14.03.2017 PROGRAM DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI …primariapitesti.ro/portal/arges/prim/portal.nsf... · program de imbunatatire a eficientei energetice pentru municipiul pitesti

14.03.2017

PROGRAM DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE PENTRU MUNICIPIUL PITESTI - revizie

GREEN BUSINESS S.R.L.

PROGRAM DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE PENTRU MUNICIPIUL PITESTI

Pagină 1 din 149

CUPRINS

1. POLITICI EUROPENE, STRATEGIA NATIONALA PENTRU EFICIENTA ENERGETICA, STRATEGIILE SI PROGRAMELE

LOCALE DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE ..................................................................... 4

1.1. CADRUL LEGISLATIV ............................................................................................... 8

1.2. TINTA DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU MUNICIPIUL Pitesti ........................................ 12

2. DESCRIEREA GENERALA A MUNICIPIULUI Pitesti .................................................................... 14

2.1. LOCALIZAREA, RELIEFUL SI ISTORICUL ASEZARII ................................................................. 14

2.1.1. REPERE GEOGRAFICE ......................................................................................... 14

2.1.2. ISTORICUL ASEZARII .......................................................................................... 15

2.1.3. RELIEFUL ...................................................................................................... 17

2.2. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL ........ 18

2.2.3. FUNCTIILE URBANE ALE MUNICIPIULUI PITESTI.............................................................. 18

2.2.4. SUPRAFATA TERITORIULUI ................................................................................... 22

2.2.5. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL Pitesti

27

2.3. BAZE DE DATE SI GESTIONAREA SISTEMULUI DE RAPORTARE A INFORMATIILOR PRIVIND CONSUMURILE DE

ENERGIE LA NIVELUL MUNICIPIULUI Pitesti .............................................................................. 29

2.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EVALUARII DIN PUNCT DE VEDERE AL MANAGEMENTULUI ENERGETIC ... 29

2.4.1. MANAGEMENTUL ENERGETIC .................................................................................. 31

2.5. CONSUMURILE ENERGETICE PUBLICE SI REZIDENTIALE ......................................................... 31

2.6. CONDITII CLIMATICE SPECIFIC ZONEI (ZONA CLIMATICA, TEMPERATURA EXTERIOARA ETC.).................. 35

2.6.3. FACTORII NATURALI DE MEDIU (APA, SOL, AER). ............................................................ 36

2.6.3.1. CALITATEA APEI ......................................................................................... 36

CALITATEA AERULUI ................................................................................................. 39

2.7. DATE DEMOGRAFICE SI EVOLUTIA FONDUL LOCATIV ........................................................... 43

2.7.1. DATE DEMOGRAFICE Pitesti .................................................................................. 43

2.7.2 FONDUL LOCATIV ................................................................................................ 51

2.8. INFRASTRUCTURA SI SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA ......................................................... 52

2.8.1. INFRASTRUCTURA DE UTILITATE PUBLICA ................................................................... 52

2.8.1.1. EDUCATIE SI INVATAMANT ............................................................................. 52

2.8.1.2. SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA ...................................................................... 57

2.8.1.2.1. Serviciile de sanatate ................................................................................ 59

2.8.1.2.2. Serviciile de asistenta sociala ........................................................................ 63

2.8.1.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ..................................................................... 65

Total .................................................................................................................... 69


Pagină 2 din 149

Cu o cale .................................................................................................................. 69

Cu doua cai................................................................................................................ 69

Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu ................................................................................ 69

2.8.1.4. CULTURA ................................................................................................ 70

2.8.2. SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA ........................................................................... 72

2.8.2.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA .................................................................. 72

2.8.2.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA ................................................................ 76

2.8.2.2.1. Reteaua de iluminat public .......................................................................... 77

2.8.2.3. INFRASTRUCTURA PENTRU APA - CANAL .............................................................. 87

2.8.2.3.1. Reteaua de alimentare cu apa ...................................................................... 87

2.8.2.3.2. Reteaua de colectare si tratare a apelor uzate ..................................................... 89

2.9. UTILIZAREA SI NIVELUL DE DEZVOLTARE AL TRANSPORTULUI IN LOCALITATE .................................. 91

2.9.1. TRANSPORTUL PUBLIC ........................................................................................ 91

2.9.2 TRANSPORT INDIVIDUAL si TRANSPORTUL DE MARFURI ....................................................... 95

2.10. GESTIONAREA SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE .......................................................... 96

3. PREGATIREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE – PRELUCRARE DATE STATISTICE .... 97

3.1. DATE TEHNICE PENTRU SISTEMELE DE ILUMINAT SI CONSUMUL PUBLIC DE ENERGIE ......................... 98

3.1.1. ILUMINAT PUBLIC STRADAL .................................................................................. 98

3.1.2. CONSUM ENERGIE IN CLADIRILE PUBLICE ................................................................... 99

3.2. DATE TEHNICE DESPRE SECTORUL REZIDENTIAL ............................................................... 100

3.3. DATE TEHNICE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURI ........................................................... 103

3.3.1. TRANSPORTUL PUBLIC ...................................................................................... 103

3.3.2. TRANSPORTUL INDIVIDUAL................................................................................. 104

3.4. DATE TEHNICE PRIVIND POTENTIALUL DE PRODUCERE SI UTILIZARE PROPRIE MAI EFICIENTA A ENERGIEI

REGENERABILE LA NIVEL LOCAL ........................................................................................ 105

3.4.1. SURSE ENERGETICE REGENERABILE .......................................................................... 105

4. CREAREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE .......................................... 109

4.1. DETERMINAREA NIVELULUI DE REFERINTA .................................................................... 109

4.1.1. INVENTARUL DE REFERINTA ................................................................................ 111

4.1.2. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE............................................................................. 115

4.1.3. SCENARIILE PRIVIND CONSUMUL DE ENERGIE SI EMISIILE DE CO2 ........................................ 116

4.2. FORMULAREA OBIECTIVELOR .................................................................................. 118

4.2.1. OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMANIEI ....................................................... 119

4.2.2. OBIECTIVELE STRATEGICE PRIORITARE LA NIVEL LOCAL PENTRU EFICIENTA ENERGETICA ............... 120

4.2.3. PACHETE DE ACTIUNI ....................................................................................... 121


Pagină 3 din 149

4.2.3.1. CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII ................................................................ 121

4.2.3.1.1. CLADIRI PUBLICE ................................................................................... 121

4.2.3.1.2. CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL ............................................................. 122

4.2.3.1.3. ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC .......................................... 125

4.2.3.1.4. ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL ..................................... 125

4.2.3.2. TRANSPORTUL ........................................................................................ 125

4.2.3.2.1. PARCUL AUTO ..................................................................................... 125

4.2.3.2.2. TRANSPORTUL PUBLIC ............................................................................. 126

4.2.3.2.3. TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL ............................................................ 126

4.2.3.3. PLANIFICAREA TERITORIULUI ......................................................................... 126

4.2.3.4. ACHIZITII PUBLICE DE PRODUSE SI SERVICII .......................................................... 127

4.2.3.5. CANALE DE COMUNICARE ............................................................................ 127

4.3. PROIECTE PRIORITARE .......................................................................................... 129

4.4. MIJLOACE FINANCIARE ......................................................................................... 131

4.4.1. SCHEMA LOGICA A PROGRAMELOR OPERATIONALE EXISTENTE PENTRU PERIOADA 2014 – 2020 ...... 132

4.4.2. Corespondenta dintre obiectivele tematice stabilite pentru perioada de programare 2014-2020 (art.9 –

reg.ce nr.1303/2013) si programele operationale destinate Romaniei ............................................ 132

4.4.3. PREZENTARE PROGRAME OPERATIONALE RELEVANTE PENTRU STRATEGIA DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI

ENERGETICE IN PITESTI .............................................................................................. 132

5. MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARII MASURILOR DE CRESTERE A EFICIENTEI ENERGETICE .......... 134

6 ANEXE .................................................................................................................... 136

Anexa 1 – MATRICE EVALUARE DIN PUNCT DE VEDERE AL MANAGEMENTULUI ENERGETIC ........................ 136

Anexa 2 – FISA DE PREZENTARE ENERGETICA A LOCALITATII ......................................................... 138

Anexa 3 – INDICATORI SECTOR REZIDENTIAL .......................................................................... 140

Anexa 4 – INDICATORI SECTOR ILUMINAT PUBLIC ..................................................................... 141

Anexa 5 – INDICATORI SECTOR TRANSPORT ........................................................................... 142

Anexa 6 – FUNDAMENTAREA PROIECTELOR PRIORITARE ............................................................. 144

3.1. Etapele generale in fundamentarea proiectelor de eficienta energetica ...................................... 144

3.2. Fundamentarea proiectelor de eficienta energetica in Municipiul Pitesti ..................................... 144

Anexa 7 - SINTEZA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE ................................... 146

Anexa 8 - SINTEZA EVOLUTIE CONSUMURI ENERGETICE LA NIVELUL CLADIRILOR PUBLICE IN MUNICIPIUL PITESTI 148


Pagină 4 din 149

1. POLITICI EUROPENE, STRATEGIA NATIONALA PENTRU EFICIENTA ENERGETICA,

STRATEGIILE SI PROGRAMELE LOCALE DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE

Politica Uniunii Europene in domeniul energiei pentru perioada pana in 2020 se bazeaza pe trei obiective

fundamentale, pe care Romania le-a preluat in cadrul Strategiei Nationale Energetice:

1. SIGURANTA ENERGETICA:

� Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea

dependentei de resursele energetice de import;

� Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport a acestora;

� Cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport a energiei electrice, gazelor

naturale si petrolului;

� Protectia infrastructurii critice.

2. DURABILITATE

� Cresterea eficientei energetice;

� Promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;

� Promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in special in

instalatii de cogenerare de inalta eficienta;

� Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor aplicabile;

� Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator;

� Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.

3. COMPETITIVITATE

� Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate

verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii energetice;

� Liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu al

participantilor la piata la retelele de transport, distributie si interconexiunile internationale;

� Continuarea procesului de restructurare si privatizare, in special pe bursa, in sectoarele energiei

electrice, termice si gazelor naturale;

� Continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, in vederea cresterii

profitabilitatii si accesului pe piata de capital.

Pentru a se asigura o coordonare coerenta a implementari acestei strategii, prin intermediul unui pachet

legislativ care transpune inclusiv reglementarile Uniunii Europene cu privire la aceste trei mari prioritati, se

impune ca, la nivel local, fiecare autoritate publica locala sa isi asume o strategie energetica prin care sa

contribuie la implementarea obiectivelor nationale si realizarea indicatorilor asumati.

Plecand de la aceste considerente, interventiile strategice locale asigura componenta de DURABILITATE a

planurilor de actiune pentru eficienta energetica, reglementata la nivel European prin Pachetul „Energie –

Schimbari Climatice”, adoptat in 2008.

Pachetul „Energie – Schimbari Climatice” stabileste pentru UE o serie de obiective pentru anul 2020,

cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, si anume:

� reducerea emisiilor de GES (gaze cu efect de sera) la nivelul UE cu cel putin 20% fata de nivelul

anului 1990;

� cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila (SRE) in totalul consumului energetic

al UE, precum si o tinta de 10% biocarburanti in consumul de energie pentru transporturi;

� reducerea cu 20% a consumului de energie primara, care sa se realizeze prin imbunatatirea

eficientei energetice, fata de nivelul la care ar fi ajuns consumul in lipsa acestor masuri.


Pagină 5 din 149

Acest pachet legislativ a fost completat in 2009 de patru acte normative complementare:

� Directiva 2009/29/CE - pentru imbunatatirea si extinderea schemei europene de tranzactionare a

certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (EU – ETS);

� Decizia 2009/406/CE - Decizia non-ETS;

� Directiva 2009/28/CE - Directiva privind energiile regenerabile (RES);

� Directiva 2009/31/CE - Directiva privind stocarea geologica a CO2 (CSC).

Pentru indeplinirea obligatiilor asumate de Romania, urmarind elementele complementare ce asigura

respectarea principiului de durabilitate, strategiile locale de eficienta energetica trebuie sa abordeze

urmatoarele aspecte:

� Pregatirea unui program de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice;

� Identificarea posibilitatilor locale de producere a energiei pe baza de resurse regenerabile si

promovarea acestora;

� Identificarea potentialului de producere de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare,

in special in instalatii de cogenerare de inalta eficienta si promovarea acestora;

� Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator;

� Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.

In acest context, abordarea strategica locala pentru imbunatatirea eficientei energetice la nivelul Municipiului

Pitesti va viza:

� imbunatatirea eficientei energetice (la nivelul principalilor consumatori);

� reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator, inclusiv

valorificarea terenurilor degradate;

� utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare (gaz, curent electric);

� masuri pentru prevenirea riscurilor si adaptare la schimbarile climatice (inundatii, incendii etc.);

� masuri pentru capacitarea administratiei publice locale pentru un management energetic eficient;

� masuri de informare si constientizarea a opiniei publice pe tematici de mediu, adaptarea la

schimbarile climatice si eficienta energetica.

Pachetul de reglementari privind politica viitoare a UE in domeniul energie – schimbari climatice a fost aprobat

in cadrul Consiliului European si adoptat de Parlamentul European in decembrie 2008 (publicat in Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene in iunie 2009). In contextul instituirii si al functionarii pietei interne si din

perspectiva necesitatii de protectie si conservare a mediului inconjurator, politica energetica a UE urmareste:

� asigurarea functionarii pietelor de energie in conditii de competitivitate;

� asigurarea sigurantei aprovizionarii cu energie;

� promovarea eficientei energetice si a economiei de energie;

� dezvoltarea surselor regenerabile de energie;

Aceste masuri integrate contribuie in final la indeplinirea obiectivelor asumate pe plan national,

respectiv:

� reducerea cu 19% din emisiile de gaz cu efect de sera din 2005 pana in 2020 pe

sectoare non EU – ETS;

� cresterea cu 24% a consumului de energie regenerabila pana in 2020;

� reducerea cu 16% a emisiilor de CO2 din 2005 pana in 2020 in EU-ETS (eu Emissions

Trading Scheme)


Pagină 6 din 149

� reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;

� promovarea interconectarii retelelor energetice.

Incepand cu anul 2013, sectorul energiei electrice, responsabil de cea mai mare parte a emisiilor de CO2 din

UE, va fi supus in intregime unui sistem de licitatii pentru achizitionarea certificatelor de emisii de CO2.

Prin aceste directive se stabilesc urmatoarele obiective, tinte si mecanisme:

� Un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile (SRE), astfel incat UE sa

ajunga la o pondere a energiei din SRE in consumul final brut de energie de 20% in anul 2020.

Pentru a atinge aceasta tinta, se stabilesc obiective nationale obligatorii pentru fiecare stat

membru, precum si mecanismele de cooperare in domeniu. Pentru Romania, tinta nationala este

de 24%.

� Un obiectiv minim de 10% pentru utilizarea de biocarburanti in transportul din interiorul UE, care

sa fie atins pana in 2020. Acest procent este acelasi pentru toate statele membre.

� Se instituie un cadru juridic pentru captarea si stocarea geologica, in conditii de siguranta din

punct de vedere al mediului.

Implementarea prevederilor pachetului legislativ Energie - Schimbari Climatice va avea implicatii majore in

special asupra instalatiilor din sectorul energetic care intra si sub incidenta Directivei 2001/81/CE privind

controlul integrat al poluarii. Aceste instalatii vor trebui sa respecte concomitent si obligatiile privind calitatea

aerului, care conduc la reducerea emisiilor de substante poluante generate (SO2, NOx, particule).

Masurile privind eficienta energetica au un rol critic in garantarea realizarii la cele mai mici costuri a

obiectivelor stabilite prin pachetul energie-schimbari climatice. In plus, diminuarea consumului prin eficienta

energetica este cel mai eficient mod de a reduce dependenta de combustibili fosili si de importuri.

Recunoscand importanta tehnologiei in domeniul energiei pentru reducerea emisiilor de CO2, a garantarii

securitatii in alimentarea cu energie si a competitivitatii companiilor europene, UE a propus o strategie

comuna pentru promovarea tehnologiilor energetice.

Pentru a exista o abordare uniforma care sa ajute la realizarea unor indicatori globali urmariti prin aceste

politici, documentele programatice si pachetul pentru adaptarea la schimbarile climatice au fost corelate la

nivel European prin legislatia in vigoare si ulterior preluate si transpuse de fiecare stat in parte prin legislatia

nationala.

In consecinta, pentru ca un stat membru sa poata beneficia de pachetele de finantare disponibile pentru

adaptarea la schimbarile climatice, in efortul de a se adapta standardelor privind consumurile energetice si

emisiile de noxe, conform angajamemtelor asumate la nivel European si global, este necesar sa preia si sa

implementeze cerintele agreate la nivel European/mondial. Acest lucru asigura:

� reducerea vulnerabilitatii in fata schimbarilor climatice;

� reducerea decalajelor socio-economice si o mai buna coeziune teritoriala prin

implementarea unor tehnologii moderne bazate pe reducerea consumurilor energetice si

cresterea eficientei energetice cu impact direct asupra reducerii cheltuielilor energetice, atat

pentru populatie, cat si pentru ceilalti consumatori, publici sau privati;

� reducerea costurilor cu pagubele provenite din dezastre naturale si dezvoltarea unor politici

de preventie in fata dezastrelor pentru a minimaliza pagubele;

� mentinerea unui climat de mediu echilibrat, care sa contribuie la mentinea starii de sanatate

a populatiei prin conservarea ecosistemelor naturale si, in acelasi timp, conservarea

resurselor naturale si asigurarea unei dezvoltari durabile.

Sustinerea si implementarea unor astfel de programe trebuie facuta insa la un nivel strategic, care sa poata

asigura o anumita continuitate a masurilor la nivel regional si national. Pentru aceasta trebuie sa existe o


Pagină 7 din 149

corelare si o coordonare a interventiilor si o coordonare, in vederea atingerii anumitor indicatori propusi

pentru masurarea impactului acestora.

In lipsa unei Strategii ca document programatic asumat, atat politic, cat si la nivelul comunitatii, interventiile

spontane, necoordonate, fara o tinta clara si o procedura de monitorizare prin stabilirea unor indicatori

relevanti, au un impact local pe termen scurt, fara o valorificare eficienta a resurselor si potentialului local.

O astfel de planificare strategica nu se poate face decat in contextul pregatirii unui Program

de Imbunatatire a Eficientei Energetice, ca parte a unui Plan de Actiune pentru Eficienta

Energetica Durabila (PAEED/PAED), pe toate nivelurile de interventie (regional, national,

local), aplicandu-se principiile dezvoltarii durabile cu accent pe abordare locala, respectiv

interventii clare, locale, cuantificabile ca impact prin indicatorii comuni stabiliti la nivel

regional si national.


Pagină 8 din 149

1.1. CADRUL LEGISLATIV

Pornindu-se de la primul acord international pe aspecte de mediu, negociat intre cele 160 de tari semnatare

ale protocolului de la Kyoto, continuandu-se cu declaratiile politice asumate cu ocazia Conventiilor Natiunilor

Unite privind Schimbarile Climatice, la nivel European, inca din 2006, s-a pregatit un cadru comun de

implementare a unor politici pentru adaptarea la schimbarile climatice.

� Directiva 32/2006 transpusa in legislatia nationala prin OG 22/2008, prin care s-au introdus obligatii

specifice cu privire la realizarea programelor municipale de eficienta energetica;

� Raportul intrunirii IPCC in 2007 (Intergovernmental Panel on Climate Change), prin care s-au stabilit o

serie de obiective pe teme climatice, denumite generic “Pachetul 20/20/20 al Uniunii Europene” si se

refera la o serie de masuri de reducere pana in 2020 astfel:

� reducerea cu 20% a emisiilor de GES fata de anul 1990, pana in anul 2020;

� reducere cu 14% fata de 2005 si utilizarea de energie regenerabila in proportie de 20% din

consumul total de energie;

� imbunatatirile in domeniul eficientei energetice (20%);

� reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de sera cu cel putin 50% pana in 2050 si intre 80%

si 95% de catre tarile industrializate (toate tarile europene si OECD - Organizatia pentru

Dezvoltare si Cooperare Economica, inclusiv Romania, sunt privite ca tari industrializate in

procesul Natiunilor Unite de schimbare climatica).

La nivelul Uniunii Europene, pachetul „Energie – Schimbari Climatice” stabileste o serie de obiective pentru

anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, si anume:

� reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel putin 20% fata de nivelul anului 1990;

� cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila (SRE) in totalul consumului energetic al

UE, precum si o tinta de 10% biocarburanti in consumul de energie pentru transporturi;

� o reducere cu 20% a consumului de energie primara fata de nivelul la care ar fi ajuns consumul in lipsa

acestor masuri, care sa se realizeze prin imbunatatirea eficientei energetice.

De asemenea, UE propune sa reduca nivelul emisiilor cu pana la 30% pana in 2020, doar daca si alte state

dezvoltate vor adopta obiective similare, ca parte a unui viitor acord de mediu global. Negocieri pentru un

astfel de acord la nivelul Natiunilor Unite sunt inca in derulare. Acest pachet legislativ contine patru acte

normative complementare:

� Directiva 2009/29/CE - pentru imbunatatirea si extinderea schemei europene de tranzactionare a

certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (EU – ETS);

� Decizia 2009/406/CE - Decizia non-ETS;

� Directiva 2009/28/CE - Directiva privind energiile regenerabile (RES);

� Directiva 2009/31/CE - Directiva privind stocarea geologica a CO2 (CSC).

Obiectivele asumate de Romania, respectiv:

� reducerea cu 19% din emisiile de gaz cu efect de sera din 2005 pana in 2020 pe sectoare non

EU – ETS;

� cresterea cu 24% a consumului de energie regenerabila pana in 2020;

� reducerea cu 16% a emisiilor de CO2 din 2005 pana in 2020 in EU-ETS;

� Directiva UE 27/2012 cu privire la eficienta energetica, prin care tarile europene s-au angajat sa reduca

cu 20% consumul de energie primara, pana in 2020, transpusa in legislatia nationala prin legea

121/2014;

� Directiva 2013/30/UE privind siguranta operatiunilor petroliere si gazeifere si de modificare a

Directivei 2004/35/CE;


Pagină 9 din 149

� Prioritatile nationale asumate prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, transpuse la nivel local in cadrul

Strategiilor de Dezvoltare Locala ce trebuiesc corelate cu Planul National de Dezvoltare pe perioada

2014-2020.

Autoritatile Publice Locale din localitatile cu peste 5000 de locuitori au obligatia de a realiza un „Plan de

crestere a eficientei energetice”, iar in situatia in care localitatea are peste 20.000 locuitori, este necesar sa

existe si un „manager energetic autorizat” pentru respectivele localitati.

Pachetul legislativ elaborat la nivel European privind cresterea eficientei energetice a fost transpus in legislatia

romaneasca prin urmatoarele programe si acte normative de baza:

� Hotararea nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei Energetice a Romaniei pentru perioada 2007-

2020, cu modificarile si completarile legale in vigoare;

� Hotararea nr. 1460/2008 pentru aprobarea Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila -

Orizonturi 2013-2020-2030;

� HG 1661/2008 privind aprobarea Programului National pentru Cresterea Eficientei Energetice si

utilizarea resurselor regenerabile de energie in sectorul public, pentru anii 2009-2010;

� HG 835/2010 privind modificarea Programului National pentru Cresterea Eficientei Energetice si

utilizarea surselor regenerabile de energie in sectorul public, pentru anii 2009-2010;

� Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata in 2013;

� Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetica;

� HG 122/2015 pentru aprobarea Planului National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice.

Prin Strategia Energetica a Romaniei pentru 2020 se dezvolta 3 directii majore de interventie in domeniul

energetic, stabilite la nivel strategic european (siguranta energetica, dezvoltare durabila si competitivitate),

si propune o seria de masuri de interventii specifice la nivel national, in scopul atingerii obiectivelor energetice

asumate la nivel de tara pentru perioada 2007-2020.

Conform Planului National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice, principalele masuri de interventie in

domeniul cresterii eficientei energetice sunt:

� Masuri orizontale ce au in vedere in general actiuni de auditare energetica, monitorizare si control

consumuri energetice, campanii de constientizare a consumatorilor etc., in conformitate cu Directiva

2012/27/UE;

� Masuri de Eficienta Energetica in Cladiri Publice si rezidentiale ;

� Masuri de eficienta energetica in cladirile organismelor publice ;

� Masuri de eficienta energetica in industrie ;

� Masuri de eficienta energetica in transport ;

� Masuri de eficienta energetica in serviciile de incalzire si racire ;

� Transformarea, transportul, distributia energiei si raspunsul cererii de energie.

Prin Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila Orizonturi 2014-2020-2030 se integreaza la nivel sectorial o

serie din masurile si interventiile propuse prin Strategia Energetica a Romaniei pentru 2020, stabilind

principalele directii de actiune la nivelul fiecarui sector, precum si orizontul de timp pentru desfasurarea

acestora, dupa cum urmeza:

� Corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale in profil inter-

sectorial si regional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural;

� Modernizarea accelerata a sistemelor de educatie si formare profesionala, sanatate publica si servicii

sociale, tinand seama de evolutiile demografice si de impactul acestora pe piata muncii;

� Folosirea generalizata a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere economic si ecologic,

in deciziile investitionale;

� Introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta in toate activitatile de productie si servicii;


Pagină 10 din 149

� Anticiparea efectelor schimbarilor climatice si elaborarea din timp a unor planuri de masuri pentru

situatii de criza generate de fenomene naturale sau antropice;

� Asigurarea securitatii si sigurantei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale Romaniei,

fara a face rabat de la exigentele privind mentinerea fertilitatii solului, conservarea biodiversitatii si

protejarea mediului;

� Protectia si punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural national;

� Racordarea la normele si standardele europene privind calitatea vietii;

� Identificarea unor surse suplimentare de finantare pentru realizarea unor proiecte si programe de

anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protectiei mediului, sigurantei alimentare,

educatiei, sanatatii si serviciilor sociale.

Obiectivele UE, precum si cele nationale cu privire la cresterea eficientei energetice isi gasesc surse de

finantare in mare parte prin Programele Operationale Sectoriale 2014-2020, completate de Programul

National de Dezvoltare Locala pentru acele tipuri de finantare pentru care nu se identifica surse la nivelul

acestor programe sectoriale, integrand trei subprograme specifice:

� Subprogramul „Modernizarea satului romanesc”;

� Subprogramul „Regenerarea urbana a municipiilor si oraselor”;

� Subprogramul „Infrastructura la nivel judetean”.

Obiectivul general al PNDL vizeaza echiparea unitatilor administrativ-teritoriale cu toate dotarile tehnico-

edilitare, de infrastructura educationala, de sanatate si de mediu, sportiva, social-culturala si turistica,

administrativa si de acces la caile de comunicatie, astfel incat, pe termen mediu, fiecare localitate sa atinga

standardele prevazute de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.

In mod prioritar, programul finanteaza:

� Proiecte de infrastructura finantate prin alte programe inchise in prezent, a caror finalizare este

necesara pentru respectarea unor angajamente asumate de Romania in cadrul Uniunii Europene;

� Proiecte de infrastructura de dimensiuni reduse ca volum, care nu indeplinesc criteriile de eligibilitate

pe programe cu finantare europeana.

Plecand de la cadrul national strategic in domeniul eficientei energetice, prin legea 121/2014 s-a stabilit cadrul

legal de aplicare a politicilor nationale in scopul cresterii eficientei energetice pe intregul lant energetic:

resurse primare, productie, distributie, furnizare, transport si consum final, astfel incat sa se atinga tinta de

reducere a consumului energetic cu 19% pana in 2020.

Principalele interventii vizate prin legea 121/2014 pentru cresterea eficientei energetice sunt:

� Cresterea eficientei energetice a cladirilor;

� Achizitii publice care sa impuna produse, servicii si lucrari cu performante inalte de eficienta

energetica;

� Stabilirea unor masuri de politica energetica care sa se aplice in mod unitar si cuantificabil;

� Stabilirea unor masuri minime de respectat de catre agentii economici ce depasesc anumite limite de

consum energetic;

� Contorizarea consumului energetic real, cat mai fidel, la consumatorii finali;

� Informarea si constientizarea consumatorilor finali cu privire la necesitatea si beneficiile cresterii

eficientei energetice;

� Incurajarea folosirii unor tehnologii de cogenerare de inalta eficienta, atat pentru procese de incalzire,

cat si pentru procese de racire, care sa deserveasca necesitatile consumatorilor finali;

� Montarea unor echipamente de captare si stocare a dioxidului de carbon produs in instalatiile de

ardere;

� Stabilirea unor reglementari clare in ceea ce priveste producerea, transportul si distributia energiei;


Pagină 11 din 149

� Pregatirea unor resurse umane calificate in domeniul cresterii eficientei energetice si implementarea

unor sisteme de calificare, acreditare si certificare in domeniul eficientei energetice, inclusiv

reglementari privind realizarea auditurilor energetice si bilanturilor energetice.

Complementar acestei legi, s-a detaliat prin legislatia secundara cadrul legal si metodologia de abordare

pentru fiecare directie de interventie in parte, astfel incat sa existe un model unitar de abordare a masurilor

de eficienta energetica.

Astfel, pentru cladiri s-au stabilit, prin Legea 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor (republicata

in 2013), masurile de interventie pentru cresterea eficientei energetice. Prin decizie ANRE s-a aprobat un

model de Program de imbunatatirea a eficientei energetice pentru localitati cu o populatie mai mare de

20.000 de locuitori, s-au aprobat modele de ghiduri pentru elaborarea auditurilor energetice si elaborarea

bilanturilor energetice, precum si programele analitice pentru cursurile de specialitate in domeniul

managementului energetic si al elaborarii auditurilor energetice.

Toate aceste reglementari legale ofera suportul necesar pentru implementarea si monitorizarea masurilor de

crestere a eficientei energetice si indeplinirea obligatiilor asumate de Romania cu privire la reducerea emisiilor

de gaze cu efect de sera cu 20% pana in 2020.

Plecand de la aceste considerente, in cadrul contractului avand ca obiect elaborarea „Programului de

Imbunatatire a Eficientei Energetice in Municipiul Pitesti” se vor derula urmatoarele activitati:

� O analiza sumara asupra teritoriului Municipiului Pitesti, in baza careia se vor colecta datele necesare

realizarii inventarului consumatorilor de energie la nivelul comunitatii si al emisiilor de CO2, precum

si principalii factori implicati in dimanica acestora (asezarea geografica, specificul climatic, evolutia

demografica, stadiul dezvoltarii principalelor servicii de utilitati publice);

� Analiza datelor si realizarea unor prognoze privind emisiile de CO2 si consumurile energetice la nivelul

comunitatii, in scopul identificarii necesitatilor de interventie pentru diminuarea consumurilor de

energie si cresterea eficientei energetice si alinierea la cerintele legale in vigoare in acest domeniu;

� Formularea unor obiective clare si a unui set de masuri ce se vor transpune in proiecte, cu scopul

alinierii la cerintele legislatiei in vigoare cu privire la cresterea eficientei energetice pentru fiecare

sector de interventie identificat ca fiind prioritar;

� Definirea unor fise de proiecte prin care sa se atinga obiectivele si masurile propuse si identificarea

unor posibile surse de finantare;

� Definirea mecanismelor si instrumentelor de implementare a masurilor si proiectelor propuse si

stabilirea unor metode/ proceduri de monitorizare si raportare.

Acest document va raspunde cerintelor impuse de legislatia in vigoare si va constitui un element de

fundamentare a investitiilor ce se vor propune la nivel comunitatii pentru cresterea eficientei energetice, fiind

punctul de pornire pentru proiectele investitionale ce vor viza atragerea de fonduri europene nerambursabile

in vederea dezvoltarii locale durabile pentru perioada de programare 2014-2020.

Se va asigura, in acest fel, indeplinirea obligatiilor legale in vigoare ce revin Autoritatii Publice Locale a

Municipiului Pitesti sub aspectul elaborarii programului de imbunatatire a eficientei energetice si, totodata,

se vor identifica o serie de solutii care sa raspunda nevoilor investitionale locale pentru reducerea

consumurilor energetice si, implicit, reducerea costurilor serviciilor de utilitati publice si a gradului de poluare.

Documentul se inscrie in cadrul general al Strategie Energetice Nationale privind cresterea eficientei

energetice.

Programele de finantare a investitiilor, disponibile statelor membre in perioada 2014-2020 pentru realizarea

unei mai bune coeziuni socio-economice la nivel european, vizeaza atingerea obiectivelor de mediu si

reducerea emisiilor de carbon prin intermediul a 4 obiective tematice:


Pagină 12 din 149

� Obiectivul tematic 1: Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon in

toate sectoarele;

� Obiectivul tematic 2: Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si gestionarea

riscurilor;

� Obiectivul tematic 3: Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor;

� Obiectivul tematic 4: Promovarea unor sisteme de transport durabile si eliminarea blocajelor din

cadrul infrastructurii majore.

Asa cum se poate observa, aceste obiective vizeaza patru directii principale, strans interconectate:

� Reducerea emisiilor de carbon;

� Promovarea utilizarii eficiente a energiei, care la randul ei contribuie la reducerea emisiilor de carbon;

� Protectia mediului si conservarea acestuia;

� Adaptarea la schimbarile climatice si o mai buna pregatire pentru gestionarea riscurilor.

1.2. TINTA DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU MUNICIPIUL PITESTI

Conventia Natiunilor Unite pe Tema Schimbarilor Climatice (UNFCCC) a stabilit necesitatea de a mentine

cresterea temperaturii globale in limta a 20C fata de temperatura inregistrata in perioada pre-industriala,

pentru a preveni astfel efectele grave ale schimbarilor climatice. In aceste conditii, inca din 2009 UE a initiat

o serie de politici sectoriale care integreaza masuri necesare atingerii acestor deziderate si, in anul 2013,

Comisia Europeana a publicat strategia UE pentru Adaptarea la Schimbarile Climatice. Totodata, tarile UE au

elaborat o serie de strategii nationale care includ programe cu diferite actiuni pentru o mai buna gestionare a

factorilor care influenteaza schimbarile climatice.

Schimbarile Climatice (cresterea temperaturii, modificarile pe scara a precipitatiilor, scaderea rezervelor de

gheata etc.) isi fac deja efectul la nivel mondial, inclusiv la nivel european, inregistrandu-se in anii precedenti

noi recorduri fata de perioada pre-industriala. Temperatura a crescut la nivelul Europei cu 1,30C fata de

perioada pre-industriala, precipitatiile au crescut semnificativ in regiunile de nord si nord-vest ale Europei, dar

s-au redus in zona de Sud, furtunile au crescut ca frecventa, iar topirea ghetarilor s-a accelerat fata de 1990,

inregistrandu-se noi recorduri minime privind suprafetele ghetarilor in perioada 2007, 2011 si 2012, in timp

ce ninsorile sunt mult mai reduse, atat cantitativ, cat si ca suprafete acoperite.

Acest lucru asigura:

� reducerea vulnerabilitatii in fata schimbarilor climatice;

� reducerea decalajelor socio-economice si o mai buna coeziune teritoriala prin implementarea unor

tehnologii moderne, bazate pe reducerea consumurilor energetice si cresterea eficientei energetice,

cu impact direct asupra reducerii cheltuielilor energetice, atat pentru populatie, cat si pentru ceilalti

consumatori publici sau privati;

� reducerea costurilor cu pagubele provenite din dezastre naturale si dezvoltarea unor politici de

preventie in fata dezastrelor pentru a minimaliza pagubele;

� mentinerea unui climat de mediu echilibrat, care sa contribuie la mentinea starii de sanatate a

populatiei, prin conservarea ecosistemelor naturale si, in acelasi timp, conservarea resurselor naturale

si asigurarea unei dezvoltari durabile.

Sustinerea si implementarea unor astfel de programe trebuie facuta insa la un nivel strategic, care sa poata

asigura o anumita continuitate a masurilor la nivel regional si teritorial. Pentru aceasta trebuie sa existe o

corelare a interventiilor si o coordonare a acestora in vederea atingerii indicatorilor propusi pentru

cuantificarea impactului acestor interventii.


Pagină 13 din 149

In lipsa unei Strategii ca document programatic asumat atat politic, cat si la nivelul comunitatii, interventiile

spontane, neecoordonate, fara o tinta clara si o procedura de monitorizare prin indicatori relevanti au un

impact local pe termen scurt, fara o valorificare eficienta a resurselor si potentialului local.

Conform prezentului Program de Imbunatatire a Eficientei Energetice in Municipiul Pitesti, principalele

interventii care ar trebui implementate pana in 2023 vor duce la o economie de energie de 10,73%, respectiv

reducerea emisiilor de CO2 cu 33.001 tone CO2 in Municipiul Pitesti de la 307,598.27 tone CO2/ an in 2015 la

274,597.26 tone CO2/an in 2023.


Pagină 14 din 149

2. DESCRIEREA GENERALA A MUNICIPIULUI PITESTI

2.1. LOCALIZAREA, RELIEFUL SI ISTORICUL ASEZARII

2.1.1. REPERE GEOGRAFICE

Municipiul Pitesti, municipiu resedinta a Judetului Arges, este situat in partea central-sudica a Romaniei, intre

Carpatii Meridionali si Dunare, in nord-vestul regiunii informale Muntenia. Este pozitionat intre dealuri inalte

pe terasele raului Arges. Se intinde pe o suprafata de 4.073 ha.

Coordonatele geografice corepunzatoare asezarii sunt:

� Latitudine N: 44o51'30”;

� Longitudine E: 24 o52';

Altitudinea inregistreaza urmatoarele valori:

� Sud : 250 m, la nivelul albiei minore a raului Arges

� Vest : 356 m, Cartierul Trivale

� NV de : terasa Papucesti – Trivale, cota de 373 m,

� E de : Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m

Limite administrativ - teritoriale

� nord si nord-vest – Bascov

� nord si nord-est – Budeasa

� nord-est – Maracineni

� est si sud-est – Stefanesti

� sud – Geamana

� sud si sud-vest – Bradu

� sud-vest – Smeura

� sud-vest – Albota

� vest – Mosoaia

� vest si nord-vest – Babana

Principalele axe de legatura rutiere si feroviare sunt:

Transportul rutier:

� A1 – Autostrada Bucuresti - Pitesti;

� DN 7 – Bucuresti, Pitesti - Ramnicu Valcea – Sibiu – Arad;

� DN 7C – Transfagarasanul, Cartisoara (SB) – Curtea de Arges – Pitesti;

� DN73 – Pitesti – Brasov;

� DN65 (E70) – Pitesti, Slatina, Craiova;

� DN65A – Pitesti – Costesti – Rosiorii de Vede – Turnu Magurele;

� DN73c – Curtea de Arges – Ramnicu Valcea;

� DN67B -Targu Jiu – Dragasani – Pitesti;

� E 81 – Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Cluj Napoca – Satu-Mare;

� E 574 – Bacau – Onesti – Brasov – Pitesti – Craiova;

Transportul Feroviar:

La nivelul municipiului Pitesti se identifica existenta a doua gari cu rol important in circulatia marfurilor si

persoanelor: Pitesti Sud si Pitesti Nord. Magistrala feroviara care trece prin Pitesti, 101, are mai multe


Pagină 15 din 149

ramificatii pe linia feroviara 105. Sistemul feroviar cuprinde statia de triaj in satul Golesti, din imediata

vecinatate, si statiile tehnice de marfuri Stefanesti, Bascov si Bradu.

� Bucuresti – Pitesti - Piatra Olt si Costesti - Rosiorii de Vede

Orasele importante cele mai apropiate sunt:

� Mioveni – 15 Km;

� Curtea de Arges – 38 Km;

� Ramnicu Valcea – 49 Km;

� Slatina – 61 Km.

2.1.2. ISTORICUL ASEZARII

Municipiul Pitesti este atestat documentar inca de la inceputul secolul XIV-lea, la data de 20 mai 1388, cand

domnul Mircea cel Batran intareste Manastirea Cozia, „o moara in hotarul Pitestilor". Aceasta atestarea

documentara certifica Pitestiul ca fiind unul din cele mai vechi targuri. Prima mentionare sub titulatura de

oras a aparut la data de 1 aprilie 1517, intr-o carte a lui Vladut. Cancelaria Domnitorului Neagoe Basarab

(1512-1521) a consemnat la 22 noiembrie 1517 un hrisov in care este semnalata existenta curtilor domnesti

la Pitesti. Hrisovul se incheia astfel: „Si eu Moisi scriitor, care am scris in noile curti din orasul Pitesti… ”

La data de 27 august 1582, este confirmata organizarea oraseneasca a comunitatii, iar forma de conducere

autonoma, reprezentata de judet si de pargarii alesi de comunitate, este amintita intr-un hrisov al lui Mihnea

Turcitul, in care se spune ca o amenda a fost platita "in oras la Pitesti, inaintea judetului si a celor 12 pargari".

Domnitorul Mihai Viteazul (1593-1601) si Neagoe Basarab, dar si numerosi boieri si dregatori, dintre care cei

mai cunoscuti fiind Golestii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craiovestii, au detinut proprietati in orasul Pitesti. Intre

1512 – 1521, domnitorul Neagoe Basarab construieste aici curtea voievodala.

In anul 1656, sub domnia lui Constantin Serban si a doamnei Balasa, se construieste, pe fundatiile unui vechi

lacas, Biserica Domneasca Sfantul Gheorghe. Aceasta biserica a fost prima compozitie supraetajata pe coloane

de caramida din Tara Romaneasca si se afla in inima orasului Pitesti.

In anul 1714, intre 19 octombrie si 8 noiembrie, sub porunca domnitorului Stefan Cantacuzino, Pitestiul l-a

gazduit pe regele Carol al XII-lea al Suediei, care era insotit de numeroase trupe, care se intorceau din Imperiul

Otoman si se intorcea spre Pomerania suedeza. Pe toata aceasta perioada, locuitorii orasului au suferit de pe

urma musafirilor, fiind nevoiti sa-i hraneasca in conditiile unui an secetos ce compromisese recoltele de grau,

orz si furaje.

Fig. 1 . Orasul Pitesti pe o harta tiparita in anul 1718 de Constantin Cantacuzino


Pagină 16 din 149

Pitestiul a fost resedinta temporara a voievozilor Basarab Tepelus cel Tanar, Mihnea cel Rau si Vlad cel Tanar.

Orasul s-a dezvoltat treptat; astfel, in anul 1780, numarul locuitorilor este estimat la 1.250, iar cel al caselor

la 250. In anul 1791, despre Pitesti se mentioneaza ca este “un targusor cu opt biserici, o manastire, mai multe

case boieresti si locuintele ispravnicilor de district”.

Fig. 2 Harta Pitesti 1885

Pe baza datelor fiscale din anul 1824, s-a consemnat faptul ca in oras erau 1.011 familii, circa 700 de case si

aproximativ 5.000 de locuitori. In anul 1832, pe baza datelor statistice repartizate teritorial, se stabilea

numarul caselor de locuit la 773, ele fiind impartite in 4 cartiere, 14 mahalale, 5 tabacarii, iar numarul

animalelor insuma numai 1.000 de capete, fiind distribuite in 4.000 de gospodarii. La recensamantul din 1859,

Pitestiul avea 7.229 de locuitori si 1.889 de cladiri. In acea perioada, populatia era formata din agricultori si

liber-profesionisti (65%), meseriasi (20%), comercianti (15%) si fabricanti (0,2%).

Dupa Unirea Principatelor din 1859, dezvoltarea a fost remarcabila. La 13 septembrie 1872, orasul s-a

transformat intr-un nod de cale ferata de insemnatate majora, ca urmare a faptului ca a fost data in folosinta

calea ferata Pitesti-Bucuresti-Buzau.

Dezvoltarea economica ascendenta a orasului continua in perioadele interbelica si postbelica, Pitestiul

mentinandu-si statutul de centru de interes intre localitatile urbane din tara.

Dupa anul 1965 au fost construite importante obiective economice: Intreprinderea de Motoare Electrice –

1967 (ANA IMEP), Intreprinderea de Autoturisme Dacia – 1968 (Automobile Dacia S.A.), Combinatul

Petrochimic – 1969 (SNP Petrom), sucursala Arpechim Pitesti, Rafinaria de petrol (1969), Fabrica de piese auto

si produse metalice (1969), Intreprinderea de stofe Argesana (1969), Fabrica de bere (1969), Combinatul de

articole tehnice din cauciuc – 1970 (S.C. ROLAST S.A.), Complexul de vinificatie si Centrul de imbuteliere a

vinului Stefanesti (1966-1970), Institutul de Reactori Nucleari Energetici – 1976 (Institutul de Cercetari

Nucleare).

Dupa anul 1989, atragerea de capital strain a reprezentat una din caile esentiale de mentinere a economiei

locale. Infuzia de capital strain la SC Automobile Dacia SA, in prezent unul din cei mai puternici agenti

economici la nivel national, a favorizat aparitia unei industrii orizontale, conexe productiei de autoturisme,

care joaca un rol esential in economia municipiului Pitesti si a zonei.


Pagină 17 din 149

2.1.3. RELIEFUL

Relieful municipiului Pitesti se incadreaza in doua subunitati morfostructurale: Piemontul Getic – subunitate

deluroasa, de orogen si Campia Romana – subunitate de platforma.

Orasul se afla situat pe linia de contact dintre subunitatile reprezentate de Piemontul Cotmeana (V si NV),

Dealurile Argesului (NNE), Piemontul Candesti (ESE), la acestea adaugandu-se si sectorul de tranzitie dintre

Piemontul Getic (N) si Campia Romana (S), in sud teritoriile fiind integrate Campiei Pitestilor, care apartine

Campiei Romane.

Aceasta reprezinta o campie de acumulare fluvio-lacustra cuaternara, avand ca fundament Platforma Nordica

(Platforma Valaha). Campia propriu-zisa a Pitestiului corespunde celor trei terase ale Argesului, sapate de

acesta intr-un con de dejectie; ca urmare, depozitele sedimentare ale acestei campii cuprind ,,Pietrisuri de

Pitesti’’, nisipuri, argile, depozite loessoide. De asemenea, o influenta in definitivarea reliefului actual al

Pitestiului o are cea mai recenta etapa a evolutiei paleogeorafice reprezentata de cuaternar (pleistocen,

holocen).

Cadrul natural, caracterizat de anumiti parametri climatici specifici, reprezinta un factor determinant in special

pentru consumurile energetice destinate incalzirii cladirilor publice si rezidentiale, precum si pentru

identificarea celor mai bune solutii tehnice pentru cresterea eficientei energetice a acestor cladiri.


Pagină 18 din 149

2.2. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI PERMANENT AL

CONSILIULUI LOCAL

2.2.3. FUNCTIILE URBANE ALE MUNICIPIULUI PITESTI

In conformitate cu Legea nr. 351/2013, „orasul” este unitatea administrativ-teritoriala de baza alcatuita fie

dintr-o singura localitate urbana, fie din mai multe localitati, dintre care cel putin una este localitate urbana.

Ca unitate administrativ-teritoriala de baza si ca sistem social-economic si geografic, orasul are doua

componente:

a) componenta teritoriala - intravilanul, care reprezinta suprafata de teren ocupata sau destinata

constructiilor si amenajarilor (de locuit, social-culturale, industriale, de depozitare, de productie, de circulatie,

de recreere, de comert etc.), si extravilanul, care reprezinta restul teritoriului administrativ al orasului;

b) componenta demografica socio-economica, care consta in grupurile de populatie si activitatile economice,

sociale si politico-administrative ce se desfasoara pe teritoriul localitatii.

Dimensiunile, caracterul si functiile orasului prezinta mari variatii, dezvoltarea sa fiind strans corelata cu cea

a teritoriului caruia ii apartine. Orasele care prezinta o insemnatate deosebita in viata economica, social-

politica si cultural-stiintifica a tarii sau care au conditii de dezvoltare in aceste directii sunt declarate

„municipii”.

Din punct de vedere economic, orasul este locul care prezinta cele mai mari densitati de investitii si

echipamente pe unitate de suprafata, reunind majoritatea capitalurilor disponibile, chiar si pe cele provenite

din spatiul rural.

Elementele sistemului urban

Orasul este alcatuit din mai multe elemente aflate in relatii de inter-conditionare si interdependenta, pe baza

carora se construieste o matrice a structurii urbane. Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt:

� cadrul natural (CN) - caracteristicile solului si subsolului, conditiile climatice si hidrografice, specificul

vegetatiei naturale etc.;

� unitatile economice (UE) - unitatile de productie, depozitare si desfacere etc.

� dotarile urbane (DU) - reprezentate de gari, statii de calatori, depouri, statii de epurare a apei etc.

care asigure servicii de tip urban;

� spatiile verzi (SV) – zona de odihna si agrement, zone sportive, alte plantatii etc.;

� echiparea tehnica (ET) - retele edilitare de apa potabila si industriala, canalizare, gaze, termoficare,

telefonie, electricitate;

� cadrul construit si compozitional (CCC) - reprezentat prin zone de locuit, diferite dotari sociale,

culturale si religioase, monumente etc.;

� circulatia (C) persoanelor si marfurilor, prin intermediul retelelor rutiere, feroviare si aeriene din zona;

� locuintele (L) - fondul locuibil existent pe grade de confort si zone de amplasare, disponibil de terenuri

pentru un ansamblu de locuit etc.;

� populatia (P) - prin toate caracteristicile sale: numar, structura pe grupe de varste si sexe, structuri

socio-profesionale etc. (P);

� forta de munca (FM) - sub aspectul resurselor de munca, grad de valorificare, deplasari, distribuirea

in teritoriu etc.


Pagină 19 din 149

Matricea structurii urbane

Fig. 3 Matricea structurii urbane

Sursa: Nicolae, V., Constantin, D.L

Plecand de la aceste elemente de baza, pe care trebuie sa le avem in vedere pentru definirea nivelului de

dezvoltare a unui oras, in combinatie cu functiile pe care orasul trebuie sa le indeplineasca pentru comunitatea

locala, se poate vedea in ce masura structura si dinamica sistemului urban au o evolutie pozitiva, ascendenta

in timp sau negativa, de stagnare si/sau decadere.

Principalele functii urbane ale unui oras sunt:

a. functiunea economico - productiva (FEP);

b. functiunea de locuire (FL);

c. functiunea cultural - administrativa si de servire (FCS);

d. functiunea de comunicare (FC);

e. functiunea ecologica si de relaxare (FER);

f. functiunea estetica (FE);

g. functiunea strategica (FS).

Daca elementele unui sistem sunt legate intre ele prin relatii directe, atunci sistemul are caracter static. Daca

intre elemente exista si conexiuni inverse, sistemul este dinamic, adica elementele isi schimba pozitia unul

fata de altul, fiind totodata ele insele supuse schimbarii.

Prin urmare, pentru formularea oricarei strategii de dezvoltare a unui oras/ municipiu,

pentru stabilirea contextului pentru care se dezvolta strategia este necesar sa se faca o

analiza a acestor elemente principale pentru a avea o imagine completa asupra stadiului de

dezvoltare, a resurselor disponibile, a oportunitatilor, a riscurilor si a dezavantajelor

existente.


Pagină 20 din 149

Tipologia urbana

Spatiul urban se clasifica in anumite tipuri dupa functii, marime, forma si structura.

Clasificarea dupa functii este deosebit de importanta in studiul oraselor. Ea este o cerinta fundamentala in

actiunea de sistematizare a teritoriului, in simularea procesului general de urbanizare. Definirea functiei unui

oras se face in raport cu activitatea de baza, care asigura conditiile necesare dezvoltarii sale continuu

ascendente.

Ca tipuri functionale de orase se disting:

a. orasele cu functii industriale, in care marea majoritate a populatiei active este ocupata in activitati ale

industriei;

b. orasele cu functii comerciale, care sunt cele mai vechi si cele mai numeroase;

c. orasele cu functii culturale, ce concentreaza activitatile culturale si turistice ale tarilor. In aceasta

categorie se inscriu orase de tip universitar, orase-muzeu, orase ale festivalurilor sau congreselor

internationale;

d. orasele cu functii de servicii, care prezinta o gama foarte mare, pornind de la nodurile de cale ferata

pana la statiunile balneoclimaterice;

e. orase cu functii agro-industriale, care se dezvolta indeosebi in zilele noastre, in conditiile organizarii

unei agriculturi intensive;

f. orasele cu functii administrative si politice, usor de recunoscut in capitalele statelor lumii, in

resedintele de judet, departamente, regiuni sau alte unitati administrativ-teritoriale.

Orasele se grupeaza si dupa marimea lor demografica:

a. orase mici, cu populatie sub 20.000 locuitori;

b. orase mijlocii, cu o populatie intre 20.000 si 100.000 locuitori;

c. orase mari, cu o populatie de peste 100.000 locuitori pana la 1 milion;

d. orase foarte mari sau milionare, cu o populatie ce depaseste 1 milion de locuitori.

1. Zona industriala - Ocupa suprafete de la periferia orasului bine delimitate, dispuse in ,,banda’’, avand o

tendinta de a inconjura orasul. Aceasta amplasare are efecte benefice in sensul relatiilor de munca-locuinta,

dar si negative, prin reducerea in perspectiva a dezvoltarii teritoriale a orasului.

In municipiul Pitesti, zonele industriale sunt amplasate in interiorul, la marginea si mult in afara teritoriului

locuit, insa principala problema a acestora o constituie factorul de ,,stres’’ asupra populatiei ca si componenta

a mediului urban. In cadrul municipiului se individualizeaza urmatoarele zone functionale:

a) Zona industriala Nord: cuprinde intreprinderi ale industriei usoare si alimentare, la care se adauga

intreprinderi ale industriei chimice si de prelucrare a lemnului. In prezent, industria de prelucrare a lemnului

este reprezentata de SC Alprom SA, desi si-a restrans semnificativ activitatea. Tot in zona de nord sunt

In conditiile in care conexiunile inverse sunt pozitive, sistemul dinamic al orasului se dovedeste

capabil de dezvoltare si modernizare.

Acestea sunt bazele analizei potentialului de dezvoltare al unui oras si, implicit, al comunitatii

locale, fapt pentru care, in dezvoltarea acestei strategii se va face inclusiv o analiza a conexiunilor

existente intre elementele carateristice care definesc Municpiul Pitesti si functiile indeplinite de

acesta.


Pagină 21 din 149

prezente spatii de depozitare, statia de betoane ce apartine Holcim Romania SA, Piata en-gross de legume si

fructe.

b) Zona industrialala Sud (zona industriala Bratu), specializata in prelucrarea resurselor naturale de gaze, titei,

lemn in combinate chimice si petrochimice.

c) Zona industriala Est, formata din industria constructoare de masini si intreprinderea de motoare electrice

,,Ana-Imep’’.

2. Zona rezidentiala - Dominanta in structura orasului, se afla in stransa legatura cu factorii care au generat

dezvoltarea ulterioara a asezarii urbane.

Specificul este dat de legaturile dintre zonele de locuit determinate de marimea teritoriului si populatiei,

gradul de dotare social-cultural si legaturile de circulatie.

In afara zonelor administrative-teritoriale, teritoriul de locuit al orasului cuprinde si urmatoarele elemente:

zone de locuinte, sectoare de constructii si intreprinderi publice, parcuri, strazi si piete.

3. Zona administrativa - Pitestiul fiind resedinta de judet, aceasta cuprinde partea centrala a orasului, avand

in compozitie cladiri moderne, functionale, destinate acestor scopuri.

4. Zona comerciala - este conturata in centrul orasului, dezvoltandu-se mai ales dupa 1960, cand in cadrul

constructiilor de tip bloc se intalnesc complexe comerciale (in special la parterul blocurilor), mentinandu-se

rolul si locul vechilor noduri comerciale.

5. Zona de transport - se deosebesc doua componente majore care contribuie la functionalitatea orasului si

anume componenta feroviara si cea rutiera.

Gara ocupa pozitia marginala, in partea de sud a orasului, iar transporturile sunt grupate in vecinatatea garii

si la periferia orasului.

Municipiul Pitesti este un oras mare, cu functie principala industriala, ce dispune de factori naturali si climatici

ce pot fi valorificati pentru dezvoltarea unor sectoare economice precum tursimul. Municipiul Pitesti este

perceput ca spatiu de tranzit spre zonele turistice din imprejurimi, respectiv: Vidraru, Transfagarasan, Bran,

Rucar si Brasov.

Functiile Municipiului Pitesti:

1. Functia economica: este redata in principal de functia industriala, accentul punandu-se in special pe

ramurile de baza ale industriei: industria extractiva a petrolului, industria chimica si petrochimica,

industria energetica, constructiile de masini, combustibilii nucleari, electronica si electrotehnica,

exploatarea si prelucrarea lemnului, industria portelanului si faiantei, a materialelor de constructii,

textila, incaltaminte, alimentara.

2. Functia de transporturi: reprezentata de magistrala feroviara 101 care efectueaza legatura cu

municipiul Bucuresti – 108 km, cu ramificatii existente catre Curtea de Arges – 38 Km si de la statia

Golesti spre Campulung – 55 km.

3. Functia comerciala: are un caracter traditional; vechiul centru comercial al municipiului Pitesti isi

conserva si astazi caracterul de piata a produselor agro-alimentare „piata taraneasca”, iar caracterul

modern se realizeaza prin efectuarea comertului si prestarii de servicii in centrele comerciale urbane.

4. Functia administrativ – politica: este conferita de rolul de resedinta de judet pe care municipiul Pitesti

il detine.

5. Functia de sanatate: pentru asigurarea asistentei medicale minime, in Municipiul Pitesti exista mai

multe unitati medicale de asistenta si diagnosticare, publice si private.

6. Functia de invatamant: este bine reprezentata la nivelul municipiului Pitesti, dat fiind numarul ridicat

al unitatilor de invatamant: 16 licee cu diferite profiluri pentru elevii din toate localitatile judetului, 18

scoli gimnaziale, 13 gradinite si 2 universitati.


Pagină 22 din 149

7. Functia culturala: este reprezentata de urmatoarele institutii culturale: Centrul Cultural, Filarmonica

Pitesti, Scoala Populara de Arte si Meserii, Teatrul ,,Al. Davila”, Muzeul Judetean Arges, Galeria de

Arta, Biblioteca Judeteana ,,Dinicu Golescu”, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea

Culturii Traditionale Arges, Casa de Cultura a Sindicatelor.

8. Functia turistica: Municipiul Pitesti, prin mediul natural, pozitia geografica avantajoasa de care

dispune, precum si existenta monumentelor, cladirilor istorice si lacaselor de cult, reprezinta o sursa

importanta pentru dezvoltarea turismului cultural, de afaceri, stiintific sau sportiv.

2.2.4. SUPRAFATA TERITORIULUI

Suprafata Municipiului Pitesti este de 4.073 hectare. Din totalul suprafetei municipiului, in intravilan sunt

inregistrate 2.812 ha (69%), iar in extravilan 1.261 ha (31%).

Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta, pe judet Arges, municipiul Pitesti

Modul de folosinta pentru

suprafata fondului funciar Forme de

proprietate

Ani

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014 UM: Ha

Total Total 4.073 4.073 4.073 4.073 4.073

Proprietate privata 2.626 2.726 2.726 2.726 2.853

Agricola Total 355 355 355 355 548

Proprietate privata 321 321 321 321 505

Arabila Total 234 234 234 234 388


Pasuni Total 29 29 29 29 113


Finete Total 90 90 90 90 40


Vii si pepiniere viticole Total : : : : 4

Proprietate privata : : : : 4

Livezi si pepiniere pomicole Total 2 2 2 2 3


Terenuri neagricole total Total 3.718 3.718 3.718 3.718 3.525


Paduri si alta vegetatie

forestiera

Total 567 567 567 567 236


Ocupata cu ape, balti Total 176 176 176 176 157


Ocupata cu constructii Total 2.345 2.345 2.345 2.345 2.647


Cai de comunicatii si cai ferate Total 299 299 299 299 464

Terenuri degradate si

neproductive

Total 331 331 331 331 21


Sursa: INSSE


Pagină 23 din 149

Mai jos este prezentata grafic impartirea teritoriala a Municipiului Pitesti, conform PUG.

1. Zona Prundu – Municipiul Pitesti

Sursa: http://www.primariapitesti.ro/

2. Zona Garii si Centru – Municipiul Pitesti



Pagină 24 din 149

3. Zona Craiovei si Razboieni – Municipiul Pitesti


4. Zona Trivale – Municipiul Pitesti



Pagină 25 din 149

5. Zona Calea Campulung – Municipiul Pitesti


6. Zona Nord si Bascov Nord – Municipiul Pitesti



Pagină 26 din 149

7. Zona Gavana si Bascov – Municipiul Pitesti


In ultimii 5 ani pentru care exista date statistice (2011– 2015), suprafetele, locuintele si retelele de utilitati

publice ale municipiului Pitesti au evoluat dupa cum urmeaza:

Teritoriu, locuinte, utilitati publice 2011 2012 2013 2014 2015

Locuinte existente - total - numar 66.281 66.434 66.635 66.776 66.949

Suprafata locuibila - total mp 3.025.650 3.038.045 3.052.554 3.063.916 3.076.978

Suprafata intravilan - ha 2.812 2.812 2.812 2.812 2.812

Suprafata spatiilor verzi - ha 261 261 285 285 285

Lungimea strazilor orasenesti - total - km 202 202 204 204 206

Lungimea strazilor orasenesti modernizate

- km 189 194 197 199 200

Lungimea totala a retelei simple de

distributie a apei potabile - km 274,1 274,1 275,6 275,8 276,2

Capacitatea instalatiilor de producere a

apei potabile – mc/zi 241.613 241.911 241.183 257.857 261.612

Cantitatea de apa potabila distribuita

consumatorilor - total - mii mc 10.454 10.023 9.415 8.719 8.432

Cantitatea de apa potabila distribuita

consumatorilor-uz casnic - mii mc 6.489 6.360 6.226 6.057 6.056

Energia termica distribuita - Gcal 260.974 215.911 180.780 162.870 170.581

Lungimea totala simpla a conductelor de

canalizare-km 219,3 222,7 222,7 223,9 224,6


Pagină 27 din 149

Lungimea totala a conductelor de

distributie a gazelor-km 217,9 217,9 227,7 235,2 240,2

Gaze naturale distribuite total - mii mc 189.632 165.486 148.801 128.778 123.754

Gaze naturale distribuite -uz casnic- mii mc 37.120 37.280 38.130 37.166 37.976

Sursa: INSSE

La nivelul UE, exista o tendinta generala ca terenurile avand destinatia pentru constructii sa se dezvolte

considerabil in detrimentul terenurilor agricole si a celor seminaturale, cea mai mare rata de crestere

inregistrandu-se in sectorul minier, cel al depozitelor de deseuri, santierelor de constructii si retelelor de

transport. Aceste interventii au drept consecinta directa fragmentarea ecosistemelor, ceea ce pune o presiune

majora asupra biodiversitatii zonelor afectate de aceasta restructurare a folosintei terenurilor.

La nivelul Municipiului Pitesti nu se identifica astfel de modificari structurale.

2.2.5. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI PERMANENT AL

CONSILIULUI LOCAL PITESTI

Din punct de vedere administrativ, Autoritatea Publica Locala Pitesti deserveste teritoriul prin intermediul

aparatului propriu al Consiliului Local al Municipiului Pitesti, avand ca reprezentant executiv al administratiei

locale Primarul. Aparatul Permanent al Consiliului Local este reprezentat de Primar, Viceprimari si Secretar.

Administratia publica a Municipiului Pitesti este organizata si functioneaza potrivit prevederilor Legii

administratiei publice locale nr. 215/2001 si in conformitate cu hotararile Consiliului Local.

Primarul, viceprimarii si secretarul, impreuna cu aparatul de specialitate al primarului, constituie o structura

functionala cu activitate permanenta, denumita Primaria, care duce la indeplinire hotararile Consiliului Local

si dispozitiile Primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale. Misiunea sau scopul

Primariei rezida deci in solutionarea si gestionarea, in numele si in interesul colectivitatii locale pe care o

reprezinta, a treburilor publice, in conditiile legii.

Administratia publica din localitate se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale,

descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al

consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Plecand de la aceste date, putem deduce ca principalele solutii pentru cresterea eficientei

energetice la nivelul Municipiului Pitesti o vor reprezenta interventiile dedicate reabilitarii

si cresterii eficientei energetice a cladiriilor rezidentiale si spatiilor locative aferente

acestora, alaturi de reabilitarea energetica a cladirilor publice.

In acest sens, trebuie desfasurate o serie de campanii de informare si promovare privind

solutiile pentru reducerea consumului de energie si incurajarea masurilor pentru cresterea

eficientei energetice a sistemelor folosite, in principal la nivelul consumatorilor finali.


Pagină 28 din 149

In administratia publica locala, primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful

administratiei publice locale si al aparatului de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pe care

il conduce si il controleaza. Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile

legii, si reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice

sau juridice romane sau straine, precum si in justitie.

Consiliul Local al Municipiului Pitesti este compus din 23 consilieri locali pe perioada 2016-2020, alesi prin vot

universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de legea pentru alegerea autoritatilor

administratiei publice locale. Potrivit legislatiei, numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabilileste prin

ordin al prefectului, in functie de populatia orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii

Economice la data de 1 ianuarie a anului in care se fac alegerile sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care

preceda alegerile.

Principalele procese derulate in activitatea autoritatii publice sunt urmatoarele:

� Administrarea domeniului public si privat al orasului;

� Furnizarea serviciilor de utilitate publica;

� Colectarea si utilizarea taxelor locale, administrarea bugetului local conform nevoilor locale;

� Coordonarea dezvoltarii prin servicii de urbanism si amenajarea teritoriului, control si disciplina in

constructii;

� Servicii si protectie sociala;

� Evidenta populatiei;

� Protectia mediului;

� Orientarea si informarea cetateanului;

� Organizarea si derularea colaborarii cu alte institutii;

� Administratie interna si personal.

Principalele servicii existente la nivelul administratiei publice locale din Municipiul Pitesti sunt cele detaliate

in organigrama aprobata prin HCL.

Avand in vedere ca Municipiul Pitești are peste o populatie de peste 20.000 locuitori

(175.887 locuitori in 2016, cf. date INSSE), se impune, conform prevederilor legii 121/2014,

desemnarea unui Manager energetic.

Departamentul si persoanele care vor fi desemnate pentru colectarea datelor, monitorizare

si raportarea consumurilor si indicatorilor se vor stabili prin HCL, dupa aprobarea prezentei

documentatii.


2.3. BAZE DE DATE SI GESTIONAREA SISTEMULUI DE RAPORTARE A INFORMATIILOR PRIVIND

CONSUMURILE DE ENERGIE LA NIVELUL MUNICIPIULUI PITESTI

Avand in vedere ca programul de imbunatatire a eficientei eficientei energetice s-a realizat in anul 2017,

ulterior acestuia fiind necesare transmiterea anuala catre ANRE a datelor actualizate privind consumurile de

energie al nivelul municipiului, pentru a indeplini cerintele legale in vigoare, recomandam ca, la nivelul

Aparatului Permarent al Consiliului Local al Municipiului Pitesti, sa se desemneze departamentul si persoanele

responsabile cu crearea si actualizarea unui sistem de baza de date referitoare la consumurile de energie

aferente localitatii Pitesti.

De asemenea, intrucat municipiul Pitesti se incadreaza in categoria localitatilor cu o populatie de peste 20.000

locuitori, autoritatea administratiei publice locale are obligatia sa numeasca un manager energetic, atestat

conform legislatiei in vigoare, sau sa incheie un contract de management energetic cu o persoana fizica,

atestata in conditiile legii, sau cu o persoana juridica prestatoare de servicii energetice, agreata in conditiile

legii.

2.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EVALUARII DIN PUNCT DE VEDERE AL

MANAGEMENTULUI ENERGETIC

Pana la data intocmirii prezentei documentatii, la nivelul Autoritatii Publice Locale a Municipiului Pitesti a

existat un Plan de actiune pentru energia durabila (PAED), intocmit in anul 2014. Incepand cu anul 2013, toate

institutiile publice aflate in subordinea municipalitatii au raportat consumurile prin completarea „Declaratia

de consum total anual de energie” si „Chestionarul de analiza energetica a consumatorului de energie”, datele

fiind raportate catre ANRE, dar fara a fi centralizate si monitorizate in cadrul UAT Municipiul Pitesti.

Interventiile locale menite sa imbunatateasca eficienta energetica la nivelul Municipiului Pitesti au existat,

insa, in lipsa unui cadru de referinta, nu se poate cuantifica in ce masura interventiile realizate au contribuit

la imbunatatirea eficientei energetice. Prin urmare, nu putem vorbi de existenta unui management energetic

asumat la nivelul localitatii prin responsabilizarea unei echipe la nivelul aparatului administrativ care sa

actioneze si sa gestioneze implementarea unor programe coerente pentru imbunatatirea eficientei

energetice.

Insuficienta informare a personalului administrativ asupra unor aspecte precum:

� modificarile aparute la nivel legislativ in domeniul eficientei energetice;

� solutiile tehnologice inovative care raspund necesitatilor de limitare a consumului de energie si

aplicarea unor tehnologii „prietenoase” cu mediul;

� posibilitatile de finantare a unor investitii care sa imbunatateasca eficienta energetica;

� noile reglementari privind achizitiile publice, din perspectiva impunerii unor standarde de referinta

pentru consumul de energie si protectia mediului;

� procedurile, metodele si instrumentele necesare implementarii, monitorizarii si raportarii unui plan

de actiuni pentru imbunatatirea eficientei energetice

constituie un factor negativ ce poate bloca aplicarea coerenta si eficienta a masurilor pentru reducerea

consumului de energie si cresterea eficientei energetice. Neprioritizarea acestor aspecte la nivelul

administratie publice locale va avea, pe termen lung, un impact negativ major asupra dezvoltarii economico-

sociale a intregii comunitati, cu riscul accentuarii decalajelor fata de celelalte zone ale tarii.

Mai mult decat atat, slaba dezvoltare a capacitatii administrative locale de a gestiona provocarile realizarii

unui management energetic si lipsa unor interventii cu scopul informarii populatiei asupra aspectelor legate

de impactul schimbarilor climatice si necesitatea de adaptare la aceste provocari au mentinut dezinteresul


Pagina 30 din 149

populatiei spre a investi in sensul cresterii eficientei energetice a consumatorilor finali, investitiile in acest

sens fiind limitate de factorul pecuniar.

Pentru ca masurile propuse in acesta program de imbunatatire a eficientei energetice sa aiba impact si sprijin

local, este necesar sa se organizeze campanii de informare pe plan local cu privire la impactul schimbarilor

climatice, riscurile la care populatia este expusa in lipsa implementarii unui pachet de masuri de adaptare la

aceste schimbari, progresele tehnologice majore care pot imbunatati eficienta energetica si impactul pozitiv

pe care acestea il pot avea atat din punct de vedere economic (economiile pe termen lung), social (confortul,

sanatatea si bunastarea populatie) si de mediu (mentinerea unui mediu ambiant sanatos, scaderea factorilor

de poluare, mentinerea ecosistemelor naturale, conservarea resurselor locale si a biodiversitatii, cresterea

atractivitatii zonei etc).

Evaluarea nivelului de performanta a managementului energetic in municipiu este redata prin matricea de

evaluare – Anexa 1.

Situatia consumurilor energetice publice si rezidentiale la nivelul municipiului Pitesti este prezentata in Fisa

de prezentare energetica a localitatii - Anexa 2.

MANAGER ENERGETIC PENTRU LOCALITATI

Managerul energetic care asigura managementul energetic pentru localitatile cu peste 20.000 locuitori

trebuie sa fie atestat conform prevederile legale in vigoare. Atributiile acestuia cuprind:

- coordonarea colectarii datelor privind consumurile energetice la nivelul administratiei publice locale;

- monitorizarea implementarii masurilor de eficienta energetica prevazute in cadrul Progarmului de

imbunatatire a eficientei energetice;

- actualizarea anuala a indicatorilor de raportare din cadrul PIEE si transmiterea acestora catre ANRE;

- calculul indicatorilor de eficienta energetica care sa permita evaluarea si compararea performantelor

energetice locale cu valori de referinta la nivel regional, national, international; propune masuri de

imbunatatire a acestor indicatori;

- acorda consiliere pentru intocmirea caietelor de sarcini pentru achizitiile publice ale echipamentelor

eficiente energetic si verifica incadrarea acestora in cerintele stabilite in legislatia care reglementeaza

domeniul eficientei energetice;

- intocmirea de rapoarte privind eficienta energetica;

- acordarea de consultanta privind modul de aplicare a legislatiei si reglementarilor in vigoare privind

eficienta energetica;

- reprezinta persoana de contact a beneficiarului in relatia cu ANRE, pe probleme de eficienta

energetica.

Managerul energetic asigura suportul decizional pentru reducerea intensitatii si a facturii energetice a

beneficiarilor, in concordanta cu normele europene, prin:

� asistenta in asigurarea si folosirea eficienta a purtatorilor de energie;

� asistenta in asigurarea energiei la preturi optime;

� consultanta si asistenta in realizarea de investitii in productia de energie electrica regenerabila si nu

numai;


Pagina 31 din 149

� consultanta si asistenta in asigurarea de servicii energetice coroborate cu mecanismele pietei de

energie.

Managerul energetic trebuie sa cunoasca:

� energetica generala: politici energetice, resurse energetice, indicatorii de top in energetica;

� energetica practica: tehnologii de producere, consum si recuperare a energiei;

� management: identificare obiective, stabilire tinte, planificare, organizare resurse, comunicare,

motivare, reactia si controlul, corectie;

� legislatie in domeniu si legislatie conexa.

2.4.1. MANAGEMENTUL ENERGETIC

Managementul energetic are ca principal obiectiv asigurarea unui consum judicios si eficient al energiei, in

scopul maximizarii rezultatelor prin minimizarea costurilor energetice.

Obiectivele secundare rezultate in urma aplicarii unui program de management energetic se refera la:

� cresterea eficientei energetice si reducerea consumurilor de energie, in scopul reducerii costurilor;

� realizarea unei bune comunicari intre compartimente, pe problemele energetice specifice si

responsabilizarea acestora asupra gospodaririi energiei;

� dezvoltarea si utilizarea permanenta a unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice,

raportarea acestor consumuri si dezvoltarea unor strategii specifice de optimizare a acestor

consumuri;

� gasirea celor mai bune cai de a spori economiile banesti rezultate din investitiile in eficientizarea

energetica a proceselor specifice de productie, prin aplicarea celor mai performante solutii

cunoscute la nivel mondial;

� asigurarea sigurantei in alimentare a instalatiilor energetice.

Autoritatile publice locale trebuie sa initieze campanii de informare periodice in mass-media locala sau prin

mijloace adresate direct consumatorului final (brosuri, flyere, website, comunicate de presa, interviuri

televizate, info-chioscuri etc.) prin care sa transmita acestuia mesaje legate de:

� actiunile intreprinse privind reducerea pierderilor prin retelele de infrastructura edilitare si efectele

lor;

� masurile de crestere a eficientei energetice implementate de operatorii serviciilor de interes general

local si efectele lor;

� costurile si performantele tehnice ale unor tipuri de echipamente recomandate pentru cresterea

eficientei alimentarii cu energie la utilizatorii finali;

� masurile de utilizare a surselor regenerabile implementate de operatorii serviciilor de interes general

local si efectele lor;

� analize comparative privind costurile reale ale diverselor tipuri de utilitati existente in oras: energie

termica (incalzire individuala, la nivel de scara, bloc, centralizata), energie electrica, alimentare cu apa

si canalizare, gaze naturale, salubrizare etc.

Pentru serviciile publice aflate in subordinea municipalitatii, la intocmirea Programului Propriu de Eficienta

Energetica se au in vedere masuri de eficientizare specifice fiecarui serviciu public.

2.5. CONSUMURILE ENERGETICE PUBLICE SI REZIDENTIALE


Pagina 32 din 149

Conform situatiei inventarului public, Administratia Publica Locala a Municipiului Pitesti are in administrare

urmatoarele cladiri:

Nr.

Crt. Denumire cladire Utilitati aferente

SCOLI GIMNAZIALE

1 SCOALA GIMNAZIALA “NICOLAE SIMONIDE” Apa, canal, energie electrica, energie

termica, salubrizare

2 SCOALA GIMNAZIALA “ION MINULESCU” Apa, canal, energie electrica, gaze

naturale, energie termica, salubrizare

3 SCOALA GIMNAZIALA “ION PILLAT” Apa, canal, energie electrica, energie


4 SCOALA GIMNAZIALA “TRAIAN” Apa, canal, energie electrica, gaze

naturale, salubrizare

5 SCOALA GIMNAZIALA “NICOLAE IORGA” Apa, canal, energie electrica, gaze


6 SCOALA GIMNAZIALA “NICOLAE BALCESCU” Apa, canal, energie electrica, salubrizare

7 SCOALA GIMNAZIALA “TUDOR ARGHEZI” Apa, canal, energie electrica, energie


8 SCOALA GIMNAZIALA “MARIN PREDA” Apa, canal, energie electrica, gaze


9 SCOALA GIMNAZIALA “MIHAI EMINESCU” Apa, canal, energie electrica, energie


10 SCOALA GIMNAZIALA “NEGRU VODA” Apa, canal, energie electrica, energie


11 SCOALA GIMNAZIALA “MIRCEA CEL BATRAN” Apa, canal, energie electrica, gaze


12 SCOALA GIMNAZIALA “ALEXANDRU DAVILA” Apa, canal, energie electrica, energie


13 SCOALA GIMNAZIALA “ADRIAN PAUNESCU” Apa, canal, energie electrica, energie


14 SCOALA GIMNAZIALA I.L CARAGIALE Apa, canal, energie electrica, gaze


15 SCOALA GIMNAZIALA “TUDOR MUSATESCU” Apa, canal, energie electrica, energie


16 SCOALA GIMNAZIALA “MIRCEA ELIADE” Apa, canal, energie electrica, energie


17 SCOALA GIMNAZIALA “MATEI BASARAB” Apa, canal, energie electrica,energie


18 SCOALA GIMNAZIALA “TUDOR VLADIMIRESCU” Apa, canal, energie electrica, gaze



Pagina 33 din 149

19 SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 Apa, canal, energie electrica, gaze


LICEE SI COLEGII

20 COLEGIUL NATIONAL „I.C. BRATIANU” Apa, canal, energie electrica, gaze


21 COLEGIUL NATIONAL „ZINCA GOLESCU” Apa, canal, energie electrica, gaze


22 COLEGIUL NATIONAL „ALEXANDRU ODOBESCU” C1 Apa, canal, energie electrica, gaze


23 LICEUL TEORETIC „ION BARBU” Apa, canal, energie electrica, gaze


24 LICEUL DE ARTA „DINU LIPATTI” Apa, canal, energie electrica, gaze


25 COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE DIMA” Apa, canal, energie electrica, gaze


26 LICEUL TEORETIC „ION CANTACUZINO” Apa, canal, energie electrica, energie


27 LICEUL TEHNOLOGIC „DACIA” Apa, canal, energie electrica, gaze


28 LICEUL TEHNOLOGIC „ASTRA” Apa, canal, energie electrica, gaze


29 COLEGIUL TEHNIC „COSTIN D. NENITESCU” Apa, canal, energie electrica, gaze


30 LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI VITEAZU” Apa, canal, energie electrica, gaze


31 LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRANCUSI” (CORP A) Apa, canal, energie electrica, gaze


32 COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CALINESCU” Apa, canal, energie electrica, gaze


33 COLEGIUL ECONOMIC „MARIA TEIULEANU” Apa, canal, energie electrica, gaze


34 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „VIITORUL” Apa, canal, energie electrica, gaze


35 LICEUL TEOLOGIC „ELIM” Apa, canal, energie electrica, energie


GRADINITE

36 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „DUMBRAVA

MINUNATA”

Apa, canal, energie electrica, gaze


37 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „PRIMII PASI” Apa, canal, energie electrica, gaze


38 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „CASUTA

POVESTILOR”



39 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „FLOARE DE COLT” Apa, canal, energie electrica, gaze



Pagina 34 din 149

40 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „LUMINISUL

PADURII”



41 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „RAZA DE SOARE” Apa, canal, energie electrica, gaze


42 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „ARMONIA” Apa, canal, energie electrica,salubrizare

43 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „ALBA CA

ZAPADA”



44 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „CASTELUL

MAGIC”



45 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „MICUL PRINT” Apa, canal, energie electrica, gaze


46 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „ARIPI DESCHISE” Apa, canal, energie electrica, gaze


47 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „PUI DE LEI” Apa, canal, energie electrica, gaze


48 GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT „CASTELUL

FERMECAT” Apa, canal, energie electrica, salubrizare

49 GRADINITA CU PROGRAM NORMAL „ACADEMIA

ISTETEL”

Apa, canal, energie electrica, energie


CLADIRI ALE AUTORITATILOR LOCALE

(servicii administrative, ordine si securitate, cultura, agrement)

50 SEDIU ADMINISTRATIA DOMENIULUI PUBLIC Apa, canal, energie electrica, gaze


51 SEDIU ADMINISTRATIV GRADINA ZOOLOGICA PADUREA

TRIVALE (BIROURI)



52 CASA CARTII (BIROURI, SALI DE ADUNARE) Apa, canal, energie electrica, energie


53 CASA CARTII (SPATIU EXPOZITIONAL) Apa, canal, energie electrica, energie


54 CASA CARTII (SPATIU et.1+et.2) BIROURI Apa, canal, energie electrica, energie


55 FILARMONICA (CENTRU MULTIFUNCTIONAL CINEMA

BUCURESTI)



56 POLITIA LOCALA Apa, canal, energie electrica, energie


57 SPATIU „ADAPOST DE URGENTA PE TIMP DE NOAPTE” Apa, canal, energie electrica, gaze


58 SPATIU „ADAPOST DE URGENTA PE TIMP DE NOAPTE” Apa, canal, energie electrica, gaze


59 CENTRU DE REABILITARE SI RECUPERARE A

PERSOANELOR CU DIZABILITATI „SANSE PENTRU TOTI”




Pagina 35 din 149

60 SPATIU „CLUB PENSIONARI” Apa, canal, energie electrica, gaze






63 CENTRU INCASARI IMPOZITE TAXE LOCALE Apa, canal, energie electrica, gaze


Sursa: Prelucrare proprie pe baza informatiilor furnizate de catre Primaria Pitesti si institutiile din subordine

Serviciile de utilitate publica ce deservesc aceste cladiri sunt fie in subordinea primariei, fie asigurate de catre

operatorii sau furnizorii cu care Autoritatea publica locala a incheiat contracte in acest sens.

Alimentarea cu energie electrica este asigurata de catre S.C. CEZ S.A.

Alimentarea cu gaze naturale se realizeaza de catre S.C. GDF SUEZ Energy Romania S.A.

Alimentarea cu apa (pompare/ colectare si tratare) este asigurata de catre S.C. APA CANAL 2000 S.A.

Pentru descrierea situatiei consumurilor energetice publice si rezidentiale a localitatii, s-a completat fisa de

prezentare din ANEXA 2.

2.6. CONDITII CLIMATICE SPECIFIC ZONEI (ZONA CLIMATICA, TEMPERATURA EXTERIOARA

ETC.)

Municipiul Pitesti are o clima temperat-continentala, similara cu cea a unei statiuni climaterice de deal, cu

temperaturi medii moderate atat vara, cat si iarna, cu primaveri timpurii si toamne indelungate. Aceasta este

influentata de dispunerea altitudinala a principalelor forme de relief care isi pun amprenta asupra distributiei

maselor de aer in zona.

Caracteristicile temperaturilor medii sunt urmatoarele:

Media temperaturii la nivelul municipiului Pitesti este, la nivelul lunii iulie, de 20,8oC, iar cea mai rece

temperatura este de -2,4 oC. Media anuala este de +9,8 oC, cu temperatura maxima absoluta de 35,2 oC si

minima de -27 oC. Precipitatiile inregistreaza o valoare medie anuala de 600 -700 mm.

Indicator

Perioada precipitatii 02-09.03.2015 09-16.03.2015 23.03-30.03.2015

PH 5,5 5,8 5,6

Conductivitate 19 27 23

Cl (mg/l) 1,19 0,95 1,25

S/SO4(mg/l) 0,45/1,35 0/0 0,14/0,42

NH4 (mg/l) 0,65 0,63 0,75

Na(mg/l) 0,246 1,217 1,22

K(mg/l) 0,136 0,191 0,272

Pb(mg/l) 0 0 0


Pagina 36 din 149

Ni(mg/l) 0,00005 0 0

Cd(mg/l) 0 0 0

As(mg/l) 0,0005 0,0003 0,0003

Sursa: Strategia de dezvoltare Pitesti pentru perioada 2014-2020

O intelegere sumara a termenului de schimbari climatice aduce in prim plan efectele acestora asupra mediului

inconjurator.

Pentru a putea evalua schimbarile climatice si influenta lor asupra mediului, se impune o monitorizare atenta

a elementelor ce constituie factori determinanti ai calitatii mediului inconjurator. Pentru a se determina

impactul traficului rutier asupra calitatii aerului, s-a stabilit, de catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor

amplasarea in zona Universitatii Constantin Brancoveanu (Calea Bascov), in vederea monitorizarii poluarii, a

unei statii pentru determinarea, pentru 24 ore, a nivelului de dioxid de sulf si de dioxid de azot.

Dat fiind gradul de industrializare a municipiului Pitesti si a zonelor limitrofe, s-a creat, de catre Ministerul

Mediului, Apelor si Padurilor Arges, reteaua de monitorizare a aerului, formata din 5 statii, amplasate in Bradu,

Oarja, Cateasca, Prundu, Mioveni.

Poluarea si degradarea mediului este generata in principal de sursele industriale de poluare. Mediul

inconjurator este definit de caracteristicile celor trei factori principali: apa, sol si aer.

2.6.3. FACTORII NATURALI DE MEDIU (APA, SOL, AER).

In urma analizelor efectuate, s-a constatat ca acesti factori nu prezinta un grad accentuat de degradare, iar

interventiile care pot imbunatati mediul inconjurator sunt: ecologizarea terenurilor degradate si includerea

lor in peisajul zonei; modernizarea proceselor tehnologice; reorganizarea depozitelor de deseuri pe baze

ecologice.

2.6.3.1. CALITATEA APEI

Apa de suprafata

Raul Arges reprezinta principala artera hidrografica a municipiului Pitesti, curs de apa din S-SE Romaniei,

afluent al Dunarii la Oltenita. Are o lungime de 350 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 12.550 km2.

Izvoraste din partea central-vestica a culmii principale a Muntilor Fagaras, prin doi afluenti: Buda si Capra.

Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Arges) izvoraste de sub varful Arpasu Mic, de la 2.030 m

altitudine, din lacul glaciar Buda, iar raul Capra izvoraste din lacul glaciar Capra, aflat sub varful Vanatoarea lui

Buteanu. In aval de confluenta paraului Buda cu Capra a fost construit barajul Vidraru. De la izvor si pana in

zona municipiului Pitesti, raul Arges are o directie de curgere N-S, drenand mai intai pantele sudice ale

Muntilor Fagaras, strabate apoi Muscelele Argesului si Dealurile Argesului, iar dupa ce separa Piemontul

Cotmeana (in V) de Piemontul Candesti (in E), intra in campie, unde uda multe subunitati din Campia Romana.

Debitul mediu multianual variaza intre 19,6 mc/s in cursul superior, 40 mc/s la iesirea din zona piemontana si

73 mc/s la varsare. Pe cursul superior al raului Arges s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17

hidrocentrale (Arges, Cerbureni, Oesti, Albesti, Curtea de Arges, Zigoneni, Baiculesti, Budeasa, Merisani etc.).

Valea superioara a raului Arges se incadreaza intr-o zona turistica deosebita, strabatuta de soseaua nationala

Transfagarasan. Afluenti principali: Valsan, Raul Doamnei, Sabar, Dambovita, Neajlov.


Pagina 37 din 149

Pentru a creste gradul de utilizare complexa a resurselor hidrografice ale Argesului, a fost gandita o amenajare

a acestui rau, care sa satisfaca urmatoarele cerinte:

� alimentari cu apa potabila pentru populatie si industrie;

� irigatii, combaterea eroziunii solului, piscicultura;

� prevenirea inundatiilor;

� producerea energiei electrice;

� baze sportive si de agrement si chiar navigatie pe sectorul inferior.

In acest scop, au fost demarate, inca din anul 1960, ample lucrari de regularizare si amenajare a cursului

acestui rau, precum si a afluentilor sai mai importanti (Raul Targului, Dambovita, Raul Doamnei, Valsan).

Schema de amenajare a raului Arges a fost conceputa pentru a satisface, din punct de vedere energetic,

urmatoarele cerinte:

� utilizarea maxima a resurselor hidroenergetice;

� realizarea de centrale hidroelectrice de mare putere, cu regim de functionare la varf.

Pentru atingerea acestor obiective, s-a realizat un lac de acumulare important (465 mil. m.c. apa) - Lacul

Vidraru, de care beneficiaza intreaga cascada de centrale hidroelectrice din aval. Pentru a putea utiliza la

intreaga capacitate acumularea Vidraru, au fost facute lucrari de captare ai unor afluenti ai Argesului (Raul

Doamnei, Valsan, Limpedea, V. lui Stan) si chiar un afluent al Oltului (raul Topolog). Aceste aductiuni secundare

insumeaza zeci de kilometri de canale, tunele, conducte, precum si alte constructii hidrotehnice.

Reteaua hidrografica a municipiului Pitesti este format din Raul Arges impreuna cu principalul lui afluent raul

Doamnei si paraiele Bascov, Valea Rea (Gavana), Trivale, Geamana Mica (Turcesti) si Geamana Mare.

Principalele captari ale orasului sunt situate langa barajele lacurilor Budeasa (rezerva lacul Bascov) si lacul

Pitesti (rezerva lacul Golesti) - pentru alimentarea zonei industriale din sudul municipiului si frontul

Maracineni, alcatuit din 129 de foraje de mica adancime si 5 foraje de adancime, situate pe malul drept al

raului Doamnei, pe teritoriul municipiului Pitesti. Cursurile de apa care strabat municipiul Pitesti sunt

regularizate partial (maluri protejate cu dale de beton).

Raul Arges strabate orasul in partea nord-estica si are o lungime de aproximativ 10,6 km pe teritoriul

municipiului Pitesti, din care 3 km o constituie acumularea Pitesti. Intravilanul este dezvoltat pe malul stang

al raului Arges. Raul este este regularizat pe o lungime de cca. 3,2 km, in amonte de podul de pe DN7 pana la

confluenta cu paraul Bascov. In aval de podul de pe DN7, se afla acumularea Pitesti, al carei dig de pe malul

drept, care apara municipiul, este executat la clasa a II-a de importanta, iar digul malului stang este executat

la clasa a III-a de importanta.

Raul Doamnei este afluent mal stang al raului Arges si constituie limita estica a municipiului imediat in amonte

de confluenta cu raul Arges, pe o lungime de cca. 1 km. Pe tronsonul cuprins intre DN7 si podul peste CF, raul

este amenajat pe ambele maluri cu diguri dimensionate la clasa a III-a de importanta.

Paraul Bascov isi are obarsia in Piemontul Cotmeana si este afluent de dreapta al raului Arges, cu o lungime

totala de 35 km. El margineste orasul Pitesti catre NV- pe o lungime de 2,6 km, de la intersectia cu Str. Nicolae

Balcescu, pana la varsarea in raul Arges. Pe intreg tronsonul ce margineste orasul, paraul Bascov are albie

stabila, cu maluri inalte stabilizate intre 1965 – 1995, neexistind constructii inundate. In perspectiva, vor trebui

efectuate lucrari de consolidare si aparare de maluri pe traseul din zona intravilana a municipiului.

Paraul Valea Rea (Gavana), tot afluent de dreapta al raului Arges, isi are obarsia in Piemontul Cotmeana si

este situat in partea de nord-vest a municipiului Pitesti. Partea medie a bazinului este de 5,2% si are o lungime

totala de 6,75 km. Traverseaza intravilanul municipiului Pitesti pe o lungime de cca. 4,7 km, in zona Gavana.


Pagina 38 din 149

In partea superioara (cca 2,7 km) versantii sunt partial impaduriti (zona Zamfiresti, Grigoresti). La intrarea lor

in cartierul de blocuri de pe str. Garlei, ambele vai sunt amenajate pe o lungime de 700 m in canal inchis, dupa

care, pe cca. 800 m, traverseaza o zona de locuinte.

Paraul Trivale, afluent de dreapta al raului Arges si cu obarsia in Piemontul Cotmeana, situat in partea de vest

a municipiul Pitesti, traverseaza intravilanul municipiului Pitesti pe o lungime de cca 4,7 km. Trece in regim

natural prin padurea Trivale (partea lui superioara), subtraverseaza str. Trivale, de unde, in canal deschis de

cca 800 m, strabate parcul Trivale, pana in dreptul Casei Copiilor; de aici, pe cca 700 m amenajati in canal

inchis, strabate o zona de locuinte cu loturi, pana intra in canalizarea orasului, la intersectia strazii Trivale cu

str. Smeurei.

Se produc inundatii locale - pe o portiune de cca 150 m amonte de intrarea in canalizare, precum si la trecerea

din canal deschis la sectiunea de canal inchis. Necesita masuri suplimentare de protectie, cu revizuirea intrarii

in canalizarea orasului. De asemenea, este nevoie de lucrari de intretinere, iar in anumite zone chiar

corectarea lucrarilor existente. Pe portiunile cu maluri naturale trebuie continuata amenajarea firului apei,

pentru evitarea eroziunii versantilor si evitarea alunecarilor de teren.

Paraul Geamana Mica (Turcesti) - afluent de dreapta al raului Arges cu obarsia in Piemontul Cotmeana, este

situat in partea de sud - sud-vest a municipiului Pitesti. Strabate intravilanul municipiului Pitesti pe o distanta

de cca. 6,0 km. Intregul traseu are versanti inalti, partial stabilizati, necesitand lucrari speciale pentru

consolidarea lor (pe portiunile cu pante mari sau cu alunecari potentiale). In cartierul Trivale (la nasterea vaii),

pe o lungime de cca. 500 m, a fost amenajat in canal inchis, iar pe o portiune de cca 200 m in canal deschis,

pana la podul de pe Calea Dragasani. De aici, pana la str. Razboieni, pe cca 2,2 km, Valea are curs natural -

traversand un poligon de antrenament si o viitoare zona verde (extensia parcului sportiv – Trivale). Pe versantii

vailor principale, cat si pe firul apelor trebuie executate lucrari complexe pentru evitarea eroziunii si

alunecarilor de teren. De la str. Razboieni - firul principal al vaii a fost amenajat in canal deschis - partial

betonat – cca. 1.800 m, care preia unda de viituri si imlastinirea vaii. In portiunea parcelata, lucrarea trebuie

completata cu amenajari complexe pentru consolidarea versantilor - pana la Bd-ul Petrochiomistilor. De la

subtraversarea strazii Prelungirea Lanariei, pana la varsarea in raul Arges - paraul Geamana Mica a fost

amenajat in canal inchis cca 1,2 km.

Paraul Geamana Mare - afluent de dreapta al raului Arges, cu izvoarele in Campia Inalta a Pitestiului, este

situat in partea de sud a municipiului Pitesti. Lungimea totala a paraului este de 6,37 km, din care cca. 1,35

km in intravilan. El margineste, in regim natural, pe cca 400 m, intravilanul orasului, pana la podul CF al fostei

cai ferate - spre Slatina. De aici, el strabate zona de locuit in canal inchis - cca 600 m. pana la subtraversarea

C.F. Bucuresti de unde, in regim neamenajat pe 300 m, se varsa in raul Arges, la cca. 1,3 km aval de barajul

Pitesti.


Pagina 39 din 149

Repartitia sectiunilor de control pe clase de calitate se prezinta astfel:

Sursa: INSSE

Datorita configuratiei reliefului si a structurii petrografice Raul Arges prezinta un ridicat potential

hidroenergetic, mai ales in zona montana si subcarpatica. Acest potential a fost valorificat prin amenajarea

mai multor lacuri de baraj: Vidraru, Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcele, Budeasa, Bascov, Prundu si

Golesti. La acestea se adauga lacurile de acumulare Colibasi-Maracineni-Valea Mare-Podgoria de pe Raul

Doamnei, si lacul Oancea (format prin acumulare ca urmare a canalizarii si ingustarii cursului inferior al

paraului Oancea). Alimentarea cu apa a raului Arges este realizata din ape subterane si din precipitatii al caror

regim influenteaza evolutia debitelor. Raului Arges ii este specific un regim hidric carpatic, de tip carpatic

meridional, caracteristic raurilor ce izvorasc din Carpatii Meridionali, care au o alimentare predominant nivala

si care prezinta debite maxime in intervalul primavara-vara.

CALITATEA AERULUI

Studiile recente au dovedit impactul negativ major al gazelor cu efect de sera ce provoaca incalzirea globala

si fenomenele meteo extreme, ce culmineaza uneori cu dezastre naturale sau pagube economico-sociale

majore.

Multi factori determinanti ai schimbarilor climatice sunt poluanti cunoscuti ai aerului. Masurile ce au ca scop

reducerea emisiilor de carbon negru sau de precursori de ozon sunt benefice atat pentru sanatatea umana,

cat si pentru clima. Gazele cu efect de sera si poluantii aerului provin din aceleasi surse de emisii. Astfel, exista

potentiale beneficii care pot fi obtinute prin limitarea gazelor cu efect de sera sau a poluantilor atmosferici.

Se considera ca dioxidul de carbon ar putea fi cel mai puternic factor favorizant al incalzirii globale si al

schimbarilor climatice, insa nu este singurul. Multi alti compusi gazosi sau solizi, cunoscuti drept „factori

determinanti ai schimbarilor climatice”, au o influenta asupra cantitatii de energie solara (inclusiv caldura)

retinuta de Pamant si asupra cantitatii reflectate inapoi in spatiu. Printre acesti factori determinanti se numara

principalii poluanti ai aerului, precum ozonul, metanul, particulele si oxidul de diazot. Particulele sunt un

poluant complex. In functie de compozitia lor, acestea pot avea un efect de racire sau de incalzire asupra

climei locale sau globale.

De exemplu, carbonul negru, unul dintre componentii particulelor fine si rezultatul arderii incomplete a

combustibililor, absoarbe radiatiile solare si infrarosii din atmosfera si are astfel un efect de incalzire – efect

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Vedea Total lungimi pe rauri supravegheate 847 920 917 842 1,101

- Categoria II 83 94 131 88 51

- Categoria III 764 794 786 722 901

- Categoria IV - 11 - 11 149

- Categoria V - 21 - 21 -

Arges Total lungimi pe rauri supravegheate 1,679 2,141 2,231 2,220 2,257

- Categoria II 1,045 1,034 1,319 951 1,159

- Categoria III 634 1,107 912 1,132 948

- Categoria IV - - - 137 150

UM: Km

Ani

Calitatea apelor de suprafata pe bazine hidrografice si clase de calitate

Bazine hidrografice Categorii de rauri supravegheate


Pagina 40 din 149

de sera. Alte tipuri de particule, care contin compusi ai sulfului sau azotului, au un efect opus. Acestia tind sa

actioneze ca oglinzi minuscule, care reflecta energia solara conducand astfel la racire. In termeni simpli,

depinde de culoarea particulei. Particulele „albe” tind sa reflecte razele soarelui, in timp ce particulele „negre”

sau „maronii” tind sa le absoarba.

Un fenomen similar apare la nivelul solului. Unele dintre particule se depun odata cu ploaia sau zapada sau

pur si simplu aterizeaza pe suprafata Pamantului. Carbonul negru, insa, poate fi transportat la distante foarte

mari de locul de origine si se poate depune pe stratul de zapada si de gheata. In ultimii ani, depunerile de

carbon negru in regiunea Arctica, au innegrit din ce in ce mai mult suprafata alba si au redus reflectivitatea a

acesteia, ceea ce inseamna ca planeta noastra retine mai multa caldura.

Odata cu aceasta caldura suplimentara, dimensiunea suprafetei albe se diminueaza cu si mai mare rapiditate

in regiunea Arctica. Este interesant de mentionat ca numeroase procese legate de clima sunt controlate nu

de componentii principali ai atmosferei, ci de unele gaze care se gasesc doar in cantitati foarte mici. Cel mai

frecvent dintre aceste asa-numite gaze reziduale, dioxidul de carbon, reprezinta doar 0,0391 % din aer. Orice

variatie a acestor cantitati foarte mici are capacitatea de a afecta si modifica climatul.

In regiunile din vecinatatea zonelor polare, o parte din teren sau albia marii este in permanenta inghetata.

Potrivit unor estimari, acest strat – numit permafrost – contine dublul cantitatii de carbon aflat in prezent in

atmosfera. In conditii de incalzire, acest carbon poate fi eliberat din biomasa aflata in putrefactie fie sub forma

de dioxid de carbon, fie sub forma de metan. Metanul este un gaz cu efect de sera de peste 20 de ori mai

puternic decat dioxidul de carbon.

Emisiile de metan provin de la activitatile umane (in special agricultura, productia de energie si gestionarea

deseurilor) si din surse naturale. Odata eliberat in atmosfera, metanul are o durata de viata de aproximativ 12

ani. Desi se considera ca este un gaz cu o durata de viata relativ redusa, aceasta este suficient de lunga pentru

a fi transportat catre alte regiuni. In plus, fiind un gaz cu efect de sera, metanul contribuie, de asemenea, la

formarea ozonului de la nivelul solului, care este in sine un poluant major care afecteaza sanatatea umana si

mediul.

„Culoarea” nu este singurul mod in care particulele suspendate in aer sau depuse pe sol pot afecta climatul.

O parte a aerului nostru consta in vapori de apa – molecule minuscule de apa suspendate in aer. Norii

reprezinta forma mai condensata a acestor molecule minuscule. Particulele au un rol important in modul in

care norii se formeaza, durata acestora, cantitatea de radiatii solare pe care le pot reflecta, tipul de precipitatii

pe care le genereaza si locul in care se produce acest fenomen etc. Norii sunt in mod evident esentiali pentru

climatul nostru; concentratiile si compozitia particulelor poate chiar sa schimbe momentul si locul in care se

produc precipitatiile.

Schimbarile legate de frecventa si volumul precipitatiilor au costuri economice si sociale reale, deoarece tind

sa afecteze productia de alimente la nivel global si, in consecinta, pretul alimentelor.

In evaluarile sale din 2007, Comisia Interguvernamentala pentru Schimbari Climatice la nivel european –

organismul international infiintat pentru evaluarea schimbarilor climatice – prevede o scadere a calitatii

aerului in orase in viitor, ca urmare a schimbarilor climatice.

APM Arges, prin reteaua de supraveghere a poluarii de impact, a realizat in anul 2015 un Plan de mentinere a

calitatii aerului, prin care a monitorizat calitatea aerului in Judetul Arges, efectuand masuratori pentru

urmatorii indicatori: dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), aciditate (HCl), pulberi in suspensie (PM 10),

benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile tinta pentru arsen, cadmiu, nichel si PM 2,5.. Aglomerarea

Municipiului Pitesti si zona Judetului Arges se incadreaza in regimul de gestionare II.


Pagina 41 din 149

Monitorizarea calitatii aerului – luna decembrie 2016 - a fost asigurata in 5 puncte de control astfel:

Buletin Informare cu privire la calitatea aerului in Judetul ARGES - Data 18.12.2016

Indice general de calitatea aerului zilnic

DENUMIRE - COD

STATIA EXCELENT

FOARTE

BUN BUN MEDIU RAU

FOARTE

RAU OBSERVATII

1 2 3 4 5 6

AG1 - Pitesti Nord RAU PM 10 - a 7 a

DEPASIRE

AG2 - Pitesti Centru BUN

AG3 - Radu Negru MEDIU

AG4 - Valea Marului BUN

AG5 - Oarja BUN

AG6 - Campulung FOARTE

BUN

Sursa: AGENTIA NATIONALA PROTECTIA MEDIULUI ARGES

Pulberile sedimentabile si cele in suspensie provin de la activitatile siderurgice, termocentrale, transporturi

etc.

Prezenta particulelor solide in atmosfera influenteaza negativ transparenta aerului, favorizeaza incalzirea

aerului prin acumularea unei parti din caldura solara si modifica regimul precipitatiilor.

Pulberi in suspensie – Poluarea aerului ambiental cu pulberi de suspensie la nivelul anului 2015 la nivelul

judetului Arges a fost determinata continuu, prin efectuarea analizelor automate. In statiile AG - Pitesti Nord

si AG2 - Pitesti Centru s-au determinat cantitatile de pulberi in suspensie fractiunea PM 10 prin metoda

gravimetrica, metoda de referinta conform directivelor europene.

Pulberi in suspensie

DENUMIRE - COD

STATIA

Metode

aplicate Numar depasiri Medie anuala Captura de date

AG1 - Pitesti Nord gavimetric 30 31.66 85.2

nefelometric 7 19.32 68.2

AG2 - Pitesti Centru gavimetric 3 15.25 86.8


AG3 - Radu Negru gavimetric 3 20.74 79.4


AG4 - Valea Marului gavimetric 1 15.32 13.1


AG5 - Oarja nefelometric 7 14.09 35.8



Pagina 42 din 149

Dioxidul de azot (NO2) a intregistrat valori medii ce se incadreaza in limitele prevazute in Legea nr. 104/2011

privind calitatea aerului inconjurator, respectiv de 200 μg/mc (a nu se depasi mai mult de 18 ori intr-un an

calendaristic) si nici nu s-a semnalat depasirea pragului de alerta de 400 μg/mc, inregistrat timp de 3 ore

consecutiv.

Dioxidul de sulf NO2

DENUMIRE - COD STATIA Nr. Date

validate

% date

validate

Nr. Date

> VL

Frecventa

depasirii

(%)

Media

(μg/m3)

Mediana

(μg/m3)

Percentila

98 (μg/m3)

AG1 - trafic: Str Nicolae

Balcescu, Pitesti 2153 24.5 0 0 20.47 14 67.95

AG2 - Fond Urban: Str

Victoriei, Pitesti 954 10.7 0 0 22.65 20.49 48.9

AG5 - Industrial 2:

Comuna Oarja 1357 15.4 0 0 24.13 15.31 109.15

AG6 - Industrial 1: Str.

Mircea cel Batran,

Campulung

7157 81.8 0 0 9.53 8.5 23.98


Dioxid de sulf (SO2) a inregistrat valori medii ce se incadreaza in limita stabilita prin Legea nr. 104/2011 privind

calitatea aerului inconjurator, respectiv de 125 μg/mc, si nici nu s-a depasit pragul de alerta de 500 μg/mc,

inregistrat timp de 3 ore consecutiv.

Dioxidul de sulf SO2


validate

% date

validate

Nr. Date

> VL

Frecventa

depasirii

(%)

Media

(μg/m3)

Mediana

(μg/m3)

Percentila

98 (μg/m3)


Balcescu, Pitesti 6081 69.4 0 0 31.03 34.56 65.9



AG3 - Fond suburban: Sat

Radu Negru, Com Calinesti 6600 75.3 0 0 12.42 12.82 22.72

AG5 - Industrial 2: Comuna

Oarja 144 1.6 0 0 14.01 11.72 31.14

AG6 - Industrial 1: Str.

Mircea cel Batran,

Campulung

7934 90.5 0 0 22.2 22.2 30.14



Pagina 43 din 149

Monoxidul de carbon (CO) carbon – nivelurile masurate in statia AG1 - Pitesti Nord s-au mentinut aproximativ

la aceleasi valori, sursa majora de emisie a acestui poluant fiind traficul auto. Valorile medii calculate ca medii

glisante pe 8 ore nu au depasit valoarea limita conform Legii 104/2011.

Monoxid de carbon CO


validate

% date

validate

Nr. Date

> VL

Frecventa

depasirii

(%)

Media

(μg/m3)

Mediana

(μg/m3)

Percentila

98 (μg/m3)


Balcescu, Pitesti 2923 33.4 0 0 0.79 14 3.07




Radu Negru, Com Calinesti 5544 63.2 0 0 0.25 0.09 1.74


Valea Marului, Com.

Budeasa

5761 65.7 0 0 0.02 0.01 0.16

AG5 - Industrial 2: Comuna

Oarja 3214 36.6 0 0 0.27 0.09 1.83


In anul 2015, valorile zilnice ale particulelor in suspensie sub 10 microni (PM10) in aerul inconjurator, obtinute

la statiile automate prin metoda gravimetrica, nu au depasit mai mult de 35 ori valoarea limita zilnica (50

μg/mc) prevazuta in Legea nr. 104/2011.

2.7. DATE DEMOGRAFICE SI EVOLUTIA FONDUL LOCATIV

2.7.1. DATE DEMOGRAFICE PITESTI

Populatia si evolutia demografica a comunitatii existente la nivelul teritoriului Municipiului Pitesti reprezinta

un factor major in definirea strategiei de crestere a eficientei energetice, stiindu-se ca populatia reprezinta

consumatorul final si necesarul de consum energetic este puternic influentat de veniturile, standardele de

confort si obisnuitele de consum ale populatiei.

Pentru a putea face o serie de previziuni legate de nevoia de consum de energie a populatiei pentru

urmatoarea perioada si, implicit, pentru a putea previziona evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera ca

urmare a dinamicii consmului de energie, este important de analizat miscarea naturala a populatiei.

Pentru estimarea dinamicii consumului de energie, trebuie luata in calcul intreaga populatie cu resedinta de

domiciliu pe teritoriul Municipiului Pitesti. Datele statistice pe ultimi 5 ani evidentiaza o scadere a populatiei

cu resedinta in Pitesti, plecarile devansand sosirile, urmand tendinta de scadere inregistrata si la nivelul

judetului Arges. Migratia in municipiul Pitesti inregistreaza o rata scazuta; locuitorii aleg sa migreze in mediul

rural sau se stabilesc in centrele bine dezvoltate.


Pagina 44 din 149

Populatie 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Populatia dupa domiciuliu 179.461 178.660 178.135 177.635 177.009 175.887

Populatia stabila – femei 94.435 94.099 94.058 93.991 93.753 93.332

Nascuti vii 1.491 1.534 1.538 1.427 1.461 n/a

Decedati - total 1.281 1.253 1.244 1.324 1.438 n/a

Decedati sub un an 5 12 2 10 8 n/a

Casatorii 1.114 1.127 1.048 1.083 1.141 n/a

Divorturi 550 431 369 421 412 n/a

Stabiliri cu domiciliul

(inclusiv migratia externa)

2.239 2.401 2.348 2.462 2.377 n/a

Plecari cu domiciliul

(inclusiv migratia externa)

3.261 3.462 3.129 3.030 3.164 n/a

Stabiliri de resedinta in localitate 2.313 2.228 2.176 2.023 2.321 n/a

Plecari cu resedinta din localitate 1.612 1.301 2.053 1.554 3.071 n/a

Emigranti 103 83 65 61 93 n/a

Imigranti 45 34 32 34 56 n/a

Sursa: INSSE

Ca fenomen demografic, natalitatea se refera la ponderea nascutilor - vii in cadrul unei populatii. Natalitatea

este determinata de un complex de factori biologici, sociali, economici, politici, culturali, etc.

Mortalitatea se refera la decesele din cadrul unei populatii. Probabilitatea de deces intr-o anumita perioada

de timp este influentata de mai multi factori: varsta, sex, ocupatie si categorie sociala. Incidenta deceselor

dezvaluie multe aspecte referitoare la conditiile de viata si de ingrijire a sanatatii la nivelul populatiei. Valorile

mortalitatii sunt cu atat mai ridicate cu cat gradul de dezvoltare socio - economica este mai scazuta si invers.

An

Nascuti vii Decedati Sporul natural

Jud. Arges Municipiul

Pitesti Jud. Arges

Municipiul

Pitesti Jud. Arges

Municipiul

Pitesti

2011 5.359 1.491 7.510 1.291 -2.151 200

2012 5.381 1.534 7.289 1.253 -1.908 281

2013 5.371 1.538 7.185 1.244 -1.814 294

2014 5.176 1.427 7.262 1.324 -2.086 103

2015 5.258 1.461 7.489 1.438 -2.231 23

Sursa: INSSE

Desi la nivelul judetului Arges se inregistreaza un spor natural negativ, la nivelul Municipiului Pitesti sporul

natural este pozitiv, desi in scadere.

Cunoscand faptul ca diferite categorii de varsta manifesta caracteristici diferite in ceea ce priveste modelul de

consum, consumul de energie la nivel rezidential, timpul petrecut in spatiul locativ, standarul de confort si

nivelul de venituri, se impune analiza structurii populatiei pe grupe de varsta.


Pagina 45 din 149

Analizand datele statistice privind evolutia demografica pe grupe de varsta, rezulta urmatoarea repartizare:

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 iulie pe grupe de varsta, sexe

Judetul Arges - Municipiul Pitesti

Varste si

grupe de

varsta

Sexe Judete Localitati

Ani

Anul

2002

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016 UM: Numar persoane

Total Total Arges TOTAL 670.879 655.633 653.212 650.332 647.410 644.522

- - - MUNICIPIUL

PITESTI 186.993 178.660 178.135 177.635 177.009 175.887

0- 4 ani Total Arges TOTAL 32.305 29.780 29.119 28.166 27.214 26.751

- - - MUNICIPIUL

PITESTI 7.877 8.504 8.358 8.070 7.752 7.498

5- 9 ani Total Arges TOTAL 34.949 30.292 30.186 30.315 30.461 30.135

- - - MUNICIPIUL

PITESTI 8.117 7.850 7.948 8.209 8.412 8.480

10-14 ani Total Arges TOTAL 44.984 32.265 31.612 30.850 30.353 30.323

- - - MUNICIPIUL

PITESTI 11.035 7.378 7.353 7.284 7.242 7.385


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 13.481 7.690 7.515 7.370 7.411 7.245


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 17.335 11.126 10.206 9.333 8.475 8.132


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 18.555 13.618 13.680 13.525 12.969 12.244


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 19.281 16.847 15.882 15.110 14.482 13.743


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 11.538 17.003 17.384 17.560 17.425 17.006


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 13.816 17.765 15.724 15.275 15.479 15.790


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 18.010 10.452 13.205 14.652 15.662 16.580


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 15.963 12.111 11.217 10.451 10.072 9.662



Pagina 46 din 149

- - - MUNICIPIUL

PITESTI 9.517 15.039 14.592 14.058 13.013 12.145


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 8.038 12.745 13.339 13.529 13.868 13.930


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 6.315 7.222 7.950 8.863 10.007 10.918


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 4.164 5.719 5.638 5.691 5.601 5.782


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 2.399 4.101 4.383 4.639 4.880 4.818


- - - MUNICIPIUL

PITESTI 961 2.272 2.391 2.519 2.649 2.795

85 ani si

peste Total Arges TOTAL 5.328 7.970 8.545 8.871 8.952 9.420

- - - MUNICIPIUL

PITESTI 591 1.218 1.370 1.497 1.610 1.734

Sursa: INSSE

Datele arata ca persoanele cu potential de a fi active in campul muncii reprezinta categoria majoritara,

respectiv populatia cu varste intre 20 si 59 de ani e reprezentata de un grup de 105.302 persoane, in timp ce

populatia in varsta, cu potential de pensionare si retragere din campul muncii este reprezentata de un grup

de 39.977 de persoane. Copii si tinerii pana in 20 de ani (care si-au finalizat sau nu studiile) sunt in numar de

30.608 persoane.

Fata de recesamantul din 2002, cand populatia stabila inregistrata numara 186.993 locuitori, la recesamantul

din 2011 numarul populatiei a scazut cu 7.532 locuitori, iar in 2015 cu 11.106 locuitori. Motivele scaderii tin

de natalitatea redusa, mortalitatea crescuta si migrarea populatiei in strainatate.

Totodata, este stiut faptul ca necesarul de consum la nivel de gospodarii familiale cu mai multi membri este

diferit fata de familiile monoparentale sau cei care locuiesc singuri. Conform datelor raportate de starea civila,

cei necasatoriti, vaduvii si cei divortati reprezinta o categorie mai numeroasa decat cei casatoriti si cei ce

traiesc in uniune consensuala.

Starea civila a populatie, impreuna cu alte caracteristici socio-demografice, influenteaza in mod direct rata de

crestere a populatiei, participarea la activitatea economica, nivelul de instruire al populatiei si, implicit,

comportamentele de consum, inflentand evolutia societatii in ansamblu.

Structura dupa starea civila releva faptul ca numarul casatoriilor devanseaza numarul divorturilor.


Pagina 47 din 149

Sursa: INSSE

Un alt factor foarte important in ceea ce priveste modelul comportamental referitor la consumul energetic

inregistrat la nivelul populatie il reprezinta nivelul de educatie si instruire al populatiei, comunitatile ce au o

pondere mai mare a populatie cu studii medii si superioare fiind de obicei proactive spre informare si deschise

spre schimbare, ceea ce reprezinta un factor major pentru adoptarea si implementarea unor masuri pentru

cresterea eficientei energetice la nivelul intregii comunitati, cu impact pe termen mediu si lung.

Absolventi pe niveluri de educatie, judetul Arges, municipiul Pitesti

Niveluri de instruire

Ani


Numar

Total 9772 8357 7909 7539 8772

Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul

special)

1839 1553 1497 1585 1621

Gimnazial : : 1497 1585 1621

Liceal 3431 3406 3452 2902 3205

Profesional 595 : 10 117 100

Postliceal (inclusiv invatamantul special) 274 312 545 814 882

Tehnic de maistri 101 66 54 72 72

Universitar - absolventi cu diploma

(licenta, master, cursuri postuniversitare,

doctorat si programe postdoctorale)

: : : : 2892

Universitar public - absolventi cu diploma



: : : : 2585

Universitar privat - absolventi cu diploma



universitar

: : : : 307

Casatorii

Divorturi0

500

1000

1500

Anul2010

Anul2011

Anul2012

Anul2013 Anul

2014

1114 11271048 1083 1141

550431

369 421 412


Casatorii 1114 1127 1048 1083 1141

Divorturi 550 431 369 421 412

POPULAȚIA - STRUCTURĂ DUPĂ STAREA CIVILĂ


Pagina 48 din 149

Universitar de licenta 3532 3020 2351 2049 :

Universitar de licenta - invatamant public 2971 2584 1999 1761 :

Universitar de licenta - invatamant privat 561 436 352 288 :

Universitar de licenta - absolventi cu

diploma

: : : : 1756

Universitar de licenta - invatamant public

- absolventi cu diploma

: : : : 1537

Universitar de licenta - invatamant privat

- absolventi cu diploma

: : : : 219

Sursa: INSSE (data 25.11.2016)

Plecand de la nivelul de educatie si domeniile de activitate ale populatiei ocupate pe piata muncii, putem avea

o imagine reprezentativa asupra veniturilor populatiei, factor ce influenteaza in mod direct comportamentul

de consum de energie la nivelul comunitatii din Pitesti. Conform datelor statistice, la nivelul Judetului Arges,

majoritatea populatie ocupate pe piata muncii activeaza in industrie si agricultura.

Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.2

Judetul Arges

CAEN Rev.2

(activitati ale economiei nationale)

Ani

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

UM: Mii persoane

TOTAL 241,7 249,4 246,8 243,8 243,5

A Agricultura, silvicultura si pescuit 70 71,8 68 65,5 57

Industrie 69,2 71,2 72 71,5 77

B Industria extractiva 1,9 1,9 1,9 1,9 1,7

C Industria prelucratoare 62,3 64,3 65,4 64,7 70,2

D Productia si furnizarea de energie electrica si

termica, gaze, apa calda si aer conditionat

2 2 1,4 1,5 1,5

E Distributia apei; salubritate, gestionarea

deseurilor, activitati de decontaminare

3 3 3,3 3,4 3,6

F Constructii 18,6 18,4 18,5 18,4 18,7

G Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea

autovehiculelor si motocicletelor

27,4 28 29,3 28,8 29,1

H Transport si depozitare 11,2 11,9 11,3 10,7 12

I Hoteluri si restaurante 2,8 3,5 3,1 3,5 3,4

J Informatii si comunicatii 0,9 1,1 1,1 1,5 1,8

K Intermedieri financiare si asigurari 2,3 2,2 1,9 2 1,9

L Tranzactii imobiliare 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8

M Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 4 4 4 4,1 4,6

N Activitati de servicii administrative si activitati

de servicii suport

4,8 5,7 6,4 6,2 5,8

O Administratie publica si aparare; asigurari

sociale din sistemul public

5,7 4,9 4,8 4,8 4,8


Pagina 49 din 149

P Invatamant 10,4 10,7 10,5 10 9,9

Q Sanatate si asistenta sociala 9,4 10,3 10,2 10,3 10,4

R Activitati de spectacole, culturale si recreative 1,6 1,6 1,7 2,5 2,1

S Alte activitati de servicii 2,6 3,3 3,2 3,2 4,2

Sursa: INSSE

Distributia numarului mediu de salariati pe ramuri ale economiei evidentiaza urmatoarele: cea mai mare parte

se regaseste in industrie, urmata de agricultura, silvicultura si pescuit, comert, constructii, transport si

depozitare. Din totalul persoanelor care lucreaza in agricultura, 95,31% persoane lucreaza in exploatatii

agricole fara personalitate juridica, iar 4,69% lucreaza in exploatatii agricole cu personalitate juridica.

Numarul mediu al salariatilor Judetul Arges, Municipiul Pitesti

Localitati Ani


UM: Numar persoane

Judetul Arges 124.853 129.116 130.859 131.263 136.505

MUNICIPIUL PITESTI 55.372 55.907 57.623 56.528 58.926

Sursa: INSSE Tempo online

Structura fortei de munca este in stransa legatura cu dinamica populatiei si constituie o premisa importanta

in atragerea investitiilor si dezvoltarea durabila a unei localitati. In contextul strategiei pentru cresterea

eficientei energetice, un factor important il reprezinta nivelul veniturilor populatiei, indicator care, in

coroborare cu comportamentul socio-economic al populatiei (pentru ce anume sunt dispusi sa isi cheltuiasca

banii), influenteaza major necesarul de consum de energie la nivelul intregii comunitati si utilizarea unor solutii

energetice eficiente, inclusiv introducerea unor surse alternative de furnizare de energie, mai putin poluante

(panouri fotovoltaice, etc).

Numarul mediu al salariatilor in Municipiul Pitesti


Nr. mediu salariati 55.372 55.907 57.623 56.528 58.926

Total populatie 179.461 178.660 178.135 177.635 177.009

Pondere salariati in total populatie 31% 31% 32% 32% 33%

Populatie cu varsta cuprinsa intre 20 si

69 de ani

128.104 126.706 125.229 123.493 121.445

Pondere salariati in total populatie cu

varsta intre 20 si 60 de ani

43% 44% 46% 46% 49%

Sursa: INSSE Tempo online

Clasificarea somerilor inregistrati, pe sexe, la sfarsitul anului 2016, in municipiul Pitesti, a fost urmatoarea:


Pagina 50 din 149

Someri inregistrati la sfarsitul lunii, pe sexe, judet Arges, Municipiul Pitesti


Perioade

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Luna noiembrie

2016

UM: Numar persoane

Total Arges TOTAL 14.540 16.309 18.498 15.334 13.015 11.906

- - MUNICIPIUL

PITESTI

1.972 2.170 2.489 1.544 923 602

Masculin Arges TOTAL 8.175 9.209 10.581 8.815 7.499 6.992

- - MUNICIPIUL

PITESTI

933 1.025 1.200 694 425 270

Feminin Arges TOTAL 6.365 7.100 7.917 6.519 5.516 4.914

- - MUNICIPIUL

PITESTI

1.039 1.145 1.289 850 498 332

Sursa: INSSE

Potrivit datelor statistice, la finele lunii noiembrie 2016 se constata ca totalul somerilor inregistrati la nivelul

Judetului Arges a fost de 11.906 persoane, inregistrandu-se o scadere cu 1.109 persoane fata de anul 2015

(13.015 persoane).

La nivelul municipilui Pitesti, la sfarsitul anului 2016 se inregistra un numar de 923 de persoane somere, in

scadere cu 321 de persoane fata de finalul anului anterior.

Ponderea somerilor inregistrati la sfarsitul lunii in totalul resurselor de munca, pe sexe

judet Arges, Municipiul Pitesti


Perioade

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Luna noiembrie

2016

UM: Procente(%)

Total Arges TOTAL 4,5 3,4 3,8 4,3 3,6 3,1 2,9

- - MUNICIPIUL

PITESTI

2,4 1,5 1,7 2 1,3 0,8 0,5

Masculin Arges TOTAL 5,1 3,8 4,3 5 4,2 3,6 3,4

- - MUNICIPIUL

PITESTI

2,4 1,5 1,7 2,1 1,2 0,8 0,5

Feminin Arges TOTAL 4 2,9 3,3 3,7 3,1 2,6 2,4

- - MUNICIPIUL

PITESTI

2,4 1,5 1,7 2 1,3 0,8 0,5

Sursa: INSSE

Somajul reprezinta principala cauza de saracie pentru populatia de varsta activa. Riscul saraciei pentru someri

este cu mult mai mare decat pentru cei care au un loc de munca. Persoanele aflate in risc de saracie nu sunt

in masura sa aloce venituri pentru diminuarea consumului de energie, actionand de obicei pe modelul alegerii

unor produse ieftine, care de cele mai multe ori, sub aspectul folosirii rationale a energie, nu sunt si cele mai

eficiente. Produsele noi, ce incorporeaza tehnologii ce duc la scaderea consumului de energie, sunt de obicei

mai scumpe si nu intotdeauna accesibile populatiei cu venituri scazute.


Pagina 51 din 149

2.7.2 FONDUL LOCATIV

Fondul locativ constituie totalitatea incaperilor locative, indiferent de forma de proprietate, inclusiv case de

locuit, case specializate (camine, case-internat pentru invalizi, veterani, case speciale pentru batrani singuri si

altele), apartamente, incaperi de serviciu si alte incaperi locative in alte constructii utile pentru locuit.

Fondul locativ pe forme de proprietare se divizeaza astfel:

� fondul locativ public - fondul locativ care se afla in proprietatea statului si in deplina administrare

gospodareasca a intreprinderilor de stat; fondul locativ municipal, care se afla in proprietatea orasului,

municipiului, precum si fondul care se afla in administrarea gospodareasca a intreprinderilor

municipale sau in administrarea operativa a institutiilor municipale;

� fondul locativ privat - fondul care se afla in proprietatea cetatenilor (case de locuit individuale,

apartamente si case de locuit privatizate si procurate, apartamente in casele cooperativelor de

constructie a locuintelor) si fondul care se afla in proprietatea persoanelor juridice (create in baza

proprietarilor privati), construit sau procurat din contul mijloacelor proprii;

� fondul locativ cu forma de proprietate mixta - fondul care se afla in proprietatea personala, in

proprietatea comuna sau in cote-parti ale diferitor subiecti ai proprietatii publice si private;

� proprietatea intreprinderilor mixte - fondul locativ care se afla in proprietatea intreprinderilor mixte

cu participare straina.

Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate, Judetul Arges, Municipiul Pitesti

Forme de

proprietate

Judete Localitati Ani


UM: Numar

Total Arges TOTAL 271.426 273.015 274.397 275.726 276.934

- MUNICIPIUL PITESTI 66.281 66.434 66.635 66.776 66.949

Proprietate

publica

Arges TOTAL 1.782 1.842 1.838 1.837 1.894

- MUNICIPIUL PITESTI 684 684 684 684 684

1% 1% 1% 1% 1%

Proprietate

privata

Arges TOTAL 269.644 271.173 272.559 273.889 275.040


99% 99% 99% 99% 99%

Sursa: INSSE

Din totalul locuintelor din Municipiul Pitesti, 1% sunt proprietate de stat, restul de 99% din locuinte fiind

detinute in regim de proprietate privata.

Evolutia fondului locativ al Municipiului Pitesti a fost in continua crestere, in timp ce numarul populatiei a

scazut.


Pagina 52 din 149

Suprafata locuibila existenta la sfarsitul anului pe forme de proprietate


Forme de

proprietate Judete Localitati

Ani


UM: arie desfasurata (mp)

Total

Arges TOTAL 12.469.707 12.610.950 12.732.345 12.851.292 12.963.951

- MUNICIPIUL

PITESTI

3.025.650 3.038.045 3.052.554 3.063.916 3.076.978

Proprietate

publica

Arges TOTAL 53.113 56.086 55.874 55.850 57.113

- MUNICIPIUL

PITESTI

15.185 15.185 15.185 15.185 15.185

Proprietate

privata

Arges TOTAL 12.416.594 12.554.864 12.676.471 12.795.442 12.906.838

- MUNICIPIUL

PITESTI

3.010.465 3.022.860 3.037.369 3.048.731 3.061.793

Sursa: INSSE

Situatie statistica privind numarul de case si blocuri

Nr.

Crt. DENUMIRE Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

NUMAR CASE

1 CASE 2.374 2.385 2.393 2.415

TOTAL 2.374 2.385 2.393 2.415

NUMAR BLOCURI

1 BLOCURI 629 637 641 662

TOTAL 629 637 641 662

Sursa: Directia Impozite si Taxe Locale Pitesti

2.8. INFRASTRUCTURA SI SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA

2.8.1. INFRASTRUCTURA DE UTILITATE PUBLICA

2.8.1.1. EDUCATIE SI INVATAMANT

In ceea ce priveste educatia, la nivelul municipiului Pitesti se constata existenta institutiilor de invatamant

pentru toate nivelele de scolarizare, atat in sectorul public, cat si privat, cat si a centrelor de formare si

reconversie profesionala.


Pagina 53 din 149

Nr.

Crt.

Denumirea anterioara a unitatii de

invatamant

Denumirea actuala a unitatii de

invatamant Unitati de invatamant arondate

Universitati

1. UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITESTI - Str.

Targul din Vale, nr.1

UNIVERSITATEA DE STAT DIN

PITESTI

2. UNIVERSITATEA CONSTANTIN

BRANCOVEANU - Calea Bascovului, nr. 2A

UNIVERSITATEA CONSTANTIN

BRANCOVEANU

Scoli postliceale

1. SCOALA SANITARA POSTLICEALA CAROL

DAVILA - Aleea Ana Aslan nr.18A

SCOALA SANITARA POSTLICEALA

CAROL DAVILA

2. SCOALA POSTLICEALA F.E.G. - Intrarea

Rahovei, Pitesti SCOALA POSTLICEALA F.E.G

3. SCOALA POSTLICEALA SANITARA

„CHRISTIANA” - Str. Nicolae Dobrin, Nr. 3

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

„CHRISTIANA”

Scoli gimnaziale

1. SCOALA NR. 1 „Nicolae Simonide” - Str. 9

Mai, nr. 50

Scoala Gimnaziala

„Nicolae Simonide”

2. SCOALA NR. 2 „Ion Minulescu” - Str.

Exercitiu, nr. 206

Scoala Gimnaziala

„Ion Minulescu”

3. SCOALA NR. 3 „Ion Pillat” -

Str. Intrarea Rahovei, nr. 6 Scoala Gimnaziala „Ion Pillat”

4. SCOALA NR. 4 - Str. Traian, nr. 35 Scoala Gimnaziala „Traian”

5. SCOALA NR. 5 „Nicolae Iorga”

Str. Raurilor, nr. 5

Scoala Gimnaziala

„Nicolae Iorga”

6. SCOALA NR. 6 „Nicolae Balcescu” - Str.

Nicolae Balcescu, nr. 141

Scoala Gimnaziala

„Nicolae Balcescu”

Scoala nr. 1 - Str. Negru Voda, nr. 29

Gradinita cu program normal „Valea

Rea” - Str. Balotesti

7. SCOALA NR. 7 - Str. Horia, Closca si Crisan Scoala Gimnaziala

„Tudor Arghezi”

8. SCOALA NR. 10 „Marin Preda” - Str.

Nicolae Grigorescu, nr. 37

Scoala Gimnaziala

„Marin Preda”

9. SCOALA NR.11 „Mihai Eminescu” - Str.

Tineretului, nr. 4

Scoala Gimnaziala

„Mihai Eminescu”

10. SCOALA NR. 12 - Str.Bradului, nr. 13 Scoala Gimnaziala

„Negru Voda”

11. SCOALA NR. 13 „Mircea cel Batran” - Str.

Zimbrului, nr. 3

Scoala Gimnaziala

„Mircea cel Batran”

12. SCOALA NR. 14 „Alexandru Davila” - Str.

Fagaras, nr. 10

Scoala Gimnaziala

„Alexandru Davila”


Pagina 54 din 149

13. SCOALA NR. 15 „Adrian Paunescu” - Str.

Paltinului, nr. 2

Scoala Gimnaziala

„Adrian Paunescu” Gradinita cu program normal nr. 3

14. SCOALA NR. 16 „I. L. Caragiale” - Str.

Intrarea Petrache Poenaru, nr. 4

Scoala Gimnaziala

„I. L. Caragiale”

15. SCOALA NR. 17 - Str. Vasile Parvan, nr. 3 Scoala Gimnaziala

„Tudor Musatescu”

16. SCOALA NR. 18 - B-dul Petrochimistilor, nr.

31

Scoala Gimnaziala

„Mircea Eliade”

17. SCOALA NR. 19 - Str. Gheorghe Ionescu,

nr. 5, Gavana III

Scoala Gimnaziala

„Matei Basarab”

18. SCOALA NR. 20 „Tudor Vladimirescu” Str.

Calugareni, nr. 3, Tudor Vladimirescu

Scoala Gimnaziala

„Tudor Vladimirescu” Scoala nr. 2

Licee si colegii

1. Colegiul National „I. C. BRATIANU” - Str.

Armand Calinescu, nr. 14

Colegiul National

„I. C. BRATIANU”

2. Colegiul National Liceal „ZINCA GOLESCU” -

Str. Egalitatii, nr. 34

Colegiul National

„ZINCA GOLESCU”

3.

Colegiul National Liceal

„ALEXANDRU ODOBESCU” -

Str. Vasile Parvan, nr. 1

Colegiul National

„ALEXANDRU ODOBESCU”

4. Liceul Teoretic „ION BARBU” -

Str. Transilvaniei, nr. 6

Liceul Teoretic

„ION BARBU”

5.

Liceul de Arta “DINU LIPATTI”

Str. Patrascu Voda, nr. 2 bis

Corp „C” , Corp „B” Bd. Republicii, nr. 114

Liceul de Arte

„DINU LIPATTI”

6. Colegiul Tehnic DIMITRIE DIMA” - Str.

Razboieni, nr. 5

Colegiul Tehnic

„DIMITRIE DIMA”

7. Liceul Teoretic „ION CANTACUZINO”

Str. Carol Davila, nr. 1

Liceul Teoretic

„ION CANTACUZINO”

8.

Grupul Scolar Industrial

CONSTRUCTII MASINI „DACIA”- Str. Henri

Coanda, nr. 4

Liceul Tehnologic

„DACIA”

9. Grupul Scolar „ASTRA”

Str. Nicolae Dobrin, nr. 3

Liceul Tehnologic

„ASTRA”

10. Colegiul Tehnic „C. D. NENITESCU” - B-dul

Petrochimistilor, nr. 23

Colegiul Tehnic „COSTIN D.

NENITESCU”

11. Grup Scolar „MIHAI VITEAZUL” (CFR) - Str.

Nicolae Dobrin, nr. 5

Liceul Tehnologic

„MIHAI VITEAZUL”

12. Grup Scolar Industrializarea

Lemnului - Str. Patrascu Voda, nr. 2

Liceul Tehnologic

„CONSTANTIN BRANCUSI”


Pagina 55 din 149

13.

Colegiul Tehnic

„ARMAND CALINESCU” -

B-dul I. C. Bratianu, nr. 44

Colegiul Tehnic

„ARMAND CALINESCU”

14.

Colegiul Economic

„MARIA TEIULEANU”

B-dul Republicii, nr. 63

Colegiul Economic

„MARIA TEIULEANU”

15. Liceul cu Program SPORTIV

B-dul Petrochimistilor, nr. 31

Liceul cu Program Sportiv

„VIITORUL”

16. Liceul Teologic Penticostal

ELIM - Str. Negru Voda, nr. 29

Liceul Teologic

„ELIM”

Gradinite cu program prelungit

1.

Gradinita cu program prelungit

nr. 1 „Dumbrava Minunata”

Str. General Cristescu, nr. 2 bis


„DUMBRAVA MINUNATA”

Gradinita cu program normal nr. 6


(ANL)

2. Gradinita cu program prelungit

nr. 2 - B-dul Republicii, nr. 84


„PRIMII PASI”

Gradinita cu program prelungit nr.

17 - Str. Ghe. Lazar, nr. 27

Gradinita cu program normal nr. 7 -

Cartier Gavana III

3. Gradinita cu - program prelungit

nr. 4 - B-dul Republicii, nr. 65-92


„CASUTA POVESTILOR”

4.


nr. 5 si Cresa nr. 5 - Str. Constructorilor, nr.

2A

Gradinita cu

program prelungit

„FLOARE DE COLT”

Gradinita cu program normal

„Caruselul veseliei”

Cresa nr. 8 - Str. Smeurei, nr. 10

Cresa nr. 9 - Str. Mihai Eminescu, nr.

1

5.


nr. 6 si Cresa nr. 6

Str. Frasinului, nr. 10


„LUMINISUL

PADURII”


nr. 7 Str. Calugareni (Cart. T. Vladimirescu)


„RAZA DE SOARE”

Gradinita cu program normal „Florile

Soarelui” - Aleea D. Cantemir

7.

Gradinita cu program prelungit nr. 8 si

Cresa nr. 8

Str. Independentei, nr. 20


„ARMONIA”

8.

Gradinita cu program prelungit nr. 10

„Florile Vietii” si Cresa nr. 10 - Str.

Stejarului, nr. 4, Cartier Gavana II


„ALBA CA ZAPADA”



9.

Gradinita cu program prelungit nr. 11 si

Cresa nr. 11

Str. Negru Voda, nr. 17


„CASTELUL FERMECAT”


nr. 13 „Micul Print” - Str. Campului, nr. 20


„MICUL PRINT”

11.


nr. 14 si Cresa nr. 14 - Str. Fratii Trifonescu,

nr. 6-8 (Cartier Banat)


„ARIPI DESCHISE”


Pagina 56 din 149

12.


nr. 18 si Cresa nr. 18 - Str. Horia, Closca si

Crisan, nr. 9


„PUI DE LEI”

Gradinita cu program normal - B-dul

Petrochimistilor

13.


nr. 19 si Cresa Razboieni „Arpechim” - Str.

Pescarilor, nr. 2


„CASTELUL MAGIC”

Gradinite cu program normal

1.


Str. Dobrescu Arges, nr. 4

Gradinita cu program normal

„ACADEMIA ISTETEL”



In subordinea Primariei Pitesti nu intra unitatile de invatamant superior si profesional.

Evolutia sistemului de invatamant in perioada 2007-2014

(numar elevi/ studenti)

Anul scolar Invatamant

prescolar

Invatamant primar

si gimnazial Invatamant liceal

Invatamant

superior

2007-2008 19.475 81.822 25.315 17.855

2008-2009 19.650 52.240 24.327 15.666

2009-2010 20.414 50.791 26.257 17.982

2010-2011 20.522 49.822 26.640 14.464

2011-2012 20.242 47.975 27.851 10.679

2012-2013 17.729 51.282 26.062 8.812

2013-2014 17.306 51.108 24.155 7.962

Sursa: Directia de statistica Arges

Conform informatiilor furnizate de Directia de statistica Arges, se poate observa ca in anul scolar 2007-2008,

in invatamantul primar erau inregistrati 19.475 elevi, iar incepand cu anii 2008-2009, populatia scolara creste

la 19.650 elevi, numarul maxim al elevilor care urmeaza invatamantul primar fiind inregistrat in anul scolar

2010-2011, respectiv 20.522 elevi. In perioada 2012-2013, numarul elevilor din cadrul invatamantului scade

la 17.729 elevi si se afla in continua scadere, ajungand la 17.306 elevi in anul scolar 2013-2014.

In ceea ce priveste invatamantul primar si gimnazial, in anul 2007-2008 se inregistreaza cel mai mare numar

de elevi ce urmeaza acest tip de invatamant, si anume 81.822 de elevi, urmand ca in anul scolar imediat

urmator, 2008-2009, populatia scolara sa scada considerabil, pana la 52.240 elevi, numarul minim de elevi

fiind inregistrat in anul 2011-2012, respectiv 47.975 elevi.

In raport cu invatamantul primar si gimnazial, invatamantul liceal este destul de slab reprezentat, in anul scolar

2007-2008 fiind inregistrati doar 25.315 elevi. In perioada 2008-2009, numarul liceenilor scade la 24.327 elevi

si creste usor in urmatorii ani, numarul maxim al elevilor care urmeaza acest tip de invatamant fiind inregistrat

in anul 2011-2012 si anume 27.851 elevi.

In anul scolar 2013-2014, se inregistreaza cel mai mic numar de liceeni, respectiv 24.155 elevi.


Pagina 57 din 149

In anul universitar 2007-2008, figurau 17.855 studenti inscrisi, numarul maxim de studenti fiind inregistrat in

2009-2010, respectiv 17.982 studenti. Se constata faptul ca, incepand cu anul universitar 2010-2011, numarul

studentilor scade la 14.464 si se afla in continua scadere, ajungand in 2013-2014 la 7.962 studenti.

In urma analizarii tuturor datelor statistice existente, se poate afirma ca numarul elevilor/ studentilor care

frecventeaza oricare din formele de invatamant prezentate anterior se afla in continua scadere.

2.8.1.2. SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

Directia de asistenta sociala din municipiul Pitesti, prin serviciile sale, se asigura de respectarea drepturilor

persoanelor din categorii defavorizate si aplica in mod eficient reglementarile legale privind incluziunea

sociala a acestora.

La nivelul municipiului au fost identificate urmatoarele tipuri de grupuri vulnerabile:

� Persoane peste 45 ani, fara venituri, care nu se afla in evidenta AJOFM;

� Familii tinere, inclusiv cele monoparentale cu peste 2 copii, fara venituri suficiente si fara locuinta/

domiciliu stabil;

� Tineri peste 18 ani care au parasit sistemul de protectie sociala, care nu s-au reintegrat in familia

naturala sau pe piata muncii;

� Persoane (adulti si copii) cu handicap accentuat si grav, dependente;

� Copii cu parinti plecati la munca in strainatate;

� Persoane varstnice dependente, care nu beneficiaza de servicii socio-medicale la domiciliu;

� Copii cu dizabilitati, cu dificultati de scolarizare sau de a continua scolarizarea;

� Persoane fara adapost, vietuitori pe strada, neasigurati medical si care nu beneficiaza de servicii si

prestatii sociale.

Prin actiunile intreprinse periodic, Directia de asistenta sociala din municipiul Pitesti urmareste:

� Acoperirea cu servicii de asistenta sociala a tuturor categoriilor de populatie;

� Imbunatatirea calitatii serviciilor sociale si simplificarea modului de utilizare a acestora;

� Reducerea excluziunii sociale;

� Accesul la educatie al copiilor, reducerea abandonului scolar in ciclul primar si gimnazial;

� Imbunatatirea si diversificarea sprijinului pentru persoanele cu handicap si persoanelor varstnice;

� Accentuarea mobilitatii familie/ centre rezidentiale temporare/ institutii rezidentiale pe termen lung;

� Asigurarea unor conditii minime de viata pentru persoanele defavorizate;

� Crearea conditiilor pentru tinerii care ies la 18 ani din sistemul de institutii de plasament familial, in

vederea integrarii in viata sociala normala;

� Consiliere in vederea incadrarii in munca;

� Punerea accentului pe prevenirea infractiunilor;

� Promovarea voluntariatului in domeniul asistentei sociale;

� Servicii de protectie si sustinere a tinerelor mame necasatorite, pentru evitarea abandonului copilului.

Pentru familiile cu resurse financiare reduse, s-au luat o serie de masuri prin: acordarea venitului minim

garantat, ajutoare de urgenta, alocatii de sprijin pentru familie, acordarea de ajutoare alimentare comunitare

si subventii pentru incalzirea locuintei, dupa cum este prezentat si in tabelul de mai jos:


Pagina 58 din 149

Numar persoane singure/ familii beneficiare

Venitul minim

garantat cf. legii nr.

416/2001

Alocatii de sprijin

pentru familie, cf.

legii 277/2010

Subventii pentru

incalzirea

locuintei

Ajutoare

alimentare

comunitare

Ajutoare

de urgenta

2010 89 859 7.551 11.573 15

2011 87 443 7.800 8.712 17

2012 81 499 7.447 9.329 25

2013 78 606 7.584 9.421 27

2014 88 258 4.882 8.368 38

Sursa: Primaria Municipiului Pitesti

In anul 2014, in ceea ce priveste protectia copilului si a familiei, in baza Legii nr. 257/2013, au fost luate o serie

de masuri pentru prevenirea separarii copilului de familie, consilierea parintilor si copiilor cu privire la

drepturile si obligatiile pe care le au si au fost intocmite planuri de servicii pentru minorii aflati in dificultate.

Pentru persoanele cu deficiente de sanatate, s-a urmarit acordarea drepturilor asistentilor personali ai

persoanelor incadrate in gradul grav de handicap, acordarea indemnizatiei pentru persoanele cu handicap

grav care au renuntat la asistent personal, asigurarea gratuitatii transportului urban pentru persoanele cu

handicap, insotitorii acestora si asistentii personali, precum si acordarea de servicii sociale de recuperare

gratuite oferite in cadrul Centrului „Sanse pentru Toti”.

In urma analizarii informatiilor existente, se poate constata o tendinta de crestere a sumelor alocate acestei

categorii vulnerabile.

Sume alocate pentru persoanele cu deficiente de sanatate

Salarii asistenti

personali

Indemnizatii persoane cu

handicap

Abonamente de

transport urban

2011 2.009.376,00 2.913.461,00 1.434.241,00

2012 1.909.000,00 3.356.000,00 1.439.000,00

2013 2.080.000,00 4.179.000,00 1.445.000,00

2014 2.110.000,00 5.202.000,00 1.451.000,00


Centrul de recuperare „Sanse pentru Toti” asigura o gama variata de servicii de recuperare: kinetoterapie,

fizioterapie, masaj, reflexoterapie.

In ultimii ani, situatia pacientilor care au beneficiat de aceste tipuri de servicii se prezinta astfel:


Pagina 59 din 149

Situatia pacientilor de la Centrul de recuperare „Sanse pentru Toti”

Numar pacienti Media de varsta

2010 483 57 ani

2011 473 46 ani

2012 433 46 ani

2013 474 56 ani

2014 541 58 ani


Pentru persoanele varstnice au fost amenajate doua cluburi, in cartierele Gavana si Trivale, pentru petrecerea

timpului liber (jocuri de sah, table, rummy, etc.) si pentru activitati culturale. In afara de aceste facilitati,

pensionarii beneficiaza in mod gratuit de consiliere psihologica, medicala, juridica si sociala.

La nivelul anului 2014, numarul persoanelor inregistrate in cele doua cluburi era de 599.

Si pentru persoanele fara locuinta s-au gasit solutii la nivel de municipalitate, astfel ca se ofera adapost pe

timpul noptii in centrul social „Speranta” (pentru femei) si in Adapostul de urgenta pe timp de noapte (pentru

barbati).

Categoriile sociale care beneficiaza de astfel de servicii sunt:

� familii dezorganizate;

� persoane victime ale violentei domestice;

� familii cu situatie economica precara;

� persoane care au ramas fara locuinta;

� persoane provenite din centre de plasament cu varste de peste 18 ani;

� persoane institutionalizate ce au revenit in comunitate, dar care nu au reusit sa se integreze in

societate;

� parinti alcoolici.

Situatia solicitarilor de adapost pe timpul noptii

Centrul social „Speranta” Adapostul de urgenta

2010 3.617 -

2011 3.226 4.665

2012 2.471 7.292

2013 1.488 5.387

2014 1.641 5.626


2.8.1.2.1. SERVICIILE DE SANATATE

Aplicarea reformei sanitare care a inceput in 1999, vizand initial asistenta medicala primara, a determinat

reoganizarea sistemului sanitar. Au fost desfiintate dispensarele urbane, atat o parte din medicii din


Pagina 60 din 149

dispensare, cat si o parte din medicii de intreprindere devenind medici de familiei, cu autonomie fata de spital,

fiind subordonati Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, cu care au incheiat contracte.

Pentru asigurarea asistentei medicale minime, in Municipiul Pitesti exista mai multe unitati medicale de

asitenta si diagnosticare, dar acestea sunt in subordinea Consiliului Judetean si nu fac obiectul analizei in

cadrul prezentei documentatii.

Mai jos, lista centralizata a infrastructurii medicale, publica si privata, existenta in municipiul Pitesti.

Unitati sanitare pe categorii de unitati, forme de proprietate

judet Arges. Municipiul Pitesti

Categorii de unitati

sanitare

Forme de

proprietate

Ani

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

UM: Numar

Spitale Proprietate

publica

3 3 3 3 3

- Proprietate

privata

3 3 5 5 5

Ambulatorii de

specialitate

Proprietate

publica

2 2 : : :

- Proprietate

privata

1 1 1 1 1

Ambulatorii integrate

spitalului

Proprietate

publica

3 3 3 3 3

- Proprietate

privata

2 2 2 2 1

Policlinici Proprietate

publica

1 : : : :

Dispensare medicale Proprietate

publica

1 1 1 1 1

Centre de sanatate Proprietate

publica

1 1 1 1 1

Centre de sanatate

mintala

Proprietate

publica

2 2 2 2 2

Centre medicale de

specialitate

Proprietate

publica

: : 1 1 1

- Proprietate

privata

4 4 4 5 4

Cabinete medicale de

medicina generala

Proprietate

publica

1 : : : :

- Proprietate

privata

43 44 49 49 45

Cabinete medicale

scolare

Proprietate

publica

56 49 49 48 48

Cabinete medicale

studentesti

Proprietate

publica

2 2 2 2 2


Pagina 61 din 149


familie

Proprietate

publica

93 92 93 88 1

- Proprietate

privata

16 10 5 7 111

Cabinete stomatologice Proprietate

publica

31 49 : : :

- Proprietate

privata

134 142 224 240 242


specialitate

Proprietate

publica

33 36 36 42 :

- Proprietate

privata

127 135 143 138 189

Societate civila medicala

de specialitate

Proprietate

privata

: : : : 1

Farmacii Proprietate

publica

7 7 7 7 7

- Proprietate

privata

73 68 56 55 57

Puncte farmaceutice Proprietate

privata

7 20 26 31 34

Depozite farmaceutice Proprietate

privata

5 5 5 5 5

Crese Proprietate

publica

11 11 11 : :

Laboratoare medicale Proprietate

publica

21 19 20 22 26

- Proprietate

privata

9 8 14 15 13

Laboratoare de tehnica

dentara

Proprietate

publica

: : 1 2 1

- Proprietate

privata

26 26 26 32 32

Centre de transfuzie Proprietate

publica

1 1 1 1 1

Alte tipuri de cabinete

medicale

Proprietate

publica

3 2 1 1 1

- Proprietate

privata

2 2 2 2 2

Sursa: INSSE


Pagina 62 din 149

Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate

judet Arges, Municipiul Pitesti

Categorii de cadre

medico-sanitare

Forme de

proprietate Judete Localitati

Ani

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

UM: Numar persoane

Medici

Proprietate

publica Arges TOTAL 1.021 992 1.033 1.024 617

- - MUNICIPIUL

PITESTI 513 504 532 527 349

Proprietate

privata Arges TOTAL 332 325 358 371 802

- - MUNICIPIUL

PITESTI 231 226 246 252 478

din total medici:

medici de familie

Proprietate

publica Arges TOTAL 371 370 358 351 14

- - MUNICIPIUL

PITESTI 114 113 101 97 14

Proprietate


- - MUNICIPIUL

PITESTI 16 10 5 6 116

Stomatologi

Proprietate


- - MUNICIPIUL

PITESTI 67 68 17 17 18

Proprietate


- - MUNICIPIUL

PITESTI 132 143 220 242 250

Farmacisti

Proprietate


- - MUNICIPIUL

PITESTI 8 12 8 8 11

Proprietate


- - MUNICIPIUL

PITESTI 95 93 77 84 93

Personal sanitar

mediu

Proprietate

publica Arges TOTAL 2.956 2.850 2.725 2.803 2.277

- - MUNICIPIUL

PITESTI 1.498 1.442 1.361 1.390 1.198


Pagina 63 din 149

Proprietate

privata Arges TOTAL 453 452 536 665 1.195

- - MUNICIPIUL

PITESTI 185 184 234 322 504

Sursa: INSSE

2.8.1.2.2. SERVICIILE DE ASISTENTA SOCIALA

Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicata, rolul autoritatii locale este de a monitoriza, in conditii

optime, atributiile si obligatiile care le revin asistentilor personali, in vederea ameliorarii situatiei persoanelor

cu handicap grav, astfel incat sa primeasca ingrijire speciala la nivelul la care starea lor o cere.

Ingrijirile ce li se acorda pot permite persoanelor bolnave sa-si valorifice potentialul fizic, intelectual, spiritual,

emotional si social, in pofida handicapului de care sufera.

Prestatii acordate persoanelor cu handicap pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Forme de

asistenta

sociala

Nr. mediu

lunar de

beneficiari

si sume

platite

Macro

regiuni,

regiuni de

dezvoltare

si judete

Ani

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

Um: Numar, Lei

Nr

pers. Lei

Nr

pers. Lei

Nr

pers. Lei

Nr

pers. Lei

Indemnizati

a lunara

pentru

insotitorii

persoanelor

cu handicap

vizual grav

Nr. mediu

lunar de

persoane

beneficiare

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

8.001 : 8.017 : 8.064 : 7.982 :

- - Arges 881 : 846 : 860 : 866 :

- Sume

platite

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

: 49.856.627 : 52.778.270 : 58.866.678 : 60.941.573

- - Arges : 5.484.690 : 5.622.562 : 6.318.805 : 6.746.673

Indemnizati

a lunara

pentru

adultii cu

handicap

grav si

accentuat

Nr. mediu

lunar de

persoane

beneficiare

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

89.542 : 91.434 : 94.212 : 96.266 :

- - Arges 20.601 : 20.343 : 20.687 : 21.361 :

- Sume

platite

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

: 192.359.898 : 196.050.444 : 202.282.913 : 207.248.992

- - Arges : 43.083.243 : 42.539.294 : 43.419.064 : 44.986.842

Buget

complemen

tar pentru

persoanele

cu handicap

grav,

Numarul

mediu lunar

de

persoane

beneficiare

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

107.484 : 108.906 : 112.144 : 113.992 :


Pagina 64 din 149

accentuat si

mediu

- - Arges 26.272 : 26.179 : 26.603 : 27.109 :

- Sume

platite

Regiunea

SUD-

MUNTENIA

: 93.073.786 : 94.275.609 : 97.029.367 : 99.623.939

- - Arges : 20.997.842 : 20.884.985 : 21.325.922 : 21.961.484

Sursa: INSSE

Persoanele care beneficiaza de ajutoare din partea Primariei Municipiului Pitesti sunt urmatoarele:

� familiile si persoanele singure carora li s-a stabilit, prin dispozitie scrisa a primarului, dreptul la un

venit minim garantat acordat in baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile

si completarile ulterioare - 147 persoane

� somerii inregistrati potrivit prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si

stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare – 1.399 someri

indemnizati, 428 someri neindemnizati

� pensionarii sistemului public de pensii ale caror drepturi, obtinute din pensie sau, dupa caz, din pensii

cumulate, se afla sub 400 lei/luna – 1.744 pensionari

� invalizii, veteranii de razboi, persoanele persecutate politic, eroii martiri, liber profesionistii (artisti

interpreti sau executanti) ale caror venituri cumulate nu depasesc 400 lei/luna

� persoanele cu handicap grav si accentuat (nu si gradul mediu), adulti si copii, neinstitutionalizate. –

5.660 persoane cu handicap

In municipiul Pitesti exista un serviciu de taxi special adapatat nevoilor persoanelor imobilizate in carucior.

Automobilul este special conceput pentru persoanele cu dizabilitati, fiind prevazut cu un elevator electric. Este

util persoanelor care au nevoie de transport pentru a merge la cumparaturi, la spital sau pentru intretinerea

relatiilor cu alte institutii din cadrul municipiului.

Asociatia de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic – Romania Filiala Arges a fost infiintata in anul 1991, cu

personalitate juridica. Are in componenta sa in jur de 230 de membri, copii si tineri cu handicap fizic care sunt

in ingrijirea parintilor. Asociatia actioneza in directia imbunatatirii conditiilor de viata ale persoanelor cu

handicap fizic, copii si tineri si ale familiilor lor. Sunt promovate programe diverse pentru copii, si anume:

asistenta sociala, scolarizare, asigurare de mijloace de protezare, activitati educative pentru copii si familie,

informarea membrilor asociatiei si ai comunitatii, dezvoltarea vietii asociative, facilitarea obtinerii de drepturi

conferite de legislatia in vigoare pentru persoanele cu handicap.

De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 70/2011 si a

H.G. nr. 778/09.10.2013, Primaria poate acorda ajutoare pentru incalzirea locuintelor.

Conform Legii 416/2001, primariile pot acorda ajutoare de urgenta familiilor si persoanelor care se afla in

situatii de necesitate cauzate de calamitati naturale, incendii, accidente, precum si pentru alte situatii

deosebite, stabilite prin hotarare a consiliului local.


Pagina 65 din 149

2.8.1.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Transport rutier

Municipiul Pitesti era mentionat in Evul Mediu ca un important centru urban din Tara Romaneasca, care

era legat de marile orase prin drumuri importante. Acest lucru este dovedit si prin denumirile pe care le

pastreaza unele cai de acces in oras: Calea Craiovei, Calea Bucuresti, Calea Campulung, Calea Dragasani,

Calea Giurgiului (in prezent Bulevardul Petrochimistilor).

In zona centrala a orasului, precum si in zona traversarii Raului Arges, se concentreaza toate penetratiile si

drumurile de tranzit dinspre Bucuresti, Slatina-Craiova, Campulung-Brasov, Curtea de Arges, Ramnicu Valcea-

Sibiu, Dragasani. Ca urmare a acestui fapt, in partea centrala a orasului se formeaza un nod central de retea

rutiera suprasolicitat de trafic. Acest lucru este amplificat si de dezvoltarea longitudinala a orasului, pe directia

N - S, pe axa Drumului National 7.

Reteaua stradala actuala prezinta, in linii mari, o structura octogonala orientata dupa cele doua axe naturale,

axa paralela cu raul Arges si axa perpendiculara pe acesta, de mai mica importanta. In municipiul Pitesti

converg 12 drumuri publice din extravilan.

Aceste drumuri reprezinta 4 penetratii cardinale:

� La Sud – Bulevardul Petrochimistilor;

� La est – Calea Bucuresti;

� La Nord – Bulevardul Nicolae Balcescu;

� La Vest – Strada Craiovei.

Caracteristicile cailor de comunicatii sau de acces existente se prezinta astfel:

� lungime strazi: 222 km, din care strazi modernizate 165 km;

� suprafata strazi: 1.048.798 mp;

� suprafata trotuare: 354.309 mp.

O problema o reprezinta aglomeratia la intrarea/ iesirea din oras la ore de varf, cauzata de latimea insuficienta

a benzilor de circulatie si cresterea numarului de autovehicule. Numarul mare de autovehicule din ultimii ani

a dus la insuficienta locurilor de parcare, precum si la parcarea incorecta pe benzile de circulatie si pe trotuare.

Raportat la elementele stradale, exista urmatoarele disfunctionalitati:

� strazi cu gabarite necorespunzatoare categoriei;

� strazi cu capacitate de circulatie depasita;

� intersectii amenajate, la care capacitatea de circulatie este depasita;

� intersectii neamenajate corespunzator;

Circulatia este ingreunata si de numarul extrem de mare de automobile si de arhitectura centrului orasului,

fapt care creeaza dificultati in aprovizionarea magazinelor din centru.

In zona centrala, pietonii beneficiaza de trasee pietonale in spatii proprii, existand o zona exclusiv pietonala,

care valorifica din punct de vedere turistic centrul municipiului si constituie un spatiu de plimbare pentru

locuitorii si vizitatorii orasului.

Pozitionarea geografica a orasului reprezinta o problema strategic importanta, ce se manifesta si in domeniul

infrastructurii, circulatiei si numarului insuficient de parcari etc. Reteaua de transport a municipiului Pitesti

este afectata si de traficul intens, explicat intr-o anumita masura si de pozitionarea geografica, dar si de faptul

ca orasul se afla la conexiunea cu Autostrada Bucuresti – Pitesti.

Construirea centurii ocolitoare a Pitestiului a condus la fluidizarea traficului, in special in cartierul Prundu,

separand fluxul de tranzit/ transporturi de marfuri de circulatia interna, reducandu-se totodata traficul si


Pagina 66 din 149

gradul de poluare in municipiu. Cu toate acestea, se simte inca nevoia unor alte centuri ocolitoare care sa

decongestioneze traficul, astfel incat fluxul de tranzit/ transporturi de marfuri inspre alte centre din regiune

sa nu se mai desfasoare pe strazile municipiului Pitesti, perturband circulatia in oras si ridicand gradul de

poluare peste limitele admisibile.

Totodata, in zona centrala, se constata fluxuri mari de pietoni care se suprapun peste fluxuri auto importante,

neexistand trasee pietonale in spatii proprii. De asemenea, zona centrala este aglomerata din cauza spatiilor

de parcare ce deservesc centrul municipiului, amenajat ca zona pietonala de interes turistic si spatiu de loisir

pentru cetateni.

Lungimea strazilor la nivelul municipiului Pitesti

An

Lungimea strazilor

(Total km) Din care modernizate

2007 181 146

2008 185 152

2009 191 166

2010 199 178

2011 202 189

2012 202 194

2013 204 197

Sursa: www.statistici.insse.ro

Bine conectat cu principalele orase invecinate prin infrastructuri de transport rutier si feroviar, Pitestiul este

localizat la o rascruce de drumuri, fiind un nod de comunicatii cu deschidere interna si internationala.

Legaturile cu importante localitati ale tarii, dintre care Bucuresti, capitala tarii, sunt asigurate prin drumurile

europene E81/ DN1 (Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu-Mare), E574 (Bacau – Onesti – Brasov –

Pitesti – Craiova), DN7 (Bucuresti – Gaesti – Pitesti) si DN67B (Pitesti – Smeura – Dragasani).

Judetul Arges, in care se afla municipiul, se invecineaza cu 6 judete – Dambovita, Teleorman, Olt, Valcea, Sibiu

si Brasov – neavand granite externe.

Drumuri europene si nationale ce strabat Municipiul Pitesti

DN1 Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu-Mare

DN7 Bucuresti – Pitesti – Ramnicu Valcea – Sibiu – Arad

DN7C

(Transfagarasan) Cartisoara – Curtea de Arges – Pitesti, drum cu acces numai pe vara

DN73 Pitesti – Brasov

DN73C Curtea de Arges – Ramnicu Valcea

DN65 Pitesti – Slatina – Craiova

DN65A Pitesti – Costesti – Rosiorii de Vede – Turnu Magurele

DN67B Targu Jiu – Dragasani – Pitesti

E81 Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu-Mare

E574 Bacau – Onesti – Brasov – Pitesti – Craiova

E70 (A1) Autostrada Bucuresti – Pitesti


Pagina 67 din 149

Harta cailor de comunicatie din municipiul Pitesti

Sursa: “Studiu privind calitatea mediului din municipiul Pitesti”, Liviu Mustata

Transportul in comun in municipiul Pitesti

Sistemul actual de transport public de persoane in municipiul Pitesti cuprinde:

� Transport cu autobuze – realizat de S.C. Publitrans 2000 S.A. cu 86 de autobuze, pe trasee ce strabat

orasul, unind toate cartierele municipiului Pitesti;

� Mai sunt deservite trasee prelungite, spre centrele comerciale de la marginea orasului: Metro

Romania S.R.L., Pitesti Mall, Auchan Romania S.R.L., Carrefour.

Utilizatorii acestor modalitati de transport se impart in doua mari categorii: persoane care fac naveta zilnic,

saptamanal sau la diferite intervale de timp (acestia au cea mai mare pondere) si turistii.

In general, ei se inscriu in grupa celor cu venituri medii si mici, deoarece persoanele cu posibilitati financiare

superioare prefera sa calatoreasca cu mijloace proprii.

Transportul in comun in municipiul Pitesti prezinta urmatoarele particularitati:

a. configuratia liniilor de transport urbane s-a realizat in diverse etape de dezvoltare, in functie de

necesitatile orasului;

b. existenta unor ore de varf in care mijloacele de transport sunt supraaglomerate, din cauza numarului

mare de elevi care pleaca sau se intorc de la scoala;

c. absenta unor sisteme alternative, gestionate de Consiliul Local pentru transportul public de persoane;

d. numar redus de mijloace de transport adecvate pentru persoanele cu handicap.


Pagina 68 din 149

Sursa: www.publitrans.ro


Pagina 69 din 149

Transportul de marfuri

Transportul de marfuri se efectueaza cu vehicule de mica, medie si mare capacitate, atat in regim propriu, cat

si prin operatori specializati.

Desele aglomerari si blocaje in trafic sunt generate atat de inexistenta pasajelor de sub sau supra - traversare

rutiere si feroviare, cat si de insuficientele rute ocolitoare ale zonelor centrale. Punerea in circulatie a soselei

de centura a mai diminuat aceste aglomerari si blocaje, insa ele se mentin inca la iesirea din municipiu.

Transportul feroviar

Reteaua de cai ferate ocupa un rol deosebit de important in circulatia marfurilor si a persoanelor.

Prin Pitesti trece magistrala feroviara 101, construita inca din anul 1872, si care leaga orasul de Bucuresti

(108 km), Slatina (81 km), Piatra Olt (98 km), Craiova (142km). Aceasta magistrala are mai multe

ramificatii spre Campulung pe linia 105 (55 km, prin Golesti - data in folosinta in 1887), spre Curtea de

Arges (38 km, data in folosinta in 1898), Costesti (22 km), Rosiori-Nord (86 km) si Turnu Magurele (136km).

Sistemul feroviar din Pitesti se compune din garile: Pitesti Sud si Pitesti Nord pentru transportul de

persoane si marfuri, gara Golesti, pentru triaj si marfuri, si statiile tehnice si de marfuri Stefanesti, Bascov

si Bradu.

Liniile de cale ferata in exploatare(km)

Arges 2007 2008 2009 2010 2011 2012

TOTAL 227 227 227 227 227 227

CU O CALE 205 205 205 205 205 205

CU DOUA CAI 22 22 22 22 22 22

DENSITATEA

LINIILOR PE 1000

KMP TERITORIU 33,3 33,3 33,3 33,3 33,3 33,3

Sursa: www.arges.insse.ro

In prezent, sistemul feroviar pentru calatori si marfuri se compune din statiile Pitesti Sud si Pitesti Nord,

tranzitul mediu zilnic de calatori fiind de 5.300 calatori/ zi.

Situata in afara principalelor trasee de transport feroviar, fara cai ferate modernizate si electrificate, circulatia

feroviara nu constituie o alternativa viabila nici pentru transportul de marfuri, nici pentru cel de calatori.

Analiza are la baza rolul pe care administratia publica locala il poate juca la nivelul gestiunii orasului, acela de

a coordona toate actiunile publice si private initiate in dezvoltarea acestor retele.

Infrastructura feroviara

In Pitesti se poate ajunge si prin intermediul cailor ferate, principalele rute fiind Bucuresti – Pitesti

– Piatra Olt si Costesti – Rosiori de Vede.

Dezvoltarea in domeniul transportului trebuie sa aiba in vedere urmatoarele obiective specifice:

a. asigurarea legaturilor functionale intre marii poli de dezvoltare inter si intra-regionali;

b. asigurarea dreptului la mobilitate;

c. asigurarea legaturilor functionale intre polii de dezvoltare si zonele turistice si industriale;


Pagina 70 din 149

d. refacerea echilibrului intre diferitele modalitati de transport si dezvoltarea intermodalitatii;

e. revitalizarea cailor ferate, legarea acestora prin centre intermodale de mai multe cartiere ale

municipiului si de localitatile ce pot fi cooptate intr-o dezvoltare metropolitana a municipiului Pitesti;

f. cresterea calitatii serviciilor in transporturi, prin implementarea unor sisteme informatice integrate,

de care sa beneficieze toate modalitatile de transport;

g. constructia de infrastructura rutiera de acces si ocolire a zonelor urbane congestionate;

h. dezvoltarea unui sistem de transport urban de inalta calitate, prin sustinerea unui transport nepoluant

eficient;

i. electrificarea, dublarea si modernizarea caii ferate, care poate fi transformata intr-un “metrou

terestru”;

j. dezvoltarea unui sistem de centuri al municipiului Pitesti. Se poate avea in vedere realizarea unei

structuri diferentiate a parcului auto, in conformitate cu cererea de transport si configuratia traseului,

adica a autobuzelor de mare capacitate (articulate), acolo unde cererea de transport este foarte mare

si traseul este fara declivitati sau curbe, respectiv utilizarea autobuzelor de medie capacitate pe

celelalte linii de transport, precum si a unor autobuze cu podea coborata, pentru accesul persoanelor

cu handicap.

Legat de traficul feroviar, trebuie mentionat ca municipiul Pitesti nu este nod feroviar, iar infrastructura

feroviara este invechita.

Ca puncte slabe se identifica urmatoarele probleme strategice:

� infrastructura municipala (circulatie si transport, reteaua de utilitati, fond locativ) nu corespunde

nevoilor actuale;

� potentialul turistic al centrului nu poate fi valorificat din pricina problemelor de circulatie;

� lipsa integrarii zonei periurbane intr-un proiect de dezvoltare coerent;

� transportul in comun se desfasoara pe reteaua stradala majora, influenta lui facandu-se considerabil

simtita in orele de varf.

2.8.1.4. CULTURA

Pentru a exista o dezvoltare culturala normala, necesara pentru dezvoltarea durabila a oricarei comunitati,

trebuie sa se pregateasca o infrastructura specifica manifestarilor culturale la nivelul careia sa se organizeze

diferite evenimente si manifestari culturale, in scopul cresterii nivelului de cultura, precum si reducerii

impactului factorilor de stres social.

Pentru educatia socio-culturala, scoala, alaturi de mediul familial si spiritul civic al comunitatii locale sunt

principalele resurse ce trebuie valorificate in orice teritoriu ca premise pentru dezvoltarea socio-culturala a

comunitatii.

Cultura este compusa din cultura nonmateriala (ideala): creatii abstracte, cum sunt valorile, simbolurile,

normele, obiceiurile si institutiile, si cultura materiala: produsele fizice sau obiectele, cum sunt vasele de

argila, bijuteriile, porturile traditionale, instrumentele traditionale, mijloacele de productie traditionale,

monezile, etc.

In ceea ce priveste infrastructura culturala, UAT Municipiul Pitesti detine:

- Centrul Cultural Pitesti

Continuator al Palatului Culturii (1955 - 1993), Centrul Cultural al municipiului Pitesti a fost infiintat prin H.C.L.

nr.123/ 17.09.1998, fiind casa de cultura a municipiului, cu personalitate juridica, care functioneaza in


Pagina 71 din 149

subordinea Consiliului Local Pitesti si ca serviciu public al Primariei Pitesti, avand ca obiect de activitate

organizarea si coordonarea activitatilor culturale, stiintifice si artistice de la nivelul municipiului.

Centrul Cultural Pitesti isi desfasoara programul in fiecare zi a saptamanii, organizand activitati cu caracter

permanent (cursuri, cluburi, cenacluri, repetitii) si punctuale (manifestari cu caracter local, national si

international). Principalele activitati ale centrului cultural includ:

� Simpozionul international de sculptura Gheorghe Iliescu-Calinesti;

� Festivalul national de muzica lautareasca veche Zavaidoc;

� Festivalul International de muzica corala D.G. Chiriac;

� Concursul national de critica si istorie literara Vladimir Streinu;

� Festivalul International Primavara poetilor;

� Festivalul Multietnic;

� Festivalul national de dans sportiv Dansul Florilor, etc.

Obiectivele Centrului Cultural Pitesti in anul 2014 au vizat atragerea unui numar cat mai mare de participanti

la activitatile de interes local, judetean si national, organizate de municipalitate, prin institutia de cultura.

In anul 2014, alaturi de Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Arges, din

cadrul Consiliului Judetean Arges, Centrul Cultural Pitesti s-a implicat si in organizarea Festivalului

International de Folclor „Carpati” - editia a XXXII-a, participand cu recitaluri sustinute de Taraful „Zavaidoc” si

Grupul Vocal Barbatesc „Zavaidoc”.

De asemenea, Centrul Cultural Pitesti a colaborat la organizarea Festivalului International de Muzica Corala

„D.G.Kiriac” si a organizat cea de-a IX-a editie a Festivalului National de Muzica Lautareasca Veche „Zavaidoc”,

manifestare emblematica a municipiului Pitesti, care s-a inscris deja in galeria evenimentelor culturale de

anvergura nationala. Festivalul are ca principale obiective omagierea marelui lautar Marin Teodorescu,

supranumit „Zavaidoc”, nascut la Pitesti in anul 1896, descoperirea si promovarea persoanelor talentate in

muzica lautareasca, aflata pe cale de disparitie.

Tot in cadrul manifestarilor de nivel national se incadreaza si Festivalul National de Dans Sportiv „Dansul

Florilor”, editia a XXVI-a, la care au participat peste 400 de perechi de la cluburi de dans sportiv din toata tara.

Centrul Cultural Pitesti a incercat sa raspunda asteptarilor publicului argesean si pitestean prin organizarea

unor manifestari diversificate, cum ar fi: lansari de carte si de reviste, colocvii, simpozioane, dezbateri pe

diferite teme cum ar fi: „Conferintele Municipiului Pitesti”, dezbaterea publica „Lumea Azi”, intalnirea literara

lunara sub genericul „Printre cartile oamenilor de cultura argeseni”, Cenaclul „Armonii Carpatine”.

Centrul Cultural editeaza publicatiile “Arges”, „Cafeneaua literara”, „Restituri”, „Informatia pitestenilor” si

„Caietele Vladimir Streinu”, organizeaza lansari de carte, mese rotunde, concursuri de poezie, expozitii, cursuri

de pian, canto, dans, pictura, go, spectacole de folclor, muzica usoara si clasica etc.

Consumurile centralizate se regasesc in Anexa 2.


Pagina 72 din 149

2.8.2. SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA

2.8.2.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

Alimentarea cu energie termica centralizata in municipiul Pitesti, este asigurata de S.C. TERMO CALOR

CONFORT S.A. Activitatea principala a S.C. TERMO CALOR CONFORT S.A este producerea, transportul,

distributia si furnizarea energiei termice pentru populatia racordata la sistemul de alimentare centralizata cu

energie termica.

Alimentarea cu energie termica a consumatorilor din municipiul Pitesti se realizeaza centralizat, printr-un

sistem de tip radial alimentat din Centralele Termice de Zona si Centrale Termice de Cvartal.

Centralele termice de zona si de cvartal sunt echipate cu:

� cazane de apa calda avand temperaturi nominale tur/retur de functionare de 90/70oC, prevazute cu

arzatoare ce functioneaza pe gaze naturale, cu emisii reduse de noxe.

� pompe de circulatie si de recirculatie apa pentru cazan;

� pompa de circulatie agent termic primar pentru schimbatorul de caldura incalzire;

� pompa de circulatie agent termic primar pentru schimbatorul de caldura pentru a.c.c.;

� pompa de adaos;

� statie de dedurizare apa;

� cosuri metalice de fum;

� instalatie de automatizare.

Transportul energiei termice se realizeza prin retelele primare de la centralele termice din zona pana la

punctele termice, iar din acest punct se distribuie consumatorilor prin retelele secundare de incalzire si de apa

calda de consum.

Retelele de distributie sunt de tip arborescent, pornind din puncte termice, alimentate din centrale termice

de zona si din centralele termice de cvartal, ramificandu-se spre consumatori. Retele de distributie sunt

amplasate pe sub carosabil, trotuar, cat si sub spatiul verde.

Pana in luna iunie 2009, productia de energie electrica s-a realizat in CET Sud si CET Gavana in regim de

cogenerare. Incepand cu luna iulie 2009, in urma falimentului S.C. Termoficare 2000 S.A., s-a utilizat o singura

sursa de producere a energiei termice - CET Gavana, fiind considerata o sursa mai flexibila, putand fi reglata

in functie de cerere. In anul 2014, s-a oprit productia de energie termica - CET Gavana si s-a trecut la utilizarea

centralelor termice de zona si cvartal, avand ca obiectiv principal reducerea consumurilor energetice ca o

conditie esentiala a realizarii unui echilibru financiar, astfel incat sa se reuseasca mentinerea in functiune a

sistemului de alimentare centralizata cu energie termica a populatiei din municipiul Pitesti in conditii de

eficienta energetica si economica. Cele doua centrale de cogenerare cu functionare pe gaze naturale si pacura

inchise operational, din cauza eficientei energetice foarte scazute si a necompetitivitatii pe piata energiei

electrice, sunt acum intr-o stare de degradare tehnica avansata.


Pagina 73 din 149

Centrala de zona Anul punerii in functiune Puterea termica instalata

Puterea termica aflata in functiune [MW]

C.T. 202 2015 3.9

C.T. 207 2015 4.2

C.T. 401 2014 3.9

C.T. 403 2013 2.1

C.T. 404 2013 2.7

C.T. 507 2013 1.4

C.T. 603 2010 5.1

C.T. 608 2010 17.4

C.T. 726 2013 1.2

C.T. 910 2014 23.2

C.T. 1004 2012 3

C.T. 1005 2010 17.4

Total 81.7

Sursa: Raport activitate – Termo Calor Confort (iunie) 2016

Centrala de cvartal Anul punerii in functiune

Puterea termica instalata

Puterea termica aflata in functiune

[MW]

C.T. Scoala 9 2010 0.58

C.T. 206 2015 1.8

C.T. 405 2014 3.9

C.T. 406 2013 1.8

C.T. 504 2013 0.4

C.T. 504’ 2013 0.8

C.T. 505 2014 0.3

C.T.509 2013 0.2

C.T. 510 2013 1

C.T. 511 2013 0.4

C.T. 513 2013 1.8

C.T. 517 2013 2.7

C.T. 518 2013 0.3

C.T. 521 2013 1.8

C.T. 601 2010 3.6

C.T. 602 2010 3

C.T. 604 2010 1.4

C.T. 610 2010 2.7

C.T. 701 2013 0.8


Pagina 74 din 149

C.T. 707 2012 0.23

C.T. 711-712 2011 7.2

C.T. 713 2012 0.93

C.T. 714 2012 3.3

C.T. 715 2012 2.7

C.T. 716 2012 2.2

C.T. 717 2012 3.9

C.T. 718 2012 5.4

C.T. 722 2012 2.7

C.T. 723 2012 2.7

C.T. 724 2014 1.2

C.T. 729 2012 0.46

C.T. 801 2012 0.93

C.T. 802 2012 0.7

C.T. 803 2012 3.3

C.T. 804 2012 0.46

C.T. 805 2012 3.3

C.T. 806 2011 3.9

C.T. 807 2012 3.3

C.T. 809 2013 1

C.T. 810 2012 2.1

C.T. 811 2013 2.7

C.T. 1009 2013 3.9

C.T. 1019 2013 0.2

C.T. 1216 2009 3.3

C.T. 1217 2009 2.52

Total 93.81

Sursa: Raport activitate – Termo Calor Confort (iunie) 2016

Sistemul de distributie a energiei termice include toate punctele termice (PT) si module termice (MT) si

retelele de distributie (sau secundare) pentru incalzire si apa calda de consum. Sistemul este conceput pentru

a distribui energia termica din punctele termice si modulele termice la blocuri si contine un sistem cu doua

conducte tur-retur de incalzire, o conducta pentru apa calda de consum, precum si o conducta de recirculatie

pentru apa calda de consum. Reteaua de distributie are o lungime totala de 230 km, in amplasare subteran,

cu diametre cuprinse in intervalul 25-250 mm.


Pagina 75 din 149

Harta retelei de termoficare din municipiul Pitesti

Sursa: Strategia de dezvoltare a municipiului Pitesti pentru perioada 2014 - 2020

Producerea apei calde de consum si a apei calde pentru incalzire se realizeaza prin intermediu a 92 de puncte

termice si module termice. Punctele termice au fost echipate in perioada 1998 – 2002 cu schimbatoare de

caldura cu placi de fabricatie Alfa-Laval Suedia (tip M6, M10 si M15) si VICARB Romania (tip V28 si V45).

Modulele termice au fost realizate in perioada 2002-2007 pentru alimentarea consumatorilor termici situati

la distante mai mari de punctele termice, in vederea reducerii pierderilor in retelele secundare. In intervalul

2008 – 2010, in vederea reducerii consumului de energie electrica, s-au montat un numar de 84 de pompe de

circulatie cu turatie variabila. Gradul de automatizare al modulelor termice este de 100%, iar cel al punctelor

termice de 40%. Gradul de contorizare la nivel de bransament este de 100%.

In perioada 2005-2007 s-a realizat modernizarea si reabilitarea retelelor secundare de distributie a energiei

termice aferente unui numar de 27 de puncte termice, astfel ca aproximativ 30% din conductele secundare

de distributie au fost realizate cu teava preizolata. Restul retelelor de distributie sunt realizate in sistem clasic

(teava OL-Zn si izolatie cu vata minerala), uzura conductelor fiind apreciata la 55%.

In cadrul programului de investitii „Reabilitare si modernizare a retelelor termice de distributie a agentului

termic si a unor retele termice de transport din municipiul Pitesti”, derulat de Primaria Municipiului Pitesti cu

cofinantare prin programul „Termoficare 2006-2020 caldura si confort”, inceput in anul 2014, s-au realizat

pana in prezent lucrari de reabilitare si modernizare a retelelor termice de distributie a agentului termic

aferente punctelor termice 715, 1005 si 1006.

Numarul apartamentelor alimentate initial din sistemul centralizat a fost de 56.600 de apartamente, ajungând

in momentul de fata la 23.015 apartamente racordate la SACET, rezultand un grad de bransare de 40,7 %.

Consumul de energie termica s-a redus de la an la an, din cauze multiple: disparitia unor consumatori

industriali, debransarea unor consumatori industriali si casnici care si-au instalat surse proprii, contorizarea

de bransament, contorizarea individuala, urmata de reducerea consumului.

Punctele termice cuprind urmatoarele circuite si echipamente:


Pagina 76 din 149

- circuit de producere agent termic secundar pentru incalzire, existent, alcatuit din SCP incalzire si

sistem de pompare;

- circuit de producere a.c.c. pentru consumatorii racordati la punctul termic, existent, alcatuit din SCP

a.c.c. si sistem de acumulare a.c.c.

Evolutia energiei termice distibuite in municipiul Pitesti

2012 2013 2014 2015 2016

Energia termica distribuita (Gcal) 215.911 180.780 162.845 170.720 171.402

Sursa: date furnizate de S.C. Termo Calor Confort S.A.

In ceea ce priveste nivelul de eficienta energetica a cladirilor rezidentiale si comerciale din municipiul Pitesti,

trebuie remarcat faptul ca, in timp ce edificiile nou construite indeplinesc cerintele minime de performanta

energetica prevazute de Legea nr. 372/2005, activitatea de reabilitare a cladirilor multietajate existente a fost

redusa.

2.8.2.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Acoperirea retelei de distributie a energiei electrice la nivelul municipiului Pitesti este de 100%, asigurand

alimentarea tuturor categoriilor de consumatori, care sunt in numar de 72.161, din care: 81 mari consumatori,

2.505 mici consumatori (agenti economici) si 69.575 consumatori casnici.

Instalatiile electroenergetice prin care se face distributia energiei electrice sunt:

� statii de transformare 110/MT – 5;

� puncte de alimentare 20/0,4 kv – 10;

� posturi de transformare – 459 buc.;

� linii electrice aeriene – 426,87 km, din care: 48 km linii de 110 kv, 164,27 km linii de 20 kv, 214,6 km

linii de joasa tensiune (0,4 kv);

� linii electrice subterane – 1.221,7 km, din care: 10,4 km linii de 6 kv, 222,4 km linii de 20 kv, 988,9 km

linii de joasa tensiune (0.4 kv).


Pagina 77 din 149

Harta retelei electrice din municipiul Pitesti

Sursa: Strategia de dezvoltare a municipiului Pitesti pentru perioada 2014 – 2020

2.8.2.2.1. RETEAUA DE ILUMINAT PUBLIC

Sistemul de iluminat public reprezinta ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de distributie, cutii de

trecere, linii electrice de joasa tensiune subterane sau aeriene, fundatii, stalpi, instalatii de legare la pamant,

console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armaturi, echipamente de comanda,

automatizare si masurare utilizate pentru iluminatul public.

Reteaua de iluminat public din Municipiul Pitesti apartine in exclusivitate Primariei Municipiul Pitesti, iar o

parte a retelei apartine S.C. CEZ Distributie S.A.

Corpurile de iluminat montate pe stalpii de iluminat public sunt echipate cu lampi vapori sodiu cu puteri

cuprinse intre 70w si 250w.

Nr. Crt. Stalpi Iluminat Public Stalpi (buc)

1 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LEA DE LA STR.PLAJA T.VLADIMIRESCU PANA LA B-

DUL PETROCHIMISTILOR(39+25 STALPI) - LANARIEI

64

2 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES DE LA STR.REPUBLICII STANGA,DREAPTA PANA

LA STR.MATERNITATII (15+104+3 STALPI)-IC BRATIANU

122

3 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES STANGA, DREAPTA PODURI (28 STALPI) - POD

RAUL ARGES SI RAUL DOAMNEI

28

4 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES BL.B2,B3,B21,B22,B30 IN SPATELE BLOCURILOR ;

LEA BL.B2,B3,B21,B22,B30 IN SPATELE BLOCURILOR (42+4+1 STALPI) - CART. PRUNDU

47


Pagina 78 din 149

5 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES, LEA, N1,N2, TACHE IONESCU, E5,E6 CALEA

BASCOV (3+1 STALPI) - CART.EREMIA GRIGORESCU

4

6 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES

BL.16,17,18,19,21,22,23,24,25,26,27,28,29,30,31,32,33,34,35 (58 STALPI) -CART.CEAIR

58

7 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES BL.1A,1B,1C,1D,10A,BL13;LES 81,82,82

BIS,ALEEA VICTOR MARTOIU BL.6,7 ZONA GARAJE,SPATELE BL D7 BIS,D7 SC.C,69,70 (28

STALPI) - CART.TRIVALE

28

8 EXT.RETELE IL.PB.ET1 HCL96/24.03.11-LES PARC 1907 (12 STALPI) - PARC 1907 12

9 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES DEPOZITELOR DE LA SENS GIRATORIU PODUL

VIILOR-F.MATRITE (88+56 STALPI) - DEPOZITELOR

144

10 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES M7A,S1A,S7 (44 STALPI) - CART.GAVANA 44

11 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES GRUP SCOLAR INDUSTRIAL CCF

STR.STADIONULUI (6+1 STALPI) - RAZBOIENI

7

12 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-LES BLOC PS36 TEILOR (7 STALPI) - TEILOR 7

13 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-PARCARE P20 POPA SAPCA,STR.FLORILOR BL.2,3

(5+2+3 STALPI) - ZONA CENTRALA

10

14 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-BL.B19 BANAT (1 STALP) - EXERCITIU 1

15 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-BL.S7A,S7B (2 STALPI) - FRATII GOLESTI 2

16 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-BL U6,U7 VIILOR,STR.RAURILOR (2+1 STALPI) - ZONA

CENTRALA

3

17 EXT.RETELE IL.PB.ET.1 HCL96/24.03.11-STALPI (15+4+4 STALPI) 23

18 EXT.RETELE IL.PB.2010 HCL237/30.06.11-SC GEN NR.13 (2 STALPI) - CART TRIVALE 2

19 EXT.RETELE IL.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL S8 (1 STALP) - FRATII GOLESTI 1

20 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-CALEA CAMPULUNG (2 STALPI) - NICOLAE

FILIMON

2

21 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-PARCARE PT 6 PRUNDU (5 STALPI) -

CART.PRUNDU

5

22 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-ALEEA ANA ASLAN (8 STALPI) - CART.GAVANA 5

23 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL 55A (7 STALPI) - CART.TRIVALE 7

24 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-SENS GIRATORIU GARLEI (2 STALPI) -

N.BALCESCU

2

25 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BLOC ANL (1 STALP) - CART.TRIVALE 1

26 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-PARC PRUNDU (1 STALP) - CART.PRUNDU 1

27 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-CAPITAN CUTUI (7+9 STALPI) - CART.NORD 16

28 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-PALATUL COPIILOR; CASA PIONIERULUI 1; CASA

PIONIERULUI 2 (6+5+10 STALPI) - CART.TRIVALE

21

29 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-B-DUL PETROCHIMISTILOR (2 STALPI) -

CART.PRUNDU

2

30 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-SECTIA 2 POLITIE (2 STALPI) - CART.PRUNDU 2

31 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-STR.LIVEZILOR 2 COCOSI (2+6+2 STALPI) -

CART.CEAIR

10


Pagina 79 din 149

32 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-N.VODA BL.B4 (1 STALP) - CART.NORD 1

33 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-N.VODA BL.C2 (3 STALPI) - CART.NORD 3

34 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-CALEA BASCOV E5-E9 (4 STALPI) - CART.NORD 4

35 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-SENS GIRATORIU EXERCITIU- RAZBOIENI (4

STALPI) - CART.EXERCITIU

4

36 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-CONSTANTIN STERE (14+4 STALPI) - PLATOU

PRUNDU

5

37 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-INTERSECTIE C.A.ROSETTI (3 STALPI) - B-DUL

REPUBLICII

3

38 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-VASILE GOLDIS (5+2+3 STALPI) - CART.NORD 10

39 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-ZONA LIC.ODOBESCU (1 STALP) -

CART.RAZBOIENI

1

40 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-EXPOPARC (2 STALPI) - CART.CEAIR 2

41 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-NICOLAE TATIC (2 STALPI) - CART.BANAT 2

42 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL.2 (2 STALPI) - CART.CRAIOVEI 2

43 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL.C4,C5 (2 STALPI) - CART.GAVANA 2

44 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-GH.SINCAI BL.21,22 (1 STALP) - CART.POPA

SAPCA

1

45 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BLOC COREMI (2 STALPI) -

STR.PETROCHIMISTILOR

2

46 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL.J18,J19 (2 STALPI) - CART.RAZBOIENI 2

47 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL.60,60A (3 STALPI) - CART.TRIVALE 3

48 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-BL.A2 (1 STALP) - CART.RAZBOIENI 1

49 EXT.RETELE ILUM.PB.2010 HCL237/30.06.11-NICOLAE TATIC (1 STALP) - CART.BANAT 37

50 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL327/31.08.11-BL.D14,12A,12B,12C,26,P15,52,74.69 (29+8

STALPI) - CART.TRIVALE

13

51 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL327/31.08.11-ALEEA NEGOIU,BL.E3,E4,CRAIOVEI BL.10 (13

STALPI) - LUCRARI SUP 1

13

52 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL 327/31.08.11-PRUNDU,SPITAL,BANATULUI (7+6 STALPI) -

LUCRARI SUP 2

13

53 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL 328/31.08.11-LEA IN SPATELE BL.B2 PRUNDU (1 STALP) -

INTRAREA URMUZ

1

54 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL 326/31.08.11-LEA PA TRIVALE (1+7+17 STALPI) - TRIVALE 25

55 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL 330/31.08.11-CIRCUIT ILUMINAT PT CORNUL VANATORULUI

(9+4 STALPI) -DRUM GAVANA TRIVALE

13

56 EXT.RETELE ILUM.PB.ET.II HCL 330/31.08.11-CIRCUIT ILUMINAT PT NICOLAE LABIS (8+10

STALPI) -DRUM GAVANA TRIVALE

18

57 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM B-DUL

PETR VAMA LA B-DUL REP - DEPOU,113 STALPI)

113

58 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM ALEEA

TUDOR VIANU,8 STALPI)

8


Pagina 80 din 149

59 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM PARCARE

BLOC B6-B7, N1-N2,8 STALPI)

8


BLOC B4-B4, B9, 12 STALPI)

12

61 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM STR

MARASESTI, STR MITREA COCOR, 5 STALPI)

5


CENTRUL DE CALCUL, 2+3 STALPI)

5


ARGES,3 STALPI)

3


BL 42 IC BRATIANU, 5 STALPI)

5


JUSTITIEI, 5 STALPI)

5

66 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM STR ANA

IPATESCU, 4 STALPI)

4

67 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZCTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM SENS

GIRATORIU PODUL VIILOR, 4 STALPI)

4


GRIVITEI, 2+1 STALPI)

3

69 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM STR GH

IONESCU GION, 12 STALPI)

12

70 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZCTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM STR

GARLEI ZONA BL O4-O7, 13+3 STALPI)

16


RAHOVEI, INTR RAHOVEI, ALEEA TEILOR, 3 STALPI)

3

72 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM ZONA

PEDIATRIE, 4+6 STALPI)

10


LICEU NR 1 ,15 STALPI)

15

74 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM CART

BIBESCU VODA, 3+13+3 STALPI)

19

75 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM CART

CRAIOVEI, 7+6+12 STALPI)


ZONA PT 12 GAVANA, 12 STALPI)

25

77 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM CALEA

CRAIOVEI, 64 STALPI)

64


EXERCITIU KAUFLAND LA PIATA TRAIAN, 65 STALPI)

65

79 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM ZONA PT

11 FANTANII, 3 STALPI)

3


Pagina 81 din 149


IZVOR BANAT, 4+9 STALPI)

13

81 RETELE DE ILUM.PB. PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 1(LES,ILUM STR ALEX

XENOPOL-EFT MURGU- D ONCIU, 4 STALPI)

4

82 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 2(LES,ILUM STR

BRADET,P POENARU,IANCU HONDUREA,11 STALPI)

11


DOBRESCU ARGES,2 STALPI)

2


RAZBOIENI,5+3 STALPI)

8

85 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 2(LES,ILUM ALEEA

ALEX VALESCU, ALEEA RADULESCU COD,8+1 STALPI)

9


IOAN ANDREESCU,3+5 STALPI)

8


BUREBISTA, PASAJUL SCARILOR 2; 8+2 STALPI)

10


ARGEDEBA, 7+6 STALPI)

13


INDEPENDENTEI, 36 STALPI)

36


DECEBAL, 19 STALPI)

19


MOISIL, 11 STALPI)

11


DEUCENIU, 2 STALPI)

2


DROMICHETE, 15 STALPI)

15

94 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 2(LES,ILUM STR EMIL

SIMIONESCU, 9 STALPI)

9

95 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 2(LES,ILUM ZONA

VITALIS INTERS SMARDAN CU GH DOJA, 7+3 STALPI)

10


DOROBANTILOR, 8 STALPI)

8


SPATE BCR, 8+3 STALPI)

11


BLOC D37-41 PRUNDU, 16+2 STALPI)

18

99 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 3(LES,ILUM PRUNDU

BL B32, 4 STALPI)

4


HORIA, CLOSCA SI CRISAN, 11+30+5 STALPI)

46


Pagina 82 din 149

101 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 3(LES,ILUM PARCARE

BL B5A,B5C,B12, 22+22+11 STALPI)

55


LICEU NR 4, 10+3 STALPI)

13


ZONA PT 5 GAVANA, 18 STALPI)

18

104 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 3(LES,ILUM ALEEA BL

32, 35 - 5 STALPI)

5


39, 40 - 6 STALPI)

6


37, 38 - 4+6 STALPI)

10


24 A, 25, P1, P2 - 6+6 STALPI)

12


57 P15 - 5 STALPI)

5


P8 CART TRIVALE - 8 STALPI)

8


69 B LA 70 A - 16 STALPI)

16


DOBROGEA BL P10, 11-5 STALPI)

5


EUGEN LOVINESCU BL 72C,BL P12 - 20+2 STALPI)

22


BL 13 DNA BALASA - 5 STALPI)

5

114 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 3(LES,ILUM BL 86-90,

4 STALPI)

4


BL P4, D4, D6BIS - 6 STALPI)

6


PATRASCU VODA - 13+11+6 STALPI)

20

117 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 3(ILUMINAT PUBLIC

ALEI TRIVALE LUNGIME 190M - 5 STALPI)

5

118 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 4(LES,ILUM CAL

DRAGAS PA TRIVALE STR LIBERTATII - 7+10 STALPI)

17

119 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 4(LES,ILUM CAL

DRAGAS SEMAFOR LASTR VIRGIL TAMPEANU - 16 STALPI)

16


LIBERTATII DREAPTA PANA PASAJ SCARI - 1+10 STALPI)

11


LIBERTATII STANGA SEMAF LA COMPL 2 - 6 STALPI)

6


Pagina 83 din 149


FRASINULUI BL 2,3 PANA LA DISPENSAR -12 STALPI)

12


FRASINULUI SCARI GROTA -12 STALPI)

12

124 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 4(LES,ILUM BAZIN

OLIMPIC - 7 STALPI)

7


BRADULUI - 15 STALPI)

15


62,63,64, 76-78 SCOALA 13 - 3 STALPI)

3


BL 52-55 - 5+3 STALPI)

8


BL 26,27 P13,P14 - 6+10 STALPI)

16


BL41,42 - 6+2 STALPI)

8


BL43 - 9 STALPI)

9


BL44-46 - 6 STALPI)

6


VASILE ALEXANDRU BL65. 66 B - 9 STALPI)

9


LIBERT DREAPTA LA BL P3 BIS CORN V - 18 STALPI)

18


BAILOR-POPA SAPCA ST.METAL - 16 STALPI)

16


BAILOR-POPA SAPCA ST.METAL - 15 STALPI)

15


VIILOR,STR POPA SAPCA - 25 STALPI)

25


FRATII GOLESTI-GARA - 16+22 STALPI)

38


FRATII GOLESTI-PRUNDU - 28 STALPI)

28

139 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 5(LES,ILUM CARTIER

GARLEI - 2+16 STALPI)

18


GAVANA BL P4A P3A - 6+6 STALPI)

12

141 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 5(LES,ILUM BDUL

REPUBLICII - 11+4 STALPI)

15

142 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 5(LES,ILUM CALEA

BASCOV - 2+10 STALPI)

12


Pagina 84 din 149


AURORA - 3+1 STALPI)

4


PETRU RARES - 7 STALPI)

7


BUCURESTI - 62 STALPI)

62


CALUGARENI - 9 STALPI)

9

147 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM PARC.BL

D1 BRINCOVEANU - ST.MET - 5 STALPI)

5

148 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM PASAJ

MAGNOLIA - 5 STALPI)

5

149 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM

DEASUPRA BAZAR - 10 STALPI)

10


BLOCURI U1-U4-ST.SC10001 - 1 STALP)

1


BLOCURI U1-U4-ST.LAMP.BET.- 9 STALPI)

9

152 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM FALEZA

RAU - 26 STALPI)

26

153 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM FATA

BAZIN DESCOPERIT - 10 STALPI)

10


BAILOR,CART POPA SAPCA - 18+12 STALPI)

30


VIILOR,STR POPA SAPCA - 7 STALPI)

7

156 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM CART

MIHAI VITEAZU-ST.SC10001 - 2 STALPI)

2

157 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM CART

MIHAI VITEAZU-ST.LAMP.MET.- 18 STALPI)

18

158 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 6(LES,ILUM PARC

STRAND-ST.METAL.- 12+4 STALPI)

16


NEGRU VODA - 53 STALPI)

53


CONSTANTIN NOICA - 11 STALPI)

11


GHEORGHE TITEICA - 13 STALPI)

13

162 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 7(LES,ILUM PAS

DIMCEA,DRBABES,GH MARINES,SPITASLAN - 20+11+5+6 STALPI)

42

163 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 7(LES,ILUM SPATE

BLOCURI L4-L6,J-URI,C-URI NORD - 16+4+15 STALPI)

25


Pagina 85 din 149

164 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 7(LES,ILUM SPATE

BLOCURI L1-L3, STR GEN MAGHERU - 1+6 STALPI)

7


BLOCURI R1-R3 - 17+2 STALPI)

19


BLOCURI P8 - P10 - 9 STALPI)

9


GAROAFELOR - 1+5 STALPI)

6


BLOCURI M1 - M2 - 6 STALPI)

6

169 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 7(LES,ILUM STR CA

ROSETI - 4 STALPI)

4


BASCOV - 39 STALPI)

39


NORD BL C1 - C2, STR CARPATI - 1 + 9 STALPI)

10

172 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 8(LES,ILUM ZONA BL

E1-E4,BL D1-D3 - 1 + 16 STALPI)

17


BLOCURI P17-P18 - 5 STALPI)

5


C3, L2, F1, F4, C4 - 1+11+23 STALPI)

35


E5-E9 - 6+6 STALPI)

12

176 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 8(LES,ILUM SC T

VLADIMIRESCU - 13 STALPI)

13

177 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 8(LES,ILUM CRESA T

VLADIMIRESCU - 2+8 STALPI)

10


IZVOR T VLADIMIRESCU - 7 STALPI)

7


U-URI T VLADIMIRESCU - 2+6 STALPI)

8


VIOLETELOR, INTR DOAGA - 5+5 STALPI)

10


PT 8,PT 9 T VLADIMIRESCU - 1 STALP)

1


TINERETULUI - 24 STALPI)

24


VLAICU VODA - 5 STALPI)

5

184 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 8(LES,ILUM STR SI

ALEEA STEFAN CEL MARE - 4 STALPI)

4


Pagina 86 din 149


PD 6 - 12 STALPI)

12

186 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 8(LES,ILUM CASA

CARTII FATA PREFECTURA - 2+5 STALPI)

7


EROILOR - 12 STALPI)

12


INSPECTORAT SCOLAR - 7 STALPI)

7


ZORILOR - 4 STALPI)

4


PT 8, PT 9 T VLADIMIRESCU - 1 STALP)

1


GAVANA BL E8 - E11 - 11 STALPI)

11


ALUNULUI,PALTIN,CARPEN,STEJARULUI - 10 STALPI)

10


IOAN BAJENARU, PAPIU ILARIAN - 15+6 STALPI)

21


FRATII CATINA - 6 STALPI)

6

195 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 9(LES,ILUM STR DR

CAROL DAVILA - 14 STALPI)

14


LUCIAN BLAGA - 18 STALPI)

18


MIRCEA ELIADE - 13 STALPI)

13


BLOCURI Q2 - Q9 - 6 STALPI)

6


BLOCURI A10 - A13 - 1+2 STALPI)

3


BLOCURI A4 - A9 - 8+3 STALPI)

11


EXERCITIU KAUFLAND LA PIATA TRAIAN - 7 STALPI)

7

202 RETELE DE ILUM.PB.PRELUARE CEZ CTR.20.1.AG.42/20.12.11-TRANSA 9(LEA,ILUM STR

EXERCITIU - 1 STALPI)

1

Total 2.883

Sursa: S.P.E.P. Municipiul Pitesti


Pagina 87 din 149

2.8.2.3. INFRASTRUCTURA PENTRU APA - CANAL

2.8.2.3.1. RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA

In municipiul Pitesti exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila din sursa de suprafata, din lacul

de acumulare Budeasa, prin statia de tratare a apei „Uzina de apa Budeasa”, situata pe raul Arges, si captarea

subterana Maracineni.

Evolutia indicatorilor retelei in ultimii 8 ani pentru care exista date statistice disponibile a fost urmatoarea:

judet Arges , localitatea Pitesti

Lungimea totala a

retelei simple de

distributie a apei

potabile, pe judete si

localitati

Localitati Ani

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM: Km

Arges TOTAL 2.506,8 2.752,8 2.861,8 2.866,6 3.084,6 3.297,2 3.512,5 3.595,7

- MUNICIPIUL

PITESTI

497,4 498,9 503,5 274,1 274,1 275,6 275,8 276,2

Capacitatea instalatiilor

de producere a apei

potabile pe judete si

localitati

Localitati Ani

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM: Mc/zi

Arges TOTAL 327.295 362.208 259.791 241.613 241.911 241.183 257.857 261.612

- MUNICIPIUL

PITESTI

184.464 209.736 114.150 114.150 133.000 133.000 133.000 133.000

Cantitatea de apa

potabila distribuita

consumatorilor, pe

judete si localitati

Localitati Ani

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM: Mii mc

Arges TOTAL 28.891 28.310 24.988 23.905 23.249 22.649 21.346 21.889

- MUNICIPIUL

PITESTI

14.694 14.304 11.848 10.454 10.023 9.415 8.719 8.432

din care: pentru uz

casnic

TOTAL

Arges

18.145 21.954 18.229 18.320 18.468 18.340 17.614 18.304

- MUNICIPIUL

PITESTI

7.225 9.968 6.812 6.489 6.360 6.226 6.057 6.056

Sursa: INSSE


Pagina 88 din 149

Cantitatea de apa rece si canal furnizata consumatorilor Casnici, Publici, Industriali, Municipiul Pitesti, Judetul Arges

Nr.

Crt. DENUMIRE CONSUMATORI


(10 luni)

(mc) (mc) (mc) (mc) (mc)

APA

1 Consumatori Casnici 6,360,027.09 mc 6,225,618.07 mc 6,057,011.01 mc 6,055,799.87 mc 5,122,784.26 mc

2 Agenti economici 2,269,797.47 mc 1,818,754.18 mc 1,367,861.33 mc 1,095,728.00 mc 866,920.93 mc

3 Institutii Bugetare si Publice 819,423.67 mc 739,826.53 mc 652,047.60 mc 643,785.50 mc 530,973.70 mc

TOTAL 9,449,248.23 mc 8,784,198.78 mc 8,076,919.94 mc 7,795,313.37 mc 6,520,678.89 mc

CANAL

1 Consumatori Casnici 5,937,419.87 mc 5,821,752.86 mc 5,682,076.00 mc 5,670,413.92 mc 4,812,822.24 mc

2 Agenti economici 1,464,947.24 mc 1,248,691.12 mc 1,071,095.44 mc 950,441.76 mc 803,700.58 mc

3 Institutii Bugetare si Publice 729,776.59 mc 686,231.15 mc 602,903.55 mc 585,844.40 mc 474,579.50 mc

TOTAL 8,132,143.70 mc 7,756,675.13 mc 7,356,074.99 mc 7,206,700.08 mc 6,091,102.32 mc

Sursa: SC Apa Canal 2000 SA PITESTI

Din tabelele de mai sus se poate observa o scadere consumului de apa potabila in municipiu la nivelul tuturor

tipurilor de consumatori.

Lungimea retelelor de apa canal - km

Localitati

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Lungimea totala a retelei de

canal MUNICIPIUL

PITESTI

219,3 222,7 222,7 223,9 224,6

Lungimea totala a retelei

simple de distributie a apei

potabila

274,1 274,1 275,6 275,8 276,2

Sursa: INSSE

Numar consumatori bransati la apa si canal

Anul Consumatori

bransati 2012 2013 2014 2015 2016

APA

Casnici 15.185 15.919 16.741 17.530 18.305

Agenti economici

(publici industriali) 2.810 2.702 2.721 2.745 2.762

CANAL

Casnici 13.728 14.567 15.488 16.338 17.219

Agenti economici

(publici industriali) 2.506 2.413 2.438 2.470 2.494

Sursa: SC Apa Canal 2000 SA PITESTI


Pagina 89 din 149

2.8.2.3.2. RETEAUA DE COLECTARE SI TRATARE A APELOR UZATE

Sistemul de canalizare deserveste aproximativ 98% din populatia municipiului Pitesti si, de asemenea, preia

partial apele uzate din localitatile invecinate. Asezarea geografica a municipiului face posibila folosirea

colectarii si transportului gravitational a apei uzate catre statia de epurare situata in partea sudica a

municipiului. In anul 2014, reteaua de canalizare in municipiul Pitesti avea o lungime de 223,9 km. Volumul

de apa uzata evacuata anual prin reteaua de canalizare a orasului este de 21,276 milioane mc.

Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Lungimea totala a conductelor

de canalizare (km) 179,1 219,0 220,3 221,0 221,1 223,9


Preturile si tarifele unice pentru serviciile de alimentare cu apa si de canalizare – epurare pentru utilizatorii

din aria de deservire a S.C. APA CANAL 2000 S.A. PITESTI, aplicate incepand cu data de 01.01.2017:

Nr.

Crt. Specificatie

Pret/tarif

- fara TVA -

Pret/tarif

- TVA inclus -

lei/mc lei/mc

1 Apa potabila pentru intreaga arie de operare 3,67 4,00

2 Canalizare epurare ape uzate pentru intreaga arie de

operare 3,79 4,51

3 Canalizare ape pluviale 0,12 0,14

4 Tarif de epurare pentru utilizatorii care detin fosa sau

bazin vidanjabil 1,09 1,30

5 Tarif grupa i de risc 0,37 0,44

6 Tarif grupa ii de risc 0,55 0,65

Sursa: www.apacanal2000.ro


Pagina 90 din 149

Harta retelei de canalizare din municipiul Pitesti



Pagina 91 din 149

2.9. UTILIZAREA SI NIVELUL DE DEZVOLTARE AL TRANSPORTULUI IN LOCALITATE

2.9.1. TRANSPORTUL PUBLIC

Transportul de persoane in municipiul PItesti este asigurat de catre societatea Publitrans 2000S.A., infiintata

in anul 2000 prin HCL nr. 28, avand ca actionar unic Consiliul local al Municipiului Pitesti. Realizarea

transportului public de calatori se realizeaza in baza contractului de delegare a gestiunii serviciului de

transport public local de persoane prin curse regulate, cf. Anexei 2 la HCL nr. 88/2013.

Parcul auto exploatat este format din urmatoarele categorii de autobuze:

- Solaris Urbino 12 (Euro 6) – 70 autobuze achizitionate in iunie 2015

- M.A.Z. 103 (Euro 3) – 15 autobuze

- B.M.C. 215 S.C.B. PROBUS – 1 autobuz

Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri, pe tipuri de vehicule,


Tipuri de vehicule

pentru transport

public local de

pasageri

Judet Localitati

Ani

2011 2012 2013 2014 2015

UM: Numar

Autobuze si microbuze Arges TOTAL 115 114 141 141 124

- - MUNICIPIUL PITESTI 112 111 111 111 94

Sursa: INSSE


Pagina 92 din 149

Harta traseu Transport Public – sursa SC PUBLITRANS 2000 SA


Pagina 93 din 149

RUTE TRANSPORT PUBLIC

1) TRASEU - Carrefour- Centru

2) TRASEU - Tudor Vladimirescu – Novatex

3) TRASEU - Arpechim – Bascov

4) TRASEU LINIA 2 B – Trivale – Arpechim

5) TRASEU LINIA 3 B – Razboieni – Arpechim

6) TRASEU LINIA 5 – Trivale – Alprom

7) TRASEU LINIA 5B – Trivale – Gavana

8) TRASEU LINIA 7 – Gheorghe Doja – Alprom

9) TRASEU LINIA 7B – Gheorghe Doja – Gavana

10) TRASEU LINIA 8 – Trivale – Gara Sud

11) TRASEU LINIA 13 – Razboieni – Alprom

12) TRASEU LINIA 13 B – Razboieni – Gavana

13) TRASEU LINIA 19 – Gavana - Arpechim

14) TRASEU Centru – Cimitir Sf. Gheorghe

15) TRASEU LINIA 1B – Pitesti Vivo

GRAFIC TRANSPORT PUBLIC

1) Pecari: Traseu - Carrefour- Centru

� prima plecare la ora 7:00

� de la ora 5:30 pana la ora 21.50 = frecventa intre curse intre 20-30 min

2) Plecari: Traseu - Tudor Vladimirescu - Novatex


� de la ora 6:00 pana la ora 16:00 = frecventa intre curse 60 min

3) Plecari: TRASEU LINIA 2 B – Arpechim – Bascov


� de la ora 5:30 pana la ora 22:20 =frecventa intre curse 15 min

� In zilele de sarbatoare intervalul de succedare este de 30 minute.

4) Plecari: TRASEU LINIA 2 B – Trivale - Arpechim


� de la ora 5:30 pana la ora 22:20 =frecventa intre curse 15-20 min

� In zilele de sarbatoare intervalul de succedare este de 30 minute.

5) Plecari: TRASEU LINIA 3 B – Razboieni - Arpechim



� In zilele de sarbatoare intervalul de succedare este de 30 minute

6) Plecari: TRASEU LINIA 5 – Trivale – Alprom



� In zilele de Sambata linia 5 circula intre orele 5.50- 7.10 la un interval de 20 min. Duminica nu circula.

7) Plecari: TRASEU LINIA 5B – Trivale – Gavana



Pagina 94 din 149

� de la ora 6:05 pana la ora 21:10 =frecventa intre curse 20 - 25 min

� In zilele de sarbatoare linia 5B circula la un interval de 25 min .

8) Plecari: TRASEU LINIA 7 – Gheorghe Doja – Alprom



� In zilele de Sambata linia 7 circula intre orele 5.45-7.01 la un interval de 20 min. Duminica nu circula.

9) Plecari: TRASEU LINIA LINIA 7B – Gheorghe Doja – Gavana



� In zilele de sarbatoare linia 7B circula la un interval de 12min intre ora 5:55 si 22:30

10) Plecari: TRASEU LINIA LINIA 8 – Trivale – Gara Sud



� In zile de sarbatoare linia 8 circula la interval de 10-12 minute

11) Plecari: TRASEU LINIA LINIA 13 – Razboieni – Alprom



� In zilele de Sambata linia 13 circula intre orele 5.35-7.07 la un interval de 15 min. Duminica nu circula.

12) Plecari: TRASEU LINIA LINIA 13 B – Razboieni – Gavana



� In zile de sarbatoare linia 13B circula intre orele 5.30 – 22.30 la interval de 12 minute.

13) Plecari: TRASEU LINIA LINIA 19 – Gavana - Arpechim



� In zile de sarbatoare linia 19 circula intre orele 5.26 – 22.35 la interval de 13 minute.

14) Plecari: TRASEU LINIA CIMITIR – Centru – Cimitir Sf. Gheorghe


� de la ora 8:00pana la ora 13:00=frecventa intre curse 60 min

15) Plecari: TRASEU LINIA 1B – Pitesti Vivo (pusa in fucntiune la 01.03.2017)


� de la ora 8:45 pana la ora 22:15=frecventa intre curse 30 min


Pagina 95 din 149

2.9.2 TRANSPORT INDIVIDUAL SI TRANSPORTUL DE MARFURI

Din datele furnizate de catre Primaria Pitesti, transportul individual este realizat cu urmatoarele mijloace de

transport:

Situatie statistica privind numarul de mijloace de transport

Nr.

Crt. DENUMIRE MIJLOC DE TRANSPORT Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

MIJLOACE DE TRANSPORT

1 Autobuz, autocar , microbuz 619 571 560 671

2 Autocamioane, autoutilitare 6.473 6.429 6.951 6.595

3 Autoturisme 54.546 54.343 54.801 55.765

4 Barci cu motor, scutere de apa 29 29 25 30

5 Barci fara motor - alte scopuri 15 15 15 15

6 Luntre, barci fara motor (agrement si uz) 9 9 8 8

7 Biciclete si tricicluri cu motor - - - 4

8 Motociclete, tricicluri invalizi - - - 1

9 Motociclete, motorete, scutere 1.176 1.193 1.192 1.196

10 Nave sport si agrement - 1 2 2

11 Remorci, autobuze si microbuze (1-3 tone) 77 75 77 79

12 Remorci, autocamioane (1-3 tone) 82 79 86 100

13 Remorci, semiremorci (1-3 tone) 190 221 226 247


15 Remorci, semiremorci (peste 5 tone) 1.929 2.189 2.341 2.737

16 Remorci, semiremorci si rulote (pana la 1 tona, inclusiv) 1.182 1.201 1.255 1.270

17 Salupe 4 4 3 3

18 Tractoare 353 328 300 276

19 Remorchere (pana la 500 cp) 1 1 1 1

20 Scutere de apa 1 1 1 1

21 Vehicule cu capacitate cilindrica <4800 cmc 158 159 174 200

22 Vehicule cu capacitate cilindrica >4800 cmc 32 30 31 34

23 Vehicule fara capacitate cilindrica evidentiata 140 137 138 130

24 Autovehicule de trasport de marfa cu masa totala

autorizata egala sau mai mare 12 tone 2.654 2.939 3.050 3.214

TOTAL 69.831 70.112 71.399 72.726

Sursa: Directia Impozite si Taxe Locale Pitesti


Pagina 96 din 149

2.10. GESTIONAREA SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE

Principalele servicii de utilitate publica la nivelul Municipiului Pitesti sunt asigurate astfel:

� Iluminatul public – Gestionarea iluminatului public se face din 2006 in cadrul Serviciului Public de

Exploatare a Patrimoniului Municipiului Pitesti infiintat prin H.C.L.nr.9 /31.01.2006, ca serviciu public

cu personalitate juridica, in subordinea Consiliului Local al Municipiului Pitesti

� Alimentarea cu energie termica – distributia energiei termice se realizeaza de catre societatea TERMO

CALOR CONFORT S.A.

� Alimentarea cu apa si canalizarea – sunt asigurate de catre operatorul regional S.C. APA CANAL 2000

S.A. PITESTI in baza unui contract de concesiune

� Alimentarea cu gaze naturale – este asigurata de catre GDF SUEZ.

Tabel 1. Modul de gestionare a serviciilor de utilitati publice

Serviciile de utilitati publice

Modul de gestionare a serviciului Indicatorii de referinta

Contract de

delegare a gestiunii

serviciului public

Gestiune directa prin

departamentele

primariei

DA /precizati

indicatorul NU

Iluminat public

Serviciului Public de Exploatare a

Patrimoniului

- X - nu

Alimentare cu apa si canalizare

APA CANAL 2000 S.A. X - - nu

Alimentare cu energie termica

TERMOCALOR CONFORT S.A. X - - nu

Transport public

PUBLITRANS 2000 S.A. X - - nu

Cladiri publice - - - nu

Cladiri individual - - - nu


Pagina 97 din 149

3. PREGATIREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE – PRELUCRARE

DATE STATISTICE

Pentru demararea planului de actiune aferent fiecarui proiect identificat, trebuie indeplinite o serie de conditii

esentiale. Acestea au rolul de a reduce riscurile implementarii legate de etapizare, finantare, coordonare intre

parteneri etc. Conditiile ce vor fi enuntate in continuare sunt rezultatul experientelor similare din Europa,

care, in ciuda diferentelor de abordare, de dimensiune, surse de finantare, au avut cateva conditii comune de

implementare a operatiunilor. Luate pe rand, fiecare presupune o serie de actiuni preliminare, care conduc la

formularea unor planuri de actiune pe termen scurt, in vederea demararii procesului de implementare a

strategiei.

Conditia 1: Existenta unui program de imbunatatire a eficientei energetice (PIEE) acceptat de comunitate si

aprobat de Consiliul Local

Pentru implementarea programului este necesara dezbaterea si acceptarea acestuia de catre factorii de

decizie ai municipiului. Participarea altor factori interesati, precum comunitatea oamenilor de afaceri, mediul

academic, sectorul non-guvernamental, este, de asemenea, utila, in sensul sustinerii proiectelor si contributiei

lor in procesul implementarii.

Dezbaterea documentului strategiei trebuie sa aduca o contributie reala la prioritizarea proiectelor,

insemnand angajarea partenerilor (organizatii publice si/ sau private), identificarea surselor de finantare si

pregatirea activitatilor. In final, aprobarea PIEE de catre Consiliul Local al Municipiului Pitesti reprezinta prima

conditie a demararii operatiunilor de implementare.

Conditia 2: Prioritizarea proiectelor

Implementarea programelor si proiectelor propuse in documentatie trebuie sa inceapa cu o prioritizare a

acestora. Capacitatea administratiei publice locale nu poate acoperi pe termen scurt intreaga cerere de

investitii. De aceea, este necesara dezbaterea si selectarea unor proiecte pilot de interes major pentru oras.

Conditia 3: Existenta unei capacitati organizationale pentru gestionarea procesului de implementare al

programului

Complexitatea aspectelor dezvoltarii reclama crearea unei structuri organizationale cu responsabilitati clare

in gestiunea procesului, apte sa coordoneze implementarea programului, sa capaciteze resurse financiare

publice sau private, sa dialogheze si sa negocieze cu alti actori implicati, sa formuleze si sa monitorizeze

planurile de actiune.

Intarirea capacitatii unei astfel de echipe, cu precadere in domeniul accesarii si gestionarii fondurilor

structurale, reprezinta o prioritate.

Conditia 4: Organizarea schemelor de finantare a proiectelor

Tema finantarii reprezinta punctul critic al tuturor operatiunilor de implementare a proiectelor de dezvoltare.

In ideea demararii acestora, trebuie realizata o schema a coordonarii fondurilor publice in sensul cofinantarii

proiectelor eligibile pentru fondurile structurale.

Conditia 5: Comunicarea proiectelor

O alta conditie pentru implementarea strategiei se refera la comunicarea intentiilor de dezvoltare continute

in proiectele prioritare si asigurarea suportului din partea comunitatii. Sunt avute in vedere diverse categorii

de actori, implicati direct sau indirect in proces:

� Populatia orasului;


Pagina 98 din 149

� Populatia din zona afectata de proiect;

� Reprezentanti ai sectorului privat sau academic;

� Potentiali investitori, contractori;

� Administratia centrala prin institutiile deconcentrate etc.

3.1. DATE TEHNICE PENTRU SISTEMELE DE ILUMINAT SI CONSUMUL PUBLIC DE ENERGIE

Acoperirea retelei de distributie a energiei electrice la nivelul municipiului Pitesti este de 100%, asigurand

alimentarea tuturor categoriilor de consumatori, care sunt in numar de 72.161, din care: 81 mari consumatori,

2.505 mici consumatori (agenti economici) si 69.575 consumatori casnici.

S.T. Pitesti are in gestiune peste 1.200 km de linii electrice aeriene simplu si dublu circuit, cu tensiuni de 220

kV, 400 kV si 9 statii de transformare:

� statiile de 400/220/110/20 kV Bradu, 220/110/20 kV Pitesti Sud si Aref, 220/110 kV Raureni si

Stupsrei, 400/220 kV Slatina, 400/110/20 kV Draganesti Olt, 220/110/20 kV Gradiste.

Situate intre o zona excedentara si una deficitara de energie electrica, instalatiile S.T. Pitesti asigura:

� transportul energiei electrice in conturul judetelor Arges, Olt si Valcea;

� evacuarea energiei electrice din centrale hidroelectrice de pe raurile Olt si Arges, dintre care cea mai

importanta este CHE Vidraru;

� alimentarea cu energie electrica a unor consumatori industriali.

Instalatiile electroenergetice prin care se face distributia energiei electrice sunt:

� statii de transformare 110/MT – 5;

� puncte de alimentare 20/0,4 kv – 10;

� posturi de transformare – 459 buc.;

� linii electrice aeriene – 426,87 km, din care: 48 km linii de 110 kv, 164,27 km linii de 20 kv, 214,6 km

linii de joasa tensiune (0,4 kv);

� linii electrice subterane – 1.221,7 km, din care: 10,4 km linii de 6 kv, 222,4 km linii de 20 kv, 988,9 km

linii de joasa tensiune (0.4 kv).

In ceea ce priveste nivelul de eficienta energetica a cladirilor rezidentiale si comerciale din municipiul Pitesti,

trebuie remarcat faptul ca, in timp ce edificiile nou construite indeplinesc cerintele minime de performanta

energetica prevazute de Legea nr. 372/2005, activitatea de reabilitare a cladirilor multietajate existente a fost

redusa.

3.1.1. ILUMINAT PUBLIC STRADAL

Sistemul de iluminat public reprezinta ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de distributie, cutii de

trecere, linii electrice de joasa tensiune subterane sau aeriene, fundatii, stalpi, instalatii de legare la pamant,

console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armaturi, echipamente de comanda,

automatizare si masurare utilizate pentru iluminatul public.

Reteaua de iluminat public din Municipiul Pitesti apartine Primariei Municipiului Pitesti, fiind compusa din:

� circa 6.062 corpuri de iluminat;

� 135 km lungimea totala a retelei de strazi cu iluminat public;

� 79 km lungimea totala de alei cu iluminat public.


Pagina 99 din 149

Denumire An 2014 An 2015 An 2016

Stalpi de iluminat apartinand municipiului Pitesti 2.883 2.883 2.883

Corpuri de iluminat, din care: 6.062 6.137 6.137

LED 0 75 75

Incandescent 6.062 6.062 6.062

Sursa: Primaria Pitesti

Puterea instalata variaza intre 70W si 250W.

Consumul total de energie electrica pentru iluminatul public la nivelul Municipiului Pitesti este de aproximativ

7.300 (MWh/an) data fiind evolutia consumului raportat in ultimii 3 ani detaliata mai jos.

Tabel 2. Sistemul de iluminat public

An

Indicator

n-2

2014

n-1

2015

Anul precedent

anului curent (2017)

n

2016

Consum energie

electrica (MWH/an) 7.238,07 MWh 7.425,32 MWh 7.331,70 MWh

Factura energie

electrica (lei/an) 3.581,30 lei 3.629,49 lei 3.769,08 lei

* Datele aferente anului 2016 sunt estimate; valorile finale vor putea fi obtinute dupa primirea de la

furnizorul de energie a facturilor aferente intregului an analizat.

NOTA: Tabelul se va actualiza anual si va include valori din 2 ani precedenti.

Datele centralizate au ca sursa raportarile SPEPMP pentru energia electrica aferenta anilor 2012-2015. Pentru

anul 2016, nefiind primite date, s-a estimat consumul pe baza mediei ultimilor 3 ani.

3.1.2. CONSUM ENERGIE IN CLADIRILE PUBLICE

In ceea ce priveste consumul de energie electrica in sectorul public, la nivelul Municipiului Pitesti principalii

consumatori sunt cladirile primariei, institutiile de invatamant si unitatile din sectorul culturii. La acestea se

adauga consumatorii industriali, respectiv furnizorii de utilitati.

Tabel 4. Cladiri publice - 2016

Tip cladire Nr. cladiri

in grup

Total arie

utila

(mp)

Indicatori

Consum

energie

electrica

(MWh/an)

Consum

energie

termica(1)

(Gcal/an)

Factura energie

(lei/an)

electrica termica

Spitale, dispensare,

policlinici etc. 0 - - - - -

Scoli, licee, crese,

gradinite etc. 53

1.174.627,85 1.783,19 21.349,43 916,70

8.402.110,76

Cladiri social-culturale

(teatre, cinematografe,

muzee etc.)

2

3.154,39 39,10

119,28 20,10 46.942,84


Pagina 100 din 149

Cladiri administrative 16

5.212,12

454,85

507,88 233,83 199.877,93

Altele 35 29.294,52 15.442,19 9.494,98 7.938,52

3.736.766,43

TOTAL 106 1.212.288,88 17.719,34 31.471,57 9.109,16 12.385.697,96

(1) Pentru cladirile care nu sunt racordate la sistemul centralizat de incalzire (SACET) s-a luat in considerare consumul de

combustibil aferent acestora in unitati echivalente (Gcal/an).

NOTA: Tabelul se va actualiza anual pentru indicatori.

Informatiile aferente consumatorilor si tipurilor de consum sunt detaliate in Anexa 8.

Numarul cladirilor aferente fiecarui grup a fost determinat astfel:

- Scoli, licee, crese, gradinite etc.: 53 – respectiv unitatile de invatamant care se regasesc in Anexa 8,

exceptand Gradinita cu program normal „Caruselul veseliei”, pentru care, in perioada analizata, nu au

existat consumuri de utilitati decat la nivelul anilor 2012 si 2013;

- Cladiri social-culturale (teatre, cinematografe, muzee etc.): 2 – respectiv unitatile din subgrupa

Infrastructura cultura din Anexa 8, Centrul Cultural Pitesti (Casa Cartii) si Filarmonica Pitesti;

- Cladiri administrative: 16 – conform structura Anexa 8, urmatoarele unitati din subgrupa Cladiri

administrative UAT Pitesti: Cladire primarie, Cladire Centrul national de Informare si Promovare

Turistica, Arhiva Primarie PT 505 Str. Ana Ipatescu, Arhiva Primarie PT 725 Rahovei, Centru incasari

impozite si taxe – imobil Gavana III, Imobil Republicii, cladirile din subgrupa Administratia Domeniului

Public Pitesti, SPEP Municipiul Pitesti din subgrupa Serviciul Public De Exploatare A Patrimoniului

Municipiului Pitesti si Sediu central din subgrupa Directia Asistenta Sociala;

- Altele: 35 – conform structura Anexa 8, unitatile din subgrupa Serviciul Public De Exploatare A

Patrimoniului Municipiului Pitesti, exceptand pozitia SPEP Municipiul Pitesti, unitatile din subgrupa

Directia Asistenta Sociala, exceptand pozitia Sediu central, unitatile din subgrupa Infrastructura

servicii publice locale - ordine si securitate, unitatile din subgrupa Baze sportive si de agrement.

3.2. DATE TEHNICE DESPRE SECTORUL REZIDENTIAL

In ceea ce priveste fondul de locuinte, la nivelul municipiului Pitesti se poate observa o crestere graduala, de

la an la an. Informatiile disponibile la Institutul National de Statistica releva faptul ca orasul este in continua

dezvoltare, drept dovada stand si numarul mare de autorizatii de construire.

Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate, Judetul Arges, Municipiul Pitesti

Forme de

proprietate

Judete Localitati Ani

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

UM: Numar

Total Arges TOTAL 271.426 273.015 274.397 275.726 276.934


Proprietate publica Arges TOTAL 1.782 1.842 1.838 1.837 1.894

- MUNICIPIUL PITESTI 684 684 684 684 684

1% 1% 1% 1% 1%

Proprietate privata Arges TOTAL 269.644 271.173 272.559 273.889 275.040


Pagina 101 din 149


99% 99% 99% 99% 99%

Sursa: INSSE

Municipiul Pitesti, Judetul Arges

An Total

locuinte

(numar)

Proprietate

publica

(numar)

Proprietate

privata

(numar)

Populatia stabila

din locuintele

permanente

Nr de

gospodarii

(*an 2011)

Total

suprafata

locuibila

(mp)

2015 66.949 684 66.265 177.009 59.044 3.076.978

Sursa: INSSE

Nr de locuinte/1000 locuitori 66.949

Suprafata locuibila (mp)/ persoana: 17.38317

Suprafata locuibila (mp)/ locuinta: 45.96003

Suprafata locuibila (mp)/ gospodarie: 52.11331

Numar e persoane/ locuinta: 2.643938

Numar de gospodarii/ locuinta: 0.881925

Numar de persoane/ gospodarie 2.997917

Gradul de confort al locuirii este determinat de suprafata locuibila aferenta unei locuinte, numarul de

persoane ce revin la o camera, precum si echiparea locuintelor. Inconvenientele datorate sistemului

constructiv prefabricat, precum si carentelor in exploatarea dotarilor de instalatii interioare au condus la

abandonarea multor apartamente, blocurile de confort inferior fiind abandonate.

Urmarind valorile cantitative ale indicatorilor de locuire, se evidentiaza faptul ca in Municipiul Pitesti se

asigura o suprafata medie locuibila pe o persoana de 17,38 mp.

Numarul de persoane pe gospodarie este de 2,99, apropiat de media pe tara, iar numarul de gospodarii/

locuinta este de 0,88, ceea ce situeaza municipiul Pitesti in limitele normale existente la nivel de tara.

Conform descrierilor privind serviciile de utilitate publica ce deservesc comunitatea prezentate la capitolul

anterior, energia termica pentru incalzirea unui numar de locuintelor este asigurata prin folosirea de centrale

pe gaz si centrale pe lemne sau sobe si incalzirea apei menajere se face prin folosirea centralelor pe gaz, a

instalatiilor tip instant sau boliere. De asemenea, la nivelul anului 2016, 23.015 apartamente erau racordate

la SACET in vederea furnizarii agentului termic.

Conform datelor preluate din chestionarele adresate populatiei si a celor furnizate de operatorii locali, situatia

consumurilor energetice este urmatoarea:

Tabel 3. Sectorul

rezidential

Indicatori Valoare indicator Mod de calcul ( col3/col.4)

Consum de energie Marime de raportare


Pagina 102 din 149

1 2 3 4

Consumul de energie

termica pentru incalzire

pe tip de cladiri

(kwh/an, m2)

30,75

kwh/an/mp

Consumul total de energie termica Suprafata utila totala:

- Cladiri publice: - Cladiri publice:

37.283.213 kwh 1.212.289 mp

78,89

kwh/an/mp

Consumul total de energie termica Suprafata utila totala:

- Locuinte: - Locuinte:

241.534.386 kwh 3.061.793 mp

Consumul mediu de

energie termica pentru

incalzire pe tip de

locuinta (Gcal/an, m2)

0,13 Gcal/mp/an

Consumul mediu de energie termica pentru

incalzire pe tip de locuinta (Gcal/an, m2) Suprafata utila medie pe tip

de locuinta - Apartament de bloc:

8,00 Gcal/an 60 mp

0,11 Gcal/mp/an

Consumul mediu de energie termica pentru

incalzire pe tip de locuinta (Gcal/an, m2) Suprafata utila medie pe tip

de locuinta - Case individuale:

13,17 Gcal/an 120 mp

Consumul mediu de

energie de raciere pe tip

de locuinta cu aer

conditionat (kwh)

1.800 kwh/an

Consumul mediu de energie de racier pe tip

de locuinta Suprafata utila medie racita

pe tip de locuinta cu aer

conditionat - Apartament de bloc:

10 kwh/zi 60 mp

2.160 kwh/an

Consumul mediu de energie de racier pe tip

de locuinta

Suprafata utila medie racita

pe tip de locuinta cu aer

conditionat - Case individuale:

12 kwh/zi 120 mp

Consumul de energie

incalzire apa pe locuitor

1.913,41

kwh/loc/an

Consumul total de energie pentru incalzirea

apei Numar total de locuitori

- Apartament de bloc:

286.061.983 kwh

149.504

1.090,50

kwh/loc/an

Consumul total de energie pentru incalzirea

apei Numar total de locuitori

- Case individuale

28.770.846 kwh

26.383

Consumul de energie

electrica, pe tip de

cladiri ( kWh/an, m2)

20,66

kwh/mp/an

Consumul de energie electrica: Suprafata utila totala: Cladiri

publice - Cladiri publice

25.051.037 kwh 1.212.289 mp

2,30 kwh/mp/an

Consumul de energie electrica: Suprafata utila totala:

Locuinte - Locuinte

7.035.480 kwh 3.061.793 mp

NOTA: Tabelul se va actualiza anual.

Datele din tabelul de mai sus au fost determinate astfel:

� Consumul de energie termica pentru incalzire pe tip de cladiri: este suma de consum de gaze si energie

termica, in echivalent KWh, coform datelor furnizate de consumatori;


Pagina 103 din 149

� Consumul mediu de energie termica pentru incalzire pe tip de locuinta:

− La nivelul anului analizat, la SACET erau racordate 23.015 apartamente. Indicatorul pentru

acest tip de locuinta s-a calculat pe baza datelor puse la dispozitie de catre TERMOCALOR

CONFORT S.A.;

− Pentru apartamentele si locuintele care nu sunt racordate la sistemul centralizat de incalzire,

calculele au fost facute in baza datelor din chestionarele completate de catre populatie si a

datelor statistice furnizate de catre Primaria Pitesti;

� Consumul mediu de energie de raciere pe tip de locuinta cu aer conditionat: calculele au fost facute

in baza datelor din chestionarele completate de catre populatie, in ipoteza folosirii acestora 180 zile/

an;

� Consumul de energie incalzire apa pe locuitor:

− La nivelul anului analizat, la SACET erau racordate 23.015 apartamente. Indicatorul pentru

acest tip de locuinta s-a calculat pe baza datelor puse la dispozitie de catre TERMOCALOR

CONFORT S.A., luandu-se in considerare media consumului lunar in lunile de vara multiplicat

cu 12;

− Pentru apartamentele si locuintele care nu sunt racordate la sistemul centralizat de incalzire,

s-a luat in calcul consumul mediu de combustibil (gaz natural) pentru prepararea apei calde

menajere, conform datelor din chestionarele completate de catre populatie, multiplicat cu

12;

� Consumul de energie electrica, pe tip de cladiri: determinarea acestori indicatori s-a facut in baza

datelor furnizate de consumatori.

3.3. DATE TEHNICE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURI

3.3.1. TRANSPORTUL PUBLIC

Transportul public de calatori se realizeaza de catre operatorul S.C PUBLITRANS 2000 S.A.

Flota operatorului economic SC PUBLITRANS 2000 SA este compusa din 86 de autobuze.

Nr.

Crt. DENUMIRE MIJLOC DE TRANSPORT An fabricatie

Mijloace de

transport

Buc

1 AUTOBUZ Solaris Urbino 12E6 2015 70

2 AUTOBUZ Maz 103 2003 10

3 AUTOBUZ Maz 103 2005 5

4 AUTOBUZ BMC 215 SCB 2008 1

TOTAL 86

Sursa: SC PUBLITRANS 2000 SA

Tabel 5. Sistemul de transport

Indicatori Valoare indicator Mod de calcul (3/4)

Consum de energie Marime raportare

1 2 3 4

Eficienta sistemului


Pagina 104 din 149

Consumul specific de energie la

transportul de pasageri (tep/pers) 0,0096 tep/pers

Consumul de energie anual la

transportul de pasageri Numar locuitori

1.689,49 tep 175.887

Eficienta calatoriei

Consumul specific de energie

(tep/pers-km)

305,72 tep/pers-

km

Consumul anual de energie la

transportul de pasageri pasageri - km

1.689,49 tep 5,53 pers/km

Eficienta vehiculului

Consumul specific mediu de

energie pe tip de vehicul (kep/km)

Consumul total de energie al

tipului de vehicul Kilometri parcursi

- Motorina 0,37 kep/km - autobuze, microbuze etc.

1.689.494,10 kep 4.614.285,50 km

- Energie electrica (tractiune) 0 - tramvaie, troleibuze

0,00 kep 0,00 km

Nota: Densitatea urbana = 6.254,87 pers/km2; Nr. Locuitori (2016, cf. date INS): 175.887; Suprafata intravilana: 28,12km2.

Tabelul se va actualiza anual pentru indicatori.

Factori conversie combustibl in tone echivalent petrol:

� Motorina (tona) = 1,015 tep

� Benzina (tona) = 1,05 tep

3.3.2. TRANSPORTUL INDIVIDUAL

Mai jos, situatia detaliata a dotarii cu mijloace de transport la nivelul municipiului Pitesti.

MIJLOACE DE TRANSPORT

2012 2013 2014 2015

1 Autobuz, autocar, microbuz 619 571 560 671

2 Autocamioane, autoutilitare 6.473 6.429 6.951 6.595

3 Autoturisme 54.546 54.343 54.801 55.765

4 Barci cu motor, scutere de apa 29 29 25 30

5 Barci fara motor - alte scopuri 15 15 15 15

6 Luntre, barci fara motor (agrement si uz) 9 9 8 8

7 Biciclete si tricicluri cu motor - - - 4

8 Motociclete, tricicluri invalizi - - - 1

9 Motociclete, motorete, scutere 1.176 1.193 1.192 1.196

10 Nave sport si agrement - 1 2 2

11 Remorci, autobuze si microbuze (1-3 tone) 77 75 77 79

12 Remorci, autocamioane (1-3 tone) 82 79 86 100



15 Remorci, semiremorci (peste 5 tone) 1.929 2.189 2.341 2.737

16 Remorci, semiremorci si rulote (pana la 1

tona, inclusiv) 1.182 1.201 1.255 1.270

17 Salupe 4 4 3 3


Pagina 105 din 149

18 Tractoare 353 328 300 276

19 Remorchere (pana la 500 cp) 1 1 1 1

20 Scutere de apa 1 1 1 1

21 Vehicule cu capacitate cilindrica <4800 cmc 158 159 174 200

22 Vehicule cu capacitate cilindrica >4800 cmc 32 30 31 34

23 Vehicule fara capacitate cilindrica

evidentiata 140 137 138 130

24 Autovehicule de trasport de marfa cu masa

totala autorizata egala sau mai mare 12 tone 2.654 2.939 3.050 3.214

TOTAL 69.831 70.112 71.399 72.726

3.4. DATE TEHNICE PRIVIND POTENTIALUL DE PRODUCERE SI UTILIZARE PROPRIE MAI

EFICIENTA A ENERGIEI REGENERABILE LA NIVEL LOCAL

Dezvoltarea economica, structura economica si masurile de eficienta energetica reprezinta principalii factori

de influenta ai consumului intern de energie primara. Principala restrictie este cea a caracterului limitat al

resurselor interne de combustibili fosili si ai tendintelor de scadere a productiei interne, ceea ce conduce la

cresterea dependentei tarii de importurile de energie primara. Din cauza rezervelor limitate de resurse de

energie primara, in Romania productia interna de energie a ramas practic constanta la valoarea de circa 27-

28 mil. Tep. Fara aportul surselor regenerabile de energie, aceasta valoare va scadea treptat in urmatorii ani.

Conform situatiei resurselor nationale de energie primara, este evident ca, exceptand sursele energetice

regenerabile, lignitul reprezinta singurul purtator intern de energie primara care, din punct de vedere al

resurselor, poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea energiei

electrice in urmatoarele 2 – 4 decade.

Conform mentiunilor din Strategia Nationala in domeniul energetic, productia de energie primara in Romania

bazata atat pe valorificarea rezervelor fosile de energie primara, carbune si hidrocarburi, cat si pe cele de

minereu de uraniu, in cea mai optimista situatie, nu va creste in urmatoarele 2 – 3 decade.

Rezulta faptul ca acoperirea cresterii cererii de energie primara in Romania va fi posibila prin cresterea utilizarii

surselor regenerabile de energie si prin importuri de energie primara – gaze, titei, carbune, combustibil

nuclear. La nivelul orizontului analizat, Romania va ramane dependenta de importurile de energie primara.

Gradul de dependenta va depinde de descoperirea de noi resurse interne exploatabile, de gradul de integrare

a surselor regenerabile de energie si de succesul masurilor de crestere a eficientei energetice.

3.4.1. SURSE ENERGETICE REGENERABILE

Sursele regenerabile de energie din Romania au un potential teoretic important. Potentialul utilizabil al

acestor surse este mult mai mic, date fiind limitarile tehnologice, eficienta economice si restrictiile de mediu.

Potentialul national al surselor regenerabile din Romania

Sursa de energie

regenerabila

Potentialul energetic

anual

Echivalent economic

energie (mii tep)

Aplicatie

Energie solara:

� termica 60*106 GJ 1.433,0 Energie termica

� fotovoltaica 1.200 GWh 103,2 Energie electrica

Energie eoliana 23.000 GWh 1.978,0 Energie electrica


Pagina 106 din 149

Energie hidroelectrica,

din care:

� sub 10 MW

40.000 GWh

6.000 GWh

3.440,0 Energie electrica

Biomasa si biogaz 318*106 GJ 516,0 Energie termica

Energie geotermala 7*106 GJ 167,0 Energie termica

Sursa : Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) – 2010

Harta surselor regenerabile de energie disponibile pe regiuni

Legenda:

I. Delta Dunarii (energie solara)

I. Dobrogea (energie solara si eoliana)

II. Moldova (campie si podis – microhidro, energie eoliana si biomasa)

III. Muntii Carpati (IV) – Carpatii de est, IV2- Carpatii de Sud, IV 3- Carpatii de Vest (biomasa,

microhidro)

IV. Podisul Transilvaniei (microhidro)

V. Campia de vest (energie geotermala)

VI. Subcarpatii (VII 1- Subcarpatii Getici, VII 2- subcarpatii de Curbura, VIII – subcarpatii Moldovei –

biomasa, microhidro)

VII. Campia de sud (biomasa, energie geotermala si solara)

Cu exceptia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice in unitati ce utilizeaza

surse regenerabile sunt, in prezent, superioare celor aferente utilizarii combustibililor fosili si nucleari.

Stimularea utilizarii acestor resurse si atragerea investitiilor in unitati energetice ce utilizeaza surse

regenerabile se realizeaza prin mecanisme de sustinere, in conformitate cu practica europeana, mecanisme

ce duc si la cresterea pretului energiei electrice la consumatorul final.


Pagina 107 din 149

Prin compararea rezultatelor privind capacitatile instalate la sfarsitul anului 2013 din surse regenerabile, atat

pentru producerea energiei electrice, cat si pentru caldura (surse ANRE si ANRSC), cu tintele asumate pentru

2020, a rezultat urmatoarea situatie:

� Surse eoliene: instalati 2.459 MWe fata de o tinta de 4.000 MWe;

� Surse solare: instalati 740 MWe fata de o tinta de 260 MWe;

� Surse microhidro: instalati 505 MWe fata de o tinta de 729 MWe; decalaj prognozat 224 MWe sau

31%;

� Surse biomasa (electric): instalati 53 MWe fata de o tinta de 600 MWe; decalaj prognozat 547 MWe

sau 92%;

� Surse geotermal (caldura): instalati 40 MWt fata de o tinta de 120 MWt; decalaj prognozat 80 MWt

sau 66%;

� Surse biomasa (caldura): sunt instalati 52 MWt fata de o tinta de 500 MWt; decalaj prognozat 448

MWt sau 89%.

Referitor la centralele eoliene, la 31 mai 2014, Transelectrica avea inregistrate cereri de racordare la retea

pentru 1.700 MW putere instalata. Tinta stabilita prin PNAER va putea fi atinsa daca se vor realiza investitiile

necesare pentru ca energia produsa din surse regenerabile sa poata fi evacuata in retea. Schema de certificate

verzi a functionat foarte bine in cazul tehnologiilor eolian si solar, dar nu a dat rezultate pentru biomasa. Prin

aplicarea schemei de certificate verzi, pretul energiei electrice si termice a crescut, ceea ce a determinat o

presiune suplimentara asupra consumatorilor industriali si casnici, confruntati cu dificultatile inerente

perioadei de criza economica. Din aceste motive, Guvernul a redus facilitatile oferite prin aceasta schema.

In acest context, sunt necesare interventii publice in scopul recuperarii decalajelor inregistrate de tehnologiile

biomasa, microhidro si geotermal. Proiectele trebuie sa fie insotite de masuri de facilitare a accesului energiei

verzi la retelele de distributie existente.

Prin specificul lor, proiectele de biomasa sunt localizate in zone cu o concentrare redusa a retelelor, fapt care

ingreuneaza sau face imposibila evacuarea energiei produse. Prin urmare, interventiile pentru productia de

energie din surse regenerabile va fi insotita de interventii pentru consolidarea sistemelor de distributie, pentru

preluarea energiei produse in conditii de siguranta si eficienta.

In ceea ce priveste eficienta energetica, Romania prezinta inca aspecte care trebuie combatute pe intregul

lant de valoare energetic referitor la producerea–transportul– distributia–consumul de energie electrica.

Intensitatea energetica este inca una dintre cele mai ridicate

Conform hartii cu potentialul resurselor regenerabile, Municipiul Pitesti se incadreaza in zona IV, surrsele

regenerabile cu un bun potential energetic pe aceasta zona fiind biomasa si microhidrocentralele.

Tinand cont de costurile pentru realizarea unor microhidrocentrale, biomasa ramane o alternativa

acceptabila. Biomasa este reprezentata de partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din

agricultura, inclusiv substantele vegetale si animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea

biodegradabila a deseurilor industriale si urbane. Ea asigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de

constructie, hartie, tesaturi, medicamente si substante chimice.

Biomasa reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe planeta. Aceasta include absolut toata

materia organica produsa prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima forma de

energie utilizata de om, odata cu descoperirea focului.

Bioxidul de carbon din atmosfera si apa din sol participa in procesul obtinerii glucidelor (zaharidelor), care

formeaza „blocurile de constructie” a biomasei. Astfel, energia solara utilizata la fotosinteza isi pastreaza

forma chimica in structura biomasei.


Pagina 108 din 149

Daca ardem efectiv biomasa (extragem energia chimica), atunci oxigenul din atmosfera si carbonul din plante

reactioneaza formand dioxid de carbon si apa. Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate

participa din nou la procesul de formare a biomasei. Producerea de biomasa nu reprezinta doar o resursa de

energie regenerabila, ci si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala durabila.

Biomasa poate asigura cu usurinta peste 20% din necesitatile energetice ale tarii. Altfel spus, resursele

funciare existente si infrastructura sectorului agrar permit inlocuirea completa a tuturor statiilor atomice, fara

a influenta preturile la produsele alimentare. De asemenea, utilizarea biomasei la producerea etanolului poate

micsora importul petrolului cu 50%.

Energia inglobata in biomasa se elibereaza prin metode variate, care insa, in cele din urma, reprezinta procesul

chimic de ardere (transformare chimica in prezenta oxigenului molecular, proces prin excelenta exergonic).

Forme de valorificare energetica a biomasei (biocarburanti):

� arderea directa cu generare de energie termica;

� arderea prin piroliza, cu generare de singaz (CO plus H2);

� fermentarea cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH) - in cazul fermentarii

produsilor zaharati; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, in amestec cu benzina, poate fi

utilizat in motoarele cu combustie interna;

� transformarea chimica a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generare de esteri, de

exemplu metil esteri (biodiesel) si glicerol. In etapa urmatoare, biodieselul purificat se poate arde in

motoarele diesel;

� degradarea enzimatica a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel.

Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menajer si culturile

energetice.

Avantajele valorificarii deseurilor lemnoase:

� valorificarea produsului rezultat prin comercializarea sa atat pe piata interna, cat si la export;

� aplicarea standardelor de calitate si de mediu existente la nivel european;

� asigurarea unei protectii ecologice eficiente a populatiei, precum si a apei, a padurii etc.;

� reciclarea materialelor;

� eliminarea deseurilor de material lemnos de pe suprafetele de depozitare;

� utilizarea eficienta a deseurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului;

� reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, tinand seama ca volumul unei

brichete este de circa sapte-opt ori mai mic decat volumul ocupat de aceeasi cantitate de rumegus

inainte de brichetare;

� realizarea unei alternative simple pentru producerea caldurii in domeniul casnic sau in intreprinderi

din mica industrie;

� realizarea de noi locuri de munca.

Biomasa poate fi o sursa alternativa regenerabila accesibila la nivelul Municipiului Pitesti, in conditiile realizarii

unor investitii modulare pentru furnizarea de energie termica, care sa deserveasca un numar redus de

consumatori sau cladirile institutiilor publice.


Pagina 109 din 149

4. CREAREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE

4.1. DETERMINAREA NIVELULUI DE REFERINTA

In orice abordare strategica se pleaca de la analiza multitematica a contextului de referinta, astfel incat sa

existe o baza de plecare bine fundamentata, fata de care sa se poata monitoriza toate actiunile propuse si

intrepinse pe perioada implementarii strategiei, cu scopul atingerii obiectivelor SMART.

Obiectivele SMART reprezinta scopuri:

- SPECIFICE – bine definite (CE?)

- MASURABILE – care pot fi cuatificate valoric,

cantitativ si/ sau calitativ, prin anumiti indicatori de

referinta ce pot fi monitorizati in timp, pentru a

vedea progresul obtinut (CAT?)

- REALISTE – bazate pe scenarii in care se pleaca de

la date concrete si se iau in considerare diferite

scenarii de evolutie pe care dorim sa le optimizam,

intervenind intr-o masura limitata de resursele de

care dispunem sau pe care le putem achizitiona

(umane,materiale, procedurale, etc) (CUM?)

- RELEVANTE – bazate pe un principiu clar cauza –

efect, alegem acele interventii care pot avea

impact asupra schimbarii ce ne-o propunem (DE

CE?)

- RAPORATE LA UN INTERVAL CLAR DE TIMP –

pentru a putea verifica in ce masura se pot obtine

rezultatele dorite cu un anumit efort si resurse

disponibile respectivei perioade, astfel incat la final

sa avem un bilant clar al situatiei din momentul la

care incepe implementarea strategiei si pana la

momentul estimat ca fiind punct de evaluare finala.

Acest punct de finalizare se stabileste de regula in

functie de ciclul de consum al resurselor si de

orizontul de timp in care diferiti factori naturali,

macroeconomici si sau sociali se modifica.(CAND?)

Faza ulterioara fiind SMARTER (Evalueaza si Re-Do)

Prezentul program isi propune o interventie in sensul cresterii eficientei energetice, fapt pentru care este

important sa stabilim care sunt, in acest moment, principalele consumuri de energie la nivelul Municipiului

Pitesti si sa prevedem acele interventii care duc la reducerea consumului energetic, fie prin reducerea

pierderilor de energie din retelele energetice, care pot fi uzate material sau moral, fie prin reducerea

consumului ca atare.


Pagina 110 din 149

Foarte important este sa se mentina atentia ca imbunatatirea eficientei energetice durabile constituie in sine

un obiectiv SMART, obiectiv prin intermediul caruia se urmareste reducerea emisiilor de CO2.

In consecinta, consumul de energie si factorii prin care se poate interveni si modela acest consum constituie

elementele de baza ale conturarii strategiei de imbunatatire a eficientei energetice la nivelul Municipiului

Pitesti.

Consumul de energie si emisiile de CO2 la nivel local depind de mai multi factori: structura economica, nivelul

activitatii economice, populatie, densitate, caracteristicile cladirilor, utilizarea si nivelul de dezvoltare a

diverselor moduri de transport, atitudinea cetatenilor, clima etc.

Anumiti factori pot fi influentati pe termen scurt (de exemplu, atitudinea cetatenilor), pe cand altii pot fi

influentati doar pe termen mediu sau lung (performanta energetica a cladirilor). Este util sa se inteleaga

influenta acestor parametri, modul in care acestia variaza in timp, precum si sa se identifice cei asupra carora

poate actiona autoritatea locala (pe termen scurt, mediu si lung).

IRE (Inventarul de Referinta al Emisiilor) reprezinta punctul de plecare pentru elaborarea Programului de

Imbunatarire a Eficientei Energetice, dat fiind ca ofera informatii privind natura sectoarelor emitatoare de

CO2 si permite astfel selectarea actiunilor corespunzatoare. IRE trebuie sa fie relevant pentru situatia locala,

adica sa se bazeze pe datele legate de consumul/ productia de energie, date privind mobilitatea etc. in cadrul

teritoriului autoritatii locale.

In majoritatea cazurilor, estimarile bazate pe mediile nationale/ regionale nu sunt corecte, deoarece ele nu

permit captarea eforturilor facute de autoritatea locala pentru a-si atinge tintele de CO2.

Metodologia si sursele datelor ar trebui sa fie aceleasi pe parcursul anilor.

IRE trebuie sa acopere cel putin sectoarele in care autoritatea locala intentioneaza sa actioneze pentru a

atinge tinta privind reducerea emisiilor, adica toate sectoarele care reprezinta surse importante de emisii de

CO2: cladiri si instalatii rezidentiale, municipale si tertiare, si transporturi.

IRE ar trebui sa fie exact sau cel putin sa reprezinte o viziune rezonabila asupra realitatii.

Procesul de colectare a datelor, sursele informatiilor si metodologia de calcul a IRE ar trebui sa fie bine

documentate (daca nu in Programul de Imbunatarire a Eficientei Energetice, cel putin in registrele autoritatii

locale).

Pentru realizarea acestui inventar al consumurilor s-a desfasurat o activitate de documentare de baza ce a

constat in colectarea cifrelor privind consumul de energie pentru o perioada de 5 ani (2012-2016) si in

obtinerea accesului la toate instrumentele de planificare teritoriala (facturile pentru consumuri, date

statistice, contractele de furnizare, etc).

Metodologia de colectare a datelor: elaborarea de catre consultant, transmiterea spre studiu si analiza a

chestionarelor cuprinzand datele necesare evidentierii si evaluarii consumului energetic anual, pe purtatori

de energie, in domeniile/ sectoarele precizate in formatul tipizat al Inventarului emisiilor, respectiv necesarul

de informatii privind:

� consumul de energie anual furnizat de operatorii de utilitati si servicii publice pe categorii de

consumatori si purtatori de energie (Termo Calor Confort SA, GDF Suez, CEZ, Apa Canal 2000 SA,

Publitrans 2000);

� consumul de energie anual inregistrat la furnizorii de utilitati si servicii publice pentru cladirile si

instalatiile tehnologic - administrative proprii (Termo Calor Confort SA, Apa Canal 2000 SA, Salubritate


Pagina 111 din 149

2000, Salubris, SPEP, alte organizatii asupra carora municipalitatea are posibilitatea sa actioneze),

exceptand consumul inregistrat pentru iluminat public si pentru mijloacele de transport;

� consumul in cladirile in care functioneaza administratia publica locala, unitatile de invatamant, servicii

sociale, de cultura, sport, alte servicii care sunt in subordinea administratiei publice locale;

� consumul de energie (energie electrica, energie termica, gaz natural) din cladirile utilizate in principal

drept cladiri rezidentiale, cuprinzand, pe de o parte, cladirile cu destinatie de locuinta si, pe de alta

parte, cladirile rezidentiale detinute de autoritatea locala sau de organizatiile afiliate, pe surse de

alimentare cu energie termica (SACET, centrala individuala de apartament);

� consumul in cladirile in care functioneaza sectorul guvernamental si al serviciilor, banci, spatii

comerciale, agenti economici, birourile intreprinderilor private, bancile, IMM-urile, activitatile

comerciale si de comert cu amanuntul, spitalele etc;

� consumul de energie electrica aferent iluminatului public detinut sau exploatat de autoritatea locala;

� consumul de carburanti utilizat de vehiculele detinute/ utilizate de autoritatea/ administratia locala

sau organizatiile gestionate de aceasta, cu exceptia celor utilizate la transportul in comun de calatori;

� consumul de carburant aferent transportului public local;

� consumul de carburanti utilizat de vehiculele detinute/ utilizate in transportul privat si comercial;

� consumul de energie aferent producerii, transportului si distributiei energiei termice pentru incalzirea

locuintelor in sistem centralizat;

� informatii tehnico- constructive pentru fiecare sector/ domeniu de activitate (cladiri rezidentiale,

cladiri administrative, cladiri educatie, instalatii si echipamente din dotarea operatorilor de utilitati

publice) pentru cuantificarea energiei pe unitati comparabile, calcularea potentialului de reducere a

consumului de energie si prioritizarea actiunilor ulterioare pentru reducerea emisiilor:

� elaborarea de catre consultant a unor formate tip de raportare;

� analiza de catre consultant a auditurilor energetice efectuate la cladiri din municipiul Pitesti

care au fost reabilitate termic;

� intalniri periodice de clarificare, analiza si sinteza intre consultant si expertii locali, precum si

furnizorii de informatii;

� analiza si sintetizarea informatiilor primite, elaborarea Inventarului de Baza al Emisiilor.

4.1.1. INVENTARUL DE REFERINTA

Inventarul de Referinta a Emisiilor (IRE) cuantifica volumul emisiilor de CO2 datorat consumului de energie pe

teritoriul Municipiului Pitesti din anul 2015, ales ca an de referinta.

La realizarea inventarului emisiilor de CO2 s-au identificat sursele antropogene principale de emisii CO2,ceea

ce a permis ierarhizarea corespunzatoare a masurilor de reducere.

Avand in vedere ca Programul de Imbunatatire a Eficientei Energetice urmareste eficienta energetica in sfera

de responsabilitate directa a administratiei locale, precum si in sectoarele care pot fi influentate prin decizii

politice si masuri administrative, IRE se realizeaza pe baza consumului final de energie pe teritoriul orasului

Pitesti.

IRE cuantifica emisiile directe de CO2 rezultate in urma arderii combustibililor pe teritoriul orasului, in cladirile

publice, rezidentiale si a celor din sectorul servicii; in echipamentele/ instalatiile de transport si emisiile

indirecte de CO2 rezultate la producerea de energie electrica si termica necesara acoperirii consumului de

energie electrica si a celui pentru incalzire/ racire.


Pagina 112 din 149

IRE se bazeaza in principal pe datele privind consumul final de energie pentru diferiti consumatori finali aflati

pe teritoriul orasului Pitesti. Nu au fost analizate consumurile energetice din industrie, deoarece acest sector

nu a fost considerat ca o tina a actiunilor cuprinse in Programul de Imbunatatire a Eficientei Energetice (PIEE).

Colectarea datelor pentru evaluarea consumurilor energetice a insemnat initierea unui proiect de realizare a

unei baze de date electronice in domeniul energetic, care urmeaza sa se implementeze la nivelul

administratiei publice locale a orasului Pitesti.

Aceasta baza de date se va actualiza permanent, fiind o masura a PIEE de realizare a managementului

energetic. De asemenea, aceasta baza de date va servi ca instrument de baza in faza de monitorizare a

implementarii PIEE.

Prin management energetic se monitorizeaza, pentru fiecare cladire/ institutie in parte, consumurile de

energie:

� gaz natural;

� energie electrica;

� energie termica;

� apa.

In acest scop, baza de date trebuie sa cuprinda:

� Descrierea detaliata a anvelopei fiecarei cladiri;

� Descrierea detaliata a echipamentelor sursei de energie termica pentru incalzire si a instalatiei

aferente;

� Descrierea detaliata a echipamentelor sursei de energie termica pentru prepararea apei calde

menajere si a instalatiei aferente;

� Aprecierea starii tehnice a celorlalte instalatii si echipamente din cladire;

� Inventarierea masurilor de eficienta energetica implementate pe fiecare cladire;

� Tipul de ocupare al cladirii si numarul de consumatori finali.

Datele colectate in ceea ce priveste consumurile publice la nivelul institutiilor si serviciilor publice locale indica

urmatoarele valori:

Consumuri publice Mun. Pitesti

consum electric gaz energie termica alti comb.

2013 29.278,09 MWh 3.769.894,03 mc 9.396,05 Gcal 1,92 l

2014 26.256,13 MWh 2.532.801,95 mc 11.853,35 Gcal 117,00 l

2015 26.281,75 MWh 2.428.982,49 mc 10.220,52 Gcal 0,00 l

2016 25.051,04 MWh 2.346.006,68 mc 9.515,89 Gcal 0,00 l

Electric Gaz Energie termica Alti combustibili

Factori conversie (t CO2/ MWh) 0,701 0,202 0,401 0,267

Tone CO2

consum electric gaz energie termica alti comb.


Pagina 113 din 149

2012 20.523,94 tone

CO2 8.519,11 tone CO2 4.370,67 tone CO2 0,01 tone CO2

2013 18.405,55 tone


2014 18.423,50 tone


2015 17.560,78 tone


Un alt consum inventariat este consumul de carburanti aferent parcurilor auto detinute de primarie si

instiutiile publice locale, alaturi de transportul public in comun, respectiv:

Anii de referinta Consumul de carburat tone/ an

2013 2014 2015 2016

Mijloace de tranport - motorina,

din care 2.258,04 2.196,29 2.087,33 2.174,71

transport public 1.614,20 1.562,60 1.544,60 1.655,04

Mijloace de transport - benzina,

din care 65,27 68,10 70,87 56,77

transport public 9,20 8,06 9,15 9,17

Total 2.323,31 2.264,39 2.158,20 2.231,48

Factor conversie - motorina (MWh/ tona) 11,1 11,1 11,1 11,1

Factor conversie - benzina (MWh/ tona) 9,4 9,4 9,4 9,4

Anii de referinta Consumul de carburat - MWh

2013 2014 2015 2016

Mijloace de tranport - motorina 25.064,28 MWh 24.378,85 MWh 23.169,33 MWh 24.139,29 MWh


Mijloace de transport - benzina 613,53 MWh 640,12 MWh 666,21 MWh 533,63 MWh


Total 25.677,80 MWh 25.018,97 MWh 23.835,55 MWh 24.672,92 MWh

Factor conversie – motorina (t CO2/ MWh) 0,267 0,267 0,267 0,267

Factor conversie - benzina (t CO2/ MWh) 0,257 0,257 0,257 0,257

Anii de referinta Consumul de carburat - t CO2

2013 2014 2015 2016

Mijloace de tranport - motorina 6.692,16 tone CO2 6.509,15 tone CO2 6.186,21 tone CO2 6.445,19 tone CO2


Mijloace de transport - benzina 157,68 tone CO2 164,51 tone CO2 171,22 tone CO2 137,14 tone CO2


Total 6.849,84 tone CO2 6.673,66 tone CO2 6.357,43 tone CO2 6.582,33 tone CO2


Pagina 114 din 149

O alta categorie de consumatori cu o pondere semnificativa a consumului inregistrat la nivelul intregii localitati

este reprezentata de consumatorii casnici. Pe baza chestionarelor completate de catre populatie si a datelor

statistice furnizate de catre Primaria Pitesti, la nivelul consumatorilor casnici s-a inregistrat urmatoarea

evolutie a structurii consumului de energie electrica si gaze naturale:

Consum energie electrica - sector casnic

An

Total

locuințe

(numar)

Total suprafață

locuibilă Populatia Mun.

Pitesti

Consum

mediu/persoana

energie electrica

Total consum casnic

energie electrica (mp)

2012 65,750.00 3,022,860.00 mp 178,660.00 40.00 kwh/persoana 7,146,400.00 kwh





Consum energie termica (gaze naturale) - sector casnic

An

Total

locuințe

(numar)

Total suprafață


Pitesti

Consum mediu unitar

gaze naturale

(mc/mp/an)

Total consum casnic

gaze naturale (mp)

2014 41,664.00 1,921,901.72 mp 177,635.00 3.00 mc/mp/an 64,500,943.58 kwh

2015 42,725.00 1,974,120.67 mp 177,009.00 3.00 mc/mp/an 66,253,463.67 kwh

2016 43,250.00 1,998,378.44 mp 175,887.00 3.00 mc/mp/an 67,067,578.79 kwh

Consum energie termica (SACET) - sector casnic

An

Total

locuințe

(numar)

Total suprafață


Pitesti

Consum mediu unitar

energie termica

(Gcal/mp/an)

Total consum casnic

energie termica (mp)

2014 24,428.00 1,126,829.28 mp 177,635.00 0.12 Gcal/mp/an 162,851,019.60 kwh

2015 23,540.00 1,087,672.33 mp 177,009.00 0.14 Gcal/mp/an 172,951,824.00 kwh

2016 23,015.00 1,063,414.56 mp 175,887.00 0.14 Gcal/mp/an 174,466,807.20 kwh

Ultima categorie de consum de energie inventariata a fost consumul de combustibil estimat la nivelul

transportului individual de persoane Situatia consumului de carburanti estimat pentru transportul individual

este urmatoarea:

TRANSPORT PRIVAT

CATEGORIA Nr

unitati

Tip combustibil Consum

specific

(l/100km)

Distanta

parcursa

pe zi

(km)

Nr. zile

utilizare

Consum anual (l)

Benzina Motorina Benzina

- l/ an -

Motorina

- l/ an -

Autobuz, autocar ,

microbuz 671 100% 30 50 180 0,00 1.811.700,00

Autocamioane,

autoutilitare 6.595 100% 30 50 180 0,00 17.806.500,00

Autoturisme 55.765 50% 50% 10 25 200 13.941.250,00 13.941.250,00

Motociclete, motorete,

scutere 1.196 50% 50% 5 30 180 161.460,00 161.460,00

Tractoare 276 100% 20 30 25 0,00 41.400,00


Pagina 115 din 149

Vehicule cu capacitate

cilindrica <4800 cmc 200 100% 30 50 25 0,00 75.000,00

Vehicule cu capacitate

cilindrica >4800 cmc 34 100% 50 50 25 0,00 21.250,00

Vehicule fara capacitate

cilindrica evidentiata 130 100% 20 50 25 0,00 32.500,00

TOTAL 13.941.250,00

l/an

33.559.450,00

l/an

Consumurile de energie inventariate se convertesc in MWh si ulterior in tone emisii CO2, in functie de factorii

de emisie stabiliti pentru fiecare sursa de energie folosita, asa cum se va vedea in capitolul urmator.

4.1.2. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE

In privinta consumului de energie electrica, datele cu care s-a operat au fost colectate din chestionarele

adresate populatiei, pe de o parte, si, pe de alta parte, datele privind consumurile de energie electrica la

nivelul serviciilor publice locale, furnizate de catre institutiile subordonate Primariei Minicipiului Pitesti.

In privinta consumului de gaze, calculele s-au bazat pe datele privind consumul de gaze natural raportat de

catre fiecare consumator in parte.

In privinta consumului de motorina si benzina, calculele s-au facut pornind de la datele transmise de Primaria

Pitesti referitoare la parcurile auto disponibile pentru diferitele institutii publice din localitate, precum si a

numarului de autovehicule inregistrate la directia pentru impozite si taxe locale apartinand municipiului

Pitesti.

Consumul final de energie in sectoarele avute in vedere in Programul de Imbunatatire a Eficientei Energetice

in anul de referinta 2015 se evidentiaza in tabelul urmator:

Nr. crt Tip consumatorConsum energie

electrica (MWh)

Consum gaze

naturale (MWh)

Energie termica

(MWh)Benzina (MWh) Motorina (MWh)

1 Cladiri publice 18.856,43 27.173,03 11.855,80 - -

2Instalatii Publice - statii

pompare apa -

3 Cladiri rezidentiale 7.035,48 353.961,92 172.951,82

4 Iluminat public 7.425,32

5 Transport - - 131.048,42 372.533,06

Structura consumurilor de energie la nivelul Municipiului Pitesti - anul de referinta 2015


Pagina 116 din 149

4.1.3. SCENARIILE PRIVIND CONSUMUL DE ENERGIE SI EMISIILE DE CO2

Plecand de la datele consumului energetic inregistrat pe perioada 2012 – 2016 pe fiecare componenta in

parte (energie electrica, gaze naturale, combustibili solid, combustibil lichid, carburanti) si per total, la nivelul

Municipiului Pitesti se observa o usoara tendinta de scadere, pe fondul investitiilor realizate in eficientizarea

energetica a cladirilor si modernizarea parcurilor auto.

Principalul consum de energie este pentru incalzirea cladirilor publice si rezidentiale (respectiv consumul de

gaze naturale, precum si o parte a consumului de energie electrica).

In situatia in care se va interveni cu investitii pentru cresterea eficientei energetice a cladirilor publice si

rezidentiale, in principal va scadea consumul de energie termica.

Scenariul pesimist – nu se intervine, se degradeaza si mai mult, iar consumul va creste sau ramane acelasi.


electrica (MWh)

Consum gaze

naturale (MWh)

Energie termica


1 Cladiri publice 17.719,34 26.244,78 11.038,44 -


pompare apa -



5 Transport - - 131.048,42 372.534,03

32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03


TOTAL


electrica (MWh)

Consum gaze

naturale (MWh)

Energie termica


1 Cladiri publice 18.856,43 27.173,03 11.855,80 - -


pompare apa -



5 Transport - - 131.048,42 372.533,06


0,701 0,202 0,401 0,257 0,267Factori de conversie (t CO2/MWh)


electrica (tone)

Consum gaze

naturale (tone)

Energie termica

(tone)Benzina (tone) Motorina (tone)

1 Cladiri publice 13.218,35 5.488,95 4.754,18 - - 23.461,48 7,63%


pompare apa - - 0,00%

3 Cladiri rezidentiale 4.931,87 71.500,31 69.353,68 145.785,86 47,39%

4 Iluminat public 5.205,15 5.205,15 1,69%

5 Transport - - 33.679,45 99.466,33 133.145,78 43,29%

23.355,38 tone CO2 76.989,26 tone CO2 74.107,86 tone CO2 33.679,45 tone CO2 99.466,33 tone CO2 307.598,27 tone CO2 100%

Structura emisiilor de CO2 la nivelul Municipiului Pitesti - anul de referinta 2015

TOTAL emisii

TOTAL

IRE 2015 307.598,27 tone CO2

%


Pagina 117 din 149

Scenariul optimist - alocarea de resurse financiare pentru implementarea planului de imbunatatire a

eficientei energetice care va conduce la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de 33.001 tone CO2.

Energie electrica Gaze naturale Energie termica Benzina Motorina

2017 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03

2018 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03

2019 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03

2020 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03

2021 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03

2022 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03

2023 32.086,52 381.020,81 185.505,24 131.048,42 372.534,03

0,701 0,202 0,401 0,257 0,267

Energie electrica Gaze naturale Energie termica Motorina Benzina

2017 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59

2018 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59

2019 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59

2020 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59

2021 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59

2022 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59

2023 22.492,65 76.966,20 74.387,60 33.679,44 99.466,59

Factori de conversie (t CO2/MWh)

SCENARIUL "DO NOTHING"

MWh

tone CO2

Categoria

Categoria


Pagina 118 din 149

4.2. FORMULAREA OBIECTIVELOR

Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, strategia energetica a unei tari se realizeaza in contextul

evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.

Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru petrol va fi cu circa

46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in anul

2040, iar cele de gaze naturale pana in anul 2070, in timp ce rezervele mondiale de huila asigura o perioada

de peste 200 de ani, chiar la o crestere a nivelului de exploatare.

Previziunile indica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice. Din punct

de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial, evolutia si prognoza de referinta

realizata de Agentia Internationala pentru Energie (IEA) evidentiaza, pentru perioada 2010- 2020, o crestere

mai rapida a ponderii surselor regenerabile, dar si a gazelor naturale.

Se estimeaza ca aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel global, vor fi acoperite

in continuare de carbune. Concomitent cu cresterea consumului de energie, va creste si consumul de carbune.

Datele centralizate de Consiliul Mondial al Energiei (CME) arata o crestere cu aproape 50 % a extractiei de

carbune la nivel mondial in anul 2005 fata de anul 1980.

Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situatia din Orientul Mijlociu, au

determinat in prima decada a secolului XXI cresterea pretului titeiului, care a indus si cresteri ale preturilor

gazelor naturale.

Un alt factor care a determinat cresterea pretului la produse petroliere pe plan mondial a fost lipsa

capacitatilor de rafinare, problema care necesita identificarea unor solutii pe termen mediu si lung.

La toate acestea s-a adaugat si tendinta manifestata de unele state de suplimentare a stocurilor pentru a face

fata situatiilor de criza.

Elementele de mai sus stau la baza reorientarii politicilor energetice ale tarilor care sunt net importatoare de

energie, in sensul cresterii atentiei acordate resurselor regenerabile de energie si imbunatatirii eficientei

energetice.

Totodata, in mai multe tari se reanalizeaza optiunea nucleara in urma evenimentelor de la Fukushima –

Japonia din anul 2011.

In acest context, Politica Uniunii Europene in domeniul energiei pentru perioada pana in 2020 se bazeaza pe

trei obiective fundamentale, pentru care UE a propus pachete separate de reforma legislativa si de

reglementare:

� Durabilitate – subliniaza preocuparea UE pentru schimbarile climatice prin reducerea emisiilor sale de

gaze cu efect de sera (GES) la un nivel care sa limiteze efectul de incalzire globala la doar 2°C in plus

fata de temperaturile din era pre-industriala. In acest sens, in decembrie 2008, a fost aprobat Pachetul

„Energie – Schimbari Climatice”;

� Competitivitate – vizeaza asigurarea implementarii efective a pietei interne de energie; in acest sens,

in septembrie 2008 Parlamentul European si Consiliul au adoptat cel de-al treilea pachet legislativ

pentru piata interna de energie;

� Siguranta in alimentarea cu energie – vizeaza reducerea vulnerabilitatii UE in privinta importurilor de

energie, a intreruperilor in alimentare, a posibilelor crize energetice si a nesigurantei privind

alimentarea cu energie in viitor.


Pagina 119 din 149

4.2.1. OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMANIEI

Avand in vedere politica energetica a Romaniei, este neceasr ca orice strategie locala sa fie corelata cu

documentele similare existente la nivel national, pentru a contribui la convergenta politicii tarii noastre cu

politica Uniunii Europene in domeniu.

Strategia energetica la nivel european si national contrureaza cateva obiective principale:

� Siguranta energetica

� cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea

dependentei de resursele energetice de import;

� diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport a acestora;

� cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport a energiei electrice, gazelor

naturale si petrol;

� protectia infrastructurii critice;

� Dezvoltare durabila

� cresterea eficientei energetice;

� promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;

� promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in special in

instalatii de cogenerare de inalta eficienta;

� sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor aplicabile;

� reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator;

� utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare;

� Competitivitate

� dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate

verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii energetice;

� liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu al

participantilor la piata la retelele de transport, distributie si interconexiunile internationale;

� continuarea procesului de restructurare si privatizare, in special pe bursa, in sectoarele energiei

electrice, termice si gazelor naturale;

� continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, in vederea cresterii

profitabilitatii si accesului pe piata de capital.

Totodata, prin semnarea Tratatului Comunitatii Energetice in Sud-Estul Europei (in vigoare la 1 iulie 2006), se

urmareste crearea unei piete regionale pentru energie electrica si gaz functionala si eficienta in sud-estul

Europei, in concordanta cu strategia si viziunea Uniunii Europene. Tarile semnatare s-au angajat sa

implementeze acquis-ul comunitar pentru energie, mediu, concurenta si surse regenerabile, concordanta cu

legislatia aferenta a Uniunii Europene fiind precizata in mod specific, aceste tari asumandu-si intreprinderea

tuturor masurilor corespunzatoare pentru a se asigura asupra indeplinirii obligatiilor si cerintelor rezultate din

Tratat. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri promoveaza cooperarea cu tarile din regiunea

a 8-a (Europa de Sud Est) prin semnarea de memorandumuri de intelegere si intalniri inter –ministeriale.

Prin acest program de imbunatatire se doreste transpunerea la nivel local a obiectivelor

strategice nationale si stabilirea unor principii pentru o dezvoltare durabila a comunitatii,

integrand actiuni pentru rationalizarea consumurilor energetice, conservarea resurselor si

imbunatatirea eficientei energetice in acelasi timp cu incurajarea dezvoltarii economice si

cresterea bunastarii populatiei si a conditiilor de sanatate.


Pagina 120 din 149

4.2.2. OBIECTIVELE STRATEGICE PRIORITARE LA NIVEL LOCAL PENTRU EFICIENTA ENERGETICA

Dezvoltarea economica si sociala pe termen lung necesita o politica energetica echilibrata, care sa aiba in

vedere:

� stabilitatea economica si securitatea aprovizionarii in conditii de incertitudine a pretului resurselor

energetice pe piata internationala, ca urmare a cresterii continue a cererii de energie;

� protectia mediului – prin introducerea de noi tehnologii pentru productia si consumul de energie cu

impact redus asupra mediului si pentru reducerea schimbarilor climatice;

� incurajarea dezvoltarii si productiei de noi tehnologii pentru productia si consumul de energie

electrica si protectia mediului; prin aceasta sectorul energetic va contribui la sustinerea dezvoltarii

economice si la crearea de noi locuri de munca;

� tehnologii informatice si de comunicatie, cu rol important in ceea ce priveste imbunatatirea eficientei

pe intreg lantul productie – transport - consum al energiei. Aceste tehnologii ofera potentialul pentru

o trecere structurala la procese si servicii cu consum redus de resurse, la economii de energie,

precum si la retele de transport si distributie inteligente si mai eficiente.

Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa sustina activ dezvoltarea economica a tarii si

reducerea decalajelor fata de Uniunea Europeana. In acest sens, obiectivul general al strategiei Romaniei in

sectorul energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat si pe termen mediu si

lung, la preturi acceptabile, adecvate unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in

conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.

Transpunerea pe plan local a strategiei de eficienta energetica a Romaniei vizeaza urmatoarele obiective

generale principale:

1. 1. Instituirea unui management energetic efectiv si eficient la nivelul autoritatilor publice si al firmelor

private;

2. 2. Cresterea eficientei energetice in toate domeniile de activitate;

3. 3. Utilizarea energiei din surse regenerabile acolo unde este identificat un potential exploatabil in

termeni economici;

4. 4. Diminuarea impactului negativ asupra mediului provocat de modificarile climatice.

Programul pentru imbunatatirea eficientei energetice a Municipiului Pitesti a fost fundamentat pe strategiile/

politicile energetice europene si nationale si a avut in vedere contextul local prin analiza situatiei energetice

actuale in judet cu evaluarea consumurilor energetice specifice, a resurselor locale de energie (in special cele

regenerabile). S-au luat in considerare tendintele de dezvoltare economica si s-a tinut cont de celelalte

strategii deja promovate la nivel judetean si local, stabilindu-se un planul de actiuni realizat pe cele 4 domenii

strategice. Acest plan este un document viu, perfectibil, supus unei proces continuu de monitorizare/ evaluare

a implementarii, identificand necesitati, stabilind responsabilitati si termene de realizare a actiunilor,

evaluand resurse financiare necesare si efecte scontate.

Ca obiective specifice, prin implementarea programului de imbunatatire a eficientei energetice se propune:

� Reducerea consumului total de energie in cladirile publice si individuale cu 18% pana in 2023

Obiectiv de imbunatatire a calitatii serviciilor energetice:

� imbunatatirea calitatii iluminatului pentru atingerea standardelor in vigoare, alaturi de incalzire;

� asigurarea continuitatii si sigurantei in alimentare a consumatorilor finali de energie, la parametrii

stabiliti prin contracte.


Pagina 121 din 149

4.2.3. PACHETE DE ACTIUNI

Programul de eficienta energetica urmareste utilizarea eficienta a energiei in sectoarele in care poate

influenta prin decizii si masuri administrative.

Planul de Actiune se refera la urmatoarele sectoare/ domenii de actiune:

� Planificarea urbana (planificarea urbana strategica, planificarea urbana de mobilitate

durabila, dezvoltarea de reglementari locale pentru sprijinirea constructiilor durabile);

� Cladiri si echipamente/ instalatii aferente (cladiri municipale, din sectoarele rezidential si

servicii, iluminat public);

� Transport (parc auto propriu, transport public, transport privat si comercial);

� Promovarea utilizarii unor surse regenerabile de energie la nivel local (instalatii termice solare

si fotovoltaice, instalatii termice folosind biomasa);

� Achizitii (reglementari locale privind eficienta energetica, privind utilizarea surselor de

energie regenerabile, privind respectarea principiilor cuprinse in Directiva 2009/125/CE.);

� Comunicare (servicii de asistenta tehnica si financiara, campanii de informare si

constientizare.

4.2.3.1. CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII

Masurile de eficienta energetica si reducere a amprentei de carbon in cladiri ce urmeaza a fi propuse vor fi in

conformitate cu Planul Urbanistic General, aprobat prin HCL, cu referire la unitatile teritoriale imobiliare de

referinta existente.

4.2.3.1.1. CLADIRI PUBLICE

Pentru cladirile ce deservesc institutiile publice locale, se estimeaza ca in anul 2023 se vor atinge urmatorii

indicatori:

� Producerea de energie din surse regenerabile prin montarea de panouri fotovoltaice;

� Reducerea de emisii de CO2 cu 9,5% fata de emisiile din anul 2015.

Costul estimat pentru implementarea masurilor este de 15 mil. Euro in perioada 2014-2020. Surse de

finantare: Fonduri atrase, Administratia Fondului pentru Mediu, Programul Casa Verde, Agentia de Dezvoltare

Regionala, Buget local.

Responsabilitatea implementarii se afla in sfera de competenta legala de actiune a Primariei Municipiului

Pitesti.

Masura 1.1 - Realizarea auditului energetic pentru cladirile municipale si etichetarea lor energetica. Masura

se impune pentru cunoasterea situatiei energetice a fiecarei cladiri, crearea unei baze de date ce asigura un

management energetic eficient si aplicarea unor masuri concrete pentru reducerea consumurilor energetice.

Masura 1.2 - Implementarea unui sistem de management energetic al cladirilor proprii. Masura se impune

pentru monitorizarea permanenta a consumurilor energetice inregistrate in cladirile publice, precum si a

lucrarilor de eficienta energetica efectuate. Se realizeaza astfel o baza de date care contine informatii tehnice

detaliate referitoare la cladirile publice, precum si evidenta consumurilor de energie electrica, gaze, apa, agent

termic, apa menajera.

Masura 1.3 - Reabilitarea termica a cladirilor publice. Masura se refera la interventii asupra anvelopei

cladirilor nerenovate, cu indice de consum energetic mare, cu tamplarie veche, ce favorizeaza pierderi

energetice. In aceste cladiri se utilizeaza gaze naturale pentru incalzire si preparare apa calda.


Pagina 122 din 149

Masura 1.4 - Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente energetic.

Masura are ca scop interventii asupra instalatiilor electrice pentru implementarea de sisteme de contorizare

inteligente, inlocuirea iluminatului incandescent cu lampi cu eficienta energetica ridicata, cu posibilitati de

reglaj functie de programul de lucru.

Masurile 1.1, 1.3 si 1.4 se pot implementa prin accesarea unor proiecte in cadrul POR 2014-2020 privind

eficienta energetica a cladirilor publice, in cadrul carora se finanteaza urmatoarele categorii de investitii:

� Imbunatatirea izolatiei termice a anvelopei cladirii (pereti exteriori, ferestre, tamplarie, planseu

superior, planseu peste subsol), sarpantelor si invelitoarelor, inclusiv masuri de consolidare a cladirii;

� Reabilitarea si modernizarea instalatiilor pentru prepararea si transportul agentului termic, apei calde

menajere si a sistemelor de ventilare si climatizare, inclusiv sisteme de racire pasiva, precum si

achizitionarea si instalarea echipamentelor aferente si racordarea la sistemele de incalzire

centralizata, dupa caz;

� Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termica pentru

incalzire si prepararea apei calde de consum;

� Implementarea sistemelor de management energetic, avand ca scop imbunatatirea eficientei

energetice si monitorizarea consumurilor de energie (ex. achizitionarea si instalarea sistemelor

inteligente pentru promovarea si gestionarea energiei electrice);

� Inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienta

energetica ridicata si durata mare de viata;

� Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului (inlocuirea lifturilor si

a circuitelor electrice - scari, subsol, lucrari de demontare a instalatiilor si echipamentelor montate,

lucrari de reparatii la fatade etc.);

� Realizarea de strategii pentru eficienta energetica (ex. strategii de reducere a CO2) care au proiecte

implementate prin POR 2014 – 2020.

Masura 1.5 - Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice la cladiri

publice. Masura se refera la instalarea de panouri solare, panouri fotovoltaice si baterii de stocare pentru

reducerea consumului de gaze naturale si a cheltuielilor cu energia. Se vor monta instalatii fotovoltaice pentru

acoperirea partiala a consumului intern de energie electrica si instalatii solare pentru prepararea apei calde

menajere.

4.2.3.1.2. CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL

In domeniul cladirilor din sectorul Rezidential se estimeaza in anul 2023 se vor atinge urmatorii indicatori:

� Producerea de energie din surse regenerabile

� Reducerea de emisii de CO2 cu 5.200 tone

Costul estimat pentru implementarea masurilor este de 6.000.000 Euro.

Surse de finantare: fonduri atrase.

Responsabilitatea implementarii masurilor cade in sarcina:

� Asociatiilor de Proprietari,

� Proprietarilor individuali,

� ANRE,

� Administratiei Fondului de Mediu.

Primaria Pitesti promoveaza si recomanda solutiile de utilizare eficienta a resurselor energetice.


Pagina 123 din 149

Masura 2.1 - Reabilitarea termica a blocurilor. Masura se refera la interventii la blocurile de locuit realizate

dupa proiecte elaborate in perioada anilor ‘50 – ’90, cu respectarea prevederilor Legii 372/2005 pentru

reducerea consumurilor energetice la consumatorii finali si ameliorarea aspectului urbanistic al municipiului.

Masura 2.2 - Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente energetic.

Masura are ca scop interventii asupra instalatiilor electrice pentru implementarea de sisteme de contorizare

inteligente, inlocuirea iluminatului incandescent cu lampi cu eficienta energetica ridicata, cu posibilitati de

reglaj functie de dorinta utilizatorului.

Masura 2.3 - Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde la casele individuale Masura se

refera la instalarea de panouri solare pentru reducerea consumului de gaze naturale si a cheltuielilor cu

energia.

Aceste masuri 2.1, 2.2 si 2.3 pot fi implementate prin accesarea unor proiecte finantate in cadrul POR 2014-

2020, masura de imbunatatire a eficientei energetica a cladirilor rezidentiale, in cadrul careia se vor finanta

urmatoarele actiuni:

� Imbunatatirea izolatiei termice si hidroizolarea anvelopei cladirii (pereti exteriori, ferestre, tamplarie,

planseu superior, planseu peste subsol), sarpantelor si invelitoarelor, inclusiv masuri de consolidare;

� Reabilitarea si modernizarea instalatiei de distributie a agentului termic – incalzire si apa calda de

consum, parte comuna a cladirii tip bloc de locuinte, inclusiv montarea de robinete cu cap termostatic

etc.

� Modernizarea sistemului de incalzire: repararea/ inlocuirea centralei termice de bloc/ scara;

achizitionarea si instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile –

panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de caldura si/sau centrale termice pe biomasa

etc.;

� Inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si incandescent din spatiile comune cu corpuri de

iluminat cu eficienta energetica ridicata si durata mare de viata;

� Implementarea sistemelor de management al functionarii consumurilor energetice: achizitionarea si

instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea si gestionarea energiei electrice;

� Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului (inlocuirea lifturilor si

a circuitelor electrice in partile comune - scari, subsol, lucrari de demontare a instalatiilor si

echipamentelor montate, lucrari de reparatii la fatade etc.);



Masura 2.4 - Aplicarea programului national ,,Casa Verde”. Masura se refera la constructia de noi case

individuale in perioada 2016-2020 pentru realizarea cladirii cu consum aproape zero de energie ,,NZEB’’.

Primaria va incuraja aplicarea programului la acordarea autorizatiei de constructie.

Masura 2.5 - Promovarea etichetarii energetice a cladirilor existente. Masura se refera la campanii de

informare pentru incurajarea propietarilor sa realizeze auditul energetic ce le faciliteaza luarea unor masuri

de diminuare a cheltuielilor pentru asigurarea confortului dorit.


Pagina 124 din 149

nr. apartamente arie utilacost mediu reabilitare

(euro/ap)

Buget estimat

(euro)Emisii CO2 estimate

EmisiiCO2 estimate

dupa reabilitare

Economia de Emisii

CO2 anual

Economia de Emisii

CO2 2020

Economia de Emisii

CO2 2023

200 12000 5000 1.000.000,00 400 tone CO2/an 240 tone CO2/an 160 tone CO2/an 640 tone CO2/an 960 tone CO2/an

200 12000 5000 1.000.000,00 400 tone CO2/an 240 tone CO2/an 160 tone CO2/an 480 tone CO2/an 800 tone CO2/an

300 18000 5000 1.500.000,00 600 tone CO2/an 360 tone CO2/an 240 tone CO2/an 720 tone CO2/an 1.200 tone CO2/an

100 6000 5000 500.000,00 200 tone CO2/an 120 tone CO2/an 80 tone CO2/an 160 tone CO2/an 320 tone CO2/an




100 6000 5000 500.000,00 200 tone CO2/an 120 tone CO2/an 80 tone CO2/an 160 tone CO2/an

6.000.000,00 2.400,00 1.440,00 960,00 2.320,00 4.240,00

Anul 2019

Anul 2020

Anul 2021

Proiectul nr. 2

Proiectul nr. 2

Proiectul nr. 3

Proiectul nr. 3

Proiectul nr. 4

Proiectul nr. 5

Reabilitare termica sector rezidential - finantare POR 2014-2020, AP3, OS 3.1.A.

Proiecte reabilitare blocuri locuinte rezidentiale

Anul 2017

Anul 2018

TOTAL interventie reabilitare blocuri

Proiectul nr. 1

Proiectul nr. 1


Pagina 125 din 149

4.2.3.1.3. ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC

In sectorul iluminat public se estimeaza ca in anul 2023 se vor atinge urmatorii indicatori:

� Montarea de surse de iluminat cu LED si senzori de prezenta si crepuscul

� Reducerea de emisii de CO2 cu 9.167 tone

Surse de finantare: POR 2014-2020, Fonduri atrase, fonduri private, Ministerul Mediului, Ministerul

Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, Programul Casa Verde, buget local.

Responsabilitatea implementarii masurilor cade in sarcina: Primariei PITESTI (pentru actiunile care se afla in

sfera sa de competenta legala), ANRE, Administratiei Fondului de Mediu.

Masuria se pot implementa prin accesarea unor proiecte finantate in cadrul POR 2014-2020 privind

investitiile in iluminatul public, in cadrul carora se pot efectua urmatoarele interventii:

� Inlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescenta cu iluminat prin utilizarea unor lampi cu

eficienta energetica ridicata, durata mare de viata si asigurarea confortului corespunzator (ex. LED),

inclusiv prin reabilitarea instalatiilor electrice – stalpi, retele, etc.;

� Achizitionarea/ instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;

� Extinderea/ reintregirea sistemului de iluminat public in localitatile urbane;

� Utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice etc.);

� Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului;



4.2.3.1.4. ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL

Masura 5.1 - Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa a orasului Pitesti (captare, aductiune, distributie,

contorizare apa).

Masura are in vedere si reducerea pierderilor de apa si a consumurilor energetice.

Masura 5.2 - Reabilitare sistem de canalizare (statii de pompare, retea de canalizare etc.)

Masura realizata determina si economisirea energiei electrice pentru statiile de pompare.

Masura 5.3- Modernizare sistem colectare ape pluviale (retea de canalizare etc.)

Masura realizata determina si economisirea energiei electrice pentru statiile de pompare, dar, in aceeasi

masura, reduce riscul inundatiilor.

4.2.3.2. TRANSPORTUL

Responsabilitatea implementarii masurii: Societati Comerciale, Parteneriat Public Privat. Primaria Pitesti

promoveaza si recomanda solutiile de utilizare eficienta a resurselor energetice in domeniul transportului.

4.2.3.2.1. PARCUL AUTO

Prin modernizarea parcului auto existent la nivelul institutiilor publice aflate in subordinea Primarie Pitesti se

vor putea reduce atat consumurile de combustibil, cat si emisiile de gaze cu efect de sera.

Responsabilitatea implementarii masurii: Primaria Pitesti (pentru actiunile care se afla in sfera sa de

competenta legala).


Pagina 126 din 149

Masura 5.1: Achizitionarea de mijloace de transport noi cu consumuri reduse.

Masura are in vedere innoirea parcului auto in perioada 2015-2020, in functie de necesitatile primariei.

4.2.3.2.2. TRANSPORTUL PUBLIC

Masura 5.2 – Modernizarea si extinderea sistemului de transport in comun

Se intentioneaza depunerea unui proiect prin intermediul caruia sa se realizeze un sistem de transport public

electric. Masura realizata va avea emisii de CO2 la jumatate fata de emisiile existente.

4.2.3.2.3. TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL

Sursa de finantare: Fonduri atrase, fonduri proprii. Responsabilitatea implementarii masurii: Societati

Comerciale, Parteneriat Public Privat.

Primaria Pitesti promoveaza si recomanda solutiile de utilizare eficienta a resurselor energetice in domeniul

transportului.

Masura 5.3 - Reabilitari ale retelelor de strazi si drumuri urbane care sa contribuie la fluidizarea traficului.

Masura are in vedere fluidizarea traficului cu efecte pozitive asupra consumurilor de carburanti.

Masura 5.4 - Realizarea de parcari in zone centrale si in cartiere conform precizarilor din PUG. Masura are

in vedere reducerea timpilor necesari pentru parcare, cu implicatii pozitive asupra consumului de carburanti.

Masura 5.5 - Extinderea pistelor de biciclete in conformitate cu precizarile din PUG.

Masura are in vedere incurajarea utilizarii bicicletelor, atat in deplasarea in timpul saptamanii, la programul

de lucru, cat si in zilele nelucratoare.

4.2.3.3. PLANIFICAREA TERITORIULUI

Sursa de finantare: Fonduri atrase, buget local, Parteneriat Public Privat.

Responsabilitatea implementarii masurilor revine: Primariei Pitesti (pentru actiunile care se afla in sfera sa de

competenta legala), Administratiei Fondului de Mediu, agentilor privati.

Masura 6.1 - Impadurirea terenurilor agricole degradate aflate in proprietatea orasului.

Masura are in vedere oprirea proceselor de degradare, protejarea terenurilor si punerea lor in valoare prin

culturi forestiere.

Masura 6.2 - Realizarea unui raport optim intre suprafetele construite si zonele verzi, prin interventii pentru

reutilizarea terenurilor degradate, aflate in paragina si actualizarea “Registrului local al spatiilor verzi”

Masura 6.3 - Realizarea planului de mobilitate durabila si a planului de reutilizare a terenurilor degradate.

Dezvoltarea unor sisteme de transport urban sustenabil, cu emisii scazute de dioxid de carbon, care

promoveaza un management inteligent al mobilitatii urbane durabile.

Realizarea planului de mobilitate durabila va duce la o abordare mai eficienta a problemelor legate de

transportul de persoane si marfuri, fie el public sau privat.


Pagina 127 din 149

Un asemenea plan vizeaza crearea unui sistem de transport urban care sa asigure:

� un acces mai usor al persoanelor la locurile de munca si la furnizorii de servicii;

� scaderea timpilor de deplasare si a costurilor de transport;

� reducerea poluarii si a consumului de energie;

� imbunatatirea sigurantei in trafic.

Realizarea Planului de reutilizare a spatiilor degradate va fi un document de baza pentru a evidentia situatia

terenurilor degradate, istoricul activitatilor desfasurate pe respectivul teren, starea actuala a terenului,

justificarea necestatii reconversiei si refunctionalizarii, utilitatea activitatilor ce se vor desfasura, precum si

prezentarea stucturii care va administra terenurile dupa reconversie.

Masura 6.4 – Emiterea de autorizatii de construire pentru documentatiile de executie a cladirilor noi care

respecta cerintele Directivei EcoDesign si performantele energetice conform legislatiei in vigoare. Masura

recomandata este permanenta, necuantificabila.

Masura 6.5 - Emiterea de certificate de performanta energetica pentru cladirile supuse unor contracte de

vanzare-cumparare. Masura este permanenta, necuantificabila.

4.2.3.4. ACHIZITII PUBLICE DE PRODUSE SI SERVICII

Masurile propuse sunt in preocuparea Primariei Pitesti si anume:

Masura 7.1 - Achizitia de echipamente electrice si electronice de clasa energetica A

Masura 7.2 - Achizitionarea de consumabile reciclabile

Masura 7.3 - Achizitionarea de dotari care incorporeaza material si tehnologii prietenoase cu mediul

4.2.3.5. CANALE DE COMUNICARE

Avand drept scop informarea publicului vizat inca de la primele etape ale PIEE, se va implementa si dezvolta

o campanie de informare-educare, care va fi structurata pe mai multe programe focalizate pe un anumit tip

de public tinta.

Masura 7.4 - COMUNICARE PRIVIND IMPLEMENTAREA PIEE

Actiunile de comunicare dezvoltate prin activitatile de transfer de cunostinte si informare vor fi structurate

atat pe componenta interna (in interiorul autoritatii publice locale), cat si pe cea externa (relationarea

autoritatii publice locale cu publicul vizat), astfel incat sa fie atinse obiectivele specifice ale PIEE si sa se obtina

rezultatele asteptate.

La nivel extern, instrumentele de comunicare de tipul conferintelor, atelierelor de lucru, cele destinate

reprezentantilor mass-media (conferinte de presa, comunicate si articole de presa) si canalele de comunicare

(verbal si non-verbal, scris pe suport hartie si on-line, audio-video) care vor fi utilizate sunt necesare pentru

obtinerea unei reactii pozitive din partea factorilor cheie implicati si a publicului larg asupra caruia

implementarea PIEE va avea impact.

In acest moment, Primaria Pitesti utilizeaza urmatoarele canale pentru comunicarea externa:

o Pagina web proprie a institutiei;

o Conferinte de presa, adresate presei locale;

o Comunicate de presa;

o Afise/brosuri.


Pagina 128 din 149

Pentru comunicarea interna se vor utiliza adresele de e-mail ale angajatilor sau notele interne scrise.

Pentru comunicare cu publicul vizat– beneficiarii directi ai implementarii PIEE, se vor identifica mijloace

specifice de informare a acestora in functie de nivelul de cunoastere si intelegere al acestora si de mijloace de

informae la care au acces.

Sub coordonarea persoanei responsabile pentru monitorizarea implementarii PIEE-ului, se va dezvolta un

proces de comunicare eficient, corect si constant, planul de comunicare fiind permanent monitorizat si

ajustat, daca va fi cazul, pe parcursul derularii.

Informatiile, volumul acestora, vocabularul utilizat, gradul de detaliere si transparenta vor fi alese functie de

audienta careia se adreseaza, nivelul de cunoastere, pregatirea profesionala si nivelul de implicare. Mesajele

vor fi clare, echilibrate – prezentand beneficiile asociate PIEE, personalizate pe grupul tinta caruia se

adreseaza.

Luand in considerare cele de mai sus, planul media poate include urmatoarele activitati:

� 1 x comunicat in presa locala la aprobarea PIEE;

� 1 x conferinta de presa la lansarea primului proiect de implementare masuri prevazute in PIEE;

� 1 x macheta publicitara publicata intr-un cotidian de circulatie regionala la lansarea primului

proiect de implementare masuri prevazute in PIEE;

� 1 x rubrica pe website-ul Primariei unde sa fie publicate comunicatele si informatiile cu referire la

PIEE;

� 1 x comunicat in presa locala in fazele determinante ale diverselor proiecte de implementare

masuri PIEE;

� realizarea de brosuri informative pentru cetateni cu referire la PIEE, diferitele proiecte destinate

implementarii masurilor PIEE.

Campania de informare-educare a publicului larg, activitatile de transfer de cunostinte la nivelul factorilor

interesati, sesiunile de instruire a reprezentantilor Comitetului PIEE se recomanda a fi demarate inca de la

primele etape ale implementarii PIEE. Publicul vizat va fi structurat in 2 mari categorii:

1. INTERN –reprezentat de Coordonator Monitorizare PIEE; Directorii/ managerii de proiect nominalizati

pentru proiectele prin care se vor implementa masurile din cadrul PIEE, alti reprezentanti ai autoritatii

publice locale si a altor institutii publice ce activeaza pe teritoriul municipiului Pitesti;

2. EXTERN - alte parti interesate:

� Autoritati la nivel local si national;

� Administratia publica judeteana;

� Mediul de afaceri;

� Mediul academic, invatamant;

� Asociatiile profesionale, camere de comert;

� ADR (Agentii de dezvoltare regionala);

� ADI (Asociatia de dezvoltare intercomunitara);

� AOER (Asociatia oraselor energie din Romania);

� Publicul larg - beneficiari directi ai rezultatelor PIEE: Comunitatea locala – cetatenii, lideri locali

informali/ lideri de opinie, grupuri ale minoritatilor etnice si religioase, turisti;

� Societatea civila – reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale active in domeniul energiei si

al protectie mediului;

� Mass-media: presa scrisa, radio si TV.


Pagina 129 din 149

4.3. PROIECTE PRIORITARE

Nr.

crt

Interventie

propusa

Buget estimat

EURO

Sursa de

finantare

Perioada

implementa

re

Departamente

implicate

reducere

emisii CO2 -

TONE

% reducere

emisii CO2

1 Reabilitare

locuinte

rezidentiale

6.000.000 POR,

PNDL,

Bugetul

Local

Fonduri

private

2017-2023,

in etape

Management energetic

Investitii fonduri europene

Asociatii de proprietari

5.200 17%

2 Reabilitare

cladiri publice

14.908.000 UNDP,

bugetul

loca

2017-2023 Management energetic


474 9.5%

3 Iluminat public

cu LED

5.000.0000 POR,

Bugetul

Local



27.327 70%

4 Transport

public electric

20.000.000 POR,

Bugetul

Local



0 0%

TOTAL 33.001


Pagina 130 din 149

Masura 1.1 Realizarea auditului energetic pentru cladirile municipale si etichetarea lor energetica

Masura 1.2 Implementarea unui sistem de management energetic al cladirilor proprii

Masura 1.3 Reabilitarea termica a cladirilor publice.

Masura 1.4 Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente energetic.

Masura 1.5 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice la cladiri publice.

Masura 2.1 Reabilitarea termica a blocurilor., inclusiv auditarea energetica a acestora

Masura 2.2 Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente energetic

Masura 2.3 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde la casele individuale

Masura 2.4 Aplicarea programului national ,,Casa Verde”.

Masura 2.5 Promovarea etichetarii energetice a cladirilor existente

Masura 3.1 Realizarea auditului energetic pentru cladirile din sectorul servicii si etichetarea lor energetica

Masura 3.2 Implementarea unui sistem de contorizare inteligenta a energiei electrice si termice, a apei a gazelor natural.

Masura 3.3 Reabilitarea termica a cladirilor din sectorul servicii

Masura 3.4 Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente energetic.

Masura 3.5 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice la cladiri din sectorul servicii

Masura 4.1 Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (panouri fotovoltaice)

Masura 4.2 Modernizarea si eficientizarea iluminatului public existent

Masura 5.1 Reabilitarea Sistemului de alimentare cu apa (captare, aductiune, distributie, contorizare apa).

Masura 5.2 Reabilitare sistem de canalizare (statii de pompare, retea de canalizare etc.)

Masura 5.3 Modernizare sistem colectare ape pluviale ( retea de canalizare etc.)

Masura 6.1 Achizitionarea de mijloace de transport noi cu consumuri reduse.

Masura 6.2 Realizarea unui sistem de transport electric

Masura 6.3 Reabilitari ale retelelor de strazi si drumuri urbane care sa contribuie la fluidizarea traficului.

Masura 6.4 Realizarea de parcari in zone centrale si in cartiere conform precizarilor din PUG.

Masura 6.5 Extinderea pistelor de biciclete in conformitate cu precizarile din PUG.

Masura 6.6 Impadurirea terenurilor agricole degradate aflate in proprietatea orasului.

Masura 6.7 Realizarea unui raport optim intre suprafetele construite si zonele verzi

Masura 6.8 Realizarea planului de mobilitate durabila si a planului de reutilizare a terenurilor degradate.

Masura 6.9 Emiterea de autorizatii de construire pentru documentatiile de executie a cladirilor noi

Masura 6.10 Emiterea de certificate de performanta energetica pentru cladirile reabilitate

Masura 7.1 Achizitia de echipamente electrice si electronice de clasa energetica A

Masura 7.2 Achizitionarea de consumabile reciclabile

Masura 7.3 Achizitionarea de dotari care incorporeaza material si tehnologii prietenoase cu mediul

Masura 7.4 Comunicare privind implementarea Strategiei de eficienta energetica

TOTAL GENERAL 57.487.255,83

COMUNICARE, LUCRUL CU CETATENII -

PLANIFICAREA TERITORIULUI -

ACHIZITII PUBLICE DE SERVICII SI PRODUSE -

TRANSPORT 20.000.000,00

PARCUL AUTO -

TRANSPORTUL PUBLIC 20.000.000,00

20.000.000,00

TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL -

ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL -

ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC

CLADIRI DIN SECTORUL SERVICII 5.245.000,00

45.000,00

200.000,00

5.000.000,00

5.000.000,00

5.000.000,00

6.000.000,00

CENTRALIZAREA INVESTITIILOR PENTRU MASURILE PROPUSE

CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII VALOAREA ESTIMATA (EURO)

CLADIRI PUBLICE 21.242.255,83

212.422,56

21.029.833,27

CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL 6.000.000,00


Pagina 131 din 149

4.4. MIJLOACE FINANCIARE

Finantarea acestor obiective se poate face prin accesarea PROGRAMELOR OPERATIONALE disponibile pentru

perioada de programare 2014-2020, aprobate de catre Comisia Europeana in baza Acordului de Parteneriat

pe care Romania l-a semnat in cursul anului 2014. Acordul de parteneriat (AP) include cinci fonduri structurale

si de investitii europene (fonduri ESI):

- Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR);

- Fondul de coeziune (FC);

- Fondul social european (FSE);

- Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR);

- Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (EMFF).

ACORDUL DE PARTENERIAT vizeaza urmatoarele provocari si prioritati:

� promovarea competitivitatii si a dezvoltarii locale, in vederea consolidarii sustenabilitatii operatorilor

economici si a imbunatatirii atractivitatii regionale;

� dezvoltarea capitalului uman prin cresterea ratei de ocupare a fortei de munca si a numarului de

absolventi din invatamantul tertiar, oferind totodata solutii pentru provocarile sociale severe si

combaterea saraciei, in special la nivelul comunitatilor defavorizate sau marginalizate ori in zonele

rurale;

� dezvoltarea infrastructurii fizice, atat in sectorul TIC, cat si in sectorul transporturilor, in vederea

sporirii accesibilitatii regiunilor din Romania si a atractivitatii acestora pentru investitori;

� incurajarea utilizarii durabile si eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficientei energetice,

a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protectiei mediului si a adaptarii la schimbarile

climatice;

� consolidarea unei administratii publice moderne si profesioniste prin intermediul unei reforme

sistemice, orientata catre solutionarea erorilor structurale de guvernanta.

Aceste prioritati se regasesc la nivelul fiecarui Program Operational din cele 5 enumerate mai sus, fiind

transpuse in 10 obiective tematice (strategia Europa 2020). Abordarea acestor obiective tematice se face prin

stabilirea unor prioritati de investitii la nivelul fiecarui program operational, pentru care s-au stabilit bugetele

si indicatorii comuni de cuantificare a gradului de indeplinire a respectivelor obiective.


Pagina 132 din 149

4.4.1. SCHEMA LOGICA A PROGRAMELOR OPERATIONALE EXISTENTE PENTRU PERIOADA 2014

– 2020

4.4.2. CORESPONDENTA DINTRE OBIECTIVELE TEMATICE STABILITE PENTRU PERIOADA DE

PROGRAMARE 2014-2020 (ART.9 – REG.CE NR.1303/2013) SI PROGRAMELE OPERATIONALE

DESTINATE ROMANIEI

1. CONSOLIDAREA CERCETARII, DEZVOLTARII TEHNOLOGICE SI INOVARII – POCU, POC, POR

2. IMBUNATATIRE, ACCES SI UTILIZARE SI CRESTEREA CALITATII TIC – POC, POCA

3. IMBUNATATIRE COMPETITIVITATE IMM, A SECTORULUI AGRICOL SI A SECTORULUI PESCUITULUI SI

ACVACULTURII – POCU, POC, POR, PNDR, POPAM

4. SPRIJINIREA TRANZITIEI CATRE O ECONOMIE CU EMISII SCAZUTE DE CARBON IN TOATE SECTOARELE

- POR

5. PROMOVAREA ADAPTARII LA SCHIMBARILE CLIMATICE, PREVENIREA SI GESTIONAREA RISCURILOR –

POIM

6. PROTECTIA MEDIULUI SI PROMOVAREA UTILIZARII EFICIENTE A RESURSELOR - POIM, POR

7. PROMOVAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT DURABILE SI ELIMINAREA BLOCAJELOR DIN CADRUL

INFRASTRUCTURILOR RETELEOR MAJORE - POIM, POR

8. PROMOVAREA SUSTENABILITATII SI CALITATII LOCURILOR DE MUNCA SI SPRIJINIREA MOBILITATII

FORTEI DE MUNCA – POCU, POC

9. PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE, COMBATEREA SARACIEI SI A ORICAREI FORME DE

DISCRIMINARE – POCU, POR

10. INVESTITII IN EDUCATIE, FORMARE SI FORMARE PROFESIONALA PENTRU COMPETENTE SI INVATARE

PE TOT PARCURSUL VIETII – POCU, POC, POR

11. CONSOLIDAREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A AUTORITATILOR PUBLICE SI A PARTILOR INTERESETE

SI O ADMINISTRATIE PUBLICA EFICIENTA - POCA

4.4.3. PREZENTARE PROGRAME OPERATIONALE RELEVANTE PENTRU STRATEGIA DE

IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE IN PITESTI


Pagina 133 din 149

Avand in vedere obiectivele de investitii propuse, putem vorbi de o impartire a lor pe doua mari categorii de

proiecte, respectiv proiecte de investitii pentru dezvoltarea diferitelor infrastructuri locale si dotarea

corespunzatoare a acestora si, pe de alta parte, dezvoltarea capacitatii resurselor umane locale de a deservi

respectivele infrastructuri.

Din aceasta perspectiva, putem vorbi de o complementaritate ce asigura o abordare integrata a unei investitii

strategice, respectiv crearea / dezvoltarea infrastructurii si pregatirea capitalului uman ce o poate deservi sau

chiar utilizarea ei ca atare, ca baza materiala pentru dezvoltarea/ consolidarea unor servicii dedicate

comunitatii locale.

Principalele surse de finantare pentru cele doua categorii de investitii vor fi Programul Operational Capital

Uman, Programul Operational Infrastructura Mare si Programul Operational Regional.

In cadrul celor trei Programe sunt vizate o serie de obiective tematice din Acordul de Parteneriat, pentru a

caror realizare se vor finanta o serie de proiecte investitionale pe tipologia propusa prin Strategia de

Dezvoltare a Orasului Pitesti pentru perioada 2014-2020.


Pagina 134 din 149

5. MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARII MASURILOR DE CRESTERE A EFICIENTEI

ENERGETICE

Pentru monitorizarea progresului si rezultatelor obtinute, pe masura ce se vor implementa proiectele propuse

pentru cresterea eficientei energetice, este indicat sa se foloseasca un sistem simplu de evaluare a

rezultatelor, bazat pe acelasi set de indicatori cu cel folosit la stabilirea punctului de pornire.

Comparatiile intre valorile indicatorilor pe masura ce se implementeaza strategia si valorile de pornire arata

in mod obiectiv evolutia obiectivelor propuse.

Principalii parametrii ce vor trebui monitorizati se refera la:

A. Starea obiectivelor inainte si dupa punerea in aplicare a masurilor din Programul de

imbunatatire a eficientei energetice;

B. Cantitatea totala de energie economisita pentru intreaga perioada de punere in aplicare a

programului, precum si proiectiile pentru o anumita perioada de timp, folosind datele din

masuratori reale si previziunile bazate pe rezultatele efective de la masurile puse in aplicare.

Evaluarea programului trebuie sa includa si o comparatie a rezultatelor obtinute pentru fiecare dintre

obiectivele stabilite:

� Scaderea costurilor cu energia;

� Reducerea emisiilor;

� Imbunatatirea calitatii serviciilor energetice etc.

Legislatia in vigoare impune o monitorizare anuala, insa monitorizarea si evaluarea incep de obicei de la primii

pasi ai proiectului si continua dupa finalizarea implementarii masurilor, in scopul stabilirii impactului pe

termen lung al programului asupra economiei locale, consumului de energie, mediului si asupra

comportamentului uman.

Pentru descrierea masurilor de eficienta energetica implementate, se va completa tabelul de mai jos.

Tabel 5

Sector

consum

Masuri de

economie de

energie ( 1)

Indicator

cantitativ

Valoarea

estimata

(calculata) a

economiei

energetice

Fonduri

estimate

Sursa de

finantare

Perioada de

aplicare

Nota: tabelul se actualizeaza anual si se transmite la ANRE pana la 30 septembrie.

Pentru fluidizarea procesului de colectare a datelor, este de dorit ca prin procedurile de lucru disponibile la

nivelul diferitelor servicii/ compartimente din cadrul aparatului administrativ local sa se stipuleze necesitatea

ca in fiecare luna persoana/ persoanele implicate in monitorizarea si evaluarea rezultatelor acestui program

sa primesca facturile transmise de catre diferiti furnizori de energie, pentru a se contoriza nivelul si valoarea

consumurilor energetice pe fiecare obiectiv in parte.


Pagina 135 din 149

Totodata, pentru indicatorii a caror valoare depinde de colectarea unor rezultate ale unor masuratori din

teren, sa se stabilesca la inceputul fiecarui an, odata cu intocmirea Programului Anual de Achizitii, daca este

necesar sa se contracteze servicii de specialitate pentru efectuarea respectivelor masuratori si in ce perioada

se va dori derularea masuratorilor, astfel incat sa se poata dispune de toate datele necesare unei evaluari

corecte a impactului.

In situatia in care se va dori o analiza detaliata pe fiecare sector in parte, pe diferite categorii de interventie,

precum si a sinergiilor create, pentru a putea cuantifica impactul fiecarei interventii, Autoritatea Publica Locala

Pitesti poate apela la o companie specializata pentru efectuarea auditului energetic, astfel incat sa se ofere o

imagine detaliata asupra rezultatelor si necesitatilor suplimentare de interventie.

Se recomanda ca la fiecare actualizare a valorilor indicatorilor monitorizati sa se evalueze si necesitatea

modificarii interventiilor (cantitativa sau calitativa), renuntarea la cele care se dovedesc cu impact

nesemnificativ sau cu costuri mult prea mari fata de rezultatele obtinute in raport cu rezultatele scontate.

Prin urmare, programul de imbunatatire a eficientei energetice reprezinta un material dinamic, ce suporta

imbunatatiri/ ajustari ori de cate ori rezultatele obtinute dovedesc aceasta necesitate, precum si in cazul in

care evolutia tehnologica pe anumite sectoare este de impact crescut si, nu in ultimul rand, ori de cate ori

cadrul legislativ vine si modifica indicatorii/ parametri ce trebuie monitorizati.

Actualizarea Programului de Imbunatatirea a Eficientei Energetice, ca parte componenta a strategiei de

eficienta energetica durabila la nivelul Municipiului Pitesti, va fi in raspunderea autoritatii Publice Locale si nu

presupune obligatoriu, in mod implicit, o remodelare a intregii strategii, tinand cont ca rezultatele dorite pot

ramane aceleasi, dar metodele, procedurile, interventiile se pot modifica.


6 ANEXE

ANEXA 1 – MATRICE EVALUARE DIN PUNCT DE VEDERE AL MANAGEMENTULUI ENERGETIC

NIVEL

ORGANIZARE 1 2 3

Manager energetic Nici unul desemnat Atributii desemnate, dar nu

imputernicite 20-40% din timp este

alocat energiei

Recunoscut si imputernicit care are sprijinul

municipalitatii

Compartiment specializat EE Nici unul desemnat Activitate sporadica* Echipa activa ce coordoneaza programe de eficienta

energetica**

Politica Energetica Fara politica energetica Nivel scazut de cunoastere si aplicare Politica organizationala sprijinita la nivel de

municipalitate. Toti angajatii sunt instiintati de

obiective si responsabilitati

Raspundere privind consumul

de energie

Fara raspundere, fara buget Raspundere sporadica, estimari

folosite in alocarea bugetelor

Principalii consumatori sunt contorizati separat.

Fiecare entitate are raspundere totala in ceea ce

priveste consumul de energie

PREGATIREA PROGRAMULUI de imbunatatire a EE

Colectare informatii/ dezvoltare

sistem baza de date

Colectare limitata Se verifica facturile la energie/ fara

sistem de baza de date

Contorizare, analizare si raportare zilnica

Exista sistem de baza de date

Documentatie Nu sunt disponibile planuri,

manuale, schite pentru cladiri si

echipamente

Exista anumite documente si

inregistrari

Exista documentatie pentru cladire si echipament

pentru punere in functiune

Benchmarking Performanta energetica a

sistemelor si echipamentelor nu

sunt evaluate

Evaluari limitate ale functiilor specifice

ale municipalitatilor

Folosirea instrumentelor de evaluare cum ar fi

indicatorii de performanta energetica

Evaluare tehnica Nu exista analize tehnice Analize limitate din partea furnizorilor Analize extinse efectuate in mod regulat de catre o

echipa formata din experti interni si externi

Bune practici Nu au fost identificate Monitorizari rare Monitorizarea regulata a revistelor de specialitate,

bazelor de date interne si a altor documente


Pagina 137 din 149

Crearea PROGRAMULUI de imbunatatire a EE

Obiective Potential Obiectivele de reducere a

consumului de energie nu au fost

stabilite

Nedefinit. Constientizare mica a

obiectivelor energetice de catre altii in

afara echipei de energie

Potential definit prin experienta sau evaluari

Imbunatatirea planurilor

existente de eficienta

energetica

Nu este prevazuta imbunatatirea

planurilor existente de eficienta

energetica

Exista planuri de eficienta energetica Imbunatatirea planurilor stabilite; reflecta evaluarile.

Respectarea deplina cu liniile directoare si obiectivele

organizatiei

Roluri si Resurse Nu sunt abordate sau sunt

abordate sporadic

Sprijin redus din programele

organizatiei

Roluri definite si finantari identificate. Program de

sprijin garantat

Integrare analiza energetica Impactul energiei nu este

considerat

Deciziile cu impact energetic sunt

considerate numai pe baza de costuri

reduse

Proiectele/ contractele includ analiza de energie.

Proiecte energetice evaluate cu alte investitii. Se

aplica durata ciclului de viata in analiza investitiei

Implementarea PROGRAMULUI de imbunatatire a EE

Planul de comunicare Planul nu este dezvoltat Comunicari periodice pentru proiecte Toate partile interesate sunt abordate in mod regulat

Constientizarea eficientei

energetice

Nu exista Campanii ocazionale de constientizare

a eficientei energetice

Sensibilizare si comunicare. Sprijinirea initiativelor de

organizare

Consolidare competente

personal

Nu exista Cursuri pentru persoanele cheie Cursuri/ certificari pentru intreg personalul

Gestionarea Contractelor Contractele cu furnizorii de

utilitati sunt reinnoite automat,

fara analiza

Revizuirea periodica a contractelor cu

furnizorii

Exista politica de achizitii eficiente energetic.

Revizuirea periodica a contractelor cu furnizorii

Stimulente Nu exista Cunostinte limitate a programelor de

stimulente

Stimulente oferite la nivel regional si national

Monitorizarea si Evaluarea PROGRAMULUI de imbunatatire a EE

Monitorizarea rezultatelor Nu exista Comparatii istorice, raportari sporadice Rezultatele raportate managementului organizational

Revizuirea Planului de Actiune Nu exista Revizuire informala asupra progresului Revizuirea planului este bazata pe rezultate.

Diseminare bune practici

*Se vor stabili atributiile in cadrul unui compartiment specializat in eficienta energetica.

**Se recomanda infiintarea unui compartiment de eficienta energetica care va monitoriza implementarea PIIE.


Pagina 138 din 149

ANEXA 2 – FISA DE PREZENTARE ENERGETICA A LOCALITATII

Energie electrica - 2016

Destinatia consumului UM Tipul consumatorului

Total Casnic Non-casnic

1. populatie MWh 7,035.48 - 7,035.48

2. iluminat public MWh - 7,331.70 7,331.70

3. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale,

alte cladiri publice, etc) MWh - 17,719.62 17,719.62

4. alimentare cu apa* MWh 0.00 0.00

5. transport local de calatori MWh -

6. consum aferent pompajului de energie termica MWh

Gaze naturale - 2016



1. populatie MWh

354.776,03 354.776,03 (mii Nmc)

2. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale, alte

cladiri publice, etc)

MWh 26.244,78 26.244,78

(mii Nmc)

3. alti consumatori nespecificati MWh

0,00 (mii Nmc)

BIOMASA ( lemne foc, peleti, etc) - 2016

Destinatia consumului UM Total

1. populatie mc -


Pagina 139 din 149

2. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale,

alte cladiri publice, etc) mc -

Energie termica (din sistem centralizat) - 2016



1. populatie Gcal

150.402,42 150.402,42 (MWh)

2. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale, alte

cladiri publice, etc)

Gcal 9.515,89 9.515,89

(MWh)

159.918,31

CARBURANTI ( motorina, benzina) - 2016

Destinatia consumului UM motorina benzina

Transport public tone 1.655,04 9,17

Transport alte institutii publice tone 519,67 47,60

Transport privat tone 33.559,45 13.941,25


Pagina 140 din 149

ANEXA 3 – INDICATORI SECTOR REZIDENTIAL

Total suprafață

locuibilă

(mp)

2012 65,750.00 3,022,860.00 mp 178,660.00 40.00 kwh/persoana 7,146,400.00 kwh 0.701 5,009.63 tone CO2





Factor conversie CO2 Emisii tone CO2 energie electrica (MWh)An

Total locuințe

(numar)

Consum mediu/persoana

energie electrica

Total consum casnic

energie electrica

Consum energie electrica - sector casnic

Populatia Mun.

Pitesti

Total suprafață

locuibilă

(mp)

2014 41,664.00 1,921,901.72 mp 177,635.00 3.00 mc/mp/an 64,500,943.58 kwh 0.202 13,029.19 tone CO2



AnTotal locuințe

(numar)

Consum mediu unitar gaze

naturale (mc/mp/an)

Total consum casnic

gaze naturale

Populatia Mun.

Pitesti

Factor conversie CO2 Emisi i tone CO2 energie termica (MWh)

Consum energie termica (gaze naturale) - sector casnic

Total suprafață

locuibilă

(mp)

2014 24,428.00 1,126,829.28 mp 177,635.00 0.12 Gcal/mp/an 162,851,019.60 kwh 0.401 65,303.26 tone CO2



Consum energie termica (SACET) - sector casnic

Factor conversie CO2 Emisi i tone CO2 energie termica (MWh)An

Total locuințe

(numar)

Populatia Mun.

Pitesti

Consum mediu unitar

energie termica

(Gcal/mp/an)

Total consum casnic

energie termica


Pagina 141 din 149

ANEXA 4 – INDICATORI SECTOR ILUMINAT PUBLIC

Tabel 2. Sistemul de iluminat public

An

Indicator

n-2

2014

n-1

2015

Anul precedent

anului curent (2017)

n

2016

Consum energie

electrica (MWH/an) 7.238,07 MWh 7.425,32 MWh 7.331,70 MWh

Factura energie

electrica (lei/an) 3.581,30 lei 3.629,49 lei 3.769,08 lei

* Datele aferente anului 2016 sunt estimate; valorile finale vor putea fi obtinute dupa primirea de la

furnizorul de energie a facturilor aferente intregului an analizat.

NOTA: Tabelul se va actualiza anual si va include valori din 2 ani precedenti.


Pagina 142 din 149

ANEXA 5 – INDICATORI SECTOR TRANSPORT

Indicatori capacitate si consumuri transport public de calatori:

� Nr. mediu de calatori zilnic: 70.000 persoane/zi

� Nr. mediu de calatori anual: 25.550.000 persoane/an

� Lungime retea: 168,5 km

� Nr. trasee: 14

� Consum mediu zilnic: 50,5 kwh

� Consum mediu pe km: 4 kwh/km

� Consum mediu pe calator: 0,7 kwh/persoana

Tabel 5. Sistemul de transport

Indicatori Valoare indicator Mod de calcul (3/4)

Consum de energie Marime raportare

1 2 3 4

Eficienta sistemului

Consumul specific de energie la

transportul de pasageri (tep/pers) 0,0096 tep/pers

Consumul de energie anual la

transportul de pasageri Numar locuitori

1.689,49 tep 175.887

Eficienta calatoriei

Consumul specific de energie

(tep/pers-km)

305,72 tep/pers-

km

Consumul anual de energie la

transportul de pasageri pasageri - km

1.689,49 tep 5,53 pers/km

Eficienta vehiculului

Consumul specific mediu de

energie pe tip de vehicul (kep/km)

Consumul total de energie al

tipului de vehicul Kilometri parcursi

- Motorina 0,37 kep/km - autobuze, microbuze etc.

1.689.494,10 kep 4.614.285,50 km

- Energie electrica (tractiune) 0 - tramvaie, troleibuze

0,00 kep 0,00 km

Nota: Densitatea urbana = 6.254,87 pers/km2; Nr. Locuitori (2016, cf. date INS): 175.887; Suprafata intravilana: 28,12km2.

Tabelul se va actualiza anual pentru indicatori.


Pagina 143 din 149

Factori conversie combustibl in tone echivalent petrol:

� Motorina (tona) = 1,015 tep

� Benzina (tona) = 1,05 tep


Pagina 144 din 149

ANEXA 6 – FUNDAMENTAREA PROIECTELOR PRIORITARE

3.1. ETAPELE GENERALE IN FUNDAMENTAREA PROIECTELOR DE EFICIENTA ENERGETICA

1) Justificarea necesitatii derularii proiectelor de eficienta energetica

2) Stabilirea obiectivelor punctuale ale proiectelor

3) Analiza fezabilitatii proiectelor

4) Analiza de risc a proiectelor

5) Modalitatea de finantare si contractare a furnizorilor pe proiect in scopul indeplinirii obiectivelor

3.2. FUNDAMENTAREA PROIECTELOR DE EFICIENTA ENERGETICA IN MUNICIPIUL PITESTI

Nr.

crt

Interventie

propusa Necesitate Obiective Fezabilitate Riscuri Finantare

1

Reabilitare

termica a 650

de

aprtamente

de locuit din

Municipiul

Pitesti

Cresterea emisiilor de

gaze cu efect de sera

Cresterea costurilor cu

incalzirea locuintelor

Reducerea emisiilor de gaze

cu efect de sera

Scaderea costurilor si a

consumurilor de gaze si

energie electrica la nivelul

populatiei

Proiectul genereaza beneficii

sociale si de mediu in sensul

cresterii nivelului de trai si al

confortului termic in paralel cu

reducerea emisiilor de gaze cu

efect de sera

Risc financiare: suportarea contributiei

proprii a asociatiilor de proprietari

Riscuri tehnice de proiectare si executie:

- Aparitia igrasiei in locuinte dupa

reabilitarea blocurilor

- Desprinderea placilor de fatada

- Evacuarea corecta a apelor pluviale

pentru a nu eroda fundatia

POR 2014-2020,

AP3, PI 3.1.

Buget local

Surse private

2

Modernizare

si reabilitare

cladiri publice



Cresterea costurilor

energetice


cu efect de sera


consumurilor energetice



cresterii nivelului confortului

termic in paralel cu reducerea

emisiilor de gaze cu efect de sera


proprii din bugetul local pentru

manopera aferenta lucrarilor


- Aparitia igrasiei dupa reabilitare

- Desprinderea placilor de fatada

- Evacuarea corecta a apelor pluviale

pentru a nu eroda fundatia

POR 2014-2020

Buget local

3

Modernizare

iluminat public

prin montarea

de corpuri de

iluminat cu

LED




energetice


cu efect de sera





reducerii emisiilor de gaze cu

efect de sera


proprii din bugetul local pentru

manopera aferenta lucrarilor


POR 2014-2020

Buget Local


Pagina 145 din 149

- calitatea scazuta a corpurilor de

iluminat ceea ce poate conduce la o rata

de inlocuire ridicata

4 Transport

public electric




energetice


cu efect de sera





reducerii emisiilor de gaze cu

efect de sera

Risc de finantare, respectiv neobtinerea

fondurilor nerabursabile pentru

finantarea proiectului

POR 2014-2020,

AP4, PI 4.1.

Buget local


Pagina 146 din 149

ANEXA 7 - SINTEZA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE

Sector consum Masuri de economie de

energie

Indicator

cantitativ

Val. estimata a

economiei de

energie [tep/an]

Fonduri necesare

[lei/euro] Sursa de finantare

Perioada de

aplicare

ILUMINAT PUBLIC

Rutier Montare corpuri de iluminat cu LED 6000 bucati 2.350 5.000.000 euro POR 2014-2020,

AP. 4 2017-2023

Pietonal

Arhitectural

Peisagistic

Scoli,

licee,

crese,

gradinite

Spitale, dispensare,

policlinici

Cladiri social-culturale

Institutii publice

Reabilitarea termica a peretilor exteriori;

• inlocuirea ferestrelor si a usilor

existente, cu tamplarie performanta

energetic;

•termo -hidroizolarea terasei/

termoizolarea planseului peste ultimul

nivel;

• izolarea termica a planseului peste

subsol

60.692,16 mp 381 21.242.256 euro POR 2014-2020, AP3,

PI 3.1.B 2017-2023


Pagina 147 din 149

• montare panouri fotovoltaice pe

acoperis

SECTOR REZIDENTIAL

Blocuri de

locuinte

Reabilitarea termica a peretilor exteriori;

• inlocuirea ferestrelor si a usilor

existente, cu tamplarie performanta

energetic;

•termo -hidroizolarea terasei/

termoizolarea planseului peste ultimul

nivel;

• izolarea termica a planseului peste

subsol

• montare panouri fotovoltaice pe

acoperis

1200

apartamente 520 6.000.000 euro

POR 2014-2020, AP3,

PI 3.1.A 2017-2023

ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA

TRANSPORT IN COMUN

Achizitie autobuze

electrice Achizitie autobuze electrice Maxim. 30 0 20.000.000 euro

POR 2014-2020, AP4,

PI 4.1. 2017-2023

COLECTARE DESEURI

UTILIZARE SURSE REGENERABILE


Pagina 148 din 149

ANEXA 8 - SINTEZA EVOLUTIE CONSUMURI ENERGETICE LA NIVELUL CLADIRILOR PUBLICE IN MUNICIPIUL PITESTI

consum electric

(Mwh)

gaz

(mc)

energie termica

(Gcal)

alti comb.

(l)

CLADIRI ADMINISTRATIIVE UAT PITESTI 1.981,06 MWh 457.872,64 mc 2.333,90 Gcal 0,00 lCLADIRE PRIMARIE 2.633,70 mp 239,80 MWh 0,00 mc 352,00 Gcal 0,00 l

Cladire Centrul national de Informare si Promovare Turistica 52,69 mp 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

ARHIVA PRIMARIE PT 505 STR.ANA IPATESCU 66,00 mp 1,51 MWh 0,00 mc 9,00 Gcal 0,00 l

ARHIVA PRIMARIE PT 725 RAHOVEI 327,17 mp 3,80 MWh 0,00 mc 0,60 Gcal 0,00 l

IMOBIL GAVANA III bl.M5A-50.75MP (centru incasari imp si taxe) 50,75 mp 1,45 MWh 0,00 mc 7,28 Gcal 0,00 l

IMOBIL REPUBLICII 214-204.64MP 204,46 mp 1,95 MWh 0,00 mc 8,67 Gcal 0,00 l

ADMINISTRAŢIA DOMENIULUI PUBLIC PITEŞTI 369,71 MWh 267.754,19 mc 0,00 Gcal 0,00 l

SEDIU ADMINISTRATIV CENTRAL 390,00 mp 22,94 MWh 9.911,37 mc 0,00 Gcal 0,00 l

SECŢIE, ATELIERE REPARAŢII 138,00 mp 276,98 MWh 239.294,03 mc 0,00 Gcal 0,00 l

ATELIER ADMINISTRAREA ŞI ÎNTREŢINEREA DOMENIULUI PUBLIC 52,00 mp 3,13 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

GRĂDINA ZOOLOGICĂ - SPATII TEHNICO- ADMINISTRATIVE 612,40 mp 45,82 MWh 6.692,85 mc 0,00 Gcal 0,00 l

CIMITIR PRUNDU 210,50 mp 7,60 MWh 3.742,02 mc 0,00 Gcal 0,00 l

CIMITIR GAVANA 122,00 mp 7,06 MWh 3.187,94 mc 0,00 Gcal 0,00 l

CIMITIR SF. GHEORGHE 115,00 mp 6,18 MWh 4.925,99 mc 0,00 Gcal 0,00 l

DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR A MUNICIPIULUI PITEȘTI 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

SERVICIUL PUBLIC DE EXPLOATARE A PATRIMONIULUI MUNICIPIULUI PITEŞTI 1.358,83 MWh 187.886,45 mc 1.956,35 Gcal 0,00 l

SPEP MUNICIPIUL PITESTI 33,03 MWh 5.490,26 mc 11,58 Gcal 0,00 l

SERVICIUL PUBLIC DE EXPLOATARE FOND LOCATIV 88,32 MWh 115.772,29 mc 1.072,92 Gcal 0,00 l

BAZA SPORTIVA SI DE AGREMENT 675,93 MWh 66.623,91 mc 857,13 Gcal 0,00 l

INCINERATOR ECOLOGIC 24,71 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

FANTANI ARTEZIENE 408,21 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

PARCARI, PASAJE SI WC-URI PUBLICE 119,61 MWh 0,00 mc 4,95 Gcal 0,00 l

ATELIER ELECTRIC 9,02 MWh 0,00 mc 9,77 Gcal 0,00 l

SOCOMAR 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

DIRECTIA ASISTENTA SOCIALA 4,03 MWh 2.232,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

SEDIU CENTRAL 237,45 mp 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

CENTRUL DE RECUPERARE ȘI REABILITARE A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI

”ȘANSE PENTRU TOȚI”263,25 mp 1,94 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

ADĂPOSTUL PE TIMP DE NOAPTE „SPERANȚA” 76,50 mp 2,09 MWh 2.232,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

ADĂPOSTUL PE TIMP DE NOAPTE NORD 97,60 mp 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

INFRASTRUCTURA SERVICII PUBLICE LOCALE ALE UAT PITESTI 17.852,86 MWh 493.337,51 mc 351,11 Gcal 0,00 l

ALIMENTARE CU APĂ, CANALIZARE, EPURARE – S.C. APĂ CANAL 2000 S.A 15.685,33 MWh 464.817,00 mc 33,30 Gcal 0,00 mc*

Denumirea bunului cf inventarului/ FOLOSINTA

ELEMENTE DE

IDENTIFICARE2012

CONSUMURI SPECIFICE DE ENERGIE

SUPRAFATA UTILA

consum electric

(Mwh)

gaz

(mc)

energie termica

(Gcal)

alti comb.

(l)


ELEMENTE DE

IDENTIFICARE2012


SUPRAFATA UTILA

ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT – S.C. TERMO

CALOR CONFORT S.A.727,00 mp 52,73 MWh 0,00 mc 76,81 Gcal 0,00 l

SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRIZARE AL MUNICIPIULUI PITEȘTI - S.C.

SALUBRITATE 2000 S.A1.300,00 mp 105,03 MWh 25.938,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

SERVICIUL PUBLIC DE TRANSPORT ÎN COMUN S.C. Publitrans 2000 S.A., 7.501,50 mp 183,25 MWh 0,00 mc 241,00 Gcal 0,00 l

MAGAZINE SI PIETE 1.826,51 MWh 2.582,51 MWh 0,00 Gcal 0,00 lALIMENTARA N. BALCESCU 636,00 mp 0,00 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

PIATA ACOPERITA GAV 2.877,65 mp 280,59 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

PIATA ACOPERITA TRIVALE 1.943,00 mp 80,81 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

PIATA ACOPERITA RAZBOIENI 1.880,00 mp 52,12 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

PIATA ACOPERITA PRUNDU 2.651,00 mp 31,57 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

BAZAR GHEORGHE LAZAR 704,00 mp 28,30 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

PIATA CEAIR ETAPA I 1.265,93 mp 780,17 MWh 649,43 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

PIATA SMARDAN -EXTIND.SI MODERNIZ. 2.874,83 mp 267,21 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

COMPLEX CAZARE CALEA BUCURESTI 701,29 mp 19,59 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

BIROURI TG SAPTAMINAL 1.260,00 mp 114,13 MWh 115,25 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

CENTRALA TERMICA SERE - CLADIRE 99,36 mp 89,69 MWh 1.632,31 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

CLADIRE ADMIN. SEDIU - CORP C 234,15 mp 0,92 MWh 100,55 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

CLADIRE ADMINISTRATIVA MARACINENI 236,58 mp 20,65 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

CLADIRE SEDIU GAVANA (pepiniera) 463,45 mp 6,24 MWh 84,97 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

PIATA TRAIAN (PERGOLA) 140,00 mp 54,52 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

INFRASTRUCTURA SERVICII PUBLICE LOCALE - ORDINE SI SECURITATE 12,53 MWh 0,00 mc 45,18 Gcal 0,00 lPOLIŢIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI PITEŞTI 12,53 MWh 0,00 mc 45,18 Gcal 0,00 l

SEDIU CENTRAL 677,36 mp 12,53 MWh 0,00 mc 36,88 Gcal 0,00 l

BIROUL MANDATE 70,00 mp 0,00 MWh 0,00 mc 8,30 Gcal 0,00 l

AGENȚIA NR. 10 25,62 mp 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l



INFRASTRUCTURA CULTURA CULTURA 33,78 MWh 0,00 mc 23,91 Gcal 0,00 lCENTRUL CULTURAL PITESTI (Casa Cartii) 3.154,39 mp 33,78 MWh 0,00 mc 23,91 Gcal 0,00 l

FILARMONICA PITEŞTI 0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

SPATII DE INVATAMANT 1.928,35 MWh 3.263.021,90 mc 10.645,09 Gcal 0,00 lGRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL „ACADEMIA ISTEȚEL” PITEŞTI 3,16 MWh 0,00 mc 72,12 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ALBĂ CA ZĂPADA” PITEȘTI 1.593,00 mp 5,25 MWh 5.696,10 mc 367,58 Gcal 0,00 l

consum electric

(Mwh)

gaz

(mc)

energie termica

(Gcal)

alti comb.

(l)


ELEMENTE DE

IDENTIFICARE2012


SUPRAFATA UTILA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 „DUMBRAVA MINUNATĂ”

PITEŞTI422,00 mp 8,03 MWh 17.642,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “DUMBRAVA MINUNATĂ” PITEȘTI

(GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 5 PITEŞTI structură a Grădiniței cu

Program Prelungit „Dumbrava Minunată” Piteşti)

215,83 mp 2,52 MWh 0,00 mc 21,85 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PRIMII PAȘI” PITEȘTI 11,19 MWh 15.040,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1 PITEŞTI tructură a Grădiniţei cu

Program Prelungit “Primii Paşi” Piteşti6,17 MWh 9.664,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 7 PITEŞTI structură a Grădiniței cu

Program Prelungit „Primii Paşi” Piteşti 3,14 MWh 0,00 mc 16,25 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PUI DE LEI” PITEȘTI 14,76 MWh 24.592,00 mc 173,59 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “RAZĂ DE SOARE” PITEȘTI 25,69 MWh 180.528,59 mc 12,62 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARIPI DESCHISE” PITEȘTI 1.500,00 mp 20,70 MWh 27.465,98 mc 938,01 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARMONIA” PITEȘTI 17,57 MWh 270.466,06 mc 0,00 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL FERMECAT” PITEȘTI 5,32 MWh 4.735,00 mc 584,72 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL MAGIC” PITEȘTI 1.097,10 mp 15,14 MWh 2.437,00 mc 211,38 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CĂSUȚA POVEȘTILOR” PITEȘTI 2.272,00 mp 6,45 MWh 20.610,00 mc 1.862,00 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “FLOARE DE COLȚ” PITEȘTI 3.653,00 mp 68,18 MWh 70.522,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL „CARUSELUL VESELIEI” PITEŞTI structură

a Grădiniței cu Program Prelungit „Floare de Colţ” Piteşti2,60 MWh 3.054,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

CREȘA SMEUREI si CREȘA POPA ȘAPCĂ 63,49 MWh 477.107,00 mc 225,17 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “LUMINIȘUL PĂDURII” PITEȘTI 16,43 MWh 367.732,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “MICUL PRINȚ” PITEȘTI 22,87 MWh 17.222,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ADRIAN PĂUNESCU” PITEȘTI 29,18 MWh 0,00 mc 407,72 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ALEXANDRU DAVILA” PITEȘTI 2.366,67 mp 12,09 MWh 0,00 mc 367,98 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ION PILLAT” PITEȘTI 33,40 MWh 0,00 mc 348,38 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MARIN PREDA” PITEȘTI 5.956,00 mp 20,19 MWh 0,00 mc 440,09 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MATEI BASARAB” PITEȘTI 6.899,00 mp 38,60 MWh 0,00 mc 386,73 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAI EMINESCU” PITEȘTI 1.813,00 mp 51,72 MWh 0,00 mc 364,82 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” PITEȘTI 5.708,00 mp 38,08 MWh 71.688,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA ELIADE” PITEȘTI 3.743,00 mp 18,88 MWh 0,00 mc 40,25 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NEGRU VODĂ” PITEȘTI 10,29 MWh 0,00 mc 296,58 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE BĂLCESCU” PITEȘTI 29,81 MWh 326,95 mc 555,23 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE IORGA” PITEȘTI 1.955,14 mp 18,63 MWh 285.048,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE SIMONIDE” PITEȘTI 11,19 MWh 0,00 mc 273,50 Gcal 0,00 l

consum electric

(Mwh)

gaz

(mc)

energie termica

(Gcal)

alti comb.

(l)


ELEMENTE DE

IDENTIFICARE2012


SUPRAFATA UTILA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TRAIAN” PITEȘTI 3.265,39 mp 36,31 MWh 258.389,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR ARGHEZI” PITEȘTI 9,42 MWh 0,00 mc 310,75 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR MUȘATESCU” PITEȘTI 2.142,00 mp 19,98 MWh 0,00 mc 204,81 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR VLADIMIRESCU” PITEȘTI 2.578,00 mp 24,59 MWh 23.365,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ION MINULESCU 5.525,00 mp 30,22 MWh 12.831,00 mc 394,27 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ I.L CARAGIALE 3.300,00 mp 35,20 MWh 12.840,00 mc 326,20 Gcal 0,00 l

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 2.027,00 mp 10,31 MWh 16.115,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

COLEGIUL ECONOMIC „MARIA TEIULEANU” 10.713,46 mp 26,02 MWh 47.744,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

COLEGIUL NAȚIONAL „ALEXANDRU ODOBESCU” 10.790,74 mp 114,38 MWh 98.909,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

COLEGIUL NAȚIONAL „I.C. BRĂTIANU” 1.040.673,00 mp 31,41 MWh 62.955,22 mc 0,00 Gcal 0,00 l

COLEGIUL NAȚIONAL „ZINCA GOLESCU” 4.357,53 mp 85,22 MWh 85.470,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „VIITORUL” 8.595,00 mp 12,07 MWh 0,00 mc 353,69 Gcal 0,00 l

LICEUL DE ARTĂ „DINU LIPATTI” 5.227,80 mp 56,19 MWh 37.015,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

LICEUL TEORETIC „ION BARBU” 88,68 MWh 83.027,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

LICEUL TEORETIC „ION CANTACUZINO” 2.637,14 mp 26,26 MWh 0,00 mc 292,53 Gcal 0,00 l

LICEUL TEOLOGIC „ELIM” 651,00 mp 6,53 MWh 0,00 mc 84,72 Gcal 0,00 l

LICEUL TEHNOLOGIC „ASTRA” 141,98 MWh 118.100,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” 6.101,00 mp 65,21 MWh 59.268,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

LICEUL TEHNOLOGIC „DACIA” 9.215,05 mp 130,45 MWh 133.276,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU” 5.907,00 mp 40,08 MWh 92.197,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

COLEGIUL TEHNIC „COSTIN D. NENIȚESCU” 11.728,00 mp 115,10 MWh 127.424,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l

COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE DIMA” 132,22 MWh 23.135,00 mc 711,54 Gcal 0,00 l

LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI VITEAZU” 59,84 MWh 99.385,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

BAZE SPORTIVE SI DE AGREMENT 29,26 MWh 0,00 mc 184,61 Gcal 0,00 lSPORT CLUB MUNICIPAL PITEȘTI 563,25 mp 29,26 MWh 0,00 mc 184,61 Gcal 0,00 l

ILUMINAT PUBLIC 7.467,17 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l

* In cazul S.C. APA CANAL 2000 S.A., alti combustibili sunt reprezentati de consum de biogaz. In prelucarea datelor, acest consum a fost asimilat consumului de gaze naturale, fiind aplicat un factor de conversie

de 0,52 mc biogaz/ 1 mc gaz.

CLADIRI ADMINISTRATIIVE UAT PITESTICLADIRE PRIMARIECladire Centrul national de Informare si Promovare TuristicaARHIVA PRIMARIE PT 505 STR.ANA IPATESCUARHIVA PRIMARIE PT 725 RAHOVEIIMOBIL GAVANA III bl.M5A-50.75MP (centru incasari imp si taxe)IMOBIL REPUBLICII 214-204.64MPADMINISTRAŢIA DOMENIULUI PUBLIC PITEŞTISEDIU ADMINISTRATIV CENTRAL

SECŢIE, ATELIERE REPARAŢIIATELIER ADMINISTRAREA ŞI ÎNTREŢINEREA DOMENIULUI PUBLIC

GRĂDINA ZOOLOGICĂ - SPATII TEHNICO- ADMINISTRATIVECIMITIR PRUNDUCIMITIR GAVANA

CIMITIR SF. GHEORGHE

DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR A MUNICIPIULUI PITEȘTI

SERVICIUL PUBLIC DE EXPLOATARE A PATRIMONIULUI MUNICIPIULUI PITEŞTI

SPEP MUNICIPIUL PITESTI

SERVICIUL PUBLIC DE EXPLOATARE FOND LOCATIV

BAZA SPORTIVA SI DE AGREMENT

INCINERATOR ECOLOGIC

FANTANI ARTEZIENE

PARCARI, PASAJE SI WC-URI PUBLICE

ATELIER ELECTRIC

SOCOMAR

DIRECTIA ASISTENTA SOCIALASEDIU CENTRAL


”ȘANSE PENTRU TOȚI”ADĂPOSTUL PE TIMP DE NOAPTE „SPERANȚA”

ADĂPOSTUL PE TIMP DE NOAPTE NORDINFRASTRUCTURA SERVICII PUBLICE LOCALE ALE UAT PITESTI

ALIMENTARE CU APĂ, CANALIZARE, EPURARE – S.C. APĂ CANAL 2000 S.A


apa

(mc)

325.749,45 mc1.451,00 mc

0,00 mc

46,00 mc

38,00 mc

43,00 mc

39,00 mc

29.783,10 mc

5.008,05 mc

6.181,61 mc

16.615,42 mc

1.978,01 mc

0,00 mc

0,00 mc

0,00 mc

0,00 mc

293.999,35 mc

156,68 mc

57.933,05 mc

141.749,79 mc

342,00 mc

89.830,00 mc

3.694,47 mc

293,36 mc

0,00 mc

350,00 mc

0,00 mc

71,00 mc

276,00 mc

3,00 mc

554.594,93 mc

510.594,00 mc



CALOR CONFORT S.A.SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRIZARE AL MUNICIPIULUI PITEȘTI - S.C.

SALUBRITATE 2000 S.ASERVICIUL PUBLIC DE TRANSPORT ÎN COMUN S.C. Publitrans 2000 S.A.,MAGAZINE SI PIETE

ALIMENTARA N. BALCESCUPIATA ACOPERITA GAV

PIATA ACOPERITA TRIVALEPIATA ACOPERITA RAZBOIENI

PIATA ACOPERITA PRUNDUBAZAR GHEORGHE LAZAR

PIATA CEAIR ETAPA IPIATA SMARDAN -EXTIND.SI MODERNIZ.

COMPLEX CAZARE CALEA BUCURESTIBIROURI TG SAPTAMINAL

CENTRALA TERMICA SERE - CLADIRECLADIRE ADMIN. SEDIU - CORP C

CLADIRE ADMINISTRATIVA MARACINENICLADIRE SEDIU GAVANA (pepiniera)

PIATA TRAIAN (PERGOLA)INFRASTRUCTURA SERVICII PUBLICE LOCALE - ORDINE SI SECURITATEPOLIŢIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI PITEŞTI

SEDIU CENTRALBIROUL MANDATE

AGENȚIA NR. 10AGENȚIA NR. 1AGENȚIA NR. 6

INFRASTRUCTURA CULTURA CULTURACENTRUL CULTURAL PITESTI (Casa Cartii)

FILARMONICA PITEŞTI

SPATII DE INVATAMANTGRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL „ACADEMIA ISTEȚEL” PITEŞTIGRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ALBĂ CA ZĂPADA” PITEȘTI

apa

(mc)

501,00 mc

820,00 mc

3.601,00 mc

39.078,93 mc0,00 mc

5.590,00 mc

5.032,00 mc

1.298,00 mc

2.632,00 mc

0,00 mc

9.269,00 mc

4.001,00 mc

0,00 mc

1.289,00 mc

0,00 mc

8.766,00 mc

0,00 mc

484,00 mc

717,93 mc

0,00 mc0,00 mc

0,00 mc

0,00 mc

0,00 mc

0,00 mc

0,00 mc

271,94 mc271,94 mc

0,00 mc

115.459,99 mc210,00 mc

1.698,00 mc



PITEŞTIGRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “DUMBRAVA MINUNATĂ” PITEȘTI


Program Prelungit „Dumbrava Minunată” Piteşti)GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PRIMII PAȘI” PITEȘTI


Program Prelungit “Primii Paşi” PiteştiGRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 7 PITEŞTI structură a Grădiniței cu

Program Prelungit „Primii Paşi” Piteşti

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “PUI DE LEI” PITEȘTI

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “RAZĂ DE SOARE” PITEȘTIGRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARIPI DESCHISE” PITEȘTIGRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ARMONIA” PITEȘTIGRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL FERMECAT” PITEȘTIGRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CASTELUL MAGIC” PITEȘTIGRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “CĂSUȚA POVEȘTILOR” PITEȘTIGRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “FLOARE DE COLȚ” PITEȘTIGRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL „CARUSELUL VESELIEI” PITEŞTI structură

a Grădiniței cu Program Prelungit „Floare de Colţ” PiteştiCREȘA SMEUREI si CREȘA POPA ȘAPCĂGRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “LUMINIȘUL PĂDURII” PITEȘTIGRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “MICUL PRINȚ” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “ADRIAN PĂUNESCU” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “ALEXANDRU DAVILA” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “ION PILLAT” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “MARIN PREDA” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “MATEI BASARAB” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAI EMINESCU” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA ELIADE” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “NEGRU VODĂ” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE BĂLCESCU” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE IORGA” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE SIMONIDE” PITEȘTI

apa

(mc)

484,00 mc

198,00 mc

784,00 mc

350,00 mc

150,00 mc

1.526,00 mc

1.282,24 mc

1.701,00 mc

934,00 mc

1.485,00 mc

4.881,98 mc

1.306,00 mc

2.409,00 mc

67,00 mc

2.421,00 mc

2.825,00 mc

5.198,00 mc

2.618,00 mc

1.088,00 mc

988,00 mc

1.063,62 mc

2.160,00 mc

2.912,00 mc

4.514,00 mc

1.791,00 mc

780,00 mc

2.779,81 mc

907,00 mc

722,00 mc


ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TRAIAN” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR ARGHEZI” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR MUȘATESCU” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR VLADIMIRESCU” PITEȘTIȘCOALA GIMNAZIALĂ “ION MINULESCUȘCOALA GIMNAZIALĂ I.L CARAGIALEȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 COLEGIUL ECONOMIC „MARIA TEIULEANU” COLEGIUL NAȚIONAL „ALEXANDRU ODOBESCU”COLEGIUL NAȚIONAL „I.C. BRĂTIANU”COLEGIUL NAȚIONAL „ZINCA GOLESCU”LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „VIITORUL”LICEUL DE ARTĂ „DINU LIPATTI”LICEUL TEORETIC „ION BARBU”LICEUL TEORETIC „ION CANTACUZINO”LICEUL TEOLOGIC „ELIM”LICEUL TEHNOLOGIC „ASTRA”LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”LICEUL TEHNOLOGIC „DACIA”COLEGIUL TEHNIC „ARMAND CĂLINESCU”COLEGIUL TEHNIC „COSTIN D. NENIȚESCU”COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE DIMA”LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI VITEAZU”BAZE SPORTIVE SI DE AGREMENTSPORT CLUB MUNICIPAL PITEȘTI

ILUMINAT PUBLIC



apa

(mc)

911,00 mc

626,00 mc

344,00 mc

705,00 mc

1.617,00 mc

763,00 mc

429,00 mc

1.839,00 mc

2.209,00 mc

881,00 mc

1.227,00 mc

1.661,00 mc

1.348,00 mc

6.430,00 mc

2.106,00 mc

473,34 mc

11.256,00 mc

3.284,00 mc

4.875,00 mc

3.600,00 mc

4.946,00 mc

10.683,00 mc

1.013,00 mc

600,00 mc600,00 mc

0,00 mc












FANTANI ARTEZIENE


ATELIER ELECTRIC

SOCOMAR







consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica

(Gcal)alti comb. apa (mc)

2.454,16 MWh 784.359,01 mc 1.520,88 Gcal 0,00 l 348.110,85 mc265,04 MWh 0,00 mc 307,00 Gcal 0,00 l 1.496,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

2,38 MWh 0,00 mc 7,40 Gcal 0,00 l 48,00 mc

2,85 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 34,00 mc

2,52 MWh 0,00 mc 4,00 Gcal 0,00 l 45,00 mc

2,73 MWh 0,00 mc 4,50 Gcal 0,00 l 49,00 mc

251,31 MWh 347.105,39 mc 0,00 Gcal 0,00 l 115.547,97 mc

15,28 MWh 13.593,36 mc 0,00 Gcal 0,00 l 21.437,36 mc

192,12 MWh 310.858,01 mc 0,00 Gcal 0,00 l 24.723,58 mc

1,74 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 60.987,13 mc

32,11 MWh 9.006,14 mc 0,00 Gcal 0,00 l 8.399,90 mc

2,99 MWh 3.746,11 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

3,88 MWh 4.734,50 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

3,18 MWh 5.167,27 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

1.918,39 MWh 431.723,62 mc 1.197,98 Gcal 0,00 l 230.360,88 mc

101,99 MWh 3.761,30 mc 22,67 Gcal 0,00 l 1.208,38 mc

79,08 MWh 91.034,99 mc 1.159,15 Gcal 0,00 l 52.922,66 mc

1.248,93 MWh 329.347,31 mc 0,00 Gcal 0,00 l 138.273,19 mc

21,11 MWh 7.580,01 mc 0,00 Gcal 0,00 l 744,22 mc

384,32 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 27.554,80 mc

58,80 MWh 0,00 mc 2,35 Gcal 0,00 l 5.773,67 mc

24,16 MWh 0,00 mc 13,81 Gcal 0,00 l 133,96 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.750,00 mc

8,94 MWh 5.530,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 530,00 mc

2,52 MWh 1.100,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 8,00 mc

2,12 MWh 585,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 71,00 mc

2,03 MWh 1.548,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 179,00 mc

2,27 MWh 2.297,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 272,00 mc

16.442,55 MWh 2.018.458,45 mc 390,74 Gcal 37.462,00 l 359.789,50 mc

14.582,88 MWh 457.733,00 mc 53,78 Gcal 37.462,00 mc* 379.028,00 mc

2013



















consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica


2013


37,51 MWh 0,00 mc 104,96 Gcal 0,00 l 423,50 mc

47,53 MWh 29.071,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.557,00 mc

179,22 MWh 0,00 mc 232,00 Gcal 0,00 l 6.601,00 mc

1.595,40 MWh 1.531.654,45 MWh 0,00 Gcal 0,00 l -27.820,00 mc0,00 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

271,51 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 5.396,00 mc

91,70 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 2.145,00 mc

53,94 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.210,00 mc

64,76 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 3.104,00 mc

31,12 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

610,46 MWh 452.461,10 KWh 0,00 Gcal 0,00 l -50.699,00 mc

219,38 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 2.880,00 mc

12,88 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

113,81 MWh 72.868,13 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.268,00 mc

50,41 MWh 862.871,99 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

1,10 MWh 56.795,42 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 5.477,00 mc

22,11 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

9,68 MWh 86.657,81 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 978,00 mc

42,53 MWh 0,00 KWh 0,00 Gcal 0,00 l 421,00 mc

13,40 MWh 0,00 mc 28,11 Gcal 0,00 l 0,00 mc13,40 MWh 0,00 mc 28,11 Gcal 0,00 l 0,00 mc

13,40 MWh 0,00 mc 23,11 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 5,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc


26,73 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

1.887,60 MWh 2.452.958,88 mc 7.254,89 Gcal 1,92 l 105.053,23 mc3,94 MWh 0,00 mc 74,76 Gcal 0,00 l 224,00 mc

3,13 MWh 6.090,80 mc 314,18 Gcal 0,00 l 2.576,10 mc












consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica


2013


8,52 MWh 18.230,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 475,00 mc

3,33 MWh 0,00 mc 34,76 Gcal 0,00 l 169,00 mc

8,52 MWh 13.901,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 853,00 mc

5,44 MWh 9.079,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 273,00 mc

1,78 MWh 0,00 mc 21,38 Gcal 0,00 l 298,00 mc

13,76 MWh 11.228,00 mc 160,89 Gcal 0,00 l 1.315,00 mc

24,63 MWh 15.966,00 mc 17,26 Gcal 0,00 l 716,00 mc

22,19 MWh 21.603,08 mc 218,07 Gcal 0,00 l 1.824,00 mc

56,87 MWh 68.459,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.162,00 mc

6,21 MWh 4.443,00 mc 666,73 Gcal 0,00 l 0,00 mc

19,65 MWh 3.492,00 mc 310,02 Gcal 0,00 l 1.897,00 mc

8,50 MWh 22.160,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.356,00 mc

86,78 MWh 54.306,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.640,92 mc

2,32 MWh 2.665,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 54,00 mc

43,48 MWh 471.891,80 mc 164,15 Gcal 0,00 l 2.027,00 mc

8,98 MWh 44.271,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 4.444,00 mc

7,07 MWh 39.779,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.397,03 mc

30,11 MWh 0,00 mc 351,09 Gcal 0,00 l 2.646,00 mc

23,74 MWh 0,00 mc 342,86 Gcal 0,00 l 1.633,00 mc

33,76 MWh 0,00 mc 382,75 Gcal 0,00 l 1.200,00 mc

11,44 MWh 0,00 mc 364,44 Gcal 0,00 l 1.198,00 mc

37,38 MWh 0,00 mc 313,63 Gcal 0,00 l 2.045,00 mc

22,44 MWh 0,00 mc 472,71 Gcal 0,00 l 1.885,08 mc

40,04 MWh 80.243,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.516,00 mc

20,30 MWh 0,00 mc 24,18 Gcal 0,00 l 705,00 mc

11,41 MWh 0,00 mc 256,70 Gcal 0,00 l 703,00 mc

27,27 MWh 2.531,57 mc 348,96 Gcal 0,00 l 1.064,38 mc

16,07 MWh 353.227,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.013,00 mc

14,44 MWh 0,00 mc 262,98 Gcal 0,00 l 1.094,00 mc



ILUMINAT PUBLIC



consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica


2013


52,62 MWh 40.681,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 656,00 mc

8,00 MWh 0,00 mc 291,69 Gcal 0,00 l 654,00 mc

11,32 MWh 0,00 mc 130,30 Gcal 0,00 l 260,00 mc

24,17 MWh 22.980,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 661,00 mc

20,53 MWh 12.321,00 mc 371,92 Gcal 0,00 l 2.315,00 mc

21,11 MWh 18.742,00 mc 242,34 Gcal 0,00 l 876,80 mc

9,46 MWh 15.890,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 431,00 mc

77,75 MWh 45.980,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.734,00 mc

87,07 MWh 99.100,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.905,00 mc

75,19 MWh 186.581,84 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.781,00 mc

31,03 MWh 53.678,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 4.650,00 mc

12,97 MWh 0,00 mc 154,83 Gcal 0,00 l 1.108,00 mc

68,18 MWh 41.358,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.310,00 mc

84,00 MWh 54.275,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 8.863,00 mc

26,26 MWh 0,00 mc 316,27 Gcal 0,00 l 2.197,92 mc

6,79 MWh 0,00 mc 114,73 Gcal 0,00 l 241,00 mc

148,08 MWh 132.469,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 7.426,00 mc

46,68 MWh 55.042,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.908,00 mc

144,36 MWh 115.469,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 4.848,00 mc

40,66 MWh 86.945,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.950,00 mc

80,42 MWh 121.481,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 4.665,00 mc

136,19 MWh 39.632,79 mc 530,33 Gcal 1,92 l 4.502,00 mc

51,27 MWh 66.767,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 707,00 mc


8.401,06 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc











FANTANI ARTEZIENE


ATELIER ELECTRIC

SOCOMAR







consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica



0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

2,08 MWh 0,00 mc 10,00 Gcal 0,00 l 39,00 mc

2,60 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 31,00 mc

2,40 MWh 0,00 mc 5,00 Gcal 0,00 l 36,00 mc

3,15 MWh 0,00 mc 8,30 Gcal 0,00 l 63,00 mc

96,04 MWh 18.882,02 mc 0,00 Gcal 0,00 l 43.080,61 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

6,31 MWh 1.427,08 mc 0,00 Gcal 0,00 l 34.177,67 mc

68,35 MWh 9.041,57 mc 0,00 Gcal 0,00 l 8.902,94 mc

5,23 MWh 2.889,22 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

8,61 MWh 1.601,23 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

7,55 MWh 3.922,93 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 10,19 Gcal 0,00 l 19,93 mc

2.282,79 MWh 451.406,27 mc 1.645,94 Gcal 0,00 l 246.635,98 mc

136,29 MWh 2.650,35 mc 28,10 Gcal 0,00 l 16.046,28 mc

75,95 MWh 99.400,12 mc 1.606,30 Gcal 0,00 l 51.290,13 mc

1.315,94 MWh 330.767,76 mc 0,00 Gcal 0,00 l 127.432,12 mc

25,26 MWh 18.588,05 mc 0,00 Gcal 0,00 l 362,22 mc

405,19 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 42.850,60 mc

318,96 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 5.275,67 mc

5,21 MWh 0,00 mc 11,54 Gcal 0,00 l 169,96 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.209,00 mc

27,45 MWh 12.993,00 mc 0,00 Gcal 117,00 l 798,00 mc

20,40 MWh 5.603,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 97,00 mc

2,03 MWh 2.640,00 mc 0,00 Gcal 117,00 l 70,00 mc

2,15 MWh 1.745,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 77,00 mc

2,87 MWh 3.005,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 554,00 mc

14.174,89 MWh 300.040,75 mc 538,37 Gcal 247.555,00 l 294.682,40 mc

12.341,29 MWh 279.575,00 mc 88,37 Gcal 247.555,00 mc* 257.037,00 mc

2014



















consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica


2014


43,35 MWh 0,00 mc 104,70 Gcal 0,00 l 456,00 mc

83,48 MWh 19.896,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.348,00 mc

170,38 MWh 0,00 mc 345,30 Gcal 0,00 l 7.155,40 mc

1.536,40 MWh 569,75 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 28.686,00 mc0,04 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

264,82 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 5.524,00 mc

99,73 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.364,00 mc

47,23 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.502,00 mc

21,24 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 2.858,00 mc

33,86 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

577,46 MWh 365,51 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 7.363,00 mc

182,89 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.698,00 mc

14,35 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

126,68 MWh 64,83 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.050,00 mc

95,54 MWh 43,60 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

1,22 MWh 46,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 6.346,00 mc

20,98 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

1,06 MWh 49,81 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 593,00 mc

49,32 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 388,00 mc


47,02 MWh 0,00 mc 39,74 Gcal 0,00 l 202,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 12,90 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc


22,75 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc


16,32 MWh 10.316,48 mc 257,01 Gcal 0,00 l 4.585,71 mc












consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica


2014


10,21 MWh 22.791,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 486,00 mc

2,72 MWh 0,00 mc 17,86 Gcal 0,00 l 83,10 mc

13,84 MWh 12.482,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.013,00 mc

3,75 MWh 7.197,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 258,00 mc

8,06 MWh 0,00 mc 25,96 Gcal 0,00 l 1.236,00 mc

14,25 MWh 8.314,00 mc 132,10 Gcal 0,00 l 2.200,78 mc

22,36 MWh 12.811,00 mc 19,30 Gcal 0,00 l 962,00 mc

14,72 MWh 3.378,00 mc 1.031,70 Gcal 0,00 l 1.492,00 mc

13,89 MWh 24.257,00 mc 66,00 Gcal 0,00 l 909,00 mc

3,08 MWh 3.610,00 mc 223,04 Gcal 0,00 l 1.487,00 mc

26,28 MWh 3.266,00 mc 187,17 Gcal 0,00 l 2.435,00 mc

8,51 MWh 20.991,00 mc 1.169,00 Gcal 0,00 l 1.356,00 mc

65,66 MWh 65.377,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.310,08 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

21,47 MWh 78.095,70 mc 216,13 Gcal 0,00 l 2.115,00 mc

12,03 MWh 48.811,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.992,00 mc

10,31 MWh 31.279,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.381,70 mc

24,04 MWh 0,00 mc 319,02 Gcal 0,00 l 2.065,00 mc

19,55 MWh 0,00 mc 286,03 Gcal 0,00 l 1.143,00 mc

36,70 MWh 0,00 mc 357,28 Gcal 0,00 l 1.105,00 mc

40,65 MWh 0,00 mc 488,84 Gcal 0,00 l 1.830,42 mc

48,46 MWh 0,00 mc 284,98 Gcal 0,00 l 2.456,00 mc

64,81 MWh 0,00 mc 433,57 Gcal 0,00 l 702,00 mc

49,87 MWh 52.104,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.662,00 mc

23,54 MWh 0,00 mc 31,85 Gcal 0,00 l 550,00 mc

11,44 MWh 0,00 mc 274,57 Gcal 0,00 l 485,00 mc

25,08 MWh 3.199,81 mc 438,54 Gcal 0,00 l 910,98 mc

14,64 MWh 305.562,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 616,00 mc

11,23 MWh 0,00 mc 307,50 Gcal 0,00 l 912,00 mc



ILUMINAT PUBLIC



consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica


2014


23,58 MWh 34.199,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 814,00 mc

6,01 MWh 0,00 mc 294,29 Gcal 0,00 l 617,00 mc

14,99 MWh 0,00 mc 138,01 Gcal 0,00 l 395,00 mc

20,50 MWh 15.692,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 722,00 mc

25,55 MWh 9.359,00 mc 364,80 Gcal 0,00 l 1.247,00 mc

18,17 MWh 5.870,00 mc 288,90 Gcal 0,00 l 2.054,60 mc

9,46 MWh 15.890,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 431,00 mc

144,37 MWh 40.473,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.476,00 mc

42,93 MWh 98.937,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.139,00 mc

108,22 MWh 130.498,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.380,00 mc

44,78 MWh 56.785,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.497,00 mc

8,10 MWh 0,00 mc 179,40 Gcal 0,00 l 914,75 mc

61,27 MWh 35.584,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 972,00 mc

77,98 MWh 61.981,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 6.191,00 mc

17,07 MWh 0,00 mc 244,88 Gcal 0,00 l 2.768,00 mc

5,26 MWh 0,00 mc 55,04 Gcal 0,00 l 235,21 mc

116,86 MWh 106.456,57 mc 0,00 Gcal 0,00 l 5.248,00 mc

42,31 MWh 47.941,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.481,00 mc

107,73 MWh 106.556,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 4.043,00 mc

34,12 MWh 63.646,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.313,00 mc

101,46 MWh 74.411,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 3.770,00 mc

77,94 MWh 43.986,00 mc 470,10 Gcal 0,00 l 6.144,00 mc

10,84 MWh 26.923,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 461,00 mc


7.238,07 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc











FANTANI ARTEZIENE


ATELIER ELECTRIC

SOCOMAR







consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica



0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

3,76 MWh 0,00 mc 8,00 Gcal 0,00 l 47,00 mc

3,84 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 48,00 mc

3,64 MWh 0,00 mc 3,30 Gcal 0,00 l 48,00 mc

3,53 MWh 0,00 mc 7,10 Gcal 0,00 l 52,00 mc

133,94 MWh 16.304,07 mc 0,00 Gcal 0,00 l 4.416,84 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

6,88 MWh 1.716,66 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

83,95 MWh 8.023,24 mc 0,00 Gcal 0,00 l 4.416,84 mc

5,49 MWh 2.356,17 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

11,76 MWh 2.279,85 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

25,86 MWh 1.928,14 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

5,67 MWh 0,00 mc 22,06 Gcal 0,00 l 27,00 mc

2.426,31 MWh 423.640,38 mc 1.807,77 Gcal 0,00 l 298.760,32 mc

135,48 MWh 206,00 mc 57,17 Gcal 0,00 l 26.138,26 mc

70,10 MWh 97.068,87 mc 1.738,90 Gcal 0,00 l 58.141,83 mc

1.435,39 MWh 304.085,84 mc 0,00 Gcal 0,00 l 158.725,67 mc

40,33 MWh 22.279,67 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.099,77 mc

430,43 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 45.600,60 mc

309,66 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 5.752,58 mc

4,93 MWh 0,00 mc 11,70 Gcal 0,00 l 142,61 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.159,00 mc

30,20 MWh 14.286,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 866,00 mc

23,36 MWh 5.823,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 124,00 mc

1,98 MWh 2.382,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 70,00 mc

2,07 MWh 2.588,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 138,00 mc

2,79 MWh 3.493,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 534,00 mc

14.142,20 MWh 299.220,31 mc 535,25 Gcal 275.684,00 l 552.158,80 mc

12.165,41 MWh 271.292,00 mc 100,58 Gcal 275.684,00 mc* 523.072,00 mc

2015



















consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica


2015


32,77 MWh 0,00 mc 117,84 Gcal 0,00 l 319,00 mc

78,19 MWh 23.331,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.260,00 mc

213,07 MWh 0,00 mc 316,83 Gcal 0,00 l 3.881,00 mc

1.652,76 MWh 4.597,31 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 23.626,80 mc0,27 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

290,63 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 4.455,00 mc

104,21 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.994,00 mc

51,13 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.682,80 mc

20,65 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 2.270,00 mc

29,42 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

593,74 MWh 2.270,37 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 3.043,00 mc

206,68 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.813,00 mc

16,51 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

152,18 MWh 976,62 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.080,00 mc

88,80 MWh 1.170,04 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

1,21 MWh 110,54 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 5.186,00 mc

24,87 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

15,24 MWh 69,74 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.064,00 mc

57,22 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.039,00 mc


51,75 MWh 0,00 mc 51,00 Gcal 0,00 l 239,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 9,32 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc


14,39 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc


18,31 MWh 13.169,99 mc 324,58 Gcal 0,00 l 2.181,35 mc












consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica


2015


10,21 MWh 11.004,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 667,00 mc

2,37 MWh 0,00 mc 21,17 Gcal 0,00 l 90,00 mc

10,93 MWh 13.073,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 751,00 mc

3,15 MWh 6.553,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 222,00 mc

0,98 MWh 0,00 mc 31,99 Gcal 0,00 l 769,00 mc

11,82 MWh 3.606,00 mc 163,31 Gcal 0,00 l 2.366,51 mc

19,35 MWh 15.174,00 mc 9,05 Gcal 0,00 l 582,00 mc

17,11 MWh 3.205,00 mc 174,42 Gcal 0,00 l 1.868,00 mc

8,67 MWh 15.182,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 571,00 mc

2,13 MWh 2.872,00 mc 177,40 Gcal 0,00 l 661,00 mc

31,02 MWh 8.656,00 mc 132,49 Gcal 0,00 l 3.534,00 mc

11,18 MWh 14.837,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.052,00 mc

75,12 MWh 63.185,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.195,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

24,26 MWh 74.715,00 mc 178,70 Gcal 0,00 l 2.043,00 mc

9,97 MWh 36.929,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.773,00 mc

15,22 MWh 35.066,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.533,00 mc

23,98 MWh 0,00 mc 369,26 Gcal 0,00 l 2.909,00 mc

13,38 MWh 0,00 mc 483,83 Gcal 0,00 l 2.036,00 mc

39,56 MWh 0,00 mc 370,05 Gcal 0,00 l 1.054,00 mc

33,96 MWh 0,00 mc 1.307,43 Gcal 0,00 l 2.053,00 mc

53,86 MWh 0,00 mc 329,18 Gcal 0,00 l 2.705,00 mc

41,58 MWh 0,00 mc 494,93 Gcal 0,00 l 571,00 mc

75,98 MWh 77.527,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.442,00 mc

25,32 MWh 0,00 mc 21,27 Gcal 0,00 l 432,00 mc

12,00 MWh 0,00 mc 263,99 Gcal 0,00 l 579,00 mc

15,03 MWh 1.243,29 mc 353,18 Gcal 0,00 l 346,26 mc

10,59 MWh 31.559,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 661,00 mc

10,95 MWh 0,00 mc 277,63 Gcal 0,00 l 697,00 mc



ILUMINAT PUBLIC



consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica


2015


17,17 MWh 47.220,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 677,00 mc

3,63 MWh 0,00 mc 295,67 Gcal 0,00 l 630,00 mc

7,79 MWh 0,00 mc 172,22 Gcal 0,00 l 404,03 mc

23,51 MWh 17.625,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 832,00 mc

25,62 MWh 25.639,00 mc 427,10 Gcal 0,00 l 1.811,00 mc

19,55 MWh 10.906,00 mc 319,19 Gcal 0,00 l 1.118,00 mc

8,74 MWh 15.891,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 339,00 mc

171,26 MWh 51.724,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.314,00 mc

52,74 MWh 77.604,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.044,00 mc

89,28 MWh 191.993,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 744,00 mc

87,07 MWh 87.981,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.029,00 mc

11,26 MWh 0,00 mc 97,85 Gcal 0,00 l 1.324,00 mc

60,96 MWh 46.816,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 981,00 mc

95,76 MWh 58.879,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 11.030,42 mc

24,29 MWh 0,00 mc 243,94 Gcal 0,00 l 1.580,00 mc

5,56 MWh 0,00 mc 80,84 Gcal 0,00 l 247,56 mc

120,70 MWh 100.312,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 5.034,00 mc

45,18 MWh 50.184,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.498,00 mc

94,90 MWh 161.784,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.957,00 mc

30,73 MWh 76.218,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.197,00 mc

103,57 MWh 82.170,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 5.267,00 mc

75,76 MWh 51.220,00 mc 85,23 Gcal 0,00 l 6.587,00 mc

32,39 MWh 29.465,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 450,00 mc


7.425,32 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc











FANTANI ARTEZIENE


ATELIER ELECTRIC

SOCOMAR







consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica



3,71 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 61,00 mc

2,50 MWh 0,00 mc 7,00 Gcal 0,00 l 52,00 mc

2,56 MWh 0,00 mc 1,00 Gcal 0,00 l 35,00 mc

2,19 MWh 0,00 mc 2,80 Gcal 0,00 l 40,00 mc

2,15 MWh 0,00 mc 6,00 Gcal 0,00 l 48,00 mc

110,74 MWh 20.017,90 mc 0,00 Gcal 0,00 l 33.963,38 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

17,24 MWh 4.667,18 mc 0,00 Gcal 0,00 l 28.770,36 mc

75,86 MWh 8.430,76 mc 0,00 Gcal 0,00 l 5.193,01 mc

4,11 MWh 1.572,04 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

7,33 MWh 3.262,59 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

6,20 MWh 2.085,33 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

3,10 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 4,00 mc

2.427,50 MWh 468.091,29 mc 1.904,41 Gcal 0,00 l 314.573,50 mc

135,00 MWh 1.959,25 mc 85,09 Gcal 0,00 l 29.832,28 mc

70,00 MWh 100.879,16 mc 1.803,29 Gcal 0,00 l 49.454,09 mc

1.450,00 MWh 344.995,23 mc 0,69 Gcal 0,00 l 167.406,54 mc

32,50 MWh 20.257,65 mc 0,00 Gcal 0,00 l 846,00 mc

430,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 57.077,20 mc

305,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 7.118,91 mc

5,00 MWh 0,00 mc 15,33 Gcal 0,00 l 80,48 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.758,00 mc

28,94 MWh 12.548,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 874,00 mc

21,98 MWh 4.423,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 145,00 mc

1,98 MWh 2.324,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 72,00 mc

2,13 MWh 2.632,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 107,00 mc

2,85 MWh 3.169,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 550,00 mc

13.091,06 MWh 257.977,28 mc 410,82 Gcal 250.573,00 l 225.710,80 mc

11.206,12 MWh 234.010,00 mc 64,11 Gcal 250.573,00 mc* 196.452,00 mc


2016


















consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica



2016

34,38 MWh 0,00 mc 114,72 Gcal 0,00 l 981,00 mc

64,33 MWh 23.291,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.047,80 mc

189,93 MWh 0,00 mc 232,00 Gcal 0,00 l 3.967,00 mc

1.596,31 MWh 676,28 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 23.263,00 mc0,00 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

297,18 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 4.967,00 mc

117,13 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 2.779,00 mc

50,24 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.357,00 mc

19,93 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.996,00 mc

19,18 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

541,80 MWh 398,06 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 3.239,00 mc

205,69 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.733,00 mc

13,54 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

156,02 MWh 79,45 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.000,00 mc

82,72 MWh 43,46 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,03 MWh 56,33 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 5.197,00 mc

24,38 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

10,92 MWh 99,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l -156,00 mc

57,56 MWh 0,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 1.151,00 mc


39,32 MWh 0,00 mc 56,01 Gcal 0,00 l 248,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 11,35 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc


9,08 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc


18,30 MWh 8.956,00 mc 340,92 Gcal 0,00 l 1.395,00 mc












consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica



2016

15,14 MWh 11.996,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 841,00 mc

2,57 MWh 0,00 mc 24,21 Gcal 0,00 l 66,00 mc

12,07 MWh 14.925,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 768,00 mc

3,05 MWh 5.941,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 219,00 mc

1,02 MWh 0,00 mc 28,09 Gcal 0,00 l 897,00 mc

2,95 MWh 595,00 mc 42,36 Gcal 0,00 l 304,00 mc

46,13 MWh 19.964,00 mc 12,64 Gcal 0,00 l 741,00 mc

23,15 MWh 1.938,82 mc 180,93 Gcal 0,00 l 1.754,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

29,40 MWh 54.298,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.248,00 mc

22,81 MWh 20.653,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.061,00 mc

46,66 MWh 56.527,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.581,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

24,00 MWh 74.000,00 mc 180,00 Gcal 0,00 l 2.000,00 mc

6,55 MWh 16.421,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 804,00 mc

12,75 MWh 47.482,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.824,00 mc

22,67 MWh 0,00 mc 261,16 Gcal 0,00 l 3.160,00 mc

9,12 MWh 0,00 mc 351,11 Gcal 0,00 l 1.650,00 mc

37,72 MWh 0,00 mc 378,97 Gcal 0,00 l 1.038,00 mc

33,37 MWh 6,27 MWh 1.550,21 Gcal 0,00 l 3.158,00 mc

75,40 MWh 0,00 mc 369,54 Gcal 0,00 l 3.088,00 mc

44,01 MWh 0,00 mc 492,98 Gcal 0,00 l 1.090,00 mc

60,20 MWh 68.557,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.185,00 mc

25,60 MWh 0,00 mc 32,58 Gcal 0,00 l 1.258,00 mc

13,48 MWh 0,00 mc 244,61 Gcal 0,00 l 587,00 mc

0,00 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

17,03 MWh 16.830,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 578,00 mc

11,56 MWh 0,00 mc 310,57 Gcal 0,00 l 1.005,00 mc



ILUMINAT PUBLIC



consum electric

(Mwh)gaz (mc)

energie termica



2016

12,32 MWh 26.062,71 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.700,00 mc

7,50 MWh 0,00 mc 295,00 Gcal 0,00 l 630,00 mc

11,88 MWh 0,00 mc 215,74 Gcal 0,00 l 261,00 mc

26,47 MWh 20.604,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 479,00 mc

23,64 MWh 11.887,32 mc 429,93 Gcal 0,00 l 2.361,00 mc

17,59 MWh 14.691,00 mc 342,04 Gcal 0,00 l 792,00 mc

9,46 MWh 15.890,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 431,00 mc

108,45 MWh 57.905,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.970,00 mc

53,00 MWh 114.910,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.116,00 mc

129,25 MWh 50.174,41 mc 0,00 Gcal 0,00 l 884,95 mc

62,04 MWh 61.889,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 2.549,89 mc

20,99 MWh 16.011,00 mc 7,57 Gcal 0,00 l 1.215,97 mc

79,17 MWh 135.245,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.560,00 mc

90,58 MWh 60.589,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 8.142,00 mc

20,88 MWh 0,00 mc 369,70 Gcal 0,00 l 1.069,00 mc

4,13 MWh 0,00 mc 64,90 Gcal 0,00 l 128,80 mc

120,00 MWh 100.000,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 5.000,00 mc

44,49 MWh 63.200,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 1.362,00 mc

66,42 MWh 115.181,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 4.474,00 mc

40,00 MWh 82.237,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 3.212,00 mc

98,00 MWh 72.226,00 MWh 0,00 Gcal 0,00 l 4.304,00 mc

75,00 MWh 56.673,00 mc 80,00 Gcal 0,00 l 6.753,00 mc

40,00 MWh 29.000,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 450,00 mc


7.331,70 MWh 0,00 mc 0,00 Gcal 0,00 l 0,00 mc

Documents

14.03.2017 PROGRAM DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI …primariapitesti.ro/portal/arges/prim/portal.nsf... · program de imbunatatire a eficientei energetice pentru municipiul pitesti