of 36/36
Rezonanta (conform latinescului “resonare”) – a rasuna, a repeta sau altfel spus o vibratie. In fizica, rezonanta se defineste ca fiind procesul prin care are loc un transfer de energie intre doua sisteme vibratorii sau care oscileaza cu frecventa de vibratie apropiata (sistemul sursa si sistemul rezonator), si care are ca efect o crestere a amplitudinii vibratiilor sistemului rezonator. In cazul in care sistemul rezonator are frecventa de vibratie perfect egala cu a sistemului sursa, amplitudinea vibratiilor sistemului rezonator creste foarte mult (daca nu ar exista fenomene de inertie ar tinde la infinit) catre o valoare maxima caracteristica. Rezonanta insa este un fenomen specific nu numai fizicii. In definitiv tot ceea ce exista in univers vibreaza cu o anumita frecventa specifica (sau cu mai multe in cazul sistemelor complexe, cum ar fi omul) si deci totul interactioneaza intr-o masura mai mica sau mai mare cu cat diferenta de frecventa este mai mica sau mai mare. Asadar, legatura care uneste toate lucrurile, fenomenele, fiintele, procesele psihice si mentale (cu alte cuvinte tot ceea ce exista in manifestare) are ca baza procesul rezonantei. Revenind la fizica, spectrul de frecvente existent in univers este impartit astfel: intre 0,00001 Hz si 20 Hz unde specifice Pamantului; intre 20 Hz si 20.000 Hz unde sonore (audibile de catre om); intre 20.000 Hz si 300 Ghz unde radio; peste 300 Ghz existand infrarosii, lumina vizibila, ultravioletele, razele X si gamma. (http://iicv.ro/blog/?p=103)

Rezonanta (1)

  • View
    93

  • Download
    5

Embed Size (px)

Text of Rezonanta (1)

Rezonanta(conformlatinesculuiresonare)arasuna,arepetasaualtfelspuso vibratie.In fizica, rezonanta se defineste ca fiind procesul prin care are loc un transfer de energie intre doua sisteme vibratorii sau care oscileaza cu frecventa de vibratie apropiata (sistemul sursa sisistemulrezonator),sicarearecaefectocrestereaamplitudiniivibratiilorsistemului rezonator.Incazulincaresistemulrezonatorarefrecventadevibratieperfectegalacua sistemuluisursa,amplitudineavibratiilorsistemuluirezonatorcrestefoartemult(dacanuar exista fenomene de inertie ar tinde la infinit) catre o valoare maxima caracteristica. Rezonanta insa este un fenomen specific nu numai fizicii. In definitiv tot ceea ce exista in universvibreazacuoanumitafrecventaspecifica(saucumaimulteincazulsistemelor complexe, cum ar fi omul) si deci totul interactioneaza intr-o masura mai mica sau mai mare cu cat diferenta de frecventa este mai mica sau mai mare. Asadar,legaturacareunestetoatelucrurile,fenomenele,fiintele,proceselepsihicesi mentale (cu alte cuvinte tot ceea ce exista in manifestare) are ca baza procesul rezonantei. Revenindlafizica,spectruldefrecventeexistentinuniversesteimpartitastfel: intre0,00001Hzsi20HzundespecificePamantului; intre20Hzsi20.000Hzundesonore(audibiledecatreom); intre20.000Hzsi300Ghzunderadio; peste 300 Ghz existand infrarosii, lumina vizibila, ultravioletele, razele X si gamma. (http://iicv.ro/blog/?p=103) Absorbtie rezonanta Absorbtia rezonanta nu depinde de proprietatile materialului in acelasi fel ca si absorbtia poroasa.Absorbtiaseobtinedatoritapierderilordeenergiedintr-unsistemoscilant. Coeficientuldeabsorbtienucresteodatacucrestereafrecventei,casiincazulabsorbtiei poroase,darisiatingemaximuldeabsorbtieesteinjuruluneianumitefrecvente,numita frecventaderezonanta. Existadouatipuriderezonatori:MembranesiCamereRezonante. CamereRezonante(Helmholtz) Ocamerarezonantaconstadintr-ozonadeaerinchisaconectatalaincapereprintr-ofanta ingusta. O sticla reprezinta o cavitate rezonanta. In acest caz suprafata inchisa o reprezinat scticla propriu-zisaiardeschizaturaestechiargurasticlei. Undasonoracareajungeindeschizaturauneicavitatirezonantevapuneaerulinmiscare. Functiaelafelcasiincazulmembreneirezonante,doarcainacestcazavemde-afacecuun volum de aer redus care oscileaza deasuprea unui volum de aer mai mare. Sistemul oscilant are o frecventaderezonantadeterminataderelatiageometricadintreceledouavolumedeaer. Absorbtia realizata de o astfel de cavitate se realizeaza in mare masura intr-o banda de frecventa ingustainjurulfrecventeiderezonanta. Ocamerarezonantanuesteneaparatounitateindividuala.Panouriperforatesiabsorbantecu fantedediferitemarimipotfifolositecasicamererezonatoare.Calculareafrecventeide rezonantaesteunprocesmaicomplicat.Absorbtia realizata de un panou perforat aflat la o anumita distanta fata de perete si avand intre ei vatamineralavavariainfunctiedesuprafatadinincapere. Infigurademaisuscurbeledeabsorbtiesuntprezentatepentrudiferitegradedeperforarea unui panou rigid. Panoul este de 3.2mm grosime si cu o fante de 5 mm. Este plasat la 50 mm fata deperetelerigidsiare12mmgrosimevatamineralaintreei. Absorbantul lucreaza mai mult sau mai putin ca si o membrana poroasa absorbanta in functie de unghiuldeperforare. 25%:curbadeabsorbtieaproapecavacoincidecuabsorbtiarealizatadecatrevataminerala farapanou. 0,8%:absorbantullucreazacasiomembranaabsorbanta. Membranerezonatoare Omembranarezonatoareesteunpanousubtire,dispuslaoanumitadistantafatadeunperete rigidcuodespartituraintreei.Tipuldeabsorbantestedeobiceieficientpentruabsorbtia sunetelordejoasafrecventa.Estedeobiceifolositinincaperiproiectatepentruascultarea muzicii pentru a balansa absorbtia naturala a sunetelor de frecventa inalta, sau in incaperi in care existaproblemegeneratedezgomotedefrecventamica. Atuncicandoundasonoralovesteunsistemrezonant,membranasevapuneinmiscare. Volumuldeaerdedupamembranavaopunerezistentaacesteimiscari.Atatamplitudinea oscilatieimembreneicatsirezistentaaeruluisuntdependentedefrecventa.Laoanumita frecventa,frecventaderezonanta,relatiaintreamplitudineadeoscilatieamembraneisi rezistentaaeruluiajungelaovaloaremaxima. Amplitudinemaresirezistentamicaamiscariiinseamnapierderimarideenergieinsistemul oscilant.Coeficientul de absorbtie pentru o membrana absorbanta ajunge la o valoare maxima la frecventaderezonanta. Coeficientuldeabsorbtieatingemaximullafrecventaderezonanta,f0. Anumitecombinatiidintremasasidistantadelaperetepotdaaceeasifrecventaderezonanta. Inaltimeasilatimealobuluimaximalcurbeideabsorbtieivavaria.Omembranausoaralao distantamaredeperetevaproduceocurbadeabsorbtiemaiingustasiinaltadecatmembrana maigreasiaflatalaodistantamaimicadeperete,avandaceeasifrecventaderezonanta. Omembranarezonantaavandspatiuldintreeasipereteneumplutcunimicvaproduceunlob maxim de absorbtie inalt si ingust. Daca spatiul este umplut cu vata minerala, lobul maximul nu va mai fi mare dar va filatit.In cele mai multe aplicatii acustice se prefera un lob de absorbtie mai lat. (http://www.isover.ro/confort-acustic/absorbtia-sunetului-2-222.html) Infizica,rezonantaestetendintaunuisistemdeaoscilacuamplitudinemaximala anumite frecvente, numite frectente de oscilatie. La aceste frectvente chiar si forte oscilante mici potproduceamplitudinidevibratiemari. Cica:"PrimamentiunedesprerezonantasiefectelesaledistructiveogasiminBiblie.Candau fostdaramatezidurilecetatiiIerihonului. Timp de sase zile a fost scanata frecventa de rezonanta a zidurilor, iar in a saptea zi cand aceasta a fost gasita, amplitudinea a fost marita si zidurile s-au prabusit. Cladirile au propriile frecvente de rezonanta, depindente, in principal de inaltimea cladirilor. Sub actiunea rafalelor de vant sau a undelor seismice cladirile pot intra in rezonanta. In 1985 un cutremur devastator a lovit Mexico City. Cea mai mare parte a energiei de vibratie a fost transmisa cladirilor cu frecventa de 0,5 Hz. Majoritateacladirilorcares-audaramatatunciaveauintre15si25deetajechiardacaalaturi erau cladiri mult mai inalte sau mult mai scunde. (https://www.facebook.com/video/video.php?v=106264459577869) Manipuland si folosind Rezonanta Schumann partea I Brian David Andersen EsteoareorelaientreFrecvenaFundamentaldeRezonana Pmntului(RezonanaSchumann)deaproximativ7ijumtatebtipesecund(7,5Hertz), fenomenul natural al fulgerului i un aparat simplu i ieftin ce creaz destul electricitate pentru a alimenta o cas? Experimentele lui Nikola Tesla de la Colorado Springs, Colorado, la sfritul secolului 19 l-auajutatsfacacestedescopeririimportanteistragacesteconcluziidesprevalurilede energii electromagnetice ce curg prin Pmnt. Tesla nu a artat exact detaliile descoperirilor sale daracesteaaufostfundaiapentruconstruireamariistructuridetipturndelaWardenclyffe lngShoreham,NewYorkn1908.Teslaaanunatcputeasproducelectricitategratis pentruntregalumecuacestturnalsuceprezentanitemaridiscurilaparteasuperioara structurii. Exist o legend cum c J.P. Morgan, omul care a finaat construcia turnului, nu a fost anunatdeinteniileluiTeslapncndstructuranuafostaproapeterminat. Cndaaflat declaraialuiTesla,Morganaordonatimediatdemolareaturnuluipentrua-iprotejainteresele financiare ale lui i ale asociailor lui care investiser masiv n curentul aleternativ pe care Tesla l descoperise la sfritul anilor 1890. LegendacontinucuTeslacareporniseTurnulWardenclyffenumaicuctevaore naintedeasosiechipaceurmasldemoleze.Totui,nlocdeaproduceelectricitatepentru lume, mainria sa a perturbat rezonana Schumann pe o distan de mile astfel nct acestea au fost distruse ntr-o clip. Cu aproximativ 10 ani nainte autorul acestui articol a scris un articol n revistaFate(Credin)ceafostpublicatn1960.Autorularticoluluiisurselesaleauconectat momentulexperimentuluiluiTeslacuturnulWardenclyffeioexploziesimilaruneibombe atomicenSiberiacunoscutdreptMisterulTunguska.AttexperimentulluiTeslacuTurnul Wardenclyffecaremaimultdectsiguracreatcmpurileelectromagneticeperturbate,i explozia din Tunguska, Rusia s-au ntmplat n acelai timp i n aceiai zi conform autorului i surselorlui.Azi,slbticiadinTunguska,Rusia,pareafiozonafectatdeoarmnuclear (vezi Raza Morii a lui Tesla de pe viewzone). Multeexploziineexplicateiintenseceaucreat nori de tip ciuperc similari exploziei de la Hiroshima s-au petrecut nainte, n timpul i dup cel de-al doilea rzboi mondial. Martori oculari ai unei masive explozii similare uneia atomice pe 17 iulie1944nportulChicagodinGolfulSanFranciscoaudeclaratcauvzutostrlucire puternic alb i un nor de tip ciuperc ce a format un crater de 20 m adncime, 90 m lime i 210mlungimeunfenomencarenupoateavealoccuunasaucuoseriedebombe convenionaleexplodndsimultan.PortulChicagoeraunlocundesencrcauisetransferau bombeimuniieiarfifostloculperfectpentrutestareauneiversiunimiciauneiarmede disrupereelectromagneticiapoisdeavinapeafro-americaniicarencrcaunaveleicare urmau s sufere de radiaii ca suferin dup explozie. Ar putea Proiectul Manhatan i avionul ce a crat bomba atomic pe baz de plutoniu ce a fost aruncat asupra Japoniei n cel de-al doilea rzboi mondial s fie un truc i o faad de 60 de ani pentru publicul larg i pentru aviatorii care au aruncat cutii de metal goale, asta ascunznd cauzele reale ale exploziilor atomice o form sofisticat a bruiatorului de cmp a lui Tesla ce manipuleazrezonanaSchumann?AfostTeslaprimulcaresmanipulezesauscontroleze rezonana Schumann? Probabil c nu. Venus, Pirmaidele i Frecevena de Rezonan a Pmntului n1950,ImmanuelVelikoskyadeduslogiccplanetaVenusafostolunaruncatde ctre Jupiter sau Saturn, fiind aruncat acum 10,000 de ani. n timp ce capricioasa lun traversa sistemulsolar,apaiaeruldepeMarteaufostabsorbitedectreVenus.Apoioplanetdintre Marte i Jupiter s-a dezintegrat n centura de asteroizi i schimbri geografice masive au avut loc pePmnt.S-auntmplattoateacestecataclismepentrucplimbreaalunaintereferatcu Frecvena Fundamental de Rezonan i armonicile de pe Marte, Pmnt i alte planete? DaraufostschimbrilegeograficedepePmntcontrolatesauatenuate deprezena mariiPiramidedinEgiptideoaltstructurmasivconstruitlaoaltintereseciede longitudine i latitudine crucial i fundamental de pe Pmnt? Geologii tiu c longitudinea i latitudinea exact a punctului marii piramide este un punct de pivotare pentru toate continentele depePmnt.AufuncionatceledoupiramidedepePmntcanitecardanepentru stabilizareaFrecveneiFundamentaledeRezonaniafrecvenelorarmoniceaferente?Au stabilizat Pmntul de-a lungul erelor alte piramide construite pe Pmnt? Longitudinea i latitudinea punctelor de intersecie ale celor dou piramide (sau ale unei piramide, de la Gizeh i un dom sau obelisc) pentru a echilibra Pmntul ct timpsistemul rolar era n dezechilibru creat de luna bucluca au fost determinate de ntmplri geologice evidente i de traiectoria Lunii. ntmplrile geologice specifice i locaia exact a marii piramide ne ofer o hart a unui punct exact de pe Pmnt care ste o locaie logic pentru cel de-al doilea set de pirmaide. Dac sunt piramide mari, domuri sau obeliscuri n acea locaie, atunci teoriile i munca de o via a lui Velikovskyarfidemonstrateintregulnostruconceptdespreistorie,tiinicontiinarfi modificate i nlate. Exist veti bune i vesti mai puin bune despre a doua locaie. Vestea bun e c pentru a investigaaceastlocaienuenevoienicidesatelii,bocancisaujeep-uripentrucaechipade cercetaresajung,dartrebuiesnavighezepeappnacolo.Vesteaproastecnivelulde clcare e mult sub ap i ar fi nevoie de un submarin i probabil o nav de suprafa. Nu numai cTeslaiLunaplimbreaaumanipulatFrecvenadeRezonanaPmntuluidarnatura influeneaz frecvena de 7,5 Hz i frecvena armonicilor rezonante n fiecare secund. Influena naturii Autorul i ali cercettori postuleaz c fiecare grad i temperatur atmosferic ridic sau coboaramplitudineafrecvenelor iarmonicilorrezonantealePmntuluicucelpuin100%. De ceea, atunci cnd aer rece cu amplitudine mic rezonant vine n contact cu aerul fierbinte cu amplitudine mare, se creaz spirale intense. Deexempluunbolovande2,25kgiunulde9kgaruncatelacapetediferitentr-o piscincuadncimeconstantcreazdouvaluri.Atuncicndvalurilemaimicicreatede bolovanulde2,25kgseinteresecteazcucelecreatedebolovanulde9kg,secreazotrecere intens, sau spiral la punctul de intersecie. Spiraleledinatmosfersuntintensificatedeparticulelencrcatenegativdelasuprafaa Pmntuluiidecelencratepozitivdinionosferpotduraonanosecundsauctevaminute, oresauzile.Autorulpropunelogicfaptulcspiraleleceinnanosecundeexcitnitrogenul atmosfericiioniidehidrogn/heliucevinelaSoareisatureazPmntul.Pornireaprovoac energizareanitrogenuluiiaionilordehidrogen/heliu,fenomencuniscutsubnumeledefulger. Spiralele de durat lung sunt tornadele i furtunile. Arputeadiagramecuformeopuseifrecvenecuamplitudiniopuseconinutentr-un cilindru cu domuri s reproduc ceea ce se ntmpl n natur? Ar putea oare cilindrul cu dom s fiecheia unuiaparat ieftin ieficace pentru producereaelectricitii i cu efecte benefice pe termenlung?nloccaenergiaelectricscirculecadescrcare,scnteiesaufulger,poate energia poate fi capturat cu condensatori i baterii ca electricitate. (http://noulpamant.ro/articole/stiri/manipuland-si-folosind-rezonanta-schumann-partea-i/) (http://www.google.de/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=web&cd=6&ved=0CFEQFjAF&url=http%3A%2F%2Ftraiananghel.wikispaces.com%2Ffile%2Fview%2FConsecintele%2Brezonantei.doc&ei=0WHnUpL9CNT07AbDwYGYBA&usg=AFQjCNFHEjpxklKLLzG2QV5wJZ96dYoD2w&bvm=bv.59930103,d.bGE) document descarcat (http://www.google.de/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=web&cd=2&ved=0CC8QFjAB&url=http%3A%2F%2Fwww.wikispaces.com%2Ffile%2Fview%2FRezonanta%2Bsi%2Befecte.doc&ei=0WHnUpL9CNT07AbDwYGYBA&usg=AFQjCNFXQ7fe-_qvisqqaZxt0HkIUQ41rw&bvm=bv.59930103,d.bGE&cad=rja) document descarcat Oscilatori mecanici cuplai B.3. Rezonana Un oscilator poate fi forat s oscileze cu o alt frecven dect cea cu care ar oscila dac ar fi liber.Provocarea 1B31Cumteatepisoscilezeunoscilatoratuncicndesteforatsoscilezecuaceeai frecven cu care ar oscila dac ar fi liber?Estefirescsneatepmcaoscilatorulsoscilezenritmuloscilaiilorcareisunt impuse (care, de data aceasta, coincide cu ritmul propriu de oscilaie). Natura ns ne rezerv de multe ori surprize!Activitatea experimental 1B31Investigheazoscilaiileforateavndaceeaifrecvencuceaaunuioscilatorliber. Lucreaz n echip.Pasul 1Folosetependululdublupecarelairealizatlaactivitateaexperimentaldin seciuneaprecedent.Desfoarfiruldepecrligulpendululuiinferior,pncndceledou pendule au aceeai perioad individual de oscilaie.Pasul 2"Linitete" pendulele n poziia de echilibru (cu firele verticale, n prelungire). Tragelateralpendululsuperior,peodistandecivacentimetriielibereazl.Observ micarea pendulelor.La fiecare oscilaie a pendulului superior, amplitudinea pendulului inferior devine din ce ncemaimare,ajungndrepedesurprinztordemare,multmaimaredectapendulului superior!Cndexist"potrivire"ntreritmuloscilaiilorforateiritmulpropriudeoscilaie, amplitudinea de oscilaie devine repede foarte mare.Numimrezonancretereaamplitudiniioscilaiilorforaten apropierea frecvenei oscilaiilor libere ale unui oscilator.nactivitateaexperimentalprecedent,estefoartepuinprobabilcaperioadele individuale de oscilaie ale celor dou pendule s fifost exact egale cel mai probabil, acestea au fost aproape egale.Amplificareafoartemareaoscilaiilorpendululuiinferiorareloc,aadar,chiaricnd perioadele de oscilaie ale celor dou pendule sunt doar apropiate, nu neaprat identice.Activitatea experimental 1B32Investigheazoscilaiileforatealeunuioscilatornapropiereafrecveneiderezonan. Lucreaz n echip.Pasul 1Prindeiunraportorcucentrulndreptulpunctuluidesuspensiealpendulului superior, astfel nct s putei repera amplitudinea de oscilaie a pendulului superior.Prindei cu band adeziv un alt raportor pe pendulul superior, astfel nct s putei repera i amplitudinea de oscilaie a pendulului inferior (figura 1B31). Fig.1B3-1.Celedouraportoarecarepermit reperareaamplitudinilordeoscilaiealecelordou pendule.Pasul 2Msuraiperioadeleindividualedeoscilaiealecelordoupendule(pentrua msura perioada de oscilaie a pendulului inferior, imobilizail pe cel superior).Pasul3 Dinpoziiadeechilibru,lansaipendululsuperiorcuamplitudinemic,de cteva grade.Msurai amplitudinea maxim cu care oscileaz pendulul inferior.Completaiprimulrndaltabeluluiurmtor,undeT2/T1esteraportulperioadelor individualedeoscilaiealecelordoupendule,iarA2/A1esteraportulamplitudinileunghiulare maxime ale acestora (indicele 1 este pentru pendulul superior).Nr. det. T2/T1 A2/A1 1 2 3 4 5 6 7 Pasul 4Modificailungimeapendululuiinferior,nfurndsaudesfurndaadepe crligul su.Msurai de fiecare dat perioada proprie de oscilaie a pendulului inferior.Lansai de fiecare dat pendulul superior de la aceeai amplitudine unghiular i msurai amplitudinea maxim cu care oscileaz pendulul inferior.Completai tabelul cu datele experimentale obinute.Pasul 5Reprezentai grafic curba care trece prin punctele experimentale obinute.Amplificareaoscilaiilorpendululuiinferiorsemodificodatcumodificarearaportului perioadelor individuale de oscilaie. Amplitudinea de oscilaie a pendulului inferior crete abrupt aproape de rezonan i este maxim la rezonan (figura 1B32). Fig. 1B3-2. Curba de rezonan a pendulului inferior.Provocarea 1B32Ce teai atepta s se ntmple la rezonan, n lipsa amortizrii?ncondiiiderezonan,foreleexternecareforeazoscilaiilesuntsincronizatecu propriileoscilaiialeoscilatorului,contribuindlacretereacontinuaenergieideoscilaiea acestuia. Doar amortizarea ar mai putea limita energia de oscilaie.nlipsaamortizrii,amplitudineadeoscilaiearcretenelimitat,celpuinpnla distrugerea oscilatorului!Figura 1B33 prezint cteva curbe de rezonan pentru diferite grade de amortizare. Fig. 1B3-3. Curbe de rezonan, pentru diferite de grade de amortizare.Acceseazaceastaplicaiecareipermitessimulezicomportareaunuioscilatorla rezonan, pentru diferite grade de amortizare.Provocarea 1B33Cum a fost oare posibil ca un vnt nu foarte puternic s distrug podul de peste Tacoma? (figura 1B34) Fig. 1B3-4. Prbuirea podului de peste Tacoma.Cndvntulloveteostructur(cumesteunpod,sauocldire)provoac,inevitabil, deformarea acesteia. Dar deformarea structurii modific modul n care aceasta interacioneaz cu curenii de aer!Astfel, chiar dac vntul bate n permanen cu aceeai vitez, forele la care este supus structura se modific odat cu deformrile produse de vnt structura este forat s oscileze!Dac frecvena proprie de oscilaie a structurii este apropiat de cea a oscilaiilor forate, amplitudinea de oscilaie crete mult. n lipsa unei amortizri consistente, oscilaiile structurii pot deveni nepermis de mari, distrugndo!De la bun nceput, podul de peste Tacoma se deforma cu prea mare uurin (datorit unei proiectrineatente),iaramortizareaerainsuficient(ceicaretreceaupepodputeausimi oscilaiile structurii).Neansaafostcfrecvenapropriedeoscilaieapoduluiacoinciscufrecvena oscilaiilor forate pe care le provoca un vnt cu viteza de aproximativ 70 km/h.Cndaacionat,pentruprimadat,unvntcuaceastvitez(lanicipatrulunidela inaugurare),podulaintratnrezonani,datoritamortizriiinsuficiente,amplitudineade oscilaie a crescut nepermis i o parte a structurii a cedat.Deatunci,proiectaniistructurilorsuntnevoiisseasigurecfrecvenelepropriide oscilaie ale viitoarelor construcii sunt ct maideparte de frecvenele oscilaiilor forate la care acestestructuriarputeafisupuse(datoritvntului,cutremurelorsauexploatriicurente)i,n plus, s prevad msuri eficiente de amortizare.(http://www.fizica.ro/textbooks/fizica11/html/1b3.html) (http://www.google.de/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=web&cd=13&ved=0CDYQFjACOAo&url=http%3A%2F%2Fwww.utgjiu.ro%2Fconf%2F8th%2FS3%2F27.pdf&ei=kmTnUuPGIKev7AbcwYGoBg&usg=AFQjCNGi9Rupb32s4kHq-uMqmeUv63ER3g&bvm=bv.59930103,d.bGE) document descarcat Caviti rezonante Figura 1: Obinerea unei caviti rezonante cilindrice cu ajutorul unor segmente de linie n scurtcircuit Figura 1: Obinerea unei caviti rezonante cilindrice cu ajutorul unor segmente de linie n scurtcircuit Cavitile rezonante nlocuiesc la frecvene foarte nalte circuitele oscilante convenionale (cuconstanteconcentrate LC).Laacestefrecveneeleasigurfactoruldecalitate Qnecesar realizrii filtrelor de band ngust (capacitate i inductan foarte mici). Cavitile rezonante au unfactordecalitatefoartemareipotfuncionalaniveluridestulderidicatedeputere.Ca exemplu, se pot ntlni caviti rezonante cu un factor de calitate de peste 30000. Datorit factorului de calitate foarte bun, cavitile rezonante au banda de frecvene foarte ngustipermitunacordnfrecvenfoarteprecis.Unaltavantajlreprezintconstrucia simpl i robust. nfigura1esteprezentatformareauneicavitirezonantecilindricecuajutorulunui numr infinit de seciuni /4 de linii de transmisie n scurtcircuit. Cavitile rezonante sunt utilizate pe scar larg n tehnica frecvenelor foarte nalte. Ele sunt folosite n construcia tuburilor speciale pentru microunde, ca de exempluclistronul reflex. UnaltexempluesteutilizarealorncontruciaoscilatoarelorcudiodeGunn.npracticse ntlnesccavitirezonantedediferiteforme:paralelipipedic,cilindric,sferic,toroidaletc. n figura 2 este prezentat o cavitate toroidal din compunerea unui clistron reflex. catod buclcoaxialpentru extragerea energiei cavitate rezonant electronicetrec prin orificii Figura 2: Cavitatea rezonant a unui clistron reflex catod buclcoaxialpentru extragerea energiei cavitate rezonant electronicetrec prin orificii Figura 2: Cavitatea rezonant a unui clistron reflex (http://www.radartutorial.eu/17.bauteile/bt14.ro.html) (http://www.google.de/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=web&cd=1&ved=0CCcQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.chevron.ro%2Fdocuments%2FSeismic_Imaging_Europe_Aug2013_ro.pdf&ei=RmXnUqiND4au7AbomYCQAw&usg=AFQjCNGE_lRabm_eatVJ7pDX-_wOIY4qhA&bvm=bv.59930103,d.bGE) document descarcat La declansarea in adancime a unui eveniment seismic, miscarea pamantului provoaca aparitiauneiundesfericedevolum, cudouacomponente: 1.undap-esteoundalongitudinala,decompresie -determinamiscareaparticulelorsoluluiparalelcudirectiadepropagare- deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame(compresie-dilatare) in directia de mers -arevitezade7,8km/s(pentrustructurageologicaVrancea) - amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia cutremurului) -esteperceputalasuprafatadecatreoamenicapeosaltare,unmicsocinplanvertical - nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta) aproximativ 20% dinenergiatotalaacutremurului 2.undas-esteoundatransversala,deforfecare -determinamiscareaparticulelorsoluluiperpendicular(transversal)fatadedirectiade propagare -deplasareaacesteiundeestesimilaracuinaintareaunuisarpe(miscariondulatoriistanga-dreaptafatadedirectiadeinaintare) -arevitezade4,6km/s(pentrustructurageologicaVrancea) -ajunge,dinacestmotiv,lasuprafatasoluluiintotdeaunadupaundap -esteresimtitalasuprafatasubformauneimiscarideforfecare,debalansinplanorizontal -estepericuloasa,deoarecetransportaaproximativ80%dinenergiatotalaacutremurului -determinadistrugeriproportionalecumagnitudineacutremuruluisicuduratadeoscilatie - cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii cufrecventaundeiincidente,inacestcazefectuldistructivfiindputernicamplificat Sistemul de avertizare seismica timpurie (in timp real) pentru municipiul Bucuresti incazulproduceriiunuicutermurmajorinzonaVrancea-pescurtSASSistemuldeavertizareseismicarealizatpentruBucurestisebazeazapecatevaparticularitati deosebitealezoneiseismogeneVrancea:-stationaritateainspatiuahipocentrelor(foarteaglomerate-cutremurelemariseproduc intotdeunainaceeasiariegeografica,demicidimensiuni); -stationareamodelelorderadiatie(camecanismdepropagare);-distantaepicentralarelativlargapanalaBucuresti(130km),liniadeconexiuneintrearia epicentralamuntoasasicampiaundeBucurestiulafostconstruit.AcesteparticularitatialezoneiVranceaaupermisrealizareaunuiSASsimplu,rapid,robustsi relativieftin.Timpuldeavertizareestede25-30desecunde,cuposibilitateaconfirmariisau rejectiei de 10-15 secunde ulterior. La modul general, timpii de avertizare sunt relativ mici, de la catevasecundelamaximumunminut(MexicoCity).Totusi,chiarsicatevasecundesunt extraordinardeimportantedinpunctdevederedecizional.S-aconstatatcareactiaumanala perceptiaunuicutremuresteinstinctuala.Capacitateadearationaesteaproapeintotalitate inlocuitadeinstinctuldeconservaresiexistainprimulrandintentiadeafugidincladire. ImplementareaunuiSASeliminaacestcomportament,deoarece,delasemnaluldeavertizare pana la sosirea undei de soc sunt disponibile 25-30 secunde, extrem de utile, interval de timp in caresepotluadeciziilecelemaicorectepentruprotejareavietii.Incazulunorproducatorisau distribuitorideutilitati(gaz,electricitate,apaetc.)intervaluldetimppoatefiutilizatpentru oprirea sau intreruperea acestora. Pentru activitatile cu grad ridicat de pericol (reactoare nucleare, apagrea,combinatechimiceetc.)exista,deasemenea,timpulnecesarpentruintreruperea acestora.La trenuri, timpul de avertizare poate fi folosit pentru decuplarea alimentarii cu energie electrica, garnituraoprindu-sedelasine(estecazulatatatrenurilordesuprafata,catsiametroului). Exemplelesuntnenumarate.Cutremurele care ameninta capitala sunt evenimente de o adancime intermediara, cu magnitudini apropiatede8,laodistantaepicentralaaproapefixa,deaproximativ130km.Timpulde avertizare se obtine prin urmatoarea logica, transpusa si in practica: in adancime (in hipocentru) are loc un cutremur. Prima rezultanta a acestuia este unda "p", unda de volum, longitudinala, de compresie,careatingesuprafatasoluluiinzonaepicentrala.Inepicentruesteinstalat seismometruracordatprinradiolastatiadereceptiedinBucuresti.Soculperceputde seismometru este transpus in unde de radio si transmis instantaneu la Bucuresti. In Bucuresti se daalarmaseismica,dupaoprelucrarecomputerizataaundei,timpde2secunde.Dupaun intervaldecirca10secundeseformeazaunda"s",undadevolum,transversala,careisiincepe deplasarea distructiva in toate directiile, ca unda sferica. Diferenta timpului deparcurgere dintre undaepicentrala"p"siundatransversala,distructiva"s"-careajungelaBucuresti-este intotdeuna mai mare de25 de secunde,ceea ce reprezinta un timp maxim posibil de avertizare. Inplus,mecanismelesursasuntfoartestabilepentrutoateevenimenteleseismice,astfelincato proiectie a nivelului de miscare a Pamantului care se poate astepta la Bucuresti se poate baza mai degrabapeamplitudinesiadancime.AceastatrasaturaspecificazoneiVranceaapermis contruireaSAS.Lamodulgeneral,unSASestealcatuitdinpatrucomponente:-sistemdemonitorizarecompusdinmaimultisenzori;-legaturidecomunicatiiintimpirealipentrutransmitereadatelordelasenzorilacomputer;-unitatedeprocesarepentruconvertireadatelordeinformatie;-sistemdeproduceresicomunicareradioaalarmeiseismice. SASromanescRomania,caseismicitate,reprezintauncazparticular.Seismicitateainscoartaesteimpartita variatde-alungulmajoritatiiteritoriului,cumagnitudinideobiceimici(M