of 15/15
CATASTROFA LA REZONANTA Cioaca Dragos Clasa a XI a D

Catastrofa la rezonanta

  • View
    407

  • Download
    21

Embed Size (px)

Text of Catastrofa la rezonanta

  1. 1. CATASTROFA LA REZONANTA Cioaca Dragos Clasa a XI a D
  2. 2. n fizic, rezonana este tendina unui sistem de a oscila cu amplitudine maxim la anumite frecvene, denumite frecvene de rezonan. La aceste frecvene, chiar i fore oscilante mici pot produce amplitudini de vibraie mari, deoarece sistemul stocheaz energie oscilant. Cnd atenuarea este mic, frecvena de rezonan este aproximativ egal cu frecvena natural a sistemului, la care el vibreaz liber.
  3. 3. Cnd rezonatorul are elongaia maxim, excitatorul trece cu vitez maxim prin poziia de echilibru i l accelereaz. La rezonant, o oscilaie se poate menine ( A = constant ) cu transfer minim de energie de la excitator. Dac cele doua pendule nu au aceeai lungime l, energia micrii nu se mai transfer integral la cellalt. Catastrofa de rezonant se produce atunci cnd amortizarea este mic si amplitudinea crete din ce in ce mai mult. De exemplu, daca turatia unui motor crete pana cnd coincide cu frecvena sistemului n care este ncastrat, atunci motorul se poate smulge din suport, deoarece acesta se fisureaza. Din punct de vedere energetic, la rezonana, energia poteniala elastic si energia cinetic a corpului de masa m se transform alternativ una din alta, n timp ce energia furnizat de excitator se transform ireversibil n cldur prin frecri.
  4. 4. La rezonanta, sistemul excitat primeste de la excitator energie maxima. Cladirile inalte, platformele maritime, stalpii de sustinere si podurile au grinzi si plansee cu anumite frecvente proprii de oscilatie. Orice constructie cu o frecventa proprie de oscilatie apropiata de frecventele unor excitatori (seisme, furtuni cu rafale de vant) primeste energie mare atunci cand executa oscilatii fortate cu amplitudini mari, care se transforma in energie de deformatie plastica. Oscilatiile fortate isi gasesc aplicatii in constructia seismografelor care inregistreaza deplasari proportionale cu elongatia corpului de care sunt prinse. Oscilatiile unui motor sunt perturbatoare pentru dispozitivul pe care este montat. Oscilatiile geamurilor si ale solului produse de circulatia autovehiculelor grele au amplitudini mai mari, iar la anumite turatii ale motoarelor sesizam zgomot puternic
  5. 5. CONSECINTELE REZONANTEI O cladire,daca are o armonica de vibratie apropiata de frecventele unui seism,primeste o energie foarte mare continuand sa vibreze elastic cu aceeasi frecventa si dupa ce oscilatia seismica s-a atenuat in eventualitatea in care energia nu s-a transformat in energie de deformatie plastica(crapaturi,plastifieri). Oscilatiile fortate isi gasesc aplicatii in constructia seismografelor care inregistreaza deplasari proportionale cu elongatia corpului de care sunt prinse. Oscilatiile unui motor sunt perturbatoare pentru dispozitivul pe care este montat. Solicitarea ritmica a unui pod de catre rafalele puternice de vant sau de catre marsul cadentat al unei trupe de soldati care il traverseaza,poate duce la probusirea podului
  6. 6. PRABUSIREA PODULUI TACOMA NARROWS
  7. 7. CONSECINTE SI APLICATII La rezonanta, sistemul excitat primeste de la excitator energie maxima. Cladirile inalte, platformele maritime, stalpii de sustinere si podurile au grinzi si plansee cu anumite frecvente proprii de oscilatie. Orice constructie cu o frecventa proprie de oscilatie apropiata de frecventele unor excitatori (seisme, furtuni cu rafale de vant) primeste energie mare atunci cand executa oscilatii fortate cu amplitudini mari, care se transforma in energie de deformatie plastica. Oscilatiile fortate isi gasesc aplicatii in constructia seismografelor care inregistreaza deplasari proportionale cu elongatia corpului de care sunt prinse. Oscilatiile unui motor sunt perturbatoare pentru dispozitivul pe care este montat. Oscilatiile geamurilor si ale solului produse de circulatia autovehiculelor grele au amplitudini mai mari, iar la anumite turatii ale motoarelor sesizam zgomot puternic.
  8. 8. CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977 55 DE SECUNDE DE COSMAR Vineri, 4 martie 1977. Luna plina. Primavara batea la usa. Aparusera deja mugurii copacilor. La televizor - filmul bulgaresc Dulce si Amar. Ceausescu, aflat n Nigeria, participa la dineul oficial dat de presedintele african. Nimic nu prevestea urgia care urma sa se abata asupra Romniei 10 bombe atomice. La ora 21.22 seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, loveste tara noastra. Violenta lui s-a nregistrat att pe verticala, ct si pe orizontala, n directia nord-sud si est-vest. Epicentrul a fost n zona Vrancea, la o adncime de circa 110 km, planul n care s-a produs prabusirea straturilor fiind de aproximativ 60. Toate statiile seismice de pe glob, aflate pe receptie, au reperat cutremurul, prima care a prins, procesat si analizat informatiile primite n urma cutremurului fiind cea de la Golden - Colorado (Statele Unite). Energia distructiva eliberata de seism a fost egala cu cea emisa de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei!
  9. 9. DIMENSIUNEA DEZASTRULUI n Capitala au cazut 32 de blocuri si cladiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns cladirile de la Lizeanu - colt cu Stefan cel Mare, Continental - Colonadelor, Dunarea, Scala, Casata si Nestor. Sub darmaturile blocului de la Colonadelor si-au gasit sfrsitul: Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Doina Badea (mpreuna cu sotul si cei doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski si sotia sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla n acel moment n imobil, fiind internata cu cteva zile nainte n spital. Ca prin minune, sotul, scriitorul Romulus Rusan, a fost gasit n viata sub mormanul de moloz. Alexandru Ivasiuc moare lovit de o piatra, n fata blocului Scala, care s-a prabusit. Pe 5 martie se dau primele cifre ale dezastrului: 508 morti. 2.600 de raniti. Orasul Zimnicea este prefacut n ruine: 175 de case prabusite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime. n Craiova sunt avariate grav peste 550 cladiri, printre care se numara Muzeul de Arta, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca judeteana. Primele estimari indicau un numar de 30 de morti si 300 de raniti. La Vaslui sunt de asemenea pierderi grele, att umane - 7 persoane decedate, ct si materiale.
  10. 10. La Ploiesti au fost distruse n jur de 200 de locuinte, alte 2.000 fiind grav avariate; situatia este grava si n judetul Buzau, unde sunt afectate n jur de 1.900 de cladiri. Mai "fericite" sunt judetele din Transilvania si Dobrogea, care au scapat neatinse sau cu pagube mici. Evaluarea finala a pierderilor - umane si materiale, este teribila: 1.570 morti, 11.300 raniti, 32.900 locuinte prabusite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unitati economice afectate. Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari. S-a dus o lupta nencetata, zile n sir, pentru scoaterea supravietuitorilor de sub darmaturi. Au fost adusi chiar si specialisti din Elvetia, nsotiti de cini dresati pentru salvarea victimelor din munti. Au fost gasiti supravietuitori chiar si dupa 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tnarul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub darmaturile fostului bloc "Continental" nu mai putin de 250 de ore, nainte de a fi recuperat si redat vietii!
  11. 11. REACIA OFICIAL n seara zilei de 4 martie, preedintele Nicolae Ceauescu, mpreun cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de preedintele Nigeriei n cinstea oaspeilor. Dup toastul efului statului nigerian, un secretar romn a intrat n sal i l-a informat pe Ceauescu de situaia din ar. Rspunznd calm la cuvntarea gazdei, preedintele romn s-a aezat i l-a anunat n particular de dezastrul survenit n Romnia. Banchetului i s-a pus capt cteva minute mai trziu. La nceput, tirile ajunse pe ci ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea total a Bucuretiului. Pana de curent de la Bucureti fcea imposibil orice comunicaie. n plus, autoritile locale erau confuze, nelund pe moment nici o msur concret. Dup restabilirea legturii cu ara, Ceauescu a cerut un raport sumar al situaiei din ar i a dat primele ordine de aciune, o dat cu un apel ctre populaie. S-a instituit, prin decret prezidenial, starea de necesitate pe ntreg teritoriul Romniei.
  12. 12. n timpul nopii, o aeronav a adus delegaia romn napoi n ar. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceauescu, uneori nsoit de Elena, a fcut vizite n Bucureti pentru a evalua pagubele i a calma populaia. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar i peste termenul considerat limit de supravieuire. Cu ajutoare de la Crucea Roie (mai ales cini dresai special pentru astfel de cazuri), cascadorii i pompierii romni au fcut eforturi supraomeneti pentru a salva ct mai multe viei.