1

Tiparul executat la+ S.C. Carmel Print & Design S.R.L. Arad - Rom=nia Str. Weityer Nr. 12 telefon+ 0257 250670 fax+ 0257 259272 e-mail+ oblaj@arad.ro

GALATENI I ROMANIGhid de studiu

de Paul A. Pomerville

ISBN 973-85733-3-5

Copzright 1976 bz International Correspondence Institute under the title GALATIANS AND ROMANS bz Paul A. Pomerville Copzright BEE World 1996 All rights reserved Romanian translation 1986 bz BEE International Fourth printing 2004 All rights reserved Printed in Romania Publicat[ ]n limba rom=n[ de c[tre Funda'ia Educa'ie Biblic[ prin Extensie, Cluj-Napoca, Rom=nia 2004 Funda'ia EBE, Cluj-Napoca, Str. Inului Nr. 2-5 Toate drepturile reyervate asupra preyentei edi'ii ]n limba rom=n[.

ISBN 973-85733-3-5

Tehnoredactare computeriyat[+ Easz Print Co. Ltd. Arad Tiparul executat la+ S.C. Carmel Print & Design S.R.L. Arad, Str. Weityer Nr. 12 Tel. 0257 250670

CUPRINS INTRODUCERE UNITATEA NTI+ PAVEL APRTOR AL CREDINEI LECIA 1 Preg[tirea ap[r[torului 2 Preg[tirea ap[r[rii UNITATEA A DOUA+ PAVEL APR EVANGHELIA SA 3 Dumneyeu i-a dat lui Pavel Evanghelia sa Galateni 1 Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel Galateni 2 Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei Galateni 3 Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi Galateni 4 Evanghelia supus[ la testul vie'ii Galateni 5 - 6 UNITATEA A TREIA+ PAVEL EXPLIC EVANGHELIA SA 8 Introducere ;i preyentarea epistolei Romani 1.1-17: 15.14 - 16.27 Nevoia de m=ntuire a omului Romani 1.18 - 3.20 M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu Romani 3.21 - 5.21 O nou[ via'[ de libertate Romani 6 - 7 Via'a ]n Duh Romani 8 UNITATEA A PATRA+ PAVEL APLIC EVANGHELIA SA 13 Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri Romani 9 - 11 Evanghelia ;i cre;tinismul Romani 12 - 13 Evanghelia ;i Biserica Romani 14 - 16 207 123 41 5

11 23

4

57

5

71

6

87

7

105

9

139

10

155

11

175

12

189

14

225

15

239

4

Galateni ;i Romani

5

GALATENI I ROMANIProgram de diplom[Introducere

Lucrarea de fa'[ a fost elaborat[ av=nd ca scop+ 1. S[-l ajute pe student n atingerea obiectivelor acestui curs ;i 2. S[-l preg[teasc[ pentru examenul final. ntregul material al cursului explica'iile ;i activit['ile este direc'ionat spre atingerea scopului propus. Primul pas este s[-'i formeyi o idee general[ asupra cursului ;i s[ veyi modul n care va fi studiat. De aceea, te rog s[ cite;ti cu mult[ aten'ie capitolul introductiv. DESCRIERE I INSTRUCIUNI Descrierea cursului n acest curs vei studia Epistolele lui Pavel c[tre Galateni ;i Romani. Vei privi la cadrul istoric ;i vei examina problemele teologice controversate cu care s-a confruntat Biserica primului veac. Vei cunoa;te via'a, caracterul ;i lucrarea apostolului Pavel. De asemenea, vei dobndi o n'elegere profund[ a vie'ii cre;tine ;i a slujirii cre;tine, pe m[sur[ ce vei aplica nv['[turile acestor epistole la situa'iile actuale. Obiectivele cursului Cursurile editate de noi sunt bayate pe convingerea c[ fiecare cre;tin are o slujb[ de mplinit. Dumneyeu are o lucrare pentru tine. Acest curs a fost scris ca s[ te ajute s[ folose;ti n via'a ta marile adev[ruri pe care Dumneyeu le-a revelat n Galateni ;i Romani. Scopul nostru este ca la terminarea cursului s[ fi atins urm[toarele obiective+ 1. S[ cuno;ti solu'iile pe care le d[ Dumneyeu, prin aceste epistole, problemelor cu care se confrunt[ cre;tinii de ayi: s[ le aplici n via'a ;i n lucrarea ta, conform necesit['ilor.

2. S[ cuno;ti mai profund via'a, caracterul ;i lucrarea apostolului Pavel ;i s[ aplici principiile care ar putea mbun[t['i calitatea vie'ii ;i lucr[rile tale. 3. S[ po'i discuta aspectele legate de cadrul general al acestor epistole+ data scrierii, mprejur[rile scrierii, destinatarii scrisorilor. 4. S[ po'i compara Epistola c[tre Galateni cu cea c[tre Romani n termenii con'inutului, ai scopului, ai temei, ai mprejur[rii scrierii, ai timpului n care au fost scrise, ai stilului ;i ai pasajelor teologice cheie. 5. S[ explici ;i s[ urm[re;ti deyvoltarea nv['[turii apostolului Pavel despre credin'[, pe tot parcursul epistolelor. 6. S[ te familiariyeyi cu folosirea diagramelor, h[r'ilor, schi'elor, tablourilor cronologice, atunci cnd le predai altora aceste epistole. 7. S[ aplici principiile fundamentale ale Studiului biblic inductiv n studierea altor pasaje biblice. 8. S[ interpreteyi mai eficient alte pasaje biblice, folosind metode nv['ate n acest curs. Autorul acestui curs Autorul acestui ghid este Paul A. Pomerville, misionar n Indoneyia al cultului `Assemblz of God~. Lucrarea de p[stor ;i cea de preg[tire a altor misionari l-au ajutat s[ preg[teasc[ acest curs, care sper[m s[-'i aduc[ mari binecuvnt[ri. n preg[tirea acestui curs, Paul A. Pomerville a f[cut apel la experien'a sa n folosirea tehnicilor pedagogice moderne. El a lucrat ca director al colii Teologice din Sumatra ;i al proiectului Educa'ia

6Teologic[ prin Extensie, n Indoneyia. El a mai scris alte cteva materiale pentru studiul independent, pentru Indoneyia. Activit['i recente includ lucrarea sa n programul post-universitar ;i ca profesor la Northwest College of the Assemblies of God (Kirkland, Washington, USA), unde ;i-a luat ;i licen'a. Dumneyeu s[ te binecuvnteye, acum cnd ncepi studiul Epistolelor c[tre Galateni ;i Romani. Instructorul ;i editorii se vor ruga nencetat ca acest curs s[-'i mbog['easc[ via'a ;i lucrarea, pe m[sur[ ce studieyi ;i aplici cele nv['ate. Unit['ile de studiu Lec'iile sunt grupate n patru unit['i+ Unitatea 1 Lec'iile 1 - 2 Unitatea 2 Lec'iile 3 - 7 Unitatea 3 Lec'iile 8 - 12 Unitatea 4 Lec'iile 13 - 15 Atunci cnd 'i faci planificarea studiului, stabile;te datele la care s[ termini fiecare unitate. Acest timp l po'i mp[r'i n perioade mai scurte, afectate fiec[rei lec'ii. Sugestia noastr[ este s[ studieyi cte o lec'ie pe s[pt[mn[. Pentru a studia n acest ritm, trebuie s[ aloci pentru studiu cam o or[ pe yi. n acest ritm de studiu, vei termina cursul n 14 s[pt[mni ;i vei fi preg[tit pentru examenul final. Dac[ studieyi n cadrul unei ;coli, profesorii 'i vor cere preg[tirea unor teme. Organiyarea lec'iei Majoritatea lec'iilor acoper[ un material care s-ar putea preda n dou[ sau trei ore de curs. Dac[ studieyi independent, po'i s[-'i programeyi timpul de a;a manier[ nct s[i aloci fiec[rei p[r'i a lec'iei

Galateni ;i Romanitimpul necesar. Probabil c[ vei avea nevoie de patru pn[ la ;ase ore pentru o lec'ie. De aceea, este mai avantajos s[ studieyi cte o sec'iune din lec'ie, atunci cnd ai timp. Cite;te cu aten'ie fiecare parte a lec'iei+ 1) titlul, 2) planul lec'iei, 3) obiectivele lec'iei, 4) temele, 5) studiul cuvintelor, 6) deyvoltarea lec'iei, 7) ilustra'iile ;i 8) sugestiile pentru predare. Titlul, planul lec'iei ;i obiectivele 'i fac o preyentare introductiv[ a lec'iei. Gndirea ta va fi mai alert[ ;i mai receptiv[ ;i vei nv['a mai repede, pentru c[ aceast[ preyentare te-a preg[tit. Studiul cuvintelor te preg[te;te pentru n'elegerea anumitor termeni importan'i pentru lec'ie. Deyvoltarea lec'iei urmeay[ planul expus. Comentariile, sugestiile ;i ntreb[rile te vor ajuta s[ atingi obiectivele lec'iei. Verific[-'i r[spunsurile, comparndu-le cu cele din curs. Acestea 'i vor atrage aten'ia o dat[ n plus asupra punctelor importante ale lec'iei. Studiind n acest mod, lucrurile pe care vrei s[ le re'ii vor fi mai adnc ntip[rite n memorie, gata s[ fie folosite at=t n via'[, ct ;i la examenul final. H[r'i, diagrame ;i alte ilustra'ii vor fi de asemenea folosite pentru studiu. Acestea te vor ajuta s[ te sim'i ca f[cnd parte din Biserica primului secol, mp[rt[;indu-i problemele ;i fiind p[truns de uria;ele adev[ruri din aceste scrisori. De asemenea, preg[tindu-te pentru lucrarea de propov[duire, vei putea folosi aceste ilustra'ii n predici sau studii. Bibliografie obligatorie Biblia este principala carte pentru acest curs. Ca ghid ;i ajutor pentru n'elegerea ;i aplicarea nv['[turilor, vei folosi ;i acest manual Programul de diplom[, de Paul A. Pomerville.

7

CUVNT NAINTE

`Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin credin'[~ (Galateni 3.11: Romani 1.17). Accentul pe care Martin Luther l-a pus pe acest adev[r, n secolul al XVIlea, a dus la Reforma Protestant[. Aceast[ doctrin[ a ndrept['irii prin credin'[ a adus via'[ nou[ n Biseric[ ;i a devenit o nv['[tur[ central[ a bisericilor evanghelice. n'elegerea acestui concept biblic de importan'[ suprem[ va avea ca reyultat o apreciere mai profund[ a harului lui Dumneyeu, a;a cum ne-a fost dat n Domnul Isus Cristos. Studiul nostru ne va conduce prin cele dou[ c[r'i ale Bibliei, care se ocup[ n detaliu de aceast[ doctrin[ fundamental[. Chiar de la nceputurile sale, Biserica Cre;tin[ a pus ntreb[ri cu privire la rela'ia dintre Lege ;i har. Cu ce scop a fost dat[ Legea n Vechiul Testament? Oamenii evlavio;i din epoca Vechiului Testament au fost mntui'i prin ascultarea de Lege? Planul de mntuire, preyentat n Noul Testament, difer[ de cel din Vechiul Testament? Poate fi mntuit cineva numai prin credin'[? Sau este mntuirea o problem[ de credin'[ plus fapte? Ne nva'[ Noul Testament, cu adev[rat, c[ mntuirea trebuie s[ vin[ numai prin Isus Cristos? Dac[ cineva este mntuit numai prin credin'[, mai conteay[ felul n care tr[ie;te? De ce a fost necesar ca Fiul lui Dumneyeu s[ moar[ pe cruce pentru ai aduce omenirii mntuire? Apostolul Pavel se ocup[ de toate aceste probleme cruciale n Epistolele c[tre Galateni ;i Romani. Problemele teologice trebuie examinate ntotdeauna n lumina Scripturilor. Cu acest gnd vom aborda studiul Epistolelor lui Pavel c[tre Galateni ;i Romani. O vom face cu reveren'[, pentru c[ aceste epistole sunt o parte a Cuvntului lui Dumneyeu. O vom face n atitudine de rug[ciune, pentru c[ avem nevoie de c[l[uyirea Duhului Sfnt, care a inspirat scrierea lor. O vom face cu mult[ aten'ie, n mod analitic, deoarece noi l iubim pe Domnul, Dumneyeul nostru, nu numai cu inima, ci ;i cu mintea (Matei 22.37). O vom face cu recuno;tin'[, pentru c[ am experimentat deja harul lui Dumneyeu, ;i acum ni se d[ prilejul de a-l n'elege mai bine.

Scopul acestui studiu trece dincolo de n'elegerea doctrinelor din Galateni ;i Romani. Noi avem ;i un scop practic. Amndou[ aceste c[r'i au dou[ diviyiuni naturale+ o parte doctrinar[ ;i o parte practic[. Pavel a scris aceste epistole cu un scop precis, nu la ntmplare. El vrea ca noi s[ ;tim c[ ndrept['irea lui Dumneyeu, primit[ prin credin'[, este legat[ de comportament. Pavel este mai mult dect un teolog. Ceea ce crede ;i ]i nva'[ el pe al'ii despre Dumneyeu este legat de tr[ire. Pentru el, doctrina ;i practica sunt inseparabile. Versetul cheie din Epistola c[tre Romani care ne reveleay[ aceast[ convingere este+ `Deoarece n ea (Evanghelie) este descoperit[ o neprih[nire (ndrept['ire), pe care o d[ Dumneyeu prin credin'[, ;i care duce la credin'[.~ Romani 1.17 Observa'i+ Cuvntul `credin'[~ este men'ionat aici de dou[ ori. Credin'a care ob'ine ndrept['irea lui Dumneyeu trebuie s[ se continue n credin'[ vie, practic[. Actul ini'ial de credin'[ trebuie s[ dea na;tere unei credin'e vii. Sensul cuvntului `viu~, aici, nu este doar `viu~, ca opus al cuvntului `mort~, ci este sensul de `activ~, care ac'ioneay[ n tr[ire. Este credin'a pentru via'a de yi cu yi nu doar un act unic, care aduce ndrept['ire naintea lui Dumneyeu, ci ;i o ncredere continu[ ;i r[spuns la harul lui Dumneyeu. Probabil c[ ai auyit deja yicala+ `Singura Evanghelie pe care o citesc unii oameni este via'a ta.~ A;a cum afirm[ versetul cheie de mai sus, n Evanghelie, ndrept['irea lui Dumneyeu este revelat[ prin credin'[. nseamn[ de asemenea c[ ndrept['irea lui Dumneyeu este revelat[ n tine, cnd tr[ie;ti prin credin'[ yi de yi. Acesta este scopul nostru practic pentru studiul de fa'[.

Anthonz D. Palma Paul A. Pomerville

8

Galateni ;i Romani

GALATIA I IMPERIUL ROMAN

9

1 Prima c[l[torie 2 A doua c[l[torie

3 A treia c[l[torie 4 C[l[toria la Roma

CLTORIILE MISIONARE ALE LUI PAVEL

RILE VIYITATE DE PAVEL

10

Galateni ;i Romani

TABLOU CRONOLOGIC AL VIEII APOSTOLULUI PAVELI Locuri ;i evenimente II Data A.D. 31@32 33-36 37 45 45-49 49 49@50 50-53 52-53 52@53 53 54-58 57 57 57 58 58-60 60-63 62 62 62 63 63-76 67 67 68 68 Coloseni Efeseni Filimon Filipeni ALTE CLTORII 1 Timotei Tit 2 Timotei NTIA CLTORIE MISIONAR Fapte 13.4 Galateni III C[l[torii ;i epistole

CONVERTIREA APROAPE DE DAMASC Fapte 9 VIYITA N ARABIA Galateni 1.17 NTIA VIYIT LA IERUSALIM Fapte 9.26 A DOUA VIYIT LA IERUSALIM Foametea Fapte 11.30

A TREIA VIYIT LA IERUSALIM Conciliul Fapte 15.2-4

A DOUA CLTORIE MISIONAR Fapte 15.40 1 Tesaloniceni 2 Tesaloniceni

A PATRA VIYIT LA IERUSALIM Fapte 18.2122

A TREIA CLTORIE MISIONAR Fapte 18.23 1 Corinteni 2 Corinteni Romani

ARESTAREA N IERUSALIM Fapte 21.30-34 NTEMNIARE LA CEYAREEA Fapte 23.23-33 NTIA NTEMNIARE N ROMA Fapte 28.16

ELIBERAREA DIN NCHISOARE

A DOUA NTEMNIARE N ROMA MARTIRIUL

Datele sunt aproximative. Scopul acestei scheme este s[i dea studentului o privire de ansamblu asupra vie'ii apostolului Pavel dup[ convertire. Vom examina aceste fapte mai ]ndeaproape ]n studiul pasajului Galateni 1.1316. Datarea Epistolei c[tre Galateni a fost f[cut[ pe baya presupunerii c[ a fost scris[ cur=nd dup[ Conciliul de la Ierusalim poate chiar ]nainte de acesta.

11

Unitatea ]nt=i PAVEL APRTOR AL CREDINEI

Lec'ia 1Preg[tirea ap[r[torului

PLANUL LECIEI Ap[r[tor al credin'ei iudaice Educa'ie Experien'[ Convertirea la Cristos Influen'e care au dus la convertire Convertirea Apostol al lui Cristos Primele experien'e misionare Preyentare fugar[ a lui Pavel n Galateni TEME OBIECTIVELE LECIEI Dup[ ce ai terminat de studiat aceast[ lec'ie, trebuie s[ po'i r[spunde la urm[toarele cerin'e+ 1. S[ ar['i cum l-au ajutat pe Pavel preg[tirea ;i experien'a s[ se preg[teasc[ pentru proclamarea ;i ap[rarea Evangheliei. 2. S[ identifici multe dintre caracteristicile personale ale lui Pavel, n timp cei nve'i pe al'ii Faptele Apostolilor, ;i s[ explici modul n care a folosit Dumneyeu aceste caracteristici n lucrarea de slujire a lui Pavel. 3. S[ identifici ]n Faptele Apostolilor influen'ele care au condus la convertirea lui Pavel ;i s[ evalueyi importan'a unor asemenea influen'e asupra du;manilor lui Cristos de ast[yi. 4. S[ cuno;ti mai bine caracterul ;i lucrarea lui Pavel ;i s[ ]n'elegi mai bine scrierile sale. 1. Cite;te paginile (3-11) din acest ghid de studiu ;i alege-'i propriile tale obiective pentru acest curs. 2. Studiay[ planul de mai sus al lec'iei ;i obiectivele lec'iei. 3. Cite;te studiul cuvintelor. 4. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[ sec'iune. Scrie r[spunsurile la fiecare ntrebare din sec'iune, uitndu-te din nou, dac[ este nevoie, la ceea ce ai citit. Dup[ ce ai terminat o sec'iune, verific[-'i r[spunsurile, comparndu-le cu cele date la sfr;itul sec'iunii. 5. Dup[ ce ai parcurs ntreaga lec'ie, prive;te din nou peste obiectivele lec'iei, ca s[ fii sigur c[ po'i face ceea ce 'i se cere.

12STUDIUL CUVINTELOR

Galateni ;i Romani

Sper[m c[ vei g[si util acest studiu al cuvintelor de la ]nceputul fiec[rei lec'ii. Unele cuvinte pe care le cuno;ti deja sunt folosite cu sens special ]n lec'ie. Altele, sunt termeni teologici. Unele sunt cuvinte noi, pentru mul'i dintre studen'i. Insist[m s[ cite;ti studiul cuvintelor ]nainte de a intra ]n deyvoltarea lec'iei. Dac[ e necesar, revino asupra lui.

cio;i dintre Neamuri ;i din evrei cre;tini. Evanghelie veste bun[: ]nv['[turile lui Isus ;i ale apostolilor: adev[rurile fundamentale despre m=ntuire prin credin'a ]n Isus Cristos. martir persoan[ care alege mai degrab[ moartea dec=t renun'area la credin'[: persoan[ condamnat[ la moarte pentru credin'a sa. Unsul. n timpurile Vechiului Testament, profe'ii, preo'ii ;i regii erau un;i cu untdelemn (untdelemnul le era turnat pe cap) pentru a fi pu;i deoparte, ]n mod oficial, pentru Dumneyeu ;i lucrarea Sa. Profe'ii au scris despre un M=ntuitor care urma s[ vin[ ;i care va fi Profet, Preot ;i Rege. Dumneyeu l va unge cu Duhul Sfnt, d=ndu/I autoritatea ;i puterea s[/i ]ndeplineasc[ misiunea. El va fi Mesia Unsul care va aduce reyolvarea problemelor lumii ;i va stabili o ]mp[r['ie de pace universal[, dreptate ;i prosperitate. `Mesia~ este cuv=ntul ebraic pentru `Unsul~, iar `Cristos~ cel grec. C=nd spunem `Isus Cristos~, de fapt noi ne referim la poyi'ia Sa oficial[ ca Cel pe care Dumneyeu L/a uns ca s[ fie Profet, Preot ;i Rege. studiul naturii lui Dumneyeu ;i a raportului S[u cu omul ;i cu Universul: sistem de credin'e religioase. Preg[tirea teologic[ a lui Saul era ]n Scripturile Vechiului Testament. Acestea ne reveleay[ natura lui Dumneyeu ;i ne dau o istorie a rela'iilor Sale cu omul ;i cu Universul, ]nainte de venirea lui Cristos. Epistolele lui Pavel sunt o preyentare clar[ a teologiei cre;tine.

apostol

cineva care este trimis misionar. `Apostol~ este un cuvnt de origine greac[, iar `misionar~ este de origine latin[: dar sensul original al ambelor cuvinte este acela;i. Noi ne g=ndim la apostoli ca la oameni r=ndui'i de Dumneyeu pentru o misiune important[, persoane cu o mare putere ;i eficien'[ spiritual[, care duc Evanghelia ]n locuri noi. ]ncredere: credin'[ ]n Dumneyeu, religie sau lucruri spirituale: ceea ce este creyut. Credin'a pe care apostolul Pavel a ap[rat/o mai ]nt=i a fost ]nv['[tura Vechiului Testament ;i tradi'iile religioase ale evreilor. Mai t=ryiu, el a ap[rat credin'a cre;tin[ de primejdia doctrinelor false. o persoan[ care este ]mpins[ dincolo de ra'iune de sentimentele sale sau credin'ele sale. Fanatismul lui Saul l/a f[cut s[/i persecute pe cre;tini.

Mesia

credin'[

fanatic

teologie

funda oameni care cred c[ cuvintele Bibliei mentali;ti sunt inspirate de Dumneyeu ;i c[ ele trebuie creyute ;i trebuie tr[ite. Ei refuy[ s[ accepte orice ]nv['[tur[ care este ]n deyacord cu Biblia. Neamuri persoane care nu sunt evrei. Bisericile Galatiei erau formate din credin-

Preg[tirea ap[r[toruluiDEYVOLTAREA LECIEI Cu c=t ;tii mai multe despre autor, cu at=t ]i ]n'elegi mai bine scrierile. De aceea, ]nainte de a ]ncepe s[ studiem Galateni ;i Romani, s[ privim la omul care a scris aceste epistole marele apostol Pavel. Cu c=t ;tii mai multe despre caracteristicile ;i experien'ele sale, cu at=t vei ]n'elege mai clar de ce a scris ceea ce a scris. n ]ntreaga epistol[ c[tre Galateni, ]l vedem pe Pavel ap[r=nd credin'a cre;tin[ de iudaiyatori. n Romani, vom studia preyentarea dinamic[ a Evangheliei pe care o face el. A'i citit deja despre importan'a acestor epistole. S[ vedem acum modul ]n care l/a preg[tit Dumneyeu pe Pavel, prin educa'ie ;i experien'[, ca s[ le scrie.

13

Prin educa'ia sa, Saul a fost preg[tit s[ devin[ doctor ]n Legea Iudaic[, ]nv['[tor religios ;i un lider religios influent al na'iunii sale. De fapt, c=teva pasaje biblice ne fac s[ credem c[ Saul a fost, probabil, membru al Sinedriului consiliul suprem ;i autoritatea religioas[ ;i legal[ cea mai ]nalt[ a na'iunii iudaice. SIMBOLURI SAU EMBLEME

Legea

Legea Moyaic[ Sistemul juridic al iudaismului

M=ntuirea ]n Cristos Evanghelie Cre;tinism

APRTOR AL CREDINEI IUDAICE Obiectivul 1. Arat[ modul ]n care preg[tirea ;i experien'a ]n iudaism l/au ajutat pe Pavel s[ se preg[teasc[ pentru proclamarea ;i ap[rarea Evangheliei. Educa'ia Pavel, un t=n[r evreu de o inteligen'[ sclipitoare, din cetatea Tars, a c[p[tat o instruire complet[ ]n Scripturile Vechiului Testament. C=nd ]l ]nt=lnim ]n Noul Testament pentru prima oar[, el este numit cu numele s[u evreiesc, Saul. El ;i/a primit preg[tirea teologic[ la Ierusalim, sub ]ndrumarea unuia dintre RSPNDIREA EVANGHELIEI cei mai mari ]nv['[tori ai acelei perioade Gamaliel. Putem observa cum instruirea complet[ ]n Scripturi l/a preg[tit s[ ]n'eleag[ adev[rurile Evangheliei ;i apoi s[/i ]nve'e pe al'ii. Dup[ ce Dumneyeu i/a ar[tat c[ Isus a fost Mesia, Cel promis ]n Scripturi, el a putut s[L predice pe Cristos pe baya profe'iilor Vechiului Testament. Dumneyeu i/a ar[tat rela'ia dintre Lege ;i Evanghelia m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos. Din acel moment, Dumneyeu a folosit mintea sclipitoare a lui Saul ;i educa'ia sa ]nalt[ pentru a r[sp=ndi Evanghelia, pentru a ap[ra credin'a ;i pentru a formula doctrina cre;tin[ pe care o avem ast[yi ]n Noul Testament. FORMULAREA DOCTRINEI

APRAREA CREDINEI

S[ facem acum c=teva exerci'ii pentru a/'i fixa ]n memorie ceea ce ai citit. C=nd nu ;tii s[ r[spunyi, ]ntoarce/te la ceea ce ai citit ;i caut[ r[spunsul. Dup[ ce ai terminat sec'iunea, verific[/'i r[spunsurile, compar=ndu/le cu cele date ]n curs. n timp ce lucreyi exerci'iile, acoper[ r[spunsurile din manual. Unele ]ntreb[ri sunt asupra unor pasaje din Biblie. Chiar dac[ ;tii deja r[spunsul, cite;te textul pentru lumina pe care o arunc[ acesta asupra subiectului.

2 Cine l/a ]nv['at pe Pavel teologie? ........................................................................................ 3 n ce ora; ;i/a primt educa'ia? ........................................................................................ 4 Pavel spune c[ el a fost ]nv['at potrivit cu ........................................................................................ 5 Care este consiliul religios al c[rui membru a fost probabil Pavel? ........................................................................................

1 Fapte 22.3. Care este numele ora;ului ;i al provinciei ]n care s/a n[scut Pavel? ........................................................................................

6 Fapte 26.24. Ce a spus guvernatorul roman Festus referitor la educa'ia ]nalt[ a lui Pavel? ........................................................................................

147 Scrie/'i p[rerea despre importan'a pe care educa'ia bun[ a lui Pavel a avut/o ]n lucrarea pe care i/a ]ncredin'at/o Dumneyeu. Ce creyi despre importan'a studiilor tale pentru lucrarea ]n care te cheam[ Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Galateni ;i RomaniSaul, ]n calitate de doctor ]n Lege ;i strict fariseu, era hot[r=t s[ apere religia iudaic[ ]mpotriva oric[rei ]nv['[turi false. El era obi;nuit s[ ]nve'e ]n sinagogi ;i s[ pledeye contra saducheilor. (Ei erau liberalii acelor yile, care nu credeau ]n spirite, ]n ]ngeri, sau ]n ]nvierea trupului.) C=nd ]l ]nt=lnim ]n Noul Testament pentru prima oar[ pe Saul din Tars, el nu poart[ doar o discu'ie ]n contradictoriu despre religie. El face parte dintr/un grup de farisei fanatici, care au decis s[ ;tearg[ urmele Evangheliei lui Isus Cristos. Isus, Fiul lui Dumneyeu? Pentru Saul, o asemenea ]nv['[tur[ este blasfemie ;i blasfemiatorii trebuia omor='i! De aceea el crede c[ face voia lui Dumneyeu c=nd ]ncearc[ s[ distrug[ Biserica cre;tin[. 9 S[ revenim acum la Faptele Apostolilor. Aceast[ carte a fost scris[ de Luca, un medic, unul dintre colaboratorii lui Pavel. Cite;te fiecare dintre pasajele de mai jos. Al[turat fiec[rei trimiteri, noteay[ cuvinte din text care ]l descriu pe Saul, sau orice idee pe care 'i/o d[ textul despre tr[s[turile lui de caracter. Am s[ te ajut la primele, l[s=ndu/te s[ le faci tu pe celelalte. Cred c[ vei g[si interesant modul acesta de a studia Biblia. Cite;te toate pasajele. Dac[ dore;ti, po'i ad[uga observa'iile f[cute de mine. Fapte 7.54-60. T=n[r. Unul dintre conduc[torii preyen'i la ]mpro;carea cu pietre a lui tefan. ........................................................................................ ........................................................................................ Fapte 8.1. Consimte la condamnarea la moarte a lui tefan. Trebuie s[ fi avut o oarecare autoritate printre conduc[torii religio;i. Probabil s[ fi votat pentru moartea lui tefan. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Fapte 8.3-4. Face pr[p[d ]n Biseric[. Conduce o prigoan[ nemiloas[. Meticulos. Hot[r=t. ........................................................................................ ........................................................................................ Fapte 9.1-2. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

EXPERIENA Obiectivul 2. Identific[ mai multe caracteristici personale ale lui Pavel, ]n timp ce predici sau ]i ]nve'i pe al'ii din Faptele Apostolilor ;i explic[ modul ]n care le/a folosit Dumneyeu ]n lucrarea lui Pavel. Pavel a fost un ap[r[tor al credin'ei iudaice ]nainte de a fi ap[r[tor al credin'ei cre;tine. El se refer[ la sine ca la un fariseu ]ntre farisei. Aceasta ]nseamn[ c[ era unul dintre cei mai stric'i membri ai sectei lor. Fariseii pot fi numi'i fundamentali;tii acelor yile. Ei ap[rau adev[rul Scripturii ]mpotriva doctrinelor false. Ei erau foarte stric'i ]n respectarea tradi'iilor ;i regulilor religiei iudaice ;i ]ncercau s[i oblige ;i pe al'i evrei s[ le respecte. Ei l criticau pe Isus ;i voiau s[/L omoare, pentru c[ El vindeca oameni ]n yiua Sabatului, yiua de odihn[. Se pare c[ Saul nu a fost ]n Ierusalim ]n timpul propov[duirii lui Isus. Probabil c[ ]n timpul acelor ani el se afla ]n provincia sa natal[, Cilicia. Totu;i, trebuie s[ se fi ]ntors la Ierusalim la scurt[ vreme dup[ r[stignire, deoarece ]l g[sim persecut=nd Biserica cre;tin[ abia n[scut[. 8 ntoarce foaia la harta Galatiei ;i a Imperiului Roman, la pagina 8. Caut[ pe hart[ provincia Cilicia ;i cetatea Tarsus. Observ[ a;eyarea, raportat la Galatia ;i la Ierusalim. Ce mare este situat[ la sudul coastelor Ciliciei? ........................................................................................

Preg[tirea ap[r[toruluiAcum po'i ]n'elege de ce ]l numim uneori pe Saul `apostol al Legii~. El a fost trimis cu o misiune special[ ]ntr/o 'ar[ str[in[. Prin ]ntemni'area cre;tinilor din Damasc, el se a;tepta s[ opreasc[ r[sp=ndirea ]nv['[turilor lor. El urma s[/i apere pe evreii din Damasc de ceea ce el considera a fi ereyie. ....educat ....ateu ....dintre Neamuri ....evreu ....]ndr[yne' ....iubitor ....misionar ....eretic ....dedicat ....indiferent fa'[ de Lege ....incult ....religios ....fariseu ....lene; ....timid ....bun ....des[v=r;it ....sincer ....independent

15....inteligent ....saducheu ....cre;tin ....energic ....violent ....strict ....hot[r=t ....influent ....]n organiya'ie ....yelos pentru Lege

10 Cite;te Fapte 22.1-5. Aceasta nu pare deloc o preg[tire ]n a deveni ap[r[tor al credin'ei cre;tine. Metodele sale sunt completamente gre;ite. Violen'a ;i for'a nu sunt metodele lui Dumneyeu de a/i ap[ra adev[rul. Totu;i, nu 'i se pare c[ Dumneyeu folosea chiar suferin'ele cre;tinilor ca s[/i arate lui Saul realitatea preyen'ei Sale ]n ei? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Cum l/a preg[tit pe Pavel experien'a de persecutor pentru persecu'ia pe care el ]nsu;i avea s[ o sufere? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 11 Pune un X ]n dreptul cuvintelor care ]l descriu pe Saul din Tars.

12 Tu l/ai fi ales pe Pavel s[ devin[ un fondator de biserici cre;tine ;i apostol al lui Cristos? Revino la exerci'iul 11 ;i pune un P ]nsemn=nd `preg[tire~ ]n dreptul caracteristicilor lui Pavel care lau preg[tit ]ntrun mod oarecare pentru partea sa ]n planul lui Dumneyeu. 13 Cuno;ti pe cineva care s[ fi fost du;man al lui Cristos ]nainte de convertire? Dac[ este posibil, stai de vorb[ cu el despre convertirea lui. n ce mod ]l ajut[ experien'a anterioar[ s[ ]n'eleag[ ;i s[ r[spund[ opoyi'iei? Ce l/a condus la convertire? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ F[ o list[ cu numele du;manilor Evangheliei, fie indiviyi, fie grupuri, pentru care ]'i propui s[ te rogi. ........................................................................................ ........................................................................................

CONVERTIREA LA CRISTOS Obiectivul 3. Identific[ ]n Faptele Apostolilor influen'ele care au condus la convertirea lui Pavel ;i evalueay[ importan'a unor asemenea influen'e asupra du;manilor lui Cristos de ast[yi. M[rturia personal[ a lui Pavel despre convertirea sa este una dintre cele mai puternice doveyi despre adev[rul Evangheliei. Oriunde mergea, el povestea cum a cunoscut c[ Isus (pe care l ur=se ;i l persecutase) este Fiul lui Dumneyeu ;i M=ntuitorul lumii. Saul a;tepta venirea unui M=ntuitor promisiunile ;i profe'iile din Scripturi trebuia s[ se ]mplineasc[. Saul a;tepta ca Mesia Unsul, Cristosul s[ apar[ ca un mare lider politic ;i s[ stabileasc[ ]n Ierusalim o ]mp[r['ie teocratic[ a drept['ii, ;i aceast[ ]mp[r['ie s[ domine ]ntreaga lume. Isus, care vorbea despre o ]mp[r['ie spiritual[, nu Se potrivea cu imaginea lui Saul despre Mesia. Totu;i, El pretindea c[ este Fiul lui Dumneyeu, M=ntuitorul, Mesia. Aceasta era Evanghelia, vestea bun[ pe care urma;ii S[i continuau s[ o predice cu mare putere. Saul a refuyat s[ accepte faptul c[ Isus este Mesia. De fapt, el lupta ]mpotriva lui Isus nsu;i. Saul credea c[ face voia lui Dumneyeu, dar el lupta ]mpotriva lui Dumneyeu. Influen'e care au dus la convertire S[ privim la c=teva dintre influen'ele care au dus la convertirea lui Saul. Cite;te pasajele indicate

16din Faptele Apostolilor ;i apoi r[spunde la ]ntreb[ri. 14 Fapte 5.12-39. Ce au vrut membrii Consiliului iudaic s[ le fac[ apostolilor? ........................................................................................ Cine i/a avertiyat s[ nu o fac[? ........................................................................................ Care era rela'ia sa cu Saul? ........................................................................................ El i/a avertiyat c[ dac[ ]i persecut[ pe apostoli, s/ar putea ........................................................................................ ........................................................................................ 15 Fapte 6.7. `Veneau la credin'[~ ]nseamn[ c[ ei credeau Evanghelia, accept=nduL pe Isus ca M=ntuitor ;i urm=ndu/L. Cine `veneau la credin'[~? ........................................................................................ Convertirea unui mare num[r de lideri religio;i trebuie s[ fi afectat profund via'a lui Saul, chiar dac[ l/a ]mpins pe moment la lupt[ ]mpotriva doctrinei cre;tine. 16 Fapte 6.8. Observi aici ceva ce ar fi putut s[/l fac[ pe Saul s[ se g=ndeassc[ la adev[rul Evangheliei pe care o predica tefan? ........................................................................................ 17 Fapte 6.9-10. Mai t=ryiu, ]n ]ntreaga sa propov[duire, ]l g[sim pe Pavel preyent=nd Evanghelia ]n sinagogi ;i discut=nd cu oamenii care se duseser[ acolo ca s[ se ]nchine sau ca s[ studieye Scripturile. Cine ]nv['a ]n sinagoga liber'ilor (sclavi elibera'i) c[ Isus este Cristosul? ........................................................................................ Observi ceva semnificativ despre unul dintre locurile de unde proveneau unii dintre oamenii care nu s/au putut ]mpotrivi ]n'elepciunii ;i duhului lui tefan? Explic[/'i r[spunsul. ........................................................................................ ........................................................................................ Nu ni se spune c[ Saul ar fi fost unul dintre ace;ti oameni care au discutat cu tefan ;i nu au putut r[spunde argumentelor sale, dar este posibil ca Saul s[ fi fost printre ei. Ei sunt aceia care au angajat ni;te martori mincino;i ]mpotriva lui tefan. Martorii ;i/au l[sat hainele la picioarele lui Saul, ]n

Galateni ;i Romanitimp ce ]l ]mpro;cau cu pietre pe tefan, ca ;i cum Saul ar fi fost ]ns[rcinat cu execu'ia sau ca ;i cum ei ar fi lucrat pentru el. 18 Fapte 6.11-15. De ce i/a impresionat fapta lui tefan a;a de puternic pe Saul ;i pe membrii consiliului care ]l judeca? ........................................................................................ ........................................................................................ 19 Fapte 7.51-54. Cum creyi c[ l/a impresionat predica lui tefan pe Saul? Apogeul predicii l/a ]nfuriat. Creyi c[ s/a ]nfuriat pentru c[ ]n inima sa el ;tia c[ ceea ce spune tefan este adev[rat? Biblia spune c[ `]i t[ia la inim[~. Consideri predica lui tefan ca una dintre influen'ele care au dus la convertirea lui Saul? Compar[, ]n cuvintele tale, efectele ei cu cele ale Evangheliei predicate ast[yi. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ O alt[ traducere spune `scr=;neau din din'i cu furie~. n loc s[ se poc[iasc[, ei l/au ]mpro;cat pe tefan cu pietre ;i l/au omor=t.

20 Fapte 7.55-56. Ce a v[yut tefan? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Preg[tirea ap[r[torului

17supun[. Dac[ face a;a, va mai primi alte ]mpuns[turi de 'epu;, mai tari. La ce ]mpuns[turi de 'epu; la care Saul a dat cu piciorul creyi c[ S/a referit Isus? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 24 La urma urmei, ce l/a schimbat complet pe Saul pierderea unei dispute teologice sau revela'ia personal[ a lui Cristos? ........................................................................................ 25 Scrie pe scurt tot ceea ce observi despre Pavel ;i tr[s[turile lui caracteristice ]n urm[toarele versete. Compar[ apoi cu r[spunsurile date pentru aceast[ sec'iune. Nu vor fi acelea;i, dar te vei delecta s[ studieyi Biblia ]n acest mod, ;i studiul acestui pasaj ]'i va da o bay[ puternic[ pentru lec'iile urm[toare. Deschide la Fapte 9. 9.3-5 ............................................................................... ........................................................................................ 9.6 .................................................................................. ........................................................................................ 9.9-12 ................................................................................ ........................................................................................ 9.13-14 .............................................................................. 9.15 .................................................................................. ........................................................................................ 9.16 .................................................................................. ........................................................................................ 9.17-18 .............................................................................. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

A sta la dreapta unui conduc[tor era o poyi'ie de cinste ;i de autoritate. Creyi c[ Saul a putut s[ uite viyiunea lui tefan? Dac[ Isus era cu adev[rat ]n Cer, la dreapta lui Dumneyeu, ]nseamn[ c[ El era Mesia+ preten'iile Sale de a fi Fiul lui Dumneyeu ;i ]nv['[turile Sale erau adev[rate. Dac[ e a;a, Saul lupta ]mpotriva lui Dumneyeu: exact a;a spusese Gamaliel. 21 Fapte 7.59-60. Dac[ tu ai fi fost ]n locul lui Saul, ;tiind c[ tefan era nevinovat, cum te/ar fi afectat aceste ultime cuvinte ale primului martir cre;tin? Te/ar fi mustrat con;tiin'a? Te/ar fi ajutat ele s[/'i dai seama de realitatea preyen'ei lui Dumneyeu ]n tefan? Ar fi devenit ele un model pentru tine, dac[ mai t=ryiu ar fi trebuit s[ fii ;i tu ]mpro;cat cu pietre, pentru Numele lui Isus? Mul'i cre;tini de ayi sufer[ de dragul lui Isus Cristos. S[ ne rug[m pentru ei acum, ca atitudinea lor s[/i conduc[ pe persecutori la Domnul! ........................................................................................ ........................................................................................ 22 Matei 5.44. Am vrea s[ mai observ[m o influen'[ care l/a condus pe Saul la Cristos. Ce i/a ]nv['at Isus pe urma;ii S[i s[ le fac[ celor ce/i persecut[? ........................................................................................ C=nd Saul a devenit conduc[torul prigonitorilor Bisericii, el a devenit ;i 'inta rug[ciunilor cre;tinilor. i Dumneyeu r[spunde la rug[ciune! Convertirea n Faptele Apostolilor sunt trei relat[ri despre convertirea lui Saul. ntruna din ele ne sunt date ni;te detalii care nu sunt men'ionate ]n celelalte. Cite;te Fapte 9.1-19. 23 Fapte 9.5. `A da cu piciorul ]ntr/un 'epu;~ se refer[ la un animal de povar[, la un bou care nu vrea s[ mearg[ acolo unde ]l conduce st[p=nul. C=nd st[p=nul ]l ]n'eap[ u;or cu un 'epu;, cu un b[' ascu'it, boul acesta d[ cu piciorul ]n loc s[ se

APOSTOL AL LUI CRISTOS Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai bine caracterul ;i lucrarea lui Pavel ;i s[/i ]n'elegi mai bine scrierile. Primele experien'e misionare Imediat dup[ convertirea sa, Saul a ]nceput s[ predice c[ Isus este Mesia M=ntuitorul ;i c[ singura cale de a fi m=ntuit de p[cate este credin'a ]n Isus. Chiar de la ]nceput a ]nt=mpinat ]mpotrivire ;i persecu'ie, dar a putut s[/;i continue m[rturisirea, deoarece ;tia c[ Isus l/a ales pentru o misiune special[.

18

Galateni ;i Romani

26 Fapte 9.15. Unde urma Isus s[/l trimit[ pe Saul ca martor al S[u? ........................................................................................ ........................................................................................ 27 S[ mai observ[m c=teva lucruri despre modul ]n care a intrat Saul ]n lucrarea de propov[duire. Vei studia importan'a acestor observa'ii c=nd vei studia lec'ia 2. 9.19 ................................................................................. 9.20 ................................................................................... ......................................................................................... ......................................................................................... ......................................................................................... 9.21 ................................................................................... 9.22 ................................................................................... ......................................................................................... ......................................................................................... 9.23-25 .............................................................................. .......................................................................................................................................... 9.26-27 .............................................................................. ......................................................................................... ......................................................................................... ......................................................................................... ......................................................................................... 9.28-29 .............................................................................. ......................................................................................... .........................................................................................

Biblia nu ne relateay[ nimic despre anii pe care i/a petrecut Saul din Tars, dup[ convertirea sa. Unii cred c[ el a predicat Evanghelia ]n Cilicia ;i, probabil, ]n partea de nord a provinciei Galatia, dar nu avem nici o relatare direct[. Urm[toarea ocayie cu care apare Saul este trimiterea lui Barnaba ca misionar ]n Antiohia Siriei, din partea Bisericii din Ierusalim. Barnaba se duce la Tars ca s[/l ]nt=lneasc[ pe Saul ;i s[/l ia ca ajutor ]n Biserica din Antiohia. Din acel moment vedem cum se deyvolt[ lucrarea de propov[duire a lui Saul, c[l[toriile sale misionare ;i epistolele sale. Ce mare apostol a fost el! Sunt sigur c[ de acum ]ncolo, c=nd ]i vei citi epistolele, te vei sim'i mai familiar cu el ;i/i vei ]n'elege mai bine mesajul. 28 Noteay[ acum, ]n cuvintele tale, principalele lucruri din experien'a lui Pavel care l/au preg[tit s[ ]n'eleag[ problemele bisericilor ;i s[ scrie ]n ap[rarea Evangheliei. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 29 Creyi tu c[ Dumneyeu ne conduce vie'ile ;i ast[yi ca s[ ne dea experien'e practice de care avem nevoie ca preg[tire pentru lucrarea pe care vrea s[ o facem? Dac[ e;ti de acord, d[ un exemplu. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Preg[tirea ap[r[toruluiPreyentarea lui Pavel ]n Galateni Acum e;ti preg[tit ca s[ cite;ti scrisoarea lui Pavel c[tre Galateni. Dac[ ai o versiune ]n limbaj modern, o po'i folosi. Aceast[ citire te va ajuta s[ experimenteyi impactul cu personalitatea ;i m[rturia personal[ a lui Pavel. Imagineay[/'i c[ teai convertit la propov[duirea lui Pavel ]n Galatia. El a fost de mai multe ori ]n casa ta ca s[ te ]nve'e pe tine, familia ta, vecinii t[i Evanghelia. Acum, tu ;i grupul de credincio;i care se adun[ ]n casa ta nu ;ti'i dac[ s[/i urma'i pe iudaiyatori sau s[ r[m=ne'i ]n ]nv['[tura pe care v/a dat/o Pavel. Chiar cu o yi ]nainte ca ni;te iudaiyatori s[ viyiteye adunarea voastr[, prime;ti o scrisoare de la Pavel o scrisoare adresat[ Bisericii din Galatia! ncepe acum s/o cite;ti ca s[ veyi dac[ ]l po'i auyi pe Pavel vorbindu/'i. Noteay[ impresiile deosebite pe care 'i le faci despre Pavel, din lectura acestei scrisori c[tre Galateni.

19

........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................

Verific[/'i r[spunsurile Compar[/'i r[spunsurile cu cele date mai jos. Marcheay[le cu X pe cele la care ai r[spuns gre;it, pentru a le revedea ]nainte de test. 8 Marea Mediteran[. 9 Fapte 9.1. Sufla amenin'are ;i ucidere. Violent, dur ;i plin de m=nie. Fapte 9.1-2. Fanatic. Hot[r=t s[ distrug[ cre;tinismul. Om de ac'iune. Lucreay[ ]n cadrul unei organiya'ii. Crede c[ este ]ndrept['it ]n ac'iunile sale. Gata s[ mearg[ ]n misiune ]ntr/o 'ar[ str[in[. Crede ]n ]ndeplinirea proiectelor. 10 R[spunsul t[u. Crede c[ da. El putea s[ ]n'eleag[ mai bine atitudinea persecutorilor ;i, probabil, putea s[ accepte suferin'a cu mai mult[ r[bdare. 11 Educat, inteligent, religios, fariseu, evreu, energic, ]ndr[yne', violent, strict, misionar, des[v=r;it, hot[r=t, sincer, influent, dedicat, ]n organiya'ie, yelos pentru Lege. 12 Toate caracteristicile sale par s[ fi fost o parte din preg[tirea sa. Dumneyeu a trebuit s[ supun[ temperamentul s[u violent ca s[/l foloseasc[ ]n promptitudinea ap[r[rii Evangheliei, chiar cu pre'ul vie'ii. 13 R[spunsul t[u. 14 S[ ]i omoare. Gamaliel. nv['[torul s[u. ... lupta'i ]mpotriva lui Dumneyeu. 15 O mare mul'ime de preo'i.

1 Tars, ]n Cilicia. 2 Gamaliel. 3 n Ierusalim. 4 Legea p[rin'ilor (str[bunilor). Formularea poate s[ fie diferit[, ]n func'ie de traducere Fapte 22.3. 5 Sanhedrinul. 6 nv['[tura ta cea mult[ te face s[ dai ]n nebunie. 7 R[spunsul t[u. El cuno;tea Vechiul Testament. El cuno;tea profe'iile despre Mesia ;i putea s[ arate cum le/a ]mplinit Isus. Era bine preg[tit ]n logic[ ;i literatur[. Acestea l/au ajutat at=t ]n scriere, c=t ;i ]n predicare. El avea credin'[ absolut[ ]n Scripturi ;i insista ca orice doctrin[ s[ fie conformat[ acestora. Pavel avea s[ le preyinte Evanghelia guvernatorilor, regilor ;i conduc[torilor religio;i din diferite '[ri. El urma s[ scrie 13 (sau 14, dac[ i/am atribui Epistola c[tre Evrei) dintre cele 27 de c[r'i ale Noului Testament. Dumneyeu a folosit educa'ia lui.

2016 tefan f[cea minuni ;i semne mari. 17 tefan. 18 Fa'a lui era ca a unui ]nger. 19 R[spunsul t[u. Eu cred c[ Dumneyeu a folosit predica lui tefan ca s[/l conving[ pe Saul de p[cat. El a reac'ionat la fel ca mul'i oameni de ast[yi, atunci c=nd sunt dovedi'i vinova'i, la auyirea Evangheliei. El s/a ]nfuriat pe predicator ]n loc s[/;i m[rturiseasc[ vina. 20 Fiul Omului (Isus), st=nd ]n Ceruri, la dreapta lui Dumneyeu. 21 R[spunsurile tale au fost, probabil, `da~. 22 Roag[/te pentru ei. 23 R[spunsul t[u. 24 O revela'ie personal[ a lui Cristos. 25 9.3-5. Este obiectul unei revela'ii personale a lui Cristos. Accept[ supranaturalul chiar ]nainte de a/l ]n'elege. Recunoa;te autoritatea mai ]nalt[ `Doamne~. 9.6. Gata s[ accepte adev[rul ;i s[ ac'ioneye pe baya lui, chiar dac[ acesta implic[ o schimbare complet[. Pune voia lui Dumneyeu mai presus de orice. Convertit. Om de ac'iune, dinamic, gata s[ lucreye pentru Isus. 9.9-12 Poste;te ;i se roag[. Dumneyeu ]i vorbe;te prin vedenii. 9.13-14. Fusese foarte temut ca prigonitor. 9.15. Vas ales de Domnul ca s[ duc[ Numele S[u la Neamuri, la ]mp[ra'i ;i la evrei. 9.16. A suferi pentru Isus se a;tepta la aceasta. 9.17-18. Acceptat ca frate cre;tin. ;i recap[t[ vederea ;i este umplut de Duhul Sfnt (putem

Galateni ;i Romanipresupune aceasta) atunci c=nd Anania ];i pune m=inile peste el. Boteyat m[rturie public[ a noii sale credin'e. 26 naintea Neamurilor, a ]mp[ra'ilor ;i a copiilor lui Israel. 27 9.19. A stat ]mpreun[ cu ucenicii pe care pornise s[/i aresteye. 9.20. Imediat ]ncepe s[ predice ]n sinagogi c[ Isus este Fiul lui Dumneyeu acela;i lucru pentru care tefan fusese omor=t. Curajos. 9.21. Convertirea sa ;i mesajul pe care ]l predica i/a uimit pe to'i. 9.22. Se ]nt[rea ]n Domnul ;i ]n propov[duire. i ]nfrunta pe iudei, dovedind c[ Isus este Cristosul. Acum folose;te logica, ra'ionamentul, disputele teologice ]n locul for'ei. Metod[ a viitoarei propov[duiri. 9.23-25. A st=rnit du;m[nia iudeilor prin mesajul s[u. Ei au complotat ca s[/l omoare. Dumneyeu l/a iyb[vit. Model pentru viitoarea propov[duire. 9.26-27. Curajos. Merge la Ierusalim, centrul persecu'iei. Merge la ucenici. Persecu'ia nu l/a ]mpiedicat s[ stea al[turi de Cristos ;i de Biseric[. Sinceritatea lui este pus[ la ]ndoial[. Barnaba lil preyint[ apostolilor ;i le spune despre propov[duirea lui plin[ de ]ndr[yneal[. Acceptat de c[tre lideri. 9.28-29. Apreciay[ p[rt[;ia. Lucreay[ ]mpreun[ cu ceilal'i.Vorbe;te cu ]ndr[yneal[ pentru Cristos. Dispute cu evreii greci. Via'a ]i este amenin'at[. Fra'ii ]l trimit la Tars. 28 R[spusul t[u include probabil preg[tirea sa religioas[, educa'ia bun[, via'a ca lider religios ]n iudaism, convertirea ;i ]ns[rcinarea sa cu propov[duirea ]ntre Neamuri, lucrarea sa misionar[. 29 R[spunsul t[u.

Preg[tirea ap[r[toruluiSUGESTII PENTRU PREDARE Aceste sugestii sunt concepute av=nd ]n vedere c=teva 'eluri+ Majoritatea studen'ilor vor avea oportunitatea s[ conduc[ un grup de studiu biblic, fie ]n timp ce studiay[ acest curs, fie dup[ aceea. Ei pot folosi aceste sugestii pentru lec'ia la care sunt date, sau le pot adapta pentru orice alt[ lec'ie. Cei care predau acest curs ]ntr/o ;coal[ biblic[, o biseric[ sau un grup de studiu, pot alege sugestiile cele mai adecvate condi'iilor ]n care lucreay[. Aceste sugestii le ofer[ studen'ilor ;i profesorilor idei noi pentru studiu sau pentru o predare mai eficient[. Dac[ predai acest curs sau una dintre lec'ii, nu uita c[ sugestiile nu sunt un plan de lec'ie sau un program care trebuie urmat. Ele sunt doar sugestii, dintre care po'i s[ le alegi pe cele mai potrivite pentru clasa ta. n majoritatea ;colilor, pentru fiecare lec'ie se aloc[ dou[ sau trei ore. Nu ]ncerca s[ aplici toate sugestiile ]ntr/o singur[ or[. Chiar dac[ nu ai de g=nd s[ predai lec'ia, cred c[ vei citi cu pl[cere sugestiile. S/ar putea s[ le folose;ti odat[. 1. Aloc[ timp ]n care s[i dai clasei tale un start bun. O atmosfer[ prietenoas[ ]i va face pe studen'i s[ se simt[ mai liberi s[ pun[ ]ntreb[ri ;i s[ discute lec'ia. Reyerv[/'i timp pentru a cunoa;te clasa. Asigur[/te c[ fiecare a ]n'eles cum trebuie s[ foloseasc[ ghidul de studiu. Poate va fi nevoie ca studen'ii s[ se ajute ]ntre ei p=n[ c=nd to'i vor ]n'elege sistemul. Discut[ con'inutul cursului ;i clarific[ obiectivele pe care urm[re;ti s[ le atingi. R[spunde atent la toate ]ntreb[rile pe care le au studen'ii cu privire la lec'ie sau la curs.

21

2. Folose;te mijloacele viyuale de care dispui pentru a ilustra via'a lui Pavel+ filme, diapoyitive, fotografii, material de la ;coala duminical[. 3. Cerele unor studen'i s[ studieye c=te ceva dintre lecturile suplimentare ;i apoi s[ le preyinte ]ntregii clase. 4. Cerele studen'ilor s[ preyinte printr/o scenet[ c=teva episoade din via'a lui Pavel, inclusiv convertirea lui. Adaug[ o scen[ imaginar[, ]n care Pavel discut[ cu Luca despre modul ]n care l/a preg[tit Dumneyeu pentru lucrarea pe care o are de f[cut. 5. Discut[ influen'ele care l/au condus pe Saul la convertire ;i importan'a unor asemenea influen'e ]n c=;tigarea oamenilor pentru Cristos, ast[yi. 6. Dac[ vreunul dintre studen'i a fost cu adev[rat du;man al Evangheliei, roag[/l s[ depun[ o m[rturie despre modul ]n care a fost adus la Cristos. 7. Cerei cuiva s[ se informeye cu privire la religia iudaic[ ;i s[i preyinte clasei un referat despre educa'ia copiilor ;i preg[tirea necesar[ pentru a deveni rabin. Ai putea invita un rabin evreu sau un prieten evreu ca s[ fac[ aceast[ preyentare. 8. Discut[ cu studen'ii despre importan'a educa'iei ;i experien'ei practice ca preg[tire pentru lucrarea pe care o are Dumneyeu pentru fiecare. 9. Cerele studen'ilor s[/;i ]mp[rt[;easc[ reyultatele studiului lor cu privire la personalitatea lui Pavel ;i impresiile lor despre aceast[ metod[ de studiu biblic. 10. Ruga'i/v[ ]mpreun[ pentru du;manii Evangheliei cunoscu'i, ca Dumneyeu s[ fac[ din ei ap[r[tori ai credin'ei, oriunde este nevoie de ei.

22

Galateni ;i Romani

alb

23

Lec'ia 2Preg[tirea ap[r[rii7. S[ compari criya din Galatia cu criye similare cu care se confrunt[ bisericile de ast[yi. PLANUL LECIEI Ap[rarea credin'ei era necesar[ Criya din Galatia Galatenii Criya Responsabilitatea lui Pavel Criya din cre;tinism Perioada de tranyi'ie Conflictul cu iudaiyatorii Criyele de ast[yi Forma ap[r[rii Ap[rarea ]n scris Deyvoltarea ap[r[rii Studiul t[u asupra ap[r[rii 8. S[ ar['i modul ]n care epistolele erau folosite pe vremea lui Pavel. 9. S[ folose;ti un plan al epistolei c[tre Galateni ;i s[ redai, din memorie, cele cinci mari diviyiuni. 10. S[ explici modul ]n care a;tep'i ca acest curs s[ te ajute ;i s[ preyin'i propriile tale obiective pentru acest curs. 11. S[ ]n'elegi mai bine Galateni, pe m[sur[ ce cite;ti, ]n lumina scopului cu care a fost scris[ epistola. TEME 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei. OBIECTIVELE LECIEI 2. Cite;te studiul cuvintelor. C=nd vei termina de studiat lec'ia ar trebui s[ fi atins urm[toarele obiective+ 1. S[ po'i ar[ta importan'a scrisorii lui Pavel c[tre Galateni ]n abordarea criyei legalismului. 2. S[ folose;ti harta ;i tabloul cronologic pentru a explica cine erau galatenii ;i perioada scrierii acestei epistole, potrivit cu teoria Galatiei de sud. 3. S[ explici cine erau iudaiyatorii ;i criya pe care au produso ei ]n bisericile Galatiei. 4. S[ ]n'elegi mai profund responsabilitatea lucr[torilor cre;tini de ai ]nv['a pe al'ii Evanghelia curat[ a lui Isus Cristos ;i de a ap[ra Biserica de erori. 5. S[ descrii perioada de tranyi'ie ]n Biserica primar[. 6. S[ cuno;ti fermitatea cu care conduc[torii Bisericii primare au sus'inut libertatea cre;tin[. 3. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[ sec'iune. Noteay[ r[spunsurile la ]ntreb[rile de studiu ale fiec[rei sec'iuni, uit=ndu-te din nou, dac[ este nevoie, la ceea ce ai citit. Dup[ ce ai terminat o sec'iune, verific['i r[spunsurile. 4. Studiay[ tabloul cronologic al vie'ii apostolului Pavel atunci c=nd 'i se cere ]n lec'ie. 5. Cite;te complet Epistola c[tre Galateni, atunci c=nd 'i se cere ]n cadrul lec'iei. 6. Dup[ ce ai parcurs lec'ia, recapituleay[ obiectivele, ca s[ fii sigur c[ leai atins. 7. Recapituleay[ lec'iile 1 ;i 2 ]n vederea testului 1. 8. Dac[ studieyi independent, completeay[ testul 1, potrivit instruc'iunilor, ;i expediay[il instructorului, pentru notare.

24STUDIUL CUVINTELOR

Galateni ;i Romani

cronologie tablou sau list[ care con'ine datele evenimentelor ]n ordinea ]n care au avut loc. Aceast[ ordine este numit[ `succesiune cronologic[~. Cronologia pe care o vei studia ]n aceast[ lec'ie cuprinde c[l[toriile misionare ale lui Pavel ;i datele la care a scris epistolele. Trebuie remarcat c[ datele exacte pentru aceste evenimente nu sunt cunoscute. criy[ moment crucial ]n deyvoltarea unei institu'ii sau ]n via'a unei persoane. Vorbim despre criy[ ]ntro boal[ ca despre un punct de cotitur[ spre via'[ sau moarte. Conflictul dintre Evanghelia credin'ei pe care o predica Pavel ;i ]nv['[turile iudaiyatorilor a produs o criy[ ]n bisericile Galatiei.

justificare a fi eliberat de vinov['ia p[catului ;i de pedeaps[ ;i a primi ]ndrept['irea lui Dumneyeu. Vom avea o defini'ie complet[ ]ntro lec'ie viitoare. Pavel lea scris aceast[ scrisoare galatenilor ca s[ ]i asigure c[ justificarea este prin credin'a ]n Cristos. Iudaiyatorii ]nv['au c[ justificarea este prin credin'a ]n Cristos ;i, ]n plus, prin respectarea Legii iudaice. proyelit convertit de la o religie la alta. n timpurile Noului Testament, iudeii iau c=;tigat pe mul'i dintre Neamuri, care au trecut de la ]nchinarea la idoli la ]nchinarea ]naintea singurului Dumneyeu adev[rat. Ace;ti proyeli'i deveneau iudei. credin'[ sau opinie contrar[ doctrinelor stabilite ale unei biserici sau ale unui sistem religios. codul de legi pe care Dumneyeu i la dat lui Moise, numit ;i Legea Moyaic[. Acest termen este folosit de asemenea pentru ]ntregul sistem de precepte religioase iudaice. Scriem acest cuv=nt cu majuscul[ `Legea~, ]n cadrul acestui curs, pentru a o distinge de legile guvernamentale ]n general. insisten'a asupra respect[rii unor anumite reguli (sau a Legii) pentru a fi m=ntuit sau pentru a r[m=ne ]ntro rela'ie bun[ cu Dumneyeu.

ereyie

a te iudaiya a te conforma regulii iudaice, obiceiurilor ;i ideilor, sau ai face pe al'ii s[ se conformeye lor. Iudaiyatorii despre care studiem ]n Galateni erau evrei cre;tini care ]ncercau s[-i fac[ pe cre;tinii dintre Neamuri s[ devin[ iudei ;i s[ urmeye ritualurile religioase ale iudaismului (adic[ ale evreilor). etnic rasial, av=nd dea face cu diferitele rase de oameni, cu caracteristicile ;i obiceiurile lor. Din punct de vedere etnic, galatenii erau descenden'ii galilor, de la care ;iau primit numele.

Legea

legalism

Preg[tirea ap[r[riiDEYVOLTAREA LECIEI Ap[rarea credin'ei era necesar[ Obiectivul 1. Arat[ importan'a scrisorii lui Pavel c[tre Galateni ]n abordarea criyei legalismului. Este oare important ceea ce creyi? Apostolul Pavel credea c[ este. De c=nd sa convertit la Cristos, el a ]nceput s[ ]nve'e ;i s[ predice vestea bun[ c[ Fiul lui Dumneyeu a murit pentru p[catele noastre ;i apoi a ]nviat ca s[ ne dea via'[ ve;nic[ ]mpreun[ cu El. El a ]nv['at c[ putem fi m=ntui'i de p[cate ;i putem tr[i o via'[ pl[cut[ lui Dumneyeu numai prin credin'a ]n Isus Cristos. Din pricina acestui, mesaj el a fost prigonit, biciuit, aruncat ]n temni'[, ]mpro;cat cu pietre, ca s[ fie omor=t. La fel ca mii de cre;tini din primul veac, el a fost gata mai degrab[ s[ moar[, dec=t s[ se lepede de adev[rul Evangheliei. n cele din urm[, el a fost decapitat pentru fermitatea cu care a stat al[turi de adev[r. Pavel nu era mul'umit ca oamenii doar s[L accepte pe Isus ca M=ntuitor. El voia s[ fie sigur c[ ei sunt bine fundamenta'i ]n adev[r. El ]i ]nv['a Scripturile. A ]nfiin'at biserici ]n casele celor care au devenit cre;tini ;i lea dat sfaturi practice despre modul ]n care trebuie s[ tr[iasc[ via'a cre;tin[. Dup[ ce a plecat s[ predice Evanghelia ]n alte 'inuturi, se ruga yilnic pentru cei converti'i ;i p[stra leg[tura cu ei prin scrisori. C=nd se iveau probleme, bisericile trimiteau pe cineva la Pavel ca s[ primeasc[ sfaturi. 1 Cite;te 2 Corinteni 11.23-29. Care versete vorbesc despre suferin'ele fiyice ale lui Pavel pentru c[ a proclamat Evanghelia sau pentru c[ a ap[rat adev[rul? ........................................................................................ 2 Care versete din 2 Corinteni 11.23-29 vorbesc despre preocuparea lui Pavel pentru cei care sau convertit la predicile lui ;i te ajut[ s[ ]n'elegi atitudinea lui fa'[ de oricine ar fi ]ncercat s[i ]ndep[rteye de la adev[rul Evangheliei? ........................................................................................ ........................................................................................ Scrisoarea lui Pavel c[tre Galateni este o ap[rare a credin'ei cre;tine ]mpotriva legalismului. Dumneyeu la inspirat pe Pavel s[ scrie aceast[ ap[rare pentru a ]nt=mpina criya local[ din bisericile Galatiei, criya general[ din cre;tinismul acelei epoci ;i multe asemenea criye ale bisericilor sau indiviyilor de ast[yi. Aceast[ prim[ diviyiune a lec'iei te va ajuta s[ ]n'elegi mai bine problema, a;a ]nc=t s[ realiyeyi primul obiectiv. CRIYA DIN GALATIA

25

C=nd vorbim despre criya din Galatia, ni se ridic[ ]n minte trei ]ntreb[ri+ 1) Cine erau galatenii? 2) Din ce consta criya? 3) Care era responsabilitatea lui Pavel? Galatenii Obiectivul 2. Folose;te o hart[ ;i un tablou cronologic pentru a explica cine erau galatenii ;i timpul ]n care a fost scris[ epistola, potrivit teoriei Galatiei de Sud. 3 Cite;te Galateni 1.1-2. Cui ]i adreseay[ Pavel aceast[ scrisoare? ........................................................................................ 4 Pentru a afla unde erau bisericile Galatiei, compar[ cele dou[ h[r'i de pe pagina 9. Ambele h[r'i repreyint[ peninsula Asia Mic[. Pe harta modern[ cu `'[rile viyitate de Pavel~, ]n ce 'ar[ se afl[ vechea provincie Galatia? ........................................................................................ Pe vremea lui Pavel, numele Galatia era folosit ]n dou[ moduri+ fie pentru ]ntinsa provincie roman[ a Galatiei, fie numai pentru partea ei nordic[. Aceast[ regiune nordic[, situat[ la Marea Neagr[, era Galatia propriu-yis[. Noi o numim uneori Galatia etnic[. Locuitorii ei erau descenden'ii galilor care veniser[ din Fran'a ]n veacul al treilea ]nainte de Cristos. Potrivit teoriei Galatiei de Nord, Pavel ar fi scris epistola bisericilor din aceast[ regiune. Dac[ vrei s[ te familiariyeyi mai bine cu locuitorii Galatiei ;i cu regiunea ]n care au tr[it, sugestia mea este s[ te documenteyi ]n leg[tur[ cu Turcia yilelor noastre. 5 Ce mare este situat[ la nordul Turciei? ........................................................................................ 6 Ce mare este situat[ la sud? ........................................................................................ Problema este c[ Pavel lea scris bisericilor pe care lea ]nfiin'at el, or, ]n Faptele Apostolilor nu g[sim nici o relatare despre vreo viyit[ a lui ]n Galatia de nord. n schimb el a fondat c=teva biserici ]n partea de sud a provinciei administrative romane

26Galatia. Din acest motiv, noi credem c[ el a scris acestor biserici. Aceasta este teoria Galatiei de sud. Dup[ ce Imperiul Roman a cucerit '[rile din jurul M[rii Mediterane, sa trecut la organiyarea lor ca provincii administrative sau politice. Unele provincii au cuprins c=teva '[ri mai mici, a;a cum a fost cayul Galatiei. Aceste 'inuturi erau apoi numite fie dup[ numele lor original, fie dup[ numele provinciei romane. n scrierile sale, Pavel folose;te de obicei numele roman. 7 Ia acum harta Galatiei ;i a Imperiului Roman (pagina 8). G[se;te pe hart[ provincia administrativ[ Galatia. Este ha;urat[ ]n acela;i fel, dar este ]mp[r'it[ cu o linie punctat[. Partea nordic[ este Galatia etnic[. Care este numele original al p[r'ii sudice? l g[se;ti pe hart[. ........................................................................................ 8 Care este semnifica'ia cuv=ntului etnic? ........................................................................................ 9 Prive;te la hart[ ;i nume;te aceste cet['i ]n relatarea din Faptele Apostolilor cu privire la c[l[toriile misionare ale lui Pavel. ........................................................................................ 10 Ai citit ceva despre aceste cet['i ]n relatarea din Faptele Apostolilor cu privire la c[l[toriile misionare ale lui Pavel? ........................................................................................ ........................................................................................

Galateni ;i Romani11 Nume;te trei cet['i din Galatia de sud. (Veyi harta de la pagina 9.) ........................................................................................ Pavel vorbe;te despre nestatornicia ;i instabilitatea galatenilor. El este uimit cu c=t[ u;urin'[ au fost ei cl[tina'i ]n convingerile lor doctrinare ;i din loialitatea personal[ fa'[ de acela care lea preyentat cel dint=i Evanghelia. Cite;te Galateni 1.6-7 ;i 3.1. Cei care sus'in teoria Galatiei de nord afirm[ c[ o asemenea instabilitate era caracteristic[ galilor. Dar dac[ galii erau at=t de u;or cl[tina'i ]n convingerile lor, ce putem spune despre cei din sud? Cite;te relatarea din Fapte 14 despre turbulenta c[l[torie misionar[ a lui Pavel. C=t de bine iau primit mul'imile pe Pavel ;i Barnaba! Privi'i apoi c=t de repede au reu;it ni;te iudei fanatici (cum fusese ;i Pavel) s[ ]ntoarc[ mul'imile ]mpotriva apostolilor. 12 Cite;te pasajele indicate din Faptele Apostolilor ;i nume;te cet['ile ]n care poporul a primit cu bucurie mesajul pentru ca, mai t=ryiu, s[ se ]ntoarc[ ]mpotriva lui Pavel. 13.14, 42-52 .................................................................... 14.1-5 ............................................................................... 14.6, 13, 19 .................................................................... Prive;te acum la harta cu c[l[toriile misionare ale apostolului Pavel (pagina 9). Localiyeay[ pe hart[ Antiohia (]n Galatia), Listra, Iconia ;i Derbe. Prive;te atent la legenda h[r'ii pentru a vedea cum este marcat[ fiecare c[l[torie.

Preg[tirea ap[r[rii13 n care dintre c[l[toriile misionare a viyitat Pavel Antiohia, Listra, Iconia ;i Derbe? ........................................................................................ 14 Linia care marcheay[ drumul str[b[tut trece prin Galatia de nord? ........................................................................................ S[ vedem acum ce putem afla despre timpul ]n care a scris Pavel epistola. Pavel ne spune c='i ani sau scurs ]ntre diferite evenimente din via'a sa, dar noi nu ;tim cu preciyie c=nd au avut loc acele evenimente. Ca urmare, cronologia vie'ii lui Pavel este doar o presupunere. Cu toate acestea, tabloul cronologic de la pagina 10 te poate ajuta s[ cuno;ti ordinea general[ a evenimentelor ]n lucrarea lui Pavel. Pentru predare, la lec'ii, o po'i folosi ca plan;[, sau o po'i scrie pe tabl[. Localiyeay[ Ierusalimul, Ceyarea ;i Roma, pe harta cu c[l[toriile misionare ale lui Pavel (pagina 9). ntoarcete la cronologia paulin[ (pagina 10). Observ[ c[ tabloul are trei coloane. n coloana I sunt evenimentele din via'a lui Pavel, importante pentru acest studiu, ;i cet['ile ]n care au avut loc. Coloana II cuprinde datele evenimentelor, ale c[l[toriilor misionare ;i ale scrierii epistolelor. Coloana III cuprinde c[l[toriile misionare ;i epistolele care au fost scrise. Pe baya informa'iilor pe care le po'i ob'ine din tabloul cronologic, r[spunde la urm[toarele ]ntreb[ri+ 15 Nume;te cet['ile ]n care au avut loc evenimentele men'ionate ]n list[. ........................................................................................ 16 Pavel lea scris galatenilor imediat dup[ una dintre c[l[torii. Care? ........................................................................................ 17 nainte de ce conferin'[ a scris el? ........................................................................................ 18 n care dintre c[l[torii le scrie Pavel romanilor? ........................................................................................ 19 C=nd a fost convertit Pavel? ........................................................................................ 20 Scrie datele primei c[l[torii misionare. ........................................................................................ 21 C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Galateni? ........................................................................................

2722 Scrie data viyitei lui Pavel la Ierusalim, cu ocayia conciliului. ........................................................................................ 23 C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Romani? ........................................................................................ 24 Scrie data execut[rii lui Pavel la Roma. ........................................................................................ 25 C=te epistole sunt cuprinse ]n list[? (Observ[ c[ Epistola c[tre Evrei nu este inclus[, de;i mul'i cred c[ a fost scris[ tot de Pavel.) ........................................................................................ 26 Teau ajutat tabloul cronologic ;i h[r'ile s[ ]n'elegi mai bine extinderea lucr[rii lui Pavel ;i s[ te familiariyeyi mai mult cu Galateni? ........................................................................................ Dac[ teoria Galatiei de sud este corect[, Epistola c[tre Galateni trebuie s[ fi fost scris[ foarte devreme. De fapt, se prea poate ca aceasta s[ fi fost prima dintre epistolele pauline. Yona sudic[ era deja evangheliyat[ la terminarea primei c[l[torii misionare. Se pare c[ Pavel a scris aceast[ scrisoare la pu'in[ vreme dup[ prima c[l[torie ;i ]nainte de viyita la Ierusalim, pentru conciliul din anul 49 A.D. ;tim c[ subiectele de care sa ocupat Pavel ]n scrisoarea c[tre Galateni sunt acelea;i cu cele discutate ]n Conciliul de la Ierusalim (Fapte 15). Dac[ acest Conciliu ar fi avut loc ]nainte de scrierea epistolei, Pavel ar fi men'ionat hot[r=rile luate acolo. Conciliul a hot[r=t c[ cei dintre Neamuri care devin cre;tini nu trebuie s[ se taie ]mprejur sau s[ respecte legile iudaice. Deoarece Pavel nu men'ioneay[ aceste hot[r=ri, putem presupune c[ Epistola c[tre Galateni a fost scris[ ]nainte de Conciliul de la Ierusalim. Cronologia pe care o folosim este bayat[ pe teoria Galatiei de sud, care spune c[ epistola este adresat[ bisericilor din partea de sud a Galatiei. Dar, fie c[ este adresat[ celor din nord, fie celor din sud, ;tim c[ Pavel a scris unor anumite adun[ri de cre;tini ca s[i ajute ]n problemele cu care se confruntau. CRIYA Obiectivul 3. Explic[ cine erau iudaiyatorii ;i criya pe care au produso ei ]n bisericile Galatiei. Bisericile cre;tine pe care Pavel le ]nfiin'ase ]n Galatia erau sf=;iate de conflicte privitoare la probleme care puteau afecta existen'a lor. Esen'a me-

28sajului lui Pavel c[tre ei fusese m=ntuirea prin credin'a ]n Isus Cristos. Dar al'i ]nv['[tori au venit cu un alt mesaj. Pe cine era s[ cread[? Pavel scrie pentru ca s[ apere Evanghelia (;i pe galateni) de eroare. Tema scrisorii sale o g[sim ]n Galateni 3.11+ `Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin credin'[.~ Acesta este versetul cheie al epistolei. Bisericile Galatiei erau formate at=t din iudei, c=t ;i din Neamuri. Evreii au creyut din totdeauna c[ aceia dintre Neamuri care voiau s[ fie m=ntui'i trebuia s[ devin[ evrei ;i s[ respecte Legea Moyaic[. Dar Pavel ia ]nv['at c[ Isus a murit pentru p[catele lor ;i credin'a ]n El aduce m=ntuire at=t evreilor, c=t ;i Neamurilor. Sau ridicat atunci c=teva ]ntreb[ri de importan'[ vital[ at=t pentru galateni, c=t ;i pentru cre;tin[tate+ Este oare Evanghelia religia iudaic[ plus credin'[ ]n Isus Cristos? Cre;tinismul trebuie s[ fie o sect[ ]n cadrul iudaismului, o extensie a Legii lui Moise? Pentru ca cineva s[ devin[ cre;tin, trebuie mai ]nt=i s[ devin[ evreu ;i s[ se conformeye culturii iudaice? Este cre;tinismul un sistem legal? Este el oare credin'[ ]n Isus Cristos plus Legea? n bisericile Galatiei era o partid[ care r[spundea afirmativ la toate ]ntreb[rile acestea. Ei erau cre;tini evrei care ]nainte fuseser[ farisei. Fariseii erau secta cea mai strict[ din cadrul iudaismului, extrem de legali;ti, deci;i s[ ;tearg[ urma ereyiei, gata s[i omoare pe aceia care nu respectau legile ;i tradi'iile iudaice. Pavel ]nsu;i fusese un fariseu fanatic ;i ;tia foarte bine cu cine se confrunt[ bisericile pe care le ]nfiin'ase. CE ESTE EVANGHELIA? Religie { credin'a ]n Cristos _ Evanghelie? Cultura iudaic[ { credin'a _ Evanghelie? Legea { credin'a _ Evanghelie? Numai credin'a ]n Cristos _ Evanghelie? Gre;eala fundamental[ a iudaiyatorilor nu era faptul c[ puneau ceva ]n locul lucr[rii lui Cristos, ci mai degrab[ ]ncercarea de ai ad[uga ceva. A'i mai v[yut vreodat[ s[ se ]nt=mple a;a ceva? Ei deformau mesajul evanghelic pe care Pavel ]l d[duse bisericilor. Ei ]nv['au c[ pentru a deveni cineva cre;tin, acel cineva trebuie mai ]nt=i s[ devin[ bun evreu. Ei insistau ca ;i cre;tinii dintre Neamuri s[ se taie ]mprejur ;i s[ respecte anumite p[r'i ale Legii iudaice, pentru a fi m=ntui'i. Ei ]nv['au c[ m=ntuirea se cap[t[ prin credin'a ]n Cristos ;i prin respectarea Legii.

Galateni ;i Romani27 Subliniay[ Galateni 3.11 ]n Biblia ta. Acest verset preyint[ tema epistolei c[tre Galateni. Memoreay[ versetul ;i scriel din memorie. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 28 Cine se opunea acestui adev[r? ........................................................................................ 29 Descrie pe scurt criya prin care treceau cre;tinii neevrei din Galatia. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pune un X ]n dreptul r[spunsului corect. 30 Cine erau iudaiyatorii? ....a) Reformatori ]n religia iudaic[. ....b) Liberali ]n bisericile cre;tine. ....c) Legali;ti care insistau asupra respect[rii Legii iudaice. ....d) Cei converti'i de la iudaism la cre;tinism. 31 Care era gre;eala fundamental[ a iudaiyatorilor? ....a) Nu credeau ]n Cristos. ....b) Ad[ugau ceva lucr[rii lui Cristos, ca bay[ a m=ntuirii. ....c) Puneau Legea Moyaic[ ]n locul lui Cristos. RESPONSABILITATEA LUI PAVEL Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai profund responsabilitatea pe care o au lucr[torii cre;tini de a ]nv['a Evanghelia curat[ a lui Isus Cristos ;i de a ap[ra biserica de erori. Poate c[ ai remarcat deja, citind Galateni, c[ Pavel avea un sentiment profund de responsabilitate fa'[ de biserici. Aceasta deoarece el a fost cel care a ]ntemeiat acele biserici. El ]i c=;tigase pe ace;ti oameni pentru Domnul ;i ]i iubea ca pe copiii lui. Ei erau pe punctul de a p[r[si credin'a lor ]n Cristos. Pavel p[rintele lor spiritual ]i iube;te at=t de mult, ]nc=t vrea s[i fereasc[ de acest pericol ;i s[ le ]nt[reasc[ credin'a ]n Cristos. 32 Cum ]i nume;te Pavel pe galateni ]n 4.19? ........................................................................................

Preg[tirea ap[r[riiPe l=ng[ responsabilitatea fa'[ de galateni, Pavel se simte r[spuny[tor ]naintea lui Dumneyeu pentru ei. Dumneyeu la trimis acolo ca s[ predice Evanghelia. De mai multe ori era s[ pl[teasc[ cu via'a, dar el sa dus ]napoi ca s[i ]mb[rb[teye ]n Domnul. El ]i pomene;te constant ]n rug[ciunile sale, la fel cum f[cea cu toate bisericile pe care le ]nfiin'ase. Nu este de mirare c[ le scrie cu at=ta grab[ atunci c=nd afl[ de pericolul ]n care se g[sesc. 33 Compar[ Fapte 11.28-29 cu Fapte 15.36, 41. n calitate de lucr[tori cre;tini, sim'im noi la fel cu Pavel pentru cei pe care iam condus la Cristos? Ai ]nfiin'at tu vreo biseric[? Cum teai sim'i dac[ cineva ar merge acolo ;i ar ]nv['a adunarea o doctrin[ fals[? Ce ai face? Po'i s[ ]n'elegi preocuparea lui Pavel pentru galateni? G=nde;tete la r[spunsul la aceste ]ntreb[ri ;i scrie numele unor persoane sau adun[ri pentru care sim'i c[ ar trebui s[ te rogi acum. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 34 E;ti preocupat de pericolul spiritual care amenin'[ o persoan[ sau o adunare din pricina unei doctrine false? Ce po'i tu s[ faci? Expune pe scurt problema, ca o noti'[ care s['i aminteasc[ s[ te rogi, ;i roag[te chiar acum. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ CRIYA DIN CRETINISM Perioada de tranyi'ie

29

Obiectivul 5. Descrie perioada de tranyi'ie din Biserica primar[.

Pentru a ]n'elege importan'a epistolei c[tre Galateni, trebuie s[ ne d[m seama c[ ]ntreaga cre;tin[tate era confruntat[ cu aceea;i criy[. Pe timpul c=nd sa convertit Pavel, Biserica era format[ aproape ]n ]ntregime din evrei care l acceptaser[ pe Isus ca Mesia. Erau pu'ini converti'i dintre Neamuri. Dup[ misiunea lui Barnaba ;i Pavel, Biserica a ]nceput s[ creasc[ repede printre Neamuri. Aceasta a ridicat o problem[ important[+ cum s[ fie primi'i cei dintre Neamuri ]n Biseric[? Iudaiyatorii r[spundeau+ `Trebuie s[ fie t[ia'i ]mprejur, s[ fie buni evrei ;i s[ aib[ credin'[ ]n Isus Cristos.~ Pentru ei, Evanghelia era doar o extensie a Legii lui Moise. Ast[yi ne mir[m cum de au putut cre;tinii s[ aib[ o asemenea concep'ie despre Evanghelie. Nu ;iau dat seama c[ cre;tinismul era ceva diferit de religia iudaic[? Nu de la ]nceput. n primii ani ai Bisericii, chiar ;i conducerea roman[ privea cre;tinismul ca pe o ramur[ a iudaismului. Ulterior, guvernul a recunoscut cre;tinismul ca fiind diferit de iudaism ;i la tratat ca religie separat[. Cre;tinismul a fost ]n mod distinct iudaic de la ]nceput. Urma;ii lui Isus erau evrei. Aceia care primiser[ Duhul Sfnt ]n yiua de Rusalii erau evrei care creyuser[ ]n Isus. Cei trei mii care s/au convertit erau evrei sau proyeli'i la iudaism. Cre;tinii evrei nu au privit la noua lor experien'[ spiritual[ ca la ceva distinct de iudaism. Tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism a fost ]nceat[ ]n Biserica primar[. Citim relatarea acestei tranyi'ii ]n Faptele Apostolilor. n primele capitole ]i g[sim pe credincio;i merg=nd frecvent la Templu, la orele de rug[ciune. De;i erau cre;tini umplu'i cu Duhul Sfnt, ei ]nc[ mai sim'eau obliga'ia de a respecta Legea Moyaic[, obiceiurile iudaice ;i s[ se ]nchine ]n Templu. Ei se adunau de asemenea ]n casele unora, pentru a ]nv['a, pentru p[rt[;ie, pentru rug[ciune ;i pentru mese fr['e;ti (Fapte 2.42, 46).

30Pune un X ]n dreptul afirma'iilor care completeay[ corect fraya, ]n exerci'iile urm[toare. 35 La ]nceputurile sale, cre;tinismul era ....a) Recunoscut ca o nou[ religie. ....b) Privit ca o ramur[ a iudaismului. ....c) Privit ca o religie a Neamurilor. ....d) Privit ca o religie pentru evrei ;i Neamuri. 36 Relatarea despre perioada de tranyi'ie din Biserica primar[ se g[se;te ]n ....a) Evanghelia dup[ Ioan. ....b) Faptele Apostolilor. ....c) Epistola c[tre Galateni. ....d) Numai ]n scrierile timpurii ale P[rin'ilor Bisericii. 37 Pentru a avea o cunoa;tere general[ a cadrului, pentru studiul epistolelor este necesar s[ recapituleyi pe scurt evenimentele care au avut loc ]n Biserica primar[ ]n perioada de tranyi'ie de la iudaism la cre;tinism. Cite;te repede Fapte 8-11. Observ[ evenimentele care iau f[cut pe oameni s[ ]n'eleag[ cre;tinismul ca fiind diferit de iudaism. n care dintre versete se afl[ afirma'ia c[ cre;tinismul trebuie s[ cuprind[ at=t evreii, c=t ;i Neamurile? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pasul 1 Dup[ ce tefan a murit ca primul martir cre;tin, Biserica a fost ]mpr[;tiat[ ]n toat[ Iudeea ;i Samaria. Propov[duirea lui Filip ]n Samaria, un loc ur=t de evrei, a fost un pas semnificativ ]n tranyi'ia Bisericii de la iudaism la natura sa interna'ional[. Samaritenii erau o ras[ amestecat[ ]n parte evrei, ]n parte Neamuri. Din cauya c[s[toriilor cu neevrei, evreii ]i dispre'uiau at=t pe samariteni, c=t ;i 'inutul lor. R[spunsul acestor oameni la chemarea Evangheliei a fost impresionant, ;i a fost ]nt[rit de viyita lui Petru ;i Ioan, din Biserica din Ierusalim. n Samaria Evanghelia a triumfat peste prejudec['ile rasiale. Duhul Sfnt a venit peste ei, d=nd un semn al aprob[rii divine tuturor acelora care puneau sub semnul ]ntreb[rii propov[duirea din Samaria. Pasul 2 Convertirea lui Pavel ;i ]ns[rcinarea sa ca apostol al Neamurilor este, probabil, cel mai important pas ]n tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism. Dumneyeu ]l alesese pe Pavel pentru aceast[ lucrare.

Galateni ;i Romani(Veyi Fapte 9.15: 22.21: 26.17: Romani 15.16: Galateni 1.16: 2.7-8: Efeseni 3.1-7.) Pasul 3 Un alt factor important ]n tranyi'ia Bisericii de la natura sa iudaic[ la un cre;tinism interna'ional a fost propov[duirea lui Petru. Lucrarea pe care a f[cuto ]n casa lui Corneliu, suta;ul roman (Fapte 10), a fost un pas important. Porunca divin[ de a le propov[dui acestor neevrei din Ceyareea ;i rev[rsarea Duhului Sfnt care ia urmat au fost dovada c[ Evanghelia nu trebuia s[ fie limitat[ la o singur[ ras[ sau la un singur popor. Aceast[ relatare este important[ ]n combaterea ideii c[ cei dintre Neamuri trebuie t[ia'i ]mprejur sau s[ ]mplineasc[ alte cerin'e ]nainte de a fi primi'i ]n Biseric[. C=nd Petru a v[yut c[ Neamurile au primit Duhul Sfnt la fel cum Lau primit ei (evreii), ia boteyat. Este demn de remarcat aici c[ primirea Neamurilor ]n Biseric[ a fost+ Inspirat[ de Duhul Sfnt (Fapte 10.19). Explicat[ prin predicarea prin puterea Duhului (Fapte 10.43). Confirmat[ de Duhul Sfnt, care Sa cobor=t peste Neamurile care au auyit Evanghelia ;i au creyut (Fapte 10.44). C=nd Petru sa ]ntors din turneul s[u de predicare printre Neamuri a fost luat la ]ntreb[ri cu privire la lucrarea ;i ac'iunile sale. Aceia care lau luat la ]ntreb[ri erau cre;tini evrei din Biserica din Ierusalim. Este posibil ca ace;tia s[ fi fost membri ai sectei fariseilor care au fost numi'i ulterior iudaiyatori. Petru a relatat ]nt=mplarea cu rev[rsarea Duhului Sfnt ca dovad[ c[ Dumneyeu lea dat ;i Neamurilor poc[in'a (Fapte 11.18). 38 Cum au ;tiut Petru ;i ceilal'i c[ Dumneyeu ia m=ntuit pe Corneliu ;i familia sa, f[r[ s[i fac[ ]nt=i proyeli'i iudei? (10.45-47) ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Pasul 4 Marea mi;care de ]ntoarcere a Neamurilor la Cristos ]n Antiohia a adus tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism aproape de ]mplinire. Treyirea din Antiohia Siriei a fost produs[ de evrei ;i proyeli'i la iudaism din Biserica din Ierusalim. C=nd ei sau ]mpr[;tiat, ca urmare a mor'ii lui tefan, ace;ti credincio;i au m[rturisit ;i au predicat Evanghelia merg=nd din cetate ]n cetate. Credincio;ii evrei se

Preg[tirea ap[r[riipare c[ au vorbit numai evreilor, dar cre;tinii dintre Neamuri au predicat Evanghelia ;i Neamurilor (Fapte 11.19-20). R[spunsul masiv al Neamurilor la chemarea Evangheliei a f[cut din Antiohia un centru al cre;tinismului neevreu. Biserica din Antiohia Siriei era cea mai mare biseric[ de neevrei din perioada de tranyi'ie. Credincio;ii au fost numi'i cre;tini (]nsemn=nd ai lui Cristos), pentru prima oar[, ]n Antiohia. Acest nume reflecta adev[rul c[ cre;tinismul devenise, ]n mod clar, diferit de iudaism. Aceea;i biseric[ din Antiohia ia trimis pe Pavel ;i Barnaba ]n prima lor c[l[torie misionar[. n aceast[ c[l[torie au fost ]nfiin'ate, printre Neamuri, bisericile din sudul Galatiei. 39 Noteay[ patru evenimente importante din perioada de tranyi'ie a cre;tinismului, evenimente care au adus ]n'elegerea faptului c[ acesta este diferit de iudaism. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 40 Care biseric[ ia trimis pe Pavel ;i Barnaba s[ evangheliyeye Neamurile? ....a) Biserica din Ierusalim. ....b) Biserica din Ceyarea. ....c) Noua biseric[ din Antiohia Siriei. ....d) Biserica din Antiohia Pisidiei. 41 Cine a dus Evanghelia ]n Antiohia Siriei? ....a) Cre;tini din Ierusalim (at=t iudei c=t ;i Neamuri) care fugeau din calea persecu'iei. ....b) Cre;tini evrei trimi;i de biserica din Ie rusalim. ....c) Cre;tini dintre Neamuri, trimi;i ]ntro c[l[torie misionar[. ....d) Pavel ;i Barnaba.

31Pavel a fost ales de Dumneyeu ca apostol al Neamurilor. El a fost recunoscut de c[tre conduc[torii bisericii cre;tine ca fiind ales de Dumneyeu pentru aceast[ lucrare. De aceea, lui ia revenit responsabilitatea de a formula, ]n mod clar, ce condi'ii trebuie s[ ]ndeplineasc[ cei dintre Neamuri pentru a deveni cre;tini. Lucrul acesta trebuia f[cut, desigur, sub c[l[uyirea Duhului Sfnt ;i ]n armonie cu ]nv['[turile Sfintelor Scripturi.

Dumneyeu la c[l[uyit pe Pavel c=nd acesta a scris Epistola c[tre Galateni. F[r[ ]ndoial[, el folosise deja multe dintre aceste doveyi scripturale ]n predicile ;i ]nv['[turile pe care le d[duse, dar ]n aceast[ epistol[ le scrie ]n mod sistematic. Iudaiyatorii nu ;iau limitat lucrarea la bisericile din Galatia. Dup[ ce Pavel ;i Barnaba sau ]ntors din prima lor c[l[torie misionar[, ni;te oameni din Iudeea au viyitat Biserica din Antiohia. 42 Potrivit cu Fapte 15.1, ce ]i ]nv['au ace;ti oameni pe cre;tinii din Antiohia? ........................................................................................ ........................................................................................ Pavel ;i Barnaba sau opus ]nv['[turii acestor oameni ]ntro disput[ aprig[. Este posibil ca ]n acest timp s[ fi scris scrisoarea c[tre Galateni, folosind acelea;i argumente ]n ap[rarea justific[rii prin credin'[. n Antiohia situa'ia era a;a de critic[, ]nc=t biserica a decis s[i trimit[ pe Pavel, Barnaba ;i pe al'i conduc[tori la Ierusalim. Acolo, ]n consf[tuire cu apostolii ;i b[tr=nii, problema a fost reyolvat[. Veyi Fapte 15.2. Conciliul de la Ierusalim a dus la separarea cre;tinismului de iudaism. Iudaiyatorii au deyb[tut cu apostolii rela'ia dintre Legea lui Moise ;i m=ntuire. Unii conduc[tori sus'in c[ Pavel ar fi folosit o copie a scrisorii c[tre galateni, sau cel pu'in a folosit

CONFLICTUL CU IUDAIYATORII Obiectivul 6. S[ ]n'elegi poyi'ia ferm[ pe care au luato liderii Bisericii primare ]n problema libert['ii cre;tine. Perioada de tranyi'ie a fost o perioad[ de criy[, at=t pentru bisericile individuale (ca cele din Galatia sau Antiohia), c=t ;i pentru cre;tinism, ca un tot unitar. Oriunde predica Pavel Evanghelia m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, veneau iudaiyatorii ;i ]ncercau s[i fac[ pe cei converti'i dintre Neamuri s[ se taie ]mprejur ;i s[ devin[ iudei.

32aceea;i preyentare general[ ;i ]naintea Conciliului. Relatarea despre conciliu, din Fapte 15.4-31, este important s[ fie citit[ pentru a ]n'elege serioyitatea criyei ]n cre;tinism ;i a problemei bisericilor Galatiei. Cite;te acest pasaj. Observ[ r[spunsul apostolilor c=nd vorbesc ]mpotriva iudaiyatorilor. Acord[ aten'ie deosebit[ concluyiilor pe care lea tras conciliul. 43 Care sunt cele dou[ lucruri pe care ni le spune Fapte 15.5 despre iudaiyatori? ........................................................................................ ........................................................................................ 44 n Fapte 15.7-11, care este sfatul lui Petru cu privire la primirea celor dintre Neamuri ]n biseric[ ;i modul ]n care sunt m=ntui'i? ........................................................................................ ........................................................................................ 45 Iacov vorbe;te ]n favoarea iudaiyatorilor sau ]mp