Cum sa faci sapun cu soda vegetala

http://komfortbebe.blogspot.ro/2012/01/cum-sa-faci-sapun-cu-soda-vegetala.html

Cum sa faci sapun cu soda vegetala

Msuri de siguranSoda (lesia) este foarte caustica i poate provoca arsuri grave cnd vine n contact cu pielea iochii.Purtatiochelari dede protecie, mnui de protecie, i pstrati acoperita pielea atuncicnd se lucreaz cu orice tip de lesie.

SaponificareCand cantitatile potrivite de soda, ap, i grsimi sunt amestecate mpreun, un proces numit saponificare are loc.In urma saponificarii nu ar trebui sa mai ramana nici soda si nici grasime netransformata in sapun.

Procesul la rece sau de procesul la cald?Exist dou tipuri de metode de obtinere a spunului 1) procesul de rece 2) procesul la cald.In procesul "la rece", cantitatile potrivite de ingrediente sunt puse mpreun, amestecate pentru perioade lungi de timp, n funcie de grsimea / uleiul folosit, turnate ntr-o matri (forma), i apoi uscate.Procesul "la cald" funcioneaz bine pentru reciclarea sapunului, cand dorii fies1) refaceti un lot de spun care nu a iesit foarte bine, sau 2) reciclarea resturilor de spun, adugndu-le la un nou lot de spun.

Aditivi

Exist multi posibili aditivi pentru sapun, cum ar fi colorani, ierburi, flori, miere, fulgi de ovz,lapte, infuzii de plante,materiale abrazive, uleiuri esentiale sau uleiuri parfumate.Un ulei esentialeste uleiul natural care este extras dintr-o planta pentru proprietatile sale medicinale sau aromate,pe cand, un ulei parfumat este un produs chimic realizat de om, care miroase ca o planta.Deobicei, uleiurile parfumate sunt mai putin costisitoare, dar, evident, nu sunt si naturale.

Grsimi/ uleiuriExist mai multe retete, i multe combinaii de ingrediente.Diverse combinaii de grsimii uleiuri va duce la sapunuri foarte diferite.Un ulei de msline simplu produce un spun mult mai moale atunci cand este realizat cu leie de cas.Se pot amesteca, de asemenea, seu de vit,untura, ulei de msline.Seul de vit simplu face un sapun mai tare.Alte uleiuri populare pentru utilizarea n spunuri de cas sunt uleiul de palmier i uleiul de nuc de cocos.

Sa facem soda vegetala

n primul rnd, luati cu o galeata de plastic de 20 l apa de ploaie. Luati o fata depern veche i umpleti-o cu cenusa de lemn.Ati putea topi zapada, de asemenea, pentru a o folosi n loc de apa de ploaie. Apoi, puneti fa de pern plin de cenu ntr-o gleat de plastic separata de 20 l(nu folositi metal).Apoi fierbeti cam 5 l de ap de ploaie.Cu fata de perna deschisa la aceeai dimensiune ca gleata, turnati apa clocotit de ploaie n cenu.Apoi repetati acest proces pn cnd cenuaeste complet acoperita de apa de ploaie fiarta.

Cu apa cald care acoper cenu, nchideti fa de pern i ridicati i coborati fea de pern nap, ca si cum ati pregati un ceai.

Acest proces de imersiune trebuie sa continue pentru ceva timp --- aproximativ o or i jumtate.Apoi ridicai fa de pern din gleat, strecurati apa, i toarnati-o intr-o oala nemetalica. Admis emailata.

Fierbeti apoi amestecul pentru a obtine o soda vegetala ma concentrata prin eliminarea apei. Nu fierbeti pana la evaporarea completa a apei pentru a nu arde soda vegetala.Ocazional, verificati concentratia amestecului cu o pan de gaina.Oleie este suficient de puternica pentru a face spun atunci cnd o pan de gaina ncepe s se dizolve n soluie. n cazul n care pana nu se dizolva, repetati pasul cu imersarea fetei de perna cu cenusa in apa pana cand pana de gaina se dizolva.

Amestecul uleiului (grasimii) cu soda vegetalaCnd era gata leia, adugati seu de vit, pe care il topiti in prealabil ntr-o alt tigaie.Utilizati unb de lemn pentru amestecarea amestecului de ap, grsime si leie pn se ngroa.

Dupa ceva timp amestecul trebuie sa fie asa cum arat n imagine,de consistenta smntnei, sau a ciocolatei topita.

Forme spun

Puteti folosi orice forma doriti, de la cutii de pantofi, recipiente din plastic de depozitare a alimentelor, tevi de PVC de diametre mai mari, forme pentru briose, sau orice altceva doriti.Doar asigurai-v c ca puneti o folie de plastic nainte de a turna spunul pentru a putea sa-l scoateti mai usor din forma dupa ce s-a intarit.Odat ce forma este pregtit, turnati n ea spunul topit, si nivelati-l.Apoi acoperiti-l cu cevapentru a-i permite s se rceasc i se intareasca ncet ---- carton,polistiren, prosoape sau pturi.

Taierea sapunuluiDup ce s-a uscat in forme cel puin 24 de ore sapunul trebuie scos, tiat i stivuit pentru uscare.Cel mai simplu mod de a taia sapunul este cu un fir de ata pescareasca, aa cum se arat nimagine.Facei acest lucru nainte ca spunul sa devina prea tare. Aceste bucati de sapun vor sta n spatii bine aerisite pe un raft acoperit cu hartie cerata sau folie de plastic pentru a se usuca aproximativ 4-6 saptamani.Spunul nentrit este numit "verde spun" i poate provoca arsuri ale pielii.

Reteta pentru36 calupuri de sapun516 g soda vegetala +1 litru apa +2.7 kg grasimeMod de lucru1. Preparati lesia.2. Aduceti ambelesoluii deleieside seula temperatura corpului (aproximativ).3. Combinaticele douamestecurintr-un castronde sticlise amestecpn candconsistenaeste ca desmantana. Pentruspuncareplutetenap, se adaugbicarbonat de sodiulaamestec.4. Adaugati coloranti siarome,dac se dorete.5. Se toarnamesteculntr-o forma(e)i se pune ntr-un loc cald.6. Acoperiti formele cucarton,polistiren,saupturi.7. Dup celpuin 24 de ore,scoatetispunuldin forme.8. Lasati calupurile de sapundescoperite ncamere bine aerisitepentrucelpuin 2 pn la4 sptmni pentru ase intari.Muli productori despunlasaspunullorla uscat6 pana la 8 sptmni. Nu uitati,spunul carenu s-a uscatsuficient poate provocaarsuri ale pielii. Sapunulnu se strica daca il lasati mai mult la uscat.

O alta varianta pentru a obtine soda vegetala:

Luati o galeata de plastic de 20 l si umpleti-o cu cenusa (evitati bucatile negrede carbune), lasand cam 10 cm pentru a adauga apa.Dati o gaura mica la baza galetii si puneti o bucata de lemn (scobitoare)pentru a opri jetul de soda.Puneti galeata pe cateva caramizi si la baza galetii un vas pentru colectarealesiei (nemetalic).

Fierbeti 5 litri de apa de ploaie si adaugati peste cenusa. Va avea loc oreactie destul de violenta, cu improscari. Cand reactia se calmeaza putetiscoate scobitoarea si adauga inca 5 l de apa fiarta.Poate dura chiar si saptamani pana se va termina toata lesia de curs dingaleata.

Sursa: http://www.frontierfreedom.com

Leac pentru asmatici

Ingrediente:2 litri de vin rosu de casa800 g miere de albine12- 14 bucati de hrean ( de aprox. 15 cm lungime)Modul de preparare:Intr-un vas se pune vinul, apoi se adauga mierea si hreanul macinat; se amesteca bine si se lasa la macerat 10 zile. In fiecare zi la aceeasi ora se amesteca compozitia cu o lingura in timp ce se rosteste rugaciunea Tatal nostru.Dupa ce s-au scurs cele 10 zile se beau in fiecare dimineata pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de a lua micul dejun, 50 ml de leac ( cat o cafea mica). Dupa ce se consuma tot leacul, dupa 3 saptamani de pauza se repeta reteta.Pentru copii se poate injumatati cantiatea.Am aflat reteta pe care acum am inceput sa o prepar si eu de la o doamna care si-a vindecat sotul asmatic si mai stiu de un caz al unui baiat care din asmatic a ajuns fotbalist dupa ce s-a lecuit cu aceasta reteta.

http://alinadel.blogspot.ro/search/label/Retete%20incercate%20de%20la%20batrani%20preluateOTET DE MEREReteta:Merele spalate se toaca intregi si se stoarce sucul printr-un tifon. Sucul proaspat stors se toarna intr-un borcan sau damigeana curate, se acopera cu tifon si se lasa la fermentat, intr-un loc intunecos. Cand otetul este gata, se toarna in sticle, se astupa cu dop de pluta si se acopera cu ceara.

Otetul pe care l-am facut noi a iesit foarte bun la gust si cu un miros placut, iar culoarea galben- aurie, dar se poate vedea si in poze. Anul trecut merele din livada noastra au fost foarte dulci, iar otetul este si el dulce si aromat. ( pomii nu i-am stropit sau tratat cu nimic).

Intrebuintari:In medicina populara romaneasca, otetul de mere este folosit in afectiuni ca: sangerarea gingiilor, tuse, bronsita cronica, guturai, artrita, reumatism, mialgie lombara, edem la picioare, micoza la picioare, arsuri de gradul I si II, menstruatie abundenta, hemoragie la nas, transpiratie abundenta noaptea, colecistita si afectiuni ale bilei, migrene,insomnii, ameteli, indigestii, hipoaciditate, inapetenta, anemie, slabiciune corporala la copii, obezitate, detoxifierea organismului; imbunatateste activitatea inimii, stimuleaza imunitatea, are efect pozitiv asupra tonusului sistemului nervos central, este un bun antiseptic, animicotic si antiinflamator.

Mastile cu otet de mere previn ridurile, inlatura celulele moarte si redau tonusul pielii.Otetul este un inlocuitor de succes al balsamului de par, se foloseste si pentru restabilirea culorii parului carunt. Se poate folosi si in loc de balsam de rufe, protejand in acelasi timp masina de spalat de depunerile de calcar.

Magneziul, potasiul, fosforul, calciul, sulful, siliciul si fierul din merele crude se pastreaza si in otetul de mere natural, care nu a fost pasteurizat sau tratat chimic.

Surse :Reteta de otet de mere am primit-o de la bunicii prietenei mele Claudia din Hunedoara.Retele pentru tratarea acestor afectiuni le gasiti aici: http://www.boli-medicina.com/tratamente/sanatoase/alimente/OTET-DE-MASA-SI-OTETUL-DIN-MERE-BM-COM.phphttp://news.softpedia.com/news/Otetul-de-mere-vindeca-100-de-boli-ro-23425.shtmlhttp://sanatate.jurnalul.ro/articole/116814/otet-de-mere-pentru-tenul-gras.html

Istorie pe scurt despre Sapun

Unul dintre cele mai importante si folosite produse din viata noastra este banalul sapun. Gandeste-te doar de cate ori folosesti un sapun pe zi sub diferite forme, sapun solid sau lichid pentru maini, gel de dus pentru corp sau sampon pentru par. Si totusi cati dintre noi ne-am gandit ce contine acea bucata de sapun? Cand vine vorba de ingrijirea zi de zi si de un produs atat de uzual , cred ca ar trebui sa ii acordam atentie si sa vedem ce anume contine, pentru ca il folosim chiar de mai multe ori pe zi, deci ocupa un loc important in viata noastra.

Spalarea cu sapun este cea mai veche modalitate de spalare din lume.Sapunul este produs in urma unor reactii chimice intre uleiuri, apa si lesie.Cu toate ca lesia este folosita la sapun, ea nu mai poate fi vazuta dupa ce reactia chimica prin care se face sapunul s-a incheiat.

Fizicianul grec Galen vorbeste in secolul II e.n. despre folosirea sapunului ca agent de curatare si pentru spalarea corpului iar in Europa primele ateliere de fabricat sapun au aparut in Marsilia si apoi in Genova si Venetia.

Metodele vechi de obtinere a sapunului (din grasime animala sau vegetala combinata cu substante alcaline provenite din cenusa) erau costisitoare, iar atitudinea populatiei era destul de negativa fata de ideea de curatenie. Iata de ce pana spre sfarsitul secolului XVIII sapunul a fost un produs de lux, folosit doar de cei foarte bogat si educati.

Tranzitia de la sapun obtinut manual la cel produs industrial a fost ajutata de doua descoperiri stiintifice. Prima a fost obtinerea, de catre chimistul francez Nicholas Leblanc, a sodei caustice (NaOH) din sare de masa (NaCl) in anul 1790. Inventia sa a facut posibila obtinerea de sapun mult mai ieftin, intrucat chimistii au dezvoltat o procedura prin care grasimea sa reactioneze cu soda caustica. Metoda a fost ulterior rafinata de un alt chimist francez, Eugne Chevreul, care a demonstrat in 1823 ca procesul de saponificare este procesul chimic de sciziune a grasimii in saruri alcaline ale acizilor grasi (adica sapun) si glicerina.

In timp ce sapunul devenea din ce in ce mai ieftin, se schimba treptat si atitudinea fata de curatenie, odata cu o mai buna intelegere a rolului igienei in distrugerea microorganismelor patogene. La inceputul secolului XX, sapunul era universal folosit.Campaniile promotionale din Europa si SUA au ajutat la constientizarea pe scara larga a relatiei dintre curatenie si sanatate. In anii 1950, sapunul era acceptat ca obiect indispensabil de igiena personala.

Ce contine acum un Sapun

Multe dintre marcile de sapun existente in supermarketuri nu sunt sapunuri adevarate, ci pur si simplu detergenti, produsi bazati pe ingrediente sintetice derivate din petrol. Este improprie folosirea denumirii de sapun deoarece aceste produse nu trec prin acest proces de saponificare.

Ati observat cum adeseori dupa ce ne-am spalat pe maini cu sapun, piele devine aspra si uscata? Unul din vinovatii principali al acestor efecte este alcaliul, care poate cauza si iritatii foarte puternice. Pe langa alcaliu mai sunt si alte substante precum:

.

A-pirina- poate afecta sistemul imunitar.

A-terpinolol- aceasta substanta este extrem de iritanta pentru membranele mucusului. Expunerea frecventa sau prelungita ( si mai ales inhalarea repetata ) poate cauza edem si de asemenea dificultati de respiratie.

Benzaldehida, este un narcotic si un anestezic care poate sa cauzeze o depresie la nivelul sistemului nervos central. Cand este inhalat, poate produce ameteli, varsaturi si scadere brusca de tensiune.

Acetatul de benzil- un iritant pentru ochi si plamani si un cunoscut cancerigen asociat cancerului de pancreas.

Etanol- apare pe lista substantelor iritante, daunatoare si este folosit in farbricarea ojei de unghii sau/si a diluantului. Aceasta chimicala poate irita caile respiratorii, poate pune in primejdie vederea si cauzeaza pierderea controlului asupra muschilor.

Linalol- un narcotic care primejduieste functia respiratorie si activitatea motorie. Linalolul atrage si albinele, care pot fi o problema pentru cei care sunt alergici la intepatura de albina.

Lauril sulfat de sodiu(SLS) un agent de spumare, care permite sapunului sa se imprastie si sa penetreze cu mai multa usurinta. LSS-ul distruge grasimile si pune in pericol abilitatea pielii de-a ramane hidratata. E clasificat ca un mutagen, insemnand ca poate altera materialul genetic al celulelor. De fapt, SLS-ul a fost folosit in studiile/experimentele japoneze pentru a avansa mutatiile bacteriene.

Triclosan- un antibacterian si un mutagen foarte usor absorbit prin piele. Este un iritant pentru ochi si este asociat cu un cauzator de probleme la ficat.(articol aici)Iar cat despre culorile adaugate sapunului, multe dintre ele sunt permise, dar sunt suspectate drept cancerigene, toxice si de faptul ca pot trece de placenta unui copil nenascut. O simpla prelevare a acestora include:

* Blue Aluminum Lake 1 and 2* Red No. 19* Aluminum Lake* Zirconium Lake* Yellow No. 8

Cauta sapun natural!

Pielea este cel mai mare organ al nostru si in cazul adultilor acopera intregul corp cu aproximativ 2 metri patrati ,ea fiind si prima bariera care il protejeaza impotriva deshidratarii, a temperaturii si a infectiilor .

Sapunul natural este o varianta excelenta de a inlocui produsele cosmetice gasite in comert si de a conferi pielii tale o ingrijire naturala.Sapunurile naturale contin uleiuri pe baza de vegetale, ca de ex: uleiul de masline, de soia, de cocos in defavoarea celor animale. Sapunurile naturale contin, deasemenea, uleiuri vegetale necesare, nu parfumuri, arome si alti coloranti sintetici. Uleiurile naturale indeplinesc doua roluri: ele ofera igiena, curatare, de calitate superioara, si in acelasi timp ofera pielii aspectul si senzatia de hidratare intr-un mod natural, cum numai un produs apropiat de natura poate face asta intr-un mod firesc

Sapunurile naturale ofera pielii tale ingrijirea de care are nevoie,iar imbaierea o transforma intr-oexperienta delicata si calmanta.(produs aici)

Adevarul despre Sapun

Desi rafturile magazinelor sunt pline de tot felul de geluri antibacteriene, servetele umede, cu toate aromele posibile, e bine sa nu ne lasam pacaliti si sa fim atenti la ce scrie pe etichete . Cea mai eficienta si sanatoasa metoda de curatire si de eliminare a bacteriilor ramane spalarea cu apa si sapun.

DESCOPAR LESIA

http://simplitaly.wordpress.com/category/redurefolosesterecicleaza/