Aida Popa Arestarea Preventiva

7/30/2019 Aida Popa Arestarea Preventiva

http://slidepdf.com/reader/full/aida-popa-arestarea-preventiva 1/22

1

Arestarea preventiv ă

în nou l Cod de procedu r ă penal ă - 9 – 10 mai 2011 -



2

Competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi - art. 53 din Codul de procedură penală:

Judecătorul în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia soluţionează încursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice

alte sesizări privind :• Măsurile preventive;• Măsurile asiguratorii; • Măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu; • Actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege; • Încuviinţarea percheziţiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere

sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii.

• Administrarea anticipată a probelor; • Alte situaţii expres prevăzute de lege.

Competenţa judecătorului de cameră preliminară - art . 54 din Codul de procedură penală:

Verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; Verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de

către organele de urmărire penală; Soluţionează plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în

judecată; Soluţionează alte situaţii expres prevăzute de lege. În cadrul procedurii de cameră preliminară legiuitorul a reglementat în art. 348

dispoziţii referitoare la măsurile preventive în cadrul acestei proceduri.



3

Sediul materiei - arestarea preventivă - Art. 223 -

240 din Codul de procedură penală

Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii preventive,

precum şi organul judiciar care poate dispunearestarea preventivă:

Organul judiciar:• Judecătorul de drepturi şi libertăţi – în

cursul urmăririi penale;

• Judecătorul de cameră preliminară – în

procedura de cameră preliminară; • Instanţa de judecată în faţa căreia se află

cauza, în cursul judecăţii.



4

Condiţii şi situaţii - cumulative:

Din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul asăvârşit o infracţiune şi există una din următoarele situaţii:

a. Inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a sesustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a

făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

b. Inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant lacomiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau sădistrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace

materiale de probă sau să determine o altă persoană săaibă un astfel de comportament;

c. Inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămatesau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cuacesta;

d. Există suspiciunea rezonabilă că, după punerea înmişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul asăvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteştesăvârşirea unei noi infracţiuni.



5

Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi

luată şi dacă:

• Din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o

infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a

cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune

contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi

speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic

de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de

monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune

fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune

săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă

infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori

mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a

circumstanţelor de comitere a acestuia, a anturajului şi a mediului

din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor

împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa

de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol

pentru ordinea publică.



6

Propunerea de arestare preventivă a

inculpatului în cursul urmăririi penale – art. 224 din Codul de procedură penală.

Arestarea preventivă a inculpatului în

procedura de cameră preliminară şi încursul judecăţii - art. 238 din Codu l de

procedură penală.



7

Propunerea de arestare preventivă a inculpatului încursul urmăririi penale :

Legiuitorul reglementează în norme distincte: Organul judiciar pe care procurorul îl sesizează cu

propunerea de arestare preventivă numai dacă apreciazăîntrunirea condiţiilor prevăzute de lege şi în consecinţăîntocmeşte o propunere motivată de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpat cu indicarea temeiului

de drept şi împreună cu dosarul cauzei se prezintă:• Judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţacăreia i -ar reveni competenţa să judece cauza în

primă instanţă; • Judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa

corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de reţinere, locul unde s-aconstatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea.



8

Soluţionarea propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale – art. 225 din Codul de procedură penală :

Procedură – garanţii procesuale. Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat în condiţiile art. 224 alin. 2 stabileşte termenul de soluţionare a

propunerii de arestare preventivă: • data şi ora la care soluţionarea va avea loc. • inculpatul aflat în stare de reţinere:

termenul de soluţionare a propunerii trebuie fixat înainte de expirarea duratei reţinerii; ziua şi ora se comunică procurorului, care a re obligaţia de asigura prezenţa inculpatului în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi; ziua şi ora se aduc la cunoştinţa avocatului inculpatului, căruia, la cerere, i se pune la dispoziţiedosarul cauzei pentru studiu;

• inculpatul aflat în stare de libertate:

se citează pentru termenul fixat, termenul se aduce la cunoştinţa procurorului şi avocatului inculpatului, acestuia din urmă acordându-i-se, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei.

soluţionarea propunerii se face: numai în prezenţa inculpatului cu excepţia când lipseşte nejustificat, este dispărut, se sustrage ori din cauza sănătăţii, din cauză deforţă majoră sau de necesitate, nu se prezintă sau nu poate fi adus în faţa judecătorului.

• asistenţa juridică a inculpatului de către un avocat, avocat sau numit din oficiu este obligatorie în toatecazurile.

• participarea procurorului este obligatorie.• Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl audiază pe inculpatul prezent despre

fapta de care este acuzat, motivele pe care se întemeiază propunerea de arestare preventivă formulată de procuror.

• Judecătorul de drepturi şi libertăţi, înainte de a proceda la ascultarea inculpatului, îi aduce la cunoştinţă: infracţiunea de care este acuzat, dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotrivasa.



9

Legiuitorul a reglementat soluţiile asupra propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale în două norme distincte:

• admiterea propunerii (art. 226 din Codul de procedură penală)

judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că sunt întrunitecondiţiile întrunite de lege:

Admite propunerea procurorului,

Dispune arestarea inculpatului, prin încheiere motivată,

Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă petru celmulte 30 de zile, durata reţinerii nu se deduce din durata

arestării preventive, După luarea măsurii, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-adispus arestarea preventivă.

• respingerea propunerii (art. 227 din Codul de procedură penală)

judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege:

respinge prin încheiere motivată, propunerea procurorului dispune punerea în libertate a inculpatului reţinut,

dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege poate dispuneaplicarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202alin. 4 lit. b - d (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune,arestul la domiciliu).



10

Încunoştinţarea despre arestarea preventivă şi locul de deţinere aincu lpatului arestat prevent iv – art. 228 din Codul de procedură penală

Imediat după luarea măsurii arestării preventive, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţăsau de la instanţa ierarhic superioară care a dispus măsura, încunoştinţează despre aceasta: Un membru al familiei inculpatului ori o altă persoană desemnată de acesta;

Dispoziţiile art. 210 alin. 2 se aplică corespunzător (dacă persoana reţinută nu este cetăţeanromân aceasta are şi dreptul de a încunoştinţa sau de a solicita încunoştinţarea misiuniidiplomatice ori oficiului consular al statului al cărui cetăţean este, sau după caz, al unei organizaţiiinternaţionale umanitare, dacă nu doreşte să beneficieze de asistenţa autorităţilor din ţara sa deorigine, ori a reprezentanţei organizaţiei internaţionale competente, dacă este refugiat sau, dinorice alt motiv, se află sub protecţie unei astfel de organizaţii).

Efectuarea încunoştinţării se efectuează într -un proces verbal. Îndată după introducerea sa într -un loc de deţinere are dreptul de a încunoştinţa personal sau de

a solicita administraţiei locului respectiv să încunoştinţeze persoanele prevăzute la alin. 1 (unmembru al familiei ori o altă persoană desemnată de acesta, precum şi dacă persoana reţinută nueste cetăţean român se vor încunoştinţa misiunea diplomatică ori oficiul consular al statului alcărui cetăţean este sau după caz organizaţia internaţională umanitară, dacă nu doreşte săbeneficieze de asistenţa autorităţilor din ţara sa de origine ori reprezentanţa organizaţieiinternaţionale competente dacă este refugiat sau, din orice alt motiv, se află sub protecţia uneiastfel de organizaţii) despre locul unde este deţinut.

Dispoziţiile alin. 2 (dreptul inculpatului de a încunoştinţa personal sau de a solicita administraţieilocului respectiv să încunoştinţeze persoanele prevăzute la alin. 1 despre locul unde este deţinut)se aplică în mod corespunzător şi în cazul schimbării ulterioare a locului de deţinere imediat dupăproducerea schimbării.

Administraţia locului de deţinere are obligaţia de a aduce la cunoştinţa inculpatului respectivdispoziţiile alin. 2 şi 3, precum şi de a consemna într -un proces verbal modul în care s-a realizat

încunoştinţarea; Inculpatului arestat preventiv nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal

încunoştinţarea decât pentru motive temeinice, care se consemnează în procesul verbal, întocmitpotrivit alin. 4.



11

Luarea măsurilor de ocrotire în caz de arestarepreventivă în cursul urmăririi penal - art. 229 din Codul

de procedură penală

• Când măsura arestării preventive a fost luată faţă de uninculpat în a cărui ocrotire se află:

un minor

o persoană pusă sub interdicţie

o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela o persoană care, datorită vârstei, bolii sau altei cauzeare nevoie de ajutor, autoritatea competentă e încunoştinţată, de îndată, în vederea luării măsurilorlegale de ocrotire pentru persoana respectivă.

• Obligaţia de încunoştinţare revine: judecătorului de

drepturi şi libertăţi de la prima instanţă sau de la instanţaierarhic superioară care a luat măsura arestăriipreventive, modul de îndeplinire a acestei obligaţii, fiindconsemnat într-un proces-verbal.



12

Mandatul de arestare preventivă – art. 230 din Codul de procedură penală

• În baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului,

judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă sau, după caz, de lainstanţa ierarhic superioară, emite de îndată mandatul de arestare preventivă. • Dacă prin aceeaşi încheiere s-a dispus arestarea preventivă a mai multor

inculpaţi, se emite câte un mandat pentru fiecare dintre ei. • In mandatul de arestare preventivă se arată: instanţa din care face parte

judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus luarea măsurii arestăriipreventive; b) data emiterii mandatului; c) numele, prenumele şi calitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi care a emis mandatul; d) datele de identitate

ale inculpatului; e) durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă ainculpatului cu menţionarea datei la care încetează; f) arătarea faptei de careeste acuzat inculpatul, cu indicarea datei şi locul comiterii acesteia, încadrarea juridică, infracţiunea şi pedeapsa prevăzută de lege; g) temeiurile concrete careau determinat arestarea preventivă; h) ordinul de a fi arestat inculpatul; i)indicarea locului unde va fi deţinut inculpatul arestat preventiv; j) semnătura judecătorului de drepturi şi libertăţi; k) semnătura inculpatului prezent iar în cazul în care acesta refuză să semneze, se va face menţiune corespunzătoare înmandat.

• Când mandatul de arestare a fost emis după ascultarea inculpatului, judecătorulcare a emis mandatul înmânează un exemplar acestuia persoanei arestate şiorganului de poliţie; dacă persoana vătămată a solicitat înştiinţarea sa privindeliberarea în orice mod a persoanei arestate, judecătorul care a emis mandatulconsemnează aceasta într -un proces verbal, pe care îl predă organului depoliţie;

• Organul de poliţie predă exemplarul original al mandatului de arestare preventivăşi procesul-verbal prevăzut la alin. 5 administraţiei locului de deţinere.



13

Executarea mandatului de arestare preventivă emis în lipsaincu lpatu lu i – art. 231 din Codul de procedură penală

Când măsura arestării preventive a fost dispusă în lipsa inculpatului, două exemplare

originale ale mandatului emis se înaintează organului de poliţie în vederea executării; Organul de poliţie procedează la arestarea persoanei arătate in mandat, căreia îi predă un

exemplar al acesteia, după care o conduce în cel mult 24 de ore la judecătorul de drepturi şilibertăţi care a dispus măsura arestării preventive sau, după caz, la judecătorul de camerăpreliminară ori completul la care se află spre soluţionare dosarul cauzei;

În vederea executării mandatului de arestare preventivă, organul de poliţie poate pătrunde îndomiciliul sau reşedinţa oricărei persoane fizice, fără învoirea acesteia, precum şi în sediuloricărei persoane juridice, fără învoirea reprezentantului legal al acestuia, dacă există indiciitemeinice din care să rezulte bănuiala rezonabilă că persoana din mandat se află îndomiciliul sau reşedinţa respectivă.

În cazul în care arestarea preventivă a inculpatului a fost dispusă în lipsă, din cauza sănătăţii,din cauză de forţă majoră sau stare de necesitate, inculpatul este prezentat, la încetareaacestor motive, judecătorului de drepturi şi libertăţi care a luat măsura ori, după caz,

judecătorului de cameră preliminară sau completul la care se află spre soluţionare dosarulcauzei.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi procedează la audierea inculpatului conform art. 225 alin. 7şi 8 (despre fapta de care este acuzat şi motivele pe care se întemeiază propunerea dearestare, cu aducerea la cunoştinţă a infracţiunii de care este acuzat şi a dreptului de a nuface nicio declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa), în

prezenţa avocatului şi, evaluând declaraţia inculpatului în contextul probelor administrate şi almotivelor avute in vedere la luarea măsurii, dispune prin încheiere, după audierea concluziilor procurorului, confirmarea arestării preventive şi a executării mandatului ori, după caz, încondiţiile prevăzute de lege, revocarea arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu una dinmăsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. 4 lit. b – d şi punerea în libertate a inculpatului,dacă nu e arestat în altă cauză.



14

Negăsirea persoanei prevăzute în mandatul de arestarepreventiv – art. 232 din Codul de procedură penală

Când persoana menţionată în mandatul de arestare preventivă nu a

fost găsită, organul de poliţie însărcinat cu executarea mandatului încheie un proces verbal prin care constată aceasta şi înştiinţează judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura arestăriipreventive, precum şi organele competente pentru darea în urmărire şi în consemn la punctele de trecere a frontierei.

Durata arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi

penal art. 233 din Codul de procedură penală

durata arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi 30 de zile, în afară de cazul când este prelungită în condiţiile legii;

termenul mai sus menţionat curge de la data punerii în executare amăsurii faţă de inculpatul arestat preventiv;

când o cauză este trecută pentru continuarea urmăririi penale de laun organ de urmărire la altul, arestarea preventivă dispusă sauprelungită anterior rămâne valabilă, iar durata arestării preventivese calculează potrivit dispoziţiilor alin. 1 şi 2.



15

Prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale – art.234 din Codul de procedură penală:

Arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită sub două condiţii alternative dacă: • temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de

libertate a inculpatului;• există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii.

Prelungirea arestării preventive se poate dispune numai la propunerea motivată aprocurorului care efectuează sau efectuează urmărirea penală.

Organul judiciar care poate dispune prelungirea arestării preventive în cursul urmăririipenale este:• judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să-l

judece cauza în primă instanţă;

• judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în acărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşireainfracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmitpropunerea;

• Dacă arestarea preventivă a fost dispusă iniţial de către un judecător de drepturi şi judecăţi de la instanţă celei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primăinstanţă, prelungirea acestei măsuri se poate dispune numai de un judecător dedrepturi şi libertăţi de la instanţa competentă în momentul soluţionării propunerii deprelungire sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie

se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii, ori sediulparchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea;• Când în aceeaşi cauză se găsesc mai mulţi inculpaţi arestaţi, pentru care durata

arestării preventive expiră la date diferite, procurorul poate sesiza judecătorul dedrepturi şi libertăţi cu propunerea de prelungirea a arestării preventive pentru toţiinculpaţii.



16

Procedura prelungirii arestării preventive în cursul urmăririipenale – art. 235 din Codul de procedură penală:

Propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei sedepun la judecătorul de drepturi şi libertăţi:

• Cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive; • Acesta fixează termen pentru soluţionarea propunerii arestării preventive

înainte de expirarea măsurii: Ziua şi ora se comunică procurorului, care are obligaţia de a

asigura prezenţa în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi ainculpatului arestat preventiv;

Avocatul inculpatului este încunoştinţat şi i se acordă, la cerere,

posibilitatea de studia dosarul cauzei.• Inculpatul este ascultat asupra tuturor motivelor pe care se întemeiazăpropunerea de prelungirea a arestării preventive, în prezenţa unui avocat,ales sau numit din oficiu.

• În cazul în care inculpatul arestat preventiv se află internat în spital şi dincauza stării sănătăţii nu poate fi adus în faţa judecătorului de drepturi şilibertăţi, sau când, din cauză de forţă majoră ori stare de necesitate,deplasarea sa nu este posibilă, propunerea va fi examinată în lipsainculpatului, dar numai în prezenţa avocatului acestuia, căruia i se dăcuvântul pentru a pune concluzii.

Participarea procurorului este obligatorie. Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra propunerii de prelungire a

arestării preventive înainte de expirarea duratei acesteia.



17

Legiuitorul a reglementat soluţiile supra propunerii de prelungire aarestării preventive în cursul urmăririi penale în două norme

dist incte:

Admiterea propunerii (art. 236 din Codul de procedură penală): Judecătorul de drepturi şi libertăţi dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile

prevăzute de lege:• Admite propunerea procurorului;• Dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului, prin încheiere motivată; • Prelungirea arestării se poate dispune pentru o durată de cel mult 30 de zile; • Poate acorda în cursul urmăririi penale şi alte prelungiri, fiecare neputând depăşi

30 de zile, dispoziţiile alin. 1 aplicându-se în mod corespunzător; • Durata totală a arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale nu

poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de 180 de zile. Respingerea propunerii (art. 237 din Codul de procedură penală):

Judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că nu sunt întrunite condiţiileprevăzute de lege:

• Respinge, prin încheiere motivată, propunerea procurorului;

• Dispune punerea în libertate a inculpatului la expirarea duratei acesteia, dacă nueste arestat în altă cauză,

• Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, judecătorul de drepturi şi libertăţipoate dispune înlocuirea arestării preventive cu una dintre măsurile preventiveprevăzute la art. 202 alin. 4, lit. b – d (controlul judiciar, controlul judiciar pecauţiune, arestul la domiciliu).



18

Legiuitorul a reglementat într-o singură normă arestarea preventivă ainculpatului în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii (art. 238din Codul de procedură penală).

Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă în procedura de camerăpreliminară şi în cursul judecăţii de către: Judecătorul de cameră preliminară sau Instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, din oficiu ori la propunerea

motivată a procurorului, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile, pentruaceleaşi temeiuri şi în aceleiaşi condiţii ca şi arestarea preventivă dispusăde către judecătorul de drepturi şi libertăţi în cursul urmăririi penale.

Dispoziţiile art. 225 (soluţionarea propunerii de arestare preventivă în cursul

urmăririi penale), art. 226 (admiterea propunerii de arestare preventivă încursul urmăririi penale) şi art. 228 – 232 (încunoştinţarea despre arestareapreventivă şi locul de deţinere a inculpatului arestat preventiv, luareamăsurilor de ocrotire în caz de arestare preventivă în cursul urmăririipenale; mandatul de arestare preventivă; executarea mandatului dearestare preventivă emis în lipsa inculpatului; negăsirea persoaneiprevăzute în mandatul de arestare preventivă) se aplică în modcorespunzător.

În cursul judecăţii arestarea preventivă a inculpatului se poate dispune de cătreinstanţa de judecată în compunerea prevăzută de lege.

Faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv în aceeaşi cauză, încursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, sepoate dispune din nou această măsură numai dacă au intervenit temeiuri noicare fac necesară privarea sa de libertate.



19

Durata maximă a arestării preventive a inculpatului în cursul judecăţii în primă instanţă – art. 239 din Codul de procedură

penală:

În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestării preventivea inculpatului:• Nu poate depăşi un termen rezonabil şi• Nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de

lege pentru infracţiunea care face obiectul sesizării instanţei de

judecată. • În toate cazurile, durata arestării preventive în primă instanţă nupoate depăşi 5 ani.

• Termenele prevăzute mai sus curg de la data sesizării instanţei de judecată, în cazul când inculpatul se află în stare de arest preventivsau de la data punerii în executare a măsurii, după sesizarea

instanţei de judecată, când faţă de acesta s-a dispus arestareapreventivă în procedura de cameră preliminară, în cursul judecăţiisau în lipsă.

• La expirarea termenelor mai sus menţionate, instanţa de judecatăpoate dispune luarea unei alte măsuri preventive, în condiţiile legii.



20

Tratamentul medical sub pază permanentă - art. 240 din Codul de procedură penală:

În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată căcel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fitratată în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale aPenitenciarelor, administraţia locului de deţinere dispuneefectuarea tratamentului sub pază permanentă, în reţeauamedicală a Ministerului Sănătăţii.

Motivele care au determinat luarea acestei măsuri suntcomunicate de îndată procurorului, în cursul urmăririi penale,sau instanţei de judecată, în cursul judecăţii.

Timpul în care inculpatul este internat sub pază

permanentă, conform alin. 1, intră în durata arestăriipreventive.



21

În conţinutul Secţiunii a 8 -a, Capitolu l I , Tit lul V, din Codu l de procedură penală sunt reglementate dispoziţii speciale privind măsurile preventive aplicate minorilor. Arestarea preventivă a inculpatului minor poate fi dispusă în mod

excepţional, numai dacă efectele pe care privarea de libertate le-ar

avea asupra personalităţii şi dezvoltării acestuia nu suntdisproporţionate faţă de scopul urmărit în luarea măsurii; La stabilirea duratei pentru care se ia măsura arestării preventive se

are în vedere vârsta inculpatului de la data când se dispune asupraluării, prelungirii sau menţinerii acestei măsuri.

Când s-a dispus arestarea preventivă a unui minor, încunoştinţareaprevăzută la art. 210 (încunoştinţarea despre reţinere) şi art. 228

(încunoştinţarea despre arestarea preventivă şi locul de deţinere) seface în mod obligatoriu, şi către reprezentantul legal al acestuia, sau,după caz, către persoana în îngrijirea ori supravegherea căreia se aflăminorul; despre acesta, şi despre locul de deţinere a minorului este

încunoştinţat şi serviciul de probaţiune de pe lângă instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Legiuitorul a reglementat într-o normă distinctă de trimitere, condiţiilespeciale de executare a arestării preventive dispuse faţă de minori (art.

244 din Codul de procedură penală): • Regimul special de detenţie al minorilor, în raport cu particularităţile

vârstei, astfel încât măsurile preventive luate faţă de aceştia să nuprejudicieze dezvoltarea lor fizică, psihică sau morală, va fi stabilitprin legea privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse deorganele judiciare în cursul procesului penal.



22

Mulţumim pentru atenţie !

Documents

Aida Popa Arestarea Preventiva