în comerţul AELS, fiind precedatăde Elveţia şi Islanda.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 12/49
Interpretare: Evoluţia comerţului AELS între anii 2000-2008 a înregistrat o creştere continuă,urmată de o uşoară descreştere în 2009 şi o creştere în 2010.
COMERŢUL CU U.E. în perioada 2007-2010
Interpretare: În perioada 2007-2009 comerţul AELS cu U.E. a avut valori pozitive, atingând în 2009-2010 o descreştere de -12.8%.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 13/49
Interpretare: Perioada 2000-2008 a fost marcată de uşoare creşteri fiind precedată de o descreştere în anul2009, 2010 cunoscând o uşoara creştere comparativ cu 2009.1
Perspective
Un element-cheie al AELS în anii 2008-2010 a fost criza economică şi financiară globală
şi impactul acesteia asupra economiilor şi a pieţelor forţei de muncă în SEE. Încercarea UE de
recuperare pe termen lung este strategia de creştere Europa 2020. Strategia Europa 2020 se
bazează pe iniţiativele emblematice pentru AELS, cum ar fi cele în domeniul inovării,
competenţelor, precum şi politica industrială.
Piaţa internă este o parte integrantă din Europa 2020. Actul privind piaţa unică a publicat
la sfârşitul lunii octombrie 2010, prezentând 50 de propuneri pentru a revitaliza piaţa internă şi îl
returnează la etapa centrul politicii UE, instrumentul punerii în aplicare a altor politici. UE
serveşte drept o bază comună pentru toate iniţiativele emblematice din cadrul Europa 2020.
1 The European Free Trade Association, disponibil pe http://www.efta.int/
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 14/49
CEFTA
Istoric
Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA) a fost încheiat în 1992 între
Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia, în condiţiile dispariţiei sistemului CAER, în ideea facilitării
schimburilor si a cooperării economice intraregionale. Totodată, acordul a fost văzut de la
început ca un instrument de pregătire a statelor participante pentru aderarea la Uni unea
Europeana.
Actualmente membrii CEFTA sunt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia,
Moldova, Muntenegru, Croaţia, Serbia, UNMIK K osovo.
CEFTA este o piaţă cu 34 milioane locuitori şi capacitate potenţială de export de 57miliarde USD şi de 67 miliarde USD la import.
Iniţiatorii acordului au fost Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, care odată cu integrarea în UE în
anul 2004 (1 mai) s-au retras din acest cadru. Slovenia a aderat la CEFTA în 1996 şi s-a retras
odată în 2004.
România a aderat la Acordul Central European de Comerţ Liber în 1997, urmată în 1999 de
Bulgaria şi Croatia în 2003. Macedonia este cea mai nouă membră CEFTA, semnând Acordul de
aderare la data de 27 februarie 2006.
CEFTA a fost creată cu scopul de a pregăti ţările candidate pentru aderarea la Uniunea
Europeană, în mod deosebit prin formarea unei de zone de comerţ liber între ţările asociate la
UE, membre ale OMC.
Singurul organ de decizie in cadrul acestui Acord este Comitetul mixt. Acesta se
intruneste la nivel de ministrii responsabili cu activitatea de comert exterior, in sesiune ordinara
anuala si in sesiuni extraordinare (daca este cazul).
In cadrul Acordului Romania gestioneaza evidenta masurilor de salvgardare la nivelul CEFTA,
iar incepand din acest an detine presedintia Comitetului mixt.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 15/49
În cadrul reuniunii de la Bucureşti a Primilor Miniştri a ţărilor Pactului de Stabilitate
pentru Europa de Sud-est, din 19 decembrie 2006, tarile participante la reuniune au semnat
proiectul Acordului de aderare şi modernizare a Acordului de comerţ liber pentru Europa
Centrală, CEFTA 2006. Ţările participante au fost : Albania, Bosnia Herţegovina, Croaţia,
Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Montenegro, Kosovo.
CEFTA 2006 este un acord cu prevederi moderne cu un grad extins de liberalizare, în
special a comerţului cu produse industriale, proceduri eficiente de colaborare şi coordonare,
mecanisme transparente de aplicare a măsurilor de apărare comercială. CEFTA 2006 prevede
instituirea unui mecanism propriu de soluţionare a litigiilor comerciale sau utilizarea
instrumentului O.M.C.
Obiectivele generale CEFTA
promovarea, prin expansiunea comerţului, a dezvoltării armonioase a relaţiilor
economice dintre statele membre;
asigurarea condiţiilor de concurenţă loială între părţi;
contributie la dezvoltarea comertului mondial, prin inlaturarea barierelor in calea
comertului.
Obiectivele Acordului CEFTA 2006 sunt:- Consolidarea într-un singur acord a nivelului existent de liberalizare a comerţului realizat prin
sistemul acordurilor bilaterale de comerţ liber deja încheiate între Părţi;
- Imbunătăţirea în continuare a condiţiilor pentru promovarea investiţiilor, inclusiv a investiţiilor
străine directe;
- Creşterea comerţului cu mărfuri şi servicii şi impulsionarea investiţiilor prin reguli corecte,
clare, stabile şi predictibile;
- Eliminarea barierelor şi a distorsiunilor din calea comerţului şi facilitarea circulaţiei mărfurilor
în tranzit şi a circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor şi serviciilor între teritoriile Părţilor;
- Oferirea de condiţii corecte de competiţie pentru comerţ exterior şi investiţii şi deschiderea
treptată a pieţelor pentru achiziţii publice ale Părţilor;
- Oferirea de protecţie corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală în conformitate
cu standardele internaţionale;
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 16/49
- Asigurarea de proceduri eficiente pentru implementarea şi aplicarea acestui Acord şi contribuţia
prin acestea la dezvoltarea armonioasă şi creşterea comerţului mondial.
CEFTA 2006 prevede anularea tuturor taxelor vamale la import şi export, a restricţiilor
cantitative şi a altor taxe cu efect echivalent în comerţul cu produse industriale şi majoritateaproduselor agroindustriale.
Acordul in cauza conţine prevederi extinse privind comerţul cu servicii, achiziţii
guvernamentale, administrarea vamală şi reguli de origine preferenţiale, procedura şi condiţiile
de aplicare a măsurilor de salvgardare şi instrumentelor de apărare comercială. Mai mult ca atât,
se propune instituirea unui Secretariat CEFTA permanent, care va fi responsabil de pregătirea
şedinţelor şi materialelor Comisiei mixte.2
Politica commercială
La 1 ianuarie 2002 a fost realizata zona de comert liber pentru produsele industriale si s-
au extins continuu concesiile la produsele agricole de baza si transformate, in plan bi- si
multilateral.
Între anii 1997-2003, cand CEFTA avea opt membri, schimburile comerciale pe ansamblul au
crescut de 2,5 ori, respectiv de la 1,55 miliarde USD la 3,88 miliarde USD.
În anul 2003, principalii partenerii ai Romaniei in cadrul CEFTA au fost in ordine: Ungaria (1,48
miliarde USD ), Polonia (0,73 miliarde USD), Cehia (0,53 miliarde USD) si Bulgaria (0,52
miliarde USD). Soldul balantei comerciale, intre Romania si tarile CEFTA, a fost de -0,98
miliarde USD (export romanesc 1,24 miliarde USD, import 2,22 miliarde USD). Exportul
romanesc: textile, masini, aparate, echipamente electrice, produse chimice, produse agricole. La
import predomina: masini, aparate, echipamente electrice, mase plastice, produse chimice,
produse agricole, produse minerale etc.
În anul 2005, comertul Romaniei cu tarile CEFTA a inregistrat un volum de 1.158,48 milioane
euro, din care 780,38 milioane euro la exportul si 378,1 milioane euro la import, cu un excedent
2Secretariatul CEFTA , disponibil pe http://www.cefta2006.com/new-trade-topics
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 17/49
comercial total de 402,28 milioane euro. La produse agricole, fata de un deficit de 6,2 milioane
euro in 2003, Romania a inregistrat in anul 2005 un excedent de 10,07 milioane euro. La produse
industriale, excedentul in 2005 a fost de 392,21 milioane euro, raportul fiind de 2,2 euro la
export pentru 1 euro importat.
Exporturile româneşti destinate tarilor CEFTA in ultimul an s-au majorat cu 51,4 procente, iar
importurile cu doar 18,9 procente. Pe total, creşterea a fost de 39 %.
Ca structura, se constata menţinerea unei ponderi semnificative a schimburilor cu produse
industriale (91,9%), fata de doar 8,1% ponderea comerţului cu produse agricole. Exportul
romanesc de produse agricole in tarile CEFTA este semnificativ si reprezintă 9,38% din totalul
exportul romanesc de produse agricole. Exportul include produse minerale, metale si articole dinmetal, produse chimice, animale vii, materiale plastice, maşini si echipamente. La import,
predomina produsele minerale, chimice, alimentare, materialele plastice, metale si produsele
metalice, masinile si echipamentele.
În comerţul bilateral cu ţările CEFTA cea mai mare pondere o deţine Bulgaria, cu 78%. In 2005,
fata de 2004, comertul Romaniei cu Bulgaria a crescut cu 40%. Balanta comerciala este
favorabila Romaniei cu un excedent de 276,8 milioane euro.
In relatia cu Croatia, cresterea in 2005 a comertului bilateral a fost de 32,3%, fata de anul 2004,
urmand evolutia ascendenta din ultimii ani. Balanta comerciala cu este favorabila tarii noastre,
excedentul total fiind de 125,4 milioane euro.
Volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu Macedonia a fost de 51,01 milioane
euro, din care exportul a fost de 47,56 milioane euro, importul de 3,44 milioane euro, iar soldul
de + 44,12 milioane euro.3
3 Guvernul României,Acordul Central European de Comerţ Liber , disponibil pe
http://www.gov.ro/acordul-central-european-de-comert-liber-cefta__l1a55985.html
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 18/49
Evoluţ ia exporturilor
Totalul exporturilor/ mil Euro
Column1 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Montenegro 369.000 441.000 455.000 416.000 276.982 330.300
Croatia 7.044.027 8.260.448 9.017.165 9.599.212 7.510.067 8.902.000
Serbia 3.750.958 5.307.893 6.660.427 7.637.751 6.172.201 7.632.200
Macedonia 1.639.058 1.911.058 2.448.487 2.714.435 1.929.923 2.426.000
Albania 528.536 630.963 786.208 920.878 780.074 1.252.000
BIH 1.917.861 2.728.641 3.028.987 3.412.599 2.817.392 3.629.000
Kosovo 48.939 110.774 165.112 198.463 165.328 279.339
Total 15.298.379 19.390.777 22.561.386 24.899.338 19.651.967 24.450.839
Sursa: Official national statistics; www.trademap.org
Interpretare: Exporturile au urmat un trend pozitiv în perioada 2005-2008, perioada 2009-2010
cunoscând creşteri şi descreşteri.
Evoluţ ia importurilor
Totalul importurilor/ mil Euro
Column1 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Montenegro 1.043.000 1.457.000 2.073.000 2.530.000 1.654.044 1.654.600
Croatia 14.903.270 17.116.782 18.843.392 20.883.720 15.203.053 15.127.000
Serbia 8.400.014 10.485.662 13.535.431 16.478.100 11.504.700 12.621.900
Macedonia 2.591.960 2.995.261 3.813.679 4.681.581 3.616.095 4.333.000
Albania 2.099.221 2.433.810 3.064.661 3.568.517 3.261.286 3.616.700
BIH 5.663.910 6.017.448 7.091.082 8.284.037 6.290.796 6.965.000
Kosovo 1.180.022 1.305.879 1.576.186 1.928.236 1.935.541 1.970.300
Total 35.881.397 41.811.842 49.997.431 58.354.191 43.465.515 46.288.500
Sursa: Official national statistics; www.trademap.org
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 19/49
Interpretare: Importurile au crescut în perioada 2005-2008, urmate de uşoare descreşteri şi
creşteri în anul 2009, respectiv 2010.
RELAŢIILE CU UE
Toate fostele tari participante au semnat anterior acorduri de asociere cu UE, astfel încât, de
fapt, CEFTA a servit ca o pregătire pentru aderarea la Uniunea
Europeanădepline. Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia, Slovenia a aderat la UE la 1 mai
2004, cu Bulgaria şi România, ca urmare a se potrivi la 1 ianuarie 2007.Croaţia este să adere la
UE în 2013. Macedonia şi Muntenegru sunt, de asemenea,ţările candidate oficiale ale UE.
La recomandarea UE, viitorii membri pregătite pentru aderare, prin stabilirea zone de liberschimb. O mare parte a comerţului exterior CEFTA este cu ţările UE.
STRATEGII ŞI PERSPECTIVE CEFTA
CEFTA este considerat o „„anticameră‟‟ şi o etapă de pregătire a participării la piaţa
internă comunitară, UE fiind de la început în favoarea formării şi funcţionării CEFTA.
Începând cu 1 mai 2004, când cinci dintre ţările membre CEFTA au aderat la Uniunea
Europeană, în Acord au rămas România, Bulgaria, Croaţia şi Macedonia, iar înaintea aderării
primelor două la Uniune în 2007 s-a decis extinderea CEFTA pentru a acoperi restul statelor care
erau parte a matricei acordurilor comerciale bilaterale în cadrul Pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est. Iniţiativa a aparţinut de această dată Uniunii Europene, în tentativele acesteia
de a asigura stabilitatea în regiune prin crearea şi a unui instrument comercial. Negocierea unui
nou regim comercial regional pentru statele balcanice candidate şi potenţial candidate de aderare
la Uniunea Europeană ar fi consumat mult timp, în timp ce CEFTA s-a recomandat ca mecanism
eficient de preaderare, precum şi în dezvoltarea de instituţii funcţionale. Astfel, la 19 decembrie
2006, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru,
Serbia şi UNMIK/Kosovo semnau la Bucureşti, în prezenţa coordonatorului Pactului de
Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi a Comisarului European pentru Extindere, Acordul de
amendare şi aderare la Acordul Central European de Comerţ Liber – CEFTA 2006. Statele
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 20/49
semnatare au convenit crearea unei zone de comerţ liber până la 31 decembrie 2010, prin
anularea tuturor taxelor vamale la import şi export, a restricţiilor cantitative şi altor taxe cu efect
echivalent în comerţul cu produse industriale şi majoritatea produselor agricole. Acordul conţine
prevederi extinse privind comerţul cu servicii, achiziţiile publice, investiţiile şi administrarea
vamală, precum şi instituirea unui mecanism propriu de soluţionare a litigiilor comerciale.
CEFTA este prin definiţie un acord tranzitoriu, pe care membrii l -au părăsit odată cu
aderarea la UE, în timp ce Parteneriatul Estic şi Acordurile de Asociere semnate în cadrul
acestuia nu prevăd aderarea europeană. Republica Moldova, în acest context, trebuie să evite
situaţia de a rămâne să ”stingă lumina” în CEFTA, după ce statele balcanice vor deveni membri
ai Uniunii Europene. Pe măsură ce reformele interne vor permite, fie negociază cu UE o
promovare în ”liga balcanică” şi prinde un val de extindere alături de Macedonia sau Serbia, fie
negociază extinderea CEFTA asupra statelor Parteneriatului Estic serios interesate de integrarea
europeană, cu care să formeze o structură regională cu perspective clare de aderare la Uniunea
Europeană. Un val de extindere europeană ”specializat” doar pentru Republica Moldova este
greu de anticipat, în timp ce un Parteneriat Estic rigid va fi unul nedrept.
Croaţia se va alătura în curând la UE (2013 pare a fi anul cel mai probabil), astfel
încât Serbia,ca o puterea centrala CEFTA (deşi, strict geografic vorbind, este Bosnia şi
Herţegovina) va deveni noul lider. Croaţia are cea mai competitivă industrie de prelucrare (încazul în care cele mai multe dintre exporturilor commerciale provin de la Croatia. În orice
caz, nu există nici o îndoială că Croaţia şi Serbia sunt cele două ţări cu cel mai mare potenţial
de importanţa economică şi politică.
Estimările cuprinse în " modelul post-criză de creştere economică şi dezvoltare a
Serbiei in perioada 2010 - 2020 "" indică rate posibile de creştere a exportului în ţări care
fac parte din acordul CEFTA. Raportul anual indica o rata de creşterea a exporturilor de
mărfuri de 10,6% în perioada 2008-2020, exportul de mărfuri catre CEFTA va creşte ceva mailent, 8,6% (la 11,1% în UE, oarecum mai rapid),scăderea ponderii CEFTA de la o treime în 2008
la 27% în anul 2020.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 21/49
CONCLUZII
Acordul Central European de Comerţ Liber a fost un mecanism util de cooperare în estul
Europei şi cu perspectivă în regiunea balcanică, dar mai curând pe dimensiunea eurointegrării
decât a regionalizării. Euro-integrarea în cadrul acordului este mai actuală şi pentru Republica
Moldova, din moment ce schimburile comerciale cu statele din Balcanii de Vest nu sunt
spectaculoase, şi poate fi negociată mai eficient din interiorul CEFTA. Este mult mai simplu să
negociezi cu Comisia Europeană fiind într -o zonă de liber schimb cu Croaţia, decât într -un
Parteneriat cu Belarusul. Cert este că CEFTA, care s-a recomandat ca ”anticameră” de aderare la
Uniunea Europeană, oferă Republicii Moldova posibilitatea de a accelera integrarea europeană şi
a preveni din externalităţile care de regulă o însoţesc.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 22/49
OCEMN
Istoric
Crearea unei structuri de cooperare în zona Mării Negre a fost avansată pentru prima oară
în 1990, de fostul preşedinte al Turciei, Turgut Ozal, în cursul unei vizite oficiale în România.
La iniţiativă au subscris România, Bulgaria şi URSS.
Cooperarea Economică a Mării Negre (CEMN) a fost oficial lansată, prin semnarea
Declaraţiei de la Istanbul, la 25 iunie 1992.
Membrii fondatori ai CEMN sunt: Albania, Bulgaria, Grecia, România, Turcia, R.
Moldova, Rusia, Ucraina şi trei ţări caucaziene (Armenia, Azerbaidjan şi Georgia). Regiunea
CEMN se întinde, ca suprafaţă, de la Marea Adriatică la Oceanul Pacific şi cuprinde în arealulsău un număr de opt mări.4
Evoluţia cooperării economice în bazinul Mării Negre poate fi împărţită în trei etape:
1. de formare, lipsită de rezultate şi fără o organizare clară, a durat până la întâlnirea de
la Bucureşti, din anul 1996, când miniştrii de externe au adoptat un ”Plan de acţiune” care a
îmbunătăţit cooperarea;
2. de introducere a sistemului Troicii ministeriale, în cursul căreia a început finanţarea
comună a Secretariatului Internaţional Permanent (PERMIS) de la Istanbul şi s-au intensificat
reuniunile la toate nivelele. În iunie 1998, la Yalta, s-a semnat ”Carta CEMN”;
3. de asumare a caracteristicilor unei organizaţii regionale. La 30 aprilie 1999, la
Reuniunea miniştrilor de externe din statele CEMN de la Tbilisi, a fost înfiinţată Organizaţia
Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), care a devenit o structură regională de
cooperare în domeniul economic. OCEMN a dobândit statutul de observator la ONU începând cu
8 octombrie 1999, urmare adoptării Rezoluţiei A/54/5.
La 25 iunie 2002, la Istanbul, şefii de stat şi de guvern din regiunea Mării Negre au
marcat, în cadrul unei reuniuni extraordinare, aniversarea a zece ani de la crearea Cooperării
Economice a Mării Negre. La Summit-ul aniversar OCEMN a fost semnată “Declaraţia
4Organization of Black Sea Economic Coorporation, disponibil pe http://www.bsec-
organization.org/Pages/homepage.aspx
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 23/49
Decenială” prin care se marchează trecerea organizaţiei într -o nouă etapă şi în care sunt creionate
domeniile viitoare de acţiune, cum sunt cele legate de securitatea şi stabilitatea regională,
cooperarea cu Uniunea Europeană şi colaborarea cu alte iniţiative şi structuri regionale.
La 25 iunie 2007, la Istanbul, a avut loc Summit-ul Aniversar al OCEMN (15 ani de laînfiinţarea organizaţiei). A fost adoptată o Declaraţie Aniversară.
Obiectiv
Cele două documente adoptate la Istanbul la 25 iunie 1992 (”Declaration on Black Sea
Economic Cooperation” şi ”Bosphorus Statement”) arată că obiectivul central al CEMN îl
constituie accelerarea dezvoltării economice şi sociale a statelor membre în scopul realizării unui
grad superior de integrare în economia europeană şi mondială, prin intensificarea cooperăriimultilaterale şi folosirea avantajelor care decurg din proximitatea geografică şi
complementaritatea economiilor naţionale. In mod deliberat a fost evitată includerea unor
obiective de natură politică sau de securitate, considerate neadecvate momentului.
Regiunea Mării Negre are o importanţă strategică recunoscută, care este dată de resursele
naturale foarte bogate, în special petrol şi gaz şi de o piaţă potenţială de peste 350 milioane
consumatori. Comerţul cumulat al regiunii reprezintă peste 5% din comerţul mondial.
Componenta strategică a regiunii s-a accentuat, în ultimul timp, ca urmare a declanşării
campaniei antiteroriste; SUA sunt interesate de evoluţiile din regiune, iar UE îşi substanţiază
asistenţa pentru ţările din zonă prin Politica de Nouă Vecinătate.
State membre
STATELE MEMBRE sunt: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia,
R.Moldova, România, Federaţia Rusă, Serbia - Muntenegru , Turcia şi Ucraina.
OBSERVATORI:
Austria, Egipt, Israel, Italia, Polonia, Slovacia, Tunisia, Franţa, Germania, Conferinţa
Cartei Energiei, Black Sea Commission, Comisia Europeană, International Black Sea Club (cu
statut mai vechi), SUA, Rep. Cehă, Croaţia şi Belarus(din octombrie 2005). Ungaria, Marea
Britanie, Muntenegru, Iordania, Iranu, Comisia Dunării, Conferinţa Regiunilor Maritime
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 24/49
Periferice Europei şi Uniunea Asociaţiilor Transportatorilor Rutieri din Regiunea OCEMN deţin
statutul de partener pentru dialog sectorial cu OCEMN.
Alte organizaţii şi instituţii internaţionale, printre care Uniunea Europeană, OSCE,
Consiliul Europei, OECD, CEE/ONU, PNUD, ONUDI, FAO, OMC, OIM, BERD, BEI şi BancaMondială sprijină activităţile OCEMN.
INSTITUŢII:
CONSILIUL miniştrilor afacerilor externe
Este forul de decizie al OCEMN (Consiliul Ministerial) care se întruneşte semestrial în
ţara care deţine Preşedinţia-în-Exerciţiu. La reuniunile miniştrilor de externe, deciziile se adoptă
prin consens pentru primirea unor noi membri, acordarea statutului de observator, crearea de noi
mecanisme sau modificarea structurii acestora, adoptarea sau modificarea regulilor de procedură
şi a regulamentelor financiare. Pentru alte decizii este nevoie de o majoritate de 2/3 din voturile
exprimate.
La reuniunea specială a Consiliului Ministerial, de la Istanbul din 25 iunie 2004, s-a
adoptat o declaraţie comună a miniştrilor de externe ai statelor membre OCEMN cu privire la
contribuţia organizaţiei la securitatea şi stabilitatea în regiunea Mării Negre, ceea ce marchează
intrarea cooperării în sfera politicului (aspect neabordat iniţial).
La reuniunea Consiliului Miniştrilor afacerilor externe al OCEMN de la Baku (22
octombrie 2009) s-a hotărât ca PiE să înceapă la 1 ianuarie şi la 1 iulie ale fiecărui an
calendaristic, excepţie făcând PiE bulgară (1 noiembrie 2009-31 mai 2010) şi PiE elenă (1 iunie-
31 decembrie 2010).
Comitetului Înalţilor Funcţionari (CIF) din ministerele de externe ale statelor membre
analizează principalele probleme ale organizaţiei şi formulează propuneri înaintate Consiliului
Ministerial. Reuniunile CIF pot fi:
Reuniuni Ordinare - au loc în perioadele premergătoare reuniunilor
Consiliului Ministerial, fiind destinate pregătirii acestora;
Reuniuni Extraordinare – pot fi convocate de Preşedinţia-în-Exerciţiu
pentru discutarea problemelor urgente. Asemenea întâlniri au fost organizate de Federaţia
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 25/49
Rusă în anul 2000 (pentru finalizarea Agendei Economice a OCEMN si examinarea
problematicii lărgirii organizaţiei), de Azerbaidjan în sem.I. 2004 (cu scopul
reformării instituţionale a OCEMN) şi de Georgia în sem.II. 2004 (pentru pregătirea
Declaraţiei asupra securităţii şi stabilităţii în zona Mării Negre şi respectiv creşterea
eficienţei activităţii OCEMN).
Troica OCEMN: asistă Preşedinţia-în-Exerciţiu la îndeplinirea
mandatului încredinţat de Consiliul Ministerial. Este formată din statul care exercită
preşedinţia, cel de la care s-a preluat preşedinţia şi cel care o va prelua. In prezent, Troica
este alcătuită din Azerbaidjan, Bulgaria şi Grecia.
Grupurile de lucru, la care se adaugă întâlniri ale grupurilor create ad-
hoc şi ale experţilor, acoperă domeniile: energie; transporturi, comunicaţii, mediu; situaţii
de urgenţă; turism; ştiinţă şi tehnologie; ocrotirea sănătăţii şi domeniul farmaceutic; promovarea şi protejarea investiţiilor; cooperare industrială şi comercială; IMM; finanţe
şi bănci; schimb de date statistice şi informaţii economice; agricultură şi industrie
alimentară; combaterea criminalităţii organizate.
Secretariatul Internaţional Permanent ( PERMIS ), cu sediul la
Istanbul. Funcţionează sub autoritatea Preşedintelui în exerciţiu al OCEMN şi această
autoritate se exercită de către Secretarul General.
PROIECTE OCEMN
La summit-ul din 2002 şi la reuniunile ulterioare ale Consiliului Miniştrilor Afacerilor
Externe, organizaţia a început să acorde atenţie sporită proiectelor.
În baza deciziei Consiliului Ministerial de la Tirana, din 25 octombrie 2002, a fost
constituit Fondul de Dezvoltare a Proiectelor (FDP) prin contribuţii voluntare ale statelor
membre, iar în baza deciziei CM de la Istanbul, din 14-15 iulie 2003, s-a înfiinţat un Comitet
Director al FDP însărcinat cu gestionarea fondurilor acumulate.
Fondul urmăreşte facilitarea elaborării şi promovării proiectelor cu impact economic
regional mărit în regiunea OCEMN.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 26/49
Finanţările din cadrul Fondului se acordă pentru orice fel de operaţiune (studiu,
dezvoltare de concept ş.a.) ce poate conduce inclusiv către un studiu de prefezabilitate.
Durate de desfăşurare maximă a unui proiect este de 12 luni iar plafonul de finanţare este
de 30.000 USD. In cazul unor contribuţii din partea donatorilor externi, acest plafon poate fimărit, în urma unei decizii a Comitetului Director al Fondului de Dezvoltare a Proiectelor.
Într-o primă etapă, la constituirea FDP au contribuit “voluntar” numai 5 state, Grecia,
Federaţia Rusă, România şi Turcia (cu 30.000 USD fiecare) şi Azerbaidjanul (cu suma simbolică
de 1.500 USD) . Ulterior, au mai contribuit cu sume variabile Consiliul de Afaceri al OCEMN şi
Centrul Internaţional de Studii privind Marea Neagră, astfel încât fondurile acumulate s-au
ridicat la cca 130.000 USD. În anul 2006 şi, respectiv 2007, Bulgaria şi Georgia au contribuit la
FDP cu 30.000 USD, iar în anul 2008 Serbia a contribuit cu 30.000 USD. R.Moldova şi -aanunţat intenţia de a contribui cu o sumă similară, fără însă a vira contribuţia respectivă. FDP
rămâne deschis participării şi altor state şi organizaţii interesate din afara zonei. La 25 noiembrie
2008 România a contribuit suplimentar la FDP cu 20.000 Euro, din fonduri ODA.
Datorită volumului restrâns de fonduri, sumele ce s-au acordat promotorilor de proiecte
regionale au depăşit cifra de 15.000 USD / proiect şi au servit prioritar pentru finanţarea studiilor
de pre-fezabilitate. Până în prezent, au fost alocate fonduri pentru implementarea unor proiecte
regionale, cu caracter mai mult de cercetare, în domeniile comerţului, transportului rutier demărfuri, politicilor energetice, protecţiei mediului înconjurător, sănătăţii şi farmaciei. În viitor se
vor acorda până la 30.000 Euro pentru fiecare proiect în parte.
Pe măsura degajării consensului politic şi a identificării surselor de finanţare necesare,
statele membre OCEMN vor trece la implementarea unor proiecte de dimensiuni mai mari, după
cum urmează:
1. interconectarea reţelelor electrice şi conectarea lor la sistemele din vestul Europe i;
2. dezvoltarea infrastructurilor de transport, prin prelungirea către Est a marilor magistrale
europene;
3. construirea unor conducte pentru transportul petrolului şi gazelor naturale;
4. modernizarea şi interconectarea sistemelor de comunicaţii.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 27/49
Notă : În ultima perioadă, pentru a se stimula participarea tuturor statelor la constituirea
resurselor FDP, s-au formulat opinii tot mai insistente de introducere şi a unor “contribuţii
obligatorii”, anuale sau bi-anuale, după modelul utilizat la plăţile pentru bugetul OCEMN.
În baza deciziei Consiliului Ministerial (CM) de la Tirana, din 25 octombrie 2002, a fostconstituit Fondul de Dezvoltare a Proiectelor (FDP) prin contribuţii voluntare ale statelor
membre, iar în baza deciziei CM de la Istanbul, din 14-15 iulie 2003, s-a înfiinţat un Comitet
Director al FDP însărcinat cu gestionarea fondurilor acumulate.
Fondul urmăreşte facilitarea elaborării şi promovării proiectelor cu impact economic
regional mărit în regiunea OCEMN.
Finanţările din cadrul Fondului se acordă pentru orice fel de operaţiune (studiu,
dezvoltare de concept ş.a.) ce poate conduce inclusiv către un studiu de prefezabilitate.
Durate de desfăşurare maximă a unui proiect este de 12 luni iar plafonul de finanţare este
de 15.000 USD. In cazul unor contribuţii din partea donatorilor externi, acest plafon poate fi
mărit, în urma unei decizii a Comitetului Director al Fondului de Dezvoltare a Proiectelor.
CONTRIBUŢII ALE ROMANIEI LA ACTIVITATILE OCEMN
A susţinut constant necesitatea strângerii relaţiilor de colaborare între OCEMN si
Uniunea Europeană. O asemenea abordare este favorizată atât de trecerea OCEMN in fazaoperaţională cât şi de curentul favorabil creat prin "Politica Europeană de Vecinătate".
A iniţiat procesul de implicare a OCEMN pe dimensiunea de securitate şi stabilitate în
regiunea Mării Negre, contribuind la elaborarea unui concept viabil în materie şi la identificarea
mijloacelor de creştere a contribuţiei organizaţiei în acest domeniu.
A lansat procesul de reformă şi restructurare a OCEMN, în vederea creşterii eficienţei şi
vizibilităţii sale pe plan regional şi internaţional. Declaraţia de la Bucureşti -Către cea de-a 15-a
aniversare a OCEMN”, adoptată prin consens, exprimă acordul statelor membre de a trece la
realizarea următoarelor obiective: monitorizarea implementării deciziilor, reforma şi
restructurarea OCEMN, creşterea contribuţiei statelor observatoare la activităţile Organizaţiei.
În calitate de ţară-coordonatoare a Grupului de lucru pentru cooperare în domeniul
combaterii crimei organizate a contribuit substanţial la încheierea unui Protocol Adiţional la
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 28/49
Acordul CEMN în materie, cu accent particular pe combaterea terorismului şi a iniţiat încheierea
unui Memorandum de Înţelegere între OCEMN şi Central SECI de la Bucureşti , în vederea
transferării experienţei acestui centru în zona Mării Negre.
Prin statutul deţinut pe plan internaţional, de membru al NATO şi al UE, îşi aduce ocontribuţie semnificativă la promovarea obiectivelor OCEMN în cadrul forurilor internaţionale şi
la creşterea vizibilităţii organizaţiei.
Priorităţile României pe durata Preşedinţiei la OCEMN (noiembrie 2005 - aprilie
2006)
România a exercitat preşedinţia OCEMN în intervalul noiembrie 2005 - aprilie 2006, iar
obiectivele promovate au fost următoarele :
1. Dezvoltarea unei relaţii de parteneriat între OCEMN şi UE;
2. Lansarea şi, eventual, finalizarea unui proces de reflecţie asupra viitorului OCEMN, inclusiv
din perspectiva restructurării Organizaţiei;
3. Consolidarea dimensiunii de securitate şi stabilitate în cadrul OCEMN;
4. Sprijinirea eforturilor statelor din Europa de Est şi Caucaz de consolidare a proceselor
democratice şi a reformelor impuse de tranziţia la economia de piaţă, concomitent cu crearea
unui mediu de afaceri sigur şi atractiv;
5. Mobilizarea statelor membre pentru a trece la elaborarea şi implementarea cât mai rapidă a
unor proiecte de dezvoltare consistente, cu impact şi vizibilitate pentru întreaga regiune;
6. Dezvoltarea schimburilor comerciale între statele din bazinul Mării Negre;
7. Extinderea colaborării OCEMN cu alte organizaţii regionale şi internaţionale.
Pentru îndeplinirea obiectivelor, România a organizat o serie de evenimente la Bucureşti
şi la sediul organizaţei din Istanbul, dintre care menţionăm 4 reuniuni ministeriale (transporturi,
mediu, afaceri interne şi afaceri externe), o Conferinţă regională a Energiei, un Salon special
destinat promovării turismul în regiunea Mării Negre şi o serie de reuniuni ale Grupurilor de
Lucru din OCEMN (în total cca 34 evenimente)
Atât statele membre, cât şi Secretariatul OCEMN au menţionat că România a exercitat o
preşedinţie de succes a OCEMN, cu rezultate notabile în reformarea şi restructurarea OCEMN şi
în apropierea de Uniunea Europeană.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 29/49
Cu ocazia reuniunii miniştrilor de externe din statele membre UE şi statele din regiunea
Mării Negre (Kiev, 14.02.2008), România a anunţat disponibilitatea de a promova patru proiecte
noi, în domeniul urgenţelor civile, protecţiei mediului, educaţiei şi dezvoltării contactelor dintre
societatea civilă. Au fost distribuite conceptele acestor proiecte. A fost anunţat şi interesul pentru
lansarea unei platforme regionale privind migraţia.
La 23 iunie 2008, a avut loc, la Bucureşti, evenimentul de lansare a studiului BSECAO
(Black Sea and Central Asian Economic Outlook Study), proiect iniţiat în cadrul CIF OCEMN
(semestrul I/2006) şi aprobat la CM Moscova (noiembrie 2006). OCEMN, alături de OECD şi
OSCE, are calitatea de partener de proiect cu rol de coordonator pentru celelalte structuri
regionale. SG OCEMN a participat la acest eveniment.5
PERSPECTIVE
Deşi summit-ul aniversar al OCEMN (25 iunie 2007) a vizat restructurarea şi reorientarea
activităţilor OCEMN, atât evoluţiile regionale (conflictul din Georgia), cât şi evoluţiile în plan
european şi internaţional au determinat ca direcţiile de acţiune identificate să rămână la nivel
declarativ. Activitatea organizaţiei a continuat să fie marcată de numeroase conflicte de ordin
politic între statele membre, lipsa eficienţei activităţii unui număr semnificativ de grupuri de
lucru şi lipsa de interes, la nivel politic, demonstrată de mai mulţi membri. Eforturile actorilor principali (F. Rusă, Turcia şi Grecia), s-au concentrat pe menţinerea coeziunii organizaţiei, atât
la nivelul secretariatului cât şi al statelor membre, precum şi asupra promovării şi instrumentării
OCEMN drept singura structură de cooperare regională din regiunea Mării Negre, implicit
descurajând orice alte iniţiative percepute a avea potenţialul de a o concura. Consiliile miniştrilor
afacerilor externe de la Kiev (aprilie 2008) şi Tirana (octombrie 2008), precum şi cele sectoriale
(transporturi şi energie – aprilie 2008), au relevat divergenţe majore de poziţie în chestiuni de
importanţă pentru viitorul OCEMN (interacţiunea cu UE, reprezentarea echilibrată a statelor
membre în PERMIS). Atât aceste divergenţe, precum şi dezbaterile tensionate privind conflictele
dintre unele state membre au confirmat criza în care OCEMN se află în prezent, precum şi
perspectivele incerte ale Organizaţiei. OCEMN, prin spectrul larg de activităţi rămâne un cadru
5 Ministerul Afacerilor Externe, Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră, disponibil pe
http://old.mae.ro/index.php?unde=doc&id=7277&idlnk=1&cat=3
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 30/49
util dialogului şi chiar stimulării încrederii reciproce între statele membre şi contribuie la
dezvoltarea spiritului de cooperare multilaterală, pregătind, astfel, terenul pentru o angajare
viabilă în proiecte mai ambiţioase, inclusiv de natură politică.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 31/49
SEECP
Istoric
Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) este o structură regională de
cooperare, neinstituţionalizată, care a luat fiinţă în 1996, cu ocazia unei întâlniri a miniştrilor de
Externe din Albania, Bulgaria, Grecia, Republica Macedonia, România, Ser bia şi Muntenegru şi
Turcia. Ulterior, ţărilor fondatoare mai sus enumerate li s-au alăturat Bosnia şi Herţegovina
(februarie 2001) şi Croaţia (2004). Republica Moldova are statut de observator. 6
Iniţial, principalul for politic al SEECP a fost reprezentat de reuniunile anuale ale
miniştrilor afacerilor externe. Prima reuniune a şefilor de stat şi de guvern din Europa de Sud-Esta avut loc în 1997, la iniţiativa Greciei. Ulterior, reuniunile SEECP la nivel înalt, care au devenit
principalul for politic al SEECP, au intrat în calendarul de acţiuni al acestei iniţiative regionale,
organizându-se anual.
Documentul de referinţă al activităţii SEECP este Carta relaţiilor de bună vecinătate,
stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est, semnată la 12 februarie 2000 la
Bucureşti.
Elementul definitoriu al SEECP este faptul că reprezintă unicul forum din Europa de
Sud-Est, creat şi gestionat exclusiv de Statele participante (regional ownership”), cu scopul de a
contribui semnificativ la îmbunătăţirea climatului politic din regiune, prin promovarea
intereselor ţărilor participante, de integrare în structurile politice, de securitate şi economice
europene şi euro-atlantice.
Obiectivul principal al Procesului de Cooperare Sud-Est European -
SEECP-este de a consolida relaţiile de bună vecinătate dintre toate statele dinaceastă regiune, pentru transformarea acestei regiuni într-o zonă de pace, securitate, stabilitate şi
cooperare.
6Conferinţa Preşedinţilor Comisiilor pentru politică externă şi integrare europeană din Parlamentele statelor
participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, disponibil pe
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=415
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 32/49
Cadrul acestui proces cuprinde cooperarea politică care include
întrebări legate de securitate şi stabilitate, dezvoltare economică şi mediu de cooperare,
promovarea umanitară, cooperare socială şi culturală , cooperare în domeniul justiţiei,
combaterii criminalităţii organizate , eliminarea terorismului, traficului de droguri, de arme şi
al traficului de fiinţe umane.
Obiectivele privind dezvoltarea cooperării politice şi în domeniul securităţii sunt:
- Crearea relaţiilor de pace şi bună vecinatate în regiune prin reconciliere,
recunoaşterea inviolabilităţii frontierelor internaţionale existente şi soluţionarea politică a
disputelor, pe baza dreptului internaţional ; vom coopera în cadrul ONU, NATO, OSCE şi
alte forumuri internaţionale pentru dezvoltarea controlului armamentelor şi măsurilor
regionale de creştere a încrederii şi a mecanismelor pentru cooperare în domeniul
securităţii ;
- Prevenirea şi încetarea stărilor de tensiune şi a crizelor, precondiţie pentru o stabilitate
durabilă.
In ceea ce priveşte întărirea relaţiilor economice obiectivele s-au concretizat în :
-crearea unei economii de piaţă viabilă şi puternică, bazată pe macro - politici sănătoase,
comerţ exterior cât mai dezvoltat, investiţii în sectorul privat, reglementări eficiente şi
transparente vamale şi comerciale, dezvoltarea unor pieţe puternice de capital şi diversificarea
formelor de proprietate, inclusiv prin privatizare, ceea ce va conduce la un cadru amplu de
prosperitate pentru toţi cetăţenii nostri ;
- crearea condiţiilor pentru deplina integrare individuală a ţărilor noastre în structurile
politice, economice şi de securitate euro-atlantice.7
7 SEECP Charter on good neighborly relations, stability, security and cooperation in Southeastern Europe, disponibil
pe http://www.mingorp.hr/UserDocsImages/zakoniugovorieng/SEECP-Charter.pdf
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 33/49
Perspective
Priorităţile generale pentru perioada 2011-2013 în ceea ce priveşte dezvoltarea
economică şi socială 2 sunt:
CEFTA 2006 şi depăşirea provocărilor prezente datorate unor tendinţe
protecţioniste şi obstacolele în asigurarea incluziunii sale. Aceste sarcini ar trebui să fie în
principal efectuate de către structurile proprii CEFTA.
Explorarea şi dezvoltarea modalităţilor de îmbunatăţire a accesului la
finanţare. Accesul insuficient la finanţare rămâne un impediment cheie în ceea ce
priveşte creşterea sectorului privat în Europa de Sud-Est.
În conformitate cu agenda socială reînnoită a UE, promovarea creării de
locuri de muncă pentru creşterea economică inclusivă, condiţii decente de muncă, şi
egalitatea de şanse sunt priorităţi majore pentru regiune. În conformitate cu strategia UE
2020, un obiectiv major pentru regiune ar fi modernizarea pieţelor forţei de muncă care în
acelaşi timp să permită oamenilor să îşi dezvolte competenţele de-a lungul ciclului de
viaţă cu scopul de a spori participarea forţei de muncă şi o coordonare mai bună între
oferta şi cererea forţei de muncă.8
8Regional Secretariat for Parlamentary Coorporation in South-East Europe, disponibil pe
http://rspcsee.org/en/pages/read/areas-of-cooperation/economic-and-social-development
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 34/49
RCC
Consiliul de Cooperare Regională (CCR) a fost lansat oficial la reuniunea miniştrilor
Afacerilor Externe ai Procesului de Cooperare Sud-Est Europene (SEECP) de la Sofia, la 27
februarie 2008, ca succesor al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est. Printr-un cadru
regional deţinut şi condus, CRC se axează pe promovarea şi consolidarea cooperării regionale în
Europa de Sud-Est şi sprijină integrarea europeană şi euro-atlantică a ţărilor care aspiră.
Activitatea se axează pe domenii prioritare de dezvoltare economică şi socială, energie şi
infrastructură, justiţie şi afaceri interne, cooperare în domeniul securităţii, dezvoltarea capitalului
uman, precum şi cooperarea parlamentară ca o temă. Organizaţia dezvoltă şi menţine relaţii de
lucru strânse cu toate părţile interesate în aceste domenii, cum ar fi guverne, organizaţii
internaţionale, instituţii financiare internaţionale, organizaţiile regionale, societatea civilă şi
sectorul privat.
Consiliului Regional de Cooperare (CRC), este compus din 46 de ţări membre,
organizaţii şi instituţii financiare internaţionale.Are un Secretariat cu sediul în Sarajevo, Bosnia
şi Herţegovina, condus de către Secretarul General Hido Biscevic. 9
Membrii Consiliului de Cooperare Regională sunt: Albania, Austria,Bosnia şiHerţegovina,Bulgaria,Canada, Consiliul Europei, Consiliul Bancii Europene de Dezvoltare,
Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
Banca Europeană de Investiţii, Uniunea Europeană (UE), printr-un reprezentant al Înaltului
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate şi un reprezentant al
Comisiei Europene,Republica Federală Germania, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Organizaţia
Internaţională pentru Migraţie,
Irlanda ,Italia, Letonia, Republica Moldova, Muntenegru, Organizaţia Tratatului Atlanticului deNord, Norvegia, Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare,
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Polonia, România, Serbia, Slovacia
9The Regional Coorporation Council, disponibil pe http://www.rcc.int/pages/7/14/structure
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 35/49
Slovenia, Iniţiativa de Cooperare Sud-Est Europeană, Spania, Suedia, Elveţia, Fosta Republică
Iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Regatul Unit, Organizaţia Naţiunilor Unite
Organizaţia Naţiunilor Unite, Comisia Economică pentru Europa, Programul Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare, UNMIK în numele Kosovo, în conformitate cu Rezoluţia Consiliului de
Securitate 1244 a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Statele Unite ale Americii,Banca Mondială.
RCC operează sub îndrumarea politică a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est
(SEECP). Obiectivele sale, metodele de lucru şi domeniile prioritare de acţiune sunt definite prin
statutul său şi alte documente adoptate în cadrul reuniunilor anuale RCC şi aprobate în cadrul
summiturilor SEECP. Fiind punctul principal pentru cooperarea regională, RCC are un rol-cheie
în sprijinirea dezvoltării economice şi sociale, promovarea integrării regiunii europene şi euro-
atlantice, cooperarea regională fiind o parte esenţială.10
Planificarea strategică pentru 2011-2013
-Reprezentarea regiunii: RCC şi Secretarul General va continua să reprezinte regiunea, sub
îndrumarea politică a SEECP, în iniţiative internaţionale, foruri şi reuniuni multilaterale şibilaterale, promovând astfel dezvoltarea socio-economică a regiunii şi integrarea europeană şi euro-atlantică .
- Asistarea SEECP: RCC va dezvolta în continuare relaţiile sale cu SEECP, utilizând
mecanismele prevăzute de Carta SEECP şi Statutul RCC. Secretariatul R CC va sprijini SEECP în îndeplinirea sarcinilor sale de lucru pentru elaborarea şi punerea în aplicare a deciziilor
reuniunilor SEECP şi / sau a reuniunilor ministeriale.
-Monitorizarea activităţilor regionale: RCC, prin Secretariatul acestuia, va juca un rol-
cheie în monitorizarea şi raportarea cu privire la multitudinea de activităţi regionale în Europa de
Sud-Est. În acest scop, se va încerca să fie bine informaţi cu privire la activităţile regionale
planificate şi cele în curs prin participarea, după caz, la întâlniri şi evenimente, menţinerea unor
contacte, schimbul de informaţii şi, în cazul în care este relevant, stabilirea de acorduri de lucrucu iniţiativele şi organizaţiile regionale, inclusiv cele internaţionale care sunt active în regiune.
Raportul anual al Secretarului General RCC cu privire la cooperarea regională în Europa de Sud-
Est Europa va acoperi toate activităţile regionale relevante, în plus faţă de cele ale RCC.
10 The Role of RCC to strengthen Regional Cooperation in South East Europe, disponibil pe
http://www.ats.rs/upload/dl/Brochure,_Newsletters,_Presentations/RCC_Lidija_Topic.pdf
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 36/49
-Exercitarea de conducere strategică în domeniul cooperării regionale: RCC este bine
plasată pentru a exercita conducerea extrem de necesară în promovarea cooperării regionale în
Europa de Sud-Est, în strânsă cooperare cu alte părţi interesate. În perioada următoare, se va
pune mai mult accent pe acest rol prin evaluarea activităţilor de cooperare existente, promovarea
principiului incluziunii, identificarea nevoilor şi complementarităţilor , facilitarea activităţilor noi
şi îmbunătăţirea celor existente.
-Asigurarea unei perspective regionale în asistenţa donatorilor, în special în asistenţa UE
în cadrul Instrumentului pentru asistenţa de preaderare (IAP)
-Sprijinirea implicarii sporite a societăţii civile în activităţile regionale
În ultimii ani, eforturile de dezvoltare economică şi socială în Europa de Sud-Est Europa
au fost dominate de agendele de reformă de sprijinire a creşterii economice puternice şi de
integrarea în UE. În ciuda progreselor realizate, cu toate acestea, economiile rămân fragile şi
structura socială slabă. Declinul economic declanşat de criza financiară globală a avut un impact
profund negativ asupra economiilor europene de Sud-Est, mărirea deficienţelor structurale
dezvăluie o nevoie puternică de reforme structurale accelerate.Se adauga, la evoluţiile negative
actuale, eliminarea treptată a asistenţei donatorilor bilaterali şi capacitatea modestă a regiunii de
a absorbi fondurile UE. Creşterea prognozată pentru perioada 2011-2013 pentru Europa de Sud-
Est Europa va rămâne foarte conservatoare şi va fi nerealist să se aştepte o revenire la rate de
creştere pre-criză pe termen scurt.
Pentru perioada următoare 2011-2013, RCC evaluează următoarele priorităţi regionale în
domeniul dezvoltării economice şi sociale:
-Consolidarea şi dezvoltarea în continuare a CEFTA 2006 şi depăşirea provocărilor
prezente datorită unor tendinţe protecţioniste şi obstacolelor în asigurarea incluziunii sale. Aceste
sarcini ar trebui să fie în principal efectuate de către structurile proprii CEFTA.
-Explorarea şi dezvoltarea modalităţilor de îmbunătăţire a accesului la finanţare. Accesul
insuficient la finanţare rămâne un impediment cheie pentru creşterea sectorului privat în Europa
de Sud-Est. Pieţele regionale de capital sunt în prezent fragmentate prin intermediul a nouă burse
de valori în Balcanii de Vest. Cooperare mai intensă pe pieţele de capital Sud-Est Europene şi
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 37/49
posibilitatea stabilirii unor noi vehicule de finanţare regională (idei pentru crearea unei Bănci de
Investiii Sud-Est Europeană, un fond de Tehnologie Vest Balcanic şi o linie de credit pentru
femeile antreprenori ) ar trebui să fie explorate.RCC va contribui la acest lucru.11
11 Regional Cooperation Council (RCC) Strategy and Work Programme 2011 – 2013 disponibil pe
http://www.taskforcehumancapital.info/fileadmin/documents/RCCStrategyandWorkProgramme2011-13-
_finalwith_annexes.pdf
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 38/49
GECT
GECT a fost înfiinţată în 2006 de Parlamentul şi Consiliul European, cu sprijinul politic
al Comitetului Regiunilor. Această organizaţie permite autorităţilor locale şi regionale dindiferite state membre să coopereze mai eficient, dându-le posibilitatea de a solicita şi gestiona
direct fonduri europene. A fost creată din necesitatea de a promova cooperarea transfrontalieră,
transnatională si interregională între membrii Uniunii Europene, cu scopul de a consolida
coeziunea economică şi socială.
Printre obiectivele GECT se numără simplificarea procesului de cooperare teritorială la
graniţele Statelor Membre, prin oferirea un cadru clar şi coerent pentru intervenţiile la nivel
local, regional şi naţional şi preîntâmpinarea barierelor de ordin constituţional, legal şi financiar.
În limitele obligaţiilor sale, GECT acţionează în numele şi pentru membrii săi. Are,
astfel,capacitatea juridică recunoscută ca persoană juridică de legislaţiile naţionale. Poate, deci,să
cumpere şi să vândă bunuri sau să angajeze personal.
Din GECT pot face parte statele membre, colectivităţile regionale, colectivităţile locale,
organismele de drept public, precum şi asociaţiile celor de mai sus. Entităţi din state terţe pot
face parte dintr-o GECT, dacă dreptul intern al statului respectiv sau un acord încheiat între
Statul Membru si statul terţ permit aceastã asociere. La GECT trebuie să participe parteneri din
cel puţin două state membre ale UE., aceştia incluzând autorităţile regionale sau locale,
guvernele naţionale, organismele de drept public, asociaţii.
GECT poate acţiona fie pentru managementul şi implementarea programelor de
cooperare teritorială, fie pentru managementul şi implementarea proiectelor co-finanţate de către
Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European
şi prin Fondul de Coeziune, dar pot realiza şi alte acţiuni specifice de cooperare teritorială între
membrii lor, cu sau fără contribuţia financiară comunitară.
Atribuţiile GECT se stabilesc de către membrii, prin Convenţie şi Statut.
Atribuţiile GECT
furnizarea de servicii de transport sau medicale transfrontaliere;
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 39/49
gestionarea proiectelor transfrontaliere sau interregionale de dezvoltare
durabilă (inovare şi tehnologie, protecţia mediului etc.);
consolidarea coeziunii economice şi sociale la nivel tr ansfrontalier.12
Rolul Comitetului Regiunilor
rol consultativ în domeniul cooperării transfrontaliere;
sprijin politic pentru GECT şi activităţile acestora;
evaluarea progresului GECT şi facilitarea schimbului de bune practici prin
intermediul unui grup de experţi;
colectarea de informaţii cu privire la statutele şi convenţiile privind
GECT.
12 European Grouping of Territorial Cooperation (EGTC), disponibil pe
http://www.cor.europa.eu/pages/EventTemplate.aspx?view=folder&id=1ae87373-d198-4bf5-b26c-
7e9930fb813e&sm=1ae87373-d198-4bf5-b26c-7e9930fb813e
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 40/49
SECI
SECI reuneşte factori de decizie regionali pentru a discuta probleme economice
reciproce şi de mediu, prin proiecte comune, întâlniri, conferinţe şi grupuri de
proiecte organizate de către Comitetul de Agenda, care este forţa motivatoare din
spatele iniţiativei. Ordinea de zi cuprinde Comitetul Coordonatorilor Naţional SECI şi oficiali ai
guvernului din fiecare stat participant. Comitetul de Agendă este responsabil pentru identificarea
zonelor de interes comun referitoare la economia şi mediul din regiune, precum şi
propunerea listelor succinte de priorităţi pe baza de proiecte, care vor fi planificate şi puse în
aplicare.
SECI cooperează îndeaproape cu Organizaţia Naţiunilor Unite, Comisia Economică pentru
Europa (CEE / ONU), precum şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în
Europa (OSCE).CEE oferă asistenţă tehnică la SECI, precum şi expertiza necesară pentru
grupurile de proiect. Acesta reuneşte experţi din ţările membre cu experţii de la
instituţiile financiare internaţionale sub auspiciile coordonatorului.13
Coordonatorul SECI facilitează crearea de grupuri de proiect care va face recomandări specifice
de acţiune. Coordonatorul prezintă recomandările făcute de către CEE în cadrul
Comitetului Ordinea de zi şi conduce eforturile în punerea lor în
aplicare. Coordonatorul mobilizeaza, de asemenea, resurse financiare din surse bilaterale şi
multilaterale, inclusiv a sectorului privat, şi încurajează implicarea în susţinerea statelor, cum ar
fi SUA şi UE, care sunt dispuse să lucreze împreună cu SECI pentru atingerea obiectivelor sale.
State membre: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Republica
Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia şi Ungaria.
Georgia şi-a depus candidatura pentru obţinerea statutului de membru.
13SECI Services , disponibil pe http://www.secinet.org/seci/structure.php
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 41/49
State cu statut de observator permanent: Austria, Azerbaidjan, Belgia, Canada, Republica Cehă,
Franţa, Georgia, Germania, Israel, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica
Slovacia, Spania, SUA, Ucraina şi organizaţii internaţionale (European Institute for Freedom, Security and
Justice-EULEC, United Nations Mission to Kossovo-UNMIK, United Nations Development Programme-
UNDP, European Union Border Assistance Mission to Moldova and Ukraine-EUBAM), Central Asian
Regional Information and Coordination Centre-CARICC, United Nations Office on Drugs and Crime -
UNODC.
Centrul SECI este o structură de cooperare cu participare internaţională, cu statut de
misiune diplomatică pe teritoriul României. Directorul Centrului are rang de ambasador, iar
membrii instituţiei au statut diplomatic.14
Organismul executiv principal al Centrului SECI este Comitetul Comun de Cooperare
(Joint Cooperation Commitee - JCC) şi reuneşte reprezentanţi ai statelor membre din cadrul
administraţiei vamale şi poliţiei. La reuniunile JCC participă Organizaţia Mondială a Vămilor şi
INTERPOL (cu statut de consilieri permanenţi) şi observatori (state şi organizaţii
internaţionale).15
În cadrul Centrului funcţionează opt grupuri specializate de lucru pentru: combaterea
traficului de droguri - coordonat de Bulgaria; combaterea traficului de fiinţe umane - coordonat
de România; combaterea fraudei financiare şi informatice - coordonat de Republica Macedonia;
combaterea traficului de maşini furate - coordonat de Ungaria; combaterea contrabandei -
coordonat de Albania şi Croaţia; combaterea terorismului - coordonat de Turcia; asigurarea
securităţii containerelor – coordonat de Grecia; combaterea criminalităţii asupra mediului
înconjurător şi a naturii – coordonat de Ungaria.
14
Ministerul Afacerilor Externe, România şi Centrul Regional SECI pentru Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere, disponibil pe
http://www.mae.ro/node/1497
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 42/49
Avantajele Centrului SECI
Unicitatea - Centrul SECI este singura organizaţie internaţională de aplicare a legii, care reuneşte
reprezentanţi ai poliţiei şi a vamei.
Competenţă - utilizarea Centrului SECI accelerează procesul schimbului de informaţii.
Facilitatea - Acordul SECI asigură cadrul juridic necesar pentru toate tipurile de cooperare în
domeniul de aplicare a legii
Cooperare-Centrul SECI funcţionează ca o platformă pentru schimbul de experienţă şi formări
comune
Asistenta - Centrul SECI oferă sprijin logistic pentru anchete comune.
Obiective:
Crearea unui mecanism bazat pe cooperarea consolidată de aplicare a legii la nivel naţional,pentru a fi utilizat de către părţi în scopul de o sprijini reciproc, în prevenirea detectarea,
investigarea, urmărirea penală şi reprimarea criminalităţii transfrontaliere.
Acordarea de asistenţă părţilor, în scopul de a armoniza aplicarea legislaţiei în raport cu cerinţele
UE.
La 10 decembrie 2009, la Bucureşti a avut loc cea de-a 32-a reuniune a Comitetului
Comun de Cooperare (JCC) al Centrului SECI. Cu ocazia reuniunii, s-a celebrat a zecea
aniversare de la crearea Centrului SECI. De asemenea, în marja reuniunii JCC, a fost semnatăConvenţia pentru înfiinţarea Centrului Sud-Est European pentru Aplicarea Legii (Convenţia
SELEC) de către statele membre ale Centrului SECI. România este pe cale de a ratifica
Convenţia SELEC
La 7 aprilie 2011, la Bucureşti, la sediul Centrului SECI a avut loc Conferinţa de lansare
a proiectului privind implementarea Convenţiei SELEC, ocazie cu care a fost semnată declaraţia
comună privind tranziţia Centrului SECI în SELEC. 16
16 THE CONVENTION OF THE SOUTHEAST EUROPEAN LAW ENFORCEMENT CENTER (SELEC), disponibil pe
http://www.secicenter.org/m485/SELEC
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 43/49
În perioada 2007-2009, comisarul şef de poliţie Ion Gabriel Sotirescu, director general
adjunct al Direcţiei Generale pentru Combaterea Criminalităţii Organizate din Inspectoratul
General al Poliţiei Române a ocupat funcţia de director adjunct al Centrului SECI.
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 44/49
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 45/49
CAER
Consiliul interguvernamental înfiinţat în anul 1949 prin acordul semnat de Bulgaria,
Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, România şi URSS urmărea să amelioreze şi să coordonezedezvoltarea economică planificată şi integrarea ţărilor membre. Ulterior au mai fost admise
Albania (din 1949 până în 1961), Cuba (în 1972), Republica Democratică Germană (în 1950),
Mongolia (în 1962) şi Vietnam (în 1978), în calitate de membri deplini.17
După 1950, legăturile în CAER s-au mai înviorat, prin crearea antantelor regionale
internaţionale (ex. complexul Boemia-Silezia, între Polonia şi Cehoslovacia).
CAER va dezvolta acorduri multilaterale de comerţ şi de compensare, inclusiv cu ţări dinafara sistemului sovietic. Din martie 1954, CAER a fost chemat să coordoneze planurile de
investiţii pentru 1956-1960, precizate în Carta semnată de ţările membre la 13 aprilie 1960.
Partea relativă la schimburi intra-CAER - Europa atingea maximum 51% pentru URSS,
mai mult de 65% în medie pentru democraţiile populare. Deci, 30-50% cu singurul "mare frate
sovietic". După 1956 s-au revigorat relaţiile comerciale cu Occidentul şi, paradoxal, rolul CAER
s-a reactivat.
Iugoslavia a participat din anul 1964 ca membru asociat, iar China şi Coreea de Nord s-
au bucurat de statutul de observator.
Înfiinţat în mod ostentativ ca răspuns la PLANUL MARSHALL şi la integrarea economică
începută în Europa Occidentală, CAER a contribuit doar în mică măsură la dezvoltarea economică
integrată a blocului socialist până la revizuirea, în anul 1959, a statutului, care a pus un mai mare
accent pe cooperarea economică şi tehnică dintre ţările membre.CAER a promovat cooperareaeconomică în comerţul exterior şi coordonarea planurilor economice naţionale. În anul 1975 a
fost adoptat un plan de integrare multilaterală care prevedea dezvoltarea proiectelor industriale
17 http://dexonline.ro/definitie/caer
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 46/49
comune. Totuşi, pentru că toate deciziile adoptate de CAER trebuiau să fie unanime, multe dintre
planurile şi proiectele propuse au fost respinse de unele ţări membre - ca Germania de Est şi
România - care căutau să ducă o politică economică independentă şi/sau credeau că majoritatea
avantajelor de pe urma colaborării erau obţinute de URSS.
Refuzul CE de a lua parte la negocieri comerciale inter-blocuri i-a stimulat pe
membrii CAER să urmeze exemplul Iugoslaviei şi să-şi creeze legături economice individuale cu
ţările vestice. CAER a reuşit totuşi să încheie acorduri de cooperare cu Finlanda (1973), Irak
(1975) şi Mexic (1975). Odată cu revoluţiile din Europa de Est de la sfârşitul anilor '80, în luna
februarie 1991, CAER a fost desfiinţat. 18
18 Capital,Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), disponibil pe
http://www.capital.ro/definitie/termen/vezi/consiliul-de-ajutor-economic-reciproc-caer.html
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 47/49
CONCLUZII
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 48/49
BIBLIOGRAFIE
Site-uri
Capital,Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), disponibil pe
http://www.capital.ro/definitie/termen/vezi/consiliul-de-ajutor-economic-
reciproccaer.html Conferinţa Preşedinţilor Comisiilor pentru politică externă şi integrare europeană din
Parlamentele statelor participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est,disponibil pe http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=415
http://dexonline.ro/definitie/caer European Grouping of Territorial Cooperation (EGTC), disponibil pe
http://www.cor.europa.eu/pages/EventTemplate.aspx?view=folder&id=1ae87373-d198-4bf5-b26c-7e9930fb813e&sm=1ae87373-d198-4bf5-b26c-7e9930fb813e
Guvernul României,Acordul Central European de Comerţ Liber , disponibil pe http://www.worldtradelaw.net/fta/agreements/cefta.pdf Ministerul Afacerilor Externe, România şi Centrul Regional SECI pentru Combaterea Criminalităţii
Transfrontaliere, disponibil pe http://www.mae.ro/node/1497
Organization of Black Sea Economic Coorporation, disponibil pe http://www.bsec-organization.org/Pages/homepage.aspx
Ministerul Afacerilor Externe, Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră,
disponibil pe http://old.mae.ro/index.php?unde=doc&id=7277&idlnk=1&cat=3 SEECP Charter on good neighborly relations, stability, security and cooperation in
Southeastern Europe, disponibil pehttp://www.mingorp.hr/UserDocsImages/zakoniugovorieng/SEECP-Charter.pdf
SECI Services , disponibil pe http://www.secinet.org/seci/structure.php
Regional Cooperation Council (RCC) Strategy and Work Programme 2011 – 2013disponibil pe
http://www.taskforcehumancapital.info/fileadmin/documents/RCCStrategyandWorkProgramme2011-13-_finalwith_annexes.pdf
THE CONVENTION OF THE SOUTHEAST EUROPEAN LAW ENFORCEMENTCENTER (SELEC), disponibil pe http://www.secicenter.org/m485/SELEC
The European Free Trade Association, disponibil pe http://www.efta.int/ Secretariatul CEFTA , disponibil pe http://www.cefta2006.com/new-trade-topics
5/17/2018 Alte Grupari Regionale Din Euro Pa 111111111111111111111 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/alte-grupari-regionale-din-euro-pa-111111111111111111111 49/49
The Regional Coorporation Council, disponibil pehttp://www.rcc.int/pages/7/14/structure
The Role of RCC to strengthen Regional Cooperation in South East Europe, disponibil pehttp://www.ats.rs/upload/dl/Brochure,_Newsletters,_Presentations/RCC_Lidija_Topic.pdf
