PoateăfiădepresiaăînăBPOCăoăcauz ăa erorilor medicale?

Prezentator: Dr. Enache Armand Iustinian

Coordonator:ăProf.ăUniv.ăDr.ăTraianăMih escu

Introducere

Depresia - frecvent ălaăpaciențiiăcuăBPOC. 40% - afectațiădeăsimptomeădepresiveă severeăsauădepresieăclinic . NuăesteăușorăpentruăaădiagnosticaădepresiaălaăpaciențiiăcuăBPOC,ădinăcauza suprapunerii simptomelor între BPOCășiădepresie. Darăpoateăfiăoăcauz ăaăerorilorămedicale?

Calitateaăviețiiăesteăputernicăafectat ălaăpaciențiiăcuăBPOCășiăcalitateaăviețiiăpaciențilorăpareăaăfiămaiăcorelat ăcuăprezențaădeăsimptomeădepresive decât cu severitatea BPOC.

Laăpaciențiiăcuădepresieăușoar ,ăreabilitareaăpulmonar ăprecumășiăterapia cognitiv-comportamental ăsuntăeficiente.ă

evaluarea psihopatologiei la pacienții cu afecțiuni medicale, de exemplu, cei cu BPOC, prezint probleme speciale.

toate scalele de evaluare a depresiei cuprind un num r mare de elemente care se ocup cu simptome somatice.

Simptomatologia BPOC-ului:

Dispnee – simptomul central al BPOC

Despnee – lentăprogresiv

Dispnee - Uneoriăcrizeădiurneă/ănocturne,ăuneoriăinsoțiteădeăwheezing

Tuseaăcronic ă(minimă3ăluniăpeăan,ă2ăaniăconsecutiv)

Tuseădeseoriăproductiv ă(sputaămucoas ă/ăpurulent )

Tuseăpredominantămatinal ă(toaletaăbronșica)

Simptomatologia depresiei:

dispneeaăprogresiv

sc dereaăinteresuluiăşiăaăpl cerii

schimb rileăînăgreutate

tulbur riădeăsomn

agitaţiaăşiăretardulăpsihomotor

sentimenteădeăinutilitateăşiăvinov ţie

dificult ţiădeăconcentrare

gânduri de moarte

Posibile erori de interpretare a testului Hamilton sau influențareaălui:

1. Starea depresiv este mai greu de evaluat și apare ca pesimism

faț de viitor, izbucniri în plâns:

- lipsa de atenție a personalului medical acordat pacientului;

- ar trebui ca un pacient cu BPOC sa fie consiliat psihologic pentru a nu se ajunge la activarea depresiei

- terapie – toat viața – neîncurajare.

2. Sentimentele de vinov ție sunt destul de ușor de evaluat, dar trebuie facut paralela între sentimentul patologic și cel normal.

- dac sunt evidente și vechi – tabagism cronic, alcoolism - consilire antitabagic și ghidaj

- alte motive minore

- poate s influențeze apariția

depresei lipsa de profesionalism

3. Ideea de “suicid” poate fi un deznod mânt exprimat prin cuvinte sau amenințare pentru a obține ajutor sau pentru a amenința pe alții c poate comite acest fapt.

- Stadiile III si IV GOLD – risc crescut

- timpul neacordat pacientului

4. Insomnie seara devreme – severitateaăfrecvent ,ăesteăimportantădac ăaceastaăapareăcelăpuținăoădat ălaă3ănopți

- personalulămedicalănuăobserv ăimposibilitateaădeăadormireășiăintervine

- condițiiădeăspitalizareăneadecvate

- zgomot, temperaturi extreme nefavorabile

- stresăsauăfricaădeă“hatatăalb”ă

5. Insomnie mijloculănopțiiă– greuădeăcotat,ăpentruăc ăpacientulătrebuieăs ăfieăconștientășiăs ăînțeleag ăceăînseamn ăacestăfapt

- nevoi fiziologice vs. Insomnia

- neevidențiereaăproblemelorădeăsomnă:ăHipoxemia,ăSAOSă

- nuăsuntăîntrebațiăcumădorm

- nuăliăseărecomand ăsaănuăconsumeăalcool,ăs ăm nânceăînainteădeăadormire

5. Insomnie dimineațaă– cumăseătrezesteăpersoanaărespectiv

- nuăesteăîntrebat ădac ăadoarmeălaăloc,ăsauădac ăseătrezeșteăf r ăprobleme

- nuăesteămonitorizat ăsauăsupravegheat

- nuăseăaplic ăpulsoximetriaămatinal .

7. Munca și activit ți – ajut la separarea pacienților care și-au pierdut interesul în munca cu cei care au sc dere a performanței în munc .

- nu sunt întrebați dac s-a schimbat capacitatea de munc

- daca sunt interesați de ceea ce fac!

- Au renunțat la acivit țile zilnice? Daca da! De ce?

- nu sunt puse aceste întreb ri – lips de timp

8. Retardare (sc dere a ritmului ideativ şi a ritmului vorbirii, afectarea abilit ţii de concentrare, activitate motorie sc zut ) - formele ușoare sunt destul de greu de perceput, mai bine spus percep alții decât persoana în cauz .

- nuăsuntăintervievațiăcorespunz toră

- pierdereăăaădetaliilorăasupraăvorbirii,ăconcentr rii,ăcreativit ții.

9. Agitație – în perioade de stres, în timpul impresiei de tensiune și cand apare agitația motorie

- nu sunt observate ticurile nervoase, sau poziția corpului

- cum este îmbracat pacientul

- nu este obiectivat starea de

agitație a pacientului

10. Anxietate la nivel psihic – psihic anxios – tebuieăs ăseăfac ădiferențiereaăîntreădispozițiaăclar ăîntreăsimptomeleăuneiăpatologiiă(BPOC)ășiădispozițiaăanxioas .ă

Nuăseăpunăîntreb rile:

1. V-aţiăsimţitănervos,ăanxiosăsauăinsp imantat?

2. V-aţiăsimţitătensionatăsauăincapabilădeăaăv ărelaxa?

3. V-aţiăsimţităvreodat ăcaăţiăcumăcevaăgroaznicătocmaiăarătrebuiăs ăseăintample?

11. Anxietate la nivel somatic – manifest riăfiziceăaleăanxiet țiiă– o multitudine de simptome organice care apar în cazul statusului anxios

1. Cât de des?

2. Cât de intense erau aceste simptome?

- gastro-intestinale: - guraăuscat ;ăindigestie;ădiaree; crampe;ăv rs turi;ăbalon ri;

- cardio-vasculare: - palpitaţii;ădureriădeăcap;

- respiratorii: - oftat; hiperventilatie; suspine;

- transpiraţii;ănevoiaădeăaăurinaămaiădes;ăameţeli;ăvedereăinceţoşat ;ăţiuităinăurechi.

12. Simptome somatice gastro-intestinale – înăformeleăușoareăpotăs ăapar ăoăcreștereăușoar ăînăgreutate,ăînăformeleăsevereăinapetenț .

- nuăseăpunăîntreb riăpeăseamaănutriției

- nuăseăobserv ădeăclinicianămodific riăînăalimentațieă

13. simptome somatice generale – în primul rând fatigabilitate, în al doileaărândăprezențaădurerilorămusculareădifuzeășiăgreuădeădefinităsauălocalizat.

Nuăsuntăobservateămodific rileălaănivelulămusculară(clinic)

Nuăseădiscut ăcuăpacientulădespreăforțaăluiămuscular

Nuăseăaplic ăexameneăcliniceăcareăs ăevidențiezeăfatigabilitatea

14. Simptome genitale – pierderea libidoului – caracteristic depresiei, greuădeăcaracterizatălaăpersoaneăînăvârst ăsauăceiăcuăactivitateăsexual ăscazut .

- dacaăexist ămodific riăînătimpulămenstrei

- nuăsuntăpuseăîntreb riăcuăprivireălaănivelulădeălibido:

1.ăAţiăobservatăvreoăschimbareăaăinteresuluiădvs.ăpentruăsexăînăultimaăvreme?

2. V-aţiăpierdutăinteresulăpentruăcel laltăsexădeăcurând?

3.ăAţiăavutăanumiteătulbur riădeădinamicaăsexual ?

4.ăAţiăavutărelaţiiăsexualeămaiăpuţineădecatădeăobicei?

15.Ipohondrie – idei, halucinații în legatur cu patologii invalidante și este o preocupare excesiv de siguranț a propriului corp

- V-aţi gândit mult în ultimele zile la s n tatea dvs., atenţia dvs. s-a fixat pe corp, pe funcţionarea organismului dvs.?

- nu se precizeaz dac pacienții sunt consumatori cronici de alcool, droguri, calmante

16. Pierdereaăgreut țiiă– mulțiădintreăpaciențiănuăprezint ăcunoștințeăasupraăgreut țiiălorășiăesteăgreuădeăcuantificat

APRECIAT ăDEăCANT RIRI:

0 – absent ă– maiăpuţinădeă500ăgr.ă/ăs pt man

1 – uşoar ă– pesteă500ăgr.ă/ăs pt man

2 – marcat ă– maiămultădeă1000ăgr.ă/ăs pt man

17. Autoanaliza (0-2)

Nu apare cu necesitate atunci când pacientul neag c sufer de boli mintale.

Poate inseamn şi c aceştia nu recunosc faptul c sunt nebuni, dar pot recunoaşte c sufer de o afecţiune nervoas . Când apar astfel de situaţii, de incertitudini se pun întreb ri suplimentare legate de sentimentul de vinov ţie şi de ipohondrie.

EmoțiileădoctoruluiăăăăăăăăăăăăEmoțiileăpacientului

Team

Fricaădeăpedeaps ă(datăînăjudecat )

Izolare

Vin ă/ăRușineă

Nervotitate (sistem defectuosăînființat)

Lipsit de putere

Îngrijorare (la locul de munc ,ăreputație)

Auto-îndoial

Wu AW BMJ 2000;320:726-7

Team

Fric

Izolare

Vinaă(familia:ăsimtăc ănuăauăținutăproblema destul de aproape pentru a o rezolva)

Nervozitate

Lipsit de putere

Îngrijorare

NEMJ 2007

O eroare medicală: Imposibilitateaădeăaăfinalizaăoăacțiuneăînăconformitateăcuădestinația,ă

sauăutilizareaăunuiăplanăgreșităpentruăaărealizaăunăscop.

Poate sau nu poate duce la rezultate adverse.

Rezultate neprevăzute: Unărezultatăcareădifer ăînămodăsemnificativădeălaăceeaăceăaăfostă

anticipat.

Omisiune:

Cevaălasatănef cut,ăneglijareaădatoriei.

Institutul de Medicin , “To Err is Human”1,999

Vaămulțumesc!