Upload
ioana-oncea
View
263
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
1/37
Geometria si ambianta
peisajului
Structura peisajului
elemente majore de compunere a unui
peisajcer pamant apa - vegetatie
raport vegetal / mineral
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
2/37
Peisajul nu este obiect; peisajul este evenimentfug it iv, efemer, un ic.
Perceptia peisajului se face intr-un anumit loc si la un moment dat
moment in care se stabileste o relatieintre observator si spatiul pe care
privirea sa il parcurge.
Spatiul perceput devine, prin intermediul filtrelor senzoriale si culturale
personale, element purtator de semnificatii.
UN PEISAJ ESTE UN ANSAMBLU DE SEMNE CE NECESITA A FI
DECODIFICATE.
Peisajul este o aparenta a modului in care elementele constitutive ale locului
se organizeaza in spatiu; este imaginea unei structuri spatiale la scara
locala.
In acest sens, o abordare sensibila a peisajului se realizeaza prin
intermediul esteticii, in sensul de cunoastere a formei
In cadrul analizei de peisaj este necesara o abordare cat mai obiectiva
posibil, in scopul perceperii acestuia ca obiect ; necesitatea observarii siidentificarii de coduri vizuale.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
3/37
In general, un peisaj este caracterizat de 56 coduri vizuale
reprezentative si explicative, altfel analiza devine confuza.
Lectura peisajului prin intermediul codurilor vizualeetapa
semiologica(lectura semnelor)se realizeaza pe teren, sinecesita cunoastrea majoritatii semnelor si semnificatiilor posibile de acompune un peisaj.
Fiecare cod vizual corespunde unui tip de perceptie, unei emotii,
determinate de o caracteristica rationala, cognitiva a peisajului.
Codurile vizuale se diferientiaza in doua mari categorii:
GEOMETRIA PEISAJULUI si AMBIANTA PEISAJULUI.
Geometria peisajuluistructureaza peisajul, constituie osatura
acestuia;
Ambianta peisajuluicuprinde elementele care confera caracter
spatiului, si permite traducerea efectelor(cu loare, lum ina, textu ra).
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
4/37
CODURI VIZUALE:
GEOMETRIA PEISAJULUI
Linia: orizontala, verticala, curba (regulata sau aleatorie), oblica, etc.
Punctul: punct de fuga real sau virtual, punct focal aleatoriu, punct
reper;
Axe: de simetrie, asimetrie, directionate (orientate)
Volum / suprafata: suprafataecran, strapungeri, ferestre;
Planuri : primplan, plan secundar, fundal
Ritmuri: perpendiculare, paralele, aleatorii
AMBIANTA PEISAJULUI
Contrastede : culori, forme, directii, texturi, lumina / umbra, simboluri
Armoniide culori, texturi, simboluri, etc.
Transparenta
Opacitate
Scara:individuala, colectiva, monumentala, etc.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
5/37
O data ce sunt identificate principalele coduri vizuale ce compunpeisajul, acestea trebuie interpretate.
Exempluanaliza unui peisaj urban cunoscut: Manhattan- New-York.
o Doua coduriprincipale sunt identificabile:1. linia verticala(caracteristica peisajului construit). Verticala presupune
un efort de percepere, un act de vointa (miscarea ochiului de jos insus si de sus in jos)
2. linia orizontalain contrast cu verticala
o Verticala este perceputa ca exagerata, directia in sine fiind simbol almandriei, orgoliului. Turnurile din Manhattan sunt simbolul puteriieconomice americane.
Perceptia unui peisaj poate fi explicata prin intermediul semnelorpe
care acesta le ofera. In plus, putem analiza miscarea ochiului asuprapeisajului pentru a intelege de ce un peisaj poate fi dinamic (ritmuri),sau poate fi calm (orizontala).
Pentru transcrierea codurilor vizuale pot fi folosite : fotografiile,desenele, schemele; poate fi realizata o reprezentare semiologicagrafica care sa poata explica un peisaj la o prima privire.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
6/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
7/37
PEISAJUL ESTE PERCEPUT DE LA
NIVELUL SOLULUI, IN TREI DIMENSIUNI,INTR-O PERCEPTIE NECESAR LIMITATA.
ACEASTA LIMITARE ESTE DATA DE
VOLUME, PLANURI VERTICALE,ECRANE, PERSPECTIVE, UNGHIURI DEVIZIBILITATE CARE SUPRIMAPOSIBILITATEA UNEI PERCEPTII
ZENITALE.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
8/37
Niveluri de perceptie
Peisajul - imaginea unui locasa cum este acesta perceput de catre
observator care, de la nivelul solului, priveste spatiul;
Locul- portiune din spatiu, obiect concret, perceptibil imediat prinintermediul simturilor, caracterizat de interactiunea elementelor
naturale si culturale;
Teritoriu- retea de locuricaracterizate de o similaritate structurala,
compunand un spatiu ocupat natural de ecosisteme si marcat
cultural de societatea care il ocupa sau l-a ocupat.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
9/37
MODURI DE PERCEPEREFiecare mod de percepere aduce un punct de vedere particular; este
important in domeniul amenajarii teritoriului, de a preciza aceste perceptiicare pot influenta decizia.
Geomorfologul observa peisajul din punctul de vedere al genezei sale,legata de natura geologica a solului si a fortelor erozive.
Geografulare o perceptie globala - plaseaza in centrul preocuparilor sale
problematica localizarii, identificarea structurilor spatiale nascute dinocuparea spatiului de catre oameni si analizeaza relatiile care sustin acestestructuri.
Ecologulpercepe peisajul in relatiile sale ecologice specifice care leagadiferitele ecosisteme care il compun.
Istoriculpropune o lectura a peisajului ca mostenire culturala a civilizatiilorrurale si a diversitatilor lor etnologice.Atentia sa este focalizata asupraamprentei diferitelor societati umane in peisaj, reflectie a unei civilizatii, apermanentei sale, evolutiei, rupturilor.
Economistulvede in peisaj o sursa de activitati - peisajul sustine o serie deactivitati economice legate de functiunea de recreere.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
10/37
Psihologul a introdus o noua dimensiune in analiza peisagera : aceea a
psihologiei perceptiei. De fapt, nu exista decat peisaj perceput;
observatorul devine el insusi un actor in analiza de peisaj, o data ce se
familiarizeaza cu peisajul.
Arhitectul peisagist- perceptia peisagera este una globalizatoare -
concepe locul ca un intreg care nu se poate reduce la juxtapunerea
partilor componente. Elementele care compun locul apartin atat naturii -
la origine - cat si culturii oamenilor care ocupa locul sau l-au ocupat.
IN CADRUL ANALIZEI DE PEISAJ, ESTE NECESARA O VIZIUNE
DE ANSAMBLU A ELEMENTELOR CONSTITUTIVE ALE LOCULUI.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
11/37
STRUCTURA PEISAJULUI
Peisajul este un fenomen complex; in general putem spune ca acestaconstituie mediul in care o serie de fenomene isi gasesc locul.
Peisajuleste descris in termeni deSPATIUsi CARACTER.
SPATIUL - organizarea tridimensionala a elementelor componente
CARACTERULatmosfera generala care reprezinta proprietatea
cea mai cuprinzatoare a unui loc.
Organizari spatiale asemanatoare pot prezenta caractere difer i te.
Proprietati ale spatiuluiinchidere / deschidere, centralitate,
directionare, etc.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
12/37
ELEMENTELE DESCRIPTIVE ALE UNUI PEISAJ
Limita- orice spatiu este definit de o limita
limitele unui peisaj construit pot fi pardoseala, perete, plafon.
Limitele unui peisaj natural au aceeasi structura, si acestea
sunt pamant (teren), orizont si cer.Aceasta analogie structurala are o importanta fundamentala inraportul curent al locurilor artificiale si locurilor naturale.
1. Limitele vizualeorice obstacol vizibil se constituie ca limita.Acestea inchid spatiul si delimiteaza intinderea peisajului perceput de
observator.- limitele pot fi fizice, reale (limite topografice); virtuale (nu formeazaobstacole, stimuleaza dorinta de descoperire)
- caracteristici ale perceptiei limitelor: permanenta, sinuozitate, planeitate, etc.
Lim itele sunt zone part icular sensibi le ale peisajulu i ; o r ice
schimbare este perceputa ampl i f icat.2. Orizontulcaz particular de limita
Orizontul extern al peisajului- este limita dincolo de care nimic numai este vizibil.
Orizontul intern al peisajuluieste constituit dintr-un joc de ecrane
in interiorul campului vizual. Relieful, vegetatia, constructiile potascunde anumite parti din teritoriuzone de umbra.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
13/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
14/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
15/37
3. Limiteledefinesc profunzimea campului vizual
- relieful perceput se atenueaza o data cu distanta; din
acest punct de vedere, distingem planuri diferite:
- prim-planulpe o raza de 50 mdistingem peisajul propriu-zis (zona de detaliu)
- planul mediucorespunde zonei in care nu se mai percepdetaliile, ci forme si raporturile dintre elemente (structura secundara
a peisajului)- planul secundarperceput la o distanta de ordinul
kilometrului, zona in care nu se disting decat volumele ; dincolo de 2-3
km, nu se mai percep decat marile ansambluri (o parte dintr-un lant
muntos, paduri)
Limita in sens general - un perete in sens particular,manifesta structura spatiala definitorie, care cuprinde
directie si ritm, continuitate sau discontinuitate.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
16/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
17/37
Caracterulpeisajele pot avea deseori un stil particular; vorbim
de peisaje sterile, fertile, relaxante, obositoare, etc.
Toate locurileau un caracter;
Caracterul unui loc are si o functie temporalase
schimba in functie de sezon, cursul zilei, situatia
meteorologica; toti acesti factori determina conditii de
lumina diferite.
Caracterul este definit de constitutia materiala si
formalaa locului; trebuie sa observam cum este terenul
pe care mergem, cum este cerul deasupra capului
nostru, cum sunt limitele care definesc locul.
Caracterul depinde de modul in care sunt realizate
lucrurile, si este determinat de realizarea lor tehnica
(constructia) efectiva.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
18/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
19/37
S
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
20/37
Scara
Tipologia peisajelor (locurilor)tara, regiune, peisaj, amenajare,
constructie
Clasificarea locurilorcategorii de termeni: insula, promontoriu,
padure, sau piata, strada, curte, sau pavaj, perete, plafon,
fereastra, usa, etc.
Tara, regiune, peisaj, constructii, formeaza o serie pe o scara care
coboara gradat, si treptele pot fi numite niveluri ale mediului.
Locurile artificiale se raporteaza la natura prin trei modalitati
principale:
precizarea, marcarea structurii naturale: realizarea unei
incinte acolo unde natura sugereaza un spatiu dellimitat;
amplasarea unui monument acolo unde exista centralitate,
trasarea unui drum (circulatie) de-a lungul unei directii evidente;
exprimarea prin simboluri a legaturii cu naturasimbolismul
implica traducerea unei semnificatii experimentatede ex. un
caracter natural este tradus intr-o constructie prin proprietatile
care dau acel caracter.
identificarea semnificatiilor, inainte de reprezentarea la nivel
antropic a mediului natural, respectiv a universului.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
21/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
22/37
Termenul de peisaj natural se refera la o serie de niveluri ale mediului,pornind de la continente, pana la zona delimitata de umbra unui arbore.Putem defini trei niveluri de abordare : micro, mediu si macro.
Nivelul microspatii mici; nivelul macrospatii foarte mari (padureanorvegiana, campia franceza, etc).
Ex: terenul padurii norvegiene e articulat de mici protuberante simonticule, nu e niciodata deschis si liber da nastere unor micropeisaje.
Variatiile reliefului determina proprietatile spatiale ale unui peisaj, si intr-oanumita masuracaracterul acestuia.
Aspectele salbatice sau atragatoare provin din configurarea reliefului, sipot fi contrazise prin textura, culoare, vegetatie.
Textura si culoarea se refera la materia solului, sau componentelordiferite cum este nisipul, pamantul, piatra, iarba, apa, cum si vegetatia seraporteaza la elemente adaugate reliefului. Caracterul peisajului este datin mare masura de aceste elemente secundare.
Vegetatiadesert steril, sau campie fertila.
STRUCTURA PEISAJULUI
NATURAL - generalitati
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
23/37
Cand vegetatia este o componenta esentiala a peisajului, acesta isiasuma numele general (cum este cazul peisajelor forestiere).
Acestea prezinta un relief mai putin vizibil, care nu atinge efectele spatiale alevegetatiei.
Relieful si vegetatia se amesteca deseori pentru a forma un peisaj foarteparticular.
In Finlanda padurea imensa este presarata de un sistem complex de lacuri cecomunica intre ele. Rezulta crearea unui caracter eminamente nordic in caremicrostructura padurii este accentuata de elementul mobil - apa.
Prezenta apei adauga de obicei o micro scara peisajelor carora lelipseste aceasta dimensiune, adauga un efect de mister.
Cand apa apare in forma de torent sau cascada natura devine mobila sidinamica. Efectul de oglindire a lacurilor provoaca o imaterialitate care distrugerigiditatea structurii topografice. Cursurile raurilor si lacurilor deseneaza contururiclare, sunt elemente fundamentale, definind la fel de bine apa ca si pamantul.
Datorita interactiunii reliefului, vegetatiei si apei se formeaza unitaticaracteristicesau locuri care constituie elementele de baza ale
peisajului. Variatiile suprafetei reliefului genereaza o serie de locuri familiare cum ar fi:
campie, vale, bazin, creste, deal, munte, - fiecare avand caracteristicifenomenologice bine definite.
Atunci cand un loc are configuratia puternic marcata si o vegetatie densa, spatiulse contracta si peisajul devine intim.
Atunci cand peisajul este partial controlat si conformat, peisajul natural devinepeisaj cultural.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
24/37
ELEMENTELE PEISAJULUI NATURAL
RELIEFUL
- constituie structura de baza a peisajului, structura
primara.
- intr-o larga masura , defineste limitarea campului vizual:
- este o limita fizica, legata de capacitatile vizuale ale
observatorului, atunci cand relieful nu este puternic
(marile campii, intinderile de apa).
- pantelese constituie ca elementcheie a modului de
locuire a peisajului, prin influenta pe care o exercita asupra:
habitatului, parcelarii, activitatilor agricole si forestiere, etc.
CERUL SI PAMANTUL
Pentru a putea trai intre cer si pamant, omul trebuie sa inteleaga aceste
doua elemente, ca si interactiunea dintre ele. Relatia cerului cu pamantul
determina principiul unei diferentieri ulterioare a lucrurilor.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
25/37
Astfel, muntele, desi apartine pamantului, se ridica spre cer; el este
inalt, pu nct d e intalnire si fuziune intre cele do ua elemente
pr imare. De fapt, mun ti i erau con siderat i ca centre pr in care trece
axis mundipunct de tranzit intre cele doua zone cosmice.
Muntii sunt locuri in peisaj care manifesta structura fiintei, si unde se
intalnesc proprietati variate. In general, muntele ramane distant,
amenintator, nu ofera medii locuibile. In pictura medievala, stancile si
muntii sunt simboluri ale oribilului si acest sens persista pana in pictura
peisajelor romantice.
Cerul si pamantul se intalnesc si in arbori, nu numai in sens spatial,
pentru ca arborele creste din pamant si este o forma de viata.Vegetatia manifesta in general realitatea vitala, dar poate prezenta
si aspecte mai putin atractive sau chiar nelinistitoare (padurealoc
salbatic, stapanit de forte straine si amenintatoare).
VEGETATIA
Ocuparea vegetala a solului este influentata de conditiile biofizice
fundamentale.
Este un element major a diversitatilor formelor si culorilor peisajului, tinand
cont ca tipurile de clima si anotimpurile influenteaza vegetatia
In spatiul natural, vegetatia se afla in centrul evaluarilor peisagere.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
26/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
27/37
APA
In imaginea paradisului intalnim apa ca al treilea element fundamentalal cosmogoniilor arhaice. In Geneza, dupa crearea cerului sipamantului, luminii si tenebrelor, Dumnezeu a separat pamantul de
apa. Prezenta apei confera identitate pamantului. Istoria picturiipeisagiste arata importanta apei ca element purtator de viata. Peisajeleideala ale sec. 15, 16 reprezentau de obicei un rau sau un lac incentru, si nu departe, locuinte, si pamant cultivat. Apa apare in peisajeleromantice ca o forta dinamica si tonica.
Stancile, vegetatia si apa caracterizeaza un loc intr-un modsemnificativ, sacru : cele mai primitive locuri sacre constituiau un
microcosmos: un peisaj de stanca, apa si arbori Eliade.
LUMINA
Natura prezinta si fenomene mai putin tangibile, ca lumina - care esteconsiderata ca o componenta fundamentala a realitatii; omul considera
soarele ca un lucru de sine statator. Civilizatia greaca vedea lumina caun simbol al cunoasterii artistice si intelectuale, o relationa cuApollo care asuma caracterisitcile proprii ale lui Helios, vechiul zeu alsoarelui. O data cu crestinismul, lumina devine un element deimportanta primordiala, simbol legat de notiunea de iubire.Dumnezeu era considerat ca pater luminis si lumina divina ca oemanatie a spiritului.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
28/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
29/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
30/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
31/37
In pictura bizantinalumina divina este reprezentata pe un fond auriu
care inconjoara figurile principale ca un halo de sanatate. Renasterea,
dimpotriva, concepe lumea ca un microcosmos unde prezenta lui D-zeu
este in fiecare lucru. Pictorii peisagisti ai acestei epoci reprezinta
universul ca o totalitate de fapte in care fiecare element singular pana la
cel mai mic detaliu apare inteles si iubit in plinatatea lui. Faptele devin
arta prin dragostea care le leaga si le ridica la un nivel superior de
realitate, si aceasta dragoste este exprimata prin lumina in peisaj.
Lumina este fenomenul cel mai putin constant. Conditiile de lumina
se schimba de la rasarit la apus; noaptea, intunericul invadeaza locurile
abandonate de lumina, care este intim legata de ritmul temporal alnaturii. Anotimpurile transforma aspectele locurilor, in functie de locatie
(latitudine). In tarile nordice, verile verzi alterneaza cu iernile albe, si
lumina difera in functie de sezon. Anumite ritmuri ale timpului nu
modifica elementele naturale ale unui loc, dar contribuie la modificarea
caracterului.
In pictura peisagera, ritmul timpului si conditiile iluminarii sunt obiect deinteres incepand cu secolul 18; punctul culminant se afla in
impresionism.
PEISAJ NATURAL TIPOLOGIE
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
32/37
PEISAJ NATURALTIPOLOGIE(Christian NorbergSchulz)
Peisajul romantic
Terenul rareori este continuu; este divizat si poseda un reliefvariat; coline, depresiuni, luminisuri; creaza o microstructuracomplexa. Doar ocazional cerul este perceput ca o semisferacompleta; in general se restrange in jurul contururilor arborilor sistancilor, este constant modificat de prezenta norilor. Soareleeste relativ jos, anima un joc variat de umbre si lumini, unde norii
si vegetatia joaca rol de filtre.Apa este intotdeauna prezentacaelement dinamic, apare atat ca torente rapide cat si ca oglinzilacustre linistite.
Peisajul cosmic
In desert, complexitatea lumii vietii concrete se reduce lafenomene simple. Imensitatea monotona a unui terendezbracat, un cer infInit fara nori (rar perceput printre stanci sauarbori), un soare arzator care provoaca o lumina fara umbra,aerul sec si cald care ne face sa intelegem importanta respiratieiin ceea ce priveste experienta locului. Universul in totalitatea samanifesta o ordine absoluta, eterna, este o lume ce se distinge
prin permanenta si structura sa.
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
33/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
34/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
35/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
36/37
8/10/2019 Geometria, Ambianta Peisajului
37/37
Peisajul compozit
Peisajele romantice, cosmice si clasice sunt arhetipuri ale
peisajului natural.Ele se nasc din raportul fundamental care exista intre cer si
pamant; releva caracterisitci care ne ajuta sa intelegem spiritul
locului in toate situatiile concrete.
Tipurile de peisaj apar rareori in forma pura, dar acesteaparticipa in diferite forme de sinteza.
Am mentionat deja desertul fertil al campiei franceze, unde
proprietatile romantice, clasice si cosmice se unesc pentru a
forma o totalitate bogata in sensuri: un peisaj care, la unmoment dat s-a exprimat in arhitectura gotica, ceea ce a permis
o interpretare particulara a mesajului crestin. Sau un mediu
precum Venetia unde intinderea cosmica adera la suprafata
schimbatoare si stralucitoare a lagunei.