46969265 Analiza Discursului Public

  • View
    222

  • Download
    6

Embed Size (px)

Text of 46969265 Analiza Discursului Public

ANALIZA DISCURSULUI PUBLIC CUPRINS Cuvant inainte / 7 I. ANALIZA PSIHOLINGVISTICA / 8 1. CADRUL TEORETIC / 9 1.1. Definitii: "discursul" si "analiza discursului" / 9 1.2. Orientari metodologice. Analiza discursului - domeniu inter-disciplinar / 15 1.3. NOTIUNI de lingvistica / 25 1.4. NOTIUNI fundamentale in Analiza discursului / 26 2. ANALIZA LINGVISTICA A DISCURSULUI / 46 2.1. Legile discursului / 46 2.2. Tipologia discursurilor; genuri de discurs / 47 2.3. Universul discursului / 56 2.4. Universul interior / 61 3. ACTORII DISCURSULUI / 66 3.1. Subiectivitate si ethos / 66 3.2. Actorii comunicarii discursive / 70 3.3. Actiunile discursive / 83 3.4. Interactiunea verbala / 86 II. ANALIZA DE CONTINUT / 93 1. GENEZA SI SPECIFICUL ANALIZEI DE CONTINUT / 94 1.1. Scurt istoric / 94 1.2. Dezvoltarea metodei / 95 1.3. Specificul analizei de continut / 96 2. METODA ANALIZEI DE CONTINUT / 99 2.1. Organizarea analizei / 99 2.2. Codarea / 103 2.3. Categorizarea / 105 2.4. Inferenta (stabilirea concluziilor) / 106 3. TEHNICI DE ANALIZA / 109 3.1. Analiza evaluarii / 109 3.2. Analiza enuntarii / 115 3.3. Analiza propozitionala a discursului / 128 3.4. Analiza expresiei / 129 3.5. Analiza relatiilor / 137 III. ANALIZA SEMIOTICA / 149 1. NOTIUNI DE BAZA ALE ANALIZEI SEMIOTICE / 150 1.1. Limba si limbaj / 151 1.2. Semnificant si semnificat / 153 1.3. Expresie si continut / 155 1.4. Optiuni metodologice / 156 2. FORMELE NARATIVE / 158 2.1. Formele elementare de narativitate / 158 2.2. Programele narative / 160 2.3. Schema narativa canonica / 163 IV. APLICATII / 170 1. DEZBATEREA / 171 1.1. Definitii si delimitari. Istoric / 171 1.2. Strategii interactionale in dezbaterile televizate. Studii de caz / 175 1.3. Dezbaterea electorala la televiziune / 183

1.4. Dezbaterea electorala si principiul politetii / 192 1.5. Maximele conversationale ale lui Grice in dezbaterea politica / 195 1.6. Concluzii generale / 201 2. DISCURSUL PUBLICITAR / 202 2.1. Repere istorice / 203 2.2. Functiile discursului publicitar / 205 2.3. Textul publicitar / 207 2.4. Procedee folosite in textul publicitar / 208 2.5. Discursul publicitar si cultivarea limbii romane / 221 2.6. Discursul publicitar simbolic / 223 2.7. Scheme de analiza a unor texte publicitare / 225 BIBLIOGRAFIE SI NOTE / 235 BIBLIOGRAFIE GENERALA / 236 NOTE / 239 Cuvant inainte "Orice discurs este o opera colectiva" E.A. SCHEGLOFF Motto-ul de mai sus a fost ales de regretata noastra colega, Silvia Savulescu, care il aseza inaintea cursului sau de , editia electronica din 2002. Parca presimtea, parca stia... Am considerat gandul lui Schegloff drept testamentul ei pe linie didactica. Imediat dupa decesul survenit in amiaza zilei de 30 martie 2003, am inceput sa re-sistematizez materialul pe care ni l-a lasat, augumentandu-l in asa fel incat cursul oferit studentilor sa contina mai mult decat o abordare lingvistica a discursului. M-am simtit indreptatit si obligat sa fac acest lucru din mai multe motive. in primul rand, mai predasem acest curs timp de cativa ani, pana la venirea Silviei in facultatea noastra. Am fost unul dintre cei care au remarcat-o pe studenta Silvia Savulescu, care urma Cursurile Academice cu durata de 2 ani, la specialitatea Comunicare si Relatii Publice, semnaland colegilor existenta unei studente exceptionale, cu bogate cunostinte de lingvistica si cu un comportament intelectual tipic cercetatorilor de rasa. I-am cedat cu entuziasm cursul de Analiza Discursului, pe care il concepusem mai mult din perspectiva psiho-sociologica si il centrasem pe discursul politic. in al doilea rand, pentru ca dupa imbolnavirea Silviei, am fost unul dintre cei care au suplinit-o la ore, atunci cand suferinta nu-i mai permitea sa iasa din casa. Daca preparatorul pregatit de ea, dl. Alexandru Carlan, a intrat la orele de Retorica si teoria argumentarii, eu am preluat orele de la . Pana cand Alexandru va ajunge lector universitar sau pana cand se va gasi altcineva care sa predea cursul ramas neacoperit prin disparitia Silviei Savulescu, ma vad obligat sa editez cursul in varianta aceasta: o cooperare peste timp si dincolo de moarte intre un fost profesor si o fosta studenta, intre doi colegi dintre care unul a plecat... sa moara putin. Vorba lui Schegloff, "Orice discurs este o opera colectiva". Modelul teoretic al analizei discursului pe care il prezentam incearca sa ofere o sinteza a numeroaselor studii si cercetari dintr-un domeniu nou si extrem de dinamic al stiintelor comunicarii. Deocamdata, realizarea unui model integrat al analizei discursului este dificila, in special datorita fatetelor multiple ale domeniului, lipsei de unificare terminologica si absentei unei compatibilitati conceptuale intre diferitele abordari ale discursului. Introducerea noastra in isi propune urmatoarele obiective: - prezentarea principalelor puncte de vedere asupra unor termeni care definesc disciplina ("discurs", "analiza discursului" etc.) si a principalelor orientari metodologice in domeniu; - expunerea metodica a teoriilor si conceptelor analizei lingvistice a discursului (legile

discursului, tipologia discursurilor, structura interna a discursului); - analiza psihologica si etica a interactiunii discursive (actorii comunicarii discursive, actiunile discursive, regulile interactiunii verbale); - prezentarea metodei analizei de continut si a tehnicilor subsumate acesteia: analiza evaluarilor, analiza enuntarilor, analiza proprozitionala, analiza expresiilor si analiza relatiilor; - prezentarea abordarii semiotice a discursuluii, cu accent pe structurile narativitatii, stiut fiind ca succesul unui discurs este asigurat nu numai de structura sa lingvistica si argumentativa, de valentele retorice sau de orientarea sa ideologica, ci si de structura sa narativa, de capacitatea de a povesti (chiar si crearea de imagine presupune, la urma urmelor, spunerea unei povesti); - analiza unor tipuri de discurs public de interes pentru viitorii specialisti in comunicare: dezbaterea si discursul publicitar; - analizarea unor mostre din tipurile de discurs enumerate mai sus, aplicatii care contin sugestii utile viitorilor specialisti, atunci cand acestia vor fi pusi in situatia de a elabora diferite variante ale discursului public pentru clientii lor (manageri din sectorul privat, conducatori de institutii publice, lideri de partide si organizatii civice, oameni politici, candidati la functii eligibile). Dumitru Bortun Ianuarie 2004 I. ANALIZA PSIHOLINGVISTICA 1. CADRUL TEORETIC AL ANALIZEI DISCURSULUI 1.1. DEFINITII: "DISCURSUL" SI "ANALIZA DISCURSULUI" 1.1.1. Conceptul de "discurs" Termenul "discurs" se refera mai mult la problematica vasta a unui camp de cercetare decat la un anumit mod de intelegere a limbajului. Faptul ca termenul presupune relatia limbajului cu parametri ai realitatii nonlingvistice face ca "discursul" sa fie un domeniul al cercetarii interdisciplinare. in acest caz, termenul "discurs" nu are plural, el desemneaza un domeniu generic. Discursul poate fi definit ca ansamblu de enunturi ale unui emitator, care se refera la un subiect unic (topic, in terminologia anglo-saxona). Din perspectiva pragmatica, discursul reprezinta "o enuntare ce presupune un locutor si un auditor, precum si intentia locutorului de a-l influenta pe celalalt" (Benveniste). Alte interpretari ale discursului vizeaza echivalenta sa cu: a) un text, in cadrul caruia perspectiva comunicationala si cea tematica coincid in general (de exemplu, in cazul comunicarii scrise); b) un ansamblu de texte, care ilustreaza interactiunea dintre doua sau mai multe discursuri centrate in jurul unei singure teme; in cazul conversatiei, fiecare discurs este alcatuit din mai multe texte (fiecare replica este o unitate comunicationala, deci un text in sine). Analiza conceptelor fundamentale este utila pentru definirea negativa a termenului discurs (prin delimitari ale sale fata de acestea). Astfel, termenul "discurs" intra intr-o serie de opozitii in care ia valori semantice precise. Le vom trata in contimuare. 1.1.1.1. Opozitia discurs/fraza Fraza reprezinta un "enunt in structura caruia se cuprind cel putin doua propozitii"2, avand caracteristica autonomiei sintactice si de comunicare. Discursul reprezinta o unitate lingvistica constituita dintr-o succesiune de fraze.

Din perspectiva acestei definitii, studiul discursului va fi numit de Harris (1952) "analiza discursului", in timp ce alti cercetatori considera mai potrivita sintagma "gramatica discursului". Acestei ramuri de cercetare a discursului si a obiectului sau de studiu ii sunt atribuite astazi conceptele lingvistica textuala - text. 1.1.1.2. Opozitia discurs/enunt Dincolo de caracterul sau de unitate lingvistica (adica de "enunt"), discursul reprezinta o unitate de comunicare legata de conditii de generare strict determinate (cu alte cuvinte, reprezentand un gen determinat de discurs; de exemplu, discursul mediatic, discursul romanesc, discursul publicitar, discursul stirilor etc.). Din aceasta perspectiva, termenii "discurs" si "enunt" au sensuri diferite: enunt acopera sfera conceptuala a "textului ca structurare in cadrul limbii", in timp ce discurs va desemna "studiul lingvistic al conditiilor de producere a acestui text" 3. 1.1.1.3. Opozitia discurs/limba Limba definita ca sistem de valori virtuale se opune discursului, adica folosirii limbii intr-un context specific, care poate restrange aceste valori, sau poate genera, la fel de bine, noi valori. Aceasta distinctie este relevanta, in special, pentru domeniul lexicului. Astfel, neologia lexicala apartine domeniului discursului. Pe de alta parte, limba definita ca sistem folosit de membrii unei comunitati lingvistice se opune discursului, considerat ca folosire a unei secvente a acestui sistem. Aceasta utilizare secventiala a sistemului se poate referi la aspecte diverse, cum ar fi plasarea intr-un anumit camp discursiv: discurs comunist, discurs ecologist, discurs suprarealist, discurs postmodernist, disc