Upload
allaalinna331
View
218
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/25/2019 16-Cristalizarea Discursului Romanesc Dupa 1900
1/2
Momentul 1900 a reprezentat o placa turnanta in dezvoltarea ideologica romaneasca. Cele 4
orientari ideologice ale culturii critice de sorginte junimista au capatat caractere elaborate
devenite canonice in primul deceniul al sec 20. Conservatorismul junimist, nationalismul
eminescian si populismul agrars-au cristalizat ca discursuri bine conturate in aceeasi ani de
dupa 1900. In aceeasi epoca ,discursul liberala capatat si el o mai mare maturitate doctrinara,
discursul in cauza a ost divizat acum in trei orientari ideologice , din care doua vor continua sasubziste cu un statut minoritar in perioada interbelica.
Conservatorismul junimist a capatat o e!presie bine articulata in lucrarile lui C. ".Motru. Cartea
"Cultura romana si politicianismul".Motru isi dezvolta argumentatia in cone!iune cu cultura
traditionalista a epocii ata de care el isi maniesta partial adeziunea. #iscursul lui Motru
sleuieste ideile maioresciene prin adaugarea unor reerinte intelectuale occidentale mai recente
si printr-o mai mare ambitie de rigoare teoretica. $e!tul lui Motru conjuga un diagnostic al vietiiculturale romanesti cu o analiza a conte!tului social si politic.
In primul rand, Motru se raporteaza la reerintele intelectuale preluate din disciplina psi%ologieisociale sau a celei colective. &e baza acestor reerinte, Motru caracteriza cultura romaneasca a
momentului sub etic%eta pseudoculturii, descoperind categoria inautenticitatii ca reprezentat decaracteristica sa deinitorie. &seudocultura romaneasca moderna trebuie sa ie deosebitadeopotriva ata de cultura desavarsita a 'ccidentului contemporan si ata de semicultura
societatiilor traditionaliste de elul societatilor romanesti in perioada anterioara occidentalizarii
accentuate. (emicultura traditionalista este caracterizata de Motru intr-o maniera care evocaetic%eta barbariei orientale. Inautenticitatea pseudoculturii este inteleasa in spiritul analizei
maiorescene a disjunctiei dintre orme si ond. )a el ca si Maiorescu, Motru respinge societatea
rezultata din procesul de modernizare accelerata ara a recomanda intoarcerea la valorile si
ormele sociale traditionaliste care au precedat-o, inautenticitatea culturala este asociata cumaladiile sociale si politice ale lumii romanesti. Marea noutate adusa de Motru in aceasta analiza
este reprezentata de ideea colonialismului ca o parte a sindromului de inautenticitate si
dizarmonie descoperit in lumea romaneasca. &oliticianismul birocratic este indicat de Motru careprezentand o curea de transmisie intre societatea occidentala cu veleitati imperialiste si
societatea romaneasca dominata imperialist si colonizata. &rin aceasta idee Motru se situeaza in
pro!imitatea unei abordari ce avea sa ie dezvoltata cu mult mai mare consecventa in gandirea destanga. #irectia culturala a lui Motru a ost sustinuta de periodicul *+oua revista romana.
Discursul semanatorist a ost initiat de Iorga prin disociere ata de discursul junimist , o
traiectorie ideologica pe care o urmase minescu insusi in anii 1/0. Iorga se angajeaza pe otraiectorie de dezvoltare ideologica marcata de recuperarea traditiei romanesti anterioare
modernizarii ca suport si sprijin al seriozitatii si responsabilitatii in viata proesionala
universitara, in cultura si in viata sociala in general. Iorga inaugureaza *+eamul romanesc*,
lansat la 190 va continua sa unctioneze ca o publicatie minora, uneori redactata in intregime dedirectorul ei pana la 1940. In *+eamul romanesc*, nationalismul eminescian si semanatorist isi
asuma o dimensiune antisemita, ine!istenta in revista *(emanatorul*. &romovand noul saudiscurs Iorga s-a asociat cu l. C. Cuza. In 1910 ,Iorga si Cuza au lansat un nou partid politic
&artidul +ationalist #emocrat care a ost prima ormatiune politica ce si-a asumat in "omania
calitatea de reprezentant e!clusiv al nationalismului adevarat, autentic si bine inteles, acuzandpartidele dominante, liberal si conservator de inconsecventa si supericialitatea in promovarea
aceeasi cauze nationale. . Iorga si Cuza au ost primii lideri politici din "omania care au
7/25/2019 16-Cristalizarea Discursului Romanesc Dupa 1900
2/2
considerat ca realizarea statului national nu epuizeaza dezideratele unei gandiri nationaliste,
autentice si consecvente.
Discursul nationalist democrat a lui Iorga de la 1910 reprezinta corespondentul romanesc al
noii directii idelogice a dreptei nationaliste ce a avut ca prim reprezentant partidul rancez,
ction rancaise lansat la 19. nalogia este justiicata si ca atare demarajul ideologic a luiIorga de la 190-1910 a indeplinit aceeasi unctie in societatea romaneasca. "olul indeplinit de
Iorga in procesul de cristalizare ideologic ce va conduce la ascism este cu atat mai semniicativ
cu cat imaginea lui Iorga este inseparabila de momentul asasinarii sale de la 1940 de catrepartidul ascist 3arda de ier. Cele doua momente au ost separate de despartirea lui Iorga ata de
directia ideologica pe care el insusi o lansase, aceasta avea sa se produca la 1922, cand asociatul
lui Iorga, Cuza a radicalizat demersul nationalist in directia ascismului in timp ce Iorga s-a
departat de aceeasi amilie doctrinara. laturi de Iorga si Cuza, nationalismul traditionalist deactura eminesciana a mai avut doi reprezentanti majori in perioada &rimului "azboi Mondial,
(imion Me%edinti care a preluat conducerea *Convorbiri literare* imprimand revistei orientarea
traditionalista. Cu o mai mare inluenta a ost urel C.&opovici. &ublicistica lui &opovici din*(emanatorul* a ost stransa in volumul sau din 1910 *+ationalism sau democratie*, o critica a
civilizatiei moderne. Cartea reprezinta o e!presie mai radicala a nationalismului de dreapta decat
discursurile lui Iorga si Cuza. &opovici stabileste ideea unei incompatibilitati intre societateasustinuta de valorile nationale autentice si traditionaliste si ormele politice ale
constitutionalismului liberal in curs de dezvoltare pe continentul european. #emocratia
reprezenta un ansamblu de proceduri cu ambitia aplicabilitatii universale , culturile nationalereprezentand insa unitati socio-culturale separate prin granite insurmontabile ale
compre%ensiunii, ale aplicabilitatii ideilor universaliste. "ezulta de aici, ca nationalismul pt care
&opovici pledeaza in continuarea lui Iorga nu poate i decat antidemocratic.
m mentionat ante intrepatrunderea dintre disc lui motru si disc nat si tradit.
2 paliere
Mortul maniesta o olicitudine sustinuta. &entru lumea taraneasca. Cu
(pre deosebire de maio si in acelasi el ca si ioprga, motru considera ca arta nu poate i autentica
decat in masura in care ste sustinuta de un ideal. u decurs din aceasata optiune accente
suplivitate de coniventa intre jun lui motru sin at trad al sema.