1 Definitii drept

8/20/2019 1 Definitii drept

1/59

Semiotică gestuală/Semiotica limbajului corporal

CuprinsI. Introducere1. Schimbarea de paradigmă în comunicare1.1. Informaţie şi relaţie

1.2. Digital şi analogic

1.3. Alteritate, relaţii interpersonale şi comunicare

1.4. Istoricul interesului pentru limbajul corporal

2. Limbaj corporal şi semiotică gestuală2.1. De la suflet la corp în comunicare: orpul !e limbaj şi corpul ca limbaj

2.2. orp şi limbaj corporal

2.3. "robleme !e principiu ale semioticii limbajului corporal#gestuale

2.4. $uncţiile limbajului corporal

2.%. $uncţii specifice limbajului corporal 3. Tipologia semnelor limbajului corporal3.1. &ipologia funcţional' a semnelor limbajului corporal

3.2. (atur' şi cultur'

4. nterpretarea limbajului corporal4.1. Di)ersitatea interpret'rilor posibile ale semnelor limbajului corporal

4.2. *egulile +ermeneutice ale interpret'rii limbajului corporal

4.3. Autonomia simbolic' a unor semne !in limbajul corporal

4.4. paţiul în limbajul corporal

4.%. Dinamica spaţiului personal în limbajul corporal

4.-. &impul în limbajul corporal

II. Tipologii interpretative ale gesturilor 1. !rila spa"ial#simbolică2. !rila reac"iilor limbice3. !rila Sinergologiei4. !rila $imicii şi $icroe%presiilor &'aul (c)man*+. Limbajul corporal în rela"ie cu obiectele

III. Paradigme comportamentale caracteristice în limbaj corporal1. ,escrierea generală a semni-ica"iei comportamentului2. ndicatori ai dominan"ei3. ndicatori ai supunerii4. ndicatorii comportamentului de calmare+. ndicatori comportamentului de gen. ndicatori care apar în conersa"ii

IV. Folosirea propriului limbaj corporalV. Indicatori ai minciunii1. $inciuna2. ndicatori ai minciunii în limbajul corporal3. ndicatorii ai minciunii în limbajul erbal

Apendice: Extensii ale limbajului coporal1. Limbajul corporal şi -i0ionomia2. 'sihosomatisme ca limbaj corporal


2/59

3. Limbajul corporal şi gra-ologiaExerciiiTemeibliogra-ie

I. Introducere1. Schimbarea de paradigmă în comunicare

1.1. Informaţie şi relaţie

C!iar dac" anali#a situaiei comunicaionale $i a %unciilor ei $i& în general& a%unciilor comunic"rii& ne arat" c" exist" un ec!ilibru între latura de in%ormare $i laturade relaionare a comunic"rii& sub in%luena etapei istorice a modernit"ii noi

privilegiem aspectul de in%ormare al comunic"rii. 'ar comunicarea debutea#" maiales ca relaionare $i odat" cu globali#area pare s" revin" cu mai mare insisten" laaceast" latur" prim" a ei. Cele 4 aiome ale comunic'rii ale lui "aul /at0laic ()coala de la Palo Alto* pun în eviden" acest aspect preponderent de relaionare al

comunic"rii:

+

rice comunicare pre0int' !ou' aspecte: conţinutul şi relaţia, în aşa fel

înc5t cel !e6al !oilea îl inclu!e pe primul şi, ca urmare, este o metacomunicare.7

Ceea ce numim comunicare nu se limitea#" prin urmare la transmiterea uneiin%ormaii, ea implic" întotdeauna o relaie. A exista înseamn" a %i relaionat: nu exist"via" uman" %"r" relaionare. Condiia vieilor noastre este aceea a relaiilor bune&stabilite înc" din copil"rie. Cadrul în care trebuie plasat mesajul este relaia.Comunicarea cuprinde nu numai ceea ce spunem (coninutul*& ci $i relaia& careimpune modul nostru personal de a-l transmite $i modul personal în careinterlocutorul nostru îl interpretea#". In%ormaia e de %apt doar o ultim" etap" aevoluiei comunic"rii& deloc indispensabil".

Fra#ele pe care le %ormul"m conin cuvinte sau sunt însoite de semnalesuprasegmentale/ (postur"& mimic"& intonaie etc.* care indic" modul în care trebuieîneles sau interpretat mesajul în contextul relaiei: ca o sugestie& un ordin& o glum"& oameninare etc. Prin urmare în comunicare e nevoie s" înelegem coninutul mesajului$i s" interpret"m modul cum e pre#entat (pentru intenii& subînelesuri: sur0s& gest alm0inii*. Este partea meta/ a mesajului: cadrul& modul de întrebuinare.

1elaia care& în comunicare& in%luenea#" coninutul& se plasea#" la un nivelsuperior& este metacomunicare.

Interpretarea comunic"rii din perspectiva cuplului coninut-relaie l"mure$te%ormula lui 2regor3 4ateson& continuat" de alt%el de $coala de la Palo Alto: Acomunica înseamn" a intra în orc!estr"/, adic" a %ace jocul unui anumit cod& a te

înscrie într-o relaie compatibil" cu mijloacele de comunicare& canalele $i reeleledisponibile/ de obicei anterioare nou". (5imbolicul& dup" 6acan& este ordineaimpersonal"& a c"rui model e limba pentru c" nimeni nu-$i poate atribui lui o limb"vorbit" de toi ceilali7& în care trebuie s" intr"m& regulile jocului& ordinea legii*.1e%u#ul codului este autism.

+ Am reinut aici doar 8 din cele 9 axiome care i se atribuie& pentru c" celelate au %ost deja implicate la alte puncte ale cursului: c0nd am vorbit despre pansemie& despre %aptul c" totul e semn& am implicat prima dintreaxiome& dup" care comunicarea este inevitabil"& adic" nu se poate s" nu comunici. ;n ceea ce prive$teaxiomele potrivit c"rora comunicarea implic" procese de ajustarea comportamentului $i c" este ea este un

proces ireversibil& ca $i cele cau#ale& ele au %ost considerate ca aspecte de%initorii ale comunic"rii


3/59

Comunicarea înseamn" atunci s"-i %aci au#it" propria voce în concertulgeneral& s" introduci propria interpretare în jocul general. A avea dreptate înseamn" a%i în re#onan" cu armonia unei reele. Claude 5!annon a propus imaginea reeleitelegra%ice pentru modelul comunic"rii.


4/59

$i tot prin discuie sunt revi#uite& de-a lungul întregii viei a unei relaii& de%iniiileacceptate de comun acord/.

'e#voltarea relaiei nu este Ba%ectat" de o anumit" cre$tere în ceea ce prive$te apropierea sau sentimentele& nici de obinerea de in%ormaii& ci de(re*interpretarea organi#at"& de c"tre o persoan" a celuilalt $i de consecinele sociale

ale acestei (re*interpret"ri/. Pe m"sur" ce relaiile evoluea#"& partenerii evoluea#"spre un alt mod de cunoa$tere reciproc": cunoa$terea celuilalt în termenii s"i proprii.Problema relaionar": Ba determina modul în care cel"lalt organi#ea#" valorile $isemni%icaiile/. Interpretarea modi%ic" înelegerea partenerilor cu privire la relaiadintre ei. Pe lîng" discuii $i comportament& care nu pot %i dec0t e$antioane alesistemului de semni%icaii a unei persoane intervine $i pre#umia de similitudine.5imilitudinea semni%icaiilor contea#" mai mult dec0t similitudinea credinelor $iatitudinilor.

1.2. Digital şi analogic

$iinţele umane folosesc !ou' mo!uri !e comunicare: !igital şi analogic.

8imbajul !igital pose!' o sinta' logic' foarte comple' şi foarte como!', !ar elipsit' !e o semantic' a!ec)at' relaţiei. în sc+imb, limbajul analogic pose!'

semantica, !ar nu şi sintaa a!ec)at' unei !efiniri neec+i)oce a relaţiilor7

Prin$i în limbajul nostru verbal noi credem c" numai prin el comunic"m.Totu$i ceilali observ" în persoana noastr" ceea ce nou" ne scap": gesturile& limbajulcorporal. în general mesajele noastre sunt poli%onice& transmise pe mai multe canalesau %olosind simultan mai multe coduri& %apt care le protejea#" împotriva #gomotului&a entropiei sau a pierderii de in%ormaie pe traseu. nume$te (atunci c0nd apar ca noduri în comunicare* paradoxuri

pragmatice/: contradicii între enun $i enunare& ceea ce spune $i ceea ce arat"nemijlocit mesajul& între un mesaj pre#entat explicit $i o component" a acestuia care-lanulea#".

'igitalul este limbajul coninutului& analogicul& al relaiilor. 'igitalul esteatribuit emis%erei st0ngi: repre#ent"ri logice& raionament analitic& divi#area

problemelor în p"rile componente. Analogicul este atribuit emis%erei drepte: perceperea global" a relaiilor& intuiie& perceperea întregului& recunoa$terea lui pornind de la parte. 'in cele %uncii ale situaiei comunicaionale & expresiv"&impresiv"& %atic"& in de domeniul limbajului analogic& adic" de acela al relaiei& iar celelalte & re%erenial"& metalingvistic"& poetic"& in de limbajul digital& adic" de

domeniul coninutului.1.3. Alteritate, relaţii interpersonale şi comunicare

Impunerea de%inirii comunic"rii ca $i construcie de relaii a dat %ormei%iloso%ice a problemei identit"ii& a identicului $i di%eritului& %orma înc" mai di%icil" a

pre#enei celuilalt& a alterit"ii. Pentru c" în acest ca# în a%ara corpului $i lumii deobiecte& con$tiinei i se propune o întîlnire cu totul deosebit": întîlnirea ei cu Altul - unaltul decît mine dar& totodat" un eu& pe scurt un alter ego.

Pre#ena Altuia& c!estiunea pe care ea o ridic" în %iloso%ie& deriv" din aceea c"relaiile pe care le întrein între ele %iinele umane sînt constitutive $i determinante

pentru om $i implic" întreaga condiie uman". Ele media#" raportul nostru cu lumea $i


5/59

c!iar Eul nostru& identitatea noastr"& nu poate apare decît datorit" pre#enei Altuia $isub privirea Altuia. A exista înseamn" a %i relaionat: nu exist" via" uman" %"r"relaionare. Aceast" întîlnire cu Altul& de$i mai ambigu"& înseamn" mai mult decît celedou" direcii eseniale de ie$ire din certitudinea solipsist" a con$tiinei& %ie prin

percepie $i memorie spre obiectul constituit în cadrele spaio-temporare ale realit"ii

$i destinat cunoa$terii& %ie prin voin" spre o libertate care ne înscrie& prin datoria>antian"& în cadrele moralei& pentru c" ne con%irm" %aptul c" aceast" con$tiin" nu esteun lucru& ci o relaie& c" la ba#a con$tiinei de sine nu se a%l" atît re%lecia& cît relaia cualtul.

'esigur& altul = $i alteritatea - apare odat" cu %inalul temati#"rii cunoa$terii& pem"sur" ce 'umne#eu dispare de pe cerul culturii occidentale& dar proveniena lui sea%l" în comunicare& nu în cunoa$terea care este principial reductiv" la identic.Comunicarea nu poate accepta nici identitate uman" total"& nici di%erena absolut".'ac" identitatea este total"& comunicarea& în cel mai %ericit ca#& devine& cel mult&transmitere de semnale& dac" nu este c!iar inutil" $i negat" de redundana sa. Invers&dac" di%erena este total"& comunicarea este imposibil"& dat" %iind absena unui cod

comun. ;n primul ca# comunicarea ar %i inutil"& în al doilea ar %i imposibil". Alteritateaintervine ast%el ca o condiie de posibilitate a comunic"rii: ca s" pot comunica trebuieca partenerul meu s" %ie& similar mie& un eu& dar altul decît mine7

Alteritatea e punctul turnant între temati#area cunoa$terii $i temati#areacomunic"rii& care di%erenia#" perspectiva modern" a cunoa$terii& de cea postmodern"&comunicaional". Pentru c" presupune o reducere la identitate& un Bnu este decît/&cunoa$terea nu î$i etalea#" în lumin" deplin" decît aspectul ei de relaie dintre subiect$i obiect. 1elaiile dintre subiecii presupu$i identici se re#um"& dup" cum spuneam& latransmiterea de semnale& de in%ormaii. Gr& ideea comunic"rii ca $i transmitere dein%ormaii ne consider" pe toi& subiecii identici ai cunoa$terii. In%ormaiile le poaterecepta numai cineva care deine un cod identic. 'e relaionat îns"& relaion"m cucineva care e di%erit7

Alteritatea aparine comunic"rii relaionare& pentru c" ne atrage atenia c" nusîntem nici identici& nici di%erii. 1elaia între subiecii care comunic" - comunicareaca relaie = presupune alteritate: un eu însumi& dar altul decît mine de%ine$te tocmaiacest tip de relaionare comunicaional". Exist" ast%el o oarecare di%eren" întrealteritatea& care& la prima ei apariie clar" în dialectica !egelian" este legat" înc" detemati#area cunoa$terii $i repre#int" la urma urmei intersubiectivitatea dialogic" a doisubieci cvasi >antieni& $i alteritatea de comunicare în care subiecii îns"$i sîntconstituii prin relaia de comunicare. Invers decît cunoa$terea $tiini%ic"& literaturaeste cea care înregistrea#" ca verosimile naraiuni în care personajele depind pîn" la o

modi%icare de identitate de relaiile cu ceilali& cum se înîmpl"& spre exemplu înromanul lui


6/59

despre ceva7 Totodat"& comunicarea este relaie pentru c" limbajul verbal ne permites" compar"m !arta lumii din mintea noastr" cu !arta lumii din mintea altcuiva numaidac" purt"m cu acesta o negociere dialogat" de semni%icaii $i sensuri..

Faptul c" sîntem indivi#i separai $i angrenai în comunicare spune esenialul:anume& c" !"rile mentale ale lumii sînt di%erite& c" cel"lalt este tot un eu& dar altul

decît mine pentru c" mintea lui %uncionea#" dup" o alt" !art" mental" a lumii. Aceste!"ri ale lumii care se constituie în minte& graie sistemului de semne imotivat al limbii$i experienelor noastre& sînt similare& dar nu identice %"r" rest. Alteritatea încomunicare e un %el de incomunicabil al di%erenei !"rilor mentale ale lumii& a$a cum&în cunoa$tere& ap"rea incognoscibilul& ca lucru în sine. )i tot a$a cum cunoa$terea

permite construcia obiectului pornind de la interaciunea noastr" cu incognoscibilul&comunicarea permite construirea unor acorduri asupra semni%icaiilor $i sensurilor&unor con-sensuri& peste di%erenele reale ale !"rilor noastre mentale ale lumii. E ca $icum cunoa$terea $i comunicarea n-ar %i decît cele dou" %ee ale aceluia$i proces& doar c" una ar pune accent pe in%ormaie& pe cînd cealalt" pe relaie. 'ar comunicarea carelaie nu trimite la adîncime& cum %ace cunoa$terea extractiv" de esene care se

înscrie în meta%ora cojii (aparenei* $i mie#ului (esenei*& ci se înscrie& cum spuneamdespre virtual& în ontologia supra%eei semni%icante.

Ca $i viaa& care este esenialmente un %enomen relaionar& comunicarea puneîn relaie& dar& di%erit de via"& se mulume$te cu atît& adic" r"mîne la pura punere înrelaie unde nu este preponderent nici sc!imbul de substane& nici sc!imbul de energii(c!iar dac" aceste sc!imburi sînt vi#ate pîn" la urm"7*& ci cel de semne. Comunicareae viaa ca relaionare nud"& %"r" coninut substanial-energetic& e trium%ul relaieiasupra substanei& a relaion"rii asupra energiei& c!iar dac" cel mai adesea mi#a ei maiapropiat" sau mai dep"rtat" are un ast%el de coninut. E o reîntoarcere& dup"temati#area cunoa$terii $i dup" critica ei la adresa meta%i#icii& la o existen" maiepurat" sau mai puin consistent"& la un %el de Fiin" constituit" din limbaj. E adev"ratc" pe aceast" cale se poate u$or ajunge = $i dac" se poate ajunge se $i ajunge preaadesea - $i la purul ritual al comunic"rii& golit" de orice coninut...

Alteritatea este legat" de un anumit tip de comunicare& cea care implic"limbajul& semnele verbale. Hici animalele& legate prin instincte de semnale $i indici&nici roboii& programai de om prin algoritmi de limbaj matematic executabil& nu aualteritate& ci sînt într-un %el identici între ei $i inter$anjabili& c!iar dac" noi proiect"masupra lor o alteritate uman" care îi %ace în raport cu noi& prin relaia noastr" cu ei&unici $i de neînlocuit& a$a cum sînt& pentru unii dintre noi& pisica sau cîinele lor.Comunicarea prin limbaj& comunicarea verbal" presupune $i necesit" individualitatea&spre deosebire de comunicarea c!imic" sau de alte tipuri de comunicare pe care le

împ"rt"$im cu celelalte animale. Alteritatea apare pentru c" tr"im într-o lume desemni%icaii& nu în Bmediu natural/& nu în jungla instinctelor& sau în p"dureaalgoritmilor programelor de calculator.

Tot ast%el& exist" alteritate pentru c" putem comunica lumea semni%icaiilor noastre $i putem comunica cu lumea semni%icaiilor altora. Putem împ"rt"$isemni%icaii $i putem construi lumi comune de semni%icaii. Alteritatea este soluia& încomunicare& a opo#iiei dintre universalismul identitar al limbii $i di%ereneleireductibil individuale ale existenei participanilor la comunicare. E %elul în care& îndi%erena dintre existenele individuale& se poate p"stra leg"tura de unire care permitecomunicarea. 'esigur& temeiul acestei leg"turi de unire între existenele individuale edat" în cea mai mare m"sur" de universalitatea limbii& sau& mai precis& a comunic"rii.


7/59

Alteritatea exist" pentru a ne reaminti mereu c" singura universalitate uman"& cea a posibilit"ii comunic"rii& e totu$i minat" de o universalitate = dac" se poate spune a$a&%"r" a %i prea paradoxali = mai mare: universalitatea neînelegerii.

Aparinînd e%ectelor comunic"rii& apariia alterit"ii este $i consecina gîndiriisemnului ca relaie imotivat" între semni%icant $i semni%icat. Alteritatea& calitatea de a

%i o %iin" uman" în general& dar singular"& deci di%erit" totu$i de alte %iine umane&desc!ide un alt registru al semnelor. Cel mai simplu indiciu c" ne a%l"m în pre#enaaltui semen al nostru este corpul uman. Cel"lalt este& iniial& numai corp& numai unsemni%icant analogic sau indicial. 'e acest corp se aga" alteritatea - a$a cum

percepiile noastre se aga" de pre#ena sen#aiilor pentru a construi realitateaobiectului -& dar ca Balt eu însumi/ ea nu poate avea cu semni%icantul corpului dec"t orelaie de imotivare& de arbitrarietate: din %rumuseea sau urîenia corpului nu putemdeduce cu certitudine %rumuseea sau urîenia su%letului7 Alteritatea seam"n"& înconstituirea ei& unui semn arbitrar& Bdigital/: corpul este semni%icatul analogic al unuiBeu/& care trimite& imotivat& la Baltul decît mine/& dar $i la altul decît corpul-semni%icant. 'incolo de acest indiciu& care& de alt%el& poate %i %als dac" avem de a %ace

cu un manec!in& cu o copie în cear"& sau c!iar cu un cadavru& recurgem la ceva maimult decît la asem"nare& credit"m ceva mai mult decît analogia: credit"m unsemni%icat neîntemeiat pe o relaie cau#al" sau de asem"nare. 6a %el ca semneleimotivate ale limbii& alteritatea ine de o mistic" nou"& a di%erenei& cu totul alta decîtmistica unitiv" sau a sinte#ei. ines (mi$c"ri rudimentare& unit"i de ba#"*: ineme -ansambluri de ines& ca %onemele, inemorfeme - comparabile mor%emelor lingvistice,complexe de inemorfeme = cuvintele limbajului corporal, $i construciile decomplexe inemorfice = similare propo#iiilor. Termenul s-a încet"enit în vocabularul$tiinei comunic"rii. ;n BInternational Enc3clopedia o% Communications/ (+?M?*&


8/59

Adam Kendon de%ine$te termenul B>inesics/ ca Bstudiul %unciei de comunicare ami$c"rilor corpului în interaciunile %ace-to-%ace/.

Teoria lui 1a3 4ird!istell se %ondea#" pe asumpia potrivit c"reiacomunicarea prin mi$c"rile corpului este sistemic" $i înv"at" social. Fondatoruline0icii înelege prin comunicare Bprocesele dinamice structurate re%eritoare la

conexiunea sistemelor vii& un sistem multicanal emergent din activit"ilemultisen#oriale in%luenabile ale sistemelor vii/. 'eoarece mi$c"rile corpului pot %istudiate la di%erite niveluri = %i#iologic& psi!ologic& culturologic& 1a3 4ird!istellîmparte ine0ica în: pre6ine0ic' (studiul ba#elor %i#iologice ale mi$c"rilor corpului* ,micro6ine0ic' (studiul sistematic al >inemelor reunite în clase mor%ologice* şiine0ica social' (studiul constructiilor mor%ologice în relaie cu interaciunile sociale*.'omeniile de studiu propuse de el sunt: +. pre>inesica - determin"rile %i#iologice alemi$c"rilor, @. micro>inesica - mi$c"rile expresive ca $i >ineme, . >inesica social" -semni%icaia $i aspectul cultural.

;nc" din anii O Paul E>man s-a interesat $i el de modalitatea în care oamenii

citesc mesajele non-verbale de pe %aa semenilor lor& iar E.T.Jall a anali#at distaneleinterpersonale în comunicare ca semne ale naturii relaiilor dintre indivi#i. inesic"* datea#"din anii Q9 $i se leag" de numele lui Nulius Fast. ;n +?9& jurnalistul $i scriitorulamerican Nulius Fast public" o lucrare de sinte#" a cercet"rilor din domeniu& ine#icii& potrivit c"reiacomunicarea nonverbal" are aceea$i structur" ca $i comunicarea verbal". Iar cel care&

populari#înd aceste cercet"ri& a %"cut din ele un best seler mai recent este Allan Pease(


9/59

comunic"rii. 'in p"cate& în valul de excese ce însoe$te orice mod"& nu este indicat" $ispeci%icaia cercet"rilor lui& care se interesea#" de %elul cum sunt exprimate emoiile $iatitudinile& respectiv pl"cerea $i nepl"cerea în situaiile în care exist"& mai ales lanivelul expresiilor %aciale& incongruene între cuvinte $i mimic"& ast%el c" aceste

proporii sunt evident eronate dac" se consider"& cum %ac mai toate citatele& c" privesc

comunicarea uman" în general.Cercetarea comunic"rii nonverbale a trecut de la studierea situaiilor

noninteractive la studierea interaciunilor& de la studierea unei persoane la anali#a persoanelor care interacionea#"& de la studierea unui comportament i#olat laurm"rirea concomitent" a mai multor comportamente& de la m"surarea %recvenei $iduratei comportamentelor nonverbale la anali#a proceselor psi!ice subiacente acestor comportamente& de la urm"rirea proceselor de control ai %actorilor de context pentru anu in%luena comunicarea nonverbal" la studierea e%ectelor produse de aciuneaacestor %actori& de la studierea doar a interaciunii face6to6face la studierea roluluimesajelor nonverbale în comunicarea mediat" de noile te!nologii.

2. Limbaj corporal şi semiotică gestuală2.1. De la suflet la corp în comunicare: orpul !e limbaj şi corpul ca limbaj

'e un secol încoace un intrus a devenit st"p0nul civili#aiei occidentale.Corpul& cel împotriva c"ruia - $i adesea pe spesele c"ruia - cultura platoniciano-cre$tin" s-a constituit& nu numai c" a primit drept de cetate dar a $i devenit& din exclus&una din puterile dominante. )tiind cît de cre$tin" este în valorile ei %undamentaleaceast" civili#aie occidental" puini ar %i pariat pe %inalul victorios al unui ast%el de

protagonist. Alt"dat" ascuns sub ve$minte& pentru a %i sustras percepieiconcupiscente& sl"bit prin tot %elul de ascetisme& pentru ca su%letul s"-l poat" domina&

supus regulilor $i penitenelor& pentru a înscrie în el o realitate superioar"&transcendent"& îl vedem acum pre#ent #i $i noapte pe altarul modern al civili#aieinoastre& pe ecranul televi#orului7

Corpul& $i nu su%letul& pare s" %ie a#i marele %inalist al istoriei lumii noastre. Ela ajuns s" %ie omnipre#ent în practicile $i în discursurile civili#aiei noastre iar expunerea sa& mai mult sau mai puin nud"& nu mai cunoa$te limitele nici unei cen#uri$i nici unui simbolism de semn contrar. El este pre#ent pentru sine& nu în numele aaltceva& iar atenia susinut" $i prevenitoare care i se poart" are raiunea exclusiv" aunui cult al corpului. 1elaxarea& masajul& te!nicile bioenergetice& sunt toate& la %el ca

fitness-ul& aerobicul $i bo!= buil!ing -ul& terapii $i te!nici care pornesc de la corp $ilucrea#" asupra corpului. Peste tot pare s" %ie vorba despre un cult al corpului care nu

îl supune la e%orturi productive& similare unei discipline a muncii sau a sportului de per%orman"& $i care const" într-o combinaie între dans $i 3oga menite a-i o%eri numai pl"cere $i destindere.

2raie spectacolului generali#at $i e%ortului însumat al mediilor& corpul a %ostridicat pe un piedestal $i a %ost trans%ormat într-un monument al pre#entului. Houl #eu

= sau idolS = î$i cultiv"& împotriva vec!ilor norme religioase& morale $i& uneori& c!iar juridice& propria spontaneitate în numele naturalului $i autenticului: de#golireaeroti#ant" sau pur $i simplu Bnaturist"/ nu mai cunoa$te limitele legale& de alt" dat"&ale decenei. El $i-a subsumat arta în mani%est"ri cum sunt +appening $i performance$i& mai aproape de noi& e e%ectiv modelat c!irurgical& ca în ca#ul lui Grlan& sau devineo interaciune între corp $i instrumente electronice ca la 5telarc. 'iscursul $i


10/59

coninutul artei este nemijlocit corpul& nu su%letul: %rumosul este numai unul corporal$i dac" mai celebrea#" ceva& atunci este vorba numai despre ultimul sacru al lumiinoastre = vitalitatea vieii îns"$i7 Ceea ce nu mai trebuie s" ne mire de vreme ce c!iar $i Bnemurirea/& at0ta la c0t" ne-am învrednicit s" ajungem odat" cu clonarea& esteredistribuit" corpului& în detrimentul su%letului7

Gdat" cu începutul secolului o nou" modalitate de a g0ndi corpul î$i %aceapariia $i în plan teoretic. 'up" cum se $tie psi!anali#a a r"sturnat prima raportultradiional dintre su%let $i corp %olosind punctul de sprijin al teoriei sexualit"ii. Apoietnologia $i antropologia& au vorbit despre te!nicile corporale $i calitatea de produscultural a corpului uman& idei pe care sociologia le-a de#voltat în sensul înscrieriisociet"ii în corp. Iar %enomenologia %rance#" a pus în discuie& e adev"rat& uneori cu ou$oar" tent" meta%i#ic-tradiional"& relaia cu propriul corp $i cu al celuilalt. Pe liniag0ndirii occidentale moderne care %ace ar!eologia subiectului& a identit"ii noastresubiective (Hiet#sc!e& Foucault*& a %ost de#voltat" ideea încorpor"rii& a încarn"riisubiectului& potrivit c"reia regulile $i constr0ngerile& pedepsele $i te!nicile puteriisupun subiectul controlului $i dependenei %a" de un altul $i îi construiesc propria

identitate prin cunoa$tere de sine $i con$tiin". ;n %ine& corpul a devenit un c0mp de b"t"lie teoretic pentru %eminism& care a însumat toate aceste interese teoretice pentrucorp $i le-a apro%undat în c!eia identit"ii corporal-sexuale $i de gen $i cu modalit"iledeconstructivismului.

Apariia ideii de alteritate implic" reconsiderarea relaiei corp-con$tiin": noi percepem cuplul corp-con$tiin"& pe cel"lalt& în primul r0nd ca $i corp: altul e datmereu în percepie ca $i corp& nu ca $i con$tiin". ;n acest %el& corpul are $ansa de aintra în domeniul comunic"rii ca mijloc al exprim"rii su%letului sau con$tiinei. Ideeaalterit"ii a %ost& în egal" m"sur" cu cea a imanenei& cea prin care corpul î$i %aceintrarea în g0ndirea occidental" modern". At0ta vreme c0t su%letul este în dialog cualteritatea total" a divinit"ii ( gan0 An!ere*& corpul este un simplu receptacul alsu%letului. Gdat" cu imanena modern" îns"& corpul devine modul în care un su%letapare altui su%let.

Consecina unor asemenea idei este %aptul c" relaia dintre eu $i altul n-a mai putut %i g0ndit" numai ca o relaie între dou" personalit"i& ci& de asemenea $iîntotdeauna& ca o relaie între dou" corpuri. Ast%el c"& dac" gestul cuiva de a m"m0ng0ia %ace din corpul meu persoan" sau su%let& cum se înt0mpl" în iubire& privireaaltuia îmi poate reduce corpul la un obiect& pentru c" nu conte# pentru el ca persoan"&cum se înt0mpl" în violena %i#ic" ori în procedurile medicale. Existena noastr"corporal" este cea care o%er" at0t posibilitatea iubirii& a pasiunii& c0t $i pe cea aviolenei& a aservirii altuia. 'ar pentru o %iloso%ie tradiional"& o%icial" $i academi#ant"

(din p"cate& cu toate tentativele $i excepiile& c!iar $i pentru %enomenologie* corpulr"m0ne pri#onierul unor categorii meta%i#ice.Atunci c0nd Freud susine c" încarnarea noastr" este în acela$i timp pervers" $i

polimor%" = Bcopilul este un pervers polimor%/ = el susine& de %apt& c" #onele erogenesunt di%erite de locali#area lor anatomo-%i#iologic"& respectiv& c" nu sunt locali#ategenital& identi%ic0ndu-se totu$i& dintr-o alt" perspectiv"& cu un traiect %antasmatic& dar $i riguros determinat. Corpul erogen este autonom %a" de cel natural& anatomo-%i#iologic $i are& datorit" motricit"ii& un raport privilegiat cu pantomima. 6a Freud&

psi!o-somatismul metem-somato#elor occidentale devine un somato-psi!ism. 'e %apt&ceva c!iar mai complicat dec0t at0t: un somato-psi!ism $i un psi!o-somatism înacela$i timp& pentru c" problema lui Freud este aceea a apropierii $i excluderii


11/59

reciproce a corpului $i limbajului (su%letuluiUcon$tiinei*. El vrea s" spun" c" noig0ndim $i ne exprim"m g0ndurile cu corpul& care are o Banatomie/ di%erit" de ceanatural"& $i anume una simbolic"& de limbaj& într-un mod de care nu suntem con$tieni.Corpul libidinal& cel care încarnea#" existena noastr" individual"& nu este corpulanatomo-%i#iologic& dup" cum nu este nici corpul instinctual& ci& cum se v"de$te a %i în

ca#ul parali#iilor isterice& un corp de limbaj.Freud anali#ea#"& la 5alptriWr& parali#iile atipice ale istericilor.@ El constat" c"

istericii %ac parali#ii prin proiecie sau prin repre#entare& parali#ii care ignor"anatomia medical" a sistemului nervos. E ca $i cum le#iunea nu ar a%ecta traiectoriilenervilor& ci cuvintele care denumesc di%erite p"ri ale corpului: parali#ia se produce%"r" le#iuni nervoase& dar în con%ormitate cu termenii limbajului cotidian caredenumesc di%erite p"ri ale corpului. Adic" în parali#iile isterice corpul este omogencu limbajul& respectiv este simbolic& nu anatomic. B20ndirea/ corpului %uncionea#"dup" raionamente de tipul celui al pacientei Elisabet!ei von 1. : Asta nu poatemerge a$a/& care nu o spune direct& prin limbajul verbal& c!iar o re%ulea#" ca idee& dar&în sc!imb& corpul ei nu mai poate merge. Ea parali#ea#" în con%ormitate cu cuvintele

care denumesc respectivele p"ri ale corpului $i activit"ile lor& nu dup" traiecteleneuronilor& a%ectai în ca#ul parali#iilor organice. He a%l"m aici în %aa corpului carevorbe$te& care& prin mi$c"rile sale& dep"$e$te re%ularea con$tient" $i ine discursulincon$tientului. ;n modernitatea tîr#ie& odat" cu psi!anali#a lui Freud corpul începe s"vorbeasc"7

Incon$tientul& care este locul de înt0lnire al corpului $i limbajului& se exprim"&dup" Freud& nu numai prin motilitate corporal" ci $i prin diverse alte psi!o-somatisme(di%icultatea sau incapacitatea de a îng!ii& di%icultatea de a respira& reacii alergiceetc.*. Humai c" aceast" înt0lnire între corp $i limbaj ia %orme di%erite: în isterieexpresiile verbale iau în st"p0nire corpul pulsional erogen, în tulbur"rile

psi!osomatice istoria pulsiunilor este introdus" în corpul %i#iologic& iar în psi!o#ecorpul $i limbajul r"m0n disjuncte. 'ar aceast" înt0lnire dintre corp $i limbaj seexprim" totodat" $i prin vise $i prin di%erite modi%ic"ri la nivelul limbajului verbal:acte ratate& %ormule meta%orice ori metonimice $i multe alte simptome verbale. 'at%iind %aptul c" în esena ei cura psi!analitic" este o cur" vorbit"& ea privilegia#"discursul verbal $i ceea ce poate relata pacientul& l"s0nd oarecum în umbr" gesturile&limbajul corporal. 6a Freud exist" un con%lict între exprimarea corporal" a con%lictelor $i traumelor psi!ice $i exprimarea lor verbal"& în cursul curei psi!analitice vorbite(taling cure*& re#olvat în %avoarea limbajului verbal. G atare soluie& în care seresimte înc" tradiia meta%i#icii occidentale& nu numai c" %ace mai puin evident" ideea%reudian" a corpului de limbaj& dar $i ocultea#" cealalt" idee& a corpului ca limbaj&

legat" de exprimarea incon$tientului prin motricitate& pantomim" $i tulbur"ri psi!osomatice. Abia odat" cu temati#area comunic"rii aceast" a doua dimensiune adescoperirii %reudiene a corpului de limbaj va deveni evident".

@ ve#i: BXuelYues considZrations pour une Ztude comparative des paral3sies motrice organiYue et

!3stZriYue/& în: >esammelte /ere& I& Fisc!er Verlag& Fran>%urt am


12/59

Povestea experimentului prin care în secolul al III-lea Friedric! al II-lea

încerca s" descopere limba primordial"& vorbit" în paradis& pentru care $i-a propus s"creasc" copii c"rora nimeni nu le-a adresat niciodat" nici un cuv0nt& $i care pare s" %idus la moartea subiecilor este c0t se poate de concludent" pentru %elul în careoccidentul situa corpul în a%ara comunic"rii. Pentru c" din punctul de vedere al

experimentatorilor& experimentul a %ost un e$ec. Totu$i& nu este de imaginat carespectivii copii s" nu %i interacionat cu oamenii care îi îngrijeau& s" nu se %icomportat într-un anumit %el& s" nu %i %"cut gesturi& s" nu %i scos strig"te& s" nu %iap"rut pe %eele lor expresia bucuriei sau tristeii& a mir"rii sau de#gustului. 'ar observatorii le-au ignorat atît în posibila lor calitate& desigur îndoielnic"& de limb" a

paradisului& cît $i în aceea totu$i evident"& de %orm" de comunicare.6a mai bine de cinci secole dup" experimentul lui Friedric! al II-lea povestea

unui miracol& cu sens contrar acelui experiment& ar %i %ost o oca#ie înc" mai %avorabil"s" %ac" acceptat" pre#ena $i importana corpului în comunicarea uman". Este vorbadespre americanca Jelen Keller& care oarb" $i surd" = $i& prin urmare& $i mut" = de la+? luni& înva" totu$i s" comunice $i s" compun" poe#ii în limba engle#". 8 'ar

comunicarea nu a %ost raportat" în mod clar la corp nici m"car atunci c0nd& în +M9@&capacitatea oamenilor de a comunica non-verbal a %ost %undamentat" $tiini%ic de c"treC!arles 'arin prin constatarea similitudinilor de mimic" pentru expresiile%undamentale emoionale - bucurie& tristee& %urie etc.- între oameni $i anumite primatesuperioare $i identitatea acestor expresii la indivi#i din rase umane di%erite. Gr&universalitatea expresivit"ii emoionale $i caracterul înn"scut al acestui mod decomunicare& datorit" c"reia copii orbi din na$tere& care nu au posibilitatea de a observa$i imita expresiile altora& au aceea$i mimic" emoional"& dar mai puin ra%inat"expresiv ca a celorlali oameni& ar %i trebuit s" atrag" atenia asupra caracterului

primordial al comunic"rii non-verbale asupra celei verbale $i s" %ac" din corp unsubiect al comunic"rii.

Interesant este %aptul c" odat" cu aceast" miraculoas" înt0mplare intr" în scen"un organ de sim mai puin obi$nuit. Gc!iul $i urec!ea& simuri esenialmente sociale&sunt $i simuri ale su%letului& iar textul este un produs conjugat al oc!iului $i urec!ii.Gr& odat" cu ideea corpului ca limbaj& al"turi de oc!i $i urec!e se impune încomunicare un nou sim& care& la propriu $i la %igurat& este mult mai aproape de corp:

pielea. ;ntr-adev"r& pielea are aceia$i origine embrionar" ca $i organele de sim $isistemul nervos: toate provin din ectoderm& cea de a treia %oi" embrionar". 'ar este

dup" cum relatea#" istoricul 5alimbene $i nu Bcel


13/59

totodat" cel mai întins $i& de asemenea& cel mai bogat în receptori dintre organelenoastre sen#oriale: B'up" creier& pielea este& %"r" îndoial"& cel mai importantansamblu de organe G %iin" uman" poate tr"i oarb" %iind& %"r" nici urm" de gustsau miros& dar nu poate supravieui nici m"car o clip" %"r" piele./ L Pielea& acest organde sim prea mult" vreme ignorat& este simul corpului& singurul sim ce produce o

dubl" sen#aie& activ" $i pasiv"& intern" $i extern"& $i care& resimit" ca un înveli$& permite psi!icului s"-$i repre#inte corpul $i raporturile sale cu lumea exterioar".Corpul este eul-piele& ne spune 'idier An#ieu relu0nd ideea lui Freud: eul poate %iconsiderat ca o proiecie mental" a pielii supra%eei corpului.

;ns"& dup" cum spuneam& cu tot radicalismul ideilor %reudiene& ata$amentulteoretic $i practic al psi!anali#ei pentru limbajul verbal p"strea#" tema corpului delimbaj într-o c!eie meta%i#ic" ce separ" corpul de comunicare pentru a-i con%eri orealitate sui generis& distinct" de realitatea social". Aceasta deoarece& de$i Freuddescoper" capacitatea semni%icant" a corpului& el acord" principala importan" cureivorbite $i deci limbajului verbal& l"s0nd p0n" la urm" expresivitatea corpului(motricitatea& mimica $i pantomima* la peri%eria comunic"rii& sau c!iar în a%ara ei.

Ie$irea din meta%i#ica substanialist" a corpului devine posibil" numai odat" cuimpunerea temati#"rii %iloso%ice a comunic"rii& adic" odat" cu semiologiastructuralismului %rance#& care $i ea este centrat" îns" pe limbajul verbal. 'e aceeadeplasarea e%ectiv" de la relaia corp $i comunicare la relaia comunicare $i corp& ideeacorpului ca limbaj& a corpului-comunicare& s-a putut impune $i s-a putut de#voltanumai într-un mediu dedicat terapiei relaiilor interpersonale $i aspectelor pragmaticeale comunic"rii. Iar acest mediu& de$i centrat pe Colegiul Invi#ibil de la Palo Alto& estemai larg dec0t acest nucleu intelectual important în impunerea ideii corpului delimbaj& a corpului = comunicare. ;n principal& Colegiul Invi#ibil de la Palo Alto a pututduce mai departe %ormula %reudian" a corpului de limbaj $i a contribuit masiv laimpunerea corpului ca limbaj& a corpului comunicare& graie %aptului c" a renunat lautili#area %reudian"& sau jung!ian"& a mitologiei ca sistem re%erenial în cur"& în%avoarea urm"ririi limbajului cotidian $i a reaciilor corporale. Cea mai clar"consecin" a acestei idei este elaborarea& odat" cu Dat#lavic>& distinciei între analogic$i digital = în terminologia semiotic" clasic"& între motivarea $i imotivarea semnelor -în comunicare $i atribuirea comunic"rii analogice corpului. 'in acest momentcorelaia cu un u$or i# meta%i#ic: comunicare şi corp& devine identitatea corp -comunicare& care situea#" corpul în es"tura semni%icaiilor sociale c!iar dac" îi d"

prioritate în constituirea comunic"rii.Gdat" cu corporeismul actual& cu inversarea relaiei asimetrice su%let-corp& $i

impunerea corpului& noua idee a corpului = comunicare& a corpului ca limbaj& $i

desc!iderea teoretic" spre comunicarea corporal" sau Bnon-verbal"/& spre Blimbajulcorporal/& se generali#ea#". Comunicarea corporal" sau& mai general& non-verbal" sere%er" la expresii %aciale& mi$carea oc!ilor& aparena %i#ic"& mi$c"ri $i gesturicorporale& mesaje tactile& caracteristici vocale& comportamente în raport cu timpul $ispaiul& $i implic" di%erene de gen& de v0rst" $i de cultur"& care intervin în toate acestedomenii& la %el ca în comunicarea verbal". 6imbajul corporal (numit uneori prin

L As!le3 $i 1ic!ar 4andler $i No!n 2rinder& ar mai trebui ad"ugai secvenial $i Erving 2o%%man&

Eric! 4erne $i& probabil& muli alii.


14/59

opo#iie imprecis" $i Bnon-verbal/* este legat de obicei de o situaie comunicaional"direct" (relaii de tip %a" în %a"*. El repre#int" în comunicare& relaia& analogicul&motivatul - de la relaie cau#al" p0n" la cea analogic" -& %a" de limbajul verbal carerepre#int" coninutul& digitalul& semnele imotivate& arbitrare. (Ve#i: Aurel Codoban&Imperiul comunic"rii& Idea 'esign[Print& Cluj& @++*

2.2. orp şi limbaj corporal

@.@.+. Ideea de limbaj corporal bene%icia#" de pre#umia pansemiei (ideea c" totul esemn sau poate %i semn în aceast" lume*& iar interpretarea acestor semne de pre#umia

polisemiei (ideea c" semnele pot avea mai multe semni%icaii*. 'in aceast" perspectiv"& corpul devine locul $i instrumentul numeroaselor sisteme de semne:intonaiile expresive $i semni%icante ale vocii& semne gestuale& mimic"& atitudinicorporale $i comportamentale& semne cosmetice& vestimentare& ale condiiei sociale&ale regulilor instituionale& de politee& ale etic!etei $i atitudinilor& de exprimare asentimentelor& legate de roluri $i po#iii sociale& semne ale artelor.@.@.@. 5untem obi$nuii s" lu"m în considerare limbajul corporal mai ales ca limbaj

non-verbal& adic" în calitatea de limbaj ce însoe$te limbajul verbal. ;n numeroaseca#uri& îns"& gesturile& mimica sau pantomima se pot substitui total enun"rii verbale:spre exemplu Bda/ $i Bnu/ care provin de la gestica corporal" a c"ut"rii s0nului saure%u#ului s"u $i prin Bdenaturali#are/& Bstili#are/ devin simbolice. ;n alte ca#uri& laFreud spre exemplu& gestualitate involuntar" (scoaterea c!eii în %aa unei case str"ine*devine limbajul prin excelen" al incon$tientului. Corpul poate produce c!iar semnemai Bnaturale/& genuine: reaciile %i#iologice la întreb"rile verbale ale anc!etatorului

pe care le detectea#" poligra%ul (detectorul de minciuni* sau Bdiscursul/ bolii& princare comunic" cu medicul (alt%el dec0t incon$tientul cu psi!iatrul* = Ambroise ParZvorbe$te despre di%eritele tipuri de sudori& dup" caracteristici $i locuri& iniiindsemiologia medical". El produce $i utili#ea#" c!iar semnele unor mesaje c!imice&%eromonii& de unde o posibil" semiotic" a par%umurilor.

Totu$i& corpul nu este semn sau aglomeraie de semne cum sunt mesajeleverbale& ci este mai degrab" traversat de ceea ce s-ar putea numi intenii semni%icante.Ele nu sunt necesarmente coerente sau ierar!i#ate& con$tiente sau voluntare& iar receptorul nu le %inali#ea#" necesar& pentru c" ele nu sunt prinse într-o intenie decomunicare a unui mesaj c"tre un receptor. 6imbajul/ corporal seam"n" cucomunicarea/ animal": p"s"rile $i pisica& ca $i corpul& se exprim" mai degrab" dec0tcomunic". Adic" ele sc!iea#" comportamente care mani%est" inteniile sau Bemoiile/animalelor. Pe c0nd gesturile sunt comportamente înc" mai estompate pentru c"& nunumai c" sunt neduse p0n" la cap"t& ci sunt înc" mai mult destinate s" semni%ice mai

degrab" dec0t s" e%ectue#e sau s" amenine cu e%ectuarea. )i nu numai at0t: %iind doar semne ale unor intenii sau atitudini mentale de regul" in!ibate sau cen#urate& elesemni%ic" ceva ce r"m0ne cel mai adesea ascuns $i pentru autorul lor.

Ca $i comunicarea non-verbal"& limbajul corporal se re%er" la expresii %aciale&mi$carea oc!ilor& aparena %i#ic"& mi$c"ri $i gesturi corporale& mesaje tactile&caracteristicile vocale& utili#area timpului& dinamica spaial" $i di%erenele de gen $i dev0rst" care intervin în toate aceste domenii $i implic" interpretarea gesturilor& mimicii&

posturii& comportamentului etc.& descoperirea semni%icaiilor $i sensurilor care %ac dintoate acestea semne.

2.3. "robleme !e principiu ale semioticii limbajului corporal#gestuale


15/59

- Exist" unul sau mai multe sisteme semni%icanteS Aceste sisteme semni%icante au unrepertoriu %init de semne $i reguli independente de natura $i num"rul discursurilor& caîn gesturile rituali#ate de politee& sau sunt& mai degrab"& sisteme de semni%icareunidimensionale& ca în gesticulaia expresiv" a dansului S- Impunerea semnului în procesele de semni%icare corporale e consecina existenei

prealabile a unui simbolism - limbaj verbal sau discurs normativ ori teoretic asupracorpului& discurs reductor care se sprijin" pe o %iloso%ie a corpuluiS 5au& invers& corpuleste cel care repre#int" %undamentul oric"rei comunic"ri& %undalul pe care se edi%ic" $ide la care î$i extrage semni%icaiile îns"$i comunicarea verbal"S- ;n %uncie de r"spunsul la aceast" problem" apare întrebarea metodologic"(Kristeva*: dac" anali#a limbajului corporal trebuie s" se subordone#e sau nulingvisticii $i categoriilor $i modelelor sale.Gricum semiotica gestual" seam"n" mai mult cu o semiotic" a semni%ic"rii& dec0t cu osemiotic" a comunic"rii. 'e aceea at0t tipologia semnelor limbajului corporal c0t $iinterpretarea lor se ba#ea#" mult pe %unciile semni%icante pe care aceste semne leîndeplinesc în comunicarea uman".

2.4. $uncţiile limbajului corporal

Aplicarea modelului comunic"rii verbale a lui Na>obson = cele instane $i%uncii: emi"torul (destinatorul* $i %uncia expresiv" (emotiv"*, mesajul $i %uncia

poetic", receptorul (destinatarul* $i %uncia conativ", contextul $i %uncia re%erenial",canalul $i %uncia %atic", codul $i %uncia metalingvistic" - este numai didactic" pentruc" semni%icarea corporal" nu poate %i redus" la o comunicare de mesaje (cel mai clar ca# de distincie între o semiotic" a semni%ic"rii $i una a comunic"rii 7*

$uncţia epresi)': limbajul corporal exprim" direct atitudinea subiectului %a" de ceeace spune& ascult"& vede sau simte: d" impresia unei emoii adev"rate sau aparente.Na>obson& în sc!ema lui& se m"rgine$te în limbajul verbal la interjecii $i la ceea ceeste o gestualitate a vocii = modi%icarea intonaiei& în"limii& timbrului& lungirea unor vocale.

$uncţia impresi)' ;conati)'@: repre#int" corpul semni%icant $i gestica sa care apar caun operator de intensi%icare al e%ectelor discursului. 1etorul Xuintilian leag"di%erenele vocii cu jocul gesturilor $i corpului& printr-un sistem de conveniene $i

bun-sim& cu sensul discursului. 6imbajul corporal al emi"torului (destinatorului* areadesea o aciune mai direct" asupra receptorului (destinatarului* dec0t discursulverbal.

$uncţia referenţial': gestul indic"rii este substituibil pronumelui demonstrativBacesta/ (care în pura sa %uncie ostensiv" nu are alt" %uncie dec0t de a indica obiectul

singular*. Tot ast%el& gesturile pot suplini mesajul în ca#ul unei limbi str"ine pe care n-o cunoa$tem. $uncţia fatic' este cea care desc!ide canalul acord0nd permisiunea comunic"rii - ca privirea sau mimica& iar uneori gesturile sau c!iar strig"tele. ;n plus $i ca speci%icitate&%uncia %atic" în comunicarea de tip %a" în %a" este determinat" de spaiul din jurul

persoanei. 5c!imbarea proximit"ii& însoit" de c0teva alte semne& ne anun" c0ndconversaia începe sau ia s%0r$it. 'up" E. J. Jall& inventatorul proxemicii& ramur" asemioticii care se ocup" cu structurarea semni%icant" a spaiului uman: modalit"ile decontact în înt0lnirile interpersonale se derulea#" dup" 8 intervale de #one di%erite.Calitatea general" a interaciunilor este mai mult sau mai puin uni%orm" în interiorul


16/59

unei #one $i se sc!imb" la trecerea unei %rontiere spaiale& prag di%erit în %uncie decultur".

$uncţia metaling)istic' e contestat" de unii teoreticieni& pentru care nu exist" meta-gesturi sau meta-atitudini. Totu$i unele gesturi pot %i explicate prin alte gesturi = c0ndnu suntem înele$i& spre exemplu& de vorbitorul unei limbi str"ine pe care n-o

cunoa$tem = $i în general atitudinile servesc drept meta-cod pentru gesturi = un gestcare este agresiv sau obscen poate %i conotat prin atitudinea celui care-l %ace& dreptironic sau comic. Funcia metalingvistic" r"m0ne& totu$i& ca o grani" între limbajulcorporal $i limbajul verbal: corpul nu pune niciodat" întreb"ri& doar con$tiina le pune.6imbajul verbal este singurul care ne permite s" punem întreb"ri. Primatele înva"limbajul surdo-muilor& dar ele nu pun întreb"ri. Funcia metalingvistic" e legat"e%ectiv de întrebare $i este proprie omului. Aici digitalul se di%erenia#" net deanalogic.

$uncţia poetic': exist" numeroase situaii în care corpul& prin gest& devine obiect carese autosemni%ic"& adic" devine poem: arta mac!iajului& par%umurile $i unguentele&

pictura corporal" (îndeosebi tatuajul* sau dansul (cu gesturile& mi$c"rile& atitudinile $i

posturile sale*.

2.%. $uncţii specifice limbajului corporal

Pe l0ng" aceste %uncii ce deriv" din elementele situaiei comunicaionale limbajulcorporal mai poate avea o %uncie simbolic" (în ritual* $i lingvistic"& de reglare $i desusinere a limbajului (Exist" o gradare a susinerii lingvistice: sc!imb"ri de postur"

pentru paragra%e, de cap sau brae& pentru sc!imbarea registrului expresiei, de %a"&oc!i& m0ini la cuvinte sau %ra#e.* Pre#ena limbajului verbal are îns" ca e%ectreducerea utilit"ii comunicative a gesturilor& mimicii $i comportamentelor rituali#ate.

Paul E>man (+?L* a identi%icat cinci %uncii ale comunic"rii nonverbale $i

anume:• repetarea = dublarea comunic"rii nonverbale,• substituirea = înlocuirea mesajelor verbale ( o %a" posomor0t" ne spune c"

persoana în cau#" nu se simte bine*,• completarea = colaborarea la transmiterea mesajelor verbale& ceea ce

conduce la o mai bun" decodi%icare a lor*,• accentuareaUmoderarea = punerea în eviden" a mesajelor verbale&

ampli%icarea sau diminuarea celor spuse ( c0nd scand"m sloganuri& ridic"m braul $iar"t"m pumnul*,

• contra#icerea = transmiterea de semnale în opo#iie cu mesajele verbale(spunem c" ne bucur"m atunci c0nd ne înt0lnim cu o persoan" cunoscut"& dar privimîn alt" parte atunci c0nd îi întindem m0na& ne v"itam c" nu avem din ce tr"i& dar nea%i$"m cu bijuterii $i !aine scumpe*.

pentru a atrage atenia.6imbajul corporal (numit uneori prin opo#iie imprecis" $i Bnon-verbal/* este

legat de obicei de o situaie comunicaional" direct" (relaii de tip %a" în %a"*. El


17/59

repre#int" în comunicare& relaia& analogicul& %a" de limbajul verbal care repre#int"coninutul& digitalul. Cel mai adesea limbajul verbal transmite in%ormaii& limbajulcorporal exprim" atitudinea interpersonal".

2estualitatea este separat" $i în principiu egal" cu limbajul. Folosireagesturilor nu este dependent" de %olosirea limbajului& iar modalitatea gestual" este la

%el de important" ca $i cea verbal" pentru repre#entarea semni%icaiei. E unit" cuvorbirea numai pentru c" sunt %olosite simultan& pentru acelea$i scopuri.


18/59

- 5emne corporale: sur0sul, în general simboluri sau indicii %"cute cu inteniecomunicativ", mai ales gesturile cu palmele $i degetele.

Anali#a structurii comunic"rii nonverbale impune luarea în considerare acodurilor& modelelor $i scopurilor speci%ice implicate. ;n comunicarea nonverbal" se%olosesc seturi de semne& coduri care& prin combinare& dau o anumit" structur". 'e

%apt& aceste semnale sunt stimuli sen#oriali care impresionea#" simurile omului = v"#&au#& pip"it& miros. Pe ba#a semnalelor $i canalelor de transmitere a lor s-au produsmultiple clasi%ic"ri ale comportamentelor nonverbale $i ale comunic"rii nonverbale..@. 'intre cele mai vec!i clasi%ic"ri& în literatura de specialitate se aminte$te grupareacomunic"rii nonverbale în trei categorii propus" de N. 1uesc! $i D. Kees (+?L*:

a. limbajul semnelor corporale (nonverbale* inclu#0nd gesturile, b. limbajul aciunilor inclu#0nd mi$c"rile corpului implicate în di%erite

activit"i,c. limbajul gesturilor sau aciunilor în relaie cu obiectele& care încorporea#"

dispunerea intenionat" sau neintenionat" a obiectelor în spaiu în vederea %olosirii

lor... ;n studiul: BT!e repertoire o% nonverbal be!avior: Categories& origins& usage andcoding/& devenit clasic& Paul E>man $i Dallace V. Friesen propun în +?? un sistemde categorii pentru clasi%icarea comportamentelor nonverbale %ormat din:

a* Embleme: mi$c"ri care substituie cuvintele $i pot constitui un limbaj desine st"t"tor: degetul mare orientat în sus. Ele sunt îneelse adecvat în contexteleculturale de re%erin"& dar pot produce con%u#ie în contexte di%erite,

b* Ilustratori: mi$c"ri mai puin arbitrare dec0t emblemele& care însoesccomunicarea& o susin $i o împlinesc: 4astoanele: mi$c"ri verticale ale m0inii&accentuea#" anumite cuvinte pentru a atrage atenia asupra elementelor eseniale ale

discursului, Pictogra%ele: desenea#" în aer %orma obiectelor despre care se vorbe$te,Kinetogra%ele: descriu o aciune sau o mi$care corporal" pe care emi"torul consider"insu%icient s" o redea prin cuvinte, Ideogra%ele: descriu o mi$care abstract"& a g0ndirii&raionamentului, 'eictice: indic" obiecte& locuri& persoane (indicarea persoanelor

poate irita 7 $i sunt limitate de regulile de politee*, 5paiale: care reproduc cadenaunei aciuni, Ilustratori emblematici: embleme utili#ate în pre#ena cuvintelor.

c* 2esturi de reglaj: dirijea#"& controlea#" $i întrein comunicarea: datul dincap& contactul vi#ual& sc!imbarea po#iiei. Au %uncie expresiv" $i %atic": relev"atitudinea participanilor %a" de interaciune& dau receptorului asigur"ri privindcontinuitatea contactului& iar emi"torului îi permit s"-$i ajuste#e enunarea în %unciede reaciile interlocutorului

d* Expresii %aciale a%ective: exprim" st"rile su%lete$ti prin care treceemi"torul, sunt preponderent indici& numai secundar semnale: mimici& mi$c"ri alemembrelor& posturi. Fiind puin controlabile con$tient& sunt cei mai buni indicatoriasupra st"rii emoionale adev"rate a interlocutorului.

e*


19/59

%* posturi: comunic" statutul social relativ& atitudine& emoii& grad decurtoa#ie& c"ldur" su%leteasc", includere-excludere din spaiul comunic"rii, orientarecorporal": %a" în %a" = predispo#iia pentru comunicare, al"turi = neutralitate,congruen"-incongruen": participarea conduce la o postur" similar" cu ainterlocutorului, divergene sau di%erendele %ac persoana s" nu priveasc" spre

interlocutor& s" nu interacione#e& etc. Clasi%icarea comportamentelor nonverbale propus" de Paul E>man $i Dallace V. Friesen ia ca unitate de înregistrare mi$c"rilecorporale observabile de c"tre o alt" persoan" %"r" utili#area unor ec!ipamentespeciale. 'enumirea claselor de comportamente este mai mult denotativ" dec0tconotativ"& sistemul însu$i re%lect" interesul autorilor pentru determinarea emoiilor pe

ba#a decodi%ic"rii comportamentelor nonverbale.

3.2. (atur' şi cultur'

Comunicare nonverbal" este& desigur& %ilogenetic $i ontogenetic primordial"%a" de cea verbal". 2esturile& care sunt pur umane& sunt& de %apt& intermedieri care

permit trecerea de la natur" la cultur"& adic" de la corp $i comportament la semne $isemni%icaii valabile colective. Interaciunea corporal" - copil-mam" - apare ca %orma prim" de comunicare $i ba#a pe care se elaborea#" alte %orme de comunicare.

6a început exist" o primordialitate a gesturilor %a" de limbajul verbal& pentruc" relaia e prealabil" coninutului comunic"rii. Pe aceast" relaie primordialcorporal"& societatea vine s"-$i construiasc" sensurile $i semni%icaiile. Ex.: Freudconsidera ca %iind un gest de a%irmare c"utarea s0nului mamei de c"tre sugar& $i invers&re%u#ul acestuia& ca %iind un gest de negare. 5upradeterminarea cultural" a gesturilor&înt0lnit" la indieni& bulgari sau turci& r"stoarn" sensurile gestuale: pentru ei gestul denegare cu capul însemn0nd \ da ] $i invers. Culturile merg p0n" la epurareasemni%icaiilor iniiale ale gesturilor $i la impunerea semni%icaiilor contrare sensurilor

gesturilor. 5emni%icaia gesturilor este dependent" de contextele culturale: gestul inelcu degetele este o> în 5A& sau nimic în Frana& semn pentru bani în Naponia&semn pentru gaura& respectiv !omosexual& în unele "ri mediteraneene. Policele înAnglia& Australia& Houa ^eeland" este %olosit de autostopi$ti& etalat înseamn" o>& iarridicat brusc e obscen: în 2recia este %olosit doar ca gest obscen. V este semnulvictoriei în Anglia& Australia& Houa ^eeland" numai dac" e %"cut cu palma spreîna%ara, spre în"untru devine insult". 5ocietatea supune interaciunea corporal" uneicodi%ic"ri riguroase& unei rituali#"ri care tinde s" semiologi#e#e corpul& %"c0ndu-l unsemni%icant într-un sistem de comunicare $i sc!imb (publicitatea& reclama&videoclipurile mu#icale*.

4. nterpretarea limbajului corporal4.1. Di)ersitatea interpret'rilor posibile ale semnelor limbajului corporal

Interpretarea limbajului corporal este di%icil" din cau#a multitudinii de sistemesemni%icante care traversea#" corpul $i din cau#a gradelor di%erite de intenionalitatecon$tient":- nele gesturi sunt destinate intenionat comunic"rii: exist" un limbaj corporal cuclare intenii comunicative& în care gesturile sunt %"cute s" %ie semne (ex. prinexcelen": limbajul surdo-muilor*, în ca#ul gesturilor cu m0inile $i în ca#ul semnelor cu capul& intenionalitatea e evident". Exist" ast%el un limbaj corporal explicit: gesturiclare& expresive& care intenionat au calitatea de simboluri sau semne (Ex.:


20/59

simbolismul gestual al salutului oriental& sau cineva care rote$te palma pentru a gr"bivorbitorul*. Cu c0t partea corpului care reali#ea#" gestul respectiv este mai voluntar $idi%ereniat mobil"& cu at0t gesturile au un mai net caracter de limbaj corporal. A$acum %aa este& prin mimic"& în primul r0nd expresiv" - putem constitui emblematicdi%erite expresii numai din gur"& oc!i $i spr0ncene - în intenie comunicativ" cele mai

evidente $i importante sunt gesturile %"cute cu palmele $i degetele,- Exist" apoi gesturi expresive ce semni%ic" direct reacia subiectului într-o situaiedat"& gesturi care& mai puin clare& pot %i interpretate ca limbaj corporal c!iar în lipsainteniei comunicative con$tiente. ;n ca#ul expresiilor %aciale& mesajele sunt evidente&c!iar $i animalele comunic" prin intermediul acestora. ;ns" oamenii controlea#"uneori aceste expresii& c"ci ei au descoperit c" pot #0mbi celor pe care îi detest":Bmincino$ii mac!iavelici/ (


21/59

$i str"lucitori $i prin retragerea colurilor gurii $i a bu#ei superioare. In sc!imb&m0!nirea se exprim" prin sc!imbarea po#iiei spr0ncenelor în corelaie cu alte semne:B%aa devine palid"& mu$c!ii se relaxea#"& oc!ii coboar"& capul at0rn" pe pieptulcontractat& bu#ele& obrajii $i maxilarul in%erior se las" toate în jos prin propria lor greutate. Toate tr"s"turile %eei sunt alungite, se #ice c" unei persoane care aude ve$ti

proaste i se lunge$te %aa/.- gesturile trebuie interpretate în context. Interaciunea (


22/59

macrocosmosul: omul devine o !art" celest" = %iec"rui semn #odiacal îi corespunde o parte a corpului. 5c!ema simbolismului astrologic este urm"toarea: cre$tetul capului = berbec, g0tul: taur, umeri-brae: gemeni, piept superior: rac, in%erior leu, mijloc:%ecioar", burt": balan", #ona organelor sexuale: scorpion, coapse: s"get"tor,genunc!i: capricorn, pulpe: v"rs"tor, t"lpi: pe$ti. 5emni%icaia gesturilor se

împ"rt"$e$te din ast%el de simbolisme construite cultural& cel puin în egal" m"sur"& ca$i din corelaia cu limbajul& cu discursul verbal.5" relu"m sumar& dup" Nean C!evalier& Alain 2!eerbrant& 'icionar de simboluri&Editura Artemis& 4uc.& +??8& vol. +-:- 'egetul ar"t"tor: judecat"& !ot"r0re& ec!ilibru& lini$te& st"p0nire de sine, cel mijlociu:a%irmarea personalit"ii, cel mic: dorine ascunse& puteri oculte& divinaie (e#oteric*,inelarul: sexualitate& pl"cere, iar policele: semnul masculinit"ii.- 4raul = %or"& putere& ajutor acordat& distribuire& m0n" a drept"ii. 4raele ridicate înliturg!ia cre$tin": c!emarea !arului& desc!iderea su%letului c"tre bine%aceriledumne#eie$ti. ;n situaii de con%lict: predare& supunere& c!emare la clemen".


23/59

etologul eleveian J.Jediger (+?L*. Acesta a identi%icat cinci tipuri de distante $ianume:

• Bdistana pe %ug"/ - distana care îi permite unui animal s"scape prin %ug" dac" simte apropierea altui animal (+-L cm*,

• Bdistana critic"/ sau Bdistana de atac/ = de la care %uga pentru

a sc"pa de atacatori nu mai este posibil",• Bdistana personal"/ sau Bdistana interpersonal"/ dintre dou"

exemplare din aceea$i specie. Ea re#ult" din con%runtarea tendinelor de Ba %iîmpreun"/ $i de Ba %i singur/,

• Bdistana de apropiere/ pe care animalele o p"strea#" într-unteritoriu,

• Bdistana social"/ pe care un individ o menine %a" de ceilalimembri ai grupului.

Pe ba#a studiului distanelor la animale& Edard Jall %ace m"sur"tori ale pragurilor de receptare a vocii& delimit0nd patru distane interumane:

• Bdistana intim"/ (8-L cm* în care poi simi pre#ena celuilalt& mirosul&respiraia. Este un spaiu de protecie pentru individ& accesibil numai

persoanelor apropiate& partenerului& iubitei sau iubitului& propriilor copii.Apropierea interlocutorilor& acceptarea acestora în #ona distanei intimeexprim" o apropiere psi!ologic". ;n ca#ul acestei distane se operea#" ol%acia&contactul cutanat& sensibilitatea termic" $i elementul vi#ual,

• Bdistana personal"/ (L-9L cm* în care indivi#ii îsi pot atinge m0inile&de%ine$te limita contactului %i#ic cu ceilali. 6a acest nivel nu putem detectac"ldura& respiraia celuilalt $i& în general avem di%icult"i în a meninecontactul la nivelul oc!ilor. 'ac" acest spaiu este înc"lcat& ne simim

incon%ortabil& lucru sesi#abil prin mi$c"ri excesive la nivelul corpului& iar reacia %a" de invadarea spaiului personal este în %uncie de tipul de relaie pecare o avem cu interlocutorul.

• Bdistana social"/ (+&L - m* este distana în care pierdem detaliile privindinterlocutorul. Este distana la care se des%"$oar" cele mai multe interaciuniindividuale obi$nuite& tran#aciile& a%acerile cu caracter %ormal. 'ispunereamobilierului ine seama de respectarea acestei distane. Contactul la niveluloc!ilor este %oarte important pentru a menine un nivel optim al comunic"rii&vocea este mai ridicat"& iar in%lexiunile vocii au rolul de a reduce distanasocial".

• Bdistana public"/ (- m* este distana la care individul este protejat $i poatedeveni de%ensiv dac" este atacat. 6a acest nivel suntem destul de aproape

pentru a urm"ri aciunile interlocutorului& de$i pierdem detalii alecomportamentului acestuia: expresiile %eei& direcia privirii etc. ;n acest ca#&v"#ul $i au#ul au cea mai mare importan"& sen#aiile tactile %iind practiceliminate.

Termenul de spaiu personal este îns" inventat de '. Kat# în +?9& populari#atde 1. 5ommer& în +??& apoi preluat de Jall: e o prelungire teritorial" a corpului& caun %el de bul"& de inel sau de coc!ilie. I se substituie (E. 2o%%man& 1oger 6Zcu3er*termenul de distan" interpersonal" - care este variabil" în %uncie de situaiainteraciunii, Jall $i apoi unul din discipoli& N.A. 5cott constat" di%erene în %uncie de


24/59

culturi& iar


25/59

parteneri (teoria ec!ilibrului*, #gomotul scade distana, la %el& amu#amentul, munca ocre$te. Cu c0t spaiul %i#ic în care ne a%l"m este mai larg cu at0t tindem s" mic$or"mdistana interpersonal". 5paiul în care se conversea#" va %i mai mare într-unapartament dec0t pe strad" $i va %i mai mic într-o înc"pere spaioas" dec0t într-unaîngust". ;n plus& subiectul în jurul c"ruia se des%"$oar" interaciunea poate genera

variaii ale spaiului de interaciune. Ast%el& c0nd vorbim despre probleme personalesau împ"rt"$im secrete& meninem o distan" mai redus" dec0t atunci c0nd vorbimdespre probleme cu caracter general sau c0nd avem discuii %ormale.

'istanele sunt& deci& relative. Ele depind de tipul de comunitate uman"teritorial" la care aparine subiectul - sat sau ora$, ora$ mic sau ora$ mare - $i de tipulde cultur". (Exemplu: %oarte vi#ibil" di%erena între Gccident $i Grient: japone#ii îiconsider" pe occidentali tru%a$i& occidentalii îi consider" pe japone#i b"g"rei.E.T.Jall (+?*: BCeea ce pentru un american înseamn" apropiere& pentru un arab

poate însemna distanare/. Este ceea ce s-a numit& datorit" %ilm"rii acestuicomportament pe !olurile GH& Bvalsul GH/: pentru a putea vorbi& partenerul arab

(sau japone#& dup" alte surse* se apropie de cel american& care se îndep"rtea#" cu un pas. Partenerul arab& care simte c" nu poate comunica peste Bpr"pastia/ ast%el creat" seapropie din nou, la r0ndul lui americanul se îndep"rtea#" din nou $.a.m.d.*Exist" gesturi tipice de marcare a spaiului (teritoriului* sau propriet"ii (prin puneream0inii sau a piciorului*. Autoturismele& avioanele& b"rcile pe care le conducem neextind totodat" spaiul personal p0n" la respectivele dimensiuni, spore$te ast%el $iimaginea de sine*.

onsecinţe: 5c"derea constr0ns" a distanei are ca e%ect semni%icarea distanei prin alte mijloace. (Exemplu: în mijloacele de transport în comun& aglomerate& sau înli%t: nu vorbim& evit"m privirea celorlali& ne îndrept"m excesiv atenia asupra aaltceva - peisaj& carte& #iar& numerele ce indic" etajul, arbor"m o expresie neutr"& goal"

emoional.* 5c"derea constr0ns" a distanei& intru#iunea în spaiul intim ne reduceautonomia con$tiinei: stilul interogatoriilor poliiste în unele %ilme americane, unelete!nici sentimental-erotic-apetitive %olosesc aceast" consecin" etc. 6a demonstraii& o

parte din %urie e produsul aglutin"rii $i restr0ngerii spaiului personal, poliiadispersea#" mulimile pentru a le potoli.

In!icaţie: P"strai distana cuvenit" pentru a nu-i agresa pe ceilali. Ferii-v" s"le înc"lcai teritoriul sau s" le ocupai spaiul (scaunul& masa etc.* personal. 'istana

poate sc"dea pe m"sura cunoa$terii $i accept"rii. 6a înc"lcarea teritoriului maimuele procedea#" ca noi: aduc o%rande - %ructe& %lori& cum %acem $i noi c0nd& merg0nd învi#it"& înc"lc"m teritoriul ga#dei.

4.-. &impul în limbajul corporal Timpul în limbajul corporal este interpretabil prin simetrie cu spaiul: a-i %ace

pe oameni s" a$tepte& ca $i a-i ine departe spaial& serve$te la meninerea po#iiilor ierar!iei. ;n ritualul a$tept"rii dispreul pentru spaiul cuiva devine dispre pentrutimpul cuiva. 5c!ar#: Bdistribuia timpului de a$teptare coincide cu distribuia

puterii/ (Hanc3


26/59

1. !rila spa"ial#simbolicăPrima $i cea mai simpl" interpretare a gesturilor este& a$a cum s-a v"#ut mai

sus& în %uncie de simbolismul di%eritelor p"ri ale corpului care le produc. 'e$i parecea mai %iresc" $i mai clar"& insu%icena acestei interpret"ri re#ult" din %ixismul $i

simplismul ei: unele gesturi sunt universale = ridicatul umerilor ca necunoa$tere&nedumerire& supunere -& dar altele sunt speci%ic culturale. Iar cele universale sunt maidegrab" %undamentate biologic $i nu au un îneles simbolic& iar cele simbolice&%undamentate cultural& au un îneles local& cea ce %ace ca interpretarea de acest %el s"%ie %oarte parial". 'e aceea am introdus mai sus& al"turi de perspectiva culturalsimbolic" $i pe cea a spaiului biologic.

'ar pentru o mai bun" reperare a gesturilor %oarte important" esteomogeni#area coordonatelor biologice $i culturale ale producerii limbajului corporal

prin introducerea simbolicului în spaiul biologic. 'rept g!id pentru dimensiunilesimbolice ale gesturilor putem %olosi spaiul sacru atît de bine pre#entat în cele 9(`8* dimensiunile lui de


27/59

pentru %iecare palm"& a m0inii drepte sau st0ngi: cu c"u$ul în sus = important, median = neutru, cu c"u$ul în jos = neimportant. Palm" în sus = palm" în jos oamenii î$i sc!imb" atitudinea în %uncie de po#iiac"u$ului palmei. palm" în jos cu deget ar"t"tor = gest autoritar: %" asta& alt%el

5emni%icaiile se aplic" direct la str0ngerile de m0n"& care în %uncie de po#iia palmelor este: dominant"& supus"& egalitar".5tr0ngerile de m0n" mai pot %i de tipul: pe$te mort& adic" %lasc"& moale& %"r" via" "individ %"r" caracter& moale& dubios, brutal"& ca o meng!in" " individ agresiv.;n ca#ul în care i se întinde numai v0r%ul degetelor: %ie individul nu are su%icient"încredere în sine& %ie te desconsider"& vrea s" r"m0n" cu tine doar într-o relaie limitat"(cel mai adesea*.4raul este rigid c0nd cel"lalt vrea s" te in" la distan". Invers& c0nd te trage spre el& îninteriorul spaiului personal: %ie vrea s" te apropie& %ie aparine unei culturi de tipurban (ora$ mare* sau se simte în siguran" în spaiul s"u personal.5tr0ngerea de m0n" tip man$on& cu ambele m0ini& vrea s" însemne pro%un#ime a

sentimentelor& a%ectuo#itate& sinceritate. 'ar este o str0ngere de m0n" r"sp0ndit" printre politicieni $i numai mimea#" sinceritatea. Trecerea de la m0n" la înc!eietur"& bra& cot& antebra& um"r indic" un plus de sentiment în cre$tere gradat" pe m"sura p"trunderii în spaiul intim al celuilalt.

5prijinirea pe piciorul drept (activitate mai intens" a emis%erei st0ngi*: anali#" critic"&logic"& obiectivitate. 5prijinirea pe piciorul st0ng (activitate mai intens" a emis%ereidrepte*: receptivi la stabilirea de relaii. 5c!imbarea piciorului înseamn" sc!imbareadispo#iiei.

^ona privirii este %oarte important": privirea o%icial" se mi$c" deasupra niveluluioc!ilor& în #ona descris" de un triung!i pe %runte. Privirea la ba#a nasului este

perceput" cu o privire prin/ interlocutor& în su%letul lui/& are un e%ect puternic perturbator $i e %olosit" în inducerea !ipno#ei. Privirea de anturaj descrie acela$itriung!i& dar sub nivelul oc!ilor& în #ona dintre ei $i bu#e. Privirea intim" coboar" dela oc!i spre b"rbie& între oc!i $i piept c0nd stau apropiai& $i între oc!i $i înc!eieturacoapsei c0nd stau mai dep"rtai. Privirea lateral" poate %i $i ea ambivalent":curtenitoare (#0mbet& spr0ncene u$or ridicate*& sau ostil".

Privirea raportat" la tipul de procese mentalePrivirea orientat" în sus:

- spre dreapta: imagini create& construite& imaginare- spre st0nga: imagini amintite& redarea a ceva existentPrivirea orientat" la mijloc:- spre dreapta: sunete create& construite& imaginare- spre st0nga: sunete amintite& redarea a ceva existentPrivirea orientat" în jos:- spre dreapta: judec"i de valoare& sentimente& sen#aii create& construite&imaginare- spre st0nga: a medita& sta pe g0nduri& impresii& sen#aii amintite& redarea a cevaexistent


28/59

2. !rila reac"iilor limbice5istemul limbic aparine creierului mami%erelor. Formaiunile sistemului limbic suntvec!i din punct de vedere %ilogenetic& aparin0nd ar!i- $i paleocortexului.Formaiunile componente ale sistemului limbic sunt : sistemul ol%activ (rinence%al*&corpul amigdalian& stria terminala& aria septal"& !ipocampul. 5istemul limbic este un

complex de integrare a in%ormaiilor somatice vegetative $i ol%active& intervenind inadaptarea comportamentului primar (nutriie& reproducere*& in activitatea emoional"$i in procesul de memorare. Este partea creierului care reacionea#" spontan $i în timpreal& în calitate de centru al emoiilor $i comportamentelor de supravieuire. nele dinaceste comportamente pot %i înv"ate& dar majoritatea repe#int" o mo$tenire ancestral".'in aceste motive& di%erit de neocortex& nu e capabil s" mint"7 5" reinem doar c" desus în jos& de la mimica %eei& prin gesturile mîinilor spre mi$c"rile picioarelor conrolul con$tiinei scade& ast%el c" mi$carile picioarelor sunt mai sincere decîtexpresiile %eei sau gesturile m"inilor. 1eaciile de r"spuns la stres sau ameninare înscrise %undamental în el sunt:încremenirea& %uga $i lupta.

Abilitatea de a încremeni în %aa pericolului are sens întruc0t mi$carea ar putea atrageatenia unor pr"d"tori mult mai puternici $i mai iui (la împu$c"turile de la $coala dinColumbia: elevii care au sta nemi$cai& %"c0nd pe morii& au sc"pat7*.


29/59

pre#entatori care vor s" ascund" lipsa de siguran" sau nervo#itatea& gestul prim estemascat de prinderea butonului man$etei& br""rii& po$etei& curelei ceasului&

porto%elului& buc!etului de %lori& pa!arului. 9R din oameni încruci$ea#" braul st0ng peste cel drept& ceea ce însemn" c" ap"rarea ine de relaie mai degrab" decît deconinut.


30/59

;ncruci$area gle#nelor& cu di%erene între %emei $i b"rbai& înseamn" reprimarea uneiatitudini negative& a nervo#it"ii sau %ricii. ;n %ine& po#iia c0rlig a piciorului estespeci%ic" %emeilor timide sau %ricoase& care s-au retras în interiorul lor.

5istemul limbic acionea#" direct asupra picioarelor $i t"lpilor (exemplu bun de

comunicare non-verbal": dac" într-o situaie cupotenial primejdios %uge unul& toiceilali o rup la %ug"7 'ar picioarele pot $i încremeni în pre#ena pericolului*Picioare Bvesele/& care Bop"ie/ de bucurie: încredere = sau ner"bdare = c" va primiceea ce dore$teV0r%ul piciorului în sus: bun" dispo#iie, c"lc0iul în sus: po#iie de start. T"lpile în susU %emeile c!iar scot c"lc0iul din panto% $i se joac" cu el: persoana se simte bine&con%ortabil.Picioarele încruci$ate în pre#ena unui interlocutor a$e#at al"turi: includere sauexcludere în %uncie de %elul în care piciorul e %olosit ca barier" de protecie.Piciorul-c0rlig la nivelul gle#nei: reinere& precauie& în jurul picioarelor scaunuluinemulumire reprimat".

2esturi ale capului:Capul inut drept - po#iia omului cu o atitudine neutr" %a" de cele au#ite. - ridicat: atenie sau arogan"& cre$terea sentimentului propriei valori. - l"sat destins pe spate: relaxare& predare& reducerea ateniei. - plecat: supunere& dac" este întrerupt contactul vi#ual (a-i pleca capul/*&înd0rjire& dac" este meninut contactul vi#ual (a lua pe cineva în coarne/*.

- înclinat în jos& semni%ic" o atitudine negativ" sau una de evaluare critic". (2esturide evaluare pot însoi aceste po#iii*.Capul înclinat într-o parte semni%ic" tre#irea interesului %a" de cele au#ite.- aplecat spre st0nga = ascultare cu urec!ea dreapt": ascultare atent" $i critic",oblic spre st0nga: încercarea de a obine date suplimentare $i dove#i.- aplecat spre dreapta - ascultare cu urec!ea st0ng": dorina de a reali#acontacte, oblic spre dreapta: desc!idere pentru stabilirea de noi relaii& de la

bun"voin" p0n" la interes deosebit.- întoarcerea %eei într-o parte: pierderea interesului sau acordului.- scuturarea capului: îndep"rtarea tr"irilor nepl"cute.- ;n timpul unei conversaii dac" o persoan" ascult" t"c0nd sau replic0nd mecanic întimp ce î$i întoarce capul $i privirea încolo $i încoace& caut" pe cineva sau încearc" s"scape de discuie.

Posturi;n"limea corpurilor contea#" în relaiile interpersonale ca po#iie de putere saudominatoare. Capul drept& umerii drepi& braele $i picioarele relaxate: încredere $isiguran" de sine. 5emnele sociale ale atitudinilor de submisiune se %ormea#" dup"regula: supunere mic$orare a în"limii sau a volumului corporal: Ba te %ace mic/.5coaterea p"l"riei mic$orarea staturii. Curbarea spatelui mic$orarea staturii. ;nca#ul supunerii& contactul vi#ual este de asemenea întrerupt: privirea plecat"/.merii coco$ai& aplecai& capul în piept: lips" de încredere în sine.Trunc!iul: acordul - înclinare înainte: de#acordul: înclinare înapoi.6imbul ne dictea#" limitarea sau evitarea contactului cu ceea ce este nepl"cut: evitare%rontal" înapoi sau lateral. Invers& ceea ce atrage implic" expunere %rontal". Grientarea


31/59

corpuluiUtrunc!iului: direcia interesului. 'ac" trunc!iul este orientat într-o direcie iar picioarele în alta& interesul se a%l" în direcia indicat" de picioare. Po#iia perpendicular" cu cealalt" persoan" sugerea#" %aptul c" putei %i întrerupt, invers& po#iia %a" în %a" cu re%u#ul reorient"rii la apariia unui intrus = excludere.


32/59

Atingerile corporale sunt strict reglementate social $i cultural. 'e exemplu& în culturaislamic" este inter#is" atingerea corpului %emeilor de c"tre persoane str"ine& dup" cumeste inter#is" $i privirea c!ipului acestora

'egetele sunt înc" mai di%ereniat $i puternic mobile at0t în sensul inteniilor de

comunicare& c0t $i al celor expresive.- 'egetul mare (gros*& policele& repre#int" %ora de dominare& energia& voina: Etalareadegetului gros (police*: mani%estare a superiorit"ii& a priorit"ii, agresivitate $iorgoliu. ;n %uncie de gruparea gesturilor: semn po#itiv al $e%ului în pre#enasubalternilor& al b"rbatului curtenitor în pre#ena unei posibile partenere, gestr"sp0ndit mai ales printre cei îmbr"cai elegant. 'ac" m0inile sunt inute în bu#unaruldin spate& se încearc" mascarea sen#aiei de superioritate (uneori însoit $i de balans

pe t"lpi pentru a p"rea mai înalt*. Femeile agresive sau dominante au preluat gestul.1idicat: GK.& reacie la stimul %rustrant.;ndep"rtat de restul degetelor: relaxare.Ascuns: activitate momentan suprimat" din motive pe care voina nu dore$te s" le

exteriori#e#e. 6a copii: slab" energie: la aduli: ratarea unei deci#ii di%icile.- 'egetul ar"t"tor repre#int" voina& iniiativa, simboli#ea#" o Bs"geat"/. ;nameninare& simboli#ea#" arma& bastonul& cuitul.1idicat& nemi$cat: atenie, dac" îl mi$c"m $i îl curb"m devine semnalul unei direcii:ordin& c!emare %erm". 'egetul ar"t"tor u$or îndoit: inta nu este de cucerit& doar sen"#uie$te la ea. Palma orientat" în jos: gest patriar!al& de dominare& %olosit în "rilelatine, palma în sus: %ora gestului este atenuat".Pendulat& se substituie negaiei cu capul.Frecarea degetului ar"t"tor cu policele înseamn" c" cel care %ace gestul se re%er" la

bani.- 'egetul mijlociu este cel mai lung $i mai puternic: simboli#ea#" m0ndria& con$tiinade sine.Folosit pentru a apuca grijuliu obiecte %ragile (ceea ce poate %ace $i ar"t"torul $i

policele, dar dac" apuc"m cu degetul mijlociu $i policele obiectul pre#int" oimportan" mai mare pentru noi*.E degetul a%init"ii: dac" indic"m cu el înseamn" c" avem %a" de imaginea respectiv"o deosebit" a%initate, dac" ne subliniem cu acest deget declaraiile pentru a contra#ice&st0rnim de regul" st"ri con%lictuale. 1"s%irarea degetelor ar"t"tor $i mijlociu& de o

parte& în raport cu inelarul $i cel mic& de alt" parte: stare de con%lict interior.- Inelarul este degetul vieii spirituale. El semni%ic" indi%erena sau pasivitatea& %iindsituat între degetul mijlociu (a%initatea* mai lung $i degetul mic (relaiile cu ceilali*.

- 'egetul mic simboli#ea#" relaiile cu ceilali& relaiile externe& pentru c" este u$or îndep"rtat de restul palmei $i pentru c" este oarecum exterior.5emni%ic" calitatea relaiei = retras în podul palmei: întreruperea relaiei, îndep"rtatuneori p0n" la a atinge partenerul: desc!idere spre relaie.Inele pe acest deget: dorina de relaie $i de acceptare în grupuri înc!ise.

buricele ar"t"torului $i degetului gros se ating la explicaii = autoritar (orientat sprescopuri*& dar nu agresiv ca degetul ar"t"tor îndreptat înainte cu palma în jos& sauridicat amenin"tor ca o maciuc"

'ac" sentimentul se arat" în postura întregului corp iar emoiile în mi$c"rile anumitor p"ri ale corpului& pulsiunile mani%est" în micromi$c"ri. Activit"ile de subtituire sunt


33/59

mi$c"ri mai mult sau mai puin %renetice care nu-$i ating scopul, eliberea#" energiilecare nu pot s" se consume con%orm scopului& adic" scade %rustarea $i agresiunea.Creierul îi cere corpului s" %ac" ceva pentru a-i stimula terminaiile nervoase& ceea ceeliberea#" endor%ine în creier. Creierul cere corpului s" %ac" ceva pentru a stimulaterminaiile nervoase& proces care eliberea#" în creier endor%inele care îl lini$tesc.


34/59

intenia ascult"torului de a nu mai au#i r"ul. ;mpingerea înainte a întregii urec!i:semnul %ie unei atenii mai mari c0nd nu-i vine s" cread" ceea ce se spune& %ie c" aascultat destul $i ar vrea s" vorbeasc".- 5c"rpinarea g0tului de mai multe ori: incon%ort su%letesc& jen". Trasul de guler:încercarea de a se elibera dintr-o situaie st0njenitoare.

'egetul mare de la m0n" în gur": gest intim& erotic, dar $i nesiguran". 2est delini$tire în copil"rie& în %a#a oral"& c0nd copilul suge tot din nevoia de dragoste $im0ng0iere. Atingerea propriului corp: încredin"rea c" e$ti aici& autolini$tire maicen#urat". Atingerea dinilor cu limba: autolini$tire

-


35/59

%iinele& omul are cea mai bogat" mimic"/. 'arin a dat o %undamentare $tiini%ic"studiului mimicii prin constatarea similitudinilor de mimic" pentru expresiile%undamentale (bucurie& tristee& %urie* între oameni $i maimue $i identitatea lor laindivi#i din rase di%erite. ;n T!e Expression o% Emotion in '. Appleton And Compan3 +M??& prima ediie: +M9@*& C!arles 'arin propune

ipote#a con%orm c"reia exprimarea emoiilor este înn"scut" sau instinctiv". 'ac"lucrurile nu ar sta a$a& Bexpresiile sau gesturile convenionale& dob0ndite de individ în

perioada timpurie a vieii& s-ar %i deosebit probabil la di%eritele rase& întocmai ca $ilimbile pe care le vorbesc/. 'e asemenea 'arin aducea în discuie ca#ul 6aurei4ridgman Bcare din cau#a orbirii $i a sur#eniei& nu a putut dob0ndi vreo expresie prinimitare& totu$i c0nd i s-a comunicat prin limbajul gesturilor o scrisoare de la un prieteniubit a r0s $i a b"tut din palme& iar obrajii i s-au îmbujorat/. man a început s" studie#e expresiile %aciale& majoritateaantropologilor erau convin$i de %aptul c" gesturile $i emoiile au %undamente culturale&c" sunt înv"ate în procesul sociali#"rii. Paul E>man a pornit de la ipote#a c"expresiile %aciale sunt programate ca o parte natural" a emoiilor. Pentru c" toioamenii aparin aceleia$i specii $i toi au acela$i num"r de mu$c!i %aciali& este dea$teptat ca oriunde în lume& emoiile s" se exprime în acela$i mod& s" %ie recunoscuteca atare. Fiec"rei emoii îi corespund c0te dou" expresii %aciale: una programat"ereditar& alta repre#ent0nd o abatere de la expresia programat".


36/59

'impotriv"& o gur" %erm înc!is" evoc" re%u#ul& obstinaia& opo#iia& indisponibilitatea$i reprimarea dorinelor, cu bu#ele lipite nu se comunic". G gur" asimetric" arat"discon%ort $i nervo#itate.Po#iie sen#ual": bu#ele relaxate& u$or întredesc!ise (eventual& mai accentuat& degetelese apropie de gur"*.

2ura se desc!ide sub e%ectul surpri#ei& bu#ele se întind sub aciunea bucuriei& bu#asuperioar" se ridic" în semn de de#gust& în timp ce bu#a in%erioar" at0rn" atunci c0ndsuntem nemulumii sau ne bosum%l"m. Atunci c0nd un individ î$i mu$c" bu#ele& o

poate %ace pentru a se împiedica s" r0d"& s" pl0ng" sau s" vorbeasc"& dar $i dac" este%urios sau dac" re%lectea#" intens.Furia se mani%est" adesea prin str0ngerea bu#elor& în timp ce tristeea ni se de#v"luie

prin bu#ele c"#ute. 'ac" interlocutorul î$i str0nge $i-$i uguia#" bu#ele& vom $ti c"acesta este o%uscat& iar dac" r"m0ne cu gura desc!is"& înseamn" c" i-am tre#itadmiraia sau i-am provocat stupoare.Atunci c0nd bu#ele sunt împinse înainte simultan& poate %i vorba de o invitaie la s"rutsau de o str0mb"tura de re%u#& de îndoial"& de suspiciune. Individul care î$i ume#e$te

constant bu#ele& tr"dea#" o atitudine disimulatoare: ori minte ori cel puin nu spuneadev"rul. Culoarea bu#elor $i tonicitatea acestora sunt $i ele relevatoare: bu#ele ro#înc!is sau ro$ii dovedesc în general o stare de bine $i o sen#ualitate pronunat"& întimp ce bu#ele palide& aproape albe& adesea subiate sunt semnul unei proaste st"ri des"n"tate %i#ic" sau psi!ic" sau al %rustr"rii.

6imba e scoas" pentru a însoi gesturi care cer mare concentrare: atingerea dinilor culimba e semn de autolini$tire. Ar"tarea ei este& în %uncie de context& semn deintimitate sau agresiune.

1ecunoa$tem cu toii o %a" %ericit" sau una ne%ericit".^0mbetul: sincer este larg& rotund& simetric& prinde contur încet $i se stinge încet.

Hesincer: str0mb& asimetric& prea lung sau se curm" prea brusc. Hervos: prea scurt& se întrerupe brusc^0mbet str0mb = cele @ jum"t"i ale creierului au mesaje di%erite. G gur" asimetric"arat" discon%ort $i nervo#itate, partea stîng" mai pronunat dec0t în dreapta = lamincino$i. C0mpul vi#ual st0ng = emoia& c0mpul vi#ual drept& in%ormaia.^0mbetul (studiat de 'uc!enne +M-+M9L*: dac" e arti%icial& de regul" se m"rgine$tela gur" nu ajunge p0n" la oc!i, dac" e depreciativ& semnul e c" gura are colurile trase

puin în jos. ^0mbetul: sincer este larg& rotund& simetric& prinde contur încet $i sestinge încet. Hesincer: str0mb& asimetric& prea lung sau se curm" prea brusc. Hervos:

prea scurt& se întrerupe brusc. Paul E>man a catalogat mai multe tipuri de #0mbete:+. ^0mbetul voit& %abricat& c!inuit = colurile gurii drepte& bu#ee drepte $i lipite =apare $i dispare repede. Poate exprima jena.@. ^0mbetul dulceag = întinderea $i subierea bu#elor. ;nsoe$te universalul Bda/.. ^0mbetul Bpe sub musta"/ = bu#ele tensionate $i lipite. Exprim" voin" $ireinere în acela$i timp.8. ^0mbetul depreciativ = colurile gurii sunt retrase în jos. Este a%i$at la

persoanele bla#ate& ironice. Poate exprima de#acordul $i acordul în acela$i timp.L. ^0mbetul relaxat = lipsit de tensiune. Exprim" bucuria& dragostea& preuireaceluilalt.


37/59

. ^0mbetul str0mb = un col al gurii este tras în jos $i cel"lalt în sus. Exprim" oamabilitate %orat"& un con%lict intern. Este #0mbetul subalternului nevoit s" asculte oglum" nepotrivit" a $e%ului.9. ^0mbetul care exprim" %rica = bu#ele sunt trase lateral& iar gura este puinîntredesc!is", colurile gurii sunt trase spre urec!i.

M. ^0mbetul condescendent& resemnat = r"s%r0ngerea înainte a bu#ei in%erioare,adesea este însoit de înclinarea capului spre dreapta $iUsau ridicarea $i tremuratulumerilor.

5emnale ale oc!ilor Gc!ii sunt punctul central al mimicii %eei.Privirea are o important" %uncie %atic" $i reglea#" comunicarea (di%icultatea de

a comunica cu cineva care are oc!elari negri*. Erving 2o%%man a atras atenia asupra%aptului c" prin mi$carea oc!ilor semnal"m recunoa$terea pre#enei celuilalt& %"r" aurm"ri s" intr"m în relaie cu acesta.

Funcii ale modalit"ilor de a privi:

- BFuncia ateniei/ semnali#ea#" c" interlocutorii î$i acord" reciproc atenie&am

Documents

1 Definitii drept