Lecţia a VII-aLecţia a VII-a

Grupurile: procese şi fenomene de grupGrupurile: procese şi fenomene de grup

Planul lecţieiPlanul lecţiei

■ ■ Ce este grupul social?Ce este grupul social?

■ ■ Natura grupurilor socialeNatura grupurilor sociale

■ ■ Tipuri de grupuri socialeTipuri de grupuri sociale

■ ■ Structura şi funcţiile grupurilorStructura şi funcţiile grupurilor

■ ■ Gândirea de grupGândirea de grup

BibliografieBibliografie

Chelcea, Septimiu (2008) Grupurile sociale. În S. Chelcea (coord.). Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii (pp. 225-243). Iaşi: Editura Polirom.

Linton, Ralph [1945](1965) Fundamentul cultural al personalităţii. Bucureşti: Editura Ştiinţifică.

Neculau, Adrian (2007) Dinamica grupului şi a echipei. Iaşi: Polirom.

Simmel, Georg [1902](2000) Sociologie (pp. 39-105) Chişinău: Editura Sigma.

■■ Ce este grupul social?Ce este grupul social?

G. soc.G. soc. = Ansambluri de persoane diferite ca = Ansambluri de persoane diferite ca mărime, care au un grad mai înalt sau mai redus mărime, care au un grad mai înalt sau mai redus de structurare şi o durată mai mare sau mai mică de structurare şi o durată mai mare sau mai mică a interacţiunii şi influenţei interpersonale. a interacţiunii şi influenţei interpersonale.

Rupert BrownRupert Brown (1988, 2): „Un grup există când (1988, 2): „Un grup există când doi sau mai mulţi oameni se autodefinesc drept doi sau mai mulţi oameni se autodefinesc drept membri ai grupului şi când existenţa grupului membri ai grupului şi când existenţa grupului este recunoscută de cel puţin o altă persoană”.este recunoscută de cel puţin o altă persoană”.

EtimologieEtimologieTermenul de “grup” a fost folosit, pentru prima dată, Termenul de “grup” a fost folosit, pentru prima dată,

ca termen tehnic în bele-arte. ca termen tehnic în bele-arte. Provine din limba italiană (Provine din limba italiană (groppogroppo sau sau gruppogruppo), ),

desemnând mai mulţi indivizi, pictaţi sau sculptaţi, desemnând mai mulţi indivizi, pictaţi sau sculptaţi, formând un subiect. formând un subiect.

În limba franceză este documentat în traducerea din În limba franceză este documentat în traducerea din 1668 a lucrării 1668 a lucrării De arta graphicaDe arta graphica a lui Du Frasnay, a lui Du Frasnay, de către R. De Piles.de către R. De Piles.

În literatură, cuvîntul a fost folosit pentru prima dată În literatură, cuvîntul a fost folosit pentru prima dată de Molière, într-un text puţin cunoscut, de Molière, într-un text puţin cunoscut, Poème du Poème du Val-de-GrâceVal-de-Grâce (1669). (1669).

Adrian Neculau, 2003, 200.Adrian Neculau, 2003, 200.

■■ Natura grupurilor socialeNatura grupurilor sociale

◘ ◘ Factorii de coeziune ai grupurilor:Factorii de coeziune ai grupurilor:

● ● mărimea grupului mărimea grupului

diadediade ( (Elaine WalsterElaine Walster, 1966: atractivitatea fizică în , 1966: atractivitatea fizică în formarea diadelor)formarea diadelor)

triadetriade

◙ ◙ Georg SimmelGeorg Simmel,, SociologieSociologie (1908/2000, 39-105), (1908/2000, 39-105), Determinarea cantitativă a grupului (Cap. 2): în Determinarea cantitativă a grupului (Cap. 2): în cazul unei tensiuni survenite într-o diadă, a treia cazul unei tensiuni survenite într-o diadă, a treia persoană poate: persoană poate:

● ● media conflictul, indicând un scop comun; media conflictul, indicând un scop comun; ● ● utiliza situaţia în beneficiul propriu; utiliza situaţia în beneficiul propriu; ● ● determina coalizarea celor două persoane determina coalizarea celor două persoane

împotriva sa.împotriva sa. ▼ ▼ Este rândul dvsEste rândul dvs..Cum explicaţi proverbul german: “Cine are un copil Cum explicaţi proverbul german: “Cine are un copil

este sclavul acestuia, cine are mai mulţi este este sclavul acestuia, cine are mai mulţi este stăpânul lor”!stăpânul lor”!

Georg SimmelGeorg Simmel (1858 – 1918)(1858 – 1918)

SoziologieSoziologie, Leipzig: Duncker , Leipzig: Duncker & Humblot, 1908& Humblot, 1908..

Hauptprobleme der Hauptprobleme der PhilosophiePhilosophie, Leipzig: , Leipzig: Göschen, 1910Göschen, 1910..

Philosophische KulturPhilosophische Kultur, , Leipzig: Kröner, 1911Leipzig: Kröner, 1911..

Grundfragen der SoziologieGrundfragen der Soziologie, , Berlin: Göschen, 1917Berlin: Göschen, 1917..

““Este mai avantajos să ţii la distanţa dorită doi Este mai avantajos să ţii la distanţa dorită doi subalterni în loc de unul: în gelozia şi subalterni în loc de unul: în gelozia şi concurenţa dintre ei se află mijlocul de a-l ţine la concurenţa dintre ei se află mijlocul de a-l ţine la respect şi de a-l face docil pe fiecare în parte. respect şi de a-l face docil pe fiecare în parte. Cam acelaşi sens exprimă şi proverbul...” Cam acelaşi sens exprimă şi proverbul...” (G. (G. Simmel, 1908/2000, 79).Simmel, 1908/2000, 79).

Transformarea diferenţei numerice în diferenţă Transformarea diferenţei numerice în diferenţă calitativă.calitativă.

În vremuri tulburi, întreaga viaţă publică stă sub În vremuri tulburi, întreaga viaţă publică stă sub semnul lui “Cine nu este cu mine este împortiva semnul lui “Cine nu este cu mine este împortiva mea” (mea” (ibidemibidem).).

Jean MaisonneuveJean Maisonneuve (n. 1918) (n. 1918)

Jean Maisonneuve Jean Maisonneuve (1973/2000, 106): (1973/2000, 106): Existenţa celei de-a treia Existenţa celei de-a treia persoane conferă persoane conferă mobilitate structurală mobilitate structurală grupului.grupului.

La psychologie socialeLa psychologie sociale. . Paris : Paris : PUPUF (F (19501950).).

La dynamique des groupesLa dynamique des groupes. . Paris: Paris: PUF (1968)PUF (1968)..

Psycho-sociologie de l'amitiePsycho-sociologie de l'amitie.. Paris: Paris: PPUUFF (1993)(1993)..

● ● Similaritatea/diversitateaSimilaritatea/diversitatea membrilor grupuluimembrilor grupului

Persoanele care au trăsături de personalitate Persoanele care au trăsături de personalitate asemănătoare, interese şi valori similare participă asemănătoare, interese şi valori similare participă mai intens la viaţa grupului.mai intens la viaţa grupului.

Când membrii grupului sunt disimilari, riscul apariţiei Când membrii grupului sunt disimilari, riscul apariţiei conflictelor este sporit.conflictelor este sporit.

Când sarcinile grupului sunt complexe, diversitatea Când sarcinile grupului sunt complexe, diversitatea membrilor grupului asigură într-o măsură mai mare membrilor grupului asigură într-o măsură mai mare decât similaritatea lor îndeplinirea scopurilor decât similaritatea lor îndeplinirea scopurilor grupului şi, ca urmare, coeziunea grupului poate grupului şi, ca urmare, coeziunea grupului poate spori.spori.

■■ Tipuri de grupuri socialeTipuri de grupuri sociale

1) Grupuri formale / Grupuri informale1) Grupuri formale / Grupuri informale

2) Grupuri primare / Grupuri secundare2) Grupuri primare / Grupuri secundare

3) Grupuri de apartenenţă / Grupuri de referinţă3) Grupuri de apartenenţă / Grupuri de referinţă

4) Grupuri interne (4) Grupuri interne (ingroupsingroups) / Grupuri externe ) / Grupuri externe ((outgroupsoutgroups))

5) Grupurile de presiune5) Grupurile de presiune

6) Grupurile nominale6) Grupurile nominale

7) Grupul de învăţare (7) Grupul de învăţare (Training-groupTraining-groups: s: T-groupT-group))

8) Grupurile mici 8) Grupurile mici

9) Grupurile de egali 9) Grupurile de egali

◘◘ Grupuri formale / Grupuri informaleGrupuri formale / Grupuri informale

G. formaleG. formale = Organizaţii: se formează şi = Organizaţii: se formează şi funcţionează în baza unei hotărâri judecătoreşti, a funcţionează în baza unei hotărâri judecătoreşti, a unei hotărâri guvernamentale sau prezidenţiale.unei hotărâri guvernamentale sau prezidenţiale.

G. informaleG. informale = constituite neoficial, fără reguli de = constituite neoficial, fără reguli de interacţiune scrise şi scopuri fixate prin legi sau interacţiune scrise şi scopuri fixate prin legi sau acte juridiceacte juridice..

◘◘ Grupuri primare / Grupuri secundareGrupuri primare / Grupuri secundare

Termenul de „grup primar” a fost utilizat pentru Termenul de „grup primar” a fost utilizat pentru

prima dată de psihosociologul american Charles prima dată de psihosociologul american Charles H. Cooley în lucrarea H. Cooley în lucrarea Social OrganisationSocial Organisation, N.Y. , N.Y. (1909).(1909).

Charles H. Cooley Charles H. Cooley (1864–1929)(1864–1929)

Human Nature and the Social Human Nature and the Social Order, Order, NNew ew YYorkork:: Charles Charles Scribner's SonsScribner's Sons,, 1902 1902..

Social Organization: Social Organization: AA Study of the Study of the Larger MindLarger Mind, N, New ew YYorkork: Charles : Charles Scribner's SonsScribner's Sons,, 1909 1909..

Social ProcessSocial Process, New York: Charles , New York: Charles Scribner's SonsScribner's Sons,, 1918 1918..

Sociological Theory and Social Sociological Theory and Social ResearchResearch, N, New ew YYorkork: Henry Holt: Henry Holt,, 19301930..

◘ ◘ Grupurile primareGrupurile primare Prin grupuri primare se înţelege acele grupuri caracterizate Prin grupuri primare se înţelege acele grupuri caracterizate

prin asocierea şi cooperarea intimă. Ele sunt primare în mai prin asocierea şi cooperarea intimă. Ele sunt primare în mai multe sensuri, dar mai ales pentru că îndeplinesc o funcţie multe sensuri, dar mai ales pentru că îndeplinesc o funcţie fundamentală în formarea naturii sociale şi a idealurilor fundamentală în formarea naturii sociale şi a idealurilor indivizilor umani. Rezultatul unei asocieri intime este – din indivizilor umani. Rezultatul unei asocieri intime este – din punct de vedere psihologic – o anumită fuziune a punct de vedere psihologic – o anumită fuziune a indivizilor într-un ansamblu comun, în aşa fel încât eul indivizilor într-un ansamblu comun, în aşa fel încât eul propriu al fiecăruia este format, cel puţin în unele privinţe, propriu al fiecăruia este format, cel puţin în unele privinţe, din viaţa comună şi scopul grupului. Poate cel mai bun mod din viaţa comună şi scopul grupului. Poate cel mai bun mod de a descrie acest caracter de ansamblu ar fi să spunem că el de a descrie acest caracter de ansamblu ar fi să spunem că el este este noinoi, că el implică un fel de simpatie şi de identificare , că el implică un fel de simpatie şi de identificare reciprocă pentru care termenulreciprocă pentru care termenul noi noi reprezintă expresia reprezintă expresia naturală. Individul trăieşte simţindu-se parte a ansamblului naturală. Individul trăieşte simţindu-se parte a ansamblului şi îşi găseşte scopurile principale ale voinţei în modul de a şi îşi găseşte scopurile principale ale voinţei în modul de a simţi al grupului.simţi al grupului.

(Charles H. Cooley, (Charles H. Cooley, Social OrganizationSocial Organization, N.Y., 1909, 15), N.Y., 1909, 15)

◘ ◘ Grupurile secundareGrupurile secundare

Caracteristici:Caracteristici: ● ● număr mare de persoanenumăr mare de persoane ● ● relaţii indirecte între membrii grupuluirelaţii indirecte între membrii grupului ● ● sentimentul apartenenţei la grup este slab.sentimentul apartenenţei la grup este slab.Fathali M. MoghaddamFathali M. Moghaddam (1998, 448): (1998, 448): 1) interacţiuni 1) interacţiuni face-to-faceface-to-face reduse ca frecvenţă; reduse ca frecvenţă; 2) slabă identificare cu grupul;2) slabă identificare cu grupul; 3) relaţii afective diluate; 3) relaţii afective diluate; 4) relaţii funcţionale limitate;4) relaţii funcţionale limitate; 5) existenţă de scurtă durată. 5) existenţă de scurtă durată.

Fathali MFathali M.. Moghaddam Moghaddam

Universitatea GeorgetownUniversitatea Georgetown Social psychology in cross-cultural Social psychology in cross-cultural

perspectiveperspective. N. N..YY..: Freeman (1993): Freeman (1993) [[în în colab.colab.]. ].

Theories of intergroup relations: Theories of intergroup relations: International social psychological International social psychological perspectivesperspectives (ed. a II-a). (ed. a II-a). N N..YY..: Praeger : Praeger (1994). (1994).

Social psychology: Exploring universals Social psychology: Exploring universals across culturesacross cultures. N. N..YY..: Freeman (1998): Freeman (1998)..

The individual and society: A cultural The individual and society: A cultural integrationintegration. N. N..YY..: Worth (2002).: Worth (2002).

◘◘ Grupuri de apartenenţă / Grupuri de referinţăGrupuri de apartenenţă / Grupuri de referinţă

◘ ◘ Grupuri de apartenenţăGrupuri de apartenenţă = Grupurile din care = Grupurile din care facem parte la un moment dat, cu care ne facem parte la un moment dat, cu care ne identificăm şi care, de cele mai multe ori, ne identificăm şi care, de cele mai multe ori, ne influenţează modul de a gândi, simţi şi acţiona.influenţează modul de a gândi, simţi şi acţiona.

▼ ▼ Este rândul dvsEste rândul dvs..

Care sunt grupurile din care faceţi parte în prezent?Care sunt grupurile din care faceţi parte în prezent?

Grupul din care aspirăm să facem parte.Grupul din care aspirăm să facem parte.

◘ ◘ Grupuri de referinţăGrupuri de referinţă

Herbert H. Hyman Herbert H. Hyman (1968): ansamblu de persoane (1968): ansamblu de persoane

pe care îl luăm ca standard, ca model.pe care îl luăm ca standard, ca model.

Contribuţii la teoria grupurilor de referinţăContribuţii la teoria grupurilor de referinţă

1902:1902: Charles Charles H. H. CooleyCooley, , Human Nature and the Human Nature and the Social OrderSocial Order..

Teoria “Grupurile de referinţă multiple”.Teoria “Grupurile de referinţă multiple”.

Teoria “Sinele-în-oglindă” Teoria “Sinele-în-oglindă” ((llooking glass selfooking glass self):):

Noi ne imaginăm cum trebuie să ne înfăţişăm altora.Noi ne imaginăm cum trebuie să ne înfăţişăm altora.

Noi ne imaginăm cum ne este evaluat modul în care Noi ne imaginăm cum ne este evaluat modul în care ne înfăţişăm altora.ne înfăţişăm altora.

Ne formăm Ne formăm selfulselful după cum suntem evaluaţi de alţii. după cum suntem evaluaţi de alţii.

Conceptul de “relaţii primare”.Conceptul de “relaţii primare”.

19031903:: W.E.B. DuBoisW.E.B. DuBois,, The Souls of Black FolkThe Souls of Black Folk . . DuBois DuBois descrie conflictul interior al identităţii sale descrie conflictul interior al identităţii sale duble: a fi negru şi a fi american. duble: a fi negru şi a fi american.

Consideră că atitudinile, comportamentele, normele Consideră că atitudinile, comportamentele, normele altora sau ale anumitor grupuri afectează modul în altora sau ale anumitor grupuri afectează modul în care individul simte şi gândeşte despre sine.care individul simte şi gândeşte despre sine.

WWilliam illiam EEdward dward BBurgharturghart DuBois DuBois (1868 – 1963)(1868 – 1963)

Istoric si sociolog american.Istoric si sociolog american.A luptat pentru drepturile civile ale A luptat pentru drepturile civile ale negrilor, împotriva opresiunii.negrilor, împotriva opresiunii.Anchete sociologice pentru a arăta Anchete sociologice pentru a arăta condiţiile de trai ale negrilor.condiţiile de trai ale negrilor.În 1919 a organizat primul Congres Pan-În 1919 a organizat primul Congres Pan-African: i-a îndemnat pe negri să se separe African: i-a îndemnat pe negri să se separe de albi, să formeze comunităţi autarhice.de albi, să formeze comunităţi autarhice.Spre sfârşitul vieţii a devenit cetăţean al Spre sfârşitul vieţii a devenit cetăţean al Ghanei.Ghanei.The Philadelphia NegroThe Philadelphia Negro (1899). (1899).Black ReconstructionBlack Reconstruction (1935). (1935).

The World and AfricaThe World and Africa (1947 (1947).).

1942: Herbert 1942: Herbert H. H. HymanHyman 1949: Samuel 1949: Samuel A. A. StoufferStouffer 1950: Robert Merton1950: Robert Merton şişi Alice KittAlice Kitt: conceptul de : conceptul de

“socializare anticipativ㔓socializare anticipativă” ((anticipatory anticipatory socializationsocialization))

1955: Tamotsu Shibutani1955: Tamotsu Shibutani: : "Reference Groups as "Reference Groups as Perspectives". Perspectives".

1959:1959: John FrenchJohn French şişi Bertram RavenBertram Raven1994: Aida Hurtado1994: Aida Hurtado: schimbarea grupului de : schimbarea grupului de

referinţă în procesul asimilării emigranţilor.referinţă în procesul asimilării emigranţilor.19981998: : Jay WadeJay Wade şişi Charles GelsoCharles Gelso: investigarea : investigarea

variaţiilor în modul în care se văd bărbaţii în variaţiilor în modul în care se văd bărbaţii în funcţie de grupurile de referinţă.funcţie de grupurile de referinţă.

Herbert H. HymanHerbert H. Hyman (1918 – 1985)(1918 – 1985)

profesor emeritus profesor emeritus lala Wesleyan University Wesleyan University The Psychology of StatusThe Psychology of Status, , Arno Arno RReprinteprint,, 1940 1940..Interviewing in Social ResearchInterviewing in Social Research. Chicago,. Chicago, The University of Chicago The University of Chicago

PressPress,, 1954 1954..Survey design and analysis: principles, cases, and proceduresSurvey design and analysis: principles, cases, and procedures. Glencoe, . Glencoe,

IllIll, , Free Press, 1955Free Press, 1955.. Political socialization; a study in the psychology of political behaviorPolitical socialization; a study in the psychology of political behavior . .

Glencoe, IllGlencoe, Ill, , Free PressFree Press,, 1959 1959..Readings in Reference Group Theory and ResearchReadings in Reference Group Theory and Research, , Glencoe, IllGlencoe, Ill, , Free Free

PressPress,, 1968 1968 Secondary Analysis of Sample Surveys: Principles, Procedures, and Secondary Analysis of Sample Surveys: Principles, Procedures, and

PotentialitiesPotentialities. N.Y., . N.Y., John Wiley & Sons IncJohn Wiley & Sons Inc., ., 19721972..

Samuel Samuel A. A. StoufferStouffer (1900 – 1960)(1900 – 1960)

Studies in Social Psychology in Studies in Social Psychology in World War II: The American World War II: The American SoldierSoldier,, Princeton University Princeton University Press, 1949Press, 1949 (4 vol., în colab.) (4 vol., în colab.)

Social Research to Test IdeasSocial Research to Test Ideas. . Glencoe: The Free Press, Glencoe: The Free Press, 1962.1962.

Communism, Conformity & Communism, Conformity & Civil Liberties: A Cross Civil Liberties: A Cross Section of the Nation SpeaksSection of the Nation Speaks its Mind.its Mind. New Brunswick: New Brunswick: Transaction, Transaction, 1955/1955/1992.1992.

Tamotsu Shibutani Tamotsu Shibutani (1920-2004)(1920-2004)

Reference Groups as Perspectives, American Journal of Sociology, 1955, 60, 562-569. Improvised News: A Sociological Study of Rumor. Indianapolis, N.Y., Bobbs-Merrill, 1966

Robert King Merton Robert King Merton ((1910 – 2003)1910 – 2003)

Social Theory and Social Social Theory and Social StructureStructure (1949) (1949)

Sociology of ScienceSociology of Science (1973) (1973)

Sociological AmbivalenceSociological Ambivalence (1976) (1976)

On the Shoulders of GiantsOn the Shoulders of Giants (1985) (1985)

The Travels and Adventures of The Travels and Adventures of Serendipity:Serendipity:A Study in Sociological A Study in Sociological Semantics and the Sociology Semantics and the Sociology of Scienceof Science (2004)(2004) [ [în colab.în colab.]]

◘ ◘ Grupurile de presiune (de interese)Grupurile de presiune (de interese)

Un grup de presiune este o coaliţie, ocazională sau Un grup de presiune este o coaliţie, ocazională sau permanentă, formată din actori sociali ce îşi propun să permanentă, formată din actori sociali ce îşi propun să smulgă puterii politice unele scutiri sau privilegii. Grupurile smulgă puterii politice unele scutiri sau privilegii. Grupurile de presiune apar de îndată ce o putere politică este suficient de presiune apar de îndată ce o putere politică este suficient de instituţionalizată pentru a avea capacitatea de a acorda – de instituţionalizată pentru a avea capacitatea de a acorda – şi deci de a refuza – aceste privilegii sau scutiri, iar o şi deci de a refuza – aceste privilegii sau scutiri, iar o societate, suficient de diferenţiată pentru ca anumiţi actori societate, suficient de diferenţiată pentru ca anumiţi actori sociali să aibă interesul de a le smulge. Ele îi asediază pe sociali să aibă interesul de a le smulge. Ele îi asediază pe regi şi împăraţi fie direct, dacă conducătorii lor sunt de regi şi împăraţi fie direct, dacă conducătorii lor sunt de familie suficient de bună sau deţin recomandări pentru a familie suficient de bună sau deţin recomandări pentru a avea acces la suveran şi la consilierii săi imediaţi, fie avea acces la suveran şi la consilierii săi imediaţi, fie indirect, prin intermediul membrilor mai bine plasaţi din indirect, prin intermediul membrilor mai bine plasaţi din aparat şi de la curte.aparat şi de la curte.

(Jean Baechler,(Jean Baechler, Grupurile Grupurile şi societateaşi societatea, Bucureşti, , Bucureşti, EdituraEditura Humanitas, 1997, 70)Humanitas, 1997, 70)

G.G. de persoane care au ca scop influenţarea distribuţiei de persoane care au ca scop influenţarea distribuţiei şi folosirea puterii în societate.şi folosirea puterii în societate.

Influenţarea oficialilor – Influenţarea oficialilor – lobby = lobby = influenţarea influenţarea deciziilor guvernului, furnizând informaţii deciziilor guvernului, furnizând informaţii oficialilor.oficialilor.

LobbyingLobbying – apare într-un document din 1820 – sprijin – apare într-un document din 1820 – sprijin pentru realegerea în funcţii oficiale.pentru realegerea în funcţii oficiale.

Exemplu: Grupurile ecologisteExemplu: Grupurile ecologiste

Este rândul dvs.Este rândul dvs.Cum acţionerază grupurile ecologiste?Cum acţionerază grupurile ecologiste?

Greenpeace RomâniaGreenpeace România

Becurile economice reduc Becurile economice reduc consumul de energie cu 80%. consumul de energie cu 80%. Ai grijAi grijăă de resursele de resursele PPlanetei!lanetei!SemneazSemneazăă pentru scoaterea pentru scoaterea de pe piade pe piaţăţă a becurilor cu a becurilor cu incandescenincandescenţăţă!!

Campania împotriva Campania împotriva organismelor modificate organismelor modificate geneticgenetic..

Salvaţi Roşia Montană (Salvaţi Roşia Montană (RoRoşşia ia MontanMontanăă Gold Gold CorporationCorporation))

Caracteristicile grupurilor de presiune:Caracteristicile grupurilor de presiune:

● ● eexistenţa unui cadru organizatoric;xistenţa unui cadru organizatoric;

● ● scopurile: materiale, dar şi morale;scopurile: materiale, dar şi morale;

● ● ttrebuie să aibă eficienţă.rebuie să aibă eficienţă.J. Basso (1983) J. Basso (1983) Les groupes de pressionLes groupes de pression. Paris: PUF. Paris: PUF

(apud P. Iluţ, 2003, 164)(apud P. Iluţ, 2003, 164)

◘ ◘ GrupGrup de învăţare ( de învăţare (Training-group; TTraining-group; T-group-group))

Invenţia din 1946 a tehnologiilor de grup a luat aspectul celebruluiInvenţia din 1946 a tehnologiilor de grup a luat aspectul celebrului „ „T-group” sau, într-o formă apropiată, a „grupului de învăţare şi educare T-group” sau, într-o formă apropiată, a „grupului de învăţare şi educare

a senzitivităţii” [...]a senzitivităţii” [...]Menirea generală a „T-group”- ului este aceea de a-i învăţa pe oameni să Menirea generală a „T-group”- ului este aceea de a-i învăţa pe oameni să

devină mai eficienţi în relaţiile lor de colaborare, să dezvolte atitudini devină mai eficienţi în relaţiile lor de colaborare, să dezvolte atitudini mai favorabile comunicării, relaţii sociale interpersonale mai suple, mai favorabile comunicării, relaţii sociale interpersonale mai suple, mai puţin conflictuale [...].mai puţin conflictuale [...].

„„T-group” standard este compus din 10-15 persoane, plus unul sau doi T-group” standard este compus din 10-15 persoane, plus unul sau doi specialişti. Activitatea sa se întinde pe o perioadă de 10-14 zile, într-specialişti. Activitatea sa se întinde pe o perioadă de 10-14 zile, într-un loc izolat. Deşi pe parcursul acestei perioade există şi o serie de un loc izolat. Deşi pe parcursul acestei perioade există şi o serie de activităţi teoretice care-i familiarizează pe participanţi cu limbajul activităţi teoretice care-i familiarizează pe participanţi cu limbajul ştiinţei comportamentului, ponderea acestora este redusă. Accentul ştiinţei comportamentului, ponderea acestora este redusă. Accentul cade pe organizarea efectivă a participanţilor în grup, cu o structură de cade pe organizarea efectivă a participanţilor în grup, cu o structură de sine stătătoare, pe dezvoltarea unor acţiuni comune de grup şi în sine stătătoare, pe dezvoltarea unor acţiuni comune de grup şi în special pe analiza împreună a proceselor şi dinamicii de grup special pe analiza împreună a proceselor şi dinamicii de grup necesare.necesare.

(Elena Zamfir, (Elena Zamfir, Psihologie socială. Texte alesePsihologie socială. Texte alese, Iaşi, Editura Ankarom, , Iaşi, Editura Ankarom, 1982/1997, 151-180)1982/1997, 151-180)

◘ ◘ Grupurile miciGrupurile mici

Minimum 3 persoane; maximum 12.Minimum 3 persoane; maximum 12.

Permit interacţiunea Permit interacţiunea face-to-face.face-to-face.

Comunicare interpersonală.Comunicare interpersonală.

▼ ▼ Este rândul dvs.Este rândul dvs.Cum pot fi justificate limitele maxime şi minime Cum pot fi justificate limitele maxime şi minime

ale numărului de persoane din grupurile mici?ale numărului de persoane din grupurile mici?

Cina cea de tainăCina cea de taină ((Il CenacoloIl Cenacolo sau sau La Ultima CenaLa Ultima Cena))de de Leonardo da Vinci Leonardo da Vinci ((1452 – 1519)1452 – 1519)

Cina cea de tainăCina cea de taină, 1495-97, Santa Maria delle Grazie, Milano , 1495-97, Santa Maria delle Grazie, Milano

←← Autoportret (1512) - Semnătura “Autoportret (1512) - Semnătura “ în în

oglindă". Galleria Nazionale, Torinooglindă". Galleria Nazionale, Torino Moartea lui Leonardo da Vinci Moartea lui Leonardo da Vinci ↓↓

Leonardo da VinciLeonardo da Vinci:: mormântul şi statuia în curtea mormântul şi statuia în curtea Castelului din AmboiseCastelului din Amboise

Chapel of Saint-Hubert

Château d'AmboiseChâteau d'Amboise : :

Francis IFrancis I ((François PremierFrançois Premier))

(regele Franţei: (regele Franţei: 15151515 – – 15471547))

◘ ◘ Grup de egaliGrup de egali ( (peer grouppeer group))G. format din persoane aproximativ de aceeaşi vârstă, G. format din persoane aproximativ de aceeaşi vârstă,

cu acelaşi status social şi cu aceleaşi interese.cu acelaşi status social şi cu aceleaşi interese.

Relaţiile între egali asigură dezvoltarea armonioasă a Relaţiile între egali asigură dezvoltarea armonioasă a personalităţii sub raport intelectual şi cognitiv.personalităţii sub raport intelectual şi cognitiv.

Presiunea egalilor (Presiunea egalilor (ppeer pressureeer pressure): fumatul, ): fumatul, consumul excesiv de alcool.consumul excesiv de alcool.

Acceptarea şi respingerea egalilor (Acceptarea şi respingerea egalilor (ppeer eer aacceptance cceptance and and rrejectionejection).).

Competenţa socială a adolescenţilor este legată de Competenţa socială a adolescenţilor este legată de acceptarea sau respingerea egalilor.acceptarea sau respingerea egalilor.

Este rândul dvs.Este rândul dvs.

Ce explicaţii puteţi da acestor ilustraţii ?Ce explicaţii puteţi da acestor ilustraţii ?

■■ Structura şi funcţiile grupurilorStructura şi funcţiile grupurilor

◘◘ Sistemul rol-statusurilor socialeSistemul rol-statusurilor sociale Fiecare grup are o structură a sa, un sistem de poziţii Fiecare grup are o structură a sa, un sistem de poziţii

ierarhice în virtutea cărora membrii grupului se ierarhice în virtutea cărora membrii grupului se raportează unii la ceilalţi.raportează unii la ceilalţi.

◙ ◙ Statusul socialStatusul social: comportamente din partea : comportamente din partea celorlalţi aşteptăm în mod legitim.celorlalţi aşteptăm în mod legitim.

● ● S. soc. prescriseS. soc. prescrise ● ● S. soc. dobânditeS. soc. dobândite ◙ ◙ Rol socialRol social: un sistem de aşteptări legitime din : un sistem de aşteptări legitime din

partera celorlalţi. partera celorlalţi. Fiecărui status social îi corespunde un rol social. Fiecărui status social îi corespunde un rol social.

Ralph Linton Ralph Linton (1893–1953)(1893–1953)

The Study of ManThe Study of Man (1936) (1936)

The Cultural Background of The Cultural Background of PersonalityPersonality (1945)(1945)

The Tree of CultureThe Tree of Culture (1955) (1955)

Locul pe care îl ocupă, într-un anumit sistem, un anumit Locul pe care îl ocupă, într-un anumit sistem, un anumit individ, într-un anumit moment, va fi desemnat ca status individ, într-un anumit moment, va fi desemnat ca status al lui în raport cu respectivul sistem. Termenul de al lui în raport cu respectivul sistem. Termenul de poziţiepoziţie a a fost folosit de alţi cercetători ai structurii sociale într-un fost folosit de alţi cercetători ai structurii sociale într-un sens foarte apropiat, dar fără a recunoaşte clar factorul sens foarte apropiat, dar fără a recunoaşte clar factorul temporal sau existenţa unor sisteme simultane de temporal sau existenţa unor sisteme simultane de organizare în cadrul societăţii. Statusul a fost multă vreme organizare în cadrul societăţii. Statusul a fost multă vreme folosit cu referire la poziţia unui individ în sistemul de folosit cu referire la poziţia unui individ în sistemul de prestigiu al societăţii sale. În sensul actual, noţiunea prestigiu al societăţii sale. În sensul actual, noţiunea cuprinde şi poziţia individului în fiecare din celelalte cuprinde şi poziţia individului în fiecare din celelalte sisteme. Al doilea termen, sisteme. Al doilea termen, rolrol, va fi folosit pentru a , va fi folosit pentru a desemna suma totală a modelelor culturale asociate unui desemna suma totală a modelelor culturale asociate unui anumit status.anumit status.

Ralph Linton, Ralph Linton, Fundamentul cultural al personalităţiiFundamentul cultural al personalităţii, Bucureşti, , Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1945/1965,Editura Ştiinţifică, 1945/1965, 11.11.

Talcott Parsons Talcott Parsons (1902–1979)(1902–1979)The Structure of Social Action (1937)

The Social System (1951)Toward a General Theory of Action (1951) [în colab. cu E. Shils şi Kluckhohn] Economy and Society (1956) [în colab. cu N. Smelser] Structure and Process in Modern Societies (1960)Theories of Society (1961) [în colab. cu E. Shils et al.] Societies: Evolutionary and Comparative Perspectives (1966) Sociological Theory and Modern Society (1967) Politics and Social Structure (1969)

Talcott Parsons,Talcott Parsons, în în The Social SystemThe Social System (New York, 1951), (New York, 1951),

a analizat relaţia medic-pacient:a analizat relaţia medic-pacient:

Bolnavul are : Bolnavul are :

● ● dreptul necondiţionat la ajutor;dreptul necondiţionat la ajutor;

● ● obligaţia de a dori însănătoşirea sa; obligaţia de a dori însănătoşirea sa;

● ● datoria de a coopera cu medicul pentru a se vindeca.datoria de a coopera cu medicul pentru a se vindeca.

Medicul trebuie:Medicul trebuie:

● ● săsă aibă competenţă profesională;aibă competenţă profesională;

● ● să să trateze orice pacient în limitele specializării sale;trateze orice pacient în limitele specializării sale;

● ● să să manifeste neutralitate afectivă, dezinteres material manifeste neutralitate afectivă, dezinteres material sau financiar, altruism. sau financiar, altruism.

Sistemul rol-statusurilor socialeSistemul rol-statusurilor sociale Conflicte interstatus: exempleConflicte interstatus: exempleConflicte intrastatus: exempleConflicte intrastatus: exemple Exprimarea simbolică a statusurilor socialeExprimarea simbolică a statusurilor socialePrescripţii de rol: conduite esenţiale, indiferente, interzisePrescripţii de rol: conduite esenţiale, indiferente, interzise Jean MaissonneuveJean Maissonneuve (1973/2000, 132) distinge: (1973/2000, 132) distinge: ● ● roluri instituţionale asociate modelelor societăţii globale roluri instituţionale asociate modelelor societăţii globale

(de vârstă, sex, caste, clase sociale); (de vârstă, sex, caste, clase sociale); ●● roluri funcţionale, jucate în interiorul grupurilor.roluri funcţionale, jucate în interiorul grupurilor.

Este rândul dvs.Este rândul dvs.Care sunt prescripţiile de rol pentru studenţi?Care sunt prescripţiile de rol pentru studenţi?

Funcţiile grupurilorFuncţiile grupurilor David KrechDavid Krech şi şi Richard S. CrutchfieldRichard S. Crutchfield (1952): (1952):

●● satisfacerea diferenţiată a nevoilor membrilor satisfacerea diferenţiată a nevoilor membrilor grupurilor; grupurilor;

●● satisfacerea nevoii de încorporare socială şi de satisfacerea nevoii de încorporare socială şi de dominare (participare socială şi respectarea dominare (participare socială şi respectarea tradiţiilor); tradiţiilor);

●● îndeplinirea unor sarcini specifice şi auxiliare;îndeplinirea unor sarcini specifice şi auxiliare;

●● crearea altor nevoi o dată cu atingerea scopurilor crearea altor nevoi o dată cu atingerea scopurilor iniţiale.iniţiale.

Anne A. SchützenbergAnne A. Schützenberg (1971) funcţii de: (1971) funcţii de:

● ● integrare integrare

● ● reglementare a relaţiilor intraindividuale şi reglementare a relaţiilor intraindividuale şi interindividuale interindividuale

● ● securitate a persoaneisecuritate a persoanei

Adrian NeculauAdrian Neculau (1977) funcţii de: (1977) funcţii de:

● ● realizare a sarcinii realizare a sarcinii

● ● comunicare comunicare

● ● apreciere şi evaluare apreciere şi evaluare

● ● influenţareinfluenţare

Adrian Neculau Adrian Neculau (n. 1938)(n. 1938)

Profesor emerit, Universitatea ”Al. I. Cuza”, IaşiProfesor emerit, Universitatea ”Al. I. Cuza”, Iaşi Dinamica grupului Dinamica grupului şşi a echipeii a echipei, Iaşi, , Iaşi,

Polirom, 2007.Polirom, 2007.

Manual de psihologie socialManual de psihologie socialăă, Iaşi, , Iaşi, Polirom, 2004 (coord.)Polirom, 2004 (coord.)

ViaViaţţa cotidiana cotidianăă îîn comunismn comunism, Iaşi, , Iaşi, Polirom, 2004 (coord.)Polirom, 2004 (coord.)

CunoaCunoaşşte-l pe celte-l pe celăălaltlalt, Iaşi, Polirom, , Iaşi, Polirom, 2004.2004.

A trăi printre oameniA trăi printre oameni, Iaşi, Junimea, , Iaşi, Junimea, 1989.1989.

Liderii în dinamica grupurilorLiderii în dinamica grupurilor , , Bucureşi, Editura Şiinţifică, 1977Bucureşi, Editura Şiinţifică, 1977

■ ■ Gândirea de grup Gândirea de grup ((GroupthinkGroupthink))

Termen creat în Termen creat în 1952 1952 de cătrede către

William H. WhyteWilliam H. Whyte (1917(1917 – – 1999)1999)

The Organization ManThe Organization Man ( (19561956))

Irving LIrving L.. Janis Janis ((1918 – 19901918 – 1990))

Communication and Persuasion: Communication and Persuasion: Psychological Studies of Psychological Studies of Opinion ChangeOpinion Change (1953) (1953) [[în colab.în colab.]]..

Victims of groupthink; a Victims of groupthink; a psychological studypsychological study of foreign-of foreign-policypolicy decisions and fiascoesdecisions and fiascoes.. Boston: Houghton, Mifflin (1972).Boston: Houghton, Mifflin (1972).

DDecision makingecision making (1979) (1979) [[în colab.în colab.]]..

Crucial DecisionsCrucial Decisions ((1989 1989 ))

Gândirea de grup apare când în grupurile de decizie Gândirea de grup apare când în grupurile de decizie menţinerea coeziunii este considerată mai menţinerea coeziunii este considerată mai importantă decât luarea celei mai bune decizii.importantă decât luarea celei mai bune decizii.

Irving L. Janis (1972, 13) a formulat următoarea lege: Irving L. Janis (1972, 13) a formulat următoarea lege: „Cu cât mai multă amiabilitate şi spirit de corp din „Cu cât mai multă amiabilitate şi spirit de corp din partea membrilor partea membrilor ingroupingroup-ului de decizie politică, -ului de decizie politică, cu atât mai mare este primejdia ca gândirea citică cu atât mai mare este primejdia ca gândirea citică independentă să fie înlocuită cu gândirea grupală, independentă să fie înlocuită cu gândirea grupală, care poate avea ca rezultat acţiuni iraţionale şi care poate avea ca rezultat acţiuni iraţionale şi inumane împotriva inumane împotriva outgroupoutgroup-urilor”. -urilor”.

Simptomele gândirii de grupSimptomele gândirii de grup ( (decizia preşedintelui John decizia preşedintelui John F. Kennedy de a trimite 1400 de rebeli cubanezi instruiţi F. Kennedy de a trimite 1400 de rebeli cubanezi instruiţi de CIA să răstoarne regimul lui Fidel Castro (decizie de CIA să răstoarne regimul lui Fidel Castro (decizie soldată cu eşec lamentabil, soldată cu eşec lamentabil, Bay of PigsBay of Pigs,, 1961)1961)

● ● Iluzia invulnerabilităţii generată de euforia grupului, de Iluzia invulnerabilităţii generată de euforia grupului, de optimismul exagerat, de încrederea nelimitată în forţa pe optimismul exagerat, de încrederea nelimitată în forţa pe care grupul o reprezintă.care grupul o reprezintă.

● ● Iluzia unanimităţii: când membrii grupului de decizie ajung Iluzia unanimităţii: când membrii grupului de decizie ajung la acelaşi punct de vedere, ei cred că au şi dreptate. Ei nu la acelaşi punct de vedere, ei cred că au şi dreptate. Ei nu conştientizează că s-a ajuns la unanimitate datorită conştientizează că s-a ajuns la unanimitate datorită presiunii spre conformism şi autocenzurii.presiunii spre conformism şi autocenzurii.

● ● Presiunea asupra dubiilor: autocenzurarea ideilor deviante. Presiunea asupra dubiilor: autocenzurarea ideilor deviante. În condiţiile asumării consensului, ideile critice care În condiţiile asumării consensului, ideile critice care contravin raţionamentelor majoritare nu mai sunt contravin raţionamentelor majoritare nu mai sunt exprimate.exprimate.

● ● Prezenţa “Prezenţa “paznicilor minţiipaznicilor minţii”: aşa cum un ”: aşa cum un bodyguard bodyguard îl îl protejează pe preşedinte de posibilele atacuri fizice, paznicii protejează pe preşedinte de posibilele atacuri fizice, paznicii minţii (minţii (mindguardsmindguards) au grijă ca obiecţiile să nu-l atingă. ) au grijă ca obiecţiile să nu-l atingă. MindguardMindguard-ul opreşte informaţia care, crede el, ar diminua -ul opreşte informaţia care, crede el, ar diminua încrederea în personalitatea şefului şi ar pune la îndoială încrederea în personalitatea şefului şi ar pune la îndoială moralitatea deciziei colective. moralitatea deciziei colective.

● ● Docilitatea întreţinută de un lider agreabil, curtenitor (John Docilitatea întreţinută de un lider agreabil, curtenitor (John F. Kennedy a fost un astfel de lider, politicos şi activ. El F. Kennedy a fost un astfel de lider, politicos şi activ. El reprima cu abilitate exprimarea ideilor care contraveneau reprima cu abilitate exprimarea ideilor care contraveneau planului CIA).planului CIA).

● ● Tabuul asupra evaluărilor antagonice ale noilor membri. Tabuul asupra evaluărilor antagonice ale noilor membri. Deşi protocolul prevedea invitarea tuturor demnitarilor Deşi protocolul prevedea invitarea tuturor demnitarilor guvernamentali la şedinţele în care se luau decizii guvernamentali la şedinţele în care se luau decizii importante, preşedintele discuta în grupuri informale cu importante, preşedintele discuta în grupuri informale cu membrii vechi, de încredere, nu şi cu cei nou veniţi, membrii vechi, de încredere, nu şi cu cei nou veniţi, moşteniţi de la vechea administraţiemoşteniţi de la vechea administraţie (după I.L. Janis, 1972, (după I.L. Janis, 1972,

35-49).35-49).

John F. KennedyJohn F. Kennedy

Al 35-lea preşedinte al SUA (Al 35-lea preşedinte al SUA (1961 – 19631961 – 1963))

Irving L. Janis, în Irving L. Janis, în Decision MakingDecision Making (1977, 131), arată (1977, 131), arată impactul negativ al liderului directiv asupra impactul negativ al liderului directiv asupra deciziilor de grup: „Când un lider directiv îşi anunţă deciziilor de grup: „Când un lider directiv îşi anunţă preferinţa pentru o anumită alternativă, membrii preferinţa pentru o anumită alternativă, membrii grupului coeziv vor avea tendinţa de a accepta grupului coeziv vor avea tendinţa de a accepta această alegere fără să o examineze critic, ca şi cum această alegere fără să o examineze critic, ca şi cum ea ar echivala cu norma de grup” ea ar echivala cu norma de grup” ((apudapud Şt. Boncu, Şt. Boncu, 1999, 114).1999, 114).

Stresul decizional provoacă nevoia de afiliere, ceea ce Stresul decizional provoacă nevoia de afiliere, ceea ce duce la predominarea conformării la norma de grup duce la predominarea conformării la norma de grup şi la consens şi unanimitate.şi la consens şi unanimitate.

■ ■ Gândirea de echipă (teamthink)

Contracararea gândirii de grup poate fi realizată prin Contracararea gândirii de grup poate fi realizată prin dezvoltarea unei „gândiri de echipă”.dezvoltarea unei „gândiri de echipă”.

Gândirea de echipă se caracterizează prin efortul Gândirea de echipă se caracterizează prin efortul fiecăruia de a examina realist toate alternativele fiecăruia de a examina realist toate alternativele înainte ca grupul să ia o decizie. înainte ca grupul să ia o decizie.

Charles C. Manz şi Christopher P. Neck (1995): Charles C. Manz şi Christopher P. Neck (1995): „Gândirea de echipă şi gândirea de grup sunt două „Gândirea de echipă şi gândirea de grup sunt două fenomene separate şi distincte”. fenomene separate şi distincte”.

Gândirea de grup Gândirea de grup versusversus gândirea de echipă gândirea de echipă (adaptat de O. Rujoiu după Ch.C. Manz şi C.P. Neck, 1995, 12)(adaptat de O. Rujoiu după Ch.C. Manz şi C.P. Neck, 1995, 12)

Gândirea de grupGândirea de grup::

● ● Presiune directă împotriva părerilor divergentePresiune directă împotriva părerilor divergente

● ● Autocenzurarea părerilor divergenteAutocenzurarea părerilor divergente

● ● Iluzia vulnerabilităţii de a greşiIluzia vulnerabilităţii de a greşi

● ● Iluzia unanimităţiiIluzia unanimităţii

● ● Existenţa „paznicilor minţii”Existenţa „paznicilor minţii”

● ● Raţionalizarea colectivăRaţionalizarea colectivă

● ● Imagini stereotipe despre liderii inamiciImagini stereotipe despre liderii inamici

● ● Iluzia moralităţiiIluzia moralităţii

Gândirea de echipăGândirea de echipă:: ● ● Încurajarea discutării părerilor contradictoriiÎncurajarea discutării părerilor contradictorii ● ● Exprimarea liberă a părerilor/ideilorExprimarea liberă a părerilor/ideilor ● ● Conştientizarea limitelor/ameninţărilorConştientizarea limitelor/ameninţărilor ● ● Recunoaşterea unicităţii membrilor echipeiRecunoaşterea unicităţii membrilor echipei ● ● Recunoaşterea perspectivelor exterioare grupuluiRecunoaşterea perspectivelor exterioare grupului ● ● Discutarea îndoielilor colectiveDiscutarea îndoielilor colective ● ● Utilizarea părerilor nestereotipizateUtilizarea părerilor nestereotipizate● ● Recunoaşterea consecinţelor etice şi morale ale Recunoaşterea consecinţelor etice şi morale ale

deciziilordeciziilor

BibliografieBibliografie

ManzManz,, Charles C. Charles C. şi şi NeckNeck,, Christopher P. Christopher P., Teamthink: , Teamthink: beyond the groupthink syndrome in self-managing beyond the groupthink syndrome in self-managing work teams. work teams. Journal of Managerial PsychologyJournal of Managerial Psychology, , 1995, 10, 1, 7-15.1995, 10, 1, 7-15.

NeckNeck,, Christopher P. Christopher P. şi şi ManzManz,, Charles C. Charles C.,, From From Groupthink to Teamthink: Toward the Creation of Groupthink to Teamthink: Toward the Creation of Constructive Thought Patterns in Self-Managing Constructive Thought Patterns in Self-Managing Work TeamsWork Teams, , Human RelationsHuman Relations, 1994, 1994,, 47, 8, 929- 47, 8, 929-952952..

Rujoiu, Octavian, Importanţa factorilor “leadership” şi Rujoiu, Octavian, Importanţa factorilor “leadership” şi “coeziune” în emergenţa gândirii de grup. “coeziune” în emergenţa gândirii de grup. Revista Revista de psihologiede psihologie, 2004, 50, 3-4, 189-202., 2004, 50, 3-4, 189-202.

. .