Alcătuirea constructivă a clădirilor

Prof. ing. Valentina Butoi Şc. Cu cls. I-VIII”Nichita Stănescu” Baia Mare

1

C. Alcătuirea constructivă a clădirilor

1. Scurt istoric

Primele clădiri au fost făcute din materiale existente (nuiele, frunze, turbă, pietre) care puteau fi modelate sau tăiate uşor, cu unelte primitive (topoare din piatră şi cuŃite din oase ascuŃite). ConfecŃionarea uneltelor din metal (4000 î.Hr.topoare, ferăstraie şi dălŃi) au dat posibilitatea oamenilor să doboare copaci şi să-i transforme în scânduri şi grinzi care au înlocuit crengile şi nuielele, să taie piatra, cărămizile obŃinute într-un cuptor de ardere, mai rezistente decât cele uscate la soare. În Mesopotamia (azi parte a Irak-ului), meşteşugarii foloseau ca mortar bitumul, egiptenii gipsul iar grecii şi romanii var nestins. Mortarul de var se uza uşor din cauza ploii de aceea ei au folosit mai târziu mortarul de ciment (amestec din var nestins, nisip şi cenuşă vulcanică la acea vreme). Romanii au adăugat la ciment şi pietriş obŃinând betonul; astfel ei au renunŃat la blocurile de piatră solidă sau marmură, spre deosebire de greci. Pentru a acoperi betonul, ei foloseau straturi subŃiri din piatră, marmură ceramică. Aceste noi materiale au dus la dezvoltarea localităŃilor şi construcŃiilor palate, temple, monumente impresionante - piramidele Egiptului, Colosseumul din Roma dar şi drumuri (Via Apia din Roma e circulată şi azi), conducte de alimentare cu apa şi viaducte, conducte de canalizare etc.

Astăzi se folosesc materiale noi şi tehnologii moderne de construcŃie realizându-se clădiri cu forme şi dimensiuni deosebite. Betonul, sticla, oŃelul, betonul armat cu fier, be ton armat cu sticlă (se toarna betonul în cofrag de sticlă direct în poziŃia dorită), au înlocuit trept at materialele clasice piatra, mortarul şi lemnul.

Pentru a putea construi clădiri înalte, cu peste 100 de etaje şi peste 300 m înălŃime s-a folosit fie tehnica structurii cu miez (clădirea se construieşte pornind de la miez central gol pe dinăuntru, făcut din beton armat şi care adăposteşte puŃurile ascensoarelor) sau tehnica de construcŃie cu schelet de fier care susŃine întreaga construcŃie as tfel încât zidurile pot fi la fel de subŃiri şi eliminând zidurile groase.

Pentru a rezista la uragane şi cutremure, proiectanŃii aşează zgârie-norii pe fundaŃii de cauciuc care să absoarbă şocurile şi folosesc o placă mobilă uriaşă de beton(care cântăreşte cât câteva zeci de elefanŃi) instalată sub acoperiş cu contrabalans pentru a se deplasa pe nişte şine în direcŃia opusă vântului care ar putea apleca clădirea, menŃinându-i astfel echilibrul şi contracarând vibraŃiile periculoase. Forma cilind rică a clădirilor cât şi uşile turnante evită impactul periculos al peretelui plat cu vântul puternic.

O altă problemă a cladirilor înalte sunt (utilizarea lor datează din vremea vechilor greci) care trebuie să se deplaseze silenŃios şi în siguranŃă înspre şi de la etajele superioare. Ascensoarele pentru pasageri au fost introduse în anul 1850 după ce constructorul american Elisha Otis a inventat un mecanism de siguranŃă automată care prevenea prăbuşirea ascensorului în cazul ruperii cablurilor.

ÎnălŃimea clădirilor este limitată de structura solului, efectul vântului, numărul de ascensoare care să satisfacă nevoile de transport pentru multe persoane şi mărfuri. De multe ori locuinŃa e amplasată în aceeaşi clădire cu locul de muncă şi dacă adăugăm că în aceste clădiri se pot afla şi supermarket-uri, cinematografe, biblioteci, săli de sport, bazine de înot, putem spune că unii oameni parcurg toate drumurile cu liftul. Imaginea poate fi completată cu grădinile, parcurile, heliodromul am plasate pe acoperiş şi perceperea schimbării vremii de la parter, unde poate plouă, până în vârful clădirii, care poate fi scăldat în soare. Aceste “acoperişuri verzi”, în afara aspectului deosebit de plăcut, contribuie la îmbunătăŃirea calităŃii aerului, asigură răcoare şi creşterea nivelului de umiditate. Se pot amenaja, în depline condiŃii de hidroizolaŃie datorită tehnicilor moderne, atât pe acoperişurile tip terase cât şi pe

:

:

:

lifturile


2

cele înclinate. Să nu uităm că şi în Antichitate se construiau clădiri care aveau “grădini suspendate”, cum erau cele ale Semiramidei, în Mesopotamia.

Pentru ca o clădire să răspundă cerinŃelor pentru care a fost proiectată ea trebuie să satisfacă mai multe condiŃii

- de rezistenŃă- de stabilitate- igienico-sanitare- estetice şi economice

, l

care are rolul de a face legătura între sol şi construcŃie, preluând greutatea ei şi transmiŃând-o, în condiŃii normale, terenului de dedesubt. Ea se face din beton armat cu bare de oŃel. Betonul este un amestec de apă, pietriş, nisip şi ciment care se transportă cu maşini speciale cu dispozitiv rotitor de amestec, numit benă. Se toarnă în jurul armăturii din barede oŃel.

( corpul clădirii) este partea de clădire situată deasupra terenului natural, alcătuită din pereŃi, stâlpi şi planşee. De obicei, pereŃii se construiesc din din cărămidă de dife rite tipuri sau, dacă sunt pereŃi de interior, se pot face şi din panouri prefabricate. Pentru o bună finisare a clădirii, pereŃii exteriori se izolează. În acest fel, căldura din interiorul clădirii s e păstrează mai mult şi, în acelaşi timp, locatari sunt mai feriŃi de zgomotul exterior.

închide clădirea la parte superioară. El se construieşte în funcŃie de climatul specific regiunii respective. Astfel, în zonele reci unde ploile şi ninsorile sunt frecven te, acoperişurile caselor sunt foarte înclinate. Datorită pantei mari, apa de ploaie şi zăpada se scurgmai rapid. În schimb, în regiunile calde şi mai secetoase, acoperişurilesunt de tip terasă, mai ieftine şi uşor de construit. łigla sau cartonul care se pon pe acoperişurile înclinate se montează, de obicei pe un schelet de lemn, numit aşa cum se observă în figura de mai sus

sunt elemente de rezistenŃă şi circulaŃie între încăperi situate la niveluri diferite.

care au rolul de a izola clădirea faŃă de mediul exterior sunt izolaŃii termice, izolaŃii fonice (pentru zgomote), izolaŃii hidrofuge (împotriva infiltrării apelor pluviale şi subterane, izolaŃii anticorozive).

care îmbracă elementele de rezistenŃă au rolul de a proteja şi mări valoarea lor estetică

- reci (beton, mozaic, gresie) şi calde (lemn şi linoleum) sunt prevăzute la partea superioară a planşeelor şi reprezintă stratul de uzură sau circulaŃie a lor.

- zugrăveli, vopsiri, tapete ziŃ ză ă ăŃi şi ş z ş ă

Verificarea unei zugraveli cu consistenŃă bună se stabileşte prin procedeul “laba de gâscă” (scoatem degetele din soluŃie şi avem ca o pieliŃă între ele în cazul unei consistenŃe bune).

- este reprezentată de uşi şi ferestre care se pot confecŃiona din lemn, aluminiu, plastic

destinate pentru mărirea gradului de confort al clădirii şi pentru asigurarea necesităŃilor legate de unele activităŃi speciale sau de producŃie. În această categorie se includ

- instalaŃii curente - de apă potabilă şi menajeră, de canalizare, pentru evacuarea apelor uzate şi a celor pluviale(meteorice),

- instalaŃii sanitare (lavoar, chiuvetă, cada de baie, duş, vasul de closet, pişoar, bideu, porthârtie, prosop etajeră, oglindă).

D. Elemente constructive

a) Elementele de rezistenŃă indiferent de tipul c ădirii trebuie să preia greutatea construcŃiei şi să o transmită solului. Ele sunt

b) Elementele de izolaŃie

c) Elementele de finisaj

d) Elemente de instalaŃii

:

:

:

: sunt compo ii pe ba de ap sau ulei care se aplic pe pere tavane cu scopul de a le proteja i a asigura igieni area lor i de a le m ri gradul estetic.

:

FundaŃia

ElevaŃia

Acoperişul

Scările

pardoselile

Tâmplăria

şarpantă,

Elemente de rezistenta


3

- instalaŃii electrice (de lumină, de forŃă -prizele şi de curenŃi slabi -telefon, sonerie)- instalaŃii de încălzire, - instalaŃii de gaze combustibile pentru încălzirea şi prepararea hranei - instalaŃii de ventilare (elimină aerul viciat) - instalaŃii de condiŃionare a aerului ( elimină aerul viciat şi introduce aer proaspăt)- instalaŃii speciale (ascensoare, aer comprimat etc.).

Verifică-Ńi cunoştinŃele:

Tema 1. IdentificaŃi elementele constuctive ale şcolii în care învăŃaŃi. FaceŃi o fişă cu ele şi completaŃi în dreptul lor materialele din care sunt confecŃionate şi starea lor de funcŃionare.. PropuneŃi măsuri de recondiŃionare pentru cele defecte.

Tema 2. AlcătuiŃi o compunere cu tema “ Clădirea ideală”; închipuiŃi-vă că în ea vă desfăşuraŃi toate activităŃile zilnice. Ar mai fi ea ideală? ArgumentaŃi.

Tema 3. LocuiŃi la ultimul etaj al unui bloc cu acuperişul tip terasă. Ce destinaŃie i-aŃi da unei amenajări pe această suprafaŃă?


4


5

Documents

Alcătuirea constructivă a clădirilor