Upload
lidia-uritu
View
252
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
1/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
ArhitecturaContext Peisaj
arh. Horia Marinescu
curs 7-8: din perspectiva peisajului
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
2/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
contextproiect: obiect-sit; obiect-oras;context la scara mare;
strategii: proiect urban
problema contextui la diferite scari
reluam de anul trecut:
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
3/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
reluam de anul trecut:din perspectiva contextului:
O1 context
O2 context in arhitecturaO3 atitudinea contextuala in teorie si proiect:
potentialul expresiv/estetic in proiect
O4 orasul: context al arhitecturiiO5 contextualism: Collage City si dupaO6 orasul context in proiect: de la limbaj la strategiiO7 orasul societatii contemporane: schimarile epocii
postindustriale;O8 noua problematica, noi teoretizari; ex. arhitectura ca
generator al urbanitatii
O9 noi fenomene urbane; contextul la scara mare; abordari la
scara mare
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
4/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
contextconceptul actual de peisajteorie si proiect
problema contextui la diferite scari
De citit:2-3-AMZ, Breviar, Perspectiva contextuala
2-3-a_Ioana_Tudora-Peisaj2-3-b_Michel Corajoud_comment-je-fais
2-3-c_Michel Corajoud_grand-prix
Articolele despre peisaj din ACUM 1,2,3, Dosare Bucurestene
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
5/131
CONCEPTUL ACTUAL DE PEISAJ CA ALTERNATIVA
DIN BREVIARUL DE CURS:
A - conceptul de peisaj si arhitectura peisajuluipeisaj; arhitectura peisajului; land-arch, peisaj/arhitectura/urbanism; peisaj operativ; strategie deteritoriu/peisaj
B - ponderea crescuta a arhitecturii peisajului n proiectul contemporanCriza teritoriului din perspectiva peisajului:
schimbarea relatiei bipolare oras-teritoriu rural; a treia stare a teritoriului, de la suburbii larurban; criza peisajului ca obiect de contemplatie estetica; criza profesionalaPromisiuni:
noi referinte: ecologia/dezvoltarea durabila si land-Art; arta peisajului ca recurs la
inocenta; peisajul ca spatiu public; spatiul public ca peisaj
C - arhitectura peisajului ca largire a abordarii contextualeprimatul sitului fata de program; proiectul de peisaj ca oconversatie cu situlD in loc de concluzie care ar putea fi si motto
aceste note de curs au folosit, in principal ca bibliografie: Sbastien Marot, Lalternative du paysage;Jacques Lucan,Lirresistible ascension des paysagistes;Jacques Carlon & Linda Leblanc, Paysage introduction; Giles Clement, Le jardin
renvoie une reprsentation du monde, do son succes, din Pierre von Meiss, Tmoignage dun enseignementnr. 4:Larchitecture du paysage textes choisis, EPFL, 2002; Rosario Assunto, Peisajul si estetica; Plesu, Andrei, Peisaj
si melancolie;Merlin&Choay, DICTIONNAIRE DE LURBANISME ET DE LAMENAGEMENT; *** METAPOLISDICTIONARY OF ADVANCED ARCHITECTURE, e.a.
anul III / 2007-08 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
6/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Indiferent de dezbaterea teoretica in jurul acestei notiuni si de ambiguitatile ei, se pot desprinde citevaacceptiuni (curente), care nu se exclud, ci se completeaza.Astfel, peisajulpoate fi inteles:
1. ca ansamblu de elemente si forte care structureaza sau divid un sit si mprejurimile lui;2. ca amestec de natura si cultura, obiect al contemplatiei estetice;3. ca o realitate care nu exista dect prin experienta vizuala si prin constiinta relatiilor noastre cunatura.
Este folosit si definit din multe perspective:-Peisajul geografilor
-Peisajul ecologilor si ecologia peisajului
-Peisajul in visual artistilor-Peisajul in situ, peisajul peisagistilor-Peisajul arhitectilor
-Peisajul urbanistilor-Peisajul antropologilor si etnologilor
-Peisajul sociologilor
Dupa Ioana Tudora, La curte.Gradina, cartier si peisaj urban in Bucuresti(teza doctorat, 2008)
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
7/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Literal, este o intindere de pamant care se prezinta unui observator. Termenul estefolosit si de anumite scoli de geografie pentru a desemna sintetic mediul natural,obiect al unei geografii fizice globale.
Peisajul apare ca notiune in franceza (paysage), legat de un gen pictural, deci legatde reprezentarea naturii.
Scoala pictorilor peisagisti a stat la originea miscarii englezesti de landscape, care ainceput imediat sa se intereseze de vastele spatii din jurul marilor rezidente nobiliare.
Ideea de peisaj trimite deci la modul in care omul isi reprezenta ceea ce il inconjoara:reprezentare obiectiva (asa cum o gasim in analiza peisagistilor englezi ai secolelor alXVIII-lea si al XIX-lea), dar si reprezentare subiectiva, influentata de imaginarulcolectiv.
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
8/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Kuo-Hsi, 1070 Hasegawa Tohaku, 1593
Giotto di Bondone, 1306-11 Claude Lorrain 1682
Panorama de ru, copie de sec 15 dupa un original de sec.12
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
9/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
El Greco, 1596 John Constable 1821
Joachim Patinir, 1515 Jan van Goyen 1635 Rembrandt mijloc 1638
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
10/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Giotto di Bondone, 1306-11 Claude Lorrain 1682
BARBIZON, lauberge Ganne
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
11/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Reprezentarile au jucat un rol important in istoria gradinilor, apoi a spatiilor verzi:gradini chinezesti, japoneze, persane, arabe.
Dar principalele referinte occidentale au fost succesiv:
- gradina toscana (in terase succesive, pentru a se apropia de perfectiunea ideala,Paradisul),- gradina franceza (decorul unei serbari permanente, cu desen geometric) si- gradina engleza (unde drumurile sinuoase se deschid catre perspective naturalecreate de peisagisti).
Mai tarziu, logica functionala incepe sa prevaleze: logica parcurilor si gradinilor din prima jumatate asecolului al XX-lea pana prin anii 1970, urmarea principiul zonificarii verzi: spatii verzi, planuri de apa,suprafete de joc etc.
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
12/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Odata cu declinul functionalismului, tendinta actuala se va indrepta catre a redapeisagistilor, gradinilor si altor tipuri de amenajari [chestiuni uitate, n.n.]: umbra, misterul,complexitatea, intimitatea, care devin cuvinte cheie ale noilor abordari,in care gradina, promenada, drumul, poteca etc., inlocuiesc zonelesi spatiile verzi(notiuni
abstracte, nediferentiate si reductive, tinind de teoria orasului functionalist, n.n.).De aici rezulta si o redescoperire a plantelor [mai ales cele locale, neglijate prin
introducerea plantelor decorative exotice] si o mai mare bogatie a utilizarii lor.De la un anumit moment, variabil de la tara la tara, peisajul (si tot ceea ce inseamna
calitatile lui) incepe sa fie protejat si reglementat juridic ca atare (prin diverse tipuri dereglementari urbane, acte legislative nationale si conventii europene), sub diversele sale forme,
de la gradini si spatii publice plantate, pina la mari suprafete si peisaje culturale).[Dupa MERLIN,Pierre; CHOAY,Francoise Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement, PUF, 2000]
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
13/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
dupa Rosario Assunto (filozof si istoric al artei):(Peisajul si estetica, publicata in 1973, una dintre cele mai complete pledoarii pentru valorizarea peisajului ca dimensiuneesentiala a trairii noastre)
peisajul e o realitate la definirea careia participa deopotriva natura si spirituluman.
- Peisajul este mai mult dect numai spatiu, este un spatiu care accede la conditia de obiect alexperientei sensibile si estetice, nu un obiect n spatiu
- Peisajul este n acelasi timp si o cristalizare a duratei lungi, a istoriei.- Gradina este un model ideal, o constructie intelectuala, care expliciteaza relatiile de armoniecare trebuie sa poata fi percepute ntr-un peisaj, pentru ca acesta sa poata capata o valoare
estetica.
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
14/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
peisajul e o realitate la definirea careia participa deopotriva natura si spiritul uman;un spatiu care accede la conditia de obiect al experientei sensibile si estetice;reprezentare care spune despre relatia noastra cu natura.
Din La Dame a la licorne, Fotografie: Horia Marinescu
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
15/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Din interiorul castelului Laudon - Austria
peisajul e o realitate la definirea careia participa deopotriva natura si spiritul uman;un spatiu care accede la conditia de obiect al experientei sensibile si estetice;reprezentare care spune despre relatia noastra cu natura.
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
16/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Aducerea in discutia de specialitate a notiunii de PEISAJ (cu incepere din anii 1960-70, ani de cotitura ingindirea arhitectura) si interpretarile diverse care se tes in jurul ei in dezbaterea contemporana marcheaza
O SCHIMBARE DE ATITUDINE
(1) IN RELATIA OM-NATURA,(va reamintesc despre cele trei tipuri de relatii in termenii Eu-Tu:-cosmologica si religioasa
-simbiotica-utilitara, functionala)
(2) IN MODUL IN CARE NATURA INTRA IN PROIECTUL DE EDIFICARE:- constientizarea unor anumite aspecte problematice carora arhitectii, urbanistii, responsabilii cu edificarea
mediului in general trebuie sa le faca fata;- necesitatea gasirii unor mijloace/modalitati de interventie mai potrivite, mai nuantate decit cele
uzuale pentru a raspunde noilor circumstante.
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
17/131
anul III / 2007-08 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Ideea de peisaj trimite la modul in care omul isi reprezenta ceea ce il inconjoara:reprezentare obiectiva, dar si
reprezentare subiectiva, influentata de imaginarul colectiv.
pot exista mari diferente culturale in perceptie
ex: concursul Great Egyptean Museum
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
18/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
19/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2005 - Concursul pentru Great Egyptian Museum
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
20/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2005 - Concursul pentru Great Egyptian Museum
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
21/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2005 - Concursul pentru Great Egyptian Museum
pentru mai multe detalii va rugam sa vizitati
http://www.gem.gov.eg/index/arch_competition/index.htm
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
22/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2005 - Concursul pentru Great Egyptian MuseumPremiul 1
Shih-Fu Peng, Heneghan.Peng.Architects
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
23/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Premiul 2
Coop Himmelblau
2005 - Concursul pentru Great Egyptian Museum
2005 C l G E i M
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
24/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2005 - Concursul pentru Great Egyptian MuseumPremiul 3
Renato Rizzi
Mentiune / pozitia monumentala
Fabrice Feray
2005 Concursul pentru Great Egyptian Museum
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
25/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2005 - Concursul pentru Great Egyptian Museum
Mentiuni / cetatea antica
Nuno Morais Monteiro,Joana Henriques Ribeiro,
Carlos Antunes,Desire Pedro
Hector Vigliecca Gani, Luciene Quel
Peter Hanousek, Werner Neuwirth
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
26/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2005 - Concursul pentru Great Egyptian Museum
Mentiuni / vibratia terenului
Michael Zimmermann,
KSP Engel und Zimmermann, Architekten BDA
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
27/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2005 - Concursul pentru Great Egyptian Museum
Mentiuni / vibratia terenului
Fernando Pardo Calvo
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
28/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2005 - Concursul pentru Great Egyptian Museum
Ponlawat BuasriTalik Chalabi, Jaafar Chalabi
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
29/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2005 - Concursul pentru Great Egyptian Museum
Mentiune /Marele perdant
Manuel Rocha de Aires Mateus
2005 C l t G t E ti M
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
30/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2005 - Concursul pentru Great Egyptian Museum
A C P
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
31/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Este o expresie chiar mai ambigua si mai putin definita dect cea de peisaj(pentru cadenumirea se poate confunda usor cu arta traditionala a gradinilor), dar care reprezinta
incontestabil o tendinta aparte (ca abordare si ca limbaj) in arhitectura actuala, ancorata in siderivata din atitudinea contextuala.
Cartea lui Vittorio Gregotti Territorio e architetturapoate fi considerata un punct de plecare alacestei tendinte, care s-a dezvoltat puternic in ultimele decenii.
arhitectura peisajului
ArhitecturaContext Peisaj
hit t i j l i
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
32/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
arhitectura peisajuluiTermenul circumscrie foarte larg noile orientari care pun in lucru notiunea de peisaj si patrund inproiectare la toate nivelurile (de la obiect la un mic spatiu urban, de la interventii urbane locale lainterventii teritoriale), asa cum patrund si in discursul de arhitectura.
Din punctul de vedere al arhitecturii peisajului, tocmai ambiguitatea notiuniide peisaj si caracterul ei difuz devin fertile si permit interpretari mai flexibile si mai
nuantate ale diverselor situatii pe care incearca sa le rezolve.
hit t i j l i
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
33/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
arhitectura peisajuluiincepe sa isi defineasca propriile mijloace de interventie/de lucru (adesea cele lasate in uitare de arhitectisi urbanisti) - mijloace mai blinde si mai putin definitive, lipsite de brutalitatea, autoritatea si ireversibilulcelor obisnuite.
folosirea acestor mijloace se face aparent fara pretentie de durabilitate, dar poate tocmai prin aceasta maidurabile.
acestea sunt mai simple (si adesea mai economice), mai subtile (facind recurs la alte elemente dereferinta, la prima vedere invizibile) si fac apel la o poetica mai delicata si mai ancorata in durata lunga, inelementul natural pe care il valorizeaza mai pregnant: umbra, misterul, complexitatea, intimitateadevincuvinte cheie ale noilor abordari.
face adesea apel la elementul vegetal ca material de lucru / material de constructie, dar nu obligatoriu(exista arhitectura a peisajului complet minerala).
pune in lucru relatia cu situl intr-un mod mai adnc, practic nelimitat in timp si spatiu.
acest tip de depasire a limitelor poate sa faca sa existe proiecte foarte mici, locale, care isi gasescraspunsul la alte scari, poate sa faca sa existe proiecte cu o dezvoltare mai organica si mai flexibila in viitor(sens legat si de ideea de dezvoltarea durabila).
Prin intermediul acestei orientari, gndirea proiectului si interventiaarhitectural-urbanistica imprumuta ceva din organicitatea timpurilor naturale, un
suflu mai suplu si mai delicat, mai putin definitiv si autoritar.
Astazi, forta termenului de peisaj rezida tocmai in implantarea lui puternica in bagajul nostru conceptual. Nu atat cai l i t i d b i t t A t hi b f t f i t d hi b d tii d l
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
34/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
simplu scenariu, cat mai degraba ca instrument. Aceasta schimbare a fost favorizata de schimbarea de generatii: de la ogeneratie obsedata de relatia dintre arhitectura si oras (orasul fiind vazut ca scena stabila, rezultata din edificare), la ogeneratie mai constienta de noul contract cu natura (o natura epica, hibrida/corcita, manipulata, mai degraba decat onatura domestica si bucolica).
In prima instanta, aceasta a permis asumarea si evaluarea peisajului prin intermediul calitatilor sale spatiale legate deprezenta absentei suprafete de mare intindere, pamnturi, orizonturi, vegetatie, texturi, transparente, plieri etc.
(Manuel Gausa, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, 2003):
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
35/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
36/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
37/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
arhitectura peisajului
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
38/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Mai departe de punerea in lucru a libertatii spatiului-peisaj, apar insa si pozitii mai putin previzibile, cum ar fi straniaalunecare care s-a produs intre categoriile semantice traditionale arhitectura, natura, peisaj ale caror intelesuri tind sase amestece si, prin aceasta, sa devina nenaturale. Noile dinamici se conformeaza vocabularului incipient al unui contracthibrid: LAND si ARCH(LAND-ARCH, ceea ce noi am tradus prin arhitectura peisajului, n.n.) nu este niciodata o altoirebrutala, ci mai degraba o suprapunere a celor doua categorii, straine pna in acest moment.
Constructii care integreaza artificial miscari sau momente ale naturii, in anumite cazuri arhitecturaliznd peisajul(modelindu-l, sectionindu-l, pliindu-l), propunind noi forme topologice (relief, valuri, pliuri, ...); in alte cazuri, facnd peisajin arhitectura (dubind-o, acoperind-o, infasurnd-o), intr-o sinergie ambigua cu natura inconjuratoare.
Este vorba de formule imaginative capabile sa favorizeze acest nou contract cu natura, in care aparenta complice aarhitecturii in sintonie cu peisajul (mai degraba dect integrarea in peisaj) rezida tocmai in capacitatea ei de a incorporasolutii tehnice, plastice, poate nemaiauzite, neinhibate sau nediminuate de prezenta naturii, ci mai degraba stimulate de
posibilitatea de a o incorpora, de a o imboldi, de a o reformula de a o imbogati, mai degraba dect de a o conserva.Pna la urma, noile arhitecturi-peisaj raspund noilor cerinte ale unei societati din ce in ce mai angoasate de freneziageologica a urbanului.
(Manuel Gausa, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, 2003): LAND-ARCH (ARHITECTURAPEISAJULUIsau ARHITECTURA-PEISAJ)
arhitectura peisajului
Mai departe de punerea in lucru a libertatii spatiului-peisaj, apar insa si pozitii mai putin previzibile, cum ar fi stranial d i t t iil ti t diti l hit t t i j l i t l i ti d
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
39/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
alunecare care s-a produs intre categoriile semantice traditionale arhitectura, natura, peisaj ale caror intelesuri tind sase amestece si, prin aceasta, sa devina nenaturale. Noile dinamici se conformeaza vocabularului incipient al unui contract
hibrid: LAND si ARCH (LAND-ARCH, ceea ce noi am tradus prin arhitectura peisajului, n.n.) nu este niciodata o altoire
brutala, ci mai degraba o suprapunere a celor doua categorii, straine pna in acest moment.
Nu intmplator, ultimul capitol (7) adaugat recent de Kenneth Framptonin Modern Architecture. A Critical History,se intituleaza:
Architecture in the Age og Globalisation: topography, morphology, sustainability, materiality, habitatand civic form. 1975-2007
.
A C P
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
40/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
A: Arhitectura in/ca peisajB: Arhitectura din peisaj/ arhitectura vegetala
C: Proiectul de peisaj in orasD: Proiectul de peisaj in teritoriu
arhitectura peisajului
ArhitecturaContext Peisaj
A Arhitectura in peisaj (impreuna cu peisajul)
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
41/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
A. Arhitectura in peisaj (impreuna cu peisajul)
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
42/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Alvaro Siza: Piscina in Leica de Palmeira
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
43/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Alvaro Siza: Piscina in Leica de Palmeira
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
44/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Alvaro Siza: Piscina in Leica de Palmeira
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
45/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Eduardo Souto de Moura
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
46/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Eduardo Souto de Moura
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
47/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Eduardo Souto de Moura
A. Arhitectura in/ca peisaj (creatoare de peisaj)
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
48/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
FOA (Zaera Polo, Moussavi) Yokohama International Port Terminal, 2002
p j ( p j)
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
49/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
"Our proposal for the projectstart by declaring the site as anopen public space andproposes to have the roof ofthe building as an open plaza,
continuous with the surface ofYamashita Park as well asAkaranega Park.
The project is then generatedfrom a circulation diagram thataspires to eliminate the linear
structure characteristic of piers,and the directionality of thecirculation.
"We wanted to make a pierwhere you can walk in on acertain path and walk out on a
different path. We developedthis looped diagram, in whichwe were chaining all the partsof the program. Then weassigned to every line of thediagram a surface. We wereinterested in playing with the
ground."
A. Arhitectura in/ca peisaj (creatoare de peisaj)
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
50/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
FOA, Auditorium Prak and Forum for International cultures, Barcelona, 2004
p j ( p j)
A. Arhitectura in/ca peisaj (creatoare de peisaj)
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
51/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
they use a lot of metaphors, their favourites areecological. Each building is like a species grown for aspecific ecosystem, an antidote to homogenisingglobalisation, notes Zaera Polo.In other words, FOA does not stamp one style wherever,whatever. They take root. We territorialise ourselves, tryto become locals in each place, with on-site offices staffedby local talent sniffing out the genius loci.The FOA exhibition at the Institute of Contemporary Arts inLondon in 2004 was structured around a giant genetictree, showing the evolution of their species as the seeds
of ideas take root in particular places.We try to let the building grow by itself, (Zaera Polo), ina riff between the computer a tool like any other and the qualities of the place from the budget to theexact curve of a particular slope.In their scenario, the architect simply edits or conducts
what emerges, no longer playing the heroic artist, but amidwife delivering a latent form, which was buried in thelandscape all along.Its like a winemaker, suggests Zaera Polo. You have agrape. You know that if you go to Chile or Napa Valley aparticular grape will grow in ways that will produce differentflavours.
ArhitecturaContext Peisaj
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
52/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
A: Arhitectura in/ca peisajB: Arhitectura din peisaj/ arhitectura vegetala
C: Proiectul de peisaj in orasD: Proiectul de peisaj in teritoriu
arhitectura peisajului
ArhitecturaContext Peisaj
B. Arhitectura din peisaj / arhitectura vegetala
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
53/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
p j g
Ex.: parcul Andre Citroen, arhitectura vegetala
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
54/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Parcul Andre Citroen - 1992arh: Gilles Clement, PatrickBerger (partea N); Jean-PaulViguier, Jean-Francois Jodry,Alain Provost (S)
-amenajat pe locul lasat dedezafectarea in anii 1970 a uzinelorCitroen
-printre putinele gradini parizienecare ating malurile Senei
-un parc futurist, in care vegetatiafuzioneaza cu piatra, sticla si apa
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
55/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Proiectul refuza orice caracter figurativ si nu urmareste sa faca un parc in traditia romantica a peisajului langlaise.Incearca mai degraba sa reinnoade traditia parcurilor exotice: 30 000 de specii vegetale au fost aduse de pretutindeni. Elesunt apoi organizate, astfel inct vegetatia sa vorbeasca de la sine despre ea insasi. Din traditia franceza se imprumuta
caracterul mineral, culorile inchise, unghiurile drepte, simetria (canalul si nimfeele); din traditia engleza se regaseste in sere siin gradina in miscare; spatiile mici (gradinile seriale, cea alba si cea neagra) trimit la traditia japoneza.
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
56/131
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
57/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Gradina alba si gradina neagra fac legatura cuorasul si creaza spatii a caror ambiguitate face onuantata tranzitie intre parc si strada.
Ansamblul este punctat de sere (mari si mici) side observatoare celeste, arhitecturi care par inasteptare pe un mare plan vid, ca intr-un tablou
de De Chirico.Serele = elemente majore ale dialogului dintre
arhitectura si vegetatie
Parcul Andre Citroen - 1992
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
58/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
-omniprezenta apei in parc
-spatiu de joc insolit si fara reguli fixe: un
peristil de apa cu jeturi intermitente
Parcul Andre Citroen - 1992
arhitect ra egetala
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
59/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
arhitectura vegetala
2006 - Jean Nouvel - Quai Branly, Musee des Arts Premiers
arhitectura vegetala
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
60/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
arhitectura vegetala
2006 - Jean Nouvel - Quai Branly, Musee des Arts Premiers
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
61/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
arhitectura vegetala2006 - Jean Nouvel - Quai Branly, Musee des Arts Premiers
ArhitecturaContext Peisaj
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
62/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
A: Arhitectura in peisajB: Arhitectura din peisaj/ arhitectura vegetala
C: Proiectul de peisaj in orasD: Proiectul de peisaj in teritoriu
arhitectura peisajului
Proiectul de peisaj
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
63/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
de ce ?arhitectura peisajuluiCriza teritoriului din perspectiva peisajului (a se citi din curs)Schimbarea relatiei bipolare traditionale oras-teritoriu rural
Alte tipuri de ocupare a teritoriului (a treia stare a teritoriului): de la suburbii la rurban(a se pune in relatie cu orasul difuz, orasul intre orase, shrinking city etc.)
Criza peisajului ca obiect de contemplare esteticaAssunto dateaza criza peisajului n anii 1960-1970, cnd:
- perspectivele de libertate sunt travestite n ideologiile revolutionare de sorginte marxista
si de ideologiile productiviste si utilitariste numite liberale, care duc la ntarirea domnieinecesitatii practice.- intelectualii proclama oficial moartea artei: de aici, experienta estetica a peisajului nu mai
intra n discutie, pentru ca ea se naste din asemanarea ocazionala a naturii si artei.- nimeni nu mai investeste n apararea valorilor imateriale si a continuturilor ideale.
Criza profesiuniiUn recurs la inocenta: peisagistul nca necompromis fata de esecul urbanistului functionalist
Proiectul de peisaj
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
64/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
cum ? arhitectura peisajuluiproiectul de peisaj, care incearca sa cultive o cultura comuna aorasului si teritoriului: - incearca sa raspunde acestei stari de criza si varietatii problemelor
care rezulta de aici, pe care incearca sa le articuleze printr-un un proiect de tip nou- propune si testeaza o alta abordare, o alternativa si un complement la
urbanismul stiintific- spera sa introduca o noua moralitate si o noua calitate poetica in interventiile in oras si in
teritoriu.
Cine mi va reda, la Torino, vederea Alpilor nzapeziti pe care Nietzsche iconsidera, n 1888, ntruchiparea sublimului n natura...?
Rosario Assunto (Peisajul si estetica): estetica peisajului reiese din concretizarea n natura si cuajutorul naturii a unei forme care exprima un continut ideal (o idee).
Contemplarea peisajului se alimenteaza din mitul originar al Paradisului, ca regat al libertatii realizate,
al vointei autonome si responsabile, orientata de valori morale ajunse la o armonie.
C. Proiectul de peisaj in oras
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
65/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Ex.:
Promenade plantee
diploma Dambovita
diploma Brasov
NY High Line
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
66/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
1989 - Promenade plante Bastille - Bois de Vincennes
Valorifica (functional, social, ecologic) pentru oras vechea linieferata Paris-Strassbourg, dezafectata.
Urmarind traseul fostei cai ferate, promenada traverseaza, nviaduct, transee sau tunel, pe 4,5 km, o mare varietate de peisaje
urbane, intre Opera Bastille si Bois de Vincennes, iar conceptia ei- foarte simpla - se imbogateste astfel si traieste impreuna cu ele.
Conceptia propune o interesanta reinnoire a traditiei peisagere cudezvoltare lineara: elemente cheie simple si rustice, planatii cudezvoltare moderata si cu inflorire variata, un tratament al solului
continuu si discret, mobilier unitar pe tot parcursul
Philippe Mathieux, arhitect
Jacques Vergely, peisagist
1989 P d l B ill B i d Vi
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
67/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
1989 - Promenade plante Bastille - Bois de Vincennes
1989 P d l t B till B i d Vi
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
68/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
1989 - Promenade plante Bastille - Bois de Vincennes
1989 P d l t B till B i d Vi
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
69/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
1989 - Promenade plante Bastille - Bois de Vincennes
1989 Promenade plante Bastille Bois de Vincennes
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
70/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Pentru ce am putea face in Bucuresti, a se citidin ACUM 2, articolele despre reteaua verde si
despre zonele industriale dezafectate (I. Tudora& colaboratori) vezi C. anexe
1989 - Promenade plante Bastille - Bois de Vincennes
C. Proiectul de peisaj in oras
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
71/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2006 - Repenser le centre ville de Bucarest avec un lment fdrateur , la rivire DambovitaDiploma Oliviane Dupont, Camille Petit - ENSAPLV, Paris
C. Proiectul de peisaj in oras
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
72/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2006Repenser le centre ville de Bucarestavec un lment fdrateurla rivire Dambovita
diploma Oliviane Dupont, Camille PetitENSAPLV, Paris
C. Proiectul de peisaj in oras
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
73/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2006 - Repenser le centre ville de Bucarest avec un lment fdrateur , la rivire DambovitaDiploma Oliviane Dupont, Camille Petit - ENSAPLV, Paris
2006 - Repenser le centre ville de Bucarest avec un lment fdrateur , la rivire DambovitaDiploma Oliviane Dupont Camille Petit - ENSAPLV Paris
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
74/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Diploma Oliviane Dupont, Camille Petit - ENSAPLV, Paris
2006 - Repenser le centre ville de Bucarest avec un lment fdrateur , la rivire DambovitaDiploma Oliviane Dupont Camille Petit - ENSAPLV Paris
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
75/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Diploma Oliviane Dupont, Camille Petit ENSAPLV, Paris
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
76/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2006 - Repenser le centre ville de Bucarest avec un lment fdrateur , la rivire DambovitaDiploma Oliviane Dupont, Camille Petit - ENSAPLV, Paris
2006 - Repenser le centre ville de Bucarest avec un lment fdrateur , la rivire DambovitaDiploma Oliviane Dupont, Camille Petit - ENSAPLV, Paris
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
77/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Diploma Oliviane Dupont, Camille Petit ENSAPLV, Paris
C. Proiectul de peisaj in oras
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
78/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2004 - Brasov, Parc sportiv Dealul Melcilor
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
79/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
p
Diploma Dragos Popescu - UAUIM
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
80/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
81/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
C. Proiectul de peisaj in oras
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
82/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
83/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
84/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
http://www.thehighline.org/
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
85/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
86/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
87/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
88/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
89/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
etapizare
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
90/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
context
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
91/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
accese
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
92/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
detalii
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
93/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
plantare
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
94/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
95/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
96/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
97/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
98/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
99/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
the HIGHLINE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
100/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
the HIGHLINE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
101/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
the HIGHLINE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
102/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
the HIGHLINE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
103/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
the HIGHLINE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
104/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
the HIGHLINE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
105/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
the HIGHLINE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
106/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
arhitectura peisajului
ArhitecturaContext Peisaj
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
107/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
A: Arhitectura in peisajB: Arhitectura din peisaj/ arhitectura vegetala
C: Proiectul de peisaj in oras
D: Proiectul de peisaj in teritoriu
arhitectura peisajului
D. Proiectul de peisaj in teritoriu
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
108/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Obiectele pot fi mai mult sau mai putin reusite, dar cea mai grava este devastarea teritoriului,ratarea acestei discipline care este utilizarea pamintului, in ciuda stiintei si experientelor
acumulate (...) Asistam la sfirsitul unei ordini a lucrurilor, care poate ca prefigureaza altceva ce nustim inca... si probabil, inevitabil. Dar in imediat, calitatea este marginala si ne gasim in fata unuidezastru.
Alvaro Siza
un proiect de tip nou, care sa poata articula noile tipuri de
D. Proiectul de peisaj in teritoriu
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
109/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
p p , p pprobleme = proiectul de peisaj(incearca sa cultive o culturacomuna a orasului si teritoriului) integrat proiectului urban
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. DenisLa Plaine St. Denis ... o intreaga istorie a instalarii si a activitatii oamenilor pe acest teritoriu este fondata pe geografia sa
l
D. Proiectul de peisaj in teritoriu
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
110/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
... numele o spune.Ea incepe la Pas de la Chapelle, intre Butte Chaumont si Montmartre, pragul care deschide catre marea Cimpie aFrantei (la Plaine de France), si punctul precis unde meandrele de la Gennevilliers se unduiesc, a fost originea orasuluiSt. Denis. Aici, de demult, converg toate marile axe de comunicatie, si aici ... este si confluenta Senei si a Canalului.
Vasta cimpie fixata pe orizont de coline ... in diverse planuri ...
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
111/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Urbanizarea cimpiei afost la inceput oantrepriza usoara ...orizontalitatea,disponibilitatile deteren nu opuneaunicio rezistenta
traseelor libere aleinfrastructurilor,juxtapunerii deconstructii si luari inposesie.
1900,dezvoltarea periferiei industriale
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
112/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
2001, reluarea unei gndiri globale asupra teritoriului dintre Paris si periferiile lui
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
113/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
114/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Vechiul drum regal avenue de Paris a fost intrerupt in 1960 pentrupasajul in transee a autostrazii A1. Cimpia St. Denis (Plaine St.Denis) este astfel taiata in doua, devastata de zgomot si poluare.
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
115/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Mai tirziu, Sena si canalul
au fost cai de apa comodeale caror maluri au fostocupate fara restrictii.Neplacerile traficului detranzit s-au adaugat in finalinghesuielii si tumultului
malurilor.S-a ajuns la momentul ... celal timpului nostru ... in careacumularea de lucruri afacut ca orizontul sa seinchida.
Geografia a fost captata deconfuzia de constructii silucrari, ea este respinsapeste limitele sensibile aleorasului.
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
116/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Sintem convinsi ca renasterea Cimpiei se va
Michel Corajoud -Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
117/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Sintem convinsi ca renasterea Cimpiei se va
face cu pretul redescoperirii peisajului ... loc
al punerii in perspectiva, al interrelatiilor, al
spatiilor deschise si publice. Loc pe care l-am numit orizonturi-peisaje.
Proiectul urban inaugureaza aceasta ambitie
prin modul in care sint organizate studiile pe
care le-am putea compara cu un proiect depeisaj. Ele sint profund preocupate de
context, se adapteaza in permanenta
circumstantelor, propun si reformuleaza fara
intrerupere conditiile spatiale care traduc cel
mai bine exigentele sociale si colective care
le initiaza. Ele dau socoteala despre
realitate, despre existent si prefigureaza un
viitor pentru la Plaine St. Denis.
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
118/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Proiectul urban acordamare importanta relatiilortransversale E-V- pentru a lega comuneleriverane cu teritoriul- pentru a rupe logicaradiocentrica a Parisului- pentru a conecta orasele
din nordul primei coroane.
Aceste legaturi noi vor filocuri de fertilitate: conditiioptime pentru vegetatie
printr-un sistem degestiune care mentine lasuprafata si utilizeazaapele pluviale inainte de adeversa prea-plinul incanalizare.
Proiectul urban acorda mare importanta relatiilor transversale E-V- pentru a lega comunele riverane cu teritoriul
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
119/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
p g- pentru a rupe logica radiocentrica a Parisului,- pentru a conecta orasele din nordul primei coroane.
Aceste legaturi noi vor fi locuri de fertilitate: conditii optime pentru vegetatie printr-un sistem de gestiunecare mentine la suprafata si utilizeaza apele pluviale inainte de a deversa prea-plinul in canalizare.
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
120/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Vechiul drum regal avenuede Paris a fost intrerupta in
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
121/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
de Paris a fost intrerupta in1960 pentru pasajul intransee a autostrazii A1.Cimpia St. Denis (PlaineSt. Denis) este astfel taiatain doua, devastata dezgomot si poluare.In 1970, statul propuneconstruirea Stade deFrance la St. Denis; alesiiorasului cer, inainte deinceperea oricareinegocieri, ca autostrada safie acoperita. Acoperita cu odala suficient de groasaincit sa suporte in acelasitimp oameni si plante, odala capabila sareconstituie solul carefusese practic furat.Recalificarea acestuibulevard joaca un roldecisiv pentru proiectulurban al Cimpiei St. Denis.
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
122/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
123/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
124/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Se creaza si oportunitatea de a reinnoi principiul plantatiilor liniare de arbori de-a lungul strazilor
cu mai mare suplete si diversitate.Ele devin astfel o alternativa generoasa la aliniamentele haussanniene.
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
125/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
126/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
127/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
D. Proiectul de peisaj in teritoriu
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
128/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
La invecinarea, astazi conflictuala, dintre aceste doua lumi (orasul si teritoriul la nivelul
periferiei, al suburbanitatii) care se ignora si se resping, se gaseste locul unde se vordesfasura miine proiectele de reconciliere pe care le doresc.
Michel Corajoud
ArhitecturaContext PeisajCONCEPTUL ACTUAL DE PEISAJ
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
129/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
IN CHIP DE CONCLUZII CARE AR PUTEA FI SI MOTTO:Trebuie recuperat exercitiul privirii. Trebuie recitit si dezvoltat Goethe. Trebuie reinstituita ambitiaochiului pur al impresionistilor. Lumea se stinge in abuzul de mediere pe care l-a adus cu sinesofisticarea tehnologica. Instrumentele care prelungesc simturile sfirsesc prin a le anemia.Trebuie sa intensificam, fara cirje, experienta senzoriala, sa regasim inocenta ofensiva a lui
Empedocle: ochiul va inceta sa fie o pilnie in care lumea isi toarna dezordonat imaginile, pentru afunctiona ca un tentacul explorator care ii iese in intimpinare, o palpeaza, o gusta, o reaseaza inpropria ei virginitate.
Andrei Plesu, 3 aprilie 1973, in Note, stari, zile, in Dilema veche, nr.104/20-26 ian 2006
Trebuie recuperat exercitiul privirii
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
130/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
ArhitecturaContext PeisajSUCCES IN SESIUNE!
7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului
131/131
anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE