47

5. Solul 5.1. Introducere

Pe teritoriul judeţului Covasna se găsesc o gamă variată de soluri, această diversitate rezultând din acţiunea complexă exercitată de condiţiile litologice, formele de relief, factori hidrogeologici, hidrologici precum şi cei topoclimatici.

Astfel, la o altitudine de peste 1500m, sub pădurile de molid se întâlnesc solurile montane brune podzolice, care se caracterizează printr-o aciditate ridicată şi un conţinut mare de materie organică. O altă categorie de soluri o reprezintă solurile brune şi brune acide de pădure acestea având o răspândire mai mare în munţii Baraolt, dar apar insular şi în munţii Bodoc, Vrancei şi Întorsurii. Aceste soluri s-au format în condiţiile unui climat rece şi umed, sub păduri de fag, gorun sau amestec. Se remarcă o repartiţie diferenţiată a solurilor din această grupă, astfel pe versanţii cu o pantă mai accentuată întâlnim soluri brune acide, în timp ce pe versanţii cu pante mai domoale se găsesc soluri cu caractere podzolice evidente.

Cea mai mare extindere pe judeţ o reprezintă solurile brune şi argiloiluviale podzolice, aceste soluri le întâlnim în special pe culmile largi şi joase, precum şi pe versanţii slab înclinaţi ai munţilor Întorsurii, Vrancei, Nemira, Bodoc şi Baraolt. De asemenea aceste soluri se găsesc şi pe relieful depresionar unde acoperă în întregime zona piemontană, şi o parte din terasele Oltului şi Râului Negru, ele fiind caracteristice etajului de pădure în care predomină stejarul, gorunul şi uneori în amestec cu fagul. O parte din aceste soluri sunt folosite pentru culturi de cartofi, secară, orz, ovăz, pajişti şi fâneţe naturale.

O altă categorie de soluri o reprezintă cernoziomurile levigate sau prataziomurile, care se întâlnesc îndeosebi în jurul oraşului Tîrgu Secuiesc, Câmpu Frumos. Aceste soluri se caracterizează printr-un conţinut ridicat de humus şi de substanţe nutritive, fiind pretabile pentru cultura sfeclei de zahăr, cartofi şi plante furajere.

Partea cea mai joasă a judeţului este ocupată de solurile hidromorfe cu subgrupele soluri gleice, humico gleice şi turbele eutrofe, acestea prezintă un grad redus de fertilitate şi un exces de umiditate în special în perioadele ploioase ale anului, de aceea sunt utilizate în special pentru păşuni şi fîneţe.

Un alt tip de soluri, întâlnit pe o suprafaţă de aproximativ 18 km2, în apropierea localităţii Reci o reprezintă nisipurile nesolificate, menţionate în literatura de specialitate de “Dunele de la Reci “. Fixarea acestor nisipuri s-a făcut cu plantaţii de pin, arini, mesteceni, iar pe supafeţe relativ restrânse se cultivă cartoful şi secara.

5.2. Fondul funciar

5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe.

Suprafaţă totalã a judeţului Covasna este de 370.980 ha, din care 186289 ha o reprezintă terenurile agricole,165183 ha reprezintă pădurile, iar suprafaţa de 184691 ha o reprezintă terenurile neagricole.

La 31.12.2006, suprafaţa agricolă a judeţului este de 186289 ha, iar tendinţa este pe cât posibil ca această suprafaţă să rămână cu aceiaşi destinaţie. Tabel 5.2.1-1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Covasna, în perioada 1999-2007

Nr. crt

Categoria de

folosinţã

Suprafaţa (ha)

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1. Arabil 86331 86331 86331 86331 86331 83785 83787 83428

2. Păşuni 65009 65009 65009 65009 65009 60862 60727 60941

48

3. Fâneţe şi pajişti naturale

33814 33814 33814 33814 33814 40617 40731 40906

4. Vii 0 0 0 0 0 0 0 0

5. Livezi 262 262 1262 1262 1262 1025 1044 1014

TOTAL AGRICOL

186415 186416 186416 186416 186416 186416 186289 186289

Notă: Date primite de la oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară- cu menţiunea ca pentru anul 2007 datele definitive se vor finaliza la 15.03.2008

În ceea ce priveşte repartiţia terenurilor agricole pe grupe de proprietari, cea mai mare parte se află în proprietate privată după cum urmează: Tabel 5.2.1-2 Repartiţia terenurilor pe grupe de proprietari

Nr.crt.

Grupe de proprietari

Arabil-ha

Păşuni-ha

Fîneţe-ha

Vii-ha Livezi-

Ha

Total agricol-

ha

1 Proprietate publică-total

1080 3976 436 0 2 5494

2

Proprietate privată-total

Din care-proprietate

privată persoane fizice

82032 53743 40374 0 1012 177161

80731 17651 38364 0 1010 137756

Având în vedere condiţiile pedoclimatice favorabile pentru cultura de cartofi, aceasta deţine ponderea privind ocuparea terenurilor agricole, urmată fiind de cerealele paioase şi sfecla de zahăr. Tabel 5.2.1-2.Dinamica şeptelului în perioada 1999-2007 în judeţul Covasna ,

Nr. crt.

Categorii de animale

Efective (nr. de capete)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

1. Bovine total 44651 45900 48495 44830 47515 48122 48231 44893

2. Vaci lapte 23615 23778 23887 26619 25044 25354 27526 26040

3. Alte bovine (bubaline)

77 98 54 36 54 46 48 0

4. Ovine total 136607 134100 126415 140231 132965 158720 157284 164045

5. Caprine 3211 3095 2904 4029 5170 9810 11320 12505

6. Porcine 87728 92300 101136 77315 83804 79717 75519 63360

7. Păsări total 555883 573900 434003 377710 691045 783352 606600 479395

8. Găini ouătoare 312638 346531 229858 258710 390350 358520 276000 267194

9. Cabaline 11800 12400 12440 13190 13435 13541 13598 15091

10. Animale blanã 25370 23840 30320 29740 27322 26300 18420 0

Din tabelul prezentat se observă o uşoară creştere a efectivelor de ovine şi caprine,

iar la efectivele de bovine şi porcine se constată o scădere substanţială a acestora.

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor.

5.3.1. Îngrăsăminte În agricultură, în vederea realizării unor producţii cantitative şi calitative superioare, atât marii producători cât şi micii producători agricoli au executat şi lucrări

49

de fertilizare a terenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organice cât şi îngrăşăminte chimice.

Dejecţiile animaliere prin conţinutul lor de elemente chimice, au un rol important în nutriţia plantelor şi influenţează favorabil însuşirile solului şi implicit producţia agricolă. Aplicate în cantităţi excesive îngrăşămintele naturale pot influenţa negativ unele însuşiri ale solului cum ar fi permeabilitatea şi aciditatea solului. De asemenea, şi îngrăşămintele chimice folosite neadecvat pot avea efecte poluante. Astfel azotatul de amoniu folosit o perioadă îndelungată şi în cantităţi mari poate determina acidifierea solului şi în acelaşi timp apariţia nitraţilor şi nitriţilor în apă şi în plante. Din informaţiile deţinute, pe raza judeţului nostru nu există suprafeţe de teren agricol care să fie afectate de utilizarea necorespuzătoare a îngrăşămintelor, întrucât aceste lucrări se efectuează sub directa coordonare a specialistului agricol din cadrul consiliilor locale comunale.

Situaţia utilizării îngrăşămintelor, pe tipuri şi cantităţi este prezentată în tabelul următor Tabelul 5.3.1.-1Îngrăşaminte chimice utilizate în anul 2007

Anul Îngraşaminte chimice folosite-tone subst.activă N+P2O5+k2O-

kg/ha

N P2O5 K2O Total arabil agricol

2007 3981 1797 283 6061 169 115

Pe lângă fertilizarea chimică, pe terenurile agricole s-au administrat şi îngrăşăminte organice, aceste fertilizări realizându-se în special pe terenurile agricole proprietate privată a persoanelor fizice, iar îngrăşămintele organice provin din propria lor gospodărie, din această cauză nu deţinem date privind cantităţile de deşeuri organice administrate. 5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) De asemenea, în anul 2007 au fost executate acţiuni de protecţia plantelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor precum şi a buruienilor. S-au utilizat produse fitosanitare din grupele III şi IV de toxicitate. Din datele primite de la DADR- Covasna s-au utilizat produse fitosanitare astfel: -insecticide-acaricide pe o suprafaţă de 20.120ha -fungicide - pe o suprafaţă de 48.850ha -erbicide - pe o suprafaţă de 36.620ha Pentru protecţia plantelor s-au utilizat numai pesticide omologate în ţară, tratamentele făcându-se mecanizat, sub îndrumarea specialistului agricol, care stabilişte tipul, cantitatea de pesticid şi epoca de aplicare a acestora.

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice În ceea ce priveşte utilizarea dejecţiilor animaliere în fertilizarea terenurilor

agricole, putem menţiona că s-au utilizat în mod judicios, cu respectarea celor mai bune tehnici agricole. Totuşi, punctiform putem vorbi de soluri afectate de depozitarea dejecţiilor animaliere, aceste terenuri fiind localizate în zona fostelor CAP-uri şi IAS-uri, mai precis în zona de depozitare a gunoiului de grajd rezultat din sectorul zootehnic. Aceste suprafeţe sunt relativ mici. De asemenea, o altă sursă de poluare cu reziduuri zootehnice provine de la SC.Suinprod Let- SA –Complex de creşterea şi îngrăşarea porcilor, unde apele uzate evacuate în Râul Negru, sunt insuficient epurate prezentând depăşiri ale CMA la majoritatea indicatorilor.

50

5.3.4.Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/ agricole În judeţul Covasna au fost amenajate 3 sisteme de irigaţii prin aspersiune -

Moacşa Pădureni, Brateş şi Câmpul Frumos, pe o suprafaţa totală de 4789 Ha. Din aceste trei sisteme de irigaţii în stare de funcţiune se află numai sistemul Cîmpu Frumos, celelalte două sunt într-un stadiu avansat de degradare, asta şi datorită faptului că nu au existat solicitări din partea producătorilor agricoli din zona, cât şi a lipsei de interes a celor care administrează aceste sisteme.

De asemenea, pe teritoriul judeţului au fost executate în anii ’80 lucrări de combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de 8078 ha, din care 7842 ha este teren agricol.

O altă categorie de terenuri sunt cele afectate de excesul de umiditate:

-16600 ha afectate de stagnarea apei

-22849 ha afectate de apa freatică

3432 ha aflate în zone inundabile De-a lungul timpului au fost executate lucrări de drenaj pe 6208 ha teren

agricol, precum şi lucrări de desecare pe o suprafaţă de 37702 ha, din care agricol 35534 ha. Din verificările făcute pe teren s-a constatat faptul că aceste lucrări nu sunt întreţinute corespunzător, majoritatea canalelor de desecare fiind colmatate şi pline de vegetaţie lemnoasă.

În general, în ultimii ani, lucrări de îmbunătăţiri funciare şi de ameliorare a solurilor s-au făcut pe suprafeţe relativ mici. În anul 2007 s-au recepţionat lucrările de ameliorare pentru perimetrul ‚’’Apa Roşie’’, pe o suprafaţă de 85,32 ha.

5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial

Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) în zona Baraolt

Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) în zona Tg.Secuiesc

Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) în zona Covasna

Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) în zona Sf.gheorghe

Parametrul statistic

Pb Cu Zn Cd

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

Concentraţie medie

142.99 71.49

19.26

28.90

65.33

57.64

0 0

Parametrul statistic

Pb Cu Zn Cd

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

Concentraţie medie

0 0

35.32

41.74

58.92

46.11

0 0

Parametrul statistic

Pb Cu Zn Cd

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

Concentraţie medie

71.49

0

41.74

35.32

32.03

44.83

0 0

51

Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) în zona Int.Buzăului

5.5. Monitorizarea calităţii solului 5.4. Calitatea solurilor 5.4.1. Repartitia solurilor pe clase de calitate Judeţul Covasna fiind situat într-o depresiune intramontană, dispune de o varietate de soluri destul de mare de la solurile aluvionare din luncile râurilor până la litosolurile puţin dezvoltate pe culmile munţilor. În tabelele de mai jos, prezentăm tipurile de sol identificate în judeţul Covasna (ha, %).

Suprafaţa totală

agricolă

Suprafaţa (ha, %)

Tipuri de sol

LV PL EP PD CP PE VS AN GS SG TB ER

186.416 100%

42.238 22,7%

399,4 0,2%

855,1 0,5%

983,4 0,5%

291,8 0,2%

255,0 0,1%

644,0 0,3%

464,9 0,2%

6.130 3,3%

2.357 1.3%

168,6 0,1%

261,4 0,1%

LS - Litosol NS - Nigrosol SG - Pseudogleisol RS - Regosol EC - Eutricambisol GS – Gleisol PS - Psamosol DC - Districambisol AN - Andosol AS - Aluvisol EL - Preluvisol VS - Vertisol ET - Entriantosol LV - Luvisol PE - Pelosol FZ - Faeoizom PL - Planosol CP - Criptopodzol RZ - Rendzina EP - Prepodzol PD – Podzol ER –Erodisol TB – Histosol În judeţul Covasna clasele de calitate după nota de bonitare naturală (medie ponderată) arată în felul următor:

Categoria de

folosinţă

Clasa de calitate

I II III IV V Incadrarea medie

ha nota ha nota ha nota ha nota ha nota ha nota clasa

Arabil 0 1.228 69 46.493 51 33.819 30 3127 16 84.667 42 III

Păşune 661 90 5.591 70 31.015 51 21.199 31 3.337 17 61.803 44 III

Fâneţe 704 91 3.421,5 69 16.257,5 50 11.321 29 1.934 16 33.638 44 III

Livezi 0 3,5 67 158,5 47 1.035 32 65 10 1.262 33 IV

Total agricol

1.365 10.244 93.924 67.374 8.463 181.370

Parametrul statistic

Pb Cu Zn Cd

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

Concentraţie medie

0 142.99

61.01

54.59

61.48

85.83

0 0

Parametrul statistic

Pb Cu Zn Cd

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

Concentraţie medie

71.49

71.49

22.47

35.32

84.55

80.7

0 3.34

Suprafaţa totală

agricolă

Suprafaţa (ha, %)

Tipuri de sol

LS RS PS AS ET FZ RZ NS EC DC EL

186.416 100%

157,6 0,1%

5.551 3,0%

127,9 0,1%

26.322 14,1%

143,7 0,1

44.199 23,7%

44,2 0,02%

60,0 0,03%

12.509 6,7%

20.354 10,9%

16.893 9,1%

52

5.4.2 Principalele restricţii ale calităţii solurilor

La nivelul judeţului Covasna o parte din suprafata arabilă este supusă unor restricţii în ceea ce priveste utilizarea acestora. Principala restricţie o constituie zonele de protecţie sanitară aflate în jurul puţurilor de alimentare cu apa potabilă a oraşelor cât şi a celorlalte localităţi din judeţ. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară pot fi exploatate de către deţinătorii acestora pentru orice culturi agricole, însă este interzisă utilizarea îngrăşămintelor chimice a substanţelor fitofarmaceutice, a irigării cu ape uzate şi a depozitării deşeurilor. Având în vedere cerinţele tot mai mari pe piaţa de produse alimentare ecologice, mulţi agricultori din zonă sunt interesaţi în obţinerea de produse agicole ecologice, în special legume şi fructe, ceee ce presupune o tehnologie agricolă specială, cu respectarea principiilor producţiei ecologice şi cu interzicerea utilizării de fertilizatori chimici şi a produselor fitosanitare. O altă categorie de soluri care sunt supuse unor anumite restricţii la utilizare sunt terenurile cu o pantă mare sau cele supuse procesului de eroziune, unde pentru stoparea acestui fenomen trebuie să se facă împăduriri, să se reducă păşunatul intensiv şi să se sistematizeze drumurile de exploatare.

Teritoriul

administrativ

Suprafaţa

totală

agricolă

(ha)

Din care erodată prin apă:

Slab Moderat Puternic Foarte

puternic

Excesiv

Total judeţ 186.416

3.293

97,3 %

4.836

2,6 %

896

0,5 %

261

0,1 %

0

0 %

5.5. Monitorizarea calităţii solurilor 5.5.1. Monitorizarea solurilor la nivel local Laboratorul din cadrul APM Covasna supraveghează calitatea solului în perimetrele aferente rampelor de deşeuri. Pe parcursul anului 2007 s-au prelevat un număr de 8 probe de sol în jurul fiecărei rampe monitorizat. Pentru prelevarea probelor de sol s-au marcat în prealabil punctele de prelevare pe planul de situaţie al zonei, numărul punctelor de prelevare depinzând de mărimea zonei analizate. Conform Ordinului nr.184/1997 numărul minim al acestor puncte pe o suprafaţă potenţial poluată trebuie să fie 4/1000mp. În graficele de mai jos sunt prezentate valorilor medii anuale ale concentraţiilor metalelor grele obţinute în urma analizelor. Conform Ordinului MAPM nr.756/1997 referitor la valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în sol (pentru soluri mai puţin sensibile), concentraţia metalelor grele în unele cazuri sunt mai mari decât valorile normale, dar în puţine cazuri depăşesc pragurile de alertă respectiv pragurile de intervenţie.

53

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Rampe de deseuri 2007

Ni 17,79 35,58 35,58 17,8 35,58

Cr 0 0 312,73 0 0

Cd 0 0 7,8 0 0

Zn 55,72 52,53 616,81 378,85 134,5

Cu 11,55 104,57 96,32 142,09 46,53

Pb 71,49 95,32 4504,38 71,49 71,5

Baraolt Cov asna Int.Buzaului Sf .Gheorghe Tg.Secuiesc

Fig.5.5.1 Rampe de deşeuri - media depăşirilor la metale grele

5.6. Zone critice sub aspectul degradarii solurilor Situatia alunecarilor de teren

Total judeţ

Suprafaţa alunecărilor de teren (ha)

Tipuri de alunecare

În brazde (ha)

În valuri (ha)

În trepte (ha)

Curgătoare (ha)

Prăbuşire (ha)

4.735 523 3.848 364 0 0

2.54% 0.28% 2.06% 0.20% 0% 0%

Alunecări de teren ce ocupă suprafeţe de peste 200 ha se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor: Aita Mare, Baraolt, Băţani, Brăduţ, Cernat, Întorsura Buzăului, Malnaş, Sita Buzăului şi Zagon.

Măsuri de consolidare şi prevenire (canale de garda în partea superioară şi laterală a alunecării, drenaje şi puţuri drenante, ziduri de sprijin) nu au fost executate în anul 2007, dar prin activitatea compartimentului de biodiversitate s-a urmărit în mod special interzicerea exploatărilor forestiere în zonele cu alunecări.

Inventarul siturilor contaminate-rampe rurale

Comuna Localitatea Nr. rampe

Supra-faţa -mp

Capacitate (mc)

Obs. Pozitionare şi volum deşeuri- cap. ocupata

Totală Cant. Medie anual

Aita Mare Aita Mare 1 6000 7000 900 2,5 Kh de loc-Domokos Sallasall ocupat 3500 mc

Aita Medie 1 2000 3500 300 1 Km de loc.-fosta cărămidărie ocupat-1000 mc

Arcuş Arcuş - - - - Se transportă la Sf. Gheorghe

54

Barcani Barcani - - - - Se depozitează la Întorsura Buzăului

Lădăuţi - - - - Se depozitează la Întorsura Buzăului

Sărămaş - - - - Se depozitează la Întorsura Buzăului

Băţani Băţani Mari 1 10000 3000 400 La 3 km spre Sf. Gheorghe Ocupat-1500 mc

Băţani Mici - - - - Se transportă la Băţani Mari

Herculian 1 7500 2000 300 2 km de centru ocupat-1000 mc

Aita Seacă 1 15000 4000 500 3 km spre Valea Zălan-

ocupat-2000 mc

Ozunca Băi - - - - Se transportă la Băţani Mari

Belin Belin - - - - Se transportă la Belin Vale

Belin Vale 1 5000 5000 500 1,5 Km de loc ocupat-2000 mc

Bixad Bixad 1 2000 4800 300 Cariera Bixad- 1200 mc ocupat

Bodoc Bodoc 1 4500 10000 900 La 150 amonte Olt Ocupat-4500 mc

Olteni - - - - Se transportă la Zălan

Zălan 1 2500 6000 400 La 500 m spre Olteni Ocupat 2500 mc

Boroşneu Mare

Boroşneul Mare

1 2000 10000 250 200 m AECITO -1000 mc

Boroăneul Mic

1 200 150 40 800 m spre Valea Mică- 100 mc

Leţ 1 2100 5000 350 200 m est de cimitir- 1000 mc

Ţufalău - - - - Transport la Boroşneul Mare

Doboli de Sus

- - - - Transport la Boroşneul Mare

Brateş Brateş - - - - Transport la Pachia

Pachia 1 30000 10000 350 Ieşire spre Chirus 3000 mc

Telechia - - - - Transport la Pachia

Brăduţ Brăduţ 1 12000 5000 1000 500 m sud-est Bradut ocupat 2000 mc

Filia - - - - Transport la Brăduţ

Doboşeni - - - - Transport la Brăduţ

Tălişoara - - - - Transport la Brăduţ

Breţcu Breţcu 1 15000 6000 800 La 40 m drum naţional spre Oneşti-ocupat 3000 mc

Mărtănuş - - - - Se transportă la Breţcu

Oituz - - - - -

Cătălina Cătălina 1 10000 32500 1400 Ieşire spre Hătuica- 22500 mc

Imeni 1 1000 2000 50 200 m Ieşire spre Covasna- 115 mc

Mărtineni 1 1500 1000 75 800 m spre Mărcuşa-225 mc

Mărcuşa 1 1500 1000 75 2500 m spre Cernat-225

Hătuica - - - - Transport la Cătălina

Cernat Cernatul de Jos

- - - - Se transportă la Tg. Secuiesc-rampă oraş

55

Cernatul de Sus

- - - - Se transportă la Tg. Secuiesc

Albiş - - - - Se transportă la Tg. Secuiesc

Icafalău - - - - Se transportă la Tg. Secuiesc

Chichiş Chichiş - - - - Se transportă la Sf. Gheorghe

Băcel - - - - Se transportă la Sf. Gheorghe

Comandău Comandău 1 7500 8000 600 700 m vest de primărie ocupat 4500 mc

Dalnic Dalnic 1 3300 3500 400 La 600 m nord localitate-ocupat 1650 mc

Dobârlău Dobârlău 1 400 1200 80 Fosta carieră piatră-200 mc ocupat

Valea Dobârlău

- - - - Se transportă la Dobârlău- 200 mc ocupat

Lunca Mărcuş

- - - - Se transportă la Dobârlău- 200 mc ocupat

Mărcuş 1 64 800 30 50 m sud –38 mc ocupat

Estelnic Estelnic - - - - Transport la Tg. Secuiesc

Valea Scurtă

- - - - Transport la Tg. Secuiesc

Ghelinţa Ghelinţa 2 19000 La 200m sup.sat şi în vechea balastieră- 5400 mc

Harale - - - - Transport la Ghelinţa

Ghidfalău Ghidfalău 1 1500 5000 200 400m-sud complex zoo- 750 mc ocupat

Fotoş 1 1200 3500 150 300 m-N-E localitate 600 mc ocupat

Angheluş 1 3400 6500 300 Ieşire Angheluş spre Pădureni- 960 mc ocupat

Zoltan 1 3400 12000 500 100 m sud Zoltan-3400 mc ocupat

Hăghig Hăghig 1 400 2000 150 600 m drum spre Iaraşi – 400 mc ocupat

Iaraşi - - - - Se depoziteaza la Haghig

Ilieni Ilieni 1 3000 12000 500 500 m spre Doboli de Jos 1500 mc ocupat

Dobolii de Jos

- - - - Se depozitează la Ilieni

Sâncrai - - - - Se depozitează la Ilieni

Lemnia Lemnia 1 700 3000 100 Valea apa neagra 900 m nord Lemnia Ocupat 350 mc

Malnaş Malnaş sat 2000 4800 200 Cariera Bixad- 1200 mc ocupat

Malnaş Băi 2000 4800 150 Cariera Bixad- 1200 mc ocupat

Valea Zălanului

2000 4800 100 Cariera Bixad- 1200 mc ocupat

Mereni Mereni 1 6400 10000 800 Sud-est localitate-300m 5120 mc ocupat

Lutoasa - - - - Transport la Mereni

56

Micfalău Micfalău 2000 4800 300 Cariera Bixad- 1200 mc ocupat

Moacşa Moacşa 1 2000 2000 300 300 m sud de complex bovine ocupat-1000 mc

Pădureni - - - - Transport la Moacşa

Ojdula Ojdula 1 7200 18000 2000 200 m spre partea superioară loc. 10800 mc

Hilib - - - - Transport la Ojdula

Ozun Ozun 1 16000 24000 800 N-E localitate-150 m 6400 mc ocupat

Lisnău 1 2660 3000 250 500 m ieşire Bicfalău 800 mc ocupat

Bicfalău 1 1625 3000 250 150 ieşire spre Dobârlău-800 mc ocupat

Lisnău Vale - - - - Se transportă la Lisnău

Măgherus - - - - Se transportă la Lisnău

Lunca Ozunului

- - - - Se transportă la Ozun

Sîntionlunca 1 2400 15000 700 400 m est localitate-1920 mc ocupat

Poian Poian 1 3500 3000 150 1000 m între Poian şi Belani- 500 mc ocupat

Belani - - - - Transport la Poian

Reci Reci 1 20000 20000 800 În cariere de nisip-ocupat 10000 mc

Aninoasa - - - - Transport la Reci

Bita - - - - Transport la Reci

Saciova 1 3000 2000 200 Vest –500 mc de localitate-ocupat 1000 mc

Sita Buzaului

Sita Buzaului

- - - - Se depozitează la Intorsura Buzăului

Zabratau - - - - Se depozitează la Intorsura Buzăului

Crasna - - - - Se depozitează la Intorsura Buzăului

Sânzieni Sânzieni 1 15000 9500 500 La 1 Km de localitate Ocupat –2500mc

Valea Seacă

- - - - Se transporta la Sânzieni

Petriceni - - - - Se transporta la Sânzieni

Caşin - - - - Se transporta la Sânzieni

Turia Turia 1 6000 10000 800 0,5 km de localitate ocupat 3000 mc

Alungeni - - - - Se transportă la Turia

Bálványos - - - - Se transportă la Turia

Valea Crişului

Valea Crişului

- - - - Se transportă la Sf. Gheorghe

Calnic - - - - Se transportă la Sf. Gheorghe

Valea Mare Valea Mare - - - - Transport la Boroşneul Mare

Vâlcele Araci 1 22000 100000 1000 1,5 Km spre Ariuşd- 17 000 mc ocupat

Vâlcele - - - - Se depozitează la Araci

57

Hetea - - - - Se depozitează la Araci

Ariuşd 1 3750 3500 100 100 m de intrare localitate- 450 mc

Vârghis Vârghis 1 10000 5000 400 100 m localitate ocupat- 1000 mc

Zagon Zagon 3 50000 18000 1000 Rampe situate: aval pod, Pădurea Telechia şi Parte sup.sat- 6000

Păpăuţi - - - - Transport la Zagon

Zăbala Zăbala 1 40000 100000 1000 700 m N spre Harale 44000 mc ocupat

Tamasfalău -

5000 - - 200 m spre Covasna 1500 mc Se depune la Zăbala

Surcea - - - - Se depozitează la Zăbala

Peteni - - - - Se depozitează la Zăbala

Total - 51 393199

540650

23700

-

În afara celor 39,32 ha, reprezentând suprafaţa ocupată de rampele de deşeuri din zona rurală, rampele orăşeneşti (Sf. Gheorghe,Târgu Secuiesc, Baraolt, Întorsura Buzăului) ocupă 11 ha. Pentru aceste suprafete, deşeurile provin din gospodăriile cetătenilor.

5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor. Principalele acţiuni întreprinse şi programate pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate, au fost pentru suprafeţele afectate de activităţile miniere şi petroliere.

Redări teren cariera Bodoş

Localizare Denumirea proiectului de reconstrucţie

ecologică

Suma alocată

Mii RON

Sursa

Cariera Valea Crişului

Lucrări de închidere şi ecologizare a

obiectivului minier cariera Sfântu

Gheorghe

7355 Alocaţii bugetare

58

Cariera Bodoş Program de reconstrucţie ecologică

2628 Alocaţii bugetare

Racoş Put şi Staţia de Brichetare

Refacerea calitatii mediului

1155 Alocaţii bugetare

Mina Vârghiş Est Refacerea calităţii mediului

321.948 Alocaţii bugetare

Mina Baraolt II Refacerea calităţii mediului

2.568.321 Alocaţii bugetare