a Judetului Bistrita NASAUD

  • View
    280

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of a Judetului Bistrita NASAUD

  • 8/2/2019 a Judetului Bistrita NASAUD

    1/15

    Prezentarea judetului Bistrita-Nasaud

    Judetul Bistrita-Nasaud este situat n nordul Romniei, n partea de nord-esta Transilvaniei,ntre paralelele 4648 si 4737 latitudine nordica si meridianele2327 si 2536 longitudine estica si se nvecineaza cu judetele Cluj la vest,

    Mures la sud, Suceava n est si Maramures la nord (vezi figura 1), constituinduna din unitatile administrativ-teritoriale ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.

    Fig. 1

    Suprafata judetului este de 5.355 km, reprezentnd 2,24% din suprafatatarii si 15,68% din suprafata Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest km singlobeaza zona de contact a Carpatilor Orientali cu Podisul Transilvaniei,respectiv bazinul superior al Somesului Mare cu afluentii sai , precum si omica portiune din bazinul mijlociu al Muresului

    Resedinta judetului este municipiul Bistrita, a carui prima atestaredocumentara este datata din anul 1264, fiind un vechi burg german si un

  • 8/2/2019 a Judetului Bistrita NASAUD

    2/15

    valoros centru istoric, avand o populatie de 81.467 locuitori. Alte centreurbane importante ale judetului sunt: Nasaud avnd 10.639 locuitori,Beclean, un oras monoindustrial cu 10.930 locuitori, Sngeorz-Bai, statiunebalneoclimaterica pentru boli gastrice n care locuiesc 10.224 locuitori si undese gasesc importante izvoare de apa minerala.

    Pe suprafata judetului se gasesc 53 de comune dintre care cele maiimportante sunt: Maieru 7.363 locuitori, Feldru 7.067 locuitori, PrunduBrgaului 6.408 locuitori, Tiha Brgaului 6.295 locuitori, Teaca 6.039locuitori, Lechinta 6.024 locuitori, Nimigea 5.535 locuitori, JoseniiBrgaului 5.078 locuitori, Rebrisoara 4.704 locuitori.

    Repere istorice

    ncepnd cu secolul al XII-lea istoria romnilor din aceasta zona areputernice interferente cu istoria germanilor care au venit aici adusi de regiiarpadieni, precum si cu istoria Ungariei si mai trziu a Imperiului Austro-Ungar. Pe timpul acestui imperiu n zona Bistrita si a Nasaudului s-au formatregimentele graniceresti din populatia autohtona, care aveau sarcina de aconstitui o pavaza a imperiului pentru partea estica a acestuia si care s-aubucurat de anumite privilegii din partea mparatesei Maria Tereza.La Bistrita,poetul Andrei Muresanu a compus Desteapta-te romneimnul de astazi alRomniei, fapt pentru care exista n municipiu o casa municipala muzeudedicata acestui mare patriot romn, precum si o impunatoare statuie a lui

    aflata n centrul municipiului, unde se celebreaza n fiecare an principaleleevenimente comemorative nationale.

    De-a lungul istoriei, municipiul Bistrita a facut trecerea de la burg german laoras industrial.n prezent, municipiul Bistrita detine o platforma industrialacu potential nsemnat, o retea comerciala considerabila si detine atractiituristice att pentru vizitatorii romni ct si pentru cei straini.

    Judetul Bistrita-Nasaud a daruit tarii o seama de personalitati marcante,dintre care i amintim pe George Cosbuc, Andrei Muresanu, Liviu Rebreanu,Grigore Moisil, Ion Pop Reteganu.

    Institutiile cheie ale judetului sunt Prefectura Bistrita, Consiliul Judetean(figura 2.a.),CCIA Bistrita-Nasaud (figura 2.b.), Primaria si Consiliul LocalBistrita (figura 2.c.).

    Fig. 2

  • 8/2/2019 a Judetului Bistrita NASAUD

    3/15

    Repere geografice (relief, clima, retea hidrografica,resurse naturale si minerale)

    Relieful judetului Bistrita-Nasaud este unul dintre principalii factori, carecontribuie n mod nemijlocit la geneza si desfasurarea fenomenelorhidrologice. Influentele lui sunt directe prin gradul de fragmentare, energiareliefului, masivitatea, pante si indirecte prin crearea zonalitatii verticale aumiditatii.

    Teritoriul judetului Bistrita-Nasaud prezinta un relief variat si complex, dispussub forma unui amfiteatru natural cu deschidere n trepte catre PodisulTransilvaniei, conturndu-se trei zone de relief:

    Zona montana (figura 3) strajuieste judetul n partea de nord si estntinzndu-se pe 1/3 din suprafata judetului si cuprinde o cununa de muntidin arcul Carpatilor Orientali, grupa nordica si mijlocie, n care intra:

    - Muntii Tiblesului, la nordul judetului, cu naltimi de pna la 1.800 m (Vf.Magura Tiblesului 1.842 m), alcatuiti din formatiuni vulcanice noi, de vrstaneogena asociate cu formatiuni sedimentare. Fragmentarea puternica a

    acestor munti a dus la formarea a numeroase vai si ulucuri depresionare, careau favorizat dezvoltarea unei retele hidrografice bogate;

  • 8/2/2019 a Judetului Bistrita NASAUD

    4/15

    Fig.3

    - Muntii Rodnei, desfasurati n partea de nord-est a judetului pe osuprafata de 1300 km, constituie un masiv format din sisturi cristaline cuforme greoaie, larg ondulate, cu vai adnci, putin accesibile. Cel mai nalt vrfdin masivele muntoase din judet l reprezinta Ineul 2.280 m. n partea desud si de est a Muntilor Rodnei apar formatiuni sedimentare paleogene sineogene, alcatuite din marne, gresii si conglomerate, imprimnd reliefului depe versantul stng al Somesului Mare, o serie de trasaturicaracteristice.Contactul dintre cristalin si sedimentarul transgresiv a favorizatnasterea a numeroase vai subsecvente, nseuari largi, bazinete si ulucuridepresionare;

    - Muntii Brgaului, de origine vulcanica, amplasati n partea de est a judetului prezinta numeroase neckuri si dykuri, care strabat cuverturasedimentara. Acestia sunt munti cu naltimi mai mici, cel mai nalt vrf fiindHeniul Mare 1.410 m. Se observa un aspect divergent al retelei hidrografice,precum si unele modificari ale cursurilor de ape impuse de alternanta dintre

    rocile sedimentare si cele eruptive ;

    - Muntii Calimani, aflati la sud de Muntii Brgaului au aparut ca urmarea intensei activitati vulcanice neogene si a liniilor de fractura produse ntrecristalinul Carpatilor Orientali si depresiunea Transilvaniei si sunt alcatuiti dindoua unitati: una a suprastructurilor vulcanice si una vulcanogen-sedimentara. Cel mai nalt vrf al Calimanilor, din judetul Bistrita-Nasaud esteBistriciorul;

    Zona dealurilor ocupa partea centrala, de sud si de vest a judetului nproportie de 2/3 din suprafa ta sa si apar ca unitati bine individualizate, cumar fi:

    - Dealurile Nasaudului dealuri cu structura monoclinala, faliataputernic, fragmentata cu creste si suprafete structurale etajate, unde seregaseste vrful Magura a carui altitudine masoara 858 m;

    - Dealurile Bistritei la sud de primele, cu trei bazinete depresionareBudacul, Livezile-Bistrita si Dumitra;

  • 8/2/2019 a Judetului Bistrita NASAUD

    5/15

    - Piemontul Calimanilor, la sud de Dealurile Bistritene, aflat la periferiavestica a Muntilor Calimani. Acesta s-a format n urma actiunii de eroziune siacumulare a apelor curgatoare, ce aveau izvoarele n zona vulcanica;

    - n partea de sud a Piemontului Calimanilor se dezvolta CulmeaSieului, avnd ca limita vestica Valea Dipsei. Culmea Sieului este constituita

    din conglomerate tortoniene, n care apar cute diapire smburi de sare;

    Zona de campie -spre vest este evidentiata o alta unitate morfostructurala sianume asa zisa Cmpia Transilvaniei, de fapt o unitate de coline nalte, culimita la nord a rului Somesul Mare, n sud Valea Muresului, iar la estinterfluviul Sieu-Teaca si Valea Sieului;

    Zona de cmpie, cu naltimi de 500 600 m, cu formatiuni de vrsta miocena:marne, argile, tufuri, cu intercalatii de gresii si nisipuri, unde sunt cantonatezacaminte de gaz metan. n aceasta regiune, vaile sunt largi, adnci, faraterase, cu aspect de culoar, cu versanti degradati, albiile majore sunt puternicaluvionate;

    - Culmea Breaza, avnd o altitudine de 975 m;

    Zona de lunca nsoteste cursurile principalelor ruri, n special al SomesuluiMare si al afluentilor sai, reprezentnd circa 3% din suprafa ta judetului.

    Teritoriul judetului este brazdat de o retea hidrografica bine reprezentata acarei lungime totala nsumeaza aproximativ 3.030 km si se axeaza pe ctevaruri principale (Somesul Mare, Sieu, Bistrita), cu obrsia n zone cuumiditate bogata, al caror regim este n slaba masura influentat de afluenti.

    Afluentii principali ai rului Somesul Mare sunt: Aniesul, Cormaia, Rebra,

    Salauta, Ilisua, Valea Mare (afluenti de dreapta), Ilva cu Lesu, Sieul cuBudacul, Bistrita si Dipsa, precum si Melesul din Cmpia Transilvaniei(afluenti de stnga)

    Afluentii Somesului Mare au un caracter permanent, exceptie facnd rulSieu, tronson izvor Sieut, Dipsa, tronson izvor pna la Chirales, ValeaLechinta, Melesul, pna la Rusu de Jos.

    Cauzele care duc la regim semipermanent sunt anii excesiv de secetosi, maiales perioada iunie septembrie, perioada cu precipitatii reduse n zona decmpie, n combinatie cu o evaporare ridicata si cu epuizarea pnzei freaticesubterane.

    Densitatea retelei hidrografice cu regim permanent de curgere este de 0,6km/km valoare maxima.

    Debitul de apa mediu multianual specific variaza pe teritoriul judetului ntre25 l/s/km la peste 1.600 m altitudine si 2,0 l/s/km n zona coliniara dinvest.

  • 8/2/2019 a Judetului Bistrita NASAUD

    6/15

    Pe ntreg cuprinsul judetului, lacurile naturale sunt prezente doar n zonaMuntilor Calimani si Rodnei si sunt de origine glaciara.

    Singura amenajare care are resurse si functiuni privind asigurarea apei esteColibita (vezi figura 4 ). Amenajarea se gaseste n exploatarea CompanieiNationale Apele Romne S.A., iar pe plan judetean la Sistemul de

    Gospodarire a Apelor Bistrita-Nasaud.

    Fig.4

    Din amenajare se face alimentarea cu apa a localitatilor din aval, existndposibilitatea ca n sectiunea Bistrita sa se asigure un debit suplimentar de 3,8mc/s.Acumularea Colibita are un volum de 75,12 milioane m la NNR 797,45 m.

    Lungimea lacului este de 7.400 m, iar latimea maxima de 1.100 m.

    Acumularea Colibita este singura resursa de apa cu potential,

Search related