're la trimiterea Apostold_puiul Bulgane,' tAlcUi pe prost a cuviosuluI

tIImAcitA din tA micrrea .Nicodim Atonitulul pe romAnle.

-G I Imi' dNfrc CIf.riSfl.• I 'cii ((fire xt1tt7 ' ,n.-m'm,,-crc .' d /cl'll1t'IIIC.Te(ld(lrt!. TCI?/ilt7d ,

-1 1111 T'a',1 IriJl:i:erea a~a "m'IU care .< lia .1f~s o . : ;,;· ..,.01 a',' erlb'e p.r ! . I Il ,all ., .

s a Ca alel/l!' "a :ldl ' ,e ,'. /,:S Pa,'c! dela("' t < im lI!r, .' ,',1:1 l:nSf., ,.,.,:, ii '··,'rea '~(l :'LCIl~,

'. E- ! er,o'lI.<nii. 1"1,. " '.'. l-I 111 l' ' .. '/'{ 1" :,::' 'aII /,rc ,d--

.. . 1 re 11U1III 11. ,~. '" 1 1 I J .1 /' '1 ". ,!: .re 1n7 "I,'f"'!!:', .'i a Id

~ I 1" rI'm a 1 u(' a ~ ~ 1\"'.f &{" "1 "' •• d -hlCO:lI/ .~l:-:(lla . gc.(l, rlll

_,.!.I ',"tI" ,ro' .1!7:t.C' 1. 1 .• j I {I'~ ,~~;" re sint.. , /"Î1' l'i-,1 FI Iru {' _'l~OJ.I.I.l, .. c.. I~ ~i,.a.,. . . ." .. ,. '1' al, .'('trei SI f1o/,·c!1frl.

,-( c '['an a1l.. '· t ....... -1 •iI..':, 1:Il ,ti sr ("t ':'{ali a,esleo, II/{ o'c'rli cii ,{JgmaizSt:ail

e1l 1" .. ,',al a '("la ,1111 c ct· I ri "'redu/re nOe as,' ta:;i.1 ci pCIIw â S:,1( , }'l;e aeCJH f:, r • I , A._.I

<i .' ,.u r " ' . , , '1'1110 Ernilol' ,"«}' oC'{ur,,_, ~ _ Jl!l(1('"O~'TC ta 7.('Pl. I ,tm-.oi,' ,aII .(lI) :> " • , ' E"(7Iw!ldill Ilii C;"ris/{Js, Jar Pa-/1/11::'..7'" /11 U:1".: ,J,ro~{}:·ca:!.nil. : ..:0 ?tU a~'cn /rc/n!h:{d de acest-

, ''''-'d "r(lt,(l:'ca71:n.c1:tflJ/,1l1l, w • 1:t .. ",.I.r. j ~ • _ ~ ,1 o r.~'1lt Irc'buililâ, af1!1;On ,.'1 c a.' 1" '''r,~ ia' {(,7"U •• j "I:" t

" " • " ," , . -' Idial illl orejlll I>,'c Timolci (rapaCI' " 1 < ( 1I,"('~cn:'c', :' II ), / -, r"l '"/

.' " '''. J, -'" ,'//'1 o'lIpr<' I.e",o rceliC (rol' ,.'1.,y,.' .. -, "'Sl'-; C. sa nua, =- . ' d• '. t'" ',~ • , .,. _; ((" n C".'I!Sc',' ti E':'J t:i, lICJ!utn" i'" ~1I( "',''';: a.cla) aa,ro re. 1 l:- ~ . "" ,'e eO'''/,o''{Jl':rci /,m/171 rar.. Pc/ru ii .-'foslo II"rl-,'.. !'a,","~.t1I,w IJ.~.... ) , .. f.J. : :" "". II fi o:' r, J:7f j~'"cr.17 1'):'iC!7:'1!irc/, (,"il' ~Yl.'f~'C leg", ~/:agca

- .. , ., '1' n"'!ldll 'oi "7'1' 1'a"d oJ{..,td, cil~. ,., '...·C.'.{~l.,J t ) f' "' j . •

~ _ { 1';", .-:!:C 0;-; ~r..'·C:-j: SI!l/â :(~.; ca ZII.'frc.lurJ

.'-a -; (

.' •. _. "r~

lI{<'nic al Irll Ck"utlllAtostoli/o" !1l1 Ck,,11t1l1 la,./idp,,",J, O1r'in~ sd Itr1n4"" 11 e,k , IU

Deci rentru Mte lUuf,a, a/'rlnf/, 'nt/II-S' cu IflljUnur,.I41ft111:-eI. d~ ri~'1td, a scris trlm!U"ea IU stil, nu eu mltilllilldu-o, rremm a dieftIlJlIt t te cc/~/-all, ah{I( iJlsaf! ~(il1ta mâna sa, p~eelt1n singu" o riIa acce Ici de slor'~ am scris r'oul eJl mdna mea Gatr~{/[:'il1larea odcrd, dupre Teodortt" T~olilact, ~mânie, fi /Ila! IOlă ~/,i,'tolia, c4e1 a sc arMa cme-va to­blând fi blojin eti!re uceni,i! cel a au tr~buin(d de ces/c.' Îl1su/in: n u11ui ill~'t:IăI(lr ade; iral (l" ':'O('lf~ a',i

,,<cuicii sii, P,-nlru aresla fi Domnul /ilai inld 11 f~

Pdr", in "rmli !-a ralat di,,'nd: • .I1ergl in "rma laS,a I/U eugd,'=i cde al,' lu! Dl(IJl1Iet/eli, ci cde al. nil

(Uat, X rJ. 16). A,'i"de:'ca li prc cci'/-alt! ",miel a! s . 4 dl'I'i«'/,"I''- i-o JI"lI1il, rlic,'ud: .Jurli fi ,'o! flira pri,e/,c t' s'nk1.11al, .\'T~ 16), Deci m UI1 chi/, ca arcsla ,'i Pa:eI mai ro/,rillle a scris li Coritltmilol' mai intd!/i, fi către Ca atenil",,,Iia amIII. Şi mai illlâili risp"'lde la ceea ce tliceau amd~

oceia, pentnl ca sii sur/,e ipoli/'sul cel bun .'i numele lui P-rii adecli, cei-I-ai(! Apostoli silIt ucenici a! lui C/lriS/OS, iar P. ­r'cI esle al "reniciior fi Apostoiitm' lui Christos urcnic, " nu alI"i C/"'islos, apOi ii laudă ple c! pC1ltru curata credilt{tI JI dra­gostc ce ali in C/1I-tsI{Js, fi apOi ii pri!lălufte, Icntru ce ca tu ,

li/,siti de lIIillle s'oi2 se!limual,S,.,.ie il/sa li dlSjn-c l'I;e, fi d~.;I,'e CI', dill(o cea dufre A~

li d{Jr'edc"le alâl din legc. etit li dill fcmeiie lui Avram, tiaco impl'e'''r ,'i 1,;lc ale- Icgel, s'ali dai tdnă la cir~-car~

li atJi au bICe/at du!'re ard/arca /u! Christos, ţi acutdilld,,·le, il ~/ril"e,..tc p: C' e! sd 11U !a amil1/~ ia cu~mte

plordor ale/m'a, ,i sci /'d=csrli ,redilJ(a rea intru Ckrzs smi, carele dai' sl:-; li /"<' llierm ilil/'r. 'ur cca llr~ t /','Iri/llilld,,-! pre e! .'11:rl! bl!llde mOlal"r!, :i la 'ia d,triwiterca ').

ceil ned spllrţlt

trimis, cA Insuşl a "departe te trimIt (Fap,t:~~Iit]['':i;i\:

nerea, prin, se afla &Ieea fa TaW I elduit de Pa,'el Filul pentru eretieiJ a~la careletca, că fără osebire sint la Pa 1 rtndueitle prOPIllll!dl~..dumnc_dl'c:tilor feţe ale Sfin el TreunI pentrn-c:l 1ot0Cl'"de o nmţa, măcar că fir sca rtndulală a lor J<e CDVJIIe afără schimbare, precum o a predamsit n6ul: tn~ Dc_.....I-1abotez, precum ~cne • tar. Yasihe, precum şi aiurea amInsă în ~U\:~mcl"sa \'reme pomeneşte Pavel de m6rtea"ierca lUI ~ nn:;tos, pen~ru ca sa Induplece pre Galatenimal la amll1te !a lef;e şi la obiceIurile leoei fiind-c:t egeaun folos a pricinuit lor, ci să la aminte şi ~ se supuestOS, c-i,~de ~ m~ri: s~ s'~ sculat din morţi pentru mântu rea-1 ca a se aes~.ar;1 el ŞI a se depăr.a de un făc(:tor de bca aces:a, de Christos adeCă, este o ia?ta de prea mare ne­mulţamire. Şi <lice Pa\"el, că Tatăl a sculat din mOrţI pre Christuna adeca pentru nepuri:lţa socotinţel Galatenilor, şi altapentru-ca la Tatăl se dau, ca la radăcina si pricina Dumne4e­irei, câte Fiiul le lucreză şi le-a făcut, fiind-<'ă Filul nu erancputincio:; de a se scula pre sineşl din mOrţi, carele a datputere si altora care a c;'eGut in el să im'ieze morţi cu s'ngoraumbra trupurilor lor. Pentru aCesta şi a q.is: Stricaţi bisericaacc'sta şi in trei qile eu o \'Olu ridica pre ea.... El însă o qiceapentru lăcaşul trupuluI Sc'l;' (Ioan II, 19).

2. Şi fraţii tOţi cel împreuna cu mine.De \"Teme ce ac-el ce crequseră din E\"Tel prihăneaii pre Pa

ca sin~ur propol't,dueşte de a se strica Le;:ea Yeche si!u;'iJe ccle ale Legei, pentru aCesta arată acum aicea că are pmuh al;i ::-a~' şi impreună Apostoli, ;mpreună pă~ I al!Cca.! Soc('::n:", si conglă5uirl in:ru cflte scrie Intru acpi,;tolie.

Bi;;ericilor Ga!a:iei.\'edi, o cetitoriule, m:inia

tru-că nu a qi celor iubiţi, celor hnţi 1, nicI bl nDumnedeiJ precum 6bicJnue te a crie In cele-l-a1te epci prost a 'qis: bisericilor Gala ieI • Fiind Insă cA abinărI el si se osebeaii unul de altul pentru acviinţă bis~ricl multe II nume te pre el, 'nu o bpreună insă şi ruşinându-I pre 1, cu nUmtre b,ISeIftC..,.

TÂLCUIRE LA C:A cATRE GALATENI

c.-\p, 1.- 'TeL EPISTOLlEi),

K1. n::,' .-\L.ECA TE. , _ '

•• 1. 1 . deja omenl, 1110 prIn om.1. ranI .-\P'~"OI.. , n~

TALCUIRE,

• • I ;_toliel aceştia surpă Pa,'el că nu eJndată la mcepu.u, ~P'd' . enl pentru-că, c;Iice, că nu a fo

. -\ '01 '-'10" e om , . . Iucenic '1 • ~o;;". ~.. ':U5, si dela cerlii, şi nu prin \Te ore-carechemat de omem, CI dt;. . . d.ca l-a botezat pre el Apostolulom. ci prin Iisus. Clhr:sroh~' m~ acela la credinţă şi la aposta-• . dar nu _1 -a c ema _ ....,.nama, ..,. Ch-:-' s l-a chemat din ceriu In vreme). 'n"helmă CI •. ,,0. I .e5ca epa ~, .'. 0_' • ta aceea \"edere ce astre UClt mal

de amiază-dl, prm I:lJ.lco~a _ ' a dis Pavelmult clec:'t sarele ,fapt. 1.:\1. Pentru ce Insa, nu , ,

-e in cea către Rom. SI către Conntenlchematul precum ,CTl , d ,( ta" , . d" P ,'el Apo-tolul pentru-că espre ac"s

Tnmltere, CI a :, a,,~. " ' , . . de curând cre-.era t<ită pricina cm';n:u.U1. nmd-ca <lIceau ce~ cedU5eră din E,'rel. ca P<:\"el Je catre vmcnI s a ales ,-\p~stol, ŞInu de rhri-:o: de-a erC?:ul. precum mai inam:e am qls la Incepu:ul l'ricinti tl'is:o:iei acestia. Deci la cun.nt,:ll acesta Im­proti,'inclu-;;e Pa,'el. a scris aces:~ .-\ po~tol, ~ra:a:l' 1. cu acecă nu este uce:lic al amc:lilor, mci de omem a fo,t ales Apas 01. ,

Ci prin lis:.!;; Chrj=:oo; şi prin Dumne<;leo. Părintele,

rele l-a sculat pre el din morţI.

Faptele Apostolilor arată adecă, cum că Pa"el de către Stol DoIJ s'a rdIlduit Apostol; <că slujind, c;lice, el DomnulpoStindu-se, a qis Duhul cel Sfint: osebiţI mie dar pre V.armŞI pre Sa\"lu la lucrul care eii il chem pre el» (Fapt.Aicea Insă <Jice Pa\"el, că s'a rânduit Apostol de către Ptele şi de FiIul, pentru ca să ne Inv(:ţăm noI, că una est~pAnirea a Tatălui, a FiIulul şi a Sfintului Duh, a SfinteI T

-189-

-191-

con IAsuir , de vreme cre ŞI t~n m~lte pArţi, nu pot a

desplrţiţl b' nca \'ocşte sA fiee al blsencel, cAci I~i veq\ despre aceaaduDare IntrU una,

ConDt. Cap. 1, stih 2.

6u! şi pace: 'dulau a cădea din darul luI-el. Galateml se p.nmeJ

1aLecea cea \'eche şi la p

fimd-cA luau. amlOt~ I 'cea rO<Tă lor Darul dela DCe'ta Pal e al '" 'gel, pentru a > G I .. s'au' f;'lcul pr.e slOeştl vraş., d-că a alenu . •

D 6, 1 IarA I~ tll~ . d sol intărescol ohiceiurIle I:gel, precAtre Dumneqeu, \010 .- I contenit pet:tru acesta cu nuDomneqeu le-a stflc~t ŞI e-a el Pa\'el la pacea cea cu Du

• 1 t' rce lar;1';1 prc .rea pAcei II n o , " d' I .Har tie n'ut:. Ia cea 1 cDeqeu \"eq! SI tăiculrea Icere

Corint. 1, 31. . IDela Dumnec;leu Pannte e,

. d' s' făcut polrinte al nostru; pentruDumnedeu, Ice, _ a , I ţi .

D· I I . e' la care \'01 Galatenll ua ammte. . ,,: e a e('e Of ':

pflClOa, '1 1"'dela botezul lui Christos? .~rătat că dela bcând gurI e, or . I d 't e fă "t

I. Ch . 'deci cum \'01 \'t: intorceţ e ca r "Ce; O

tezul UI flStOS, . D I Dd b· Chrl'-toS~ Insemneză insă acesta: ( ea um-

"ostru e me ~'. .nedeil Părintele, col e scrisă fă.ră artIcol, ~entru ce.' ce qic

e Filul mal josit. tiind-ca il <llce pre el EI'anghelbtul Ioanbumneejeil fără anicol, ejic2nd: ,Şi Dumnecjeii era CU\'intul.

Ooan 1, 1). . 'Si dela Domnul nostru IISUS Chnstos._:u este, dice, o Galatenilor, domn al nostru al hristianilor

Legea la care \'oi luati aminte, ci este Domn al nostru IisusChristos. Si insesI numirile acestea incă ale DomnuluI sint a~

rătoltOre şi in:a;:sitore ale facere! de bine ce a făcut naue, elItsus se numeste pe:1t~u-ca ne,a mântuit de pC'cate, precum415 .-\nghelul catre Feclora . laica . Că acesta \'a mantui prnorodul s<:iI de peca:ele lor :IlaI. 1, ~ 1). Şi Christos incă

nume te dela ungerea S:in:ulul Duh, cu care s'a uns pennoi, siinţind pre to:a iirea nostră prin luarea sa, şi dărUI

D6ue de a ne numi de:a al SeU nume hristianl ' ).4· CelUla ce s'a dat pre sineşI pentru pi::catele n6

IatA cA a.icea qic~ Pa..-el că Christos s'a dat pre sinebuna v~ ŞI ~pâmtoreşte pentru pecatele nastre; nu adar la ~COUOIlllC: precum qiceau Arianil, ca un rob. Decivei auqi tu că Christos s'a dat de către Părintele că,

laI ~re numirea lui Christos \'eqi la cap I JO al celei citro6Uptinsemnare. . ,

-193 -

.1: nd insA, PArinte al1Il IJIW,,-.'vmţi, .,. d {licetorul DO

De aduce amlDt l' r. tI~ sed cel fir se a .ilCU

p PliJiDDte

clm voi o Galatenilor,

dupre dar. e cu ,fAc!tor de blOe ca ace ta? , .

UD sJ • vecurile \ ecunlor, Amm.S la a\ a, 10 istohllnccput a pus Pavel preLa DI al uneea alteea ~p să arate că, acesta pentru ca

flrt Dumal la ~lOgu~ tule <t'nt câte a qis spre prihănireas6ii l-a sftrŞlt 1 Căd es

Jmi~te mai sus de nenumeratele

I că aducen u-ea, d - GalteIII or, d . de către care se OSlO eau ad b ale lui Dumne eu, I d b'e lOe re dătătorul acestora şi făcetoru e mefjlD~-ca lăsaseră ,p.. du-<e <i inspălmântându-se pentru aceChnstos apoI mlr"n ' , f' 't I" l' J da acestora a <;lice, a s Irşi apo cunea"end ce a t >pre au rl' ' I

l ,'n'area ,i mulţămirea lui Dumne'feu, ŞI s avcu s al'o-cu,I 1. necduit cum este obiceiul cu qicerea Amin"Intarea acesta °a : ' , d 1 1

6. ~Ic: mir cum aşa in graba \'i: ,mutaţI e a ce a cechemat pre \'oi in Darul luI Chnsto~, .

Cu aceste cunnte arată Pal'el că avea ore,-ca~e mare ?ădeJpentru GalatenI, pentru acesta şi qice: me mIr ŞI n~ .me du~resc dacă 1'01 Galatenil, care atât de mult aţi ostenIt In crediDlui Christos atâta mult in grabă I't: intorceţi dela acesta. D6u!prihanirl ale Galatenilor insă arată aicea : una adecă, că s'au lotdela credinţa Jul Christos, Iar alta incă, că curând s'au Intors,incât nicI au al'Dt trebuintă de multă "reme, cei ce i-au am •pre ~I, spre a-'i rataci, c~e acesta arată pre GalatenI că sintde erţi .i u..ori :a socotinţă, şi nu a qis că ,'aţi intors deladin a lui Chr:stos din \'Temea trecută şi sfîrşită, ci ve int6rin timt'ul de fata ,i nesfîrşit, adecă incă nu cred, nici socotcă I"a,l r"tăcit de-a'.-:rşit. \'edr insa, o cetitoriule, inţelepciun

iul Pal'e!. Fii:ld-ca Galatenil tiind Legea \'eche, socoteau cll.acesta s u,iesc f' bi:Je iac luI Dumneqeu şi Tatălui, pentru acPal-el dOl'ejt.-:e cu totul din proti,ă, că cei ce laii aminte~(T~a Yeche, tiU tlumal nu bine plac luI Dumneqeii PărinCI J se mută j se departeZă deja el, că a Ois lor că: •V~taţI dela cel ce ,,'a chemat pre \"01 adecă dela Tatăl intru DJui Christos, ade~ă de Tatăl "'aţi' chemat, pentru ~a să vadreptaţl dela Chnstos nu cu faptele \"ostre ci cu Darul 1Tatal v'a b ', c emat pr~ \'oi spre a lua ertarea pecatelor v6far Chnstos a dat "oue ertarea acesta cu Darul seu.

I Despre amin 1 eqll~ suptinsemnările Cap, Il al celei către Rompen~ ce Apostolul cand a pomenit de Dumneejeu Părintele sI:.., Fili~eşte, \'eqi şi la suptinsemnarea Stih 20 Cap.

b" că qicerea acesta a lui Pavel ŞIereticii More lomţ! apu 'ne a priimi EvanghelidID ac~ se arata, cA nu se cuVI . .

A '1 EvangheiiştI CI numai una, ac4 ale dumne'feeştl or '1 II . curm.1ndu·o la mu te pArţ, o aInsA mestecându-o e ŞI A' I câ Pavel voeşte a fi

It aca şi o cetesc; că Iată, 'f'C e,tu '"TI C '1 noI rl!spundem că ce are a facevanghe le. Atre can ' . < Ş'

I I P l Inţelegerea acesta ce VOI o laceţl. I noItu ul ave cu . E' ah l'

E h 1· 1 le priimim "Icem că o ţan" e le este,4 vang e le e ce . ' 'f . 'I .' ce au' căCI ntcl PaI'el voro' e te alcea dtru o cong ăSUlre, . .

I . A' ea EI'an"hdiilor CI despre oseblrea glăsnumcru . I Cdtlm ',,' . E~i deosebirea E"anghelielor ; câ de vreme ce, qlce, va~ghel~a

d ' a am A '7ltorilor .j inşelătonlor este protlvmcă ŞIpropove ulre d" .'sebită de EI'anghelia ceea ce se propo"edueşte de Apostoli,tru acesta aceea nu este Evanghelie, căc! de ar fi de un glcu aceea, negreşit şi acesta ar .fi fo,;t Evang.hel.le, ad~că prop,'eduire apostolesCă, in cât cunntele :\lorchlOntţtlor smt bârfi

8. Ci m:lcar noi, sau anghel din cerlu de ar bine-vestivoue afară de ceea ce am bine-vestit noI vaue, anatema fiei)

Pentru a nu dice cine·va cum că pentru Iubirea de slavă Pavelrecomăndueşte 'şi adeveniză dogmele sale, pentru acesta ana·tematiseşte aicea, şi insuşI pre sineşl. Fiind insă că Galatenil nă­

zuiau la deregătoriI de omenI, şi propuneaii pre virfelnicul Petru,şi pre Iacov, şi pre ApostoliI cel mal aleşI, ce eraii împreună

cu dinşiI, pentru acesta Pavel ejice şi pre «angheII'. Aii adausInsă i din cerlU, fiind-că şi preoţii, angheli se numesc, dupreejicerea aceea a luI Malahia: «Buzele preotuluI vor păzi cunoş­

tinţa... căcI anghel al DomnuluI a tot-ţiitorului este" (Cap, II, 7)Drept aceea ca să nu socotescă cine-va că qice acesta pentruprost, pentru acesta cu adaugirea ejicerel: din cerlii, a arătat că

o qice pentru cere tiI angheli. Şi nu a <;lis, că de propove-:duesc cele dimprotil'ă, ci că de ar bine-vesti puţin ce-va ar:

?eli. ~~trar~a.lo~., 'i~I. cu. cugetulc:l perqelOr de suflet să I'e mâng"InJ I lea o~amadl tOla ~eutat:a qlcend' ce e de acesta şi ce e de ac(a ne Ilumeratele rele dm acesta se nasc. că dim'olul spurc'\t multă~itate ŞI put~re I~trebuinleză şi compogorire spre perqare; omenilor

n cele mal miCI prolol·eşte. Pentru acesta trebue tate a le face ca~ep~t~n:e lor să le strici, că să nu cauli la firea pecatului că este~fatcaCI ~n:nndu-s: se face pricină de mare pecat- (\'or. LXX::(U ;:~~ ~t r;.Suptlllsemnarea qicerei: .Intru Darul cel in Christos

') Acest,ci nepufn ., ă ".in A;cerea--r ,. I.~lOS pricina y covirşire O a intrebuinţat Paince-;;et ..' •.C.a nădeJduesc că ntCI mortea, nici viaţl nici angheld dom, mCI puteri.... nici altă făptură va putea pr~ noi a ne de ragostea lUI Dumne~eli (Rom. VIII, 38).

- 1110-

de cele ce noI le-am b'isu~llInÎ.(ntl'J"tote ca. anghelil cel bunI, precum eJiceputinţa. când· va să bine-vest~ atara de EstoS, cu t6te acestea Pavel~ cu nepatiDţl

prepunere, pentru ca să opr~ cu tot dlDadinln1ori pre carele .ar fi şi ar căuta sa. Invete afarl de cele

DecI anatematisind pre angheU cu prepus de cum-va ar 0-.....,;.,'1<

ei altele afară de Evanghelie, cua~ depArtbA predregatorie şi pers6nă SIăvitA, atât ceres<:ă cât i~Anatimatisindu·se Insă. şi pre sineşl de cum-va cu prepusar ÎIl\'l!ţa cele dlmprotl'.a Evangheliei, cu acesta le lâ~şi pre fieşte-care persona apropiată a lui, ca cum ar 4cenu-mI <;lici tu, o Galatenule, că Iată Petru, şi cel-I-a ţi impreunAcu el .-\ postolI, ÎIl\'aţa alta osebită de cele ce tu propoveşti, ca. eii nicI pre sineşl mi': cruţ, ci mI! anatema sesc, dacAv'aş propovedui altele afara. de cele ce \,'am propoveduit nInsă nu le <;Iice acestea Pavel, pentru ca să prihănescă pre A­postoli, ci pentru ca sa astupe gurile amăgitorilor celor ce a­m~geaii pre GalatenI, şi sa arate că nu se ruşineză de mei oderegătorie omenesca, când este cu\'intul despre dogme e cre­dinţei.

9, Precum mal înainte am Qis, şi acum IarăşI Q-ic: debine-vesteşte cine-va vaue afară de ceea ce aţI priimitanatema fie.

Pentru ca să nu socotescă Galatenil, că Pavel turburat fiindde mânie, ca din răpire ar fi <;lis cele de mal sus, pentrua~~i a doua oră aicea aceleaşi le qice, pentru ca să arate elacelea le-a dis fară judecata, ci intarindu-Ie pre ele Intrucu ade,'erire' si in statornicie") aşa le-a qis hotărltor,

10. Că aU dor acum 6menl înduplec sa\) pre Dum e­<;Ieu? Sau ca'Jt 6menilor să plac?

\'a să se desl'inO\'ăţeSCa Pa\'el de cele cu care se pnadecă că nu este ucenic al lui Chnstos, ci al Apostocătre amăgitori. Şi dar ca să n~ e m:ndrt!s~ Gala ense judecă cu inv"ţătorul lor ŞI că au pncmă cu dlosutru acesta ejice Pavel: nu ocotlţl cA eu m~ desvlDca mi': judec la \'01, sali caUl si IncredIDţez ci. stnal lui Christos şi nu al 6menilor; cAtre Dumne4e fi

· Deci nu le scriil acesteadesVJnovlţiTea mea. il entru a vI! avea

doblndl dela voi sla,·a, J:s,.,~o,aţindu-ml! cAtreba, CI le scnil acestea el ce le propoveduesc,

li pentru dogmele cred lOt} ") Saii i aşa se Inţelege.I c 6menl or . "hA'"pentru-c:A voesc să pa d' E,'rel In GalatIa pn ..neau

me ce cel ce crequseră 10 1 altiI <i altele la alţii, şi du'edue<te a , , , 6

Pa el, el altele propo', 1" entru ac<:sta qlce, că re etimeni a a se preface ŞI e ,-PI 'a plăcea lor, şi nu lui Du

d" pre 6men , ŞI I 6 '1slrguesc a Incre m,a d aşI fi yoit să p ac memneqeii? _ă nu fie' Pen,tru-că 4'ceţl i aş fi schimbat pronegre5it a< fi f~cut acesta. cefi al Rat'

d .menI ce a5' Ch .,'edUlrea upre o , ~ 6 cnilor, nu aş fi sluga luI nstos.

C~ de aş pl~cea lOC ro t cudnt Pa"el şi ejice, că nuAicea furmălue,5te c~ aces ă nici pre GalatenI il măguleşte,

sile<te a plăcea omem o~ ~I ~<te căcI de m 'aş sili, <lice, sinicI altele, altora proP

Io, e u I~ 1~"luite' şi P ',ndirile E"reilor ŞI

I O•meT Ilor nu aş ăsa ce" '\ ' . .pac ", .' I < defăIma pre neamun e ŞI pnetema alerga la Chnstos, ~IC a"ntre IudeI şi se aleg mai bine a

j a~âta s:a"ă ce o 3\ eam 1 , •Ş r·· . pn'meJ'dii <i necinste pentru Chnstos,sUlen gonc ŞI , , E ' h l'

I 1. Si cunoscut fac "oue, fraţIlor, că 'aog e la cea

bine \'e~tită de mine, nu este dupre om. .

F·' dă' eote dumnedeescul ,':>"postol să arate Galatemlorlin -c 'o" . , I

cum că cu ade·l'erat a lăsat legea şi cele ale leg,el, ŞI ,s a n-tors cu totul la Christos, pentru acesta arată alcea vIaţa sa

" in'emn,;ză, că dUj're ~Iar. \'asilie: .Cela ce face j'o:un,:a lui, Dum­n~qeu ~e cU\'ine a m-ea ~ânjul seii \Teanic de iwSpra\"a, ca se mfrun­leză - la ce \Tea .ă !'lacă omenilor, dnd ar arata celor ce se laud!"lrr! ... I"';~L iur la ... ei :.e· îl rr;~ănes::. ~:ar :a.:e leneş: că ~e. \'oeşte a pla~eD m:1ulJ,':' t ,:-je-:':~J :-,i t"-;::utinde:lea a.::~l<1:' să fie, phnlOd ceea ce 5 a4i~. Pnn :nul j"~?:ă:~i ',:;:ie de a j-~?~a şi ::ele de a stân~~ tJ:lotir.0: ...1IJ Pc ... .;Uri Var .:~:n ar rut=a ;::;;lt-,'a s::ăpn de omenes~a pli­.ere' R.-;,u~je ~:e-:"7i '·z.;:ie: ·...l"a \'a ,:a1'a, cu deplina încredinţare,.:ă Dum eddj e<:: ~a~ ....: et.: ~;::-ă~r;':'d::f. :,unare de grijă pentru bunj'iă.e e , •..' .:~tre DJ':"ne'jeu ,i .u 'bi. ,ca: jor de feri 'irile cele <lise delJ mnul ii r,'::Jenea :n ':e~e:ea ,,:.ă~a~,-1~i nu face spre plăcerea robui I:du impreu-;ă :u ;:: ... t':-e 'e.:::n':ea ...:ă:"ânului. şi să amăgeşte sp

'nda sa Ti). • .; ::': ~ :a e-:e iubit· leul de ~la\'ă deşartă, şi alta cel"a să pla::ă omenilor, dUNe ace ,:aşi \'asi!te ce <lice; .Socotesc că iutorul de la"ă deşarlă e,;le :ela ce iace şi qlce ce·"a pentru o gulă siade lume, dela ceea ce "ed ŞI aud, iară cela ce \'a să placă 6meneste carele face spre \' 'ea ITe unui om. sj're plăcerea lui, măcar deti lucrul ce se f.,ce ITednic de necinste· Ti,i. ,,2). "e<li însă că Apo8lce& elice, că cela ce este plăcut omenilor, acela nu este sluga lui

precum şi aiurea o ejice ac~sta: •. ·u dupre slujire numai inl ca cei ce ,'or să placă omenilor, ci ca robii lui ChristoS·

Vl,6

-197 -

cea de mai Inainte, ~

Christos, pentru ca si Cl nu ar tigraba, de n~ ar fi luat O dre-c:are dumnecJeâctplină Incredmţare In IDlma.. pentru ac6Ita"anghelia mea. nu, este dupre om, adeeli eli eli DD am"t:ţator om, ~I m am fAcut ucenic chIar al Insu I

I 2. C~, nIC! el1 dela om o am luat acesta, nici m amin\'eţat, CI pnn descoperirea luI Iisus Christos,

Fi~nd-c~ cel ~e. prihâneaii pre Pavel Qiceaii, câ el nu a r.insUŞI veQetor ŞI msu~1 ascultător ucenic al lui Christos ca ceJa­

l·aJţi Apo~toll, ~i de~a 6meni a luat t6te ca e propovedup~ntr~ ace~ta ~Ice ~I Pa;el aicea t6te cele improt1\"a ce or ce<;hceau aceta, 1, că msuşi chiar Christos, carele a in'l"l!ţat prePet~ ŞI ~re cel de pre ~ângă Petru mal aleşi ,~,postoll acestaşi mIe mI-a descopent Evanghelia şi apostolesca acesta. pro­pO"edUlre, ce o propoveduesc.

13· Că aţi auc;!it petrecerea mea cea Q,e-cand in lu­daism,

De unde este arătat cA cu dumneljeescă descoperire ampriimit eii. Pa"el Evanghelia? Dela \'iaţa şi petrecerea mea ceade mal inainte; căcI eii gonitorul cel atat de mare al hristi­anilor, cum aşa de ingrabă m'aş fi schimbat in credinţa luiChristos, de nu m'ar fi tras la dinsul o dumneejeescâ şi maipre sus de fire descoperire? Cum ca eram mare şi inferbin atgonacIii. al lui Christos şi al hristianilor, este arătat şi delainşi-"e voi Galatenii, cari cu tate c~ sinteţl depanaţI de Ieru­salim, cu atâta multă depărtare de loc, aţI audit insă. Infrica­şa:a gon:i ce făceam eii improti\'a hristianilor, precum tâlcu eSe\'erian '),Că CU co\'irşire goneam biserica luI Dumnec;!el1 şi o

stricam pre ea,\'eGI cum a pu. aicea Apostolul tieşte-care Icere cu adA­

ugire; căci nu a ejis prost că goneam bi erica lui Dumne e6ci că o goneam cu tată cO"irş;rea, i nu s'a indestulat numaicu aCesta, ci a adaus şi cA o stricam pre ea, adecâ mI! apu­cam sa o răstorn din' temelie şi să o perd, cA acestalucrul celula ce strică vre o cetate: a o rl!stuma din eşi a o perde,

roeam n ludalsm mal mult decât mutcu nllne intru neamul (meil), f6rte

piriu ştilor mele predani irI, , "Mal malt, qlce, decât lOţl E,'rCl! acela ŞI rlvnt~on~ 1

de o , rsta cu mtne, ŞI de atâţla anI c~ ŞI mlDe,erbmţela I rh na mal mult~ In I,ege, ŞI ~po~eam,

e:reşteam In rtsbolul cel asupra hnstlamlo~; s~u qlcereaream Intru ludaism, lnsemnez:l, ca eram ctnstlt intru luduu Invtţat In lege, <1 apărator şi iO\'eţăt~r al legei. sa ncoteştf In. a o cetJlOrlule, că ac,':tă pornire asupra hristia luI Pal'el ar fi fo,t i,pral'ă a slal'el desarte, sau a mâniet.nu ci a fo.t lucru al rimei ce al'ea in Legea cea Veclui' DumneQeu, DecI. elice, dacă eii mal inainte goneam bTlca luI ChrbtoS, nu ca să plac omenilor, sau pentru vrealt sOr<;lt lmenesc, CI numaI pentru rÎl'na luI Dumneqeu, mide era rJnla rătăCită, cum acum dupre ce am cunoscut adevaş propol cdui altele şi altele pentru plăcerea omenescă? Saşi pentru IubIrea de slal'ă omenescă? Sau cum aş! invtţa alteiafară de adel'C::r, şi afară de cele ce Christos m'a Inveţat?cesta este cu totul de neurmare şi de necreqare.

15. Iar cand a bine-\'oit Dumne~eu, cela ce m'a alespre mine din pantecele maicei mele,Dacă fe~icitul Pal'el s'a rânduit spre buna vestirea luI Chn­

stos dm pantecele marcel sale') ~i dacă s'a ales spre acesta de

J11al la aminte la tupa\'el mândrindu-se,duirel sale, Aşa a mVarDa\'a s'a Intâlnit cu(Cap, IX), Insa. nu ca si secredinţeze pre cei-I-alţJ, căpostolil cel din I~rusa~im,pmmJte plăcute, apoia mers la lerusahm ŞI sa Intl1mt cu A stolil

dt" po ,Dua

indată ce a cre, u , CI mal In urma '" at

d' ţ ..l' 'T' uncea, pentru ca

inCre In eze, precum a -,IS, pre Cel-i-alţl, IIi nu pentru ca Ilin\'eţe ce-\'a dela ApostoJl.

Ci n1'~n: dus la Arayia şi lar:lşl m'am intors in Damasc., I'a\'el.tnoată ~e a cr~qut umbla prin locurile cele tnţe Da

ŞI neara~e de e\ ang~~les.ca propo\"eduire, căc! de ar fi fostimpreuna cu ..:.. postoln, s ar fi oprit propol'eduirea şi nu 5 ar fiIănt atâta in graba in locurile cele s;:lbatice si dep~ e, larfimd-ca era.SJllgur Pa\'d, pentru acesta alerga pre la neamu­nle cele mal yan"are, precum erau Aral·iI. \'eql îns! smerită cu­getare a luI Payel" căci el numcr:md ceta.ţile şi eparhiile preunde a propo\'edUlt, nu arata şi pre câţl 6menl l-a Intors lacredinţă, :--Iăcar că şi in singur Damascul, adeca în cel ce acumse qice Sami, atâta mult a turburat şi a ameţit pre Erreil, cei cese aflau acolo, incât a fost ITaşmaşuit şi cautau de a-I prinde decătre mal marele neamulUI şi stăpanitorul DamasculUi, pre care eil pusese imperatul Areta acolo, precum o qice singur la sfir­şitul Cap, XI a\ ceil l-a către CorintenI. DecI aşa Pal'el cele cese par mari a le elice pentru sine, nu le qice pentru iubIreade cinste şi slaYă. ci pentru a nu se \'ătama propovedulrea,precum la Cap, Xl şi XII al ceil a Il-a către Corint., fimd-anu se credea de către ceI-I-alţi soC'otindu-se de mai proca ucenic al ucenicilor şi al Apostolilor lui Christos.

18. Apoi dupre 3 ani m'am suit in Ierusalim s:l i

cercetez) pre Petru').

-lm-

umDe4ei1 cum voI Galatenll 4ic

Şi de vr~me ce m'am ales deplveduesc nu prost, CI la neamuri,

proplveduesc tăerea Imprejur la neamu

ur 'nu m'am lipit de trup ŞI ~e Sânge.,după ce Dumneqeu Tatăl pnn strc'!l?c!rea

de fire, qice, a descopent Inlăun,tru In 100ma mul II Indată nu am I'enit in cUI'lnt ŞI in impreună vo

cu Apost"ohl Domnului, că pre aceştia il numeşte tru~ şiDummdu-! pre el asa dela firescul eneescul.neam ~I rudsali trup şi sânge numeşte de obşte pre tOţi 6meOlI, caam qlce, că dela nicI un om n'am inl'eţat ce-I'a despredmţa cea In Christos, ci m'am indestulat intru singura du

neqeesca descoperire '1,17, ""ici m'am ;;uit la Ierusalim către ApostoliI

mal inainte de mine,Ceea-ce mal sus a o qis intunecat, că nu m'am lipit de tru~

şi de sânge, ac~sta aicea o qice mal descoperit, că a,decă nus'a dus la Ierusalim pentru ca să voroyescă cu ce!-l-alţl ApoS­tolI, Pentru-ce pricină insă le qice acestea Payel? 6re atât de~ândr:u era incât se socotea pre sine a fi însuşI îndestulat desme ŞI nu, are trebuinţă de .alt sfătuitor? Şi cum nu a auqiter~ ~a~emlastul, ce .c!I,ce: <!\~ fiI înţelept de sineţI> (pild. m,il" OICI pre IsaIa dlcend: <, al celor înţelepţI întru sineşl, ŞIInamtea lorusl stiutor! (Isaia ", 21)? Să nu fie dar, să fi fostacest-fel ~e mândru Pal'e!' Ci fiind-că cel ce îl prihăneau <j.iceai1.că ~e cu~'me să urmăm celor-l-alţI, carI au fost mal înainte de~a,lel, SI nu luI Pal'el carele a fost pre urmă; pentru acestaslht,) a fost .~p~s;olul să le dică acestea, pentru ca să astup~gu~ e amă~ltonlor acelora ce le diceau acestea fiind-că r ....cunn ar 11 ~' ' • 1 ..I ' d lost SI cu totul nepotril'it, cela-ce s'a inl'eţatmlJ ome ea Dumnecjeu (adecă de-a dreptul) adecă Pavel,

ea un l' ,'npe- ';101" "1• " • ' "." ~I a ni '1' lui b:',\il Fapt 1" I-} Ş"gJ ca eu neam _ j , ." ,), 1 I

I le umeme tâkuindu~i' e~ar:e Ite I'~iu trimite- ITij, :\:\11, 2\).<1 ce Indată nu m'am t:r•a, - nda a nu m'am lipit de trup şi sânmare 1 prălind am căquf ~~a\e~pr~ ojlh~ă şi indulcire. nici ca 6m am apucat de calea E\'angh /~ Ire !! In nelucrare. ci cu dinarudele sau casa, sau re • e !71: sa~ aşa: nu am protimisit aci mei întru acestea ~e ce,! obiCinUiţi" sau patria, ci tate lăs"us ro Aravia ŞI Damas m!cşorez decat Petru şi Ioan indatA

semnarea «Iicere!: .Dup~~ Ş~n~ergam la pr.opo\'eduire, \'eeji şipseni m, 13) ci să 'ej.gonesc, catre darul chemărel

cJupre asilie.' IeI cum alerga Pavel ca un

el sm..ritel cugetlrl a 1emn al m~~tea şi a propovMuit 1

a ISprăVit a en;ru ca să Inveţe ca mers la Pe~, n~I Pentru ca să'1 istoris~scl~ de el, CI num ~n' Irfelnic ŞI ca mal

va I clDstlOdu·1 pre el ca p~e ă s'a dus In Ierusalime ta nu a ",IS c b'cAt el pentru ac S ă-I Istorisescă, precum o leJun

Pre Petru, ci pentru ca s , ton esc si află cetăţile cele

" I el acela, ce I ". .41ce voJaJănI um I <Thiile lumel, sau pre~um ŞI noI 41ŞI strelucite ~I arhe,~ o;;, re Ore.car! marI ŞI sfinţI bărbaţf.când mergem să inta ni p folosul sufletuluI nostru, iar P

I acela pentru "" p .noI mergem a ," <Tur cinstea luI etru, ŞI nu pena mers la Petru pentru >10"

folo<ul seU. ']" ri':mas la el 1 5 41 e. .

• 1 am , 'scă Pal'el pre Petru, acesta a fost sem(Iicerea ca să Ipston,e"ară a rcmâne la dinsul, acesta a fo

de cinste către etru, , -1' ă '. ' , de dra<Toste multă. Şi nu a ",15, c m am rn.;de pneteme ~I" l d' I d

d I P tci numaI că am remas a IOSU, a ecă Im-

"lotal e a e ru,preună cu dinsul. . rl f

19' Şi pre altul dm Apostoli ,nu am \'e.,.ut, a ara. nu-maI pre Iaco\' fratele Domnului ).

CUlfe. F.lrleiuf "e nel'(Ieşle şi se ,lieşte cu 5-6. c~i~uri,ca să i~\·o.iascăl'entf"le lui Pal el in Iefusallm. atat cele ce se a; at.a 10 r ~pte, c~t ŞI cel~ee ,e curnnd in trimiterea acesta către Galateni ŞI nu pote: ŞI 10 sfîrşitdiee. că Pal"d aicea qice u altă ITeme. care Luca la Fapte nu arată, fi·i~,j-.:ă Frea în "curt s..:rie. şi multe \Temi ~ntru una 1.e uneşte.

1 P 'Ie ce71i ~ ,~ro,tuli au fost aceia, catre care \ ama\'a a dus pre1'. el. rrec~m !'-I )f;,isc Faptele, Trei laco\"Î însă au fost: unul fratele!": l .n. Ne c.'ele l,a ,.morit Irod: al II-lea fiiul lui Alfeu, cari aceşti 2,~r -i'i' ~~, C " jin cei J~. şi al JIJ-lea fratele Domnului. carele s'a po-

"ni: ..',e., _1 1lJ ,-a Jin cei 1~ Aruswli. precum 4i,;e leronim in tâl­,,,:' ,. ,r -; ei .• e,;:a c~;~t Galr.;~nî şi in canea cea de,pre conscriitonl

_.' .. ,:" ,. l -e,-It. ,~:e, la.:,.,· se qi~ea mic, dupre Teuiilact, spre_. r.. ,.i la. 1" "ul lui Z~,'edei. ~arele se di,;ea mare. ca unul ce era

e;;rre ~arele a dis ~iarco E"ang;helistul: .Era~~â '=' '~r;d .J_ţu ... t ;';1\" nd. in:re "are ~ra ~Iaria ::\lagd~1ina. şi 1-.~ ',.1 :,:~I mi:. ~: n~.i: .. lui I ,i ~Cap :\\' ,tih...O). unde ~Iaria

oi '" ',.-',elOr<a je Dumn~4eu. sau ca o maică ce se ~ocotea a lui 1a~e tUla ~1 a lui laSI fiilor lui 10 if. Iar cum că laco" a~esta era sfin~tr mecele maicei sale i "in şi rachiu nu a beut când-"a ca un Naza

1 carne nu a mâncat. nici s'a ras când-"a nici cu untdelemn s'apre.:um atunci era obi,eiU spre netezirea tr~pului), nici În bae s'at:; o ~e Pamfil E\Teul Cap, Il al Riser, i tarii, aducend marturi

p mentdaf0mateul ŞI pre 19hi ip. cari scriu că nici in piciarele

du san e pururea pomenitul acesta ci umbla cu piciarele galee-una purta ha- lb ' d " ,ci acesta ar fi lI1e a •e .ŞI e 111. Pentru acesta ~ice şi Epifanie şi 1

fost tenerul acela, care in \'remea patimei Mântui

-003-

A mers cu adevl!rascsd\ şi sll va~1I. pre Pa 1'~<Jut Insă ŞI pre ,laco Il 1tele DomnuluI, cu cmste Inll pomenefte pte eltâta slo?od era de 3 ori fe!lcltul Pa el de t6ta za lItiaŞi cu tate că de ar fi \'Olt să arate pre Iacov CIne era,numea frate al ~omnulut, ci sad fid al luI Oeopa dupresaU fiu al lui IOSIf dupr~ fire, fimd·că Iacov nu era frate da­pre trup al DomnulUi, CI se SOcotea numaI a fi. Dar cum erafiii d:lpre I~ge al luI Cleopa,: .~sculta: Cleopa şi Iosif logodm­cui • ăscetoreJ d: Du~nede~ au fost fraţi trupe tI, şi fimd-clCleopa a m~nt f~râ nu, IOSIf a luat pre femeea frateluI seii aluI Cleopa ŞI a ndlcat s~menţă aceluia, nâsccnd pre acest la­Cal' şi p~e alţI 3 fraţI. pre losi, pre Iuda şi pre :imon si ofiică nClmltă :\Iana, pre care sflntu Evang, o numeşte sora .'as-

CAP. n.1. ,-\poI dupre 14 anI Iarll.şI m'am suit in Ierusalim

\'arna,'a, împreun:J. luând şi pre Tit. cu2. ~ra,m .suit ~ns:J. dupre descoperire.Pricma mtael sUlrI la Ierusalim a lui Pir P" ave a .ost etru, a-

decă pentru l:a să tstonsescă şi să '\"adă pre Petr. ' u, precum a<iis mai s.us; Iar a s.Ulrel a II-a ce o <j.ice aicea a fost pncinâdumneQeesca ş~ mal pre sus de fire descoperire, ce i s'a făcnt.

Şi ayea, qlce, Impreună şi pre Varna\'a şi pre Tit ca pre D1şte

marturI al pr~p~\~ed~lrel sale; că adecă propo\'eduirea sa eraplăcută ŞI pTllmlta ŞI de cei-I-alţI ApostolI.

Şi am pus inaintea lor Evanghelia, care o propove-

duese la neamuri.Adecă am arătat Apostolilor propoveduirea, ce o propove­

duesc la neamuri, fără a propovedui lor ca să se tae imprejur.Pentru care pricină dar dupre atâţea anI a arătat Apostoli­lor Eyangheha, ce ° propo\'edueşte, in \"Teme ce se cu\'eDeasă arate din inceput, când a crequt, pentru ca să cUDască dealergă bine saii reu. Că fară socotelă lucrul ar ti fost cu ade­I'e~at, dupre ce 14 anI şi mal mult alerga propo\'eduind Enn­gheEa, să aibă trebuinţă a se im'eţa apoi, are bine alergă, sauin zadar saii ostenit~ Pentru acesta, de a arătat propo\'edu­irea sa Apostolilor pentru ca Insuşi să se IDveţe, despre caleace a umblat, negreşit aşa fără socotelă ar fi fost, precum amcjis, şi fără gândire ccea-ce _'a făcut. Dar fiind-că vedea premulţI, cum-că se sminteaii. căcI Petru priimea ăerea Impre urşi pre mulţi il tăia imprejur, Id.r Insu I Payel, nu o pmmeai dupre urmare se prepunea, că face fără de le e, pentru a­cestă pricină, dic, s'a dus la Ierusalim. Iar acesta, de a ml.a sfătuit pre ~I Sfintul Duh, dupre o descoperire malsus de fire, pentru ca să se tncrediDţeze şi sa. tndaacela ce se sminteaii că nu este osebire i zmintell lDpoveduirea luI Petru: i Intre prcpoveduirea 101 Pa

1) iar Fotie tâlcuind ~ice • 11 Il pre Dumne4ell

pentru mine, şi nu pre cutarele, Il eu tu ...r,vI__neqeu: că acesta era carele de erIt m II

Şi cudntul acestapal'el, pentru-el nu a 41 elci dâ totul la I?arul luI DomnneqeiJ Intru ~tne, carele Or1-eeprâ,it totul, ŞI nu eli').

0r o ?-) IntArli adeclDu

A il (Ioan ,-,mD 'fe tru-ca 10 If a\ ea purtareadOIlea ~eA pe

4eilca un pannte, şi cu mal

u !~llSc!t6rea de umne cesta apropl r de bărbadecAt a )a\ea castcr~i; "DUC: lal:l ca înaintea

Iar ce e ceA Il el nu minţesc.Dcye , l m nr fi :lnlt a da respuns InF nCltul Pa,'C ca cu ' .-]Ă • n-a <e ne,-oeşte ŞI se SI eşte a

dee ţel lUI [Jumne~eu" • 1G I

lor pentru ca sti se arate or, că e'lOt le ale ,a ateOl .de credlOla <i adcl"t'rat. , _..' .•

2 J. Ap ,1 J.m "enit in I'~rţlle, :,tne: ŞI,ale Chih22. In,~ t:ram necunoscut la laţ:! bIsericIlor Iude

J 'r in Christ 's.23. Ci n:J;1,al cat a:Jc;!isera, ca cel.a ce ore când n

nea I're n li, a~u:11 bine·\'este-te credlOţa pre care ore

o '~rjC:l.Intâ:asl data Pal'el a mer~ in Ierusalim numaI pentru ca si

pre Petru si iaraşi s'a dus de acolo, una adecă, pentru­trimis propoI'eduitor la neamuri şi la dinsele trebuIa Sll p"eduiasca [yangheEa; şi alta inca. pentru-că nu suferea si zidasupra temeliei altor .';postoll, adecă să propovedulască la Ela care propoI'eduiaii cei-I-alţi ,';1'05:011. Ci I'ola să propovia,ca la neamurI selbatice si I'an'are, la care incă nu mesa propo"eduiasca ne un .';posrol. Pentru acesta cjice, ciinu m'a fost 1'Ic:<jut in fala hristianil cel ce craii in ludeeadar tiind-ca incă nu m'au fost I''::<jut, cum aş fi propoveduît'ttaerea i~prejur, adeca să se lae imprejur, precum me priMnhr,::: anll cei ce dlO Enei au credut in Galatia? că acestacu toIul :lep"l.il'it si neurmat lu:ru, Şi numaI dice hriscel ce erau in lucieea audeau de mine că m'a~ into~s lastos '1 ca. pro?Ol"eCUiam crCGj:1~a aceea, pre care :TIai inliiDgoneam I m':: apuca:11 să ° :,t~d I ,

24. ;;;i pr0~1~\'eau in:~u '''line pre DumneQeu.

I Pentru ...e q.;e lp.~ă L.=":, ""1 ";" ..... ,:,'O, "," ... •

pre Pal'e1 la -\n _; r p .. 1" '~, ..., '" .urn ~a. cand a dus'Ierusalim i ·I'n'j.,,'!' d ~ t tr~ l~l,'e~::ă cu dinsii intrând şi

• ,~'lm mtru ~ .' D • .'treba către ehmşti. iar ei " ;_~_::~lt , ' :11:J~luI,lisus, l'o~O\'ea ŞIvreme ce Pal'el im reun' -a "/ l .•a~ ,,,·1 ornore ~ (Fapl. IX, 28).E Teli, cei ce Prii~seră \~t .':::Oe_~a '1 ~e I'orol'ea cu eliniştii aea elinişul cei -O cu ' :}:J.a. ~.r;Flu:'a precum ° a fost tâlmbristianii cei din' l~de: ql~,e:'l:ea .Pal·el că nu l-au fost ve<jutel h ' . au 'fl:e ca nu I ...' l' ~ tnstJ~ii cei ce eraii in ler r .:. ş.Iau.. şI,.n~ -au os ,a hnslianii cei ce locuiau' usa1lm. ca~1 cu dmşlI ImpreunA

m ce e-I-alte părţI ale Iudeei şi ale

-005-

şi se arAta ci tI are, citinţă a 6menilor, pre Itrică ar: D?hul luI Duma Ap0lt01lJorcoteau, Qlce, le-am vorovlt In deosebI, deci cel"iţl şi de către toţi socotiţi aceat-rel. a or

• TU cum-va in deşert alerg, saa am aler at.Ade~ă ca sa inv!ţ pre cel ce se amintesc de

gIDlDe el

alerg Ulcl ~ropov~duesc Indeşert şi In zadar şi DU peD~ came in,:eţ, eu, căCI c~m aş fi avut trebuinţâ a m! Inv!ţa eli el­rula mi s a descopent dela Dumne<j.eii Parintele F'· 1 &&- E-

l , F'i I IA' ') IIU ....0,,'anghe la I u u ,s",u : sau cum dupre atâţla ani aş fi atrebuinţ~ a me mcredmţa de nu alerg Indeşert şi in zadar eicarele qlceam «Aşa alerg nu ca făra ştiinţă, aşa pumnuesc mlupt) nu ca cum aerul aşI bate?_ (l Corint. IX, 26), că acestlucru ar fi cu totul nepotri\·it.

3' Ci niCi Tit, carele era cu mine, elin fiind, nu a ~silit a se taea imprejur.

Tit, qice, cu tete ca era elin şi netăIat imprejur, nu a fostsilit a se tăra imprejur, care acesta a fost prea mare do,ada, ca.nici Petru, nici ApostoliI cel ce eraii cu Petru priimeali tăerea

imprejur dupre cuyintul cel de capetenie, ci dupre iconomie Icompogorire, pentru E\Teil cel ce se talau împrejur. Pentru a­cesta nici aU. prihanit pre Payel şi propoveduirea lUI, al caruiaucenic era Tit cel netaiat împrejur.

4. Iar pentru ') mincin :>şil fraţi cel prea ascunşI, caris'au îndesat ca să iscodescă slobo<;lenia n6str:!., ce o avemîn Christos ca pre noi să ne robesc:!.,

Alcătuirea acestei cuprinderi este acest-fel: nicI pentru m'n­cinoşii fraţii cel pre ascuns intraţi a fost silit a se tăIa Im­prejur (Titl, din afara (in genere) luându-se <j.icerea mcI, a­decă şi cu tete că mincluno-fraţil cel ce veniseră pre asCUDI'olaii i 'Tajmăşulaii (că aCesta insemneză pre ascu~s in~raţl eraufaţă şi staii împrotiva mea, insă nicI pentru ace tIa, mcl pentruimproti'-irea lor, au silit Apostoiil pre Tit a se ăla Impre arPentru ce însa Pavel numeste mincluno-fraţi pre acela, car'I pn­imeau. taerea împrejur, de' \'reme ce şi Apostolii ceI mal al

') FOlie însă cjice, cum că qicerea: de nu aler in deşert. 6iergat, p6te a se celi şi cu chip intrebător, .adecă: nu um-\ inalerg sau am alergat? .·u adecă nu alerg 10 d ert, meI am "'1pII~ 0Ill

t6te le-am făcut cu siguranlie şi cu pr IIdenlie') Insemneză că Teodorit ,'0 te a 1\ de pn It t Iar

inlelegerea qic;rei acesta: .Ci mei Tit el Impreunl cu mmelin nu s'a silit a se tiIa imprejur pentru mmeluno-ft'aintralT, şi cele-l-alte.

-207-

IartA P tru tAereacompogorâr , s tA a6 Imprej

vedula la Evr II ~ I a facut, de a mersocotelA ace ta d pr poveduirea sa

a arAtat APostoll:or l ~:'~~~-a pornit pre el sa.anI, pentru-că Duhu cc . drept SI hinecU\'lntatupulOdu-se a ascultat cu " ,~

. I r ce se Sllcotc.:au,In deosebI msă ce o :e smintcau, pentru acesta

d lţ' eratI cel ce ' ,FilD -cA mu I "relInă cu Petru ŞI cu Apo

b ,'orO"lt ImpveI In ose Ire a "m reună cu Petru, pentru ca sa. nucel mal aleşI ce erau

bI P si lTâlct','ă, si sa nu se faea.

mal multa tur urare" ~ ".. Imeze 'fi d-că multe cjeclllri de mII erau In eru",Iare smmk~., deIn

End cari se sminteau, precum am <j.is,ŞI multe mii ) ~. d't că 1"I,'el si inl:tuntru in lerusa{

1 d 'ă ce ar " au I ., ,ceştla n a" 'ă nu p'riimeste tăerea imprejur, de unnaflându-se, stnc SI. t' ,

b si <ă se ridice pre toţI; pen ru pncmaera s!\ se tur ure,· . ., x A

, d', deosebi si de o parte a ,'oront Impreun .. cucesta ar In • " T' \'

I "' \ 'ea insa impreună cu sine pre It ŞI pre amato Il ' ,,,' l' t a x ....cân:! a ,'orO"lt impreuna cu Apostoli, pen ru c,a s ,m un

" , tea la cel-I-altl, cum că nIcI Apostolilor s a. ara.sesca aces ' , , d" d' a APa"e1 ca propo"edueşte ce-l'a prot1mlc; ,lcen InS ,rre -

s l' ă se socoteau şi se păreau, nu surpa cu cUI'IDtul apo, to 1 c l' - d IA

-t că nu ar fi fost cu aden::rul Aposto II cel e pre ..nglce:'» a, .,.Petru, marI si inrâlii alesi, ci o a <hs acesta, ca Impreuna sipue si socotela şi obştesca hotarire celor mulţi cu a sa, ade~ca să arate că, nu numai de Pa,'el se socotea mari Apostoliicel ce eraii pre lângă Petru, ci şi de toţi cel-I-alţi, precum ŞI

insusi Pa,'el chiar acesta o dice pentru sineşi: (,Că mi se parecă si eii Duhul lui Dumntdeii am (] Corint. VIl, +0), nu pea­tru ca se 7ă;;aduesca ca cu ade'-2rul al'ea Duhul lui Dumne<j.eii

6, Iar de cel ce se SOCotesc a nce-vava ar fi, nicT o grija am, ca Dumne4eo faţă de

Fiind-că urmai! a ~e ImprotiVl 6re-c:ar1 luT PavelŞi dar cum Apostol~r ad POrunCIt ca cel ce din Evres<jut să, se t~e Impr~Jur~ ~entru ac6sta desl~ 8lcea preirPprotll'ă 4lcer~, ŞI ~ncma cea adeverata nu o qlce peutrucare Apostohl I~onomlceşte ,i dupre compogor1re a6 poruncit

a se tăia imprejur, ca nu auqind-o acesta acer ce a6 rost cre­<jut din EYrel, cum. că ~postolil iconomiceşte şi nu dupre a­del'U Iartă tăerea lm~reJur, Sâ, se desparta din pricina acestade _-\ post~11 ca de ~mr ce stIică legea, Căci unii ca aceşttapentru acest~ alergau la Apostoli la acea neme, fiind-Că păzeael legea, .-\cestă pncl~ă dar Pal'el o tace şi nu o arata pen­tru folosul celor ce au fost crequt dintre Enei, dice Insa UD

cul"Înt forte greu pentru Apostoli: Că eu niCi o "li ă amadecă că eii nicI o ingrijire am pentru cel ce se ~co esc afi ce-I-a, adecă pentru _-\postolii cel mari, '-a sti dică, ori depropo\'eduesc tăerea imprejur, ori de nu o propO\-edue~c, CăcIinsuşi I'or da cuvint despre acesta inaintea luI Dumnedeii, şiDumneqeii de faţa lor nu se '-a milostil'i, nicI se '-a ru ina,fiind-că sint mari şi exarh! al Apostolilor, că neluător de faţaeste Dumneqeii. \'e<J,i insă, o cetitorlule, că nu a dis, on cefel sint acum, ci orI ce fel a fost când-l'a, pentru ca să aratecă acum dar şi Apostoli! aii incetat de a propol'edui aşa, şia priimi tăerea imprejur, fiind-că propo,'eduirea El'anghelielpretutindenI a strelucit şi, credinţa luI Christos a sporit _i acrescut, Acestea insă le <I'ce Pal'el nu pentru ca să def81mepre ApostolI, ci pentru ca să folosescă pre cel ce il audeaii.Că mie cel ce se socotesc nimic mal mult 'mi-au adaCă mie, qice, acei mar! şi mal ale I din Apostoll, ori ce fel

atuncea ar fi fost, Dumneqeii l-a purta ~rijă pentru din I! i~

eu acesta stiu că el mie nimic nu mi s'a improtint, mct auadaus ce-,-~ mal pre sus de propO\"eduirea mea .aii aii adapre ace'sta, . " '

7, Ci dimprotil-a, ştiind el că. mI a mcredmţat E\ an­pre ascuns se indesaserâ. pentru ce pre T~mote~ l'a t-ia.t impr urde cUI'int de mincluno-fralii? Şi respunde 10. u I că 01,1 preIru aceştia l'a tăiat imprejur, să nu fie! Ci p;ntru ca ă d bandcel ce se sminteaiJ pentru slăbicIunea cugetanlor; că ! pentrude SOcoteli trebue a face compollorimint cu \"Ind care bllniar la cei ce năI'âlesc din reUlat ŞI dID l' 'len o tinputin se cUI'ine a ne indupleca: că ! IIC tia nu numai nude vindecare, patima întărindu- InU'll dID il miii Pr' ddecarea, şi pre cel dupre lingi dID IT uti -1 ump •lru aC,;sta etice şi dumne4ee ul P el nici I un

-110--209-

d cl priimeau taerea ImpPentru c:l Apostoh! a e I~biclunca E\'reilor cel

el compogorAndu-se pe~t;': ~ 'propclI"edulaiJ la EI'relrUs rA In Chnstos, pentru a s (raţ',! si cel pre ascuns

I mlncluno- " rtArai! Imprejur, ar d _. t se cUI'ine a se lace tâ" că numaI e~d ' \' htraH o leg1urau cum ; ta pre Le"ea cea ec e, pe

t"1 e cu aCI ,.. n' • d IImprejur, ca. Să, aper I re dInSII il numeşte, v,cen ntru ac sta I mlOcluno·rraţ P scun,; au mtrat, arată cu 4iŞI c.l mlOcluno·fraţli ace"tla preă ~e' Asi derea qicl:nd şi că pr

lor w~ m ŞI ,. . • .(cerea acestă ascunsa d 'scă slobozenia nvstră, arata;

tru ca sa. ISca l, f ' d'ascun a iutrat pen '. I ăcl cel ce se ac ISCO ItOrt ŞI- il a '! SI lup.iHor, c .

că el erau IT şm," " 'f 't intră pre ascuns pnn cetaţr,Clarsiţ!, pentru OIC! un at ,lrSl , I tote părţile şi locurile ce­fără numaI ca -a. afle cu ama.nunl,.unlre ,il spar!.!;ă cetatea aceea

-'1 p<lta. CU t;;, . ..tăţe!, si d:n acestea ,,, I I il făceau si minciuno-f:-aţir şi., b '--ă car" acest ucn " , ,ŞI S o ro . ,- , _ socoteau si căntau ImpreJur cari

d .! ela pentru aceea '. disco l!OrI ac' . , . _ I bozenia cea in Christos, a ecă nu'1 ţ' 'mprelur SI au S o .sint neta aii , - , " bieI Lenei ceil \'ech!, pentru ca sa' l obiceIUrilor '1 ro,.. , h'

SlOt supu '1' a a se tăIa imprejur, ŞI cu acest c Ipafle apucare 51 sa-lb~1 Iesl

c"el'de care robie ne-a slobozit .Chri.

1 ă 1 -ă I supue ro le e~ , , 1'1 _ar , - . d' " cestea arătat este, că ...."posto I ertaustos DeCI dlO am"n oue a "1

' , I leerel) pentru ca să pată cu mcetu aore·care obiceIuri (a e ,.. , f '- t' r' E - 'd' 'ob a leaei Iar minciuno- raţII aceş la la-slobodl pre 1r~1 In. I ", " , .

- . I d t' 'ă ca să crescă adecă ŞI să IIltarescă preceau CU totu 10 pro II .robia legeI.

- Cărora nici ca un cias ne-am plecat supunerel, ca~. .

ade\"<~rul EI-;.n(Theliei sa remâe la 1-01._'u a dis că ~iCi intru puţin nu ne-am induplecat la c.uvîn~

tul mln:l~nC!.fraţilC!r, CI ,upunc:rel lor, fiind-că el nu le faceaua-b:ea pentru ca să :le inl"t:ţe cde ale legeI, CI pe?tru ca s:\ne ,up~e pre noi si să ne robe,că le Tt'l. Pentru ace~~a, _-\p~­

':0 'lor ne-am plecat SI l-am ascultat. iară de mmcl~no.-fraţll

ace-t:a nu anl a'cu 1:at. Pentru ce: Pentru ca să remae mcre­dll1-a:e ,i aden::rate ceie ce am propOI"e:dUlt la voi. Car~: C~m

că ce'e I'echi au trecut şi că legea a remas nelucrătore ŞI aincetat, i că pre c:::i ce -e tae imprejur Christos nu-i ~rume~teniCi ii foloseste ce-l'a, Deci fiind-Că am stătut împrotl\"a mm­cluno-fraţJ1or acelora, cu acesta am aratat că sint adeveratecele ce am propol-edu:t la 1'0i, de nelucrarea lege! adecă Ş'de incetarea el, DecI luaţI aminte să nu e~iţi din adeverulacesta afară '),

1 Fotie însă a:.,ta tâl:uind <lice cu chip de nedumerire: .O.aciTiI n'a fosl silit a e tăia i!Tlprejur, nici pentru minciuna-fratI! ceT

Cel ce se socotesc a fi Iţ!\p'I, ada cert"te pllrţiIe Il laudA ,i D 111 esc DWf, precII propov.edu~rea mea este pl~ta~â::'o.cad IIIIltIIdIItlşi a dat. mIe ŞI lui Vamava dr~pta Im Artal/ir ' peotraşi ne-au făcut părtaşI al lor, ,î a6. I:a.tat :'I~~cevedUlrea mea, pentru-ea acesta n' '--! ~N Imlc se ose~'"i'~ de a lor

I o, um~l s~ ne aducem aminte de cel SQpataţl sa-rael), care ŞI m am sirguit Insuşl acesta a o face

La propO"edUlrea E"angheliel qice 1"I-alţi Apostoli, şi acela adeca pr~pove'dnle .aml Empârţielt ca cel-

, J u au a \T, ar eu\arn~\'a a ~e,amurl, pre cel SCăpAtaţl Insă nu l-am Imparţit.

CI nelm.părţlţl. 11 al'eam obşteşti i acela şi noi; căci In lerosa­ltm erau mulţI hnsttantl, cari din Enei creduserA. ale cârora sarăplseră al'enle de către necredinclo il E\Tel. si erau lipsiţi. n câtOtel hrana lor cea de nel'oe o al'eau fiind,cA nu 'TA! m~1 u t1taElinii pre cel ce din Elinl credeau in Christos, precu~ ':rretJpre cei ce ~l~ Evrei cre<juser~; p.entru acesta si Pal'el multă pur­tare de gnJa a' ea pe~tru dmşll, ca să le iconomisescă cele detrebumţă, precum ŞI msuşl mărturiseşte aicea dicend că m'amsirguit insuşl acesta a o face, tiind-eă tot-de-'una ~ silea saadune dela uceniciI sei dela christianil cel din neamuri mi­lostenie, şi să o adUCă acesta singur la Ierusalim sau să o tri-mită cu alţiI '). -

I 1, Iar când a venit Petru in Antiohia, in faţă l-amstat lui împrotivă.

:'IlulţI socotesc că Pavel aicea prihăneşte pre Petru ca pre unfăţarnic, ci nu este aşa lucrul, căci tute câte se ,'"d că a qisPa"el improtil'a luI Petru, tcite i le-a <lis iconomice te ' e-afăcut; pricina dar a iconomiel aceştia a fost aet'sta: Petru a­f1ându-se in lerusalim, erta a se tăIa imprejur fiiI ["reiIor c rcredinclo~i, Jiind-că nu era cu putinţă de o dată a-I -mu e nlege, Iar când a I'enit la Antiohia, mânca impreunA cu cede neamurI şi netăIaţI imprejur, si petrecea ImpreunA u dincu slobo<jenie. Fiind-că Insă <'a I:lt<:mplat a ,'eni ore-car! leru­salimnenI, ce din Enel aii fo t credut, in AntiohIa, a un<jendu-I pre aceştia Petru, se ferea de cel din neamur! Dmânca impreună cu el, nicI ImpreunA petrecea, ca mal IDUDuna adecă, ca să nu smintesta pre lerusalimn nil acelpentru ca să dea prilej binecuvintat luI Pa"el ca sa·1pentru acesta şi Pavel a mustr1lt pre Petru, I P

-2U-

8 ca la CI.: a lucrat cu Petru spre apostolia tamp eJur a lucrat şi cu mine la neamurI.

9 I cunoscend Darul luI Dumnec;leu cel dat mie IacaŞI Ch (a ŞI Ioan, cel ce se socoteau a fi stilpI, al1JDle ŞI luI Varna\'a Jrepta împărtăşire ca noI la neam

Iar el la tăerea imprejur.Uml aşa tâlcuesc diccrea ac':sta, că nu numai cel mal al~

ApostolI nimic a Indrep Olt din propO"eduirea mea, ci dinpro­tJ"ă acela s'au indn:ptat de propo,'eduirea mea. Inse inţelege­rea lui Pa"el nu este 2sa. c~ci ce s'ar ti indreptat Apostoliicel mari de propol'ed llrea lui I'al'c1. când fie~te-carele din­tr'in II era desă\"irsi:: Dar a~e,ta o qice Pa"el cu chip săritor

carea asa se netezeste, adecă: Ci dinproti"'i a dat mie dn!pt4Impllrtăslre>, apoi ceie-I,alte CUI'inte sint in mijloc, ştiind că mis'a incredinţat EI'angheha netăerd imprejur, şi cele-I-alte/Atâtde departe, <;lice, erau Apostolii de a mi! indrepta pre mine,incf.t şi m'a laudat incă si s'au unit intr'un glas, ca eu 'şi Cll

\'amal'a se propol'eduim E,'anghelia la netăerea imprejur, a­decă la neamuri, iar el se propol'eduiască la tăerea imprejuradecă la EHei; caci tăerea imprejur şi netăerea imprejur aiceaPal'el. nu numeste pre insesi lucrările gole ale tăerel imprejurşi ale netăerel imprejur, ci numeşte pre cel netăIaţI imprejuradecă pre neamuri, ŞI pre cel tăiaţi imprejur, pre EHel. ..searată in să Pal'el aicea pre sine de o clOste cu Petru fiind-cainsu I Dumne<jeu ce a dat lui Petru lucrarea E,'an~heliel şiapo'toha cea catre [ITel, acesta i Dumneqeu a dat şi luI Pa­\'ei. apo'toha la nea,muri. ).'edl insă cum a aratat, ca propo\'e­dUirea nu numaI a JOSt plăcuta A.po.;:oltlor, ci şi luI Dumneljeii.Căci cuno-cend ,'\postoiii, d:ce, Darul lui Dumnedeii care s'adat mie, i nu _a d:s auqind. CI din in'''şl lucrăril~ c~noscend;căcI de ~u ar n fost propo"eduirea mea plăcută lui Dumne..leiicum d 'D '1' Iar Il Olt mie umnedeu Darul seu: Asculta în ă cum po-

Imeneste Pa\'el pre _'\postolii cel trei mai alesi pre Petru preaco\") I I I.J· ' , ,____ pre oan, cu aU'lă ŞI cu oraţie. Că qice pentru dînşiI:

• 'Pre Ia: \' fratel- lui D"m .4 - . ' , dcarele' .". ~ nc~eu se I'cde ca " <jlce aicea Pavel, I

aun' ,1 mal.Inamt: a romenit <j;=~nd; _Iar pre altul din Apostoli nI.

Ph ect,ut. ~ra numai rre 101:"1' fratele Oomnului" (Galal. I. 19), şi dup",

urn 'a etIce despre a-esta ' C' ."!aco Gal o, • • a mal InalOte de a I'eni ore-cari dT ~ al: II, I:?). dela fralele Domnului adecă precum tâlcu.:; el, căCI lacO\' fr~tele ,lui Ioan se vede a fi lu~t cununa mucen

oamte, precum martunsesc Faptele.

irnpreunA CU n"ebca pre smeşt,, '\Icea spune fi pn latr~, Dela Iacov 4lce, erasalim, ca un ~pis,cop al 1ludeca in Ant!ohla, cari ati 4a la Cbris1.;:ţinea Legea \ eche. P.re ac a e4!ndu 1 PetrunU pcntm ~ nu se pnmeJdul~ CI pentru a ndinsii, '" a-I face s~ se de parti desavtlllt de cred nţastOS, s'a oseblt cu lI~preuna petrecere cu cel din n mactsta \'(?(!~ndu'o uml că o face Petru, şi neş IInd peo face, il pnh;lOeau pre el.

13, Si impreuna cu el s'aO f:l~rnic't şi cel-l- Iţl 1in c:it ŞI \'ama"a imprel1n~ 'a tras cu f~ţ:lr ic a

Faţarnicie nume, te Pa,'el lucrul şi pre iconomia ulll:1a adl'că, pcntru-că nu yoeşte :1 arate cu ce soco' oi!)QS Fc:ru se osebea pre sineşi de impreună petrecueadin neamuri; şi alta incă, ca din rădăcină să smul<T;l a,e areaSI plecarea ce o ayeau Galatenil către Legea \"eche. Cet--alIudei insa numeşte Pavel. nu pre cel ce \'eniseră dela lerosa mci pre cei ce se aflau in Antiohia, carI şi acela \"(,4end prePetru ca se osebeşte de impreuna pelrecerpa cu cel din neamuJ1s'au osebit şi el de acela,

14. Iar când am "t:<;Iut c:t nu umbla drept pe picl6recatre ade\'erul E,-angheliel, am <;lis luI Pdru in:lintea

tuturor,Să nu te turbure, o cetitorlule, cuyintele acestea g61c a e

lui Pavel, adecă acesta: Că nu umblă drept pre picl6re tradc\'l':rul E\-angheliei ; pentru-c:l el nu le 4ice aces ea ca să

prihanesca pre Petru, ci pentru cel ce a\'eau să s; fodin "cstea si audul acesta, cum că adecă Petru . a certas'a mustrat,' pent~u ce ţine l.bicelurile legei. De un~e ar fi,'ut fie~,e,carele dreptate a oice lor, SI dacă 1'( ru • a mupentm obiceiurile let:el, cum mal cutezaţl \01 deaci apăzi' Că pentru ace,'-ta si Payel Inaintea tuturor a certamustrat pre Petru, pentru ca să aud,ă aC~la i să e t mstilpul acel atât de mare al Apostolilor a certat nuvut cu ce a se des\"ino\'ăţi1). Iar El' VII" al Ch sane!

tm rotivl, cAci cu chipo stare P-leii luI Petru, a

a a I u....u I Idela obiceIunle ege , 1

prejur mustrA de Paverul lor PetrU cA se ,că DecI a sta

I ta e, nea l!nd cen~~~1 o' formă de lupPetrU, acesta era d ar fi fost cu adev!

entru-că e l'devl!r3t , P P Inaintea Jerusa Imnenlmu lrat Pa,el p~e1 e~r~6rte i-ar fi smintit pre

u OI li lui Petr.u, ~1, ~c~postolilor că se luptă, Iard pre amendol nrf: mCI . Atare s'a fAcut indreptare a

. h' tă IOtru ar, , •opta ac ea. JOC I~UI ici Petru a <lis improt1\'a aceştia,n or p ntru acesta fn "tX "tare improtl\'ă a luI

, a -i ;:::u crea ace~ 4 •că l'mmt ' .

p ntTu IC n('~lIe.

C:l o:::nd!t e~a, > de mine osindit, ci de obşte, de'u a ,Jos că htru "ra face ci il socoteau, că Petru

• "'Iau Iconomla ce o, ,.,' h' A'"ca nu . fl lerusalimneml 10 ..... ntlo la, m....faiamic, '" că unde nu se a al din neamuri, Iar când aii vi • '", l'etrecea cu ce 6 ' . I IOlt'. euna, _' _ _" d d'nşil '), re-cari 10să au nţe es

, a'u:1cl' au ~hlt el, fi' d x - A_ace a, ., . p mal inainte prihaml 10 -c.. a m<1llCl'.. cum că etru era , F

Cl"a, C '1' I de alt neam precum mărtunsesc aim"rl u..ă cu orm le ce '.' 1 l'

,r ' _,' , acesta acum când au "emt erusa Imne--le e 'Cip, , I ,1 pen.TU . 1 'hx .t~...K

" ' "h' . temut nu cum-\'a IarăşI să- pn ..n",""'"1OI: :n _~n.lo la. 5 a 'd' rI t ...., '..' ,'::'t şi s'a osebll de cel 10 neamu I n...."1 !)eatru ace"a sa ,,,1 " Pl' elin:;d,că s'a snit de dinsii, pentru acesta <llce ave, că ŞI

am stătut lui improti,·a.I:!, Ca mai inainte de a \'eni cire-care dela Iacov mânca

I r,.,.;". ~:"~.-~'t: P•. e: a ~ii.:iJ~ ~I .,u a ~PU5 .:ă Petru fă~ea icononue..... 10& ~t'''':. n.:""t=IU": Şi ..:ă. 1':":1'lmi.:c~te nu ret~e:.ea .lmpreunA CU

.' " .," -.:~i..:";n ,-e'el . j'",r-c,nd" ':1ţelef'wl h~t1e şl.'!lce: .Ci.de--:"_"' }. ~ ..:ă :·~:-u 1... 1:1 l')~l:~:-:~ ia~':ă tă~rt:a lmpr~Jur. ~r fi In-

.~;. :a ~' "'V·;':: • •~..ie.:ă a :--e rriimi t[terea lmrreJuf. cicI...~~~ .. ~~ =~ ..... n q::. ,:U!.l ... ă cd.:â Petru Îa.:e t-ine şi ..~arti leG-•. 'le .~e-"~ m~~'elCJr, r-en:-.<e ~i :U. (1 P,,,'le, nu o erţl: Şla:

- r . '::1.: ..:i r.... :.:e~ .:e '01 !1~m.;:~ti i..: ... ,n 1~1H:? la~~ă da: ~ă se f:U F." :-:·.:\:m ,":-eai nU'11t:~:t- 1. ll;"j Ic\)nOmu::. on dogm~ ŞI

mar nţtme. '~ă~i un -elflet iut>"~le un lu~ru indală ce apucă pupn Pe mai mult ~e I pr rie ;'1 ~e î;nFletl=e~te :u acela. Pentru. a nudar i a cjl e a.:e;;lea :ei ce iau amime de lege, remru acesta Pavelte erte te a lă:ut i.: JO 'mia leli Pelru. şi a"pru prihăneşte ~apta a

taerei impre"ur. ,i mu~tră ca ţ're ni~te fără-de-lege pre cel ce ocu mu trarea cea aspră"ă in,pitlmimeze pre cel ce cu ade\·e.rat

liră de lege, tăindu-se imprejur. şi "ă-i indrerteze. Pentru acestaepida a 1 numi şi păru ti? Şi osinditii şi făţarnicii şi că nu umbl

pe plci6re.

-213-

I Petru d Pavel,.od marele şi vlrfelnlc~O i\postoll. Şi roma

• r_ fa unul dlO cel I ~ă nu era de cunumit ~~o (Ev~e"ie), <l,cep tru carele s'a des

deci cuvlntll certare şi mustrare ~ ..'a smintit 6rea a doua orâo o"eduirel sale, dln

Te- cel de alt neam:

la Jnceputulâ::atImpreună cu cor~~ \nţeleptule, nici noItrU ce aci~e_,'a către E,'se",e, o P~or nu ar fi ştiut cuviar 4plC~ru <'a certat de Pa,'el, lC~ Pa,'el pentru ca să secâ e ' 'erit certarea Ul ,câ de ,'oe a ~UI' , •

teze cei-I-alţl, fiind, "ieţueşt! ca ne~munl~, ŞI nDa,ă tu Iudeu rl a "ieţUl ludalceşte?

'1 tI pre neamu , , d Idaieeşte, ce SI eş " stri"ă Pa,'el către cel, tnm~şI, e

~Ial cu aceste cu, lOt: f' ~ 'Ia toţI deobştle hnstlanil. erau aţă, ŞI f '1

ca" şi cari atun.cea ""ţAtoruluI ,'astru Petru, raţl or,rmaţl In' ~ o d'ce ţineau legea, u .. Iată că a mâncat cu cel 10 nea

tru-că ~i el, iudeu hlOd, <te Pa,'el pre Petru, că face ri':il pen"edi dar că nu pnh~~e~ustră pre el pentru fol~sul, ucenică păze~te legea, CI I amur! fiind-că şi Petru Il Silea presei, adecă acelo,r dlO ne ăze~că cele ale Iudeilor, căcI ~u msă se tae, imprejur ŞI S\fce propo"eduirea luI Pavel maI btrarea acesta urma a se

Priimită la ucenicii se!. '1 ""t- . d' 1 d • sintem şi nu dtn neamur P<;CcL

1- '\01 Jee, u el "J' '. "_ , t m IudeI adecă nu !tpacI sau nememl

'01 d,ce hre<te SIOe, , .si ~'en'iţl'la ;e1i(Ti~ Iudeilor din alte neamurI" CI smtţ:m, n:e.fire te de născi:tori, şi de stremo i IudeI, ŞI crescu ,1 ŞI DI

. . , 1 L . "echi am lăsat petrecerea acesta Intoru ob,cc,ure e egel, 'd' I;ă<;iră a nostră şi cele ale legei şi am năZUIt la cre mţa

Ch~;~OS~tiind că nu se indrepteză omul din faptele leg

fără r.'J~ai ?~n credinţa lui Iisus Christos, şi noi in C

e~!e. '1:· a :ala .:n~-e;Uj. :':1:: c'. ::-e o~ebi .::ne-'·a de neamuri şi, dene: .. ·..;...~r-e:.r. j~ ~·!"~me .:e l:1 Ch:·l:-:'.I:" nu este tăere inlpreJur,ne" .re "",re:~r. ~:~i i~j"G, m:i elin l'o!. lIl, J 1), •

I Jar .:ind ,a >1.::: Pe:"u in Jer;.:, iim "i :ârteau către d105U\ celtăerea im,re,iur qi,end, că a in::'at la t-ld:'alii cari a\'ea~ netăereprejur, ,1 a măn:al imFreuna cu din~ii. aruncea el ince~end, a pa,'edenia :e a ,';,qur po:;orindu-,e din .:eriu ca un giulgiu" ŞI, ~cel fin! a qis lui sa :ner~a imrreuna cu cei 3 bărbaţi trImişI denilie, i .:ă indată ce a in:eFut a le .:răi lor cU"intul lui Dumncăejut Duhul cel ':inr pre"re cei impreună cu familie, şi cele-\-a1rele ,'e4'-le la Fapre Cap, Xl. Şi aşa auqindu-Ie acestea E,'rei'l.niştit şi aii !ă"Ît pre Dumne4eil qicend: Cu ade\'erat şi neamdat Dumne4eii pocăin{ă spre "iată,

- 215-

cAnnu e aţll mea '), D cI dacA ei! "i~z Intru Da,,- afarA de c a a lumel, I dacA m am omorttj

cA DU pot deaclla a pAzI nimica de ale l~geJ. •. . t up intru credmţa FIIIar ceea ce 'Iez aCl'nJ 10 r •

DumneqeQ viez. .Acelea qlce, ce le-am dis mal sus le-am QIS p~nn:u

t a ŞI gindita "iala, In să si InsăsI \"l3ţa asta Simţită

o talcueşte, ca ote I Ir: 1.. .:mlhlle• .:e cr~ intru ...Pa~el~ ci

... :Jm eqJ,,; 0 .... f'\lre e:~tnth.. o~a (adeca Ulmlt6re• n • I I.r 1 .. i ... e10l" iU1:'lţ1 Je ei. ~ Pe~tr~ .acesta_ nJ Je J mn,.:jec'Cll iU~lre ŞI Impartaşlt de

nej~1: ~ură ~ICC nu mai ,"iez eu. ci \~

.. .. t Tut-illlL ':'1 uimit. prec~m insuşr elice.. \ '~ta .. tlui iu~lt de dm!='ul. Ca unann;.je"~lile :\umiril. I)ice incă şi ~llIJ:

. _.. ta 1.1 t;1 lui P.ln:l in Epist. cea către A..~ f'l \cd; d .. :-- .. 'r'~ 1: .;:.. 1). ruJ t'~te nczldit..ci şi jspr~\'a lucrirel

,11 J, • .:e-:-Id il '"i lJumneejeu. neZIJlla o,le. .-\ce;ta ?ar. ~I ~Iar. PavelI"l .. k_!: dl.. t:nJ .:ă nu mai uază .'"ia{a _cea \~remelnJ(:~, ':1 c:a dumne­

~t:...... â ~1 rururca t:.:'u'wrt: a cunn~ulUi ctlUl l.:e .Iocula mtr ~':SU!, firi< '","rut ,n fă.:ut ~I Iară Je ,f"'~1l cu darul. ŞI dupre pu\me.larăşT.

7. J t ~i.l P.II.-d r':'na a .I1 .. trU1 d \"I~ţUI "Iata cea dupre porunca.lUI Dum­n~.:I .. u ':'i.:u:ă J n n::rimţLt: i~:r ;:ând nu () mai "ieţuia acesta, CI pre ceea.. ~ • ~ I iăd.J: ~U Il..'uir .. a lui I>l:mm:qeu intr"în~lll. nt:zidit s'a făcut cu..... L;l. :oi idt .. L ,a ~t' il ...1 Ibăndit pr~ singur Dumnt:qeii cu\'Întul ,'ili ŞI

Jd .. 'ijnJ intru d.SI rur.ăt'lrul jt: Dumntqt:u Ignt.~it: încă mar a(:estenşi cu,'inte ale lut

1'....1 le qi":t:, ..:[" de a .. :: ..tn~i dumnt:\'it:~scă iubire nrqendll-se nu me in..jLJI .. .::--c Jt hr:::.nn :-c·l..:it.:i:.:nt:i ni.:i (je indulclrile ,·ieter acestcea. Pânea;~i J'umnt'~::u "It.. .:. rânea cere~.:-ă, panea ,'je{t:i. Şi b~lltură "oesţ be­_,... ui. ...lre ~ ..tt iu~irt ne:-'trî..:ă-:i,·'l.;ă, si ,-iată pe:-.firsită. nu mai \'oe~c

':"'U J .. t'rl,; :'1till. .-\ .. t:~~a in:--ă '·U fi' de ,.'cţi 'oi ':l)i: .. Cu Christosf ~,'"'G rr .'TI ..~:-:.~,..,.:, ,:"1 t:Z nu de a.:um ~ll, tiind--:ă ,-iau intru

E~'< J. .. '::rt" h' 111.1. "e4i şi ~urtin~t:mnart"a qicerei.~:"":un" imprt:ună cu Chri.;,tlls intru

1 .. lf ~~1"'1 .:ă :i Îr.:.;;.emnări are ,·iata. "t:4i la tâJ.._l~ - ~ ~ a 'ep t n:-:.::.r ISlr' ~ ...teH \Filir. car. 1. 2). Iar

.' ~~: .... t:-.:4 :al-:Lol:l':: ...-, ql"::~: Jt:.:i daI". Ja..:ă Pun::l nu mai- 0:-~!_r11:' km.:i. ..:i l'h:-i ... t 1:-'; n •.~ imrÎn::;u1. tate dar

·~ .. ~t ~! ~ ... q:: j~ Pm el ,:uFre ':u\ intă ~t: dau la Christos cela,e , el la .ntr.c, 1. lă ~I c:r~iurile lui Pa'·el d~ Chri;tos. dice ca sa griitcel..... e a q;:--: ~ De .::ăut ... ţi :er:uft:: de Chri~tos cel ce p;răe{;te întru. mmeI e\ nghth ..e~tlle bprin i qîce că nu sint ale lui, ci Darului lui Chn­t ...ela ce l~''':~ia în.trin~ul. le afiroseşte ,'·or. Ia qiccrea: .. Iar când

, r_ su~~n~ lu~ I'jl<". In tum. II. Iar ~Iar. \'asilie ejice: _Că toli hnan I c,' c~ ':u P lkzat. dalori ,:nt ;. 'lice intru aded,r cu\'ÎnlUl aal ,-\p~ tolulUl: _far "I~Z nu Je acum cii. ci \'i~7.ă inlru mine ChristoSŞ, 'o'll. cU~'lntcl~ ,[ parinte la suptin'emnar~a 'licerei: I'rin carele&a re bgnlt lumea" (Gal. 1\'. 14).

- 219-

care acum o '''1 Z, olegea nepăzindu- e, CI

toţi suh pedepsa ŞI m6rtsi a se perde ca calcAtol1 al 1 el prinamte de legea cea SCl'JsA, toţi meull cAlcatorl alfiresti in \'remea potopuluI. JInd IasA Christos ne-a izlilA..tt Ilieoslnda ac<'sta a legei ~i de peire, De-a Indreptat cu m6rteasa. Drept aceea ŞI acesta, ci vleţu'm simf.toreşte 1D trup.a"em . pentru credmţa In Chl'Jstos, care De-a Indreptat dinprimejdia morţei. ne-a ~lobozit

Acelui ce fi a Iubit pre mine şi s'a dat pre sineşl pen­tru mine.

I'entru ce <lice Pal'el aicea ca Chri-tos l-a iubit şi 5 a datpre sinesi, peor,ru. dr.ago5tea lui, de "reme ce Christos a lub tpre toţi om~nll ŞI 5 a dat pentru tOţi pre sinesl? Spre des e­!Carea acesteI nellumenrl rt:5pundem, ca acesta o qice Pa e;ma adecă. căci a socotit de care rt:utaţl ne-a sloboqit Chn­5105, şi care bunătăţi a daruit nout:. şi aprindt:ndu-se de dra­goste. a numit a sa osebita pre omenesca dragoste cea pen_tru lOţi şi pre darea lui Christos precum şi prorocil pre Dum­neqeul cel de obşte al tutulor omenilor, D:.Jmneqeii al IOTU III numesc, dupre qicerea cea psalmicescă: Dumneqeule, Dum­nedeu! meu, Ta aminte de mine. (Psalm. :;\\-11, 3), si alte multecjic~rl, despre care '-e<ji la cap. 1. al celei către RomanI stih_ .Şi alta incă, pentru ca să arate că atâta multă mulţa.mire se cu­rine a mărturisi fieşte-carele hristian luI Christos, câtă ar mâr­turisi şi că pentru singur el ar fi murit Christos, cacI facereade bine acesta o a luat dela Christos chiar şi maI cu deose­hire singuri hris:ianiT, cel ce aii crequt intr'insul'), drept aceeaorl carele hristian in urma botezului şi dupre atâta facere debine a lui Christos. ar lua aminte la le::e, a~ela arată ca Chn­st"s nu a murit pentru dinsul. Şi apoI cum tu, o nebunele hn­s:iane, slujitorul Lcc:C1 \'cchl, nu te tnf~ico-ezi, CI lara.i duprebotez te intorci la acea lege, si cu ace"ta araţl ca m rtea luIChr:5to" este netrebnică: in-emnez I insă cu'-intul ace ta ce

dit:crca zavistieI şi aImprejur şi a pAzi celepurwtorl de grije pentru echt npentru ca sA IndepliD~ lIpaa t'a ~:r' DicI tici mai ales pentru ca sA ClUQ~e:t or b1IDe alea lor. Că acest-fel de ri!utate este lIt. IJ1lqoreze &ptarirel "j a creşterei celUI zanstUlt I zaVistia Impedeclt6re atrU-că zavistia are atâta putere densa DU a cJis acesta Pavel, pa­ci pentru-că cel ce Invi!ţall pre Galasme-şI spre a \e face acestea,

I,-' tenl, de zaVlst.a .......

:reeor s au, pormt. ca să-i lu\"eţe aşa. r-

ăror~ s. a ,pr~msemnat Iisus Christos inaintea och arintre \'01 restJgmt. '

Pentru care pricinA qice Pavel a' I ._ I '1 ' ,', .cea, cum-eâ nam ea ac -lor (,a atem or s a restlgmt Christos fi' d '\\' Ch, I --\" ' " . ,m -e... II1tUltOru n-staS In ,"ru>a Im s a rc~tlgmt :'). Rcspunderr. ca aCesta o .cepcntru-ca cu och,I credll1ţel a \'~qut gânditorii (ia ateni cruceamal cu al,năruntul ŞI mal curat decât cei ce erau fat:.. in Ieru­salim, ? 111 Golg~ta, care in zadar l-au \·.:-qut, caci mu ţi adeddl~ cel ce atuncI trupeşte l-au \'':-qut, nimic s'au folosit dmprn':rea aceea, lar ~al~tenil şi to'ţi hristianil cel ce aii creqadeşI slmţlroreşte ŞI lI1şlşl cu o~hil lor nu au \'cdut pre Uom­n~1 r~stlgmt, prIn :redi~ţa insA ,şi cu gândul, mal cu am:U-untulau I e<:lut d~cat ace~a, \ e<:l!, Chnstos mal inainte s'a inchipui,adecă mal mamte s a zugral'it prin propo\'eduirea mea Christosrestignit; Iar voI Galateni! creqend propo\'i!duirea mea I-aţi

vt-<jut şi pre Christos res:ignit, ca cum ar fi fost fat:.. Imun ea\'ostră, CUI'intele acestea insă tot-o-datA sint pentru Galatenisi laudA şi prihanire ;-lauda adeca, cA aii fost priimit ace. ea cuatîta credinţa i incredintare, iar prihană, că pre carele \-ail

r·h.lI·('Ciţi. nu .:dor ncno1'lI.:iţi. [1::,:: :t:".l:ă ':U\'întul r"e ··:rd amai in ..inlt:. I~tru buna cio:-.t:r ... ':t [)..:;,n:le~eii. \'ăJe,:,te 'n~ ..3 .-\pe':-'.lolului hthl1'l': \.i~ tii. ( iL-: ~·":i.,=-c rrt ei. ...ă.:i .....) a r~rdut. Care dctl1· In Z~1\·:";':"1:':. ~I.:e. ,,;,1 rizmult r.rtlStră ":t:a W.udată?

1) :\la..:ar că durn:: J.:umc:lU~ :1 .... a 41'"' P 1\ d ..:a c. a r ..t tG.tl.llt:ni. 121 că <a F!·... lin ..::mr....: . ~~: _nit. ade.:i .. Pr lr eJu\'It \"lIUe ..;ru~t:a. n.j in~ă .:'u \'.: 11i .:rejtntd, ca cum r fi";;qut, că aşa ali cr~qut ca cum pnl IOd pre in i cru luI L~Ins1lOS-.Insuşi ac"sta o qice şi T~od()nt. IncA I dumne<j ul Cbejlce, că cela ce incă intru in_hlpu.rl e aOi lnamtea ehirăt~rea lui Iisus, dupre cU\'lntele ele fin\lte, d \ a aflaI~pudnt dar din mu~tcnire i u t ul n .mpirtlş t deChnstos se I'U arata, Acesta dar p ltmlOdu-o reredemt ii mustră dumneeje ul P nd \ rCIO~ r'u zu\'istuit pre 101, InalO raochilor mni inninte s'a s n \

C\P. lII,

a dat pre sine la m1 Ilcea, cA ChristoS ercticilor Arieni, car'!

o adecA), pentru, pncmaporunca luI Dumneqeiiel Chnstos dupre smgu~a pre \ oea sa,

t le a dat \a m6rte, ŞI trul' '0.1111 11 '(,!t:lI.21 U leap~d Daru ..l,,, '\poSlOlul, era dm

A mal "U' a '/, .Fllnd-eA cele c..te - ' 'ta acum aicI hotAritor'e pentrU ;lCe' l' d .hl muri prepUltor , d I III ChristOS, care a ArUlt

a nu leapad aru L ' I Imatlse te, c d f te cu m6rtea sa, ŞI ma mu tŞI m'a Indreptat fM~ dee carle ale }e<Tel.

de le'~ '" :>. d' dIau ammte ~~ l drentatea, Chn~tos ar 10 za<.:t de e5te din ege r

a murit. ut 'rc a m!Lntul si a îndrepta pDaca " Ie,.ca, <l~ce, a;e Pi ~'lra f"los a murit, tiind-cA Petl-'

"" ni Chr· .. t· 15 In zaaar'" •• . 1 . •'01, a,',_ ~unt ca ci sa m;'n:ulasca pre omen pnn mo"ea

Iru ;le".a a ' '-t nu a putut a o face, Drept aceea, dacA. '-a le~ca act'> a ' I ' Ch',a, mnu-.' "... de prisos este murtea tiI nstos.

it ea manruc .... e Pl e om,.~ li unde ajunge hula'

J. O iâra de minte Galateni! cine v'a za\'iztuit pre

\"oi. a nu \"c pleca ade\'crul ui ;Dupre ce mai inainte a aratat Pa\'l~1 ca nu s'a hirotonisit

de 6menl Apostol. mci pnn lTe un om, ~i d~pre ce ~'a fAcut. \'r' dnl'c de cred'lr~ \'orbe"te apoI Galatemlor malpre 5Jne-Sl e , < ,-, • '.~. " ••

cu multa s:r,pimire ';1 indrasnela, ŞI hlnd~ca, urm,'za a cum-pan' credinta cu 'egea, pentru aCLsta m~i inainte ntl.meşt~ preC;a:at('ni ia,a :le minte , nu ca cum c;tlcand legea lUI Christos,care a P0:-U:1Clt a nu num, - :1<:-\'a pre fratele ';':'11 nebun (Mat.,.!~ "1 mal ale;; ": i!<.z;:1d~-) pentru-ca nu se (1 ::lJeşte cela

ce ar num: p,e ira:eie s.:u cu Jreptate nebun, ci cela ce I'arnumi nebun fara d,ep:ale ": in zadar. Iar Galatenii toţi cudrep:ate ;;'au num:t :ara 'e tTIl:ll" de Ap:Jsrolul, pentru-cA aiir, mas ne"im:l",rI de a:alea r.u:1alaţl SI faceri de bine ale luiChristos, si o faceau nelreb:1ica mortea lui Christos, \'eql Insi,o cetitoriule, cA dupre ce a dovedit Pa\'el catre dinşil neluera­rea legei, atunci il c"rtA, i indata a incetat certarea, pentrU4

nu le-a dis lor: Cine \,'a amA~it: Ci, cine \'a za\'istuit? MaI m&­surat, pentru ca sa arate ca mal inainte făceau lucruri bunevrednice de a se pizmui '1..-\rată insă pre lflOgă ac~stea

• Pentru ace ta T~odurit aşa a tâlcuit; .Cu cu\'int de laudA \in ri că za\; tueşte cine-\'n unui inbdşu~nt, nu unui semc; celor

- 221-

-223-

It '1 murind pre cruc pentni~se ruşina de patimele lui 1 aeQl InsA, o cetltorlule, cum-cA ~6te

I l' Tainele luI Christos cele IconomI acrlri e ŞI p el ŞI aduce In mijloc pre sin

tra om le-a lAsat la\ales a fost capul providenţeI......tra-c:A crucea ma , Ir-- J I Chri tos cell pentru no, pretareI de gnJA a u

Chnso5tom, , d 1 \'01' dl'nI "'ta \'oesc a stI ea.2 uma ac", ., ')

J• Duhul sali dlt1 aUQuJ credmţel.aţi uat pre , ''0'1 ('aiat<.:nil dice, nu puteţi a InţelDe 'Teme ce \ , .. , d I '

, "din do\'edtle cele m e ungate, meimultele cunnt" '1., ,, d' cui I'conomlel luI ChnslOs. numai ac"sta inSocotI a dn 'J '. 1'" o (lic n."ut" , rl ::pundeţl mIe a acesta lI1lle,ne mţe t:,d . . 'd d

b " 'ac precum dlce T.eodont: e un e aţi Itre are ce It: 1, • , '. D'Duhul Sfint si aţi făcut atâtea mmunl ŞI semne, m faleITel sau din credinţă: Arătat este că dm credmţă, de~ , d 'Ineatl leaea alUncea nu al'eaţl pre Duhul Sfint,ce can. ' ",' d',

f, ţi ml'nunl DeCI cum acum aţI lăsat cre mţa, care v a ~,acea, , I 'ruit pre Duhul cel Sfint şi ţineţI iarăşI egea r •

3, Aşa [ără de minte sinteţi, incepend cu Duhul l ) a-cum in trup \'2 să\'irşiţi? , .

IarăşI in cUI'iinCiOSa \Teme il oc"'răşte ŞI l! numeşte fara deminte. Se cUl'enea, cjice, I'oi se faceţI adăugire ŞI cr~ştere cre­dinţeI, impreună cu adăugirea şi creşterea lTemeI. \ 01 Ins~ nunumar nu atI mers inainte. nici aţI crescut in credmţa, CI aţi

facut dimpr~tiI'ă, şi I"aţ! intors la cele din urmă i, ~aci a face1'01 semne, acesta era lucrul duho\'nicesc SI dephOltor al du­hOl'nicestei a"eeiere! \'(lstre, care o al'eaţl şi la început când aţi

credut; Iar a 'e tăia imprejur, acesta este lucrul trupesc, ŞIdOl'editor de a,eearea l'os,ră cea trupescă, care o aţI Iubitacum ia sibit. " u a ciis in;;ă că săI'irşiţi in trup, udeca lucrl­toreste, ci I'e ::-hîrşiţ! Pă,imi~ore"~e, pentru ca să arate ca ami­gitoril aceia ce aiI credut din Iudei, luând in mânile lor PJeGalateni, ii ~ăjaiI pre el p~i:1 ~ăerea imprejur, precum juganesc6menii pre dobitocele cele necul'Întătore. Iar Teodorit lJioeCă Duh a numit pre Darul. iar trup pre \'ieţuirea cea da

lege, căci cele de pre sus ale lege! eraiI trupeşti..

, Jar Jcumenie qice că aicea li;:'-tşle qicerea ","aţi să\'Îrşi~· acepend cu Duhul I"aţi săI';r-it in l~Up. (ă cu Duhul se dcph~ealitenii îacend minuni. Dar p<l:e nepotril'it 'e pune acesta la 10Apostolului; că Pal'el \,oeşte să arăte prin acesta că a inceputdupre Duh şi sfîrşesc dupre trup,

voI puterile pentru faptele legeI, (il1c , a daruItDecŞeil acestea, cA s'ar mulţami Dumnc<;1eil adecă depAziP' cele ale legeI, sau \"1 le-a daru't pentru credularltat Intru Chrlsto ? Arătat este cum că pen~ credlnut acestea "oue, Deci cum aţI lasat credmţa c~sllVlt pre Dumne<jc?, <, ~a%uip Iarăşi la legea cea stricanu a daruit ,'6ue nimica' , .

6, Precum şi A naam a creQut 10 DumneQeii ŞI S

cotit lui intru dreptate Fac, \:\', 6), , ,TrebuIa, d,ce, ,'oI mal ales din semnele ŞI mmunile, ce

făcut, ,ă cun6<teţl puterea credinteI lu! Chn~tos, Ins~ daţI cuno"cut d:n "emne credinţa, macar daţi o puţmă t•i socotintă la stremosul "ostru ,;\Taam, a căruIa laUda\"(',tca e!'te mare <, multa la "01. <i ,"etl ,edea ca şi el dincredinţa s'a Indreptat. Deci dacii A"raam, cel ce a fost marInainte de dar. ,'a indreptat prin credinţă. cu mult mal VIrtos"oI care ,·'at: JOnedniclt a lua darul. sinteţ! datori a ţinea cre­dinta, cu care strl:mosul ,'ostru s'a indreptat 1),

7. S!l ştiţi dar c!l cei din credinţ!l, aceştia sînt fii allui .-\naam,

Fiind-ca Galatenli sţ temeau nu cum-"a să cadă din rude­nia patriarhului Anaam. cu care mulţi se cinsteau, daca se"or lepada de lege ŞI de tăerea imprejur, ceea ce s'a dat 1111.Ilnaam; tiind, dic. ca de acesta se temeau, pentru acesta Pa.,"el alcea arată cu totul dimprot"'ă, adecă, cpm că credinţa

mai mult ii face fii ai credinc!osulu! A naam decât legea şi

tăerea imprejur. pentru-că tăerea imprejur o a luat AvraamnumaI spre semn deosebi tor al credinţei celei, ce mal Inaintese arla inăuntru. in sutletul luI.

8, ~i pro\"t-02'lu 5_rip~ura că. din credinţă Dumne4el1ind,ep:ez!l pre ncamari, mai inain:e a bine ,'estit lui A­\',a;,m: C!l in:ru :ine se \'or blagoslo\'i tote neamurile>Fac, :\;1. 3; :\:\I1, 18, -

.;icea dO';ede-te .':"posto1ul că cei ce au credinţa lui Avraam,aceia sint si :li al lui .':"naam. ,i aduce mărturie dela Scrip­tură, unde dice: că intru tine se ,-or blagoslovi tote neamurile,In loc de; intru urmarea credinţei tale'). Arată însă pe lingi

'l.Ace'tea le :m'ală mai pre larg Apo'tolul in Trimiterea cea către p~~~l, la Cap, J\'. durre Teodorit. dO\'edind cum că !hraam din credJ J\lsa mdreptat. şi cum că urmetorii credinţei lui Anaam, aceill se ali! fifii al lui A'Taam.

') Aşa tâlcueşte qicerea acesta şi sf, Chiri! al Alexandriei, qic!nd

-225-

acestea, cu aceste cuvinte,cât legea, fi~nd·cl credinţa prl a tndreptatlocă mal InalOt~ de a se da .. ti CI.

roal inamte a 41S, aşa se fac .. 1"--'1- l precum rac-1' d -1' Seri .,. _unIC cele ce le

Că pron'!",,,n ,,,,Ice ptura, adecl DumDecJe6, celtura şi legea a. dat, a. prOCUOOlCUt fi a probotArttce: le 10­drepteze omentl! nu dlD lege, CI din credinţA. ŞI DU a ela descopent, sau ca a aratat lUI Avraam, ci că "-a bine vestit,pentru ca să Inţelegl tu, că şi Avraam se bucura şi se 'I'eseJeapentrU chl'pul acesta al IndreptArel, adeca cum că cu~aii să se mdrepteze tote neamurile, şi dorea a se savb1i lucrulacesta, Ş' pnn fapte să stăpânescă.

9, Drept aceea,.cei ce sint din credinţ:l. se blagoslo "escimpreun!l cu cred1l1closul Anaam.

fiind-că Galatenil . se temeau, nu cum-n sa fie blestemaţSde nu ,"or remânea m lege, căci scris era t .Blestemat .-a fitot omul, cel ce nu remâne intru tote cu,"intele legei aceştia,spre a le face pre ele. (11 Lege X.X\1I, 26), pentru acestaPa"el aicea arată cu totul dimproti\"ă, că sint blagoslo"lţI nucel ce remân şi păzesc legea aceea, ci cei ce o lasa şi a ergala credinţă, precum şi credincIosul A\'raam, pentru-ca a alergatla credinţă s'a blagoslo\"it. •

10, C:J.cl câţl sînt din faptele legei, sub blestem sint;că scris este: <Blestemat tot cela ce nu remâne Întru t6tecele scrise in Cartea Legei, ca să le fac:J. pre ele> li Lege:\:\YlI, 26),

Pentru a nu se improti"i cine-\"a şi a qice, că, cu adevmt,':"'Taam cu dreptate s'a indreptat şi s'a blagoslo"it din cre­dinţa. pentru-că incă nu era legea, dar tu o fericite Pa\e e a­rată-mi de indrepteză şi blagoslo,"e<te pre om credin a, dup ece s'a da: legea, pentru ac';sta Pa"el aicea do"edeste ni n ­mai că credinţa blagoslo\'este ŞI Indrepteză, ci că ncă

se fa:e pricinuitore de blestem şi de pecat, tllOd-câ n mepote a face. tute acelea ce le scrie legea, Iar cel ce nuacel"a, este blestemat, precum Insa I legea porunceşt~. Dreptaceea insu ire a singurel credinte este a se blago loVI mnu a leael şi dar voi in zadar vt temeţi ci veţi fi bIede ,"eţl Iă:a lenea căci de veţi lua aminte la lege 11III", , Iveţi fi blestemaţI, pentru-că nu put ţi t6te ace ea, ce porua le implini.

1 1. Iar cum câ in le e nimenea se Indrept~ millP1~mn

') Iecumenie insll aşa tâlcueşte ~1CeI'lllI acesta' .Blestemul~at cu crucea, Iar prin credinţa cea Intru Chnstos s'a ilaiIar din dreptate luarea MAngi/lorulul Duh, fbnd-cl ti Duhul

-III

din blestem, care blestemIH'DIîI."pentru-că a plinit t6tl I DUIara noI eram vinovaţi subt bl:~.fiteam să plinîm t6te lucrArile legeimti acesta, npea-b..creI.......de lege ŞI pecătoşl, pentru care ' ,peatru-cl eram C11lc1lllllillicesta, precum de pildă: de s'ar ~~.ti a Ul1Illlt - car~utăţile sale, apoI s'ar aBa lUI ltul I CJD~va se mma peatrarele, ca să-I sloboQescă pre acela

ad I 6re-carele Devinovat. ea-­

insuşi a murt pentru \"iaţa şi d :: m6rte, ~ a1~ maI bineChristos blestemul care 1\ d lrag ea acelUIa, Deci a pnllD1t

I f fi a egea aceluia ce s'ar ......ft_pre emn, ără a supus blestem lui gt"~...-

tote legea, şi alta adeCă Căci ca~! UDa adeCă Că a plinita făcut şi aşa a desleaat tot ~est ŞI CIălcare de porunca DD

. ' "emu pre care legea n danou<', pentru-că nu puteam t6tă a o I r' ,de-una intrinsa. mp mI ŞI a rentânea tot-

14: Ca întru, neam~rl blagoslo\'enia lui Anaam sâ sefacă JTItru Chnstos IISUS.

Pentru acesta, dice, Christos s'a (ăcut bl t Id' es em, ca a Dea-muri, a ecă la cel-ce nu in~rebuinţeză legea, blagoslo\'eDia luiAnaam, adecă cea de credmţă, să se facă În Ch ' rdă"r e' tiI .1 nstos ISUS,

a ec In" u. s men,a u ""'raam, precum este scris: .Şi se \'OT

blagoslon Intru s~menţa ta tate neamurele păm'ntul I Fx..XII I~) d . Ch . eu> ac.• ,c ',a e<;ă mtru nstos care urmeză a se na!tte dupretrup dIn tine, Intru acesta se vor blagoslo\'i cel ce \'or credeintr'insul.

Ca făgăduinţa DuhulUI să o luăm prin credinţâ.

Pentru acesta, <jice, s'a blagoslo\'it t6te neamurile, pentruca să la pre Duhul Sfint prin credinţa cea Întru Christos, ca.de \Teme ce nu se putea să la pre Duhul Sfint act:la ce locase aflau sub blestemul legeI, ca unii ce nu o păzeau, pentru a­ces~a s'a deslegat blestemul acela pe care I·a luat bine-cu\'l0­~atuJ Christos, spânzurându-se pre lemnul cruce!. Dupre ce msă

s'a deslegat blestemul acela, s'au blagoslovit t6te neamurilecare au crequt întru Christos, şi aşa blagoslo\'indu-se i Indrep­tându-se prin credinţă, au luat făgăduinţa DuhulUI, adecă bu­nătăţile acelea, care a făgăduit Duhul a le da lui Avraam, pre­cum a fost blagoslovenia, creşterea neamului lui, mo emreaIerusalimuluI şi cele-I-alte, câte Pavel le Inţelege, ca. erad t6teduhomicf;ştl, şi dupre urmare ca. s'au dat acum duhoVDI en6u~ hristianilor, celor ce credem Intru Christos'),

-2"27-

"" "tat este' câ dreptul din creumneyeO, ar.. '

VlO ( vacum n, 4)')·. d' ţă ci omul cel12 Iar legea nu este dlO cre 10 , . • r

a va ti viu intrinseIe (Levit. Xv III,va (ace aceste P 'el cum că l<"gea face blestema"

Dece a arătat a\ • ..upr. d'nţa il blagosloveşte, acum aratâ Ilacel ce o ţm, Jar cre I . . I .

. .' fă Indreptl:ză pre om, ŞI nu egea, ŞI adcA credmţa ŞI smgu dice' Că dreptul va via din credinmartur pre Avacum ce, . • d' '.. '1' '" d-că lenea nu cere numaI cre IOtă, CI ŞI Cap

ŞI nu dm ene, "m" .. ,' Ş' b'( I knel nimenI a putut sa le păze,~." ,1 me a

Iar ,apte el ,"D mnedeu tiind-că inaintea omemlor p6te.lnamtea OI u .' • . < ' '., le"ea se par a fi drepţ .. precum erau lanSell,cel ce păZesc ,.. " '1 \'".' e sl'neşJ drepţI inaIntea omelll or OI smteţlse ar... tau pr .' d' Dce I'I~ Indrepta I inaintea omeOllor (le-a ,IS omnul. LucaX\', 131. Desi timd-că legea, pentru-col era cu anevoe a se

ă . Indrepta pre 6menI, ci ii facea ŞI blestemati, pentrup ZI, nu , 1 I .•acesta a I'emt Darul i ne-a arătat ca e esmcJosă, credinţa

adec:" prin care şi ne Indreptăm ŞI ne blagoslol'l":; in căt latas'a dovedit că credinţa nu numai blagoslovea ŞI mdrepta pre6menl, mai inainte de a se da legea, ci mal mult îl indreptaşi In urmă, dupre ce s'a dat lege:!, .

13' Christos pre noI ne-a rescumpăr:J.t dm blestemullegei, blestem pentru noi iacendu,se, că scris este: ,Bles­temat este tot cel spânzur:lt pre lemn (II Lege XXI, 23)~,

Pentru a nu sta vre unul improti\'ă din GalatenI şi a 1ice,că adel'~rat este, că cel ce nu face faptele legei este bleste­mat, şi că credinţa indreptc'ză pre om, dar de unde este arătat

col şi blestemul acela al legei s'a deslegat şi s'a ridicat dinmijloc: Că noi ne temem. nu cum-va incă ne at'hlm subt acestblestem al le:;el, tiind-că am apuc:.:~ o dat;' de ne-am supusrobiei le:;eI: Pentru acesta dar Pa\'el do\'edeste aicea, că s'adeslegat blestemul acela cu mijlocirea lui lis~s Christos, căciacesta de bună \'oe s'a iăcut btes~em, Si a resplătit cu bles­temul ce l-a luat însu<i, .şi cu plata acesta ne-a rescumpărat

. ') Tâkuirea ql.:erei a.:es:eea a lui ,.l,. 'a.:um I'edi-,) la Cap, I al celeicatre Romani. '1 h 13. '

I wtJ In~e~neză, ci l.:upr.r.~~re:.l al2~~t~l .1 .-\postoluiuL pLină la: "ca si.

Cam ~ga,Jutn{a Duhului pr:n.;reJ;~{ă", unaă imrr~ună cu cuprindere&apuiul \. al celei 1 .;ălre COlCn:eni. ade.;ă .:u di.:er." 'l"~qa' Fratilo~pUtin d '. . " .• ~,. '. r

in r a .o 'pllura fre I".tă frămantă:ura 'l ,,),pe~;e-. pană la qicereaa1:U aztmde c.uralenlel ,ŞI ale .Idel'''rului- :-ac.'te .Im';nd<iue cupnb ~po t,?lulu.: q.c, untte. se .:Ile-.: la -Iujb;! cea de dimin';{ă a sr,

elel celeI man ca un 'po '101 1 • . .' •CI

, ..,. .... s a mare, acele', " Inlneo'atel ŞIn titeI ejlle. " T

credinţa este testament <li'~i cum-că nu este drepl; acrcdinţa, pentru ac~ ti pIId protbni8i egeaun om ~I-ar face .diata, cuth.ta~ o a adDl, acicelula, ~I a rândui altele adeca va a IItr:ica diata UDI1II1....scrise In diata aceea? B~, ne a adauge lali a lICIdea elia~tile ~i hnperăteştile legI. Acu~~~ nu .cu~ dopre JIOlitic­CUteză clOe-\'a a o surpa cu mul Că dlata unuI om IDtarita Da

testamentul şi diata luI 'oumne4t::, virtos nu p6te a surpaaseqemlntul cu Anaam ca să ~ Căci Dumne4eti a fAcutsemenţa lUI; Iar sem,mţa lUI A~a laguslovescă neamunle Intnanire, fiind-că Dumneqeii nu a 4' am este Chnstos. dupre~riie intru seminţiile lui Anaam;s Să se blagoslovE:scâ neamu­să nu socotescă cine-\"a, că a d~ num.er de multe, pentru ca

'1'" 15 acesta pentru Iudu •Ismat Item, cari ŞI ace;;tia din :\. met ŞI

blaero;;lo\"escă neamuril'e in'ru s"m\f:am ~ pogora, i a s sa:=:t ... t= enţă In d

este Christos, precum am mal <lis D num"r, e una, caresurpe şi să facă neintărit testame~tul eCI. cum. pote legea safel, şi tocmeJa, şi făgădUinţa lUI Dumne~a~ ,d~~a, cel de acestooslo\'i neamurile intru Christos c" ,eu,. e~ a nu se b a­" , J mtru poruncile legeI' Căciac':sta nu ar fi alta, fără numai a se st . d' . <', I 1 D d ' nca lata ŞI lăgădu-mţa Il umne ,eu, care lucru este cu .'." .incios ,). nepu,m,ă ŞI necun-

18 Că de este din 1ege moştenirea, nu mal este dinfagaduinţă; iar lui Avraam, Dumne<;leu prin făgăduinţaj-a daruit.

Da.că legea, c!i.ce, dărueste blagoslo\'eniile neamurilor, i facepre omenl moştmltorl al "ieţel şi al dreptăţel, apOI făgăduinţa

'1 "~şa tâ~:ueşte cji:erea actsta Teudorit: _Şi S:ri~:ura \"e.he Te!'-tament a lUI ~Dumneqeu numeşte pre lâgădliinţa eeer: ::e :-°a 'ăcut tre.-\\Taam. De'::J nu este cu putin\ă ~au vre O ndă(I':lre. ::-au s.:idere iisurp~re a lua a:ei~ rnn punerea le~"i, c~re durre mulli ani 'n isa lacu!. ,ŞI, a J";,;adult ca neu"lUrile cele din ,.mb", I i A T m eblaG:o:,I~I\'t::c:a .pumnt:qt:uJ a \l',tl:. Iar ...t=m~nţa a,:' .....ta e...te :ărustos. ca pn~tr tn~ul a luat ~:Îr~it făgăduinţa. şi ne mun e n rbl.agoslo:"eme. Iar cel-1-..lţi Hlţi. deşi de f. rta ~ună ~ i dea,: f,'st Imrârtăşiţl. l'ri ~lubi, ori 'amuel, ori Ilie I pnnqcel ce se pog"ral' cu neamul din I raii, semenJa deci dupre fi.numesc a lui; insă nu sint semenJa aceea care a adu neamunIZ\'orul blagoslOl'eniel. că actsta O ql e dumne<j ul Apo 1 1,ejlce Scnptura: ŞI semontelor, ca de multe, CI ca de una ŞI Hmcare este Christos, lJeci nu şi aceTa lhnd-cl se trag dlD Anean;ul se numesc scmontă a lui Auaam. CI cinumire, filOd-că singur dupre figldulDl1 este carele a dat b1lq:osllO\'lllli....Pentru acesta dumnecjeescul po tol arati pre fi&ld 11pre lege".

S Fraţilor dupre om <;tic.MaI d~ pre Galateni l-a numit fără de miu

acum nSU:~':eşte 'fraţi; că aceea o a dis, pentru ca SI~ '1 51-1 Infrunteze; Iar ac,:sta o a q~s p~ntru .~a 5,1)-1

Ae, lucru omenesc, qice, am a ar:lta \'Oue n mi) oc •g imenl însă strică te~tament intănt de om sad

nndueşte pre de-asupra. , '.16. Iar luI AHaam s'au dat făg.'ldmnţele, şt 51!llUn

lui' nu <;tice şi s~minţiilor, ca la mulţI: CI ca pen..tr~ un, :r. . ţ I tale carele este Christos Fac. XXII 18ŞI ""mm e . , 'd D

17, Şi act,ta o <;tic, testamentul wtant e. u,mne4eltintru Christos, legea', care dupre 43 0 de, am "a făcutnu'! strica, spre a face nelucratore iagadumţa.

.~c':sta \'a Mi arate ,~POStOllll cu cunntele acestea, cum-cl

dumţă era....ă .:el ..:e 3 q'~ ..:ă 5;'l~ru une ~e, \'()T !lagt:IO~~1 _~ea:nurel.e,CU r~l:::::or.irea UJhului U w::,"ădult ~la,;..t1::>IU\·~nJa:.". 1 u.:n.m~a ==-w

U ~at pnnChri-! , ra~ădu:~\" lui "~\Taam ne"murelor: Fund-:a Int~u semenţa luIA\iaUm ~'a~dat :ăgăduinţele. Iar ~em~nţa l~ui "~\"ranm :5te "( hnstos. d~pretrup, Deci Chri~tu3 :a \.,.m a ,moşI::'1l fă~~d:llniele,.. lUI :~~raam. ~Ga .~u alJui SI le~a dat a..:e5tea om~mllJr :-o~l. ade...a ...dor ...e au ...requt Intr lOsul

;) \"nit ~ice :;ii Te"ljo:-it: .. in lnc de lucl~u~i omeneşti' !.ntrebuin~ţez"..I Cei mai nmă:-unţiţi iintrt cd ce numera .:ronologhul.e, urmand 41­

cerei "ce,teea a .-\p,',1Olulul. rre a.:ei ..30 .ani eu un ,ChiP ca a~estaşTană eând a l,,~ăduit Dumnedeu să dea lUI ,-\\Taarr. pumentul lUI Cha­nan -\\"raam e; de 75 ani. dupre al ] 2 an al na:;;terei: şi a născutpre 'I~,,"c câ"d e:u de 1(1(1 ani. Iar deja nuşter~a lui Isaac până la ,narterea lui 10':0\' a trecut 00 de anI. Iar laco\" cand era de J30 am saP"f: 'rât in E;h:;,:. !leei cei :!,j de ani ai lui .-\\Taam, (că din IOO deani ai .ui ~~ ţt:;1ju-:;;e -;.~t remân ~.-Il şi c~i 60 ani ai lut Isaac. umndu..sarac :::: S: I ,i: "ca de ..O ani când s'a r"gorât tatăl seu in Eghipt,ŞI a o,e;.:t: . 1 I _-\;:, li ~da fă~iidumţa :e a dat n~mneqe~u Iu! :\\:r~rănă ~ :TI -:"" ':li I ',lf a :recut ~~,j. Iar .:iela m'Jrtea lUI IOSif pana lana..te~e ... ,.ji iI..; a i-e.:u: -;~ anI. Iar ),} IIsi :ând a esit din Eghipte:a' e ~) ;: rle.:i ~t.... :~~c1':".ll:1P .:ea .:atrt: _-\ \-~'aam până la eşireaIsrai:':en.l r .:,~ E;-i;,: .. ;:ecut ~u ani \'eqi suptinsemnările cel~ cesint la~' ,a :',~; a T ,:n~,~: 1u; C~r:- 's!. eel0r :j~ărite in Paris). Fiind msi.că nu e ..::.: ... .: ... ~tă:,.:t: ... ;-'?'ta: :imru1 lui "~\"ra;'m, Jupre .:are se cu\inesă fa:em i:l:e;:''o..::ul ~ro:1l..1i 19hiei a:eştia. pentru a.:eSta nu este greşelisă luăm aceş:i .;.-tQ de ani ade::ă. in loc de ..30. precum cjice aicea A­postolul foea ~o; a celor 5 ::ăr\I), Se uneşte insă cu Pavel şi dum­necjeesea S:rirtură ejicend. ,Iar nemernicia fiilor lui lsrail, care o alinememicit in rămentul Ef:hiptului. şi in pămentul Chanaan, ei şi pit.nflllor 4.30 ani! Şi a fost dup:e ..30 ani, a eşit totă puterea Domnulul:lillpimentul EShlptului noptea- J::x. XII 40). Iar legea s'a dat intrU acelafan .intru care a eşit Iesrailitenii din Eghipt in luna III-a, prectUD 4k!~ptura: .Iar in cjiua acesta a lunei a treia dela eşirea fiilor luielin Eghipt, a \'enit norodul in pustiul Sinai" (Ex. XIX, 1).

-229-

şi la lunetele acel'edeail in munte'). J;>~ea cu mâna mijlocltorate Pavel, câ Christos aInSu,i Domn i;lrllşl este

2'0, Iar mijlocitorul al unU1a DU

unul este.Drept aceea fiind-eă mijlOCItorul

.' 1 l nu este al un"'·doI, sau ŞI ma mu ţi ce aii pnclna In ......între doI ore-care era mlJ'lOCItor 1 ttre Dudnşll, deCI.' .. , o re mo....teii a..........intre toţI omen\l, căcI el a mIJlOCIt I ""f""'", ' . otre am~ndol "..-a imprietenit ŞI a mpacat pre DumneA' o • ---v--.

1 d' 'feu cu menu dea

dărăptU 1 m comra) pre omenl cu D .' ', '.-b . 1 umnecJeu I a desi\TaJba ŞI re~ O1U ce era intre dlnşil' .... d Fi

d' _' '. ,"" upre ce

Dumne ,eu ~ a Unit cu Ipostasul şi firea 'I 1

', t "1 ' nos fă cea omenescl,de atunc a acu mlJ oClrea şi Impăcarea' fi' d

\. _.. ,m-câaunt

prea3 ănre pre Ilrea omemlor cea du~mân ' __A • I b'd

" d ' C:>\04 ŞI m\TâJ tăDumne ,e.u ŞI cu ~mneqe':sca fire. DecI fiind-câ Christos esteinsuşl mlJlocnorul ŞI Impăcătorol, arătat că insuşl este i carelemântueşte ŞI nu legea').

cAtre raam ar fi nelntart~ ŞI c\InI DumneqeO nu st cu puttn~ alegea mal In urmA este datA, ŞI. nu

llgIdulDţ8 lui DumneqeO cea de ~al 1~81nte.trIveşte pilda testamentului ŞI a dletell

se pa eneste Pa' el cu pricina, Pentru acestao Ptotomrtule' ,ă asemenezl Intru tote fâgadwn

o cel' 'Id . I 1Dumoe4eO

cea către . Yraam, cu pl a ~'Ieţe omu,uI,cA aceea este diată dumnecje<'scă, Iar acesta este pilda

........ m a dis Apostolul. Drept aceea nu e deo.",...., precu , . I totde ou se pote potri\'i pll~afomen.~~că. ntru tot e c~ ceaoeqeescă , fiind-că de ar 11 ost pl a, mtru f e ~~d m~ealucronle cele ce se pllduesc, nu ar Il mal ost pl a, CI

fost In. u,1 Juc~ul al c;,~u;a este pilda.19. Deci ~e legea? pen~ru calcare s'a adaus,Fiind,că a inăI:a: c~edmţa si a arătat p:e ea a. fi ~ai in

decât le~ea, ci;n ac<'s:a se năştea o stare Improtrl,ă ŞI O ne:­dumerir; ca ac"s:a: nind,că credinţa este născu.tă mal Inaintede Ie~e, ,i credinţa da neamurelor blagoslo\'ema" ~pOI pentrucare pricină s'a dat legea: Dezlegand da: improtlvlrea ~cesta,Pa\'el. dice: nu s'a dat legea in zadar ŞI fără folos,' fimd-cls'a dat 'pentru multele călcări de porunc: şi pecatele ce lefăceau 6menii cei inainte de lege, ca să he la IudeI legea cao zăbală ce ii oprea, ca să nu calce, de nu tote poruncile,măcar puţine şi câte-\'a. Şi bine a q,is că legea s'a adaos,ca să arate că le"'ea nu s'a dat chIar, şi dupre intalul scopas,precum s'a dat făgăduinţele luI A\"faam, ci cu un chip 6re-earedin afară si dupre al doilea cU\'int s'a adaus, pentru multelecălcări de ,'orunci ale EYreilor, ca din cele multe, măcar pu-

ţine să opre;;ca.Până ce a \'enit ;;c:menţa, care s'a făgăduit.Şi s'a da:, o~i mai bine a qice, sa adaus legea, nu pentru

ca să ;;e pazescă, dice. cot-de-una, ci până ce ,a ,eni sem!nţalui .-\rraam, adecă Chri;;cos intru carele era fagăduinţa luI Dum­necjeu, că au a se bla"osI0,i neamurile intr'insul. Deci dacis'a adaus legea pentru a"'se păzi până ce ,a ,eni Christos, pentruce \'01 Galatenil căutaţI să o păziţI in urmă, dupre venirea luI.Christos?

Rânduita fiind prin anghell cu mâna mijlocitorulul.S'a dat, qice: legea slujind la darea el, sau preoţi C8fI

n~mesc angheli dupre . lalahia (II, i) sau mal ales prinfiind-eă anghelil slujeau şi la trlmbiţele acelea ce se 8114muotele Sinai, când s'a pogorât Dumneqeu ca să dea

-231-

porun~ile mele. şi in~r~?:ările mele, cunoscute le-am fă-:ut lor câte lefa.:e acestea on.,u,1. ŞI I'a ii du intr"in,dt" (Itze. XX. 111. Si' iiind-:ăa:est~~: Qlce .. ~ a~ ~~l.:~l: ...~m dat lor rorun.:i nu \'lune, ~i ind~ertărl in­tru C,Ul n,.u ~\ ~I n "II~ la tI' l:l=-e\e. Şi ni.:i a~e::;.tea le-a qi~ rele. ci nu ~une.

celor. de:=;a'·l:·~1t nJe.:a ':u 1, ftul n!:rlltri\'itt:: a~a laptele ţiţei celor derl nicu \'Irsta t:~te ~reţ(l(;. iar t':,un.:i\qr j:'riin.:itls; aCt:"lta (1 a dl~ ai.;ea dum-neqtc>cu! .-\p,.stul··. .

. II Ptmtru ..a.~e:-,~a ~i T;; ,jpnt qil..l:l'eu: .. a in~hi:-" (1 a ~iijmă:11 ·U it. q­c~nd' ~.. :~ n:~ul1 uumn::~t..::-.:a ~.:rir:lIră ~i pre t:i m~li i"'. 'nte de let:e. 1p~e cel 111 lt~;e. rre "':t:: in:,".!l: ~a .:fr:.;a le::.ea fire~că. iar rre ~ei .ll d eaca pre cea 11ltl:"aice~câ t) ...·ălca. Le~uitvrea făgăduinţă in:"ă. i ace t raacelora, prin credinla It.a adu:.' mântUIre. Că Iarăşi qi.:erea .a in h •o a pus .in loc de .. a ,·Adit·. Iar Icumenie ace5ta tâlculOdu-o elIce l-ac~pnns ore-cum, şi i-a in.:hi pre toli intru pecat, adecă i·a do edit~tnt pe,cătoşi, cum? Că a 4i5: blestemat este lot cel ce nu \a r!mineamtru tate cele 5cri5e a le face pre ele II Lege . ·X\·U. 2 I

e;a cu neputinţă. nu numaI pentru.că ceT ce erau in lege nu letot~ poruncile legei, ci nid uniI dlOtru din IT afl putut a le plziabia c~i mai aleşi din ElTei au putut pizi cele mat multe. Drepfi'~d-ca nu le-aii păzit. apoT ŞI acela erail ub blestem ti lIUllII ,-­

tOl' dar emii închişi intru pIcat.

-IB'-

Atuncea, qice, legea ari decât făgaduinţele cele d ma! puteraicl. 0""·_.>11.-.1~ ii Indreptat pre 6menl, de :;edlnţl, ~ ar fi bJagOIIItUI pre 6menl;.dar acum I ea fi patat a face vii .. a mAa­Jl1ăntue~te" CI ŞI o~6rA pre~I 'ce

nu na~aJ na face Vll, 1IicInU p6te a I mântUI de pecat Ş' lafl ammte la dinsa, fiiod.cAcare are putere a mlntui pre J apoI cum ar birui pre credinţaa-T blagoslo'\ şi ~'I Indrepta?cel ce cred prin sfintul Botez, ..

22. CI a lOchlS Scriptura t6t 'din credll1ţa lui Iisus Christo e sub pt:cat, ca făg:lduinţa

Legea, qice, nu putea a slobs ~ă se .dea celor ce cred,

acc::sta a ajutat, intru a.I inchidoql p~ omenl de pecat, ci la

arăta pre el c:>. p~catuesc si e su t. pecat. adec:l Intru a-I1 1

' . asa sA·I IOdem • d .tarea pecatu ul or şi s:>. alerge' Ia Ch . ne 5.. ort:sc, er-să dărulasc:>' acest:>. ertare C"a d flStos carele are puterea. e \"Teme E" .de lerre pec:>.tulaii adec' 'Ins' . ce Hell mal Inamte" ... " nu simţea" I

Pentru acesta Dumnedeii le-a d t 1 IU pecate e ce le faceau,

d. a or e"ea pentr •• I .

chidă a ecă pentru ca să.1 st' t' ".' u ca "". 10-, ., . fim orescă SI sA-1 st i ,,"trările Il, ŞI sa-I arate c:>. sint pecăto': r n"a cu mus-a căuta chipul, cu care le ŞI,. ŞI a~a sA-1 silesc:>. spre

h. l' era cu putinţa a se erta de peca

tele lor j c IpU ll1să acesta este' credinţa 'Ch . .-bl 1

·· . cea In nstos, pnncare ne agos o\"lm ŞI ne indreptAm s· 1 Alor nostre. ..1 u m ertarea pecate-

~3.. ~ar m~i î.nainte de venirea credinţei subt lege erampăZiţI, l11ChlŞI filTId spre credinţa care era să se d s• e capere,

DecI legea Impotn\'a făgăduinţelor luI D

1 nu fie. •d 1 lui Dumnedeu cele către..."vraam,Da A fAgA Uln ţel e .'Ie Iar legea dimprotl\'a da bl

n amurelor blagos O"enJl , totă ar<'ltat c~te că de vomI e nu o pAze'- pre ea .or d bl temui ca CU mare tAne, urmezA cule a ceea ~e jA .nCţ;'c lui Dumnedeu. cari daii blagoslovA tncAm IA 'a' UI . . A 6ii '"1 'ca nu c. te proti"nică SI stnc t re a fA

CI a nUl eD

.C~dcu' <\ uql incA ,i cele urmet6re '):JOţelor ul umn' 6 f .

Cti de s·ar fi dat leg-ea care ,;:1 P t:1 a ace VIa,gre It din lege ar fi dreptatea').

----::-; t.; Pumnc.:teu ml)1 .';It ,;,1 rentru \.:Il1t:.ni., ŞI ne.-a impicat',u r'in'" II fk.. i de n·;1 ''''f'.l'; It rrt: l1(lI.l hn:--tţl~ ŞI nu legea,........ t ... ! ,... "'1 eJtn·,l ... _. l~trlJ (:1 malltUC,:,lt: ;;1 nu legea

Fr '.. ;. ..~e I ....t ,;,1 .. e_" e ~1:e ''''It \ q.~nlt.. ~)c"'Fr~ n:I.~lo':l:~a. lui It usC .~. ~ .. l ă rr :lJm li'"JU) .:e mlll~,:e"'~i: lntre - I..)~·nem lO\TaJ.,?lţi, şi \0-.

f' ..le Oj_' Jmt'l.l ... t:...U 1..1 :nimă. '.ru.:a rre 1I"'~J. ~I <..:U ce3-I-a~ta pre ce}.J-~~L ~ . ~a 'ii fu.:e ...ă ..e une.. ..;.-!. :;-'_ ~a se Inb~aţl~eze. ,)'1 :-.a. ~e sărute.a... .. It.. u=" l ~::=,,;\l:- mljll'..:it Iful lUI Uu:nneqeu ŞI al omemlor, făcendm"IJi l~t"ea ~I JnrrJetcnir~a ~l,:"tră ~:u lhl~lnt:qel~. F.re. numne~eu ~~ecă l-alua: ... Li JU!f1nt:jcc.. ..:.1 :::-<1 hre. ~a .:u mana dn·:r ta. Iar Fre ome01 l-a luatcu firea ..:'e3 n~:,nr:".:ă . .:~ cu miin:l :-ti.·ln~ă, ~i ,nşa,. a l~nit pr: amendo~şi j_. i;jlrm:~e"l1:~ "eqi _,:,1# ~~lk. ~~~erei.!.: _\ nul \1 ~llJIOCltorul l~tre Dum..ntl:Lu ...1 ·nt:"e f:-,":m~ 1 1111111tCl II. .H ŞI =-uptln:"emnarea acesta,

,', F 'tIe t.;J,:ul:'1J a':~:"ta 4ict:: ..:ă Pa'"cl jezl~gă aicea o stare impro­tll.ă. ca "um .lr li FuwI "int-I·" a qi:e. :'1 Itgta a răpit dreptatea fă.gădulnlei"r lui j)~mntqeu. ~i ,·a dat impr"til'a 1,11", ci sa nu fie! CăcIde ar li r lltUI le;"a r. f.•:t I'i, prt ,',mtni ~i a-i in,irepta, atuncea cu drep­tate .u ti :- I':(.f~it ..:int-nL .:ă <a dat imrroti"a făgăJuinţdor şi că ră·re~te Jr.:,.,:.I:t:a a~d,.ra' Iar riinj- ..:a l~;ca ni..:i una din acestea n'a pututfa:e. ,:,1 "".:i f.t .. t "Ii r"e "Ime71i. ;Iî.:i îi injrt:Ftcză. arătat dar este, că nu~·a 1.0 t :m,.," '~l\.l :~_:''':uil'ltei\lr: .::L de ~::,i \"1.11' arilta dreptatea, şi drep-lU! ..1 \T "!;: '" ...l'·t' : ..tt: a'1j:·~?l", ::-: ... :11ăntui rre l)meni prin credintiŞl '=Ji. :,: I·· ... ~. i:1;~.:?_i~'1ea ';1 r.):1yel. ..:ă ...:c::.:a ce altul O ar fi qis'FTe ~rl .ămrt:<.. "::_t::...a ~ ... aj~.:a :1 .... ,.. ~'~ "iD ţoi nu indreptt:ză, acesta~ '"- :~"t:"' .. -;:..â ..t-" ..~ ;,.:.1 ..... :~~d: ?t:ltrU a,:c~la. 4ic. ~ă legea nu_.B ~ ..ut ~?r:· a ·7. ..:i.':.J:n~t:i IL rc:n:n.-..:a nu Futea să indrepteze şisa :nCintui" ... ..:ă. ?r;:.: ~ :l;ăj~i:l~t::~. Şi :-tU numai nu s'a făcut improti\·afă",~,:,ul!1ţel JL ..: ..71..::. _ :-t ,:,,'"t: ... hir =;oi (•••.,~ItJ.t lur. fiind-că nu mântueanh.l J? r.. ,.,:a. ;:'t::1tru i.1..:'t:=-:a a ::1Jemnat Fre lllllt.:ni să alerge la credinţacare l~d~<F:tză Şi indemnându-i Fre ei la .:redinlă. a ajutat a se de­pliOi la~adull1ţele .:ele din .:redin:ă.

h~' Ac~>tă 41.:ere Ttvjorit o :âl~ueşte aşa dicend: .Acesta şi prin Eze­c Iii ~.a cjIs [)umne4eu! a tote: .si eu am daI lor porunci nu bune şi In­:::Plll.~ cu •.:are, nu ~e '"Of mântui intr"in~ele' (Ezechiil Xx, 25). Ac;&o• 41cendu le, "ele .e legea le al'ea din 11l1belsurrare care firea nu "Jm etat, adecă cde de5pre jenfe i lepro'i şi) d~ c~i-ce le CUrge pre:~unche,. şi cele ~se,me.ne~:u ace~tea; că~i ca cele de ne~cie ale 1.

t Ilcetore de 'Iata. laraşi pnn acest proroc a ~is: .ŞI am .Tor

-233-

b pedagog, noI cel ceSU dinţii ~i am trecut vtflta~;baţl des[l"'rşiţl prin credinţA. ac6sta Iuadecă pentrU~ca sintem fiI al laI Damn eate arItat

ChristoS ltsus (că aşa este dr~ta ale4e6

pnn credinţaillor

) Iar cel ce s'a InvredniCIt a se fa caFituire a cbipaIt'. . ce Ift al lai n..__aA.....

cela nu mal este prunc, mcl nedeplin't ~~~~at desădrşit. Drept aceea, este lucrul, ~ ~e~eştt este b -pune pedagoguluI şi Incepetorulul legel,V:::I: s :u~a:u:eba:.baţi desAnrşlţl, precum este \-rednic de Ii' ed. . d' , S "1 a nu ,- ea CIne-\'a sorele 10 .ma mare ŞI a cauta la lumI \" ,It I. I nare. e..,.. nsâ ocetitOnu e. cum a arMat Apostolul mal su A d f. . -1 I 1 • • ' c.. cre mţa apre omenl n a. UI .-,.~raam, Iar acum aicea do\"edeşte că cre-dinţa face pre omenl hi al luI Dumneqeu, atat de mari lucruriare putere credmţa a Ispravi.

27. Căci câţI În Christos \". aţi botezat, intru Chri:.""tosv'aţi imbrăcat.

Cu aceste cu~inte formălueşte Apostolul cum ne facem tiial lui Du~neqeu ŞI. q~ce, că. prin sf. Botez ne facem fiI al luiDumneqeu, nu a qls msă. cum că câţl v'aţl botezat \"'aţl fa­cut /il al lui Dumneqeu, precum o cere urmarea ~unntuiulci a 4is ceea c~ es;e Inca mult mal mare şi mal înfricoşa;,adecă cum ca y aţi 1mbrăcat intru Christos, căci daca ne-amimbracat intru Christos, carele este Fiii al lui Dumneqeu, apoIşi asemenea cu Fllul lui Dumneqeit ne-am făcut, şi asa amluat o rudire şi o asemt:nare cu el, şi ne-am făcut dupre dar,ceea ce el este dupre fire').

-23li-

guranţie şi propăşire a dAmpentru-că II oprea ~ela cele

era ca un zid ce Inchldea prcla credinţa cea Intru Christos, .ca Intr'

ce chip? Fiind-că mustra adecA, ŞI arAtaneput~nd Insă a-l :Iobo<}i pre 6~enl de dInta lor credinţa, care ii indrepta ŞI ~I s~oboqea

Iar credinţa acesta era cu ade\"~rat ŞI. dlO vechIdea Insă, apoi insusi a arAtat, cand ŞI Dumne4

aritat In lume cu trup.24. Drept aceea Jegea s'a i~cut n6u~ pedagog spre

Christ05, ca din credinţ:! 5~ ne Indrept~m.Precum peGa~o.\:"', adec[l dascAlul copn.l.or celor mici face

slobo<Ji pre copil de /i~~te-ce r<:ut~te, ŞI, II }a;e l.scusiţJ sprea priiml tuta siq;l1:nţa SI luarea amlOte la 10\ eţaturlle cele l1IaIInalte dela in\"~ţAtorul cel mal inalt '1, cu un chip ca aces a şilegea in\'eţa pre uceniciI el ore-care faptă b~nă, .mesuratiCl ŞIpotril'itA incepaonior ŞI pOI'A~ula pre ucemcII set la Chnstos,carde este dascălul cel desănrşlt al ucemcllor celor mal de­pliniţl. Şi cu ce îf po\'ăţula' Cu acesta, că le arăta lor pecatelece le-aii făcut, şi pentru acesta îl f~cea mai osirdnici spre a el·uta pre Christos, care dă ertarea pecatelor, şi indrepteza preomenl din singura credinţa cea întru dinsul. Ruşineză-se dar e­retici! ~Janihei şi ceI-I-alţl cari clel'etesc şi prihănesc pre Le­gea "eche, ca pre o rea; pentru-că nici pedagoglJl este lro­protil'itor dascălului, nicI Legea \-eche improtil'it6re Noului Tes-tament al E\"angheliei'). .

25. Iar dacă a "enit credinţa, numaI sintem subt pe-

dagog.26. Că toţi !Îi ai lui Dumneqeu sinteţi prin credinţa

cea in Ch;i~tos Ii~us.. Dupre ce a I'enit credinţa, qlce, care face pre cel ce opri'Imesc pre ea bărbaţi desăl'irsiţi, nu este de cU\'iinţa a mal fi

~ D...p"e ·e.:~j~1 ~':ei[': ?t='::~.g<,~ul era nu da~călul. ci acela ce in-dret~ m ...... J:ilt ';:' IL r :el ;" :-:li:i. Sl ii in\·~ta :-oă nu facă nerândueIi.I~r titnd~~ă .,:L..r~e ji:d~ c.~ d:um rOejagog ;e numeşte cel ce preda-nl:-oe Ale !he~l~ ŞI :lt::ea l:te:-:: ,~ la c(lpiii cei mid pentru acesta ŞI noiaşa II talma:lm. '.') Pentru a:~5ta -j Coresle ql:e: _Legea lui :-Ioisi a fost pOviţult6rt

catre Chnstos. fimd-că rentru a:esta a mijlocit intre legea firesci ŞI ln­tre EI·ang~ehe. rentru ca ,ă gones:ă rre idulo-slujirea ceea ce l\II­cat pre fire"ca lege ş. . .. '11-'.....in cea '. _ '. I sa pnclOuia..:ă celor ce se I'or supune, Il-~ data lUI AI raam pnn credmţa lui Christos şi pentru ca

dPrescă pre ~I'rei de pecatele cele grele prin jertfe şi prin morae obşte pnn proaducere.

deil OIcl elin, nu este rob rou este lu e ă oi temeească, c:lcl t

nu este parte bărbăt c ,ChriotoO !J t1S. ,nul Inteţ! JO d hn tianil cel ce s aii boteza

F,eşte-care1e, <;l1ce, 10 6ot~rilc cele adau~e, ce le apldat cele tire.tI , sau lcun de roh sau de slobod, de pIudeii ad,-că, sau de e 10;" -,i toţi aii luat o formA.bAtescA sau de fe:~e:~~~hel ,au de arhanghel, ci a IŞI o cuno tlOţ;!, n I ni,r fiind-ca toţI aratA Intru SIQChristo st"p,anul a~!! leD' ep~ aceea toti hristianil cel boh 't re (hnstos). r " .CipUl P f. J: '-'tef. o .1":~1 ..:e ~e ndlcaseri~"l ei, e ..e uU1\.,- In :.. ;~ J . n~hel' dm .~.mfilo~. intrebirf 1lUi • U ~u. t""~e'l Ir....ă ~I ... e. ..d.'lfC•.~mulU1 ce~ .lntru. ~ir

I In 'fJ.t: 1 n ,...... durrt;: ...I,Jl.:n::1 lUI A~:n::,. lai mal Inainte

ŞI feme ...... .;;I.::- ..le .1 ... c ..1 -d. ..f.l .\lJt: ... a, m~a nu =--~ .cu~Oştea

căJ ....e •. :.~~_.. <.. I m.lI t.liu ul""1.' ~ •. :l~:hn:'J .rrt:":l!n1 d:=la I",.alntareacatre ;...r~, _ '11 în\'~ţa: ....m :nJde~ no1::,l:::n:a lln1:1111or. Iar. nascetorescaranJulwa n••. ~'... im"'ărt[l~lret::-1 rlldlrca ~ea catre n~CU\"lntare,el mIIlu.: rea "mu ., .. to, t,., 'ui Dumneqeu rre "111 durre ~hipul lui 011"'-. t"u Jc- .. a 41~~.....a a ,d\" "-\ 1 1 w a -~10 al arawnJ t"lrn ace~te qi~f:. pr~.:~m qlce w' rost~ U, ca mtru unanr:4"~~"a nu e:",re rnne rărbăt~~că ŞI leme~a~ca..-\F01_~d"a~gepre insu­C8 a'fi-' , ne t'l ~a' hărbat si femee i-a făout pre el \\ oro\', despreşJrlle rel ,lmr: ::-. 1..' "\

fao<rea ,mului. C<lr· II. t"m. 1)., .., -' '.t Cum a :U.it in:",a intru Sine:;;! hnstJantl ~ form~ Ş.I un chip ŞI cu-

n"lore. lui ChrJ5h'" l're dupre ohirul c,:1 dIn afara :;" dupre alcătuireatrurului' Da: căoi şi durre ?",tez: aoeleaş' haracttr~'"', ale _tr~~ulul rE­man. ~l rărbatul remâne im"aşl barb~t. ŞI ft::meea I ... mane laraşl. femee;dupre sunet dar ,e face prefacerea Intru ~f. Botez, dupre s~~lmbarea"iei.; celei demaiinalOt<:rele.. ~lan.:.?raIUlllo.cel.o.st!l:ate ŞI In scwt,dupre de,bră.area omulUI celUI .'·echlu. şl,du!,le .'~lb,acarea c~lul noii,30,.1 -"1Jc' ereza dumnedeescul Gn~llne al :\ISe\. qlct::nd hnstlAntlor: .A­răt li m e dt.,-e darul' cel tainic al botez~lui adecă) sc~imbarea chlpu­ni )r. ~ ':"'e:.,:rt:.... iIr:Frlj,,~irci ::eÎ: ~rre mal ~lOe: cu cur~ţema petrecereifa .. e,i- ::..:' <u;:ă. :ă dm .:ele .:e :-înt ~l1Fu=,e I..h.::hilor, mmÎc se schimbiŞl .. "~':.erJt: tr'"... rcJui r~m~n nt:~t:'ă~llutate şi ~lcătui~ea firei cele! \i-­d:.l:e. nu ,e ' ..h mb~. T:-ebU1~tă jar e:--te negreşIt de ore care lucrat6red ... r... t';r'" ......re \. ·m ~Ui1 'lş:e :-:-t omul cel de curind nă~cut, cu 6reca:-t: =- ..mnc •.-~:...te. j::::-.u~tnj rre ~el n l\j de cătrt:: ..:el \'e=hiu, iar a·ce,,,,,, nu ,e ~.re a ,e .::a m:~~ările cele dupre propunerea sufletului,cu o re Fe ,,"eşi ~e,~ărp"du-5e de "echiul obiceiu, şi o cale mai n6u1de:at :ea ,eohe cro n=>si. ,'a arăta \'ederat semnele cele cunosc!t6re,=ă altul ore ~are, .110 al:~1 ;o'a iăcut. nici o cun6ştere trăgend asupJifldin cea \'eo:he- (0". Ia botez. Domnului, tom. 111),

Pentru a:e5t3 pUr'JilOrul de Dumnecjeu :\1a.'im, qicerea acesta a Apel:­stolului tropologhi:eşte şi aligoriceşte o a tâlcuit, parte bărbătesci 4idID4pre mânie, iar femeeas=ă pre poftă; şi iudeu pre monarhia cea Î1lt\1neam al lui Dumneqeii, iar elin pre poliarhia cea de mulţi dilllJl).Ci in ,Chri~lO_s Iisus nu este parte bărbătescă şi femeeasci,&deci ŞI panmde firei celei subt stricăciune şi subt facere; d~CU\'ÎDt al închipuirei de Dumnecjeii inchegat cu dumnecjeesc1

-237-

a sintem In Christoun

iui ChristoS pecetluIta In _~",,_,•. '-''';;;'~',a , t •anl un tn.:p s n em, ŞI un cap a em pre Cui

z9, Iar daca. smteţl voI al lUi ChristosAvraam sînteţI şi. dupre fâgldU1nţ1 m • sem

Fiind-cA mal Inamte a 4is cA Ch oştenttorl.1 • nstos este ~-

luI A,'raam, ntru carele a ragădwt O -1"' aceeaa 'scA pre t6te neamurile, şi fiind-cA dumned4eu sA blagOllo-~e . Ch ' t a ove It, cA cel ce"aCIbotezat tOtru. riS os o Inchipuire aii a lui Christos

acesta acum tOchee pre cele de mal s ' A- De • peutnl. US ŞI 'flce: el" ol,Galateni, s<!:menţA a lui A\Taam sinteti, pentru-ca v'aţi botezatIn Chns:oS, _ca~ele dupre omenire este semenţa a lui Avraamşi dar StOteţl ŞI .•mo;;ten~torl al fAg:\duitel lui A'Taam blagos­lo:en!l, pe.ntru-ca , a~l 1mbrac.at intru Christos, carele, fiind se-menţa Ş' nI al lui .-\\I'aam au mo.tenl·t bl 1 - '.~. J "1 agos 0\ enla care 5 adat luI .:..na~m, ŞI nmd~cA intru acesta a fagAduit DumnC(}eiisa blagos1o,'esca pre t~te neamurile. Şi dar pentru ce larAşt

luaţ~ amtnte la lege .\-01. cel ce ,"aţI blagoslO"it prin Christosşi ,. aţI asem<!:nat 1~1: Ş' \"01 cari dupre urmare ,"aţi racut st­menţa 1111 Anaam: Ca fara cU"iinţA este acest lucru şi ne­potrt\·'t.

CAP. IV

1. Iar c;lic, că. în câtă. \Teme moştenitorul prunc este,nimica ~e o~ebeşte de rob, stapân al tuturor fiind,

2, Ci este subt epitropI şi icono~,l, pâna la \Temeacea rânduită. de Tatal.

Aicea aduce Pa\'el pilda mo"tenitoruiul un111 om, "i omdiregatorie şi stăpânitor, sau şi imp.:.:rat insuol, ca-ele monilOr, pana când este făra \"":"ta şi in ""rsta copi Are cAse deosebeşte intru nimica de un ro:', ca unul ce e-te ub

1 .:;, T~ d trJ: <l':t':",te.~~j le 41.:e .. Pre cei tineri când le mor pii irl~:ej "':t::ză're ..:ârpm epitrllri. t' ..... run.:ind acelora ~ le purta derâ..ă ~a:1':· \ 1;" ••.TU:1;e a ti rarb~.ţi ~~:"'il\'irşiF;_ că aCesta 4i~~: Pinl\Tem ... r· .....h:::ă de tatăl: acc:"Ul ::":::-;.:, ~~tt nr~ta cea depllrllta.

" L'n:: ~ T. ·j0rit :âi:ueştt '1;:.•;'.:, a:.,ta qiând' • Când eram prunşi ne.• ;:-i m!i. .:a un ort-care erlU\I? ~1 I':tl~um.. U\'ea?1 legea,. ci.ale lumei rre luările aminte ale le;e1 le-a <IlS, tilOd-ca dela sore ŞI delalună n ";,te.l .";'i ~iua ~t:.' numl:~tc: iar dela qiJe. s~ptt:mânile şi lUnileşi •. r.ii :-ot •. I.:':tu~~.:: ~i legea :-o<l:11:--et~ 7i lU:1i noui ŞI serbători de prestean ... , .. .:;:-:':ni de an ţ'{lrun~'t:~te c. :-o:;: ~'':c: rentru aCesta a 4is ci su:-ot 1 • ~ • n·, r l~j;L :-:inJ-.:â din a~~-::o-i~,...~ ;~I.,;ătu~\'te anul. Jar sf. Gnu e l-o .~ .. :. :;.::,ii numt'~tt :-. .. :. ;-":,. :::::':.1 ...:en ~tihil):--ă şi introdut , ~r= .... ;~ :-0::- \ ... ~l..:e ma: :::. .~:;;Jt: :;ii ara .0;;1 fll ..... ul. dela careirnţ:t ..::.> :. .~:.. .. t ..rn:~tt ,.; :::-::: :.. ..:!da q:lc ~e im;:"u:-:ăşeaubel .. ~... ,.~ '1 ':": ';'1 :n q:...;" ,. ,-_ :'::.: imt"'l'l.'jur le,;::.. : deJa apl

... :ăi..i:. e ,;,l ..:a:-:";::.:: ::-_;' _ ui .:ele Jupr:;: le~e. "i pll:o-t j nrăr:~-: .. a !:.. : ,-::: a le;d. .;are rimduia a nu

ap...... J.. n ql~a ...â7',~ett'L r::-:"- .. ;. .~.t' Î'U'::lte. ~i a ~e mâncacate e •• e mai ;~,lIme ;a:u;e je ~e:', Iar EI".";e al lui Pamfilce e de..pre E\'an_h~lic~:-...:a p'·')':;':.;·e ':; ...:t::rea at.'e~ta a lui Pa\relmdu- . in"emneză o inţtdt:~ert: d:::-:ă--:;,.:ă la l,...d-..;e o aud, de crecjuŞI nednică_de crc<lare: ade.;ă LJ:.:~me~eu pentru acesta a dat locnil r e mchina stihii lor lumei. a~e:â ,orelur. lunei. stelelorruJ~~ I a le .cin,ti pre a:.,tea ~.. r~e ~;şte Dumneqeii. ca cumlll namle. sa . e po\'ă!uias.;ă. şi >o-a ,ii rri,mescă cu lesnire cunadel ~ulu.1 Dumne~eii. că mai lesne pote a crede in ade\'~neqeu, unul ce are Idee de Dumneqeii. măcar mincinos de arDumneqeii, şi să lujescă ade"eralului Dumneqeii, unul ce sa

-239-

el t tipAR şi mDtelul il, pentru-el 8e datropr ŞI Iconoml, pentru ca

p sa se Invefe bunele moralurfD 'e afle sub stApAnlrea acelora, "

I ce ni rândui panntele sM, ŞI pAnAta desa,irşlta ,-Irsta, cAnd se dep~meşte

UI I I /ilul acela priimeşte rAndlJlrea~8 tare.- . I

ŞI supunerea la epitropll acela ).3 ~a şi noI când eram pruncI, subt

eram robIţI.

."'.a. q.ce, _1 noI IudeiI carI era~ tiI ai •tului Dumnf'd<"u. c~nd eram pruncI, nu dupre nrsta,pre cuno tlOta pentru Dumncdeti. ~e atla~ ca ,S~? eIcon m, ,un sl,huie lumei. Care IOsă SlOt, stlhule aSint ,âmnerei,e <1 lunile cele n~~l, ,c~le ran~ulte. depentru-că <i cjilele, SI nopţile, ŞI ,~ptemanele, ŞI lumle,se (ac d:n drumul .orelul ŞI al lunei, al celor 2 lumlllcari int ca OIsre stihii ale lumer'), Iar când am '-enit bI

.e' ~i, :\I"j,i. adecă: ,a impăf\1t

unit cu .... i n ....: ... :: :-"'::-. .:._ .. ';;'1 ~umned~e~cul Grigorie al .. ·i eia inleleptu ui P'd: -:. a i~~,.rh~lui :\I,',c;'ei qicere. in im'eţătura sadiept lă\'t re. a~a qtce: __-'ltâ:a de tare este in duhul omului coDStirea dumneqee~tei e,:imi, incat ,e inchina petrilor sau \'re U:lWluau tncăci,: mai de cin'te ii e,te ace,ta, decât a crede că ruDumneqei!" i ace_ta. 4ic. pre inlel~erea cea de mai sus, o ~ereză. Il!!' b dur Pi!u,iotul. 4icerea acesta: .a impărţit- o tâJm

I?c de a Jmpărpt spre im'eţătură, _pre pedepsire, spre CUI1D

din mărimea şi din frumuseţea făpturilor, făcetorul fiind nev5cJpmrescă, ŞI nu adecă pentru ca să se inchine lor.

- 241 -

ţi d Ivlrşlţl ŞI fir af lurtorf, ace tia, qlC, cu supun

Inci slnteţr prunci Intru cunoD ţlm Insi dm cU\'inte!e acest~a ale

n ei! dlOtru Incepul ,ala a ne dlrUl Infieare are sa. o dea noue, adecl a ne

m nrrea c . d )'fir u r, ŞI dupre dar). Pruncla Insă ŞI ne ep ma

p prea pre DumneAei! ŞI nu ne-a da. InsI Paa am o '1 b' l ,l'l . lb6re legea, nu a <;lis ca. era~ ro lţl a 'II e, c~ ar pentru ca să rU~lneze mal mult pre amlglto

ume , I _ e Galateni "a la aminte la lege. Sa nu

bearrJe IP eaeau

oPcretit;riule d;c.a dupre urmarea pilder de

u ns, ' . 'h") IA I I J e in ele... c:pltropi SI Iconoml sti II e urneI

a pa. la u u, , ~ .' ' D •tru-că epitropi ,i iconoml, mal Intalu, e:\rora u~neqeu

re omen!, trebue s;\ inţt'ieg l pre ,~ege, pre~lIm I peda~u pre stihlile 11I'11el; ninJ-eă suim Pan,;1 mţelege pre lnoui J s;lmbetde, precum am dis. Inca şi dupre alt chipnumit pre acestea~l st hil, p"ntru ca să depărt~ze pr~ Galatdela le"e, si mal mult să-I rUŞineze, precum ŞI m cuymtele ce1eurmdo~ mai mult \'a arăta. UniI insa (dintre care este sl'.Ghenadle al Const.) stihii a numit pr.e leg~a cea de slove filntroduCdore, care a rost po:m'ltă mcepetonlor şi celor cemal intâlu se iscuseau, si nu la cel desă\·irşiţi.

4. Iar când a ,'enit plinire:! vremei, a trimis Dum­ne<;leu pre Fiilll SeU, fac2ndll-se din femee, f:"cendu-se

sub lege,5. Ca pe cei de 5.lb lege sa 'i rescumpere, c:" s:" do­

bândim pU'lerea de Iii.Până c:'nd ertim prunci. dice. ne aRam sub sâmbete, sub

lunile noul ": s,b alte luări aminte ale le~ei; iar când a ve­nit \Temea cta nO:;lrâ:ă a intrupestel iconomil, dmd omenescafire, plin:nd :',: ;e::.Il de re ::ate, a\'ea trebuinţi< de doftor (el

s'ail Imbracat, cariltstOS Incă şi acum acarata ca am luat pre Dubentru- - P' alP Dumncqeu: Annte DO

pre, 'mele nastre cu chip eu lDiD

In e,n~us de fire lucrare a Sftntuiul Duli cu adlevlni~"P:trU noi, de nu am fi şi fii al lUI Duma 4e6I t 10 fii al luI Dumneqeii, dupre urmare sintemsin e d' I

. şi nu e ore-care ucrurf RUCI I tntl:mp At6rtOn, 1 ' ă 'mperflţ'e InilOrI de ,'ec I1IC.1 ~ ,a nsUŞI luI DumnIlTlpreună ~rmare :'lI1t~m ŞI ImpreunA mo emtorf al an

I Filul lUI Dumnedeu. CacI ceea-ce este cel unul nCU '. r. dfi aceea ŞI nOI ne aCem lIpre dar, Drept aceea dere, '1' Ifilcut ,'oi. Galatc?, or, tii al ul Dumneqeu, pentru e ac mfaceţi iara,:,i robi, ŞI pentru ce, stricaţi credm a lui Chncare aţi luat punerea ,?e fii, ŞI luaţi aminte de lege ~

8, Ci atunci neştl1nd pre Dumnec;leu. aţi ,Iujit celor cenU erau fireşti dumne<;lei.

.~icea intorce cm'intul Apostolul la hristianii acela, ce alicredut din neamuri, şi arata că a lua aminte el la qile, adic~ ca alte <iile adeca sint bune, Iar altele rele l;j al ee a­;emenea, aCesta este o slujire idoleasCă, şi că mai mul pt:ca­tuesc ei acum, după ce au crequt, dacă "or lua amll1tt: de a­acestea, decât p2catulau mal înainte când erau necredinci şi şislujitori de idoli. Pentru-că mai inainte, dice, ,'oi cel din nea­muri, nu cunaşteţi pre ade\'eratul Dumneejeu, pentru-Că eraţi

întunecaţI şi ratilciţl, şi pentru acesta slujlaţl ca unor dumat­del sorelui, şi lunei, şi planetelor, cari nu sînt fireşte dumat­de!. Iar acum dupre ce aţi cunoscut pre ade"eratul Dumneqeiidacă iarăşi \'erl lua aminte şi ,'eţi pândi ejilele, ace a nu este

phmt t6te ale I g 1, pr umc legea, CI sA o phn c al.

r. c ndu e Domnul afarA de biet I care nu rAmâneBlestemat tot omu , I (II I

e el acesteea, spre a le face pre ee.. I legei ne-a rescumpArat p

Phnmd tote a e , II I I fiind-,'ă noi nu putem a eemul ace ta a el::e, "

d • , pr"'l <1, e alcea col a ISprAI I el Insă OUl' 1, d '<porun le el:: . " decA tiind-c,l ne-a rcscumpArat

luI Chn<lo, una a .". S'"nlr a ," d" a <fân"l noue mile rea. ',J a 'fIta mcă 1110 'c,1 ,tem, I a de lil "entru ca s:l arate col dIDa am I lat r IOerea , , . ,'. 'rC , 1"lorită ,cu'enlta) n,'ue' pnn .11....1 " ac'"a era IOl, ..""5"nn r a , da 'In -', re',"u rnmcla SI nedephJ D mn,dtu, nu se " ,., ,ul u , .. . cI f,l' ,du!.a de [)lII11ne,kll mostel1lrea:

CUi "n el n ,,, e. C,I ,,' I - d" . ' Î -1 infierea, ad ".1 punerea e tii. a eCA a nec.tr, hr.wm,.1 ..,' I D d '

r I I r; ',',n I cd ce credem. ;.1 al ul umne eu, pr Uliilac J 1 1..... ,.. . ~'

am s mal :,us. " .il'l're urmare s;: ne Iaccm )' moştel1ltol1 al" d "lld c tilul este Ce ce moslt:neste, dupre t teluI uU:T1nc cu, '" " D

I I "' ~r" ", .1 politicesti, SI nu robul, plecum SI omnui a(:" e .... II ....... • •• .... I" . I '1 Rc bul nu ramânc in casă m n,c; nlu raminear. ta: (ICent ,

1n 'c Ioan \ !li, :';51, , ' •6, Iar c;lci sinteţi !Îi. a trimiS Dumne<;leu pre, Duhl11

Fii' h,i ~2u in inimile no;;tre, strigind: A. \"\"a, P:mnte,

-, In cit nu mai eşti rob. CI !Îu: i~r daca fiu şi moş­

tenitor, 111,'~knitor adeca al lui Dumnc(;ku, iar împreunăn1C',;:c:nit "r al lui Christos,

l;:n ce es:e ara:at ca noi hns:ianii ne-am in\Tednicit a neface :i: a:ui 1'umn, kile .-\cc'<a o a dO\'edit ['a'-el şi mal. u' ~nj a d·,. caci c;,;i in Ch~'-l IS s'au j,":ezat, întru Chri-

/

"nte acesta, pre care ~mi urmare cu acbta dopre roti,'nicl legei.sint) J, Şi c;Iilele pândiţl, şi 1 $1".-""11""'"

Din aceste cU"inte ale AP01tolal1l1 eate arItIostalil ace~a ce. a~Qgeaa pre GalatenI, nn-l In

aPerea ImprejUr, CI ŞI serbQtorile anuluI, "lunile noultă 'site de Legea Veche.danl

II. ~1c: tem I1U cum-va in zadar am ostenrt la\'ecjI, o cetitorlule, părintesCă milostivire şi dragoste ce ~

dumneqeescul Apostol cQtre uceniciI ser; Căci Galatenll se cii­teaii, si Pa,'el se. temea .pentru dlnşil. Iar 4icerea nu call1-Tllce o cjice alcea, mse~neZQ că Galatenil na aii fost pen de­să\"Îrşlt, ci" incă .a'"eau seml:nţă de bunQ cinstire de Dl1II1De4e1ii de credmţQ In sufletele lor; şi pentru aces a Pavel cu a-

~este cU"inte dă lor bune nădejdi, că de "oese a se poCăia se indrepta, nu ,"a fi deşanQ şi zadarniCQ ostenela ce o afăcut la dînşiI, şi ca cum ar qice lor aşa: aduceţi-vi: ammte.fraţilor şi fiiI mei, de oste~elele şi sudorile ce am vl:rsat, pro­po,"eduind \'oue E,'angheh.a şi Îm·t:ţându-ve credinţa lui Chri­stoS, şi să nu arătaţi zadarmce ostenelele mele cele atât de mul e.

12. Faceţi-\'I': ca mine, că şi eli, ca voI.Aceste cU\'inte le qice Apostolul către cel ce din Iudei aii

fost crequt; că urmaţi, qice, fraţilor, şi l'ol mie, că şi eii malinainte apăram şi ml: ardeam pentru lege, precum şi ,'oi acamo apăraţi şi ve ardeţi pentru dinsa, Dar insă am IQsat legeaşi acum ml: lupt pentru credinţa lui Christos; deci şi voi fa­ceţi-ve acest fel apărător! al credinţeI. Şi a pus Pnel la ar­mă acestă apucătură, pentru-că 6menil mal mult se trag I seinduplecă de pilda celor de un neam cu dinşil, decât se Do

duplecă de cele-l·alte silogismun şi dOl'eql.

Fraţilor, rogu-me \"OUt, nimica m'aţi nedrepuţit.

Fiind-că mal sus mult a prihanit pre Galateni Apa toIulpentru acesta aicea \'oeşte iarQşI sa Indulcc::sea ) sa-I m lepentru-ca nicI multa certare folose te, nici multa dalceţA

compogorire, Pentru acestă şi fraţi II nume te pre el, le aduaminte de darul Sf, Botez, dela care se numesc fraţi, tos'au născut de acelaş Părinte Dumneqeil, şi din unamaIcă, din Sf. Biserică, şi dintr'o mitrl, din stinţita cotim(SCăldăt6re). Se desvinovăţeşte Insa şi pentru CUVIDelis lor mai Inainte, numindu-I flrl minte, el adde el cu vre o mAnie şi vrişmlfie, fiind-cl 4icnedreptăţit, pentru ca sa m& port ca

-1N8-

t"1 .j v! Inchinaţl stihil/t .... re"'·r crns " Y •• ')... -..... I reil decăt Intălu •

urmare plgAnltAţlţl ŞI ma nd pre Dumnec;lel1, 19· Iar acum cun~~~nec;leil, cum v~ int6rce

cuJlosc~ndu-v~ de . e cMora \"reţi Iarăşistihlile cele sIabe ŞI ~.'\rac ,

) I"?put a e SUIt.- • h 'stlanil cel din neamurI aţf

1 m Alce ,oI fi. d'ar acu ,'1 ' d' saii mal hine a ,Ice, voI nu

t Pre Dumnc eu, . . l'cunoscu fl t re Dumnedeii, nICI aţI cuuoten~~a ,'ost~ at ;c:utIr pre el cât 'de puţin), ci Dumnel (hrnd-că OIcl atI .., flatl inlăuntru in adincul intunereeuă t t Pre "01 car ,,, a "

c u a .' •. l' . ,··a f:icut al sef; cticl qlce....e '~ • t I SI al pt'~atu UI, SI ._

gandta " . I . joc de apropiindu-\"e şi al• d ,.(- se mte c:.:e mnosccn u'd D' nede~') i dar cum \"01, cari acum v'ac(:ndu·,"(- e um " . • . 1

. ". ţi . 'USI't de Dumnedeu, lară~1 aţi tisat preno~cut SI \ a m~· I '.

nedeii SI ,··aţi intors la stihiile cele sărace ~I. n~putJnCl6se

decă la cele ce nu aii nici o putere a dăruI voue bUnl~

J I e 5" a '"f: folosi duho"nJce~te la suRete? N1lIII.....ce e ,'ec OIC, . . ...,...Insă stihiile si pre Jummtitoril ~l planetel~, să~ace }) neputiq.ciose pentru-că sint neinsufleţlte ŞI neslmţltore ŞI ?ecu~ntl.

tore si nici \"iată aii, n,cl mmte, măcar.deşI .nehuml EIUII ficele.l·alte neamuri se mulţămesc la acesta ŞI le slăvesc capre nişte insufleţite şi cUl"intătore.. DecI mincj~no-apostolil a­ceIa, carI amtigeau pre GalatenI, fiind-că aparau pre. Legea ceaYeche care im"aţă sâmbeteJe ~i lunile cele noul ale qllelor, pen-tru acesta dupre urmare in\'c~ţau pre hristianl săpândesca qilele.Iar Pa\"el prea înţelepţeşte numeşte idolo-slujire pre luarea a.

J Jn~e!1l!1rZă ace ... tCR pt:ntru hri:-illanii eei .ce intrebui~ţeză \Tăjitonile fi5":('I",,C că ·înt .1•. l1ii. ~i ;:ă qilele. altele sint bune ŞI altele rele ŞI al­tele a·emea".., i.-~~·,. ;:iir"ra di:e fericitul intru pomenire :\icodlm A.tf)n1:ul' .~I a" i're i.. r;; ,,;:ri"01. in CUI" 1.'\. Jin cartea numită ChrislOltia'

, \'rejai;:e de LlU~ă. ;:u aJel·erat. ,int şi cu,"intele ce le qice inleleplu1• ·i~hltn S_ !i~:~l Te d0;:ului G;-!,~\lrie. titkuind 4i~erea: .. Şi atâta p6te,câl a;:um :ca~:e lJumne.:jeii pre cel ;:e ,e cunosc de el· (CUI'. la &fi.D ImnuL.:. ':::lre ~e F ,:;i\"t:--c ~1 la qicerea a~esta "Dumneqeii aren".t nI" ÎadY:ă. ~aa ade:ă dupre Care fireşle 1<lle le cun6şle, •ceea ce se 'li:e: :da :e ştie pre u)te. mal inainte Je facerea lor' {So$!iia". ~2 1. iar a doua. dupre care apropie pre cel ce se apropie de el,pre cum aCesta: .ştie Domnul calea drepţilor" (Psalm 1, 6) şi'cunOSCUI Domnul pre cel ce sint ai ser" 1. ·umer. .'\\'1,5), cunosd,e~ intru ~i~şil că se păzesc dumneqeeştile haractirurile sale,ŞI catre ~Ioisi glce: •Te ştiu pre tine mal bine decât pre taXxxm, I~); iar către al~i a <lis: ,,'u \"e ştiii pre \'01" (Maţ.!>upre, a doua cunoştintă dar este însemnarea acesta a apropie1Ce& s a luat de cunoştintă. \'e<ll şi <licerea: ,atuncea insă voPrecum m'am cunoscut" (1 Cor. XIl1, 13).

-246-

, e Iubitori de Inv6ţlltodnişt fericirea v6strA aceaba: acesta, pentru-ca voI\'0 Q e protivnica de ceaaşeC~ mărturisesc v6u~ el, de ar fi fost cu

'tri ,coţindu-I I-aţI fi dat mIevaş . I h', 'il:

S' decât inşlş oc I "oŞtri, ",ce atuncea m! a,-..K __,1 ta'

rnal de preţ, pen ru-c v ~m propovedult EvangheliaDrept aceea, ce schimbare este ac~ta ce a n_

stos. I d --voi, de me prep.unet acum e vraşmaş al ostru Clcsade"Uat, necu':lInclos ~ucru este a SOCOti voi ca eli carelern'arn cinstIt atata de '01, acuma qlc v6ue acesta cu socot&'răsmăo;escă.

, ;6, Deci dar, aii. vrâ.şmaş al vostru m'am fâ.cut, gn_. d "oue ade,'erul?10 'd ă'Altă pricină ce uşm ,ilie catre ,'oi, dice, nu cunosc 'ntrusine,mi, fără numai, că • am grăit adeverut, şi pentnH:ă vammustrat că ,-'aţi stncat intru dogmele credinţc:i; ci pentru a­esta mal ales se cUI'enea mal mult a me Iubi, pentru-cA am~ătat la val lucru de părinte şi de provedent, şi nu de vraş...maş şi de ,"oi tor de rtu al ,'astru.

'7. \ -e rî\'nesc el pre voI nu bine, ci ca s~ \'! traga.vor, ca sa-! rîvniţi pre el.

Rivnă bună adecă; este când cine-,'a urmeza fapta bună aaltura; Iar rima rea este, când cine-,'a se sileşte a despârţi

pre altul de fapta bună şi de binele ce il face. DecI amigi­torir acela, qice, care vt im'aţa să \'t tăIaţI imprejur şi să pi­ziţi Legea \'eche, cu rimă rea se silesc să \"e Inchldă afara,şi să ,-e sCDtă din şe<;larea cea Întru Christos prea desă

şi din cunoştinţa adevtrulul; şi dimproti.ă. să ve bage IaBşI

in aşeqarea LegeI cea nedeplinită, cu scopos, pentru ca să-I cm­stiţ! pre ei, ca pre im'eţătoril "oştri, şi ca ucemcl al lor să eurmaţi şi să-I rimiţ!. Eu insă voIam cu totul dinprotiri, adecivoIam ca voI să fiţI i lor şi tuturor celor-I-alţl In eţatod

tru cele mal deplinite şi mal Inalte, care acest pnvtlegJikpral'ă o aveaţi când eram eu la voI. cestea Iasă mal Jcitoreşte le arată Apostolul.

18. Şi bine este a rivni tot-de-una Intru hinnumaI când sintem faţă la 01.

Vecjr că aicea ghicitoreştearati PaPavel intre dlnşil faţă, de cAtre totatea credinţeI ce aveaii. Iar etoci •

rea multe lucrurf şi isp~ales li aritat mIe p ApoI cum aş fi 4\.

d dragoste ŞI de har. I ~ Ci arAtat estee uri eU\'intele ace ea. \ 6strA şi \'oind a

mlnefte ŞI dC:'me pentru mAnrUlr~aI aţI fAcut mie ').4' Ingn]lO 'lor ce ŞI \ o I b'

'6 In locul haru~' I b' lunea trllpu ul am tneli u, . rin să le13 lar ştIţi e.'l p "

at ,6ut intalil. ste in trupul meu nu o aţi'Ci' 1" ita ceea ce e.

'4· .,1 ,p 1 scuipat, ,(ălmat nIci nu' o aţ neputinţa trupului, adecll.

tiţi' "ice, "01 fraţIlor, că cUpo\'edult ,'oul: E,'anghelia• ,~ 'd 1') am pro ,

'ne OI ru prime] 1 , • faţa de <:ătre mme, pentrugo . ,,'aţI Intors , l' 'tChristoS <1 "OI nu . 'tea necazuri, nlC ISpl a mea a-me ~oneam <1 piltlmeam

b~tale I primejdiile ce le cercam, DU

' ele OI ăt ..1 , ...,cesta adecă !:on " . defăimaţi '" sa nu pr/lmltt, " I ,,'a facut sa m" . d il 1"\·'a smmtlt, IlIC C cu,'intele ac"stea, mcă umne",eeSCll1propc"'edUlrc:a mea. u.. ă pre Galateni pentru-că arată ce

I a'cuns ru<mez . d' ţ IAposto pre , d' '1' dela împroti"itoni cre m e,a pătimit pentru Inşlh I JIul Dumnec;leu m'aţI priimit, ca

Ci ca pre un angea.

pre Christos Iisus. ,." in cât mt socoteaţ' că DU" de mult dice m aţi CInstIt,

."tat , '~ ei mai re sus de firea omenescă, sau casint om, .CI ~n .an"hl iisus thristos. Deci cum nu este de ne­cum aş h fo,t mSuş , ' t prime]' dulam a mi!.. când eram crOnIt ŞI m ,cu"'mţă, atuncea h I si ca" pre Christos, şi acum când vi!Pruml ca pre un ang e " "1 tr

I d ," ţă a mt SOCOti ca na maş a vas Qsfatuesc ce e e cu' lin, .şi a nu priimi CU"intele mele~

1-. DecI care a fost fericirea "ostra) ,..\i~ea nu -e dumereste Pare!. şi mirandu-se qlce: ApoI, O

fratii mei Gala~enl, ce s'a 'făcut fericirea nistrâ a,ceea~l) Adecll.unde s'a dus, si cum a perit uite ispră,-ile vostre acele .alecredinţei, pentru care de către top ,-t fericeaţl ŞI ,'e lâu~~ţi ca~:1: ~..J:t:l;ld ,.,:~:,:a di..::c: _ ,..Patima chÎnuÎrei ad~sea-on 11 ehi­nue te :--ă :-.... :~'='t' ft:\.: ':-.1\ il:âJui. ~i acum aJe..:ă a-i certa. ap~i duplun .- > a-i -,,~a. ,i c~~~ "decă a-l rrihăni. Iar altă dată a-l plange.

1) Jeromm însă 'spltă şi neputin\ă inlelege pre durerea capului decare pătimea Pa"e1, şi .urat pre neputinta trupulUI, despre care v~suptin.emnarea cji~erei: _Da.u-mi-s·a imbolditur trupulUI' (II Cor. XII, 'b

1) De a. emenea şi Fotie cjice că, cu chip mirător se cunne a, secu,'intuJ acesta: .Deci care era fericirea l'ostră'! Cât de mare 41CtMinunali: Din căli mare fericire all căcjut' Sau şi cu chip intrebitoceteşte: aduceli-"! aminte, cjice, care era fericirea vostră? Că f6rteridam pre ,'oi, iar acum ce? ,.! mustru pentru acesta m! urAsc dllŞi pentru ce \'e mustru? Pentru mântui;ea vostră. Şi Teodorit inUnde sint ispri\;le credintei celei rÎl'nite ale ,'ostre?

- 247-

ea ac~a. Pentru ac sta vr dnic lui'tlIfOl~i',de cu et zi uceniciI OI fac cele de cu iinţA,

,,:-,,,c--"torul lor e te fatA, ci .i cind lipseşte.

eţll mei, pre care lară..I chinuesc a vI! na inchipui intre \ 01 Christos~), ,

u aceste cunnte urmtză Pa" lunei malce lublt6reClW !le culremură <i ,e ar le .i ,,' ,buclumă pentru prea:

I copii. '''aţi ,incat di e. o riil mel~ şi aţi şi. sluţit chIpChn tos c,lre 'a I J lat inăun:nl In Inlmele "ostre prinsiln ului B Z. _1 aţi a,'ut l:lch:p":t pre Chn,tos Intru SIDeci a"eli tr.[. n'~1 :3r~-1 e alti a doua naştere şi decere. pentru C.l -a ,e a ă Iară" in inimile \'()stre inchipuireaChrl'lo:" in cat a"· i:lchipui -j a ti inchiplJiţl de dinsul. PeEiace a lan-l Ci jrue;:c a' na.:e.·; prin in,-eţatura m~a lartşl81w na-c, pentru-că nu ,'c de_nălklduesc, CI ,Pentru ~cesta v~ na:.me,c h II mI:', I?cl:r~ ca :,a ~u ".l: desnadeJdU1ţ! ŞI. ,.~!, II 4\1:einc;1 pre ('1, nu :li. 3Jecă COpii, CI feţI, adec:'! co~t1aşl! meI, Oripentru ca ,ă ara:e cu, ac~sta mal fragedă numire ,ŞI ,ma! apropI_ată. curata _1 pa'i:lte5<:a Iubire ce a,'ea către dmşll prea Iubi_ton" de :ii Pal'C'J. ;:nu ~,en:ru ca sa arate că erau el cu min­tea ca ni"!, ~'l1nCi ,i le"n: am;·I,.:~ndu-se, ca pruncii şi copilaşiicel '111CI. Cun:l:ul aces.a mseml1l'ză-I, o cetltor!ule, pentru-ea>url'a pre ccmo<in:a cea rea a sehismatieilor - -a\'atian!'), cari

ce ali' cre<Ju idtIIar fiind-cA fiir lurci Jsmail a fos ncut die Sara femeea cea adevenaaCum Apostolul arat I cr~~;;-:';~~:=Z=~sint nu numar proştr fir ar "luI Anaam' .fela fost Isaac, cel slobod. şi de. bun n~ ~&~DIA~un chIp ca acesta credinţa a nlllcut pre hristiaDil cel cecrequt.

23, Ci cel din slujnicll s'a nllscut dupre trup 131!din cea slobodll, prin fllgâduin~.

F,iind-că. mal sus a <Jis cA hristianiJ cel ce ali crecJatChristos smt fii al luI Avraam, şi se părea cA <Jice 1llCrl1 denecreqare, pentru-că a numit fiI al luI A\73am pre acela,nu s:au .născut trupeşte di~ Avraam; pentru acesta B1cea~că nI.el msuşI ~sa~c cel mal d~ bun neam şi mal de apr6pe fiial lw Avraam, mCI-~cesta,qlce,s'a-născut-dupr'e-ml1)--1!iia---"';A,rraamj căcI cum s ar fi nascut dupre firesc.. lege a trupul1l1oIn vreme ce firea luI Avraam a părinteluI seii, şi a Sarei maI­cel s,ale, se omor~se pentru b~trlneţe, şi pre lânga acesta., ctndşi ml:ra SareI malcer sale era sterpă şi ne nascAt6re dupre fire?Cu tote acestea cuvintul luI Dumneqeii şi făgaduinţa care O

a dat lor Dumneqeu, acesta a plăsmuit pre Isaac; iar Ismais'a născut adecă dupre urmarea şi legea fireI; cA acesta aratiqicerea' dupre trup j şi fiind-că era rob, ca unul nascut din robi,dupre urmare a fost lnstreinat de moştenirea luI Avraam; JarIsaac măcar deşi nu s'a născut dupre trup, Insă ca UD DIscatdin cea slobodă şi adeverata femee a lui Anaam, pentru a­cesta a fost şi adeverat moştenitor al lui Avraam'). DecI da­pre pildele acestea, ce opreşte ca şi voI Galatenir sA fiţi fii alluI Avraam, şi deşi nu v'aţI născut dupre trup din Avraam?pentru-că şi voI v'aţI plăzmuit şi v'aţi născut cu puterea ca­vintelor, celor ce să qic asupra sfintei scăldătorel Botezului de

') Qice încă şi Sf. Chiril al Alexandriei, în cU\'întul despre tiereaprejur în a 8-a qi (în Tom. şi cart. 4 Cap. \'1): .Ci I mai! adcel dupre trup născut, şi in anul 13 al virsteI sale !ilat im~căcjut din invierea Domnului ceea ce s'a ficut in <liua s-a. c:a uuula priimit mântuit6rea propoveduire a acesteea; a cA<lut tu12. ca unul ce şi-a intors faţa de cela celor ~2 Apo toll. Jara 8-a qi se tae imprejur, fiind-cl, 4ice, fiI CC11 slobode, 1cjicem, celui de sus, priimind pre cea a s-a, add pre tustos şi de duhovnicesca !iere imprejur tmboglţindd.cjit pre aceştia de tot p6c:atul i de m6rte k Izbi t, ftdll1 carele şi prin carele a venit m&tei. (a Ilînsă la viaţa luI Chrlsto

41ce, cu Insaşl trrmlter a ac6Oam a li de faţa la \OI ŞI a schimba g

n eri' I In lacraml pentru-că nu Olt ~umeŞ 101· ca \·01 care mal Inamte aMsA IC pentru , , . t"

ntru atAta deplin 1,IIe, In e<lt I a I't> prrmeJdul, dlnt" 'Ic«ta -, mlOuni a face, acuma I prrn cre u' . 1 't' rAI,A tlllt intrll pro,;t,mea ,egel celerp ut 1 l a p .. a .

ntru ac..-sta dar H.fam a fi, de fal:!, <;, pent~u. nedumpe .A I "'n" '\("e-'." fn." o olce Falei, penŞI mirarea mea ,.. 'u " , ,6m 011 cnnd nu .e dumer..-,e ,un aU ce mal q'ce, atunci:fire c chip olJlclnuesc a pl{tn~e " - _ '.re

:! J. ":;punqf mie cei ce: \ Uiţi a n ~uh k.ooe, legea

o au<;fiţf: , ._FIJ:ld-ca :n destll ·iI inJ:Jlcn ,\ l-a mu:at prt: ('alatenl, la

ra i intră :n ne-'olOia -, :'1 J(l\"C:<i1 .- p"5tO III, p":1tru ca sa a­rate ca 111"1 ;n"a-I J ,ta l'C' ,:a \{lt:.-te a se mai păzi de hri­stlan!. '1 ['::1e adi" • r cei ce I'(lip, IÎind-~a nu era lucru decU\'iinia SI urm,.tor a pazi Ga!atel1ll Legea \ cehe, ci acesta eraispra"a ""mIei acdora Cta ?rigol1ltore, Iar It:gea a!cea numeŞtePa"el prc cartea Facerd Il1mei. pentru-că are oblceiu- a nullliJer:e pre tc.ta .scr;pillra \'cchc,

• n, Că ;;cris este. ca A, \'[:I:1m a aHlt doi tii: unul dinslujnica, 51 unul tim cea sloLc'>da,

Lt-a <il:' mal sus Apostolul, Că Galateni! şi tOţi hristianiI cel

.- .. ~;,,·Ir.:: :--:~ ~ .J .. j'l.j i~':t:'l' L'hri:--tll:-' Frin Fc~h}ră, actsta şi la:-rt' ..:lh in: ... 1 'l'.:h1rd ...e fa..:!:: nu in..:â l[I.:~ndu-~e Dom­

; ~".:': ..:' In.:,. ~.; .~.,1, 1\ "I~'e,;,ll: lnt:·~lthi. :;'1 rre Părintele seu.... ~' ...i I,J~'~t: ,.... - I .1\' [" (1,.;.:i\I;'ie C:;f' II. tUll1, ~;l.

P'~_:":'l' :--~n.'l ,11 f~m'C~T ....e n 7.~mj~lit este~ ~;~ •• C " .. ~:i.:'i .~dU....~a ,";nn al ..ufletuluI

~ "_ ... ; ;'-~ 1 '-; ... ! ... ';" :"'~ Ilu .11 .:..:1 :--.,··in: t.::-,te. a nu pofti- .' .:-- ':" :.....:':'i ... ~:< .. ';'i q'':t:: '\,.'::::--t inir;::ll~:ll cu-

~- ... ~. r .. (: PU \ •• h.: :-1 nu =-{:;\"a ::1tÎrăriin-

... . . ? ... ,:. ir "î:_. ;ăt. ;"Ie n· t::'"~e. n ~i in im?t:răteştile

. ',' :-~:_=~~:;:=r>',,-, :=~:_-~"l;"~::~ ~~>~;;;~~~;e~u~ ~;:tt~,U j~:h~~~~t~:~ :~...::, ... : ::n· ... _';:e ... ;:-:-t: \ .... ::t": ÎJJ~ .:tde je =:--t1S, i'i \'1e către negu{ătoriIunr~-"I e .• _:A ~ .,,: e ,'\,. '1.!li .:ei buni ,e face lepădăI. Că şi celc emat a"~J-an' rr ' h' . , .al: '. .., ". ",'n" .t:na c~a de .nUl1la. ca un strell1 5 a SCOli

\ ' ra 111 1I1tunere:ul cel ,rcell1 nerunănd chl"ul .:el ceresc' ',"or, 30Drer! a-~ea -ela - . - , .' _ \ . 'l' ·.·.e lOca P"llc~[e lI1dulc,rea lume, acela lOcA ru

uat In Inima NI rre Chri,.[, ". •Iar Teodorit '''a tâlcue le' ,,,. d - d '.. siintrari ,-Y" ' " _,,,r"cn u-me e rat'ma vOIam

căder pal:. I sa ,tlerg. ŞI "" '·~d cel~ ce ~c fac si a unura plângenDU m~dIar a altora să le laud ade,'erirea; că' dcum qice nefiind

umeresc ce să qic? Ce să grăesc? Ce să mi! tănguesc?

- 201-

de At aceea-c

olul cu ingure Inch!pulrllI pa I cu SlOaura alej:tona sa,

1 l am OIC'" •U I care qlce sterp! ŞI pu

pre prorocu~ ~s:::' aceea era pustie de cunn amunlor, /ilO si (ără de fiI, pentru-că nu a il

uluI Dumnedeil , D mneqeil sau In\'eţător sRuun proroc al lui teuprorocul pre sinagoga lud

em a\"~nd bărbat nuree:a lui Dumne(!eu ca barbat, sI011 pentru-că a\'ea pre g a ori pentru-că a\'ea pre IndU-G sau pOI'eţuind,u-orpre ebi~cricel ceil sterpe din neamU

A D ci d.ce sa,a 'd b .Dumne...eu,., la" de \'eselie ŞI e u:unej ped a ..;tneTa cu ~ ~ Ch . •glAsuc<te, a ec ,'" , ea intrur~Sc!\ a lui nstos ţI.

n .conom,a c 'fi I Dtru- ă acum pn _, oei si inl't'ţâtorl, ŞI 1 al uT ura-nă cut ţie muiţI "I

d," ~ror si pre tote neamurele lumel tu le-ar

A' • odr'l"ht tn t,ne, 'E "ne..._u au • - , num:!! un neam ca sinagoga \Oei or •născut pnn botez. SI nu d' 1

f ţ 'lor sintem fiI dupre făgă U1nţe e luI28. Iar noi ra 1

Isaac.

. - b· au cei ce sint În dar, de către cel cetru C~ ,ă \'eqi aOl,10 cala ose 're

sînt in Le~ea ~·ech:. re in 'hiFuirea Sarei. cu biserica cea din neamuri,'l :~~a a,:n.,en(~:a F"om Sara Ja b"trâneţe a nă"cut afară de totă O-

ade'a "u nOI a Fre. ,. f' ' I 'ţ' • d-,' -d -.1 n-a şi n'-,murile Fre la Însusi 5 ,rşltu \'le el nu O-ene,ca na eJ ~. J'~' nUI11~e;eu .i a biruit ~ea sterFă cu mulţimeanJlt .:un l1"tlOţ8 tiI "i" ",.

elor n[l'Oeuţi. rr~ cea Je mult .:u n~L1lţl fil. w w '.

') Fli~d-că ~nra cu un r \'a ,ă qlcă inceFut al meu, .'ar S," ra cu. 2r l'a ,ă dU, ""rilOit"lfe, Frecum qice F,I"n Iudeul. ",au precum 41ceCort:'~ie. \'Te~ =--ă ~i.:ă· ~l[q:~ana I:'ul::: al 11:t:U:, r~nlru '~';t.:=--t~.....ea ,este sereinchlrJ;"ea ~i=-::.. j ... e~ lui Chri~t'l~. '::~lre PI:-.en.::a are ~ InSlI\"I duyre. Ca­re"le 1 .:ă.i ...o.r'ul ei t:--le l·hr'<o:;. t: ... t~ d~ =--U:-,. ~I .:rel..il..nţ'~ el: ş! ni­deJdea. :;-1 j" .: I:r;::l. ~: ?utert:a :..ind'lr: :!I ..ii _~=--t~ =--h.lhllda ~I stapa01ndpre r wni rr.n .f,; ,te ~i rlU rrlO fn"", adeea .illFI:e .chlFul F.lInerel.defii· ~J ...ă Jen.: .....i mul t:-lc....J:::..ă \ t:Jt:ft: J=r....lI·tC. caCI ~ a fă ...ut m8Jcină' et e ill d..:â :l n::. .. .:Ut 111U ţi ni. p:::ntru-..:ă c:,t~ făra prihan~, ~upreimpreunare: e...te :1~"'...t:: 're Jurft: na:;-lt:rt:, e..tt: ft~h.)ră dupre Clnstlre ŞI

feci ril. thnd, ne-a n:l'o;ut Fre n)i nu din ;;"mon!ă, ci din Duhul Sfint.Penlru ace.ta I dumnedee,cul lerunim dicea că biserica cea dlO vechii!.nenăscelore, acum sa racut nă'c"tore, d~Fre ce Domnul s'a născut dinFeporă. Pentru acesta incă şi cela de mai inainte cănd a născut, pre Is­mai!, numindu-se Anam, care in;;emneză Fărinte inalt dupre Filon In..deal, apoi când era să ia fă,;ăduin\a şi tocmela dela Dumn~4ei!. canasci pre Isaac, cel ce era inchipuire a lui Christos s'a numIt Avcare insemneu părinte ales al \'estel, dupre acestaş Filon, sau Pde f) mare mul~me. dupre Coresie; sau s'a numit pentru ca,si se­semneze multa naştere şi mul~mea de fii ai bisericei luI Chnsto

-2lill-

1, Asu-q.1 dar, intru sloboQenia, cu care Christos ne­a loboq.it pre noI, staţI.

an ti de lud I ŞI de cAtre celB "'-"ptura ŞI atuncea te Ire ta.,...· I 1 . 6

edcA Ismall pentrU re~e.nlca g Q

ea dat afarA ŞI s a IzgOOlt di, desA\'lrşlt s ~ nu l-a fost de tulA acestA Il,

lui Avraam,. li . IncA I s'a mal adaus şi altrI g nacluJul Isma'l~ ~: moştenitor mei al bunAtlţl1a nu se face pArta era gAtit a se da robului s(!

ora ale lui .~,'raam, ~arle din mostenire, care acesta a Fia se face cu t?lUl )epA .al

dA luI Is~ail, care a luat incepumal mare pedl"pSA I .oh~Arirca luI Dumneqeu, şi nu dela g6pnclOA dela Judccatt SI CA Dumneqeu a 4is luI .'\\·raam, c1ruIlLce fAcea as~pra IUII~aa;;"t clis 5arra sA c:onescA pre Ismail: cnun parea reu cacI a 1'" . • I . I ' .. " t a ta cu"entul cel pentru suga ŞI s uJnlcA; t6tefie a pru maln e _ a"culta (Tla-ul el, cA intru Isaac se va'te ,'a 4,ce tie "arra,' ~" ,ca " , . - Fac Cap.. '. '11'), \'eqi insA, o cetltor!ule

numi ţIe sementa ' l' . 1 I ,. . fi" ', p , 1 pre ["mail nu fiu a ul ....,.\faam, CI ualcum a numit a\e ~, . .

d I' tea cea mal rea si mal nec!OstltA, pentru-el

sluJmctI, e a par ',. 1, d' a mostcni prc Anaam Impreun" cu saac, a-nu era ,re OIC . P Id

,A t I filul lui, Socoteşte dar că a arAtat ave, Că Insaşle,,,rau . fi' d A t't t

1acesta in""ţa silre a sa contenire; !O -c o e aces ea

egea ". 'r '1 I 1 A' • i h'ce a rjis pentru amendo! hll ŞI lemeI eu. 'raam. erau, .nc 1-

puirI ale celor ce se fac acum intru Darul E\'anghehel, ŞI Iarăşitote acestea ,e istoriseSc in lege, adecă in cartea FacereI şi a

'ccheI Scnpturl.3\ Drept aceea fraţilor, nu sintem fiI al slujnicei, ci al

celei slobode..-\cestea to:e le dlce Pa"el şi le mişcă, pentru ca să arate

cA ace:'tea ce sau facut noue hriştlanilor, atât celor ce din Iu­deI au crcdu , cat si celor din neamuri, nu este lucru nou, cidintal ,j dela incepu:, cu mulţi ani inainte se inchipuia şi seproinsemna. Deci cum, <Iice, nu este lucru necu"iincios, noI ceice ne-am innedniclt a ne iace ,,1 hoqi, mal inainte cu atâţlaani, acum de ,'oea noş;ră şa ne facem rohi 2), supunendu-ne ro­

biei legei:

I Pe'!tru ac~~ este scris in dumn"qcescă Scriptură: .Şi a dat ­vraam tate a,'U~"e sale lul Isaac fiiul ~erl" (Fac. XXV, 6).

1) Iar Icumeme tâlcuind acestea qice: .,·u ~Întem fii nI slujniceI fi

- 2f>7 -

rac I Jertfaamlnt de qJle,

Im r jur cerc I I lui Iar jertfa rarat re COpl u· I rf

I dupre na I curăI,rl, ŞI pă ătu • ŞIP nVlt, I ChIp, Ş . nesfin!'t, nu p6te a

t necurat ŞI \"..'ll A ltru Icel I ărl aminte. e~ c.. ce aIar curăJlnle IarăşI c~r t~;en~ numai nimic se foloseştese a depărta de Chns n nenumerate· greutăţi' setos CI şi prc lângă acIt' t~a ~<te <tapan şi domn al teii,

) P ntru-că egea - d .....pre sine 1'. e ace ta hristiane. păzeşte-te ar tstltorule de legea _ ân al Il ii. apoi nicI parte de legede nu este le~ea ,tăp

,mesU a pălI. l"t dela Chnsto5. cel ce "I! incW4 '"'aţi netre 'niCI

ţ i că..'lut din Dar. , .m lege. a y a,.~tl cu Chri<tos "OI (.alatenir ....... . partăslle -t , _ •

.-\decă n~cf ,o 1:: ta I in lege, ci SI din darul E\'angheliet aţisocotIti că ,t IO

dd P ţt " 'n<1~cpt,:ză, DecI mare sfărimarede co.

ad t ore cu a CI "ra \" I . . fi' dcu, .' lita eire este acesta ce alI pătImIt, m -că nu nu.ratJle. şl,cum

p: paziţi CI si darul I-aţi lepădat ŞI I-aţr perdutmar că egea nu 1. • • __ •

- ca noi cu duhul din credinţă, nadeJdea dreptăţel:J'

aşteptam. .' . .'oi credinciosI! hnstiani. ~Ice. nildeJdUlm să ne mdreptam

nu' cu legea luI '.\10151. CI cu Duhul. cei. Sfint.. Dar cum şi cuce chIp nadejduim sa ne indreptilm' Om credInţă, c,ăcr se cu."ine mal intâiii a urma credinţa celuia ce crede,. ŞI al doileacela ce crede a lua ertarea p0catelor sale cu "enllea SfintuluIDuh asupra luI, şi a se indrepta cu hotezul'). ,

6. Ca intru Christos Iisus niCi tăerea imprejur pate ce-

I Jar Tt: ,j IfU .t ....a lah..·U~:-.tt: .t.:e:-ta. :;'1 t\lrlt: rl..,uidt. .. Că blestemi le--...ea t'rt' .. d .:e nu F:ilme il..·ll~ ~el~ rl.\ ;Iţuitt' de dÎn~~. iar altmintrelea,,:ela .:~ it' ... I~ 111:1<1 ....1 In 1 ..11.,b(lq~nia ::-i alc~e a robI. ~e ~upune tu.tul r r Irun,~I.r ,U<runului. Jar ,llarele \·a,ile n~e"tă ejicere propuindu-o~I.e· .ble,e~\e~,e Jar :nt,"'c~te. ~ă lot .:el b"tez,n 1Il b"tezul E,'anghetiel,pr<:um cote 'C:b. Înt '~mai e..;re dator. durre cUI'intul celula ce pentrunoi a mum, .~' ~'a ,~ulat. a rlll1i ceea e ,e ,.:rie de .~postolul acesta_Că drag ,,.tea lui Chri<t,. ne l'ne rre noi' ş. c. L .:ă dacă cela ce se laieimprejur. o rarte ce-"a a trupului .:u tăerea imrrejur cea dupre legealuI~lolsi. e,te dator a fa:e totă legea. cu mult mai tare cela ce se tae lm­prejur cu cea dupre Christos mere imrrejur. Întru dezbrăcarea de lllItrupul recateJor trureştl, precum e'te ;.cris. dator este a plini ceade Apostolul: .Că mie lumea s'a restignit. ~i eii lumel?" (C~v. IIBotez. Intreb, 1).

Jar Coresie qice: .Cii nădejdea dreptălei. Jupre ore care,cea pururea "ie\Uitore, Iar dupre unii dreptaten ceea ce se nld

-269-

9. O puţina. dospitUr.II.''',*1t61:1l.;lrentru a nu qice Gala eull ce n

cite Pade? O porunca aLeger ech' amjur, si atâta măreştl greşala n61tr1 PentruApostolul, că greşala acesta, ce se pare v6ue;'atămă intru cele de capeteme ŞI mar'l, fimd-e:a. precumnul aluat dOSpIt, pre~ace Intru sine pre t6ta fa na ceatată, şi o dosp~şte ŞI cu t6te ca este mic ŞI puţin, asemeoeaşi tăerea impreJ~r, măc~r deşi este ° porunca a legei In

tI ,'L preface III ludalsm '). InsuRI acestă ". ,,; P pI'tO, . a d . 't1cere, a.,.s aşi aiurea. pUţlll ospltura, pre totă frământatura °d~(1 Cor. \, 6\. ,

10 Eli am nădeJde de "01 intru Domnu. d alt nt­

mica ,'eţi cugeta.

\'ădejduesc, qice, in "oi o Galatenilor, tiind-Că lit ce fel deucenicI am ŞI p:~tr_u-că Cunosc ca sinteţl lesnicio I de a ,~ 'n­drepta iarăşI. :'\adeJduesc dar in \'oi, că aita nu '-eţl cugetaadecll nădeJd uesc că puteţi a \'e Indrepta lară.sl Ri nădl:jduescincă in ajutorul ŞI puterea Do~nulul, care nu \'oeşte a peri niccel mal mIc o~, c~ \'a ajuta voul: spre a re indrepta. Insă cuaceste cU\'lnte IIldemnă pre Galateni ca să faca şi el lucrul ordupre putere, adecă se nă.d~jdulască intru Domnul, căci cu altchip nu este cu putinţă a dobândi, qice, ajutorul cel dela Dum­ne<jeii, de nu reţi traduce si VOi partea vostra, şi nu veţi facecea dupre putinţă'),

Iar cela ce ve turbura pre \'01, \'a purta judecata. oricine ar fi.

\'01, qice, ve veţi indrepta; dar cei ce s'aii amă.git nu ror'capa de munca iad UlUI, pentru indreptarea ,-ostră, ci se ,ormunCI, desi se par a fi ore-carI mari. ca sa fie nedmd decredare i ca acesta insemlll"za cjicerea ori care ar fi . Iar a­cesta o elice Pa\'e1, ca nu~i a\ţl amăgitOri ore cari sa e pueasupra Galatenilor si să-I amăgescă ").

atu") InsA nu ,.:ala cr dinţă şi nelu

1 A Plm dra"oste, adecă ceeae e ucr z ... , dti lucrMare pnn ragostea

una a \ le ŞI oruncilur, Cu aceSle cuvinI pnn lu rarea P ti ~

A toiul prc GalatenI, c a ost creplcit'orelŞlt aratA. Pio 'd"cmat in,ă In dragostca IcI CIine

nu 'a fost nr" " .",' 1 CIOd Inrădaclnap 10 uragostea ul hnntru aC sta nc 'u alcrgat de bună \'oe la Legea

li IA t P e <- IJrI-to, '~~ţa potc ceea ce se lucreza prin dra;;che au dlc, n I ,Că creta 'lndrcpte~a drago~tea Galatenilor catre

t II U\ inTII aces. . . .° c... )"n"a "c<.;ta lm'aţă cII mmcluno-apostolll aceraaprarele, I prer,)"t ni de ar ti a\'ut dragoste ade\"l~rata catrece am t '1,. "IU pre \ la a , .. t' d 1• .,' - t a facc ace.;tea, ŞI a-I ms rema e a cre-din ,1 nu r h Cllleza '1 d'

. "'" _ Deri im'at:l-IC tu c!:tltorlu e, ca cre mţa cudm a U' t ln ...tO~. d t" I" • < [,r n ,ira"<,ste, a ecă se ara a \'le, ar Când

adc\'~rat -e ·ucn1"'" l' I• n J ',re dra"o';le este murtă Ş' ne ucratore. ar acesta

credm a • e~"a ce a d,s fratele Domnului laco\·, cae'te a"em,nea cu ,~, ' 't' '1 ,,-) \' ,Credlllţa fără de drago,'te (fapt"! este mor a· ,ac. ,- 1. e41

si s,'ptinsemnarea dicer,el Pri~ credll"ţa umblă,m. (11 Cor. V, i),.• , care credlllţă e "oJa SI dm auq, ŞI care cea teore-ca Sa. cunc ... ~ ::::> • '

tică, care se dice si inipostatnlcă. ,_ Bine alerrrati; cine ,,'a zătI:l1lt pre ,'ul a IlU d: supune/. O> '

ade\'2ruh j I

\ce'!' a nu le dice .-\postolul cu chip intrebător, a,decă nuint~,"ba' prc Galat~nl ca să aAe, ci cjice lor, cu tânguire şi cunedumeri,,:. \·oi. qice. a:! fo;;t ajuns la deplinătate, ŞI acum ceschimbare e,;re acesta, ce s'a făcut intru \'01' Ce amăgitor aputut ar;,t'1 cu cU\';ntele lUI, in cât a n~ opri se nu ,.~ supuneţi

ade':~rulul EI'an;:heliei, c, umbrei lege!'1.8. ]'IZll1t:Îrea acesta nu este dela cel ce ,·'a' chemat..\decă a ,,< supune \'oi Galarenilor minciuno- apostolilor a­

cei ra ce \ L amă"esc, nu este dela Chris10s, fiind-că Christosnu \,'a ch~~lat ca'" să n:' induplecaţ! a~elora. care n~ sfatuescSa urmai cele lviaice').

-2tl3-

ţilor. de pt nt gomt

Rln4-ell1:11 nhAneail pre Pa' I mlOcluno-a~ostolil a~ I col l' la alte părţI propoved

e ţamlc, e la alt le nu propo"edueşteampr~Jur, Iar l' că ,oI slntell marturI, cA cil 81ntA ".ce Icea • .

d"d a< 1'1'01'0' eduÎ ciI tăerea Imprejur, pen

lu lfi' c cd

Judel' Că arMat este pentru-cA striclta aş "omt C 'l: I d

tele obl~elur' ale lor, pentru aceea ŞI m gonesc. ar eI P

rejur cu negrc51t atuncea Intăresc ... atipo, edue c tăerea miE '( T'

" fle. i legiultele obiceIurI a e ~.\"re. or; apot pen-,cre'c I'ăllntl" I ,,1 10 ) D'

mal':: oonit dacă tntăre~c egea 1', ar ce, Ale

tril ce .l":,, ( II :-. • • =-.. 'f_ 1'" l a tăIat impreJur prc TimoteI" .;58 , rl:spunde_unII. C.I :1\ e ' , '. d ' • .u,

, 1"" I 'Im?rC'IUr prc Timotei. tn~ă upre IconOrnle ŞIa 1••lat .l\C ." d

e"1" nllm'll o dată a tăIat Imprelur, nu tot- e-una

compo"<Ir r . ... . . •mcl pr~'r( ,'edula altora să se tae impreJUr. c~ al:a est~ a taIa, l' ( dată .i alta a propo\'edui să se tae Imprejur tot-Imprclu' "". d'· dde-lina, pc:ntru acesta SI A.postolul nu a ,.b, că, e am facuttăere imprejur, ci, de propo"eduesc t~ere Imprejur, c~ cel ceprOI'Ol'etilleSle ttlere imprejur, dogmatlseşte ~ă se c.!;1,·me a seface tot-de·una tăerea imprejur, ca un lucru simplu ŞI bun, Iaracela ce d Ipre iconomie face acesta o dată, nu face tot-de-una,.ca un IlIcru de ob5te bun, ci ca un lucru trebuincios dupre

\"Teme şi dupre intemplare '),

a fă ..:lIl rt>ll. in:--ă arlln~ă ~Tt:)'ala la altul. şi qice:: tiiului: .. Ştiu că greşelanu il f~l:-t a ta. al~ii 1t:-:\U ~tricat 1'i le-au Amăgit. a acelor este totă gre-~d", rentru ca liiuJ auqinJ "uI"intele ace~tea ale tatăI~i seu., s~ potă R'şl

(1.:'011 n:uI ...H:.l ::-fl ';'1 il ...e întorce iari!şi la fapta buna. ruşmandu..se sănu .... 1,: • f •• it:' 1~\"rt:dm~ Jt: ::-la\"il ::-it ~i ..ie ipolirsul. Ac~sta însuşi o face:-' -\:'1''''1 ..:1 ... :r"IOJ C.t1;u~nilllr. ~I durre 1l1ultdt: cu\"Înte şi nenumera·rdt' ti :lo·d.':1 a 4i::- a:--lIF'ra lor. :lpn'lre de ~·Jîr~ilul ~crisorei, ,"rend a"\.Ul~ ..1~la .,)'r:,;,:i t'rihilnlrea. ~a puţin tldihnindu-~e d de" prihane. săr .tu .1 "1,: j_.. ':1 ,,"ăţ:. le 41':t: <!~a _Eu am nădejduil in ,"ui. că nimica alt, ~i ~. _.:: .. i.f .: .. la :t: ,"i.- turbură ~"rt: \'~lj Îţ'i \'a purta judecata, ori cmear \~. 'ăc Il ~ !)a"iJ, rentru-că a 'lis către Saul: .Pentru Ce as-

li _" te': 1 r ,jului, celui ce dice: .lată Dm'id caută sunetul teil?'I mp ,'_' \-. :", _~ n-'.;.It că ,d\ii',int cari II imărită, alţii cari il triei,LI 1 It \.nÎruJ ::-J1m\'~hj-:"'t: .1 =-e jes\'ino\'ă~i pre sine-şi de in\"ino,"ăpri.

') Frumo,ă ,i ~lu11ace c,;te pr:cina, ce o Jă in\eleptul :\ichita, penlrUcare Pa'.r a tăiat imprejur pre Timotei. şi asemenarea. ce o face asu raa estei pricini. qic~nJ: PaI"el a Iăcut urmând pes arilor, tiind-ci el nuaruncă in mare undiţa :..:,',lă. ~i (1 acop~rt cu ore-ce nadă, şi aş l ti l­I ,Ii pe~ti 'rqrnd ,'ernlU~"r. răpe-c und,\a ~i jalnic se prind de dircu un 'h p a .1..e~111 ~i PaI'e1 II tăcul. :\tarea este lumea, Iar peşti nludeti. und'ţa li fost T:n1l'ld. i •.r Pa'"el a f,,~t p~scarul. Deci acat P "el pre Timotei ca " unJ'1ă in marea lumel. insă nua acopent cu "ermuşorul şi nada tăerei imprejur, adecă a triml

flnire şi Iubire de sIap c{'ptl tuI şi ra~aclO,a tuIn. a de stnpâmre va rumb.re dl 1 pentru acesta e acum Ina ţ '1 altuIa prin dragoste. Şunu ."d gostea cea intinsa SI co'" 6r cuu~~i altora hristianil. ŞI filOd-e:a a Intorsin morallcesc, arată Galat~OIlor chIpul dragoste1 pnnispr:"'i de sl~e a nu rO,bl ~ahmJlor celor trapqtS"

1-t' Că tată legea mtr lin CU\ înt ~ phneşte

iubeşti pre :lpropelul t~C1 ca vre Slneţl Levi~. CDe \'t~ţl p;tz!. qlce. \'ol ...legea, sa nu o paziţI cu taerea

"Irejw, ci Cl1 dra~ostea; hmd-ca dragostea cea Către apll'6:pelle~ste porunca LegeI. celeI \'~chl. Ca Cartea LentlcesctSă luhe<tl pre apropele teu ca pre Slneţl. i dragos ea

plinirea legeI! ad~că, cel ce \'a păzi drago tea, acela vatotă legea, \ cql 105<1, ct't'torlule, cA Apostolul cu totc: Că ators cudntlll. in moralice.sc, !arA51 nu uita chipul cel dogmatcesc ; atât de mult ~e mahnea şi \1 durea inima peo ru-el •I"tenil ucenici! SL'I, s'au fo~t ratAcit dela credinţă şi voiau a setAia imprejur').

15 Iar de \'t: muşcaţI uniI pre alţii şi mâncaţl, du aa nu \0l; topi uniI pre alţiI.

Ceea. ce ~tia Pa\'el cu incredinţare că fac Galatenil, acl"stao scrie, ca indoindu-se; pentru acesta şi CII prepunere acă de ve mu~caţ! şi 'oe mâncaţl unul pre altul, socot"ţI sA D

ve stricaţi dcs'l\oir~it unul de altul; şi le-a lJis ace ea ca pre­pus, pentru ca să-i inspalmânteze şi să-I propazescll, na pe •trU ca să-i osilndescă. ~n a lJis sa muscaţI numai, carecel ce se mi,nie; ci că YI~ mâncaţl unul pre altul carenl'z!l mare neomenie, si este insuşită h!arelor ~Ibanceinsă le <)ice Apostolul. şi pentru dc>gmele cele nca e a<lil1ţel, care le priimeau Galatenii. Se Inţeleae nmoraluri, adecă pentru \'ră"mă iile i raplrele I •

a"eri, ce făcea il Galatenil unii a upra altora' filOd-eadreptăţesc şi n:lşmăşcsc, se \'ede ca triei pre 1sineş!. Pentru acesta qice Pa\·el, ci ocotiţl b De ...r--•••. =:..

asupra lor blestemul ac~ atrag l 2? şi ?3 şi 24 ale sfinţilor

tra care canonu - 1- s'ar face precanoOlses• pre ace a, ce

a.:1U'1I_·'~"'un vrAşmaş al fapturel luI Dumne4ei1 ŞI

aD p zmultor al vietel sale,c;1 . r' ţI chemat, fraţilor13 Ca. voI spre slobo eme \ a , ,

1:\ daţi sJoboc;lenia \'6stră') spre prIlej trup

ma s: nu " ,', I chemat de Christos nu pentru CI{Voi, 4lce, ~aţJlo:, r~ altucrarea cea deplinAtare, ~i pentru

robfilţl I~g~, A~ ~~a I~~ul şi robia untl legI ca aceştia, CăcIsA ţi s o 0",1 .- e-ya .. a SOCOti, cA de vreme ce Christostru a nu propune Cln 'Â A r

d. l bodenie apoI este erlat nou<: s" .acem relete

ne-a arUl1 ,o' l 1 'd t' A, . Pentru acesta Aposto u In rep eZ" prepusulcele ce 'om ,OI. . '1 '

. d ca -a nu ayem slob04eOla spre pn eJ trupulUIace,la" ,ce' o 1 b d' ,d

.' tru poftele cele trupestl, cACI nu ne-am s o o ,It pen.a ec" In 'd ' A ., la de J'u"ul le"el pentru ca sA ca em In pr pastla pa·tru aces '" "" . -,o Alâ .timilor, ,i sa ne rohim n':~tAţilor, CI pen,tru ca ~a c t~n~

b n' r'nelulala ,'iaţa nostrA, farA sa a' em Jugul legeI, filRd.cu u ,. " , I .' . A'ca mal inainte bine ne am po,oaţu~t de ege, ŞI In, scurt a '1lce'noI nu ne-am sloboqit pentru acesta de poruncIle c~le lucra.tare si deplinatare, pentru ca sa cAlcAm aceste morahceştlpo- .runcl 'ale legeI. Care lege se inţeleg acele l,a poruncI şi al·tele'l; ci ne:"m sloboqit pentru ca să facem ŞI mal pre sus de

poruncile lege!. ..'Ci prin dragoste să slUjIţi umi altorC\Find-cA ,~postolul a ridicat din mijloc juglll LegeI Vechi,

acum insArcin2zA pre hristianl cu alt jug al dragoste!, mai uşor

dec:lt jugul legei şi mal puternic; şi arată ghicit.ore:~te cum-că

amAgitoril aceia a~ intrat intre Galaten! pcntru IUbirea de sta·

1 :\ .. ea ţ-.:,:,,:c .. :::-:... ...-\.\ .:;i~ .t ..ie.:ă numai:--u nu H\'eţi ~h"lbo~eOla

"rn: r f:. ~rur;.Jltii.I Cii L ... _e, \·t: .: ~n ~~ ta~li :-oI: ll11Farte. In partt:<l ~[ldr:;-itl:,re şi lu­

,-răt ·'re. ':1 :'TI r .'I.:l .. ..:ă..; n:"" Iliu:t::-ocă lt:a ~â\"Îr:->ill'.rt: ~~te aceea careând C..le r-~:;: .. ;~ ...:re. ':""~:,,,:-'~ ~ăe'·~:. :!l~?re.1ur ~1' Ft'nlru dte obiceiuri

care... ,tn\ t: ....... ~ ..1ui ... e=-tei .di..::ii: iL.r ...ea 11lurahl:t:~\:ă e:'ote Hceea cecupn'lde rre ~"e J I r'lru~~i. ~I :,re ~ele-l-alle, ce indrerteză şi pun Inbună rânduiaIă ţ're obi.;in~lrile ri~~tt-~ăruia pin: iar "'ea roliticescl erapartea aceea ce rânduia rentru r<lliticesca rânduire, mai· ~u osebire anorodului iudal~e-co Şi din aceste 3 răqi ale legei. noi hristianii sintemda!?ri să păzim rre singură rre cea moralice. că, penlru-~ă din IIse mdrepteză moralurile nostre, şi pentru-câ acestă parte este legeRlei şi neschimbată, ca unII ce este zidită pre legea cea firesc;ă. finvati. cele de cU"jin!ă atât către Dumne~eu cât ~i către apr

citre mşme noI. \'e~i despre acesta şi suptin'emnarell ~icereI_dat legea care pote face "Îu' (Galal. III, ~1),

-lI66-

po toiul, că a muşca şi atul ste lucrul stncător de meşl, pen~ru

a doftona rtulul ace~tula, care doftorie ŞI prepa te, ŞI lară.1 ea de drago.te se păzeşte, ~I aC

• umbla hnstianrl nu dupre Duh, CI a fi duh~ymceştr,a \Jeţul cu luare aminte, i cu dcşteptare, ŞI .cu ~uho

OI lucrare, şi cu rugăclunC; C{I,CI d~ am, fi nOI hnstian

d h tI <1 de am lua ammte 10 Inima no trA, cu deştep.:uovmce, ,,~

tare I cu rAgAclune gânditore, negresit ~m gOni pre "eşte-care

rolo\'lre a gandunlor celor de rusme ŞI r~Je. cu, care, ne pro-.Foveste dlal'olul. Iar gonind deJa noI prolol:lrele gandunlor celede ru ine şi rele, negre.it nici pofta trup,",scă! nIcl ne un .altpecat I'om sadrşi, care s'ar naşte dm gandunle cele de rUŞInei rele; fiind-că gânduJ si cugetarea este ră~ăcma lucrAreI p!-

catulul. Iar lucrarea este odro~Ja, Pentru acesta cel ce taI' ra­dăcina, adecA gândul si cugetarea, acela tot o data taI' şi o­drasla, adecă pre lucrarea pecatulul şi - l' face ~lobod; şi aşanicI către DumneqeiJ pecAtueşte, nici cAtre apropele'),

J ,. Că trupul pofteşte impotri\'a DuhuluI. ~ar Duhulpotri\'J trupului'). Acestea stau unele impotnva altora,

a nu cele ce aţI \'oi, acestea să le f;:\ceţl.

duhul, nu slnteţl !lUptubul lui Dumn Q il, ndeca pre

aBetul s Q, acela tmge pre poftele celeloboql de poftele cde rele, ac~la nu ~al

tumle "1 de lm~ţatllnle LegeI \ echl, n~cI lJlrecum de pilda, orI-carele mcl se mâmecum m' Iare trehumţă aee,ta de I~ge, care

nu uCida clnc-\'a: Căcl uciderea cste Ispravi aI ela coe mcl !'oftcste In imma ;;8 cum" ar mal av~a

.11 dia a-I im'<ţe ,a nu cun'esca ~ CacI CUrVJaIi..llm'um.. e ege, e " , roodrasla a POflCl' si aco", ta apucl'nd mal mamte, pre ~Oltl

O a mul dm radacm,., si imprcllna CII dmsa a smuls ŞI 0­

dra la radacincJ; care ae<":a ,j intr"alt ,Joc o a diS, acestaşlA stol Ca, Drcptulul nu i se arla pl:<a lege (1. TmlOtel,I,9):CU\';ntele acestea in,a ,,, \'{'dL ci. le (hce P::n'el sprc l~u~aLejtel \'eehl, timd·eă rimdulala eL O are acum la no:, hnstlaml,Duhul, an:sta o a\'ea le,;ea la E\'IeI, ,pentru-că ~a II pO\'ăţula

dupre !'Ult rea LI când an:a \Temea, el, Ş' e~a ~n _starea ceamai hună, DecI cum, dice, aCum \'O! Gala,teml \ e ,upuneţl Ia­răşi lenei ce,l pOl'aţuitore de cop'I,~' lasa,ţl pre D~hul DaruluI,care f~-;'e depiiniţl in duhomic<',~ dr tă:, C~ act<la este ase­menea, ca cum de ar fi cine-l'a hloso', SI s ar duce c~utân~

peda!:og si dascal de gramatică, pentru ca ;;:1 paradosesca h­terile cele dintâlu 8, b ....

19, Iar faptele trupului =,rat8te sint: care sint curvia,

preacun'ia, , ,Faptele, dice, ale proalegerel omlliul ceil trupeşti ŞI pămen­

teştl si stricate sint aceste a, din care se cun6şte proalegerea

-009-

cea de aeest-fel trudeosebeşte Insa curvia dcine-\'a cu femee fllra bce are barbat.

. eClIrl'lţia, iO\·erşunarea.

Chipuri ruşin6se de !>bte tru_.., I '_Ieg, , r....,w n,... e lIlCea

.\paslOlu1 , cu numlTlle a nec:uraHer .. a I' , 1"\' t' T' nve~

Puri nicI a \'Olt a e 'tlee anume pentru lor1 1 ,, I llIfIDarea

20. Id? (J-S lI~lrea: fe~eci!toria, vrăJbile, gaiumele. mao11le:, mtăn~nle, dezbinările, eresurile.

21, Zanstule. UCiderile. beţiile, benchetulrileasemen:a acest~ra. cart mal inainte spun v6ui!'.şi mal mam~e \ am spus, ca cel ce fac unele ca acil11perăţla lUI Dum~eQe(l nu o vor moşteni.

Respunda acum naue cel ce c1e\"etese şi pn'h~- •. fi ' AUe!~ preca pre un reu, e precum \'reu \'01, Că lo\"erşunarea ŞI ClIITJa

sint pe~ate ale tr~puIUI, Iar eresurile şi \'răjbile şi gAlceTIşi intăntă,nle ca SlOt pecate ale trupului: 10 cât aratat este caacestea SlOt fapt: ŞI Ispră\'1 nu ale trupului, nu ale sufletuluici ale proalegerel omulUI ceil stricate şi pămenteştl căci dear fi pecate!e acestea fireşt,l şi Intărlt6re ale trupulUI: com near hpsl de Imperăţ'a cerrunlor şi ne-ar pricinui munca ladulul'Că munca şi cununile nu se dau pentru patimile cele fireştişi neprihănite ale trupului, ci pentru pecatele sau faptele bUDecele de proaleg( re şi de ,"oe. Inca şi dupre alt chip de ar fifost patimile şi pecatele de sineşi ale fireI, şi nu ale rele! v0­

inţe şi proaJegerl, nu ar fi <lis Apostolul: cel ce le fac pre eeCI ar fi cjis: cei ce le pătimesc; căcI a face cine-rn, arati pro­eresis (libertate) şi voe fiind-că ori ce face omul, eu proere51adecă cu proalegere face. \'rl\şmaşie Insa qiee aicea Apo to­Iul pre cele ce se fac CII nedreptate; pentru-el slot I rraş­mă il drepte, care se fac pentru credinţă improti\"& păgâo r

" Iar ~Iar \'a,iIie imreloat tiind ce este necurăI'a I

~unarea: ,.\ r~,puns: pre necurălic li arătat legea. IOlrebulO\Andla cele fără de n.e intimpIăt,'re din tiresca ne\oe, Iar il1\ unmi se pare că li arntă prea inteleptul lomon nummdu-o de:ant~...." nepurtare de grijă (Pild, XI\', 24) CA il1\ erşunarea'-i~lfierln~~_ t____ce nu are sau nu purtA durere ncvOIt6re, precum ŞI n~aşeejarea ceea ce nu Are stăpânire asupra upArit rei r67 pre scurt).

') I,)icerea: .. Care mai inamte le pun v6ul, se ecă pute lip.eşte din afarA •pentru" add pentru'pun. precum şi mAI inllinte \ 'am u ,~I cele-I-altc,

nor Im rotivll diJ\olulul, şo asup~a celor,.ced: p dt"cntll ') Jar Z.I\'I Iii, (jlce zavlstuirile

tai r pta JU j' zal';sllC bună, c'ue se <jice şi rtvnle pentru-cA este Şe li <lui cc fat e bunătatea şi rap

ci CIne-\"lI rll mnd u, m z, <'n urma jnlărilărilorl) şi a hn~bun 1 blOC a pus eresun e r d' ,

ti e Intolltare coace In pngonirer h nlor, pentru-că eşte car.o ;nu ocol<'la sa fieşte-carel~

ind c4 loe,<te a'<1 ,"lan 10", 'J' 'ntan I'oca sa cea rea InI I pentru aşI ,

pngoDl!or ŞI ",om.c tue te SI crlS, :;ii uCiderea incA se naştesnrs.! dupre 1O~ a~ca benchetUlnlc, adeca zel'kurile şi cur­din pizmă, ~ I ,e7

ac~ntarole cde ce se fac naptea, şi jocu­

\e ilie SI ocarl:or~a~, Plnlru 'IC< ta .\postolul a pus mal intâliinle J," heţle ,e, a 01 odraslele cele ce se nasc din­P~~ ,",:e ~) r:II~~Jţ~el~;c;: C~i ce fac reltle c<:le de mal ~us <jise,tr ,"sc]c. cd ' , \r'ţia lui Dumne<ieil intocmai ŞI cel ce faccad a, eca In .mpcaii

. I I din aCl,'ea si cel ce fac prc ce e mar, muncaPre ce e mic _. ", . 1 At - C '

d h· • ( '>iI precum am (iIs la cea -a c" 1 e onn!.,JO.:1 eO.5l" Hd J CI I

Cal" \'1, ;tih 9- lO,Z:!, !.lI' rodul Duhului este dragostea: bucuria, pacea,

Faptele cele rele se născ dela înşme noI ?menJl, adecă ~ela

sin"ura inrluldţi:a socotinţa ŞI proalegerea nostră, pentru, acestaşi ,~p05tolul le-a numit fapte ale trupuluI. Inca le-a ,numIt faptesi pentru-că aiI nelesmrc, ŞI greutate spre a se_ face, pentru-că

lucru sati faptă, l'a se Qlcă cu anel'oe ŞI, g' eu., lat cele buneşi I'irtuţile nu ati trebuiţa numai de sirg,umţa nostrtl. ca să ~e

facă, ci ati trebuinţă şi de ajutorul ŞI Impreună lucrare,a luIDumnedeiI, I 'eotru aCl',ta şi roduri pre acestea le-a numIt aleSflntu!ui Duh, tiind-că de noi .e pune şi se sădeşte sem<":nţafaptelor bune. care este buna socotinţă şi proalegerea ~astr~'J,

Ş, pune Pal'e1 mai in:ăJiI pre radăclna tuturor hunătăţilor ŞI a

I P :l:ru .. ~~:. l... t'~:,.,;,i A? ,:"tol •• ql:-. "iUl ~cl ~\.it::-.': ~" 'te din partea...{ ă .:U t li J"I ""-"-i ~i:. •. , t{i r.l..:'e· Rom. XIJ 1. rrecum ct'te aratat du-

rre L ~ ~- t _ii .. 1::' .... :::. r:ă "':1t:: )'"j a nu ti ':u f'utinţă ac~~tn.• J.lr .e e-:e :.1::. \ a -' ,mări,area ,Im ,pu- la Cap, .'\11 al celei a

lJ-a .,â,:-e l. .::.,. -::h :!II. ,;,1 \·t~j acnln. .. . .• j. r ......m ..;. nu .. ,.·TI.li =-f?r~:IuJ \-inUlilllf :;-i al bunelor lucrurJ. CI ŞI

mcerl;tui I 'f -~ ;~,:e ~Jn Jumneqee:-- 'ul Jar. n:cF la suptinsem~are~q1lwereL .. t ă 1J... mrledr:l; t:: .. te ...:da ce lucreu intru noi, şi pre a '"OI nOI~i prea n u.:-r.. ' FIEr II. l:il. J;)ice in"ă TeoJ,>ril la tâlcuirea acestei qi­eri că: ,De ar fi [, .1 numai ale trupului ac"stea (palimile, adecă cele

mai us ql::-e :"et'uia .Il ,;,e arăta ~I lucrările sufletului, ci nu le-a pus..-\riital dar c,te că trup a numit pre cugetarea cea trupea,că adecă preporn'rea suOetului .ea "pre mai r';(I. iar duh numeşte prc deru! cel ~Jtp.entru acOsta ~i rud al duhului nume~te pr. dragoste, şi pre bucun~,ŞI pre cele-l-aJle, că acela cu suOetul impreunii IUCJ'Î1nd, fieşte-Cllre d nocesleJ\ e l,prăI'e~te·.

- 271-

1'-•.I'irtuţilor, pre dragoste a pre bucurie.beşte tot-de-~n~ se bUCUri, nu numai cindfratele s':-ii, ,~I ş~ când de eltre el I se fllCCf::tl~~~iIIlu-că cu miJlOCirea dragostei SOcoteşte fAcetor

trre cela ce li face rell, şi se bucura Intru~;ate le face şi le sufere ..pentru Dumne~eii. fi pentru ...I·eseleşte cu bu~a conştimţă ce are; "] Iarăşi cel ce are eba.ostea ŞI bUCUria, acela este In pace cu sufletul

gentru-că nicI Inlăuntru se turbura de cugetart mei ~e~p '. I d' '-­sai! demonll ce ce pre 10 afară II supăra. Şi de se lnt&ua l'răşmăşl pre cone-I'a acela, carele are dragostea Ş1 buc_nu I'faşmaşeşte pre om, ci pre r~utatea omulUI, Iar pre omîl lu beşte ca pre un frate al s~u, şi pentru folosul aceluia aratacă are lTaJbă cu el, ca cu \Tajba sa cea ,-edulă să-I faca sa-e indrepteze'),

. Indelunga răbdare, bunatate. facerea de bine, credinţahlândeţea. infrânarea.

Indelunga răbdare dupre acesta e osebeşte de blândeţa laSfinta Scriptură, căci: Cel indelung rabdator este mult Intruinţelepclune., precum qice Parimiastul \Pild. XI\', 31), fiind-canu dă in grabă cU\'inclasă pedepsa celula ce greşeste, ci cuzăbal'ă şi cu indelungată neme; Iar cel hlând Iartă desa\1rşltgreşeJa ce-l fac; precum :\101si pentru ca să ene desă\'irsit gre­

;ela şi prihănirea ce o a făcut asupra sa fratele seu Aaron ŞI~ora sa :'Ilariam, pentru acesta s'a numit mai blând decăt tOţIamenil pămentului: ,,~i au grait, ejice, :'I1ariam şi Aaron asupraluI :'Iloisi, pentru femeea lui etiopenca, pe care o a luat .Iolsică a luat femee etiopencă, i a rjis: au numai singur luI .Ioisea "rălt Domnul: Au nu a grăit şi nout':: Şi a auejit Domnul.Şi "'omul ~loisi blând forte fiind, mal mult decit oţl amemi

J Pentru a~e:-;ta ŞI dumnt:qees~ul l'hn:'l,..;,tll:n tal.:uind ~I ..erea ...t:a lui PaI'el qice, _\'eqi. rogu-te, ,,~umpâtate de ql:ere ŞI urm re de _,'e;:ătură. mai Întaill a n.1.ndult rre jr~\g(l="tc ~I .uun ...'ea ape t.:ele-I-.dte: a pus rădăcina ,i atun ..:e.t .1 • răt••t ,j~l; ..~ ... t t...;1 aluneca a adaus zidirea; dela iZ\'tlr a in.:erut I tun .. a;iuri. că nici pncma bucuriei nu pote ,"eni mai intiiu, de. nurăJăclOa dragostei, nici cu bunătatell plcei putem a ne .mp! b\'om socoti mal inainte ca ale nastre pre ~ele ilIe apropeiui.Dragostea este rădăcina, şi iZI'Ol'ul, ş. maica t~!uror bunl~că, ea o rădăcină odrâsleşte nenumerate ramu':l do, fapll buIZ\'or rel'arsă multe ape şi ca maIci În~untru m murile elcei ce alergă la dinsa·, Drept aceea ŞI mloloptul Pselosriie cele iambicesti despre fapta buni i do pre reutate "imprejur curg că tote I'irtulile le strîng. ImpreJur" pen:etlmologhisesc numirea dragosteI dela ~Icerea " duceori şi partă În sineşI pre t6te faptele bune

-1'1I-

ptmant. (Numer. xn, 1). Iar bunltaeclt face:rea de bme (adecA mal. prea

rta'4et:6n!), filad-el bunAtatea Domnului esle Intmsl pce 41ce Bun esle Domnullnlru 16te. (psalm.

Iar facerea de bme a Do~nuiui numai celor vre

b d~crisA' fA bme D6mne celor bunI lP.

me upre cea ' .. A tII~t1h. 4)'), Iar credinţa, qlce alcea pos ou,. nu

'1 'ălA credinţA din aUQ, CI pre cea teoretic6lclcea simp A, ŞI g . AI) <1 care este dar şi rod al SfintuluI Du1îpumltA 100poslatnlc.. l' d

ti precum a qis Domnu, ŞI care cre e fart

care strămutA mun I , ··'·6 I 1 DI P

utmCl6se la omeOl' pulmcl se s nt a UlIl-IndoialA, cA ce e ne , '1 i ma tuturor s a pus Infnnarea, care este deplr.neqeu, ar n ~rde mâncarile ~I beuturile cele indulcit6re, ci ..tare, nu numai , ' .' . f 1) T'de tot alt cu\'int rtu <1 lucru reu ŞI aplA rea .

23. ImpOlriYa acestora IlU este I~ge,Pentru ce o dice ac,;sta alcea Pa\'el ~ Că su~etul cela ce a

d b' d't pre rodunie cele mal sus qlse ale Sfmtulul Duh, a·

o an I f . '1 I I t ă'cela nu mal are trebuinţA de s ălum e e~e, pen ru:c s a fa-cut mal inalt decât legea, Precum ŞI caII cel :e ~mt Iuţi ladrum <i grabnici, acela nu ati treb~mţa de blc~u ŞI de bataepentru ca să umble mal Iute, :\u lepădă mcl alcea Pavel pre

') Inu'un ci", tal.:ueşle ~I ~Iar \'asil,e pre ?unătatea şi pre .rac~rea·de ~IOC in H..wr 1~ Fre !'.:un. de. un~e ş' 1 eofilact a tr~s tălc~lreaace-la, ,jl.'end ~fintul \'a'llie; .:1:"',lata socotesc a fi bU2'ata!ea mtrulucrarea .. dor ..:e i:U tft:bulnţa lin ŞI cum de dinsa, ŞI .m~l.. stnnsă p~efacerea de ~ine, 'iOlrreun" intre~uin\ând ,:ul'lntele dreptaţel mtru facenle

de ~lOe. . .' . ..' \,. - I l'') I>e:--rrt: ,.:n: ..il:1p1 a~e.. ta IOlro5tatnJca "eqt la Cap. stIh. ( a ce el

JJ l:ătfl: C ,nnt~ni" :'I ..r. \' ..,ilie ..>' h..Iă"a~te rre infrinare qicend; •• Hot~râ~ea şi ca·

nonul int""-;ărd in ..ii a~r~ta e~te. .;a m:! către hrana, niCi catre reauarăt ,j"e . trur~,:ui .< ne ui:a. CI ti fU~1 întru al1l~n?~ue ~e nemesurare,ca n.:i m It ':"!_r.':."I".lJ-:--t: [rurul :-oă :-t:: turbure. mCI făcendu-se bolni-\ ilo.i .....~ .. ~ "'1:.~t: ... ~ă .:Llrre lu.:rarccl :'d:"un;:ilor: ..:ă din am~nd6ue acestea,int .::11 " _. ,.. :e ~::, '1..re ,u11etului: in ,-\,cheticescul cu\'Înt), \'e4i insă,iu!:' tie .....ă .\r ,...t " ~ .ll.:ea a pU5 r ldurik ace:-Iea ale Duh.ului, pre. unuldurre .. t .. hlO,j.:a ,'ir:~\:1e ,oe 'rânzură una de alta, Pentru acesta a41s ,Jar. l;-, ,r e ,';,., .I;Jic în.:ă ~I cel ce le-ati cer.:etat cele de a~fe~ că rtu\lle "Je:ă f"rtd~ cele buneI nu ,e rump una de a!la, nicie t~ u rut nlii a ,e aru;a cine-"a de o \'Inute dupre amăr~n\1t~1 cu­\'Înt, şi a nu ,e atinge şi dc eele-I-alte; ci celuia ce i-:<r ,'eOl, o ~~t~de newe unneză ~i cde-I-alte" de,rre Feciorie Cap, XI\'), Qlce ,n f.lar. ~!a~arie: .Cunoşte~, iubililor. că IOle \'inuţile .sin~ legale una d:alta; caCI ca un duho\'O!cc'c lanţ una de alta se atarna: rugAciuneadragoste, dragostea de bucurie. bucuria de blândele, blândetea.de :::renie, 'merenia de slujire, slujirea de nădejde, nădejdea de credlOţi.dinsa de ascultare, ascultarea de prostime" (\'or, -!O Cap, 1).

-273-

lege ca pre o. rea, cifia ~i deeât Virtuţile,

nil'i cu ceea ce 41ce P~~:~=::~,~Ilegca' (1 Timot. 1, 9). \.v';se 'fapta buna, dupre Teodori

24, Iar cel ce SÎn~ al luI Cb triiin..1r-alr"::b

nit impreuna cu, pa~lmile ŞI cu pofteleCa cnm ar fi ejlS clOe-va lUI Pa 1

. ' d ba d' ve fi carelea I<pr;l.\'1 t

jŞI la d' o n~ It. ~odurile cele de mal sas ale

Duh. c~ le-a. ~\? d~nclte Pavle? La ac~ darr'e&Jl'IUleMiDd<lice, ca e-au , o an It, pre acelea, cel ce sint al luI Lr...........

adecă C:I ce Sint apropIaţi şi pane a luI Christoscela si,au rcstlgOlt trupul, adecă aii om I I pentnH:anu S'~ll omorit'adecă pre sinesl fiind~.Ort c~~etare,a rup_ " , --... cum ~IC pănn II Do,'oe:~te, ,ă t~ nOl,omontorl de patimI şi nu omoritorl deCăCI sa ,nu lOţelegl al~ea, că QIC~ Pavel pre fiinţa şi firea ta­puluI, CI pre cugetarea cea trupeseă şi P' . '._A ',,' d . amentL",-" ŞI pătnnaşt,

precum mai lOalO,e a ,is. Drept aceea nid o' '1, .. " ă fi ,'1' , . pa rm e parţel cal

manntOI e s e \ I IDtru noi, OICI poftele ," d 1 ' '1, } . . m U CIrI e, CIacestea ŞI ace ea Impreună sa tie restignite şi omorite. Saupaltmi prost numeşte pre faptele şi lucrarile cele' A'

d' .' d • mp..t1maşemf,car ID man~e e 5 ar n~şte, măcar din pOftă '). DeCI nu epcenumaI să omonm faptele ŞI lucrurile cele impătimaşe " r.

I. l ă _} , . '} , CI ŞI po

te e ŞI p ec II e ŞI gu,tun e cele ce sint in inimă, car! sint In-ceputurI ŞI rădăclO1 ale faptelor şi ale lucrărilor.

25, De \'ieţuim cu Duhul, cu Duhul s:i si umblam.Fiind-Că a e)is, că at~lta este puterea SfintulUI 'Duh, şi acest­

fei sint rodurile ce le dărueşte, să \'ieţuim dar i noI hristianil

umblAm, adta In mn~A qicerea

Ind tulAm cu puterea DuhuluI, ş\pul nostru Impr unA cu patimile şi cu

ulAm altA adAogire dela Legea cea Veche;tA cueşte qlcerea acesta şi Intel~ptul Foti~••

26 S1 nu fim măreţl indeşcrt, uml pre alţiI mtarl

I altora plzmuind. •u ace te cu\'inte arata. Apo toiul, ca. cel ce au fost alll

pre Galateni, SI l-a il Induplecat a se tăia imprejur, s'ad poruitdIn Iubire de 5Ia\'a de artă, pentru-că acesta este Inceputulpncma tuturor relelor. Iar cjicerca unii pre alţii intărltând, estecând cme \"a dice protimicl1lul seu acestea: de eşti puternicrin să facem ac':sta. Iar fiind-ca pIzma se naşte din slava de­şarta., pentru ac':sta ,c\postolul opreste acesta ').

c.w.\"I.

1. Fraţilor. de ,'a şi cădea vre un om in \"re o gre­şală, ,'oi cel duho\'nic~ti indreptaţi pre unul ca. acela cu

duhul bJandeţelor.Fiind-că intre Galateni se aflau mulţi, carI arătându-se că'

certa. şi canonisesc pre cel ce cădeau in p<?cate, ÎşI izbândeaiipatimilor şi ţinerel minte de reu, ce a\"eau asupra acelora, In­demnaţl fiind la acesta de Iubirea de stăpânire; pentru acesta~a\"~1 aicea <lice, că de şi \a cadea ~ine-va, adecă de s'ar răpiŞI s ar amăgi de dla\"olul, şi bân~uIndu-se şi luptându-se dedi~sul ar cădea in ne un pecat, \'oi cei duhomiceştl îndrep­taţl-I. adecă nu-I pedepsIţI ŞI nu-! certaţI, ci indreptaţi-I cu du­hul blârl'"le'elor. Si nu a <lis; CII blândeţă, ci cu duhul blânde­ţelar, pentru ca să arate cu acest cu\'int, că a indrepta celduhol"nlce<tl_ p~e pc:cătoşl cu blândeţă, acesta este plăcută Du-bubl cplul ...,,·~t ":'1' 1:' .. o. _.... ,., pe .Inga acesta, pentru ca să arate, cA In-su, tre ~ d ~h~'nic~sculul dar este, a indrepta pre pecăto I cu~lan~e,ţa. :->1 • eoaont a-a tâlcueşte <jicend' indreptaţi şi întăriţiŞI phmţJ cea de lipSă.

P!U:indu-te pre sineţl nu cum-"a sa ca<;li şi tu in ispită.

d~~eOdOrit însă a~a lâkueşle ace51a qic"nd: .Sla\'a deşartă şi ,izlUChns.::ea ;ceea 1:-a tă:Ul. că p6te cei ce erau întăriţi în crediniB .al­md • a e."e•.-.on pnhalllnd pre cei ce ~'au fust c\âtit din credinIl IIstolc:;rn~./~ a::t. spre p~ig?niri şi lupte. Pentru acesta sfătueşte Apt):tit in p. .!n. credmţă să dea mână de ajutor celor ce s'ati CII­

credinli ŞI S au plecat la Legea Veche.

-276-

pentru a nu se mld1: ta roal Inainte 11 pAz

a~ s, <lice, şi tu, şi pAz\ eQ' <l' In acele p!cate ,1 p~11 c~ezl pn.timind ispItA ŞIdreP a;atarc a <lis acesta tu'a eli .;Cl'sta pre n~putmţa omenesti ad DD mde dia"olul ŞI tu, o~ neputmclo filDd scblm

u5

in aceeaşI neputmţâ a fireI, pentru acesta C01I11D....P neputinCloSU\ fratele teii şi rAOItul.CU • '12. purtaţi sarCIni e unul altuIa.

De \Teme ce ,cel ce este o~ nu este cu pu IOtA aclitui, pentru acesta sfatueşte alcea Apostolul a nutianil , şi a cerceta cu deamaruntul gre~lele fra dorIc suferi. ca IarăşI. şi prc ale lor gre~le să le sufere a

~i ;1):t S:J. clephn1ţl legea lUI Christos.:\u a <li5 să pliniţi, ci să depliniţl, adccă de ob e t~

Sil pliniţl Ic~ea ŞI E~'anghel,la luI Christos, suferind unul pre'-'"a)..''O''---''

tJl şi purtand greşde\e lUI, adeCă orI care frate este lu e por­nit şi grabniC la fie te,ce lucru, Să sufere pre cel ieneş zi­bal'nic; asemenea ŞI fra:ele cel zăba\'nic sa rabde multa grăbirea celuI lute, ŞI aşa niCI cel Iute \"a pecătui suferind zflbava fra­telui seU, nici cel zabamic sufcrindu-se de cel grabnic. Decicu un chip ca acesta dflOd mână de ajutor unul ,,1 ula, dep 1­

niţl unul prin cel-I-ah legea luI Christos, căcI făct:nd acesta de­pliniţl şi ispră\'iţl fapta bună aceea, ce lipseşte dela fratele as­tru, purtfllld şi suferind metchna (defectul) aceluia. lncâ I duprealt chip se inţelege acesta: că insuşire a dragosteI este a purtagreutatea unul altuia, şi dragostea laraşl este plinire a t turorporuncilor luI Christos: <Că (le mi': iubiţi, dice Christos p0­runcile mele păziţi. (Ioan Xl\', 15). Si iarăşi. Acestaporunca mea ca să ve IlIbiţl uniI cu alţii, precum 'am

eu pre \'01 (loan XV, 1::!,').

fi ce \'3 nimica3 eli de se pare cuJ-va a -,meşJ se amăgeşte. .Iară I Pa, el aicea oburA si in piilpaSlIe aruncă pre m

I d · t' I,entrll-c] cu cUI'mtele acestea arati """1 pre s al'a e'.lr~, It" ._Y • h' e-I'a mare. ace a nu es e nimica ""'"celula ce I e pareaCI' , .

. 'tat al neputinţeI sa e acesta a socoti ...tru-că arată semn ara < • ă • _este ore-care lucrll mare, Ş' cu acesta nu am geşte pre altcine-l'a decât prc sint·'i. .

ro 'o ă cerceteze-o fieşte, carele ŞI atuncea nu4 rapea~.1 , ~ - . l J -. . , esl \'a a\'ea laudă şi ou mtru a tu ,mal I1ltru ~11l , • • ,

d · h'e.'e-carele faptele sale (ca acesta mseln_ecr,etae, Ice. , • < l1· erreteze-o) nu cum-l'a face lapte e sale acesteaorE ti (Ieel"ea: C .. I

cu • al';; de.art;' ori cu făţărnicie, sau pentru .\Te lin a t 6re. care"1 r~lt '" 1 ral';;ţ (Srop) lumesc si omenesc ~I n~ pentru sInguri-Iumnedei':<1 atuncea când se ,'a afla p:e smesl ne\'mO\'at.le acestea;;i f;lră prihană, să nu se lau~e lml?rotll'a .celul-l-altfrate al SI ii, CI dc este aşa neinfrinat ŞI pătlm~ş, ŞI. nu p6te­a-<I smeri cu~ctarea sa, albăşl măcar lauda acesta smg~r In­tru s'ne.l: adecă insuşi cu sineşl asemenându-se, s.Ocotesea_şl

1', r' a de astă-dl mai bună decât cea de erI, ŞI făleseă-seapla sa ... c: '. w • p. 1 d .intPJ bun"tatea sa, .·\cestea msa le (;lice al e upre compo_"or:rc .i nu dupre am;;nunţime şi legluire; adecă facl:nd pa·;orl:rni~t la neputinţa Galatenilor ()jce acestea, pentru ca săpot;; cu a :est chip a lil!a incet încet patima ~e a se lăudades'.'-irşit; că cel ce obic!nueşte a nu se lăuda lmprotl.,'a fra­telUI s0ii, precum fariseul se lăuda asupra yan:eşulul, ŞI a ce­lor-I,alţi umen! cjicend: <:\u sint ca cel-I-alţl dlO 6menl». (~uca. -\-m. Il) acesta in curând se \'a lăsa de a se făh ŞI mtrusine- ...i.

5, CI iÎeşte-ca-ele greutatea sa \'a purta.Ce te luao! tu hnsltane improtiya frateluI leii; Şi te albI

pre Tine mai m;,re de-ât ce'a-I-alt: Ca şi tu şi acela \'eţl purtasa~ci~i'e ,'o;::re; si a,uncl in cjiua judecăţel se \-a cerca lucrulal rie<e--:;,ruia. ori de "a ri bun, 01'1 re-ii; in eflt, fiind-că şi tual sarc.ni .i .:rel1t;;ţ! de pecate, nu te lăuda că est! mal presus dec;'t ceIă-I-alt, nicI te mândri intru sineţT pentru faplelecele bune ce le faci').

·.:a ,ii "c iubiti umi pr .Ilil· hin _-III. :::-11. Iar Core,ie (ji~e: .t.l pl r·tiim .:r".,da f"'lelll; nO-Iru. nu numaI 'uferindu-o. ,ci şi indreptaod' o()

pr"o cu\"int. pre.:um a 4i~ 71 :dar. \-a~ilie. ~j rugt.Îndu-ne L:ătre Duo .le­'leii pentru din,ul -,

I Dumnedee,cuI !eronim ai~ea ,e nedumere,te si qice: .Ci Apa to-­luI a <lis mai inainte: .purtali sarcina unul all~ia-: iar nicell c~m 41ce,că fieşte-carele îşI "11 purta sar~ina ,a? Cii ace'tea sint împrotivA una

-m-

6. Impărtăş~scâ-se Iru:tt:tţile cu cel ce In a

bU~. ea \"oro"eşte Pavel pen~tru~·~ID~-:=:,-::;:"~:§. ţl~ trebue a Impârtâşi pre In IIM.......

lo,'a, ci 1 b -,-.unI. orci cu t te ce e une, adec:a a da Ibun, b ă 'm'nte ş' , orutUrI, şi im r ca . I ,.1 cln te fi dragoste.iod-că cel ce. se 1l1\'aţă, mal multe 136 dela Inv!ţI• el' căcI 10 locul celor \'remelnlce .1-.+_

c.t , .. d I d m...._"l" 1JUl1ln~ • ....,daii lor, el prJImes,c e ~ i.n5i1 veclOlce cereşti

Iătura lor cea cerescă ŞI, pnn dumne4eescul CUl"ln • P~~sta Pa,'el lucrul acesta lmpânâşire şi cuminica ieeotru-că intru aceeaşI Heme ce dâ ucenicul !Ii hn

p se in,'aţă in\"t:ţătorului seii, se lmpărtâJşe eŞIce 1 ., P edela îny.:;ţătoru seu, entru ce pricină Insă a rândse hrl\l1i in\'l'ţătonl dela ucenicii lor, ca a qis cum că

este lucrătorul de hran~ sa~ (:\iat. X, 10)~ Pentru ~ pnlâiii pentru a nu se mandn mult im'~ţâtoril, ci a an:acugetare, fiin?-Că au. trebuinţă şi ei de uceniCll lor' al dpentru a .se. md~le:n:cl cu t,ctului tot, Intru singur em1nDumneqeu ŞI la mveţaturâ, ŞI a nu resgândi şi a che tui Temea

spre a purta grijă pentru hrana si trebuinţa trupulUI ,ori al tre­ilea ca uceniCi şi cei ce se il1\-aţâ, cu buna euno. tinţă !Ii cu mţămirea ce arată către il1\'eţătoril lor, sâ se Îm-eţe a se face binemulţămitorI şi către cei-I-alţl omenl; şi al patrulea, ca in'li uce­oici! să nu se ruşineze, de ar fi Săraci, şI ar cere dela al '1 ce etrebuinţă ale lor; de Yreme ce înşişI il1\'eţatorillor int o:semsărac!, şi cer dela alţii cele de trebuinţă si de ne-\'oe,

7· ~u \-e amăgiţI. Dumne<;leu nu se b<ltioc rori ce \·a semena omul, aceea ya şi secera,

8. Că cela ce semfna in trupul seu. din tr

cera stricăciune: iar cela ce semena intru D h 1hul \'a secera yiaţa \'ecinică".

-279-

cel dltreIt multe ori urmez~ de prihănesc mulţI pre Inlor ca ar fi 6menl de \'iată rea, fi trec cu vederea

hranesc, mct It ajută s~r::el fiind şi a\'cnd trebuillajutor pentru acesta Pa ...el n dis mal sus despre ac~sta. eli.are sA Qleă ŞI de aicea Inainte c.ind qlCe: .Iar fac~d binelsA nu ne para. r~ii., ci si acum a:cea arata., că uceniciI şi hri~tiaml cel ce se In\'aţ:l, se cu\';ne a nu se scumpi catre Inv~ţătonl lor cel ce il im'ata cU\'intul lui Dumneq,eii" fiind-că chel.tuehle ce se fac la acela. _e fnc in lucru sfinţIt ŞI duhomicesc·şi asemcn:lOd .-\postolul chel uclile. cari le fac ore-cari la lucru~riIe cele trupeşti si lumes!!, cu cl1eltnelile acelea ce le fac In celeuRete !! ~i dnho\'O.ceştl, dice. ca. de-'ţl chcltueştl, tu hristiane

bo,.A!a t<l la trup, ade.că .".itind me;;e ~i r:nâncărl şi, ~~uturl şimezt:hcur! păntece!ul, SI ;;emenl bantl tel 10 beţIe ŞI 10 desfă­tare SI i;l multtle mâncfJ.rl. să ş;il că in (jiua morţeI tale veIsecera lin sem':n!a ac~'s;a, ;;,ricfJ.clune şi putrejune; pentru-căacestea r ii să se strice şi alI sfJ. se putrezescă impreuna cu tru­pul teii, şi nu numaI acesta, CI şi in (jiua judecăţeI veI secera­ruşine, si neclOste. şi muncă. Iar dacă din proti\'ă vei cheltuibOg;'lt ia ;a intru Duhul şi pentru suRet, semenI acesta 1n lucruduho\'Oi:e,;c, f:Ic':nd milostenie la toţI, şi vieţuind viaţă cu In-trt'ga intelepc:une, să ştiI că in cjiua judecaţei \'ei secera viaţa\'ecinică. Find-ca Dumnec)eii nu se la in ris, nici se amăcreşteci \'a da fieste căruia dupre faptele luI, precum qice Solo~non;

Cela ce a f~cut resuflarea ttltular, acela ştie tote, carele va r~s­pla:i fieste c;'lruia dupre lucrul lui (Pild. XXIV, 12) Pentru a­ces!:!. d'c". mai bine este a cheltui tu, hristiane, baniI t~1 Inlucn;"~l](>mice'tl. cu care 'mpreună se cuprinde şi ajutorul

in i. :i:.. 1'; ... ~ ........:ă ..:Î'"l::-\"1 1·~:-:1t. Ît: ,n ramcnt. ~i se a~ell1eneză ser­?clui. t~" ~ ..... ~. ':: :-',. ~> ..:~ ;,L~'~Î: \ tI milnca i~tru ttlte qilele t~le"Fa ... .:~.. ,.""T .\ .. ::.... ...-c: t"i:lii:e ':a .:t:le taru.l\·)re: si pă:n&nt mănâncă

.:da ...... :- ......,.:-:~1"'" :r ... r'. :;-1 dt;t :;'Llr' ..e.. t:n1 ~lri...:ă..:iu~ea'·. Şi iară~r aces­: :'; _. d ..'-:. <; -e " - '",el' inaintea ta. ca cei ce ,e \'e,elesc10 1.;, ...~_:: ""'L; ... -- i=-- •.\:."'T di.::.:. Mlă .:~ ~emenă omul aceea ~i

~ _. _:::.,:.. '...::1 rt::-;:,f:l:lret '~d ..:e dll priimit ~u\'întul' şi au m..• U! __,-" _-. ,~h •. cel - :" ..i:ea -'aii ~ernenat de dînşii luândjel~ ';-tp:ui :~~::.:a!:.Jr ·c...?lf.tl:-lle. :-,t: \ lf \·c::~di. ca ...:ei ce :se ,-eselesc in

n=n eu .. .: ...::n,:,~~Jl ~1 in .:e ... hi;:- :--\: n~::'t:lt:"c ..:d ce împart prăzile; cei~e "e \ e--1e'_ ~n_ \':eme~ "e.e"~ului adecă. din ostenelele lor işi aii în-erut~nlt \ e:eh~" Iar cei ce -e imt>,,;ăI~"c din prăej!. năpraznic priimesc

~nlet"'lul. ho~aţl~'- ŞI tdl.:u'nJ ln~ă ql~erca: M_ ·orodul Bleu, ispra\". icii\0 tn \e ~r cuc,.· (1 .., III. '~, -iice ..Că cee~ ~e ;,emănă nmul, a.:eea\a ;I"e:cra. de'i .:da Ce ,,,miină intru Iluhul ~u imbelsugare ~i CIHedOlca de -U\,' t' ,-' '1 'dre .' . 10 ,'~lrar~~lr: nll o'le~ia! buna îndurare, rugăc~uM,

plate. ~acnm.1 nem.el•• ta. n,",ta semanand CII lacrimi. cu bucune asecer~.'uandu-şi mănunchile pocăin\d. ca ~ă plăte"că tolă datoria ispra~'meulul adecă celui rânduit asupra muncilor),

avem nemt>, s:l lucrâm b10. Deci dar, pân:t ce 1 no-tri cel de a cre4

ţI ' mal ales c~Hte a ~catre ta , ŞI te Indeminatică şi bunll de,Precum nu t6tă ,'remea es le de a sădi. (Ec1isiast. nI

mena cine·"a: _că neme, qltce,i~~usită si bună pentru a mhlllfi t care ,",eOle es e .' ,aşa nu eş e- f 16 ele cele 5 nebune, cari cllutaii SIŞi mărturise~e aCl ~taca~~el~ lor, adecă să facă milostenie Inpue unt-de~lemn In enea si nemilosti\'ul bogatul acela, ce se'Temea Innerel, asem, rcle cerea dela Ayraam a se In.prăjea in tigaea gheene,: t

capentru ca să facă facerI de bine.

6 I ăsl in lumea aceS a, .l 1t rce ar. " fi' dorcau nici acesta; pentru acc:sta po-, I acel<'a au a <It ce I afI' ,

SI nlc.· I I ă 'ă când ne ăm In "laţa a, -\posto u c p,ln •runce<te a1cea : e 'CU\ ine <ă lucrăm binele. adecll sll fa.c '<la <, a\'em 'reme, ' fi 'ţ'lc., .' r, 1 de hine si nu numai s nţl I or propo·cem milostenII: ŞI ,acer ' ' b ', d' 1 'si iO\'l'ţatorilor noştri, CI şi de o şte tutu~or, ŞI lu-\ e ullor ' " ' ă se cU"lne s' 'deilor SI Elinilor, şi necredincioşI or, inS , nu ", a ":II'

, d" t" pre cel necredincioşi, ŞI pre credmcloş'l hns-IUlm e o po rJ\ a ' d"'l f, asi mlosură de milostenie, CI cre mc'oşlor ra-tlanl <1 cu acee " I ",ţilor ~nştri se cu\'ine să le arătăm mal multă ga ,antonJ~, ŞI milă,că acesta insemneză qicerea, mal al,es, ce ~ qlce alcea Apos­tolul. "edl insă, o cetitoriule, că ŞI cu acesta, ce porunceşte'aicea de~par1e pre Galateni de smerirea Legei \ echl, pentru-căLene~ "cche poruncea E\'reilor, să milulască num~l pre cel de ose~inţie cu dinşii' Că deşchiq0nd, qice, vei deşchlde mânJle talefratelui teu celui satac. şi celula ce are trebumţă, celuI de prepămt'ntul t(-fl (II Lege X", 2,1). Iar darul ,E\'anghel~el, pămen­tul şi marea si pre toţi săraCII cel ce smt In lume, II chemă I~masa milosteniel şi la impărtăşire, măcar deşI nu cu una ŞI

aceeasi mesura, precum am qis mal sus.

II, "ede,i cu ce fel de slo\'e am scris youe cu mâna mea,

După ce a ,lis .-\p,-,stolul puţme cu\'inte spre indreptarea ma­ra:uriJor, iarăsi se intorce la pricina cea de mal inainte, caremai mult intrlSla pre mima lui, că arată că Cll inseşl fericiteleşi shn:e1e sale mănl a scri' tată epislOlia aCt'sta, lina adecă pen­tru ca să ara:e că are dragoste curata i ade\'erată către Ga­lateni, si alta incă, pentru ca să obore prepusul ce aveau ;1,­

supra sa, ei; că de \'teme ce se prihăneau de către mincIuna­âpostolii şi amăgitoril ce eraii in Galatia, cum altele propo~e·due. te intr'un loc, şi altele intr'altul, pentru acestă a fO,st sl1 ta face mărturie scrisă insăşl de mâna sa de propovedulrea li&

prio acesta epistolie. Şi am cjis că a scris fericitul Pavel cumâna sa totă epistolia acesta, pentru-că cele-l-alte epistollt ledietaluia Insuşi, şi le scriau alţiI, precum este arătat din cea

-281-

e Romanl, la al ca'''e1etti·IIlNt'11c!rl1Mt.JIIiclltr . 'o

'ferţie, cel ce am S,CrJB ep O a lD

de dedesu~t o scn~ C? mlna II, precum 1Iu_r-~"1Iiarea (sau Cl1m au QIS altiI Inchioidaoea

~:\'el (1 Cor, ,0\'1, ?I) '). I~ eJicerea cu :fe~'~cIe!§J.lJo dice alcea, nu aratll cll htenle S nsonlor lut PaCU cătimca, CI arată cll sInt nefrum6se şi netrebnle,ar dice ,a'a: \'edeţl că, cu t6te ca 00 ştiu a seneCU caligran:, IOsă pentru multa v6 Ira dragoste, m amve scne eplstolle cu mâna mea O).

1z, Câţi \'.oesc a fi cu obraz Curat in trup. aceşt12silesC pre \'01 a \'C: taia imprejur.

CW \'or să ,se arate. ,dice, alesl si lăudaţi trupeşte aintre <'<meni ŞI mere Enel Ică necredin~!osil Eţ>rel ocaraiihrisrianil cel ce crezus~ră din Enel, că aii lăsat obice on erinţilor lor) j aceştIa, qlce, sint care "'~ silesc a ţ>ll taia 'mpre­jur, şi pnn trupul \'ostru, adecă prin tăerea imprejur a v6strl'să des\'ino\'[\ţesc către Iudei şi se laudă de către din il, ca o erîrnitorl ~l apărătorI al legeI. Oic~nd insă Paţ>el că fi si esc preGalateni, arăta cu acesta că Galalenil fară a ,'oi, o plltimescacesta şi se tae împrejur, şi după urmare le dă pricina a sedepărta de amăgitorii acela, fiind-Că ,,-e:esc f:.~ă a ţ>oi,

:\umal ca să nu ~e gonescă pentru crucea lui Chri OS

:\u \'ă silesc pre \'01, cjice, numai pentru ca ,ă se aude denecredincioşii Evrei, ca să \'lo talaţi imprejur, ci 'i pentro a apricină încă: adecă, pentru ca să nu se gonlască pentru crucealUi Christos şi pentru credinţa in Christos; că de \Teme e a­cestia, ce din E\Tel crequseră, calcă creJin·a cea 'ntru Cbnraindu-se imprejur, pentrl1 acesta ;m'a ă s:l:e ae mpre ralţii, ca cu accst chip sa aibă si pre alţii părta 1 al taerprejur, şi ai căIcărel lor de credinţa luI Chri to ca sA

se infrunteze singurI el 'l.

-.-

(adecă dreptar). ,i Inse Intorc de cAtre vecb,'or dobândi pacea ceaboqit prin credinţA de paSupra nas~ră, Şi aceştIa YOrla Dumneqeuj penlru-cll nu lua Iubirea dese \'or împrieteni, şi se vor or mal fi artţ!d-··e..··=.......'-..impăcat cu dînşii prin cru mI U1 de el. filDd-caChristoS j înşişi aceştia In sr '1 pOD Darul F'd

LuluIl1IIIlIDI

....

ade""rat !srail j. pentru-că Sl~t s~t '1 se Dumesc c:bIarprecum dm acesta s'a numit lsml.nţt ,cart ved pre UllGI:aeilt!li­.Că nu se "a mal chema q' raII, '1 patriarhul Iacovfi numele teii, căc~ ~I put~t ~C:'onumele ~eii . Iacov, CI

nic ,'el fi. ,Fac, ~X,""lI ?61 . umneqeu, ŞI cu amenil" '-, IcâţIh"

dupre credlllţă ŞI dupre \'iaţă ' nstlanI nu sInt acest, , , ace tIa cu dci m1l1cmos se numesc Israil ' a e"erat nu Intlsrailj acestă dicere însă o ~ 7ăcar deşI se trag din neamDce <)ice: <Pace. preste lsraiI. ~~I::pru.m_ut.Pa~el dela Da

17, De acum mie, nimen CXXIv, stlh 5 J •

Acestea le 4ice dumneqees e~ ~U-mI dea ostenele.a obosit; căcl cum o ar dice aCu, ' postol, nu că s'a lenempre TimoteI şi îl qice, Să' steac~ta Pavel, un~e Insoşl sfătueştepotri\'ită şi când nu O afl". ŞSI se Inveţe, ŞI când află -n-eme

f" r, • tâ asupra '

ăra neme> (1 Timot. 1\' ?) , 1 ,'1' In vreme bună şiiru-că voIa s~ r~mîe ne~i-c' ~J e, 'tIce acstea, una adecă~credinţei, şi E,-anghelia car: e~ ~ Ş;odogmel.e n~strămutate aletru ca să nu mai năd~jduiascăGPI povedulaj ~ alta Inca, pen­im'eţătură, ci Să aIbă deSă\'irsităa ,ateDJdI,a auql dela dinsul altâpropo"eduirea luT. ,mcre mţare, că acesta este

Ca eu ranele DomnulUI Iisus pre trupul :nel1 le

alt;celora, ~,ce" cari mI': prihănesc ca sint fă amic, I~pund~r~l l~~::o~duer tăerea împrej,ur, ~m ,Să ,dau ac stâ res-en:ru Ch'- " ane e şt partmlle ŞI pnmejdiJle ce e ufer

p n~tos, pentru-ca acestea mă."tUri esc mal lum'nat de

, Ie.r inţelOntul F d· - , .lăe""" ; ,., . olte ,'e. ca dmendllue ~:Jhunle a 'eum'blă ;~?,;eJl:r pate. nici nelăerea imprejur. ci tăptura ea nDumnede~"e .anonul acesta, pace a upra lor ŞI m li, I pr teapocr-r') , .-\cestea qlC, sOcOleşteFOlie că P 'el le-a luaI dll1 cele 1lS<'11D!_

~po ,'le ale lui ~Ioisi. care in qlua de aslă-"1 nu, s.o ul Iuda d' I -..I'orbea' , ,n ace ea a luaI qicerea' .Iar ,i1hal1 arluî jud ~u Jla\'ulul pentru trupul luI Moi 1, nu a cutezalIntreb ~,.:'~a de blestem, ci a qis: certe-te pre tine mnîm'eţăt ' (- din amfilohiceştl), IlIr Teodont canon 4nici deura ,cea de fală, ca una ce drept Impodobeşte,

pnsos are,

us Christos nici tăerea împrejur p6te.

prejur, ci făptura n6uă,1 c4ţl cu canonul acesta vor urma, pace pr

milă ŞI prcste 1 railul luI DumncQeu,nu-mI propui, qice, tu o ~ristlane, eneeşte cugetătorule.

un lucru mare tăerea imprejUr, pentru-că ace~ta este ne­bmcă ŞI mcI o putere are, precum nid netăcrea Imprejur

6re vre o putere, si a li netaeat imprejur CIO~-va, filOd-Că Chri­stos pre tate le-a facut noul, şi p:n~ru acesta cere. dela noIhn tianiI "'ata nou5. si alta duho\'OlC<:scă. Pentru ac<:sta viaţaC a dupr<: Christos a hristianilor se numeste făptUrii nouă, pre­cum In alt loc rlice acec'as Pa\'e1 d,> este vre o fatură nauăIntru Christo' (II Cor, \', II, Find-că sufletele nastre alehnst,anilor celor ce ne-am botezat, în\'cchite fiind de p~cat,s'au inoit pnn siinwl botez în \'iaţa acesta, şi in cea \'iitare sevor inoi trupurile no;tre şi -e \'or CIOSt' cu sla'-ă ') ŞI cu ne­stric,iclunea in\'ierel. Deci, c:ltl hristiani n~mân intru acest canon

~...~ eu lum~i. că nuni..:: Je~;h OOltJrirc::1.l ac~::)ta est~ mai feri~ită.ca .h.C"'W e~tt: pn~m.l rt:n~ltei \"j~ti~ (In tâk. Episl. n~e:-;teea,.

In~u ... i ace=--t:.l cu dUJTIl1t:4ee...~ul ('hnsllstllm mai şi :\I~\r. \·a~ilie o qke:.. C'ă W{I hri:-ti.tnii eli inJr:lzn~l:l :'0<1 qică cu\"Înlu I acesta: .. Pentru careJe "e\,ll!: e~te mie n nl~ curăţi d.e, [l)le. at~lt de poftele diH\-oluluI şi dell?"'rândinle lume:. ~i de preJani~lnl~ l)meniltll' ~i de \"uil~ mele. mă~ard~ ~'ar păre.l omentI a ti mal t:u bunCl faţ[l. şi că gră~s~ impreună cule_e3. ~i mCh:ar d~ ar fat.:c către puţină Întar4ier~. din indaturita sirgu·iotă cea rrt:a iute a \"oill)r lui Dumneqell. t:a cei ~e au m~lI"turisit intrub Itezul l2el de .lce~[-re1. ~Cl împreunil s'au re... tignit cu Christo::i şi im­rreun:l au murit. ~i Împreună s'all ingropal. şi impreună s'au sădit. ÎIll­rreună sau ~~ul1t, :1ll indr[lznd[l l2U ade\"erat a qi..:e: .. Eu lumei m'amr~ ... tJ:.:nll: ~I ~u mult mai in.linte. Jia\"I)lulul. ŞI lumea mie. şi \"iez nul;C lI.:um eu. ';1 \ ld"Z~1 intru mine t 'hri:--l(l:-''' 1("U\", de~Frc bl)tez. cum ~~

..:za i 1e-".l imn.• E\· ..lIv.:;l1dic:"J Pent..u .l,,:c~i.l ~l '\iarde \"~blht.: rrl)in~emnarc di..::~. ..:.-l e~te E,..U1­

11 a \ eţd ..:e;i Jin tr:ricre: şi \""o.~qi la ~uFtinsemn~lrc~l .:ţ ..:erei J~ mai...... "11 ~ 1 r. \". 1--;. Pentru _~\I.:e:--i..l ;-1 inţdcptul TcoJt)rÎt qlce: '1 Făpturăn Ud C I,lf num~,,;,:c FI c= 'C're:a~~re:l luerurilur ce \-a ti Jllpre io\"ierea Jinm r că utullce.l 'il tăFtLlr.l ~~ \.\ ~lnbt)ql de stricflCÎllnea ce este pusăa....uFră-t. ;-1 tirt:.t 6memlor s~ \ a îmbrăca ~ll nestri~âdunc" Si 0re-~art:Inl-hlFulr:o .1 ..:dor YIHor.::.•1rată mântuit\.lrul botez ~â intru' a..:e~ta ned~. b:ă~ăm de t~mul c..;l ~"e.;hiu :rl ":"lar.;ma pe~ateI0r: lepădanJu-o ne im­!:'~acam Inlru ceI. n\ U, ~,pliimim Darul 'fintului Duh, Oed nid prea... lOlUI ..bt tez: 0I~1 \ ,a~ \'iHO~C ~ue osebire de tăerea imprejur şi d~ ne­~~r~a .mpreJur. I,'r ~.I, r ~I,<:·,m ah;:;..r;ce~le takueşt~ aee,;!a qic';nd: .Celato.e. a \ ictUit \""laţ• .;~a mtru L hn::.t0~ a .;udr~it prc dreptatea legei şi pre a fi·re., ~re dumneqee:;eul .-\post,,1 arătimd qice: .Că in Christos li~us nid tă·erea Imprejur .e'l:, ,mei neu:~rea imprejur; prin tăerea imprejur adecă predreptatea legeI aratanJu4l, Iar pnn netăerea imprejur insemnând pre fi·rea ea lege cea de o potrl\'ă - \Cap. L.·II din suta II din cele teologhic~tJ),

-286-