-Adenopatia Si Splenomegalia

7/23/2019 -Adenopatia Si Splenomegalia

http://slidepdf.com/reader/full/-adenopatia-si-splenomegalia 1/42

1

ADENOPATIA SI SPLENOMEGALIAADENOPATIA SI SPLENOMEGALIA

Splina şi ganglionii limfatici fac parte din sistemul imun periferic. Mărirea ganglionilor limfatici (limfadenopatia) şi a splinei (splenomegalia)poate să se întîlnească în diferite boli infecţioase, boli autoimune, endocrino-metabolice, neoplazii şi în maoritatea bolilor !ematologice.

AdenopatiaAdenopatia"anglionii limfatici sînt organe specializate ale sistemului imunitar cu

structura specifică la ni#elul cărora macrofagele, celulele $ şi % cooperează între ele în #ederea realizării răspunsului imunitar în raport cu un antigen cel mai adeseasemnalizator al unui agent infecţios.

"anglionii limfatici sînt conectaţi in circulaţie prin #asele limfatice aferente

şi eferente. &imfa pătrunde in ganglion prin limfaticele aferente (') şi il părăseşteprin limfaticele eferente (). 'riile limfocitelor % sint foliculii primari şi foliculiisecundari a ni#el cortical iar limfocitele $ sînt concentrate în ariile paracorticale.



*+ig. 'natomia ganglionilor limfatici



iagnosticul adenopatiilor, (mărirea patologica de #olum a ganglionilor saua grupelor ganglionare) att periferici, accesibili e/. clinic, (amigdale,submandibulari, laterocer#icali, a/ilari, epitro!leeni sau ing!inali), ct şi cei profunzi(abdominali sau toracici), se bazează pe e/. clinic.

'cesta ofera clinicianului date obţinute prin inspecţie - deformarea zoneirespecti#e, roşeaţa tegumentelor, ct şi palpare - date legate de sensibilitate,

consistenţă, dimensiuni, formă, relaţii cu #ecinătatea.

Sindroamele clinice datorate fenomenelor de compresie date deadenomegalii pot să fie0 sindroame mediastinale datorate compresiei 2S, disfonie,disfagie, sau sindrom de compresie pe 2, pe circulaţia limfatică, !idronefroze,fenomene ocluzi#e intestinale.

nteresarea ţesutului limfoid din S32 poate oferi semne neurologicespecifice0 sindrom meningeal, interesări de ner#i cranieni, pareze sau plegii ca şiinteresarea ţesutului limfoid din peretele tractului digesti#.



4

atele paraclinice completeaza e/. clinic, oferind date despre etiologiaadenopatiei (5 la tuberculină, reactia 2assoni), referiri a adenopatiile profundeneaccesibile e/. clinic şi, date referitoare la dg. poziti# etiologic de certitudine alacestora.

n#estigaţia care stabileşte dg. de certitudine este biopsia ganglionară.

'ceasta necesită simpla incizie sau laparoscopie, sau c!iar laparotomie, cu e/.!istopatologic clasic şi completat cu te!nici moderne de imuno!istoc!imie.

iagnosticul diferenţial al adenomegaliilor, are în #edere dg. diferenţial cualte formaţiuni tumorale - în funcţie de localizarea adenopatiilor, att e/. clinic ct şiin#estigaţiile paraclinice sunt importante.



6

iagnosticul etiologic sau etiopatogenic al mecanismului de apariţie, aladenopatiilor implică att mecanisme infecţioase0 tuberculoza ganglionară, #iroze cutropism ganglionar (mononucleoza infecţioasă), ct şi mecanisme inflamatorii,imune sau autoimune (sarcoidoza sau lupusul eritematos sistemic).

'fecţiunile maligne care determina adenopatii sunt metastazeleneoplaziilor 77solide8, şi afecţiunile maligne primiti#e ale ganglionilor limfatici însoţitesau nu de splenomegalie, !epatomegalie, interesarea mădu#ei !ematopoietice,descărcare în sngele periferic, interesarea S32, a seroaselor, a organelor

parenc!imatoase.



9

Diagnosticul adenomegaliilor :'M3 2&32

3S$"'$ ;'5'2&32 2aracteristicile adenopatiilor <imensiuni<+orma<2onsistenta<Sensibilitate<'derenta<$egumente<2ompresie

&'%=5'$=5 M'"S$2'

5-;;

<>ematologie<%ioc!imie<munologie

<%iopsie?>istopatologie

<5adiologie<cografie<$omografie<5M3

'"3=S$2 +53$'&

2@ '&$ $@M=5

<"lande sali#are<$umori musculare< "usa tiroidiana<>ernie ing!inala

$=&="2

%enigne Maligne

<nfectii<nflamatii

;rimare<&imfoame

<&eucemii

Secundare<Metastaze



A

;rezentăm cîte#a situaţii clinice mai frec#ent întîlnite în care apare şi adenopatia.<adenopatia cervicala cu caracter acut, cu semne de inflamaţie locală cu sau farasupuraţie şi fistulizare orientează spre o limfadenită inflamatorie acută.

<adenopatia cervicală cu evoluie cronică cu tendinţă la supuraţie şi fistulizarelăsind cicatrici tegumentare deformante orientează spre o adenopatie $%2.

<adenopatia masivă cervicală, supraclaviculară orientează spre un limfom malignsau metastază a unor neoplazii intra toracice sau gastrice.

<adenopatia cervicală cu caracter acut, la tineri, în absenţa infecţiilor în sfera

=5& sugerează mononucleoza infecţioasăB cînd acest tip de adenopatie persistă sesuspicionează sarcoidoza sau un limfom malign.



C

<adenopatia cervicală unilaterală cu e#oluţie cronică mai ales la persoanele în

#irstă necesită căutarea unei neoplazii în sfera =5&.

<adenopatia generali!ată cu e#oluţie acută poate fi datorată infecţiilor sistemice,reacţiilor medicamentoase. 'socierea febrei şi a simptomelor generale orienteazăspre mononucleoza infecţioasă sau >.

<adenopatia generali!ată, persistentă cu e#oluţie cronică de cele mai multe oriinofensi#ă apărută la #îrstnici sugerează o &&2.

<adenopatia regională de obicei cer#icală de consistenţă elastică, mobilă,nedureroasă, însoţită de fenomene generale, orientează spre un &>.

<adenopatie locali!ată cu ganglioni duri, aderenţi, dureroşi, crescînd rapid în#olum sugerează o adenopatie metastatică.



D

Studiul clinic al adenopatiei trebuie completat de cele mai multe ori cu!emogramă, e/. M=, e/. bacteriologice, teste serologice pentru infecţii #irale, testede inflamaţie, teste imunologice, radiografii, limfografie, ec!ografie abdominală, 2$.

;entru a elimina o cauză neoplazică a adenopatiei, in#estigaţia decisi#ăeste biopsia ganglionară şi studiul !istologic al acesteia.

n general orice adenopatie persistentă mai mult de 4-9 săptămîni, înspecial dacă este asimptomatică necesită biopsie ganglionară.

2u toate că uneori adenopatiile prezintă elemente caracteristice pentru oanumită afecţiune benignă sau malignă, este obligatoriu ca înainte de a iniţia un actterapeutic, în special corticoterapie, iradiere, citostatice, măsuri care pot modifica atît

caracterele clinice cît şi cele morfologice, să se efectueze e/. clinice şi paraclinice despecialitate, inclusi# puncţia şi biopsia ganglionară.



1E

SplenomegaliaSplenomegalia

nteresarea splinei se semnalează în numeroase !emopatii maligne şi se traducela maoritatea bolna#ilor prin !ipertrofia acestui organ.

Splenomegalia poate apare în cadrul unui comple/ simptomatic sau, ca o primămanifestare a bolii.

Splina este un organ cu structură reticulo-!istiocitară, imunitară, conectat însistemul sang#in circulator.

Mărimea normală este de 1* cm lungime şi A cm lăţime, iar splenomegalia

moderată este dificil de detectat clinic.



11

Structura !isto-funcţională sc!ematică

a splinei este reprezentată în +ig.Splina este constituită din multiple

unităţi cuprinzînd pulpa roşie şi albă centrată în urul micilor ramuri ale arterei splenice numiteartere centrale.

;ulpa albă splenică reprezintă arialimfoidă, iar pulpa roşie include sinusurile şicorzile pulpare. Fn pulpa albă se găsesc arii %-dependente conţinind foliculi primari şisecundari, dar şi zonele marginale limfoide, întimp ce ariile $ dependente sint situate adiacent

foliculilor şi capilarelor arteriale.



1*



1

Splina are mai multe funcţii0

<este un organ specializat în răspunsul imun, mai ales asociat cu funcţia declearance a bacteriilor şi antigenilor particulaţi sang#ini.

<are rol in sec!estrarea şi îndepărtarea celulelor sang#ine anormale.

<#asculatura splenică oacă rol în reglarea circulaţiei portale.

<la adultul normal !ematopoeza se desfăşoară la ni#el medular, în situaţii

patologice cînd mădu#a este înlocuită sau nu răspunde la stimuli, splinapoate fi loc maor pentru - !ematopoeză.



14

Splenomegalia trebuie interpretată în corelaţie cu semnele şi

simptomele asociate şi cu anamneza clinică.

tapele obligatorii de dg. într-o !ipertrofie a splinei sînt0 dg. deorgan şi stabilirera naturii acesteia.

ificultăţile care se întîmpină în dg. unei splenomegalii sînt0<splenomegalia apare de obicei izolat, ca unic simptom al unei afecţiunicare e#oluează lent.

<spre deosebire de tulburările funcţionale determinate de suferinţaaltor organe, cele datorate suferinţei acestui organ pot e#olua fărămanifestări subiecti#e deosebite.



16

&a o splenomegalie apreciem mai multe caracteristici0 mărime,suprafaţă, consistenţă, mobilitate, sensibilitate.

Splenomegalia gigantă, de consistenţă dură, e#entual nodulară,

pledează pentru neoplazii !ematologice sau intrinseci splenice.

Splina moale, dureroasă, moderată ca mărime, asociată cu febrăşi alte simptome generale, pledează pentru stări septice, boli autoimune,sau alte condiţii patologice ne-neoplazice.



19

Splina este un organ limfoid - deci un ganglion, mărirea ei determinăapariţia unei formaţiuni tumorale cu anumite caractere, localizată în !ipocondrul

stng.atele clinice rezulta din anamneză, din inspecţie, palpare, combinate cu

percuţie şi c!iar auscultaţie.

Splenomegalia tumorală se poate însoţi de complicaţii care să e/plicedurerile, semnele clinice de ocluzie intestinală, !idronefroza stngă, re#ărsat

lic!idian pleural stng, ascită, abdomen acut c!irurgical.

atele paraclinice aduc date asupra etiologiei şi etiopatogenieisplenomegaliei si asupra complicaţiilor acestora, precum si indicaţii asupra terapieicelei mai adec#ate.

;uncţia splenică este contraindicată, dg. !istopatologic al splenomegalieitumorale se poate pune numai după splenectomie.



1A

iagnosticul diferenţial al splenomegaliilor, are în #edere deosebirea de

alte tumori localizate în !ipocondrul stng şi dg. etiologic sau etiopatogenic alapariţiei splenomegaliei tumorale, care poate fi prin mecanisme infecţioase sauformaţiuni benigne (c!iste !idatice, $%2 splenic), inflamaţii sau neoplazii - !emopatiimaligne cu localizare splenică (limfoame splenice) sau metastaze splenice.

eşi e/istă o mare #arietate de boli care se însoţesc de creşterea splinei,

e/istă cite#a mecanisme fiziopatologice de creştere a splinei şi anume0

•hiperplazie reticuloendotelială şi imună în stări infecţioase0 endocardita bacteriană,boli autoimune sau !emolize non-imune.

•alterarea fluxului sangvin splenic consecuti# stazei sang#ine portale în ciroze

!epatice sau tromboza #enei porte.

•neoplasme care in#adează primar splina (limfom splenic, angiosarcom) sausecundar (leucemii, limfoame, metastaze)



1C

•hematopoeză extramedulară splenică (de tip embrionar) ca în MMM sau sindroamemieloftizice.

•infiltrarea splinei cu material anormal, în amiloidoză şi boala "auc!er.

•ocuparea splinei prin c!iste, !emangioame etc.

n#estigarea paraclinică a unei spenomegalii este asemănătoare cu a unei adenopatii,multiple afecţiuni benigne sau maligne au ca semne clinice adenopatia şisplenomegalia.

n lipsa unei orientări clinico-biologice se impune laparatomia e/ploratorie cusplenectomie şi confirmare !istologică.



1D

"ipersplenismul"ipersplenismul

$ermenul de !ipersplenism este aplicat la cîte#a situaţii clinice în caresplina îndepărtează din circulaţie cantităţi e/cesi#e de eritrocite, granulocite şitrombocite.

2a mecanisme sînt descrise0 creşterea sec!strării celulare datorităanomaliilor !emodinamice ale circulaţiei splenice sau producerea de anticorpi anti-

eritrocitari, granulocitari şi trombocitari facand aceste celule #ulnerabile laclearenceul macrofagelor splenice.

Situaţiile în care se produce congestia pasi#ă a splinei determină!iper#îscozitatea sîngelui din sinusuri şi corzile pulpei roşii, în aceste condiţii!emoconcentraţia şi !ipo/ia cresc #ulnerabilitatea celulelor sang#ine la acţiunea

fagocitică.



*E

2riteriile de dg. ale !ipersplenismului includ0

1. splenomegaliaB*. distrucţia splenică a uneia sau mai multor linii celulare din

singele perifericB. celularitate normală sau crescută a M= cu reprezentare

normală a liniei celulare deficiente în circulaţieB4. e#idenţe ale creşterii tumo#erului celular in linia celulară

afectată (reticulocite, eritroblaşti).



*1

"iposplenismul"iposplenismul>iposplenismul sau asplenia sînt termeni care indică diminuarea sau

absenţa funcţiei splenice.

2auzele !iposplenismului sînt0< splenectomia< absenţa congenitală a splinei< anemia drepanocitară cu #ec!ime mai mare de 6 ani (autosplenectomia

datorată infarctelor splenice repetate)< iradierea splenică

< în drepanocitoză, persistenţa unei spline palpabile peste 6 ani sugereazăcoe/istenţa unei talasemii.

Scăderea funcţiei splenice este indicată de prezenţa în sîngeleperiferic a celulelor nucleate ale seriei roşii, corpusculilor GollH, corpusculilor>einz ca şi a eritrocitelor în ţintă.



**

+ig. 2elule rosii in !iposplenism



*

;acienţii splenectomizaţi sau cu asplenie funcţională sînt sensibili

la infecţii bacteriene in special cu meningococ, pneumococ. .2oli,>emop!ilus influenzae.

'ceastă sensibilitate se datoreaza reducerii funcţiei de filtrare asplinei în ceea ce pri#eşte clearence-ul bacteriilor opsonizate şi scăderea

producţiei de atc. g" şi gM care leagă bacteriile.

Se recomandă imunizarea cu #accin pneumococic la * ani după!iposplenism sau splenectomie.

;rezenţa în singele periferic a manifestărilor de !iposplenism (corpi

GollH) alături de o splină normală sau mărită sugerează o boală infiltrati#ăsplenică ca angiosarcomul splenic.



*4

E#AMEN $LINI$

Durere

$umora !ipocondru stang0

< Mobila cu respiratia< Superficiala< Margine interna crenelata< 5aportata la ombilic, !ipogastru,fosa iliaca stanga

Inspectie Palpare%percutie Auscultatie

%ombare abdomen

?2omplicatii0 ruptura, infarcte, compresie

IN&ESTIGATII PA'A$LINI$E

+recatura

&'%=5'$=5 M'"S$2'

5-;;5-2'SS=3

<>ematologie<%ioc!imie

<%iopsie?>istopatologie

DIAGNOSTI$ DI(E'ENTIAL

<5adiologie<cografie<$omografie<5M3



*6

Diagnosticul splenomegaliilor

DIAGNOSTI$ DI(E'ENTIAL

2@ '&$ $@M=5 '&>;=2=35@&@ S$'3"<5inic!i stang< &ob stang ficat

< 2olon< 2oada de pancreas< "anglioni (!il stang)

$=&="2

%enigne Maligne

<nfectii<nflamatii< 2iroza< $ezaurismoze< >ematom

< 2!ist !idatic

Primare)Lim*oame)Leucemii

Secundare)Metasta!e



*9

Indicaii pentru splenectomie

Splenectomia poate fi indicată pentru una din cele douăsituaţii medicale01. ;entru a diagnostica stadializa şi controla o maladie(sferocitoza ereditară, limfoame >odgIin si non >odgIin cu

debut splenic).*. ;entru a înlătura consecinţele !ipersplenismului secundarcreat de o altă afecţiune.

e asemenea splenectomia este practicată în cazuri de

ruptura traumatică sau mai rar ruptură spontană cu !emoragieintraabdominală, situaţii de urgenţă medico c!irurgicală şibolna#ul este îndrumat la clinica de chirurgie+



*A

Alte indicaţii pentru splenectomie0

Trombocitopenia$rombocitopenia cronică autoimună (;$) refractară latratamentul corticoid uzual poate fi corectată la AE-DE J dinpacienţi după splenectomie. 2ei care nu fac o remisiunecompletă după splenectomie pot beneficia de doze mici decorticoizi.

Anemiile hemolitice+

'nemia imun !emolitică ('>') mai ales cea cu anticorpi lacald, care nu se corectează după două luni de corticoterapiepoate fi tratată prin splenectomie. *K din pacienţiisplenectomizaţi pot să facă remisiune completă.



*C

Leucemiile.

- Splenectomia a fost indicată în leucemia cu celule “hairy” (HCL) pentru corectarea

pancitopeniei şi înlăturarea fenomenelor de compresiune. Ameliorarea afecţiuniihematologice survine la 65% din pacienţi, dar sunt frecvente recăderile de oala. Actual

e!ista chimioterapie specifica" splenectomia este rar indicata.

- Leucemia mieloida cronica (LMC) indicaţia pentru splenectomie în acest tip de

leucemie s-a recomandat în ca#ul hipersplenismului important, al splenomegaliilor gigante

şi fenomenelor de compresiune. Actual odată cu introducerea terapiei cu $nterferon si maiales a inhiitorilor de tiro#in ina#a &'livec, (asigna, Spr)cel*, s-au restr+ns indicaţiile

splenectomiei.

Tumorile splenice

Limfoame maligne cu debut splenic

Talasemia majoră



*D

ASPE$TE $OMNE ALE "EMOG'AMEI MODI(I$-'I

$ANTITATI&E ALE LE$O$ITELO'

NEUTROPENIA

&eucopenia se defineşte ca o reducere a nr. absolut de leucocite în snge L 4EEEKl(4/1EDKl).

"ranulocitopenia semnifică ↓ nr. de granulocite (neutrofile,eozinofile şi bazofile).

3eutropenia reprezintă o ↓ a nr. de neutrofile L 16EEKl la copiiipnă la 1E ani şi sub 1CEEKl peste această #rstă.

3eutropenia poate fi cauzată prin0

(1) tulburări de producţie(*) tulburări de distribuţie şi turno#er () ingestie de droguri(4) asocierea bolilor infecţioase.



E

1.$ulburări de producţie a neutrofilelor Sindroame neutropenice congenitale

a.sd. Nostmannb.neutropenia asociată cu agamaglobulinemiec.neutropenia cu disgranulopoiezăd.sd. Sc!Oac!man-iamonde.sd. 2!ediaI->igas!i

Deficite dobândite

a.neutropenia asociată deficitului de #it. %1* şi acid folic în anemiilemegaloblastice

b.neutropenia postc!imioterapie prin reducerea drastică a producţieic.neutropenia din afecţiuni ale celulei stem !ematopoietice (leucemii,

anemia aplastică, SM)

*.$ulburări de distribuţie şi turno#er a. neutropenia alloimună neonatalăb.neutropeniile autoimune întlnite în0 &S, artrita reumatoidă



1

.3eutropenia indusă de droguriroguri asociate frec#ent cu neutropenie idiosincrazică -'nalgetice şi antiinflamatoare• ndometacin

• eri#aţi de paraaminofenol (fenacetin, acetaminofen)• eri#aţi pirazolonici (aminopirin, dipirone, fenilbutazonă)

-'ntibiotice0 cloramfenicol, penicilină, peniciline semisintetice,sulfonamide

-'ntitiroidiene0 carbimazol, propiltiouracil

-+enotiazine0 clorpromazina

4. 3eutropenia din boli infecţioase 'pare în cursul infecţiilor acute sau cronice cu bacterii , #irusuri,

paraziţi sau ricIettsii.

NEUTROILIA3eutrofilia se defineşte ca o ↑ a nr. absolut de neutrofile

(nesegmentate şi segmentate) P A.6EEKl.(A,6/1EDKl).5eacţia leucemoidă se referă la neutrofilia importantă, situaţie ce

mimează prin leucocitoză o leucemie (*E.EEE-6E.EEEKl).



*

Cauzele majore ale neutrofiliei acute şi cronice sunt prezentate în tabel0

NE,T'O(ILIAA$,T NE,T'O(ILIA$'ONI$Stimuli *i!icianestezie, frig, con#ulsii,efort,caldură, durere, c!irurgie!"imuli emo#ionalipanică, stressIn*ecii (localizateşi sistemice)cu0 bacterii, fungi, ricIettsii,spiroc!ete, unele#irusuriIn$lama#ii %aunecro&'"i%ular'comple/e'g-'c, arsuri, acti#areacomplementului, şocelectric,infarct, traumatisme, #asculităMedicamen"e( hormoni( "o)ice

factoristimulatoridecolonii

In*ecii-persistenţaunoracecauzeazăneutrofilieacută

In*lamaii Qpersistenţaunor

formeacute0 #asculităcronicăcolită, dermatită, miozită, nefpancreatită, parodontoză, artritreumatoidă, tiroidităetc.Tumori.carcinoamedesn,rinic!i, ficat, plămn, pancrestomac, uter.5ar0 tumori cerebrale, limfoae,melanoame, mielommultipMedicamen"e( hormoni( "o)ice*fumatul deţigarete, litiu

/li t0li idi

- nfectii persistente care



EO+INOILIA !I EO+INOPENIA

3umărul absolut de eozinofile la adult este în mod 3 L 4EE celuleKlBacestea inter#enind în modularea inflamaţiei, a răspunsului $-celular, distrugereaparaziţilor, dar şi în producerea unor leziuni se#ere ale tesuturilor.

"radele eozinofiliei sunt0-uşoară (4EE-16EE celule Kl)-moderată (16EE-6EEE celule Kl)-marcată (P6EEEKl)

Cauzele eozinofiliei

BOALA FRECVENŢA GRAIn*ecii-parazitare frecvente în toata lumea moderată/marcată

/oli alergice-rinită frecventă uşoară

-dermatită atopicăfrecventă la copii uşoară-urticarie/angioedem frecventă variabilă-astm frecventă uşoară-reacţii postmedicam. rare uşoară/marcată



4

Neopla!ii-leucemie cu eozinofile rară marcată-&M2 rară moderatăKmarcată-limfoame (mai ales >odgIin) rare moderată-tumori solide rare uşoarăKmarcată

Musculosc1eletale-artrită reumatoidă rară uşoarăKmarcată

Gastrointestinale-gastroenterită cu eozinofile rară uşoarăKmoderată-boală celiacă rară uşoară-gastroenterită alergică rară uşoarăKmarcată

'espiratorii

-eozinofilie pulmonară rară uşoarăKmarcată-fibroză c!istică rară uşoară

Alte cau!e-Sd.!ipereozinofilic idiopatic rară marcată

-Sd. !iper g rară marcată-eozinofiliaKmialgia rară moderatăKmarcată

-deficitul adrenocortical rară moderată



6

,A+OILIA ,A+OILOPENIA -I MA!TOCITO+A

3r.3 de bazofile la adult este de *E-CEKl (E,E*-E,EC/1EDKl).

Cauzele bazofiliei !i bazofilopeniei

/a!o*ilia

-inflamaţii şi boli alergice0 postalimentare, postmedicamentoase,!ipersensibilizare postin!alare, urticarie, eritrodermie, artrită reumatoidă,iradiere, colită ulcerati#ă

-endocrinopatii0 diabet za!arat, mi/edem, estrogenemie iatrogenă,

-infecţii0 $%2, influenza

-deficitul de fier,

-neoplazii0 boli mieloproliferati#e cronice, carcinoame, leucemia cu bazofile.



9

/a!o*ilopenia

-absenţa ereditară a bazofilelor,

-tratamentul cu glucocorticoizi,

-reacţii de !ipersensibilitate0 urticarie, anafila/ie, reacţiipostmedicamentoase,

-!ipertiroidism.

Mastocito!a Mastocitele sunt produse în mădu#a !ematogenă şi nu pot fi

identificate în sngele indi#izilor sănătoşi. 'ceste celule elibereazămediatori continuţi în granule (!istamina, !eparina, factoric!emotactici) sau secretaţi (prostaglandine şi leucotriene).



A

MONOCITO+A -I MONOCITOPENIA

3r. absolut de monocite în snge este de 1EEE la naştere, scăzîndla 4EEKl în medie la adult (E,4/1EDKl).

Monocitoza la adult semnifică peste CEE monociteKlB iarmonocitopenia sub *EE celuleKl.

;rincipalele cauze ale monocitozei sunt bolile !ematologice (P6EJdin cazuri), inflamatorii şi imune.

Cauze de monocitoz" /olile 1ematologiceMaligne -SM (clonale)

-&'M (mielomonocitare sau monocitare)-&M2

!eactive0 -sd. neutropenice(nonclonale) -agranulocitoză postmedicamentoasă

-terapie cu clorpromazină-limfoame-status postsplenectomie-MM



C

/oli in*lamatorii 2i imune"oli vasculare şi de colagen

-artrită reumatoidă

-&S-arterită temporală-miozită-periarterită nodoasă

In*ecii cronice -bacteriene (endocardită subacută, abcese !epatice)-$%2-sifilis primarKsecundar -infecţii #irale0zosteriene, citomegalice

Alte cau!e0 !epatopatia etanolică, sarcina, depresia se#eră, colitaulcerati#ă, enterita regională, sarcoidoza, neoplaziile ne!ematologiceasociate cu monocitoză indiferent de metastaze



D

Cauze de monocitopenie#-anemia aplastică ('')-neutropenia ciclică

-colagenozele0 &S, artrita reumatoidă-neoplaziile !ematologice0 &&2 şi leucemia cu celulepăroase(>2&)-infecţia >-administrarea de glucorticoizi, +3 alfa, $3+-beta.



4E

LIMOCITO+A -I LIMOCITOPENIA

3umărul absolut de limfocite la adult #ariază între 1EEE-4EEE celuleKl .

LIM(O$ITO3A&imfocitoza semnifică o ↑ a nr. de limfocite P 4EEEKl.

Lim*ocito!a primară#eoplaziile limfoide

-leucemia acută limfoblastică(&'&)-leucemia limfatică cronică (&&2) şi prolimfocitară-leucemia cu celule păroase-leucemia cu celule $ a adultului-limfoame

$imfocitoza " monoclonală



41

Lim*ocito!a secundară4reactivă5%d. mononucleozice produse de0 #irusul pstein-%arr, 2M, #irusul !erpes simple/,zosterian, adeno#irusuri, #irusul !epatitei infecţioase, #.#aricelo-zosterian.

nfecţii cu0 %ordetella pertussis si $o/oplasma gondii.$imfocitoza de stres &acută $

-colaps cardio#ascular -reacţii de !ipersensibilizare-indusă de droguri

-şoc c!irurgical-criză epileptică-traumatisme

$imfocitoza persistenta &cronică'-boli autoimune-neoplasme

-la fumători-inflamaţii cronice-!iposplenism-sarcoidoză



LIM(O$ITOPENIA3umărul absolut de limfocite este sub 1EEEKl. e

obicei scăderea se face pe seama celulelor $ !elper (24?)B

deoarece PCEJ din limfocitele adultului sunt de tip $ din carecirca *K sunt 24?.

2auzele limfocitopeniei sunt ereditare (anomalii alecelulei stem, ale citosc!eletului limfocitului) şi dobndite.

Documents

-Adenopatia Si Splenomegalia