Upload
dj-atb
View
232
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
1/16
Tumorile de ovar benigne si maligne
Tumorile ovariene au ca particularitate un polimorfism histologic impresionant;
anatomopatologii descriind peste 300 de varietati histopatologice, precum si posibilitatea demalignizare indiferent de varietate.
In anul 1997, rganizatia !ondiala a "anatatii a stabilit o impartire a tumorilor de
ovar in 9 grupe #tabel nr. 1$ in raport cu tesuturile de origine, insa in practica clinica se disting
3 clase de formatiuni tumorale ovariene%
& tumori ovariene benigne si maligne, ce se dezvolta din structurile normale ale
ovarului si din relicvele congenitale sau implanturile heterotopice
& tumori metastatice in ovare #cancer de san, de endometru, de tract gastro '
intestinal, limfoame$
& chisturi functionale #chistul folicular, chistul de corp galben, sindromul
ovarelor polichistice$, acestea nu reprezinta adevarate tumori ovariene ci o
perturbare in cresterea, dezvoltarea si involutia folicululor ovarieni(atologia tumorala ovariana are o incidenta crescuta indiferent de varsta si o clinica
saraca in faza initiala, consecutiv aparind dificultati de depistare precoce.
)r. l tumori epiteliale comune *+&70
)r. ll tumori din mezenchim si cordoanele se-uale 10&1
)r. lll tumori cu celule lipidice rare
)r. l/ tumori cu celule germinale 1+&0
)r. / gonadoblastoame rare
)r. /l tumori cu tesuturi moi, nespecifice ovarului rare
)r. /ll tumori neclasificate rare
)r. /lll tumori secundare #metastatice$
)r. l leziuni distrofice
Tabel nr. 1 lasificarea histopatologica !" a tumorilor ovariene
1. 2iagnosticul tumorilor ovariene
2iagnosticul pozitiv de tumora ovariana se face pe baza anamnezei, a elementelor
sugestive decelate la e-aminarea clinica si a celor de certitudine aduse de investigatiile
imagistice. Tipul histologic este stabilit in urma e-amenului anatomopatolologic, dar poate fi
sugerat de elemente clinice particulare, de mareri tumorali, de valoarea serica a anumitor
hormoni si de e-amenele imagistice.
1.1. linica tumorilor ovariene
1
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
2/16
Tumorile ovariene sunt frecvent asimptomatice, ele devin clinic manifeste atunci cand
ating dimensiuni mari sau in caz de complicatii ca torsiuna, ruptura, hemoragia, infectia sau
malignizarea cu diseminare.
"emnele si simptomele intalnite in patologia tumorala ovariana sunt% durerea,
tulburarile de ciclu menstrual, tulburarile digestive, cresterea de volum a abdomenului situlburarile urinare.
2urerea poate fi de intensitate mica, descrisa de pacienta ca o senzatie de 4ena, de
greutate sau de presiune localizata in abdomenul inferior, sau intensa, violenta, cu debut
brusc, fiind sugestiva pentru o complicatie acuta ca torsiunea completa in caz de tumora
ovariana cu pedicul lung si ingust, situatie in care durerea este de cauza ischemica si este
urmata de stare de soc. In situatia torsiunii incomplete cu hemoragie intrachistica datorate
blocarii intoarcerii venoase, durerea este de intensitate moderata, in sacade, colicativa. In
cazul rupturii tumorii ovariene clinica este de abdomen acut chirurgical si soc hemoragic. In
mod particular, in situatia rupturii unui chist dermoid se va instala peritonita chimica.
Tulburarile de ciclu menstrual pe care le putem intalni in tumorile ovariene sunt
metroragia, care apare in 30 din cazuri, si amenoreea secundara. !etroragia se datoreaza,fie unei hiperestrogenemii relative, fie unei productii crescute de estrogeni detreminata de
stimularea tesutului ovarian vecin tumorii sau de distrofia unor foliculi. In caz de tumori
ovariene estrogenosecretante apar% menometroragii la femeia adulta, feminizare precoce si
metroragii prepubertar, refeminizare si metroragii in menopauza. 5menoreea poate fi mai
frecvent consecinta distructiei corticalei ovariene prin crestere tumorala sau mai rar secundara
unei tumori secretante de androgeni, situatie in care se insoteste si de defeminizare si
virilizare progresiva.
Tulburarile digestive sunt relativ frecvent intalnite in patologia tumorala ovariana si
sunt reprezentate in principal de balonare postprandiala cu senzatie de plenitudine, flatulenta,
tulburari dispeptice, inapetenta si constipatie. 2aca tumora ovariana e-ercita compresie
rectosigmoidiana atunci apare un sindrom subocluziv, iar in caz de invazie tumorala si
metastazare un sindrom ocluziv.
resterea de volum a abdomenului este particulara pentru tumorile ovariene mari;
chistadenomul mucinos si seros. 5tunci cand aceasta crestere se instaleaza brusc devine
sugestiva pentru malignizarea unei tumori ovariene. 2e asemenea, apare si in caz de ascita
carcinomatoasa.
Tulburarile urinare care insotesc tumorile ovariene se datoareaza compresiei tumorale
sau invaziei tumorale% polaiurie, retentie de urina, tenesme vezicale, hematurie.
6-amenul ginecologic ' e-amen cu valve si tact vaginal sau tact rectal la pacientele
virgo ' evidentiaza in cazul tumorilor ovariene o masa ane-iala, dar orice ovar palpabil
prepubertar sau in menopauza este considerat tumoral. 6-amenul ginecologic va aprecia%sediul, dimensiunea, conturul, consistenta, mobilitatea, sensibilitatea si bilateralitatea tumorii
ovariene. Tumora poate fi localizata in pelvis, laterouterin in fundul de sac 2ouglas
anteuterin avand sant de demarcatie fata de uter #mobilizarea uterului nu antreneaza si
tumora$, sau poate evolua intraabdominal. onturul tumorii ovariene poate fi ovalar regulat,
policiclic sau neregulat, iar consistenta poate fi chistica de cele mai multe ori, solida, ferma
sau inegala. "e constata sensibilitate la palpare in caz de% hemoragie intrachistica, necroza,
compresie torsiune de ane-a sau invazie. 6lementele clinice care sugereaza malignitatea
tumorii ovariene la e-amenul ginecologic sunt% tumora fi-a, aderenta, suprafata neregulata,
consistenta inegala, metastaze la nivelul fundului de sac 2ouglas.
8a e-amenul clinic general pe aparate si sisteme se vor decela modificari patologice
doar in anumite forme particulare de tumori ovariene. (ubertatea precoce sau refeminizareaapar in tumorile ovariene estrogenosecretante, iar hirsutismul in tumorile
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
3/16
androgenosecretante. evarsatul pleural este intalnit in sindromul 2emon ' !eigs #tumora
ovariana solida benigna : ascita : hidrotora- drept$ si in stadiile avansate de tumori ovariene
maligne. 6-amenul clinic al abdomenului evidentiaza doar tumori ovariene ce au depasit
micul bazin; tumora poate fi mobila cand este de dimensiuni medii sau fi-a atunci cand este
mare sau giganta, in general nedureroasa, cu matitatea cu conve-itatea in sus. In cancerul
ovarian, e-amenul abdomenului poate decela% carcinomatoza peritoneala, metastaze hepaticesi sau ascita. 5scita se prezinta ca distensie abdominala, cu matitatea cu concavitatea in sus,
deplasabila pe flancuri, cu semnul valului< pozitiv, iar atunci cand este masiva poate masca
chiar o tumora mare de ovar, situatie in care se intalneste semnul bulgarului de gheata( sunt utilizati ca mareri tumorali, iar particular pentru
disgerminom 82? ' ul. !arerii tumorali pentru tumorile derivate din cordoanele se-uale si
mezenchim sunt inhibina 5, @ si anumiti hormoni steroizi.
Investigatiile invazive la care se poate apela in cadrul algoritmului diagnostic al
tumorilor ovariene sunt biopsia de endometru, paracenteza si toracocenteza.
In situatia unei tumori ovariene ce este insotita de menometroragii la femeia de varsta
fertila sau de metroragii la menopauza se recomanda efectuarea biopsiei de endometru.5ceasta se realizeaza cu sonda (ipelle sau prin cureta4 uterin biopsic, histeroscopia sub flu-
lichidian fiind contraindicata daca se suspicioneaza un adenocarcinom de endometrudatorita
riscului de diseminare.
(aracenteza este indicata la pacientele cu ascita dar fara tumora pelvina deceleta clinic
sau imagistic la care se suspicioneaza totusi un cancer ovarian. Insa in situatia in care tumora
ovariana este evidenta si asociaza ascita, se evita paracenteza, deoarece diagnosticul citologic
este nespecific si e-ista riscul de aparitie ulterioara de metastaze de perete abdominal la locul
de punctie.
In cazul in care tumora de ovar asociaza pleurezie se indica practicarea toracocentezei
in vederea diagnosticului diferential citologic, cunoscut fiind faptul ca revarsatul pleural poate
insoti o tumora ovariana solida benigna sau un cancer de ovar.
3
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
4/16
1.3. 2iagnosticul diferential
2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene se face cu% tumora e-tragenitala pevlina
sau abdominala, cu tumora genitala e-traovariana, cu alta formatiune ane-iala neovariana, cu
o formatiune ovariana netumorala #tabel nr. $.
Tumora e-tragenitala pelvinaabdominala
& glob vezical, cancer vezical, diverticul vezical,chist de uraca, abces perivezical, rinichi ectopic
pelvin
& cancer rectosigmoidian, cancer de cec,
diverticulita sigmoidiana, abces
periapendicular, chist epiploic, tbc
& tumori abdominale% digestive, hepatice,
pancreatice, renale, retroperitoneale, limfoame
Tumora genitala e-traovariana & uter gravid, uter malformat, fibrom uterin
subseros
>ormatiune ane-iala neovariana & chist paratubar, hidrosalpin-, ane-ita tumorala
cronica, abces tuboovarian, ane-ita tbc, sarcina
ectopica tubara
>ormatiune ovariana netumorala & chist functional #chist folicular, corp galben
chistizat, chisturi multiple luteinice$
& endometriom ovarian
& ovare micropolichistice
Tabel nr. 2iagnosticul diferential al tumorilor ovariene
2iagnosticul diferential intre tumora ovariana benigna si cea maligna este imposibil
clinic in stadiile maligne incipiente si ecografic doar orientativ. 5u fost propuse si sunt
utilizate doua teste de apreciere a riscului de cancer in caz de tumora ovariana.
"corul !5 #risc of ovarian malignancA algorithm$ reprezinta estimarea riscului de
cancer ovarian la femeile cu masa pelvina e-primat printr&un scor numeric calculat pe baza
unui test cantitativ seric ce combina doi mareri tumorali, 5 1B si ?6B, cu statusul
menopauzal. "pecificitatea acestui test este de 7+. Cn alt test pentru estimarea acestui risc
este /51. 5cesta calculeaza un scor numeric combinind + mareri serici #5 1+,
transtiretina, apolipoproteina 51, D ' microglobulina si transferina$ cu statusul menopausal.
Totusi, datele recente din literatura de specialitate nu confirma o contributie semnificativa aacestor teste pentru diagnosticul cancerului ovarian comparativ cu metodele imagistice.
. Tumorile epiteliale ovariene #tumori epiteliale comune$
Tumorile epiteliale comune deriva din epiteliul de suprafata al ovarului, astfel
transformarea tumorala poate sa reproduca diversele tipuri de epiteliu mEllerian% tubar,
endometrial, endocervical. 5cestea reprezinta aproape 70 din totalitatea tumorilor ovariene
si 90 din cancerele de ovar. aracteristic apar la femeia intre 0 si *0 de ani, iar cele mai
frecvente tipuri histologice sunt tumori seroase sau mucinoase. lasificarea histologicautilizata este cea propusa de !" #tabel nr. $.
B
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
5/16
Tumora seroasa
Tumora mucinoasa
Tumora endometrioida
Tumora mezonefroida #cu celule clare$
Tumora @rennerancer epitelial nediferentiat
arcinosarcomul, tumori mezodermale mi-te
Tabel nr. lasificarea histologica !" a tumorilor epiteliale comune
a o particularitate, tumorile ovariene epiteliale prezinta si o forma histopatologica
intermediara intre forma benigna si cea maligna si anume tumora borderline, descrisa la toate
subtipurile de tumori epiteliale, si care de regula nu reprezinta o forma de tranzitie intre
tumora benigna si cea maligna. "e considera ca 10 ' 1+ dintre tumorile epiteliale sunt
tumori borderline. 5ceste tumori prezinta caracteristici histologice si citologice de malignitate
' stratificarea celulelor epiteliale, mitoze frecvente, atipii celulare si nucleare & dar fara
invazie in stroma. u toate acestea ele pot duce la deces prin boala metastatica. 5stfel,
stadializarea tumorilor borderline se face ca in cancerul de ovar, desi evolutia lor naturala este
diferita de cea a cancerului invaziv prin progresiunea si metastazarea lor lenta.
"pre deosebire de celelalte tipuri histocolice de cancer ovarian, pentru cancerul
epitelial au fost stabiliti o serie de factori de risc #tabel nr. 3$. 5pro-imativ 10 dintre femeile
cu cancer ovarian epitelial au o predispozitie genetica, in antecedentele heredocolaterale ale
acestora intalnindu&se cancer de san sau de ovar. estul de 90 au factori de risc relationati
de teoria ovulatiei neintrerupte pe perioade lungi, care se e-plica prin traumatizarea epiteliului
de suprafata al ovarului prin e-punerea la lichidul folicular cu concentratie crescuta de
estrogeni. 5stfel factorii de protectie in cancerul ovarian epitelial sunt% multiparitatea,
alaptarea, utilizarea indelungata de contraceptive orale combinate.
Fuliparitatea
!enarha timpurie
!enopauza tardiva
asa alba
resterea duratei de viata
ezidenta in 5merica de nord si nordul 6uropei
5ntecedente heredocolaterale
Tabel nr. 3 >actorii de risc pentru cancerul ovarian epitelial
In urma cercetarilor genetice, s&a constatat ca mai mult de 90 dintre cancereleovariene epiteliale ereditare se datoreaza unor mutatii ale genelor @51 si @5. 5stfel,
femeile care au rude de gradul I sau II cu cancer ovarian sau cancer de san ar trebui supuse
unui screening genetic.
!utatiile genei @51 determina un risc crescut de dezvoltare atat al cancerului de
san #B+&G+$ cat si al cancerului ovarian epitelial #0&B+$, cele ale genei @5 au un risc
mai scazut pentru neoplazia mamara #30&+0$ si cea ovariana #10&0$. 5ceste gene se
transmit autosomal dominant, dar au penetrare variabila, parind astfel sa sara peste generatii.
Testarea genetica pentru cancerul ovarian epitelial are ca scop identificarea femeilor
cu mutatii ale genelor @51 si @5, permitind astfel efectuarea de interventii
chirurgicale profilactice.
+
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
6/16
.1. Tumori seroase
.1.1. histadenomul seros
histadenomul seros este cea mai frecventa tumora chistica benigna de ovar
constituind + din tumorile ovariene benigne. !a4oritatea apar intre 0 si +0 de ani cu o
varsta medie de B0 ani.histadenomul seros este o tumora chistica, in 1+ din cazuri bilaterala, de
dimensiuni medii #+ ' 1+ cm$, uniloculara de regula, cu suprafata neteda sau in cazul formelor
rare multiloculare policiclica, de culoare alb ' cenusie, cu suprafata interna neteda sau in 0
cu prelungiri papilare fibroase, continutul este un lichid serocitrin. 8a microscopie epiteliul ce
delimiteaza cavitatea chistului este cubic, similar epiteliului ovarian de suprafata sau
columnar ca al trompei uterine, dar se pot intalni si celule ciliate si secretorii; proiectiile
papilare sunt alcatuite dintr&un singur strat celular, iar in stroma epiteliala se pot intalni
micocalcificari denumite psamoame.
.1.. histadenofibromul
histadenofibromul, tumora benigna mai rara, este o varietate de chistadenom seros incare e-ista o proliferare con4unctiva importanta. 5re aceeasi distributie de varsta. 6ste o
tumora unilaterala, partial chistica si partial solida, pe sectiune aparind multiloculara cu zone
solide determinate de prelungiri papilare ferme.
.1.3. Tumora seroasa bordeline
Tumora seroasa borderline reprezinta apro-imativ 10 dintre cancerele epiteliale de
ovar, este bilaterala in 3+ din cazuri, metastazarea se intalneste la + ' B+ dintre paciente
la nivelul peritoneului, epiploonului si seroaselor organelor pelvine si abdominale.
2iseminarea hematogena este neobisnuita, la fel si ca si e-tensia tumorala in afara cavitatii
peritoneale, cea ganglionara este rara. !acroscopic pot fi asemanatoare atat cu forma benigna
cat si cu forma maligna. (rognosticul este foarte bun cu o rata de supravietuire la + ani pentru
toate stadiile de 90 &100.
.1.B. arcinomul seros
arcinomul seros este cea mai frecventa tumora maligna de ovar, reprezentind +0
dintre acestea, cel mai comun tip histologic fiind chistadenocarcinomul papilifer. In momentul
diagnosticului este bilaterala si diseminata.
Tumora are dimensiuni medii, este chistica & boselata, friabila, cu consistenta moale,
cu perete cu grosimea inegala, cu continut lichidian tulbure sau hemoragic, cu multiple
proiectii papilare la interior si pe suprfata e-terna care de regula este aderenta la organele
vecine. (roiectiile papilare e-terne si interne a4ung sa aiba aspect conopidiform in stadiileavansate. 8a microscopie, la tumorile bine diferentiate se observa structuri papilare ce cresc in
spatiile chistice si pe suprafata tumorii precum si psamoame, iar la tumorile slab diferentiate,
epiteliul formeaza straturi solide cu multiple atipii celulare si nucleare.
.. Tumori mucinoase
..1. histadenomul mucinos
histadenomul mucinos este o tumora benigna chistica de ovar ce constituie 0
dintre tumorile ovariene benigne #a doua ca frecventa dupa chiadenomul seros$. 5re aceeasi
distributie de varsta ca si chistadenomul seros, dar este doar in 3 din cazuri bilaterala.
*
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
7/16
!alignizeaza mult mai rar decat tumora seroasa, iar probabilitatea aparitiei unei tumori
similare in ovarul contralateral este e-trem de redusa.
histadenomul mucinos este o tumora de dimensiuni mari #H 0 cm$ si chiar gigantice
uneori, cu suprafata e-terna neteda, de culoare alb ' cenusie, rar cu contur policiclic, cu
consistenta chistica, pe sectiune multiloculara cu septuri subtiri si cu continut vascos, mucoid
translucid galbui sau brun. 8a microscopie se constata un epiteliu unistratificat columnarsecretor similar cu cel endocervical sau de tip gastro ' intestinal.
... Tumora mucinoasa borderline
Tumora mucinoasa borderline este mai putin frecventa decit forma seroasa. 1+
prezinta e-tensie e-traovariana. !acroscopic nu se poate face diferentierea fata de tumora
mucinoasa benigna sau maligna. 2e obicei este o tumora de dimensiuni mari, multiloculara,
unilaterala. >orma avansata asociaza pseudomi-omul peritoneal #pseudomi-oma peritonei$
care reprezinta acumularea de material gelatinos liber in cavitatea peritoneala. 5cesta apare
secundar diseminarii in cavitatea peritoneala a celulelor secretante de mucus prin microfisuri
sau rupturi ale capsulei tumorale. 2ar, pseudomi-omul peritoneal poate sa apara si ca
metastaza a unui carcinom mucinos gastro ' inestinal sau apendicular care se prezinta cu oleziune primara mica si care asociaza metastaze tumorale ovariene bilaterale mari, in acesta
situatie locul de origine al pseudomi-omului este dificil de stabilit. (rognosticul este foarte
bun cu o rata de supravietuire la + ani de 9G, e-ceptind formele cu pseudomi-om care sunt
letale in G0 din cazuri
..3. arcinomul mucinos
arcinomul mucinos reprezinta 10 dintre tumorile maligne de ovar. >ata de
carcinomul sseros este mai rar bilateral, doar in 1+ din cazuri si este o tumora de
dimensiumi mari, 1+ ' 30 cm. "tadiul in care este diagnosticat de regula este ca la carcinomul
seros cel de metasazare.
arcinomul mucinos este o tumora multiloculara,cu contur policiclic, cu consistenta
mi-ta, solida si chistica, ce contine un lichid foarte vascos in spatiile chistice. >orma bine
diferentiata este constituita din cel mult 3 straturi epiteliale avind o productie importanta de
mucina si prezentind doar neregularitati subtile in conturul glandelor, fara alte semne de
invazie stromala. >orma moderat diferentiata prezinta invazie stromala evidenta, glande
aglomerate si atipii nucleare, iar forma slab diferentiata se caracterizeaza prin celule
dezorganizate aglomerate intr&o stroma densa.
.3. Tumora endometrioida
Tumora endometrioida este o tumora cu celule transitionale provenind din metaplazia
epiteliului ovarian de suprafata catre un tip celular asemanator cu cel endometrial. eprezinta
+ din totalul tumorilor ovariene si 1+ din cancerele ovariene.
Tumora endometrioida benigna este o tumora chistica cu dimensiuni mici, in medie +
cm, bilaterala in 30 din cazuri, uniloculara in general, cu continut vascos ciocolatiu. 8a
microscopie se constata epiteliu columnar unistratificat asemanator celui endometrial, dar care
spre deosebire de cel din endometrioza ovariana nu prezinta modificari ciclice hormonale.
5ceasta tumora se poate dezvolta si la menopauza.
Tumora endometrioida maligna este un carcinom endometrioid si in 30 din cazuri
este bilaterala. 8a o treime dintre paciente se deceleaza endometrioza localizata in acelasi
ovar sau oriunde in pelvis, iar la 0 dintre cazuri este sincron adenocarcinomul de
7
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
8/16
endometru. u cat tumora este mai putin diferentiata cu atat devine mai predominanta
stuctura glandulara cu consistenta solida. >orma borderline este foarte rar intalnita.
.B. Tumora mezonefroida #cu celule clare$
Tumora mezonefroida sau tumora cu celule clare este in general o tumora maligna, un
carcinom cu agresivitate mare, reprezentind + din cancerele ovariene. >orma benigna, foarte
rara este chistadenofirbomul cu celule clare.
arcinomul mezonefroid este in 1+ din cazuri bilateral si in + asociaza
endometrioza. !icroscopic se constata celule epiteliale asezate in straturi separate de septuri
con4unctive fine, cu o citoplasma clara, bogata in glicogen.
.+. Tumora @renner
Tumora @renner reprezinta din tumorile ovariene si este o tumora cu celuletranzitionale deoarece isi are originea in epiteliul ovarian de suprafata ce a suferit o
transformare metaplastica intr&un tesut ce se aseamana cu uroteliul. 5pare intre 30 si 70 de
ani, avind o varsta medie de +0 de ani. 6a poate sa fie sincrona cu un chistadenom mucinos.
In general este o tumora benigna si in unele cazuri este prezent sindromul 2amon ' !eigs.
Tumora @renner este o tumora cu dimensiuni mici pana la mari, solida, de regula
unilaterala, de culoare alb 'gri sau galbuie, ce apare pe sectiune usor lobulata. 8a microscopie
se constata tesut fibros abundent in care se gasesc cuiburi de celule epiteliale scuamoase care
prezinta nuclei in boaba de cafeaorma borderline este rara, la fel si tumora @renner maligna, care apare ca o tumora
unilaterala cu dimensiuni de 10 ' 30 cm.
3. Tumori cu celule germinale
Tumorile cu celule germinale reprezinta 1+ ' 0 din totalitatea tumorilor ovariene si
+ din tumorile maligne de ovar. 5cestea se dezvolta din elementele germinale ale ovarului.
6le apar caracteristic la adolescente si fetite, fiind raspunzatoare in proportie de 90 de
totalitatea tumorilor ovariene prepubertare si de *0 dintre tumorile ovariene la femeia 0ani. lasificarea histologica utilizata este cea propusa de !" #tabel nr. B$.
Teratom%
& imatur
& matur #chist dermoid$
& teratom monodermic #struma ovarii, carcinoid etc$
2isgerminom
Tumora de sinus endodermal
arcinom embrionar
oriocarcinom
(oliembriomTumori mi-te
G
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
9/16
)onadoblastom
Tabel nr. B lasificarea !" a tumorilor cu celule germinale
3.1. Teratomul% chistul dermoid, teratomul monodermic si teratomul imatur
histul dermoid este un teratom matur si reprezinta 90 dintre teratoame si *0
dintre tumorile benigne de ovar si se dezvolta din cele trei straturi germinale% ectoderm,
mesoderm si endoderm. el mai frecvent apare la 0 ' 30 ani, dar se poate intalni si in
copilarie sau in menopauza. 6ste o tumora ovariana benigna, in 10 din cazuri bilaterala, cu
crestere lenta, dimensiuni medii #+ ' 10 cm$, de forma rotund ' ovalara, cu suprafata neteda
de culoare alb ' gri, de regula uniloculara, ce contine stucturi tisulare adulte% sebum, par,
cartila4, os, dinte. >oarte rar se poate transforma malign dupa B0 ani si atunci cel mai frecvent
este un carcinom cu celule scuamoase. 6cografia, principalul element imagistic diagnostic,
prezinta citeva aspecte caracteristice date de continutul de sebum, par si alte structuri cu
ecogenitate crescuta. 2e asemenea, ecografia permite si verificarea structurii ovarului
contralateral."truma ovarii si carcinoidul, tumori rare de ovar, sunt o subgrupa de teratoame mature
chistice si reprezinta 3 si respectiv + dintre teratoame, 6le sunt formate e-clusiv sau
predominant dintr&un singur tip de tesut inalt specializat, au dimensiuni medii si suprafata
neteda cu contur regulat sau policiclic. In general sunt benigne dar se pot maligniza intr&un
procent +.
"truma ovarii contine tesut matur tiroidian, pe sectiune evidentiindu&se coloid
gelatinos rosu ' maroniu. Cneori se insoteste de cresterea in dimensiuni a glandei tiroide si
+ dintre paciente prezinta semne si simptome de tireoto-icoza. 2esi malignizarea este rara,
30 dintre cazuri au metastaze in momentul diagnosticului.
arcinoidul se dezvolta din celule argentofile similare celor din tesutul gastrointestinal
sau bronsic. 2e cele mai multe ori, se comporta ca o tumora hormonosecretanta si elibereaza
serotonina, bradiinina si alte peptide direct in circulatia sistemica fara inactivare prin pasa4
hepatic determinind la dimensiuni de H B cm sindromul carcinoid #episoade de flush facial,
diaree, bronhospasm$.
Teratomul imatur reprezinta 0 din tumorile maligne cu celule germinale si este
compus din tesut derivat din cele trei straturi germinale ca si chistul dermoid. Tumora este in
general unilaterala, dar 10 dintre paciente au in ovarul contralateral un teratom matur. 6ste
o tumora de dimensiuni mari #10 ' 30 cm$, rotunda sau lobulata, cu consistenta mi-ta ' solida
si chistica ' cu capsula frecvent strapunsa determinind invazie locala si aderente, datorita
carora se va complica mult mai rar prin torsiune fata de teratomul matur. (e sectiune este roz
' maronie si are continut solid cu spatii chistice; zonele solide corespund elementelor imaturede cartila4 si sau os iar zonele chistice contin lichid seros mucinos, sebum si par.
2iagnosticul histopatologic e-temporaneu este dificil, acesta punindu&se pe tesutul fi-at in
parafina. Tesutul neuroectodermal predomina in elementele imature, iar gradingul tumorii se
face in functie de cantitatea acestuia in 3 grade.
3.. 2isgerminomul
2isgerminomul reprezinta +0 dintre tumorile maligne cu celule germinale; ca o
particularitate s&a constatat ca este cel mai frecvent cancer ovarian diagnosticat in cursul
sarcinii, dar se apreciaza ca aceasta reprezinta o coincidenta legata de varsta medie de aparitie
#0 ani$ si nu de starea de gestatie. (oate sa apara si la fetite, manifestindu&se cu pubertate
precoce sau amenoree primara. + din disgerminoame apar la indivizi cu fenotip feminin sicariotip anormal #sd. Turner, sd. Jlinefelter, sd. "KAer$ prin transformarea maligna a
9
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
10/16
gonadoblastoamelor frecvent intalite in gonadele acestora. 2isgerminomul este frecvent
bilateral #0$, dar numai +0 dintre tumori sunt macroscopic vizibile in ovarul
contralateral. Tumora are dimensiuni mari, este solida, lobulata, de culoare roz ' maronie si
histologic este identica cu seminomul. Intotdeanuna se insoteste de valori serice crescute de
lactat dehidrogenaza #82?$, care reprezinta marerul tumoral utilizat in diagnostic, urmarire
postterapie si pentru depistarea recurentelor. In + ' 10 din cazuri contine sincitiotrofoblast,astfel determinind niveluri serice crescute de h), utilizat si el ca marer tumoral.
2isgerminomul este tumora cu prognosticul cel mai bun dintre tumorile maligne cu celule
germinale, fiind foarte sensibil la chimio& si radioterapie. 5stfel, supravietuirea la + ani este
de 9+ pentru stadiul I si de G+ ' 90 pentru stadiul II ' I/.
3.3. Tumora de sinus endodermal
Tumora de sinus endodermal sau tumora de sac vitelin, reprezinta 0 dintre tumorile
maligne cu celule germinale, fiind cea mai agresiva dintre acestea, si 1 dintre toate
cancerele ovariene. treime sunt diagnosticate in premenarha si ma4oitatea 30 ani, poate fi
decelata si la femeia gravida. 6ste unilaterala, iar atunci cind este intalnita si in ovarul
contralateral reprezinta o metastaza care a aparut dupa ce s&a produs diseminarea peritoneala.Tumora are dimensiuni mari, este solida si friabila, de culoare galbena, cu focare de
hemoragie si necroza pe sectiune, cu capsula rupta. (atognomonic, la e-amenul
histopatologic, apar corpii "chiller ' 2uval. (roduce =>(, marer tumoral util in algoritmul
diagnostic, in urmarirea postterapie si in depistarea recurentelor. (rognosticul este rezervat,
pacientele diagnosticate L stadiul II avind o rata de supravietuie la ani de doar 10.
3.B. arcinomul embrionar
arcinomul embrionar este o tumora rara, reprezentind + din tumorile cu celule
germinale, si malignitate mare. 6ste tumora cu celule germinale care apare cel mai devreme,
varsta medie in momentul diagnosticului fiind de 1B ani. arcinomul embrionar este o tumora
de dimensiuni mari, cu continut mi-t, friabila, de culoare gri cu focare de hemoragie si
necroza pe sectine. aracteristic secreta h) si in 7+ din cazuri =>(. 8a fetite determina
pubertate precoce si la femeia menstuata menometroragii.
3.+. oriocarcinomul
oriocarcinomul este o tumora cu celule germinale rara, ce produce niveluri serice
crescute de h), acestea determinind manifestarile clinice #pubertate precoce sau
menometroragii$. In general apare prepubertar, dar si la femeia de varsta fertila, cand
diagnosticul diferential cu coriocarcinomul gestational se face prin e-cluderea unei sarcini
intra ' sau e-trauterine sau prin detectarea la e-amenul histopatologic si a altor tipuri de
celule germinale, aceasta impunindu&se deoarece prognosticul tumorii nongestationale estemai prost. oriocarcinomul este o tumora mare, unilaterala, cu consistenta solida, cu zone
necrotico ' hemoragice, care contine citotrofoblast si sincitiotrofoblast.
B. Tumori derivate din cordoanele se-uale si mezenchim
Tumorile derivate din cordoanele se-uale si mezenchim sunt o grupa heterogena de
tumori rare, reprezentind + dintre toate tumorile ovariene, avind potential hormonosecretant.
90 dintre tumorile ovariene hormonosecretante apartin acestei grupe de tumori, iar
manifestarile clinice in aceste cazuri sunt determinate de e-cesul de estrogeni sau androgeni.
10
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
11/16
5ceste tumori se dezvolta din celulele cordoanelor se-uale si din celulele
mezenchimale ale ovarului embrionar; ele au fost clasificate de !" in patru grupe #tabel nr.
+$; 70 dintre ele sunt tumori cu celule granulose. elulele granuloase si "ertoli deriva din
cordoanele se-uale, deci din epiteliul celomic, iar celulele tecale, celulele 8eAdig si
fibroblastii deriva din mezenchim. "troma ovariana primitiva are ambivalenta se-uala, astfel
tumorile derivate din acest tesut vor avea fie comportament masculin #celulel "ertoli sau8eAdig$ fie comportement feminin #celulele granuloase sau tecale$, desi e-ista si tumori
mi-te.
Tumora cu celule granuloase #70$ si tecale%
& tumora cu celule granuloase% tipul adult si tipul 4uvenil
& grupa tecom ' fibrom% tecom, fibrom fibrosarcom, tumora stromala sclerozanta
Tumora cu celule "ertoli ' 8eAding #androblastomul$% bine, intermediar si slab diferentiate
)inandroblastom
Tumori neclasificate
Tabel nr. + lasificarea !" a tumorilor derivate din cordoanele se-uale si mezenchim
5ceste tumori sunt caracterizate de o crestere lenta si de un potential scazut de
malignizare, dar in situatia recurentelor raspunsul la terapie este modest. 5fecteaza femeile de
toate varstele, de la prepubertate la menopauza. Fu s&au decelat factori de risc specifici si nici
factori ereditari, dar s&a constatat ca aceste tumori se dezvolta in asociere cu alte tulburari
ereditare% boala llier #tumori benigne deformante ale cartila4elor$ si sindromul (eutz '
Meghers #polipoza digestiva$.
B.1. Tumori cu celule granulose si tecale
B.1.1. Tumora cu celule granuloase tip adult
5ceasta tumora reprezinta 9+ dintre tumorile cu celule gramuloase. !a4oritatea sunt
diagnosticate dupa 30 ani, varsta medie de aparitie fiind de + ani. 6ste o tumora maligna cu
grad scazut si crestere lenta.
Tumora cu celule granuloase tip adult este o tumora de dimensiuni medii sau mari, cu
contur policiclic, cu continut mi-t #solid si chistic$ cu zone intens hemoragice, relativ friabila,
cu suprafata edematiata, aderenta la organele vecine. !icroscopic caracteristici sunt nucleiipalizi in forma de boaba de cafea< si corpii all ' 6-ner.
5ceasta tumora este estrogenosecretanta si de obicei manifestarile clinice principale
sunt menometroragia sau sangerarile in menopauza. 2e asemenea datorita e-cesului de
estrogeni se poate intilni si hiperplazia sau adenocarcinomul de endometru. Totusi la unele
paciente singurele semne si simptome sesizate sunt datorate prezentei tumorii sau
complicatiilor acesteia.
Inhibina 5, @ si estradiolul sunt marerii tumorali ai tumorii cu celule granuloase tip
adult. Inhibinele sunt cele mai utilizate in urmarirea postterapie deoarece cresterea lor incepe
cu cateva luni inainte ca tumora sa fie clinic aparenta, dar nu sunt folosite ca mareri
diagnostici pentru ca limitele valorilor normale sunt foarte largi. In ceea ce priveste
estradiolul acesta nu poate fi util in supravegherea postterapie la femeia la care s&a conservatfunctia de reproducere.
11
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
12/16
(rognosticul acestei tumori este foarte bun. In momentul diagnosticului 9+ dintre
tumori sunt unilaterale si G+ au stadiul I iar rata de supravietuire la + ani in aceste cazuri
este de 90, de asemenea timpul mediu de recurenta este lung, * ani.
B.1.. Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil5ceasta este o tumora rara, reprezentind + dintre tumorile cu celule granuloase. 6a
apare in special la fetite si adolescente, +0 din cazuri fiind diagnosticate prepubertar, cu o
varsta medie de 1B ani. Totusi poate fi intalnita la orice varsta e-istind cazuri la nou ' nascut
si la femeia in decada a 7ea.
5pectul macroscopic este similar cu forma adulta, dar microscopic se diferentiaza in
principal prin nucleii rotunzi si hipercromatici.
Tumora cu celule granuloase tip 4uvenil determina nivele crescute circulante de
estrogeni, progesteron si testosteron, suprimind astfel secretia de gonadotropine. !anifestarile
clinice variaza de la pubertate precoce, amenoree secundara, virilizare sau doar semne si
simptome datorate formatiunii tumorale si complicatiilor acesteia. !arerii tumorali folositi
in monitorizarea postterapie sunt, la fel ca si la forma adulta, inhibinele.9+ dintre tumorile cu celule granuloase tip 4uvenil sunt stadiul I si localizate
unilateral in momentul depistarii, iar supravietuirea al + ani este de 9+. 2ar prognosticul
este mai prost decit al formei adulte, fiind un cancer mai agresiv in stadiile II ' I/ si avind un
timp mediu de recurenta de numai 3 ani.
B.1.3. Tecomul
Tecomul este o tumora benigna reprezentind dintre tumorile ovariene, care
afecteaza in special femeile la menopauza si care se intalneste rar sub varsta de 3+ ani.
5ceasta tumora poate avea dimensiuni mici sau medii, este cel mai frecvent
unilaterala, are o suprafata neteda, de culoare galbena, cu consistenta solida, pe sectiune este
lobulata si poate contine si arii chistice.
Tecomul este una din tumorile cele mai active hormonal si produce de obicei
estrogeni, caz in care principalele manifestari clinice sunt metroragiile, aceste paciente
asociind frecvent hiperplazie sau adenocarcinom de endometru. Totusi e-ista si tecom inactiv
hormonal sau androgenosecretant.
(rognosticul este foarte bun, deoarece rezectia chirurgicala este curativa si
malignizarea cu diseminare e e-trem de rara.
B.1.B. >ibromul>ibromul, ca si tecomul, este o tumora benigna de ovar, dar spre deosebire de acesta e
inactiva hormonal. 5fecteaza toate grupele de varsta, preponderent femeile intre B0 si *0 de
ani si doar intr&un procent mai mic de 10 femeile sub 30 de ani.
2imensiunile fibromului pot fi mici sau mari # H 0 cm$, are contur policiclic, este de
consistenta solida, foarte ferma si pe sectiune apare multinodular de culoare ab ' roz cu zone
de denerescenta edematoasa si necroza aseptica.
Tabloul clinic este nespecific, dar in mod particular intalnim sindromul 2emon '
!eigs atunci cand firbomul asociaza ascita si revarsat pleural drept.
1
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
13/16
B.. Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig
Tumora cu celule "ertoli ' 8eAdig reprezinta + ' 10 din tumorile derivate din
cordoanele se-uale si mezenchim si 0,+ din totalitatea tumorilor ovariene. /arsta medie
de aparitie este + ani, dar poate fi intalnita si prepubertar sau la menopauza. In 1+ ' 0
dintre cazuri este maligna.Tumora este de dimensiunii medii, de culoare galben ' bruna, suprafata regulata, cu
consistenta solida, mi-ta sau chistica, pe suprafata interna poate sa prezinte formatiuni
polipoide. !icroscopic tumora este similara epiteliului si stromei testiculare. 2in punct de
vedere histologic se descriu + tipuri de diferentiere, de acestea depinzind si prognosticul
tumorii.
5ceasta tumora produce de regula steroizi se-uali, de cele mai multe ori androgeni,
totusi virilizarea este intalnita numai in +0 dintre cazuri; dintre care doar 30 vor prezenta
virilizare franca. 5stfel, tabloul clinic prezinta% oligomenoree urmata de amenoree, hirsutism,
atrofie mamara, ingrasarea vocii, hipertrofie clitoridiana. (ot apare si menoragii sau
menometroragii secundare estrogenilor produsi de celulele "ertoli sau prin conversia
periferica a androgenilor.
+. (rincipii de tratament in tumorile ovariene
+.1. Tratamentul tumorilor ovariene benigne
Tratamentul tumorii ovariene benigne este reprezentat de e-tirparea chirurgicala a
acesteia. 8a femeia tanara, in functie de dorinta de procreere si de dimensiunea tumorii, se va
practica tumorectomie #chistectomie$ sau ane-ectomie unilaterala. Interventia chirurgicala se
poate efectua perlaparoscopic, prin minilaparotomie sau prin laparotomie, obligatorie fiind
inspectia atenta a ovarului contralateral precum si e-amenul anatomopatologic e-temporaneu.
8a femeia de peste B0 de ani in cazul unei tumori benigne de ovar se va practica histerectomie
totala cu ane-ectomie bilaterala.
+.. Tratamentul tumorilor ovariene maligne
"tadializarea cancerului de ovar
"tadializarea #tabel nr. *$ reprezinta o etapa esentiala pentru tratamentul cancerului de
ovar, de corectitudinea acesteia depinzind managementul terapeutic si prognosticul pacientei."tadializarea se face prin laparotomie e-ploratorie conform urmatorului protocol%
& recoltarea de lichid de ascita pentru e-amen citologic sau, in absenta ascitei, lava4
peritoneal cu +0 ' 100 ml ser fiziologic la nivelul pelvisului, in spatiile
parietocolice si infradiafradmatic
& e-aminarea atenta a tuturor suprafetelor peritoneala, a intestinelor si a celorlalte
viscere in vederea depistarii metastazelor peritoneale
& biopsie din tumora ovariana pentru efectuarea e-amenului anatomopatologic
e-temporaneu
& daca tumora este limitata la pelvis%
ane-ectomie bilaterala cu histerectomie totala, sau ane-ectomie unilaterala
daca tumora este limitata la un ovar si pacienta doreste prezervarea fertilitatii omentectomie infracolica
13
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
14/16
biopsia tuturor zonelor suspecte si a aderentelor
evaluarea si biosia ganglionilor
biopsierea fundului de sac 2ouglas, a peretior pelvini drept si stang si a
spatiilor parietocolice
peria4 sau biopsie diafragmatica dreapta
apendicectomie, in special la tumorile mucinoase
& in situatia de tumora e-tinsa, invadanta sisau carcinomatoza peritoneala%
citoreductie pana la tumora reziduala N 1 cm
"tadiul I
Tumora limitata la ovar
"tadiul I5%
& tumora limitata la ovar, fara ascita, cu capsula
intacta, fara tumora pe suprafata e-terna
"tadiul I@%
& tumora limitata la ambele ovare, fara ascita, cu
capsula intacta, fara tumora pe suprafata
e-terna"tadiul I%
& tumora limitata la unul ambele ovare, cu ascita
sau lava4 peritoneal pozitiv si sau caplsula
rupta si sau tumora pe suprafata e-terna
"tadiul II
Tumora uni bilaterala cu
e-tensie pelvina
"tadiul II5%
& e-tensie si sau metastaze la uter si sau trompe
"tadiul II@%
& e-tensie la celelalte tesuturi pevine
"tadiul II%
& stadiul II5 sau II@ dar cu ascita sau lava4peritoneal pozitiv si sau caplsula rupta si sau
tumora pe suprafata e-terna
"tadiul III
Tumora uni bilaterala cu
implante peritoneale in
afara pelvisului sau
adenopatie
retroperitoneala inghinala
sau metastaze hepatice
superficiale
"tadiul III5%
& implante peritoneale dovedite histologic
"tadiul III@%
& implante peritoneale N cm
"tadiul III%
& implante peritoneale H cm sau adenopatie
retroperitoneala inghinala
"tadiul I/
!etastaze la distanta
& include revarsat pleural pozitiv, metastaze
parenchimatoase hepatice
Tabel nr. * "tadializarea >I) a cancerului de ovar
aile de diseminare ale cancerului de ovar sunt% insamantarea peritoneala si e-tinderea
din aproape in aproape, diseminarea limfatica, diseminarea hematogena.
Insamantarea peritoneala directa este calea principala de diseminare. data ce celulele
tumorale au depasit capsula se vor implanta oriunde la nivelul peritoneului, zonele
preferentiale fiind cele de staza pe traseul de circulatie al lichidului peritoneal, si anume%
fundul de sac 2ouglas, firidele parietocolice, hemidiafragmul drept, sacurile herniare si
1B
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
15/16
epiploonul. "tructurile frecvent invadate prin e-tinderea din aproape in aproape dupa
penetrarea capsulei de catre celulele tumorale sunt% peritoneul pelvin si colonul sigmoid.
2iseminarea limfatica se realizeaza pe calea limfaticelor ligamentelor largi si a celor
infundibulopelvice catre ganglionii pelvini si aortici. )anglionii retroperitoneali mai pot fi
invadati pe calea limfaticelor peritoneale, iar cei mediastinali prin limfaticele diafragmatice.
5scita apare prin obstructia limfaticelor peritoneala, prezenta ei favorizind diseminareaperitoneala. 2atorita pasa4ului transdiafragmatic al lichidului de ascita, cel mai des prin
hemidiafragmul drept catre cavitatea pleurala dreapta, si sau datorita pasa4ului
transdiafragmatic al celulelor maligne cu implantare consecutiva la nivelul pleurei, apare
pleurezia dreapta.
2iseminarea hematogena este mai rar intalnita la cancerul de ovar si foarte rar in cazul
tipului epitelial. (lamanul si ficatul sunt cel mai frecvant afectate, iar sistemul nervos central
si sistemul osos mai rar.
(rincipalele metode de tratament in cancerul ovarian sunt% chirurgia, chimioterapia si
radioterapia.
Tratamentul chirurgical este prima linie terapeutica in cancerul ovarian, putind fi
singur curativ in stadiile incipiente. (entru stadiile mai avansate acesta permite diagnosticulstadial si o citoreductie optimala. !anagementul terapeutic al cancerului de ovar trebiue sa
aiba in vedere varsta si dorinta de procreere a pacientei precum si stadializarea si tipul
histologic al tumorii.
8a femeile care si&au incheiat planificarea familiala si la cele la menopauza se practica
histerectomie totala cu ane-ectomie bilaterala si procedura completa de stadializare. "tadiile
I5 si I@ bine diferentiate nu necesita terapie ad4uvanta, in celelalte situatii se practica
postoperator chimio ' si sau radioterapie ad4uvanta.
In cazul femeilor tinere si sau care nu si&au incheiat planificarea familiala cu cancer
de ovar in stadiul I5 si diferentiere inalta se poate aplica chirurgia conservatoare, ca unic
tratament, e-ceptie facand pacientele cu tumora de sinus endodermal care indiferent de stadiu
vor urma chimioterapie. hirurgia conservatoare presupune ane-ectomie unilaterala. In
acesta situatie nu se mai recomanda biopsia ovarului contralateral decat in preznta unei
anomalii macroscopice. 2aca tumora in stadiul I5 este slab diferentiata, atunci chirurgia
conservatoare este urmata obligatoriu de chimioterapie. 5ceste paciente vor fi supravegheate
atent postterapie pentru depistarea recurentelor sau a metastazelor.
In cancerele ovariene stadiul III si I/ se practica chirurgia de citoreductie optimala,
deoarece indepartarea maselor tumorale va ameliora calitatea vietii pacientei prin reducerea
consecintelor metabolice ale tumorii si prin cresterea capacitatii de a&si mentine statusul
nutritional, avind ca efect o chimiotoleranta superioara. In plus, citoreductia optimala permite
o penetrare mai buna a agentilor chimioterapici si scaderea riscului de aparitie a focarelor
chimiorezistente. 2eoarece chirurgia de citoreductie optimala poate avea morbiditateconsiderabila #durata medie a interventiei 3,+ ore, pierdere medie de sange 100 ml, rata
complicatiilor ma4ore 0, mortalitate intraoperatorie 1,+$, in cazul pacientelor cu conditie
biologica precara #ascita voluminoasa, malnutritie severa, hipoproteinemie, pierdere
ponderala mare, varsta H 7+ ani, afectiuni medicale severe$ este preferabil ca citoreductia sa
se incerce dupa chimioterapie neoad4uvanta. In cazurile la care nu s&a putut realiza
citoreductia corespunzatoare optimala se poate indica dupa cateva cure de chimioterapie o
citoreductie de interval.
2aca diagnosticul de cancer ovarian s&a pus de abia dupa e-amenul anatomopatologic,
atunci se recomanda reinterventia chirurgicala in vederea efectuarii stadializarii corecte.
8aparotomia sau laparoscopia second ' loo se recomanda dupa efecturea
chimioterapiei ad4uvante in stadiile III si I/ si in stadiille I si II cu semne de evolurie clinica,
1+
7/22/2019 27.+Tumorile+de+Ovar+Benigne+Si+Maligne
16/16
imagistica sau mareri tumorali pozitivi. 5ceasta permite% determinarea bolii reziduale,
citoreductie secundara in cazul recidivelor si stabilirea planului terapeutic de urmat.
himioterapia ad4uvanta reprezinta tratamentul standard aplicat dupa chirurgia
primara pentru cancerul ovarian cu e-tensie dincolo de pelvis #stadiul III, I/$ si cel in stadii
mai precoce dar cu risc de recidiva crescut # stadiul I5 si I@ slab diferentiat, stadiul I si II
indiferent de diferentiere$. "copul chimioterapii este vindecarea sau otinerea unui intreval catmai lung fara recidiva. 2iverse clase de agenti citostatici s&au dovedit eficiente in cancerul de
ovar, iar drogurile cele mai folosite sunt cele pe baza de platina #cisplatin, carboplatin$.
egimurile de chimioterapie sunt variate si nu sunt general acceptete. aile de administrare
ale citostaticelor sunt% sistemica si intraperitoneala, (entru administrarea sistemica este
preferata polichimioterapia monochimioterapiei. (remizele pentru chimioterapia
intraperitoneala sunt% calea principala de diseminare a cancerului ovarian #insamantarea
peritoneala directa$ si posibilitatea de a realiza concentratii locale mari de citostatic. 6ficienta
ma-ima se obtine la pacientele cu sindrom aderential minim si boala reziduala microscopica
sau + mm. In cazul in care chirurgia primara este contraindicata, se va administra
chimioterapie neoad4uvanta dupa diagnostic histologic biopsic sau diagnostic citologic prin
paracenteza sau toracocenteza.Tehnicile de iradiere includ iradierea e-terna si pe cea intraperitoneala. Insa pe masura
ce chimioterapia postoperatorie si&a dovedit eficienta utilizarea radioterapiei s&a redus. 5stfel
aplicabilitatea radioterapiei se rezuma in general la tratamentul ad4uvant al disgerminomului
si ca terapie de paliatie in formele de cancer ovarian depasite chirurgical.
@ibliografie selectiva
1. Oilliams )AnecologA ed. bA Mohn . "chorge ' !c )raK ?ill !edical & 00G
. 2anforthPs bstetrics and )AnecologA ' Tenth 6dition ' . )ibbs, @. Jarlan, 5.
?aneA, I. FAgaard ' Oolters JluKer8ippincot Oilliams Q Oilins ' 00G
3. @oo des 6! ' 8aurent Jarilla ' Tumorile ovariene ' avier 2effieu- ' pag. +9G&
*00 & 6ditia in limba omana ' 6ditura !edicala Cniversitara Iuliu ?atieganu, lu4
Fapoca ' 011
B. 5M ancer "taging !anual ' "eventh 6dition& pag. B1&B30 ' 010 & I"@F% 97G&0&
3G7&GGBB0&0
1*