Upload
eugen-tabac
View
341
Download
10
Embed Size (px)
Citation preview
Descoperirea constă în a vedea ceea ce au văzut toți și a gândi
ceia ce n-a gândit nimeni.
Albert von Szent-Gyorgyi
1
2
Microbiologia ca obiect.
Sistematica, nomenclatura bacteriilor.
Ultrastructura microorganismelor
MICROBIOLOGIA
• (miros-mic, bios-viață, logos-vorbire) este știința care studiază forma, structura (morfologia), genetica, procesele metabolice din organismele microscopice și submicroscopice;
DOMENIILE DE UTILIZARE A
MICROBIOLOGIEI• MEDICINA, - microbiologie
medicală;• AGRICULTURA - microbiologie
agrară;• ALIMENTAȚIE - microbiologie
industrială;• BIOTEHNOLOGIE – inginerie
genetică;• ZOOTEHNIE - microbiologie
veterinară;• COSMOS – microbiologie cosmică;• ECOLOGIE – microbiologie
sanitară.
4
MICROBIOLOGIE MEDICALĂ De la microbiologie au derivat o
serie de discipline ştiinţifice independente :
• BACTERIOLOGIA - se ocupa cu
studiul bacteriilor; • MICOLOGIA - se ocupa cu studiul
ciupercilor microscopice si macroscopice;
• VIRUSOLOGIA - se ocupa cu studiul virusurilor;
• PARAZITOLOGIA - se ocupa cu studiul parazitismului si organismelor parazite;
5
MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
• IMUNOLOGIA - studiază sistemul mecanismelor de apărare al organismelor, care le protejează fata de o eventuala infecţie si/sau de orice substanţa străina care pătrunde in interiorul lor.
• MICROBIOLOGIA SĂNĂTĂŢII PUBLICE SI EPIDEMIOLOGICE - are ca scop monitorizarea si controlul răspândirii bolilor in comunităţi;
6
SARCINILE MICROBIOLOGIEI
MEDICALE • constau din studierea agenţilor
patogeni ai bolilor infecţioase şi a florei normale a omului, a patogeniei bolilor cauzate de ei, elaborarea şi perfecţionarea metodelor de diagnostic, precum şi a preparatelor biologice utilizate pentru diagnosticul şi tratamentul bolilor infecţioase.
7
8
Procariota @ Eucariota
9
Asemănări între celule
10
Sistematica, nomenclatura microorganism
elor
TAXONOMIA
• TAXONOMIA se ocupă cu studiul clasificării, nomenclaturii și identificării organismelor vii.
• CARL VON LINNE, un botanist suedez, a fost cel care si-a dat seama de
importanța existentei unui sistem de recunoaștere și definire a proprietaț ilor
organismelor, stabilind reguli fundamentale pentru categoriile
taxonomice sau taxoni.
11
• CLASIFICAREA este aranjarea ordonată a organismelor în grupe, preferabil într-un sistem bazat pe relații evolutive.
• NOMENCLATURA este procesul de desemnare a numelor pentru diferitele ranguri taxonomice ale fiecărei specii de microorganisme.
• IDENTIFICAREA este procesul de descoperire si înregistrare a trăsaturilor organismelor, astfel încât ele sa poată fi introduse într-o schema taxonomica globală.
12
13
NIVELE DE CLASIFICARE
MicrococaceaeStaphylococcus
Staphylococcus aureus
MORFOLOGIA MICROORGANISMELOR
REGN PROCARIOTA
14
15
COCIIstafilococimono coci
BACTERII CILINDRICE (bacterii
propriu zise)
17
18
BACTERIISPIRALATE
Spirocheți
BACTERII FILAMENTOASE
19
20
Ultrastructura microorganism
elor
. STRUCTURILE OBLIGATORII ALE CELULEI BACTERIENE
• Obligatorii (prezente la toate speciile bacteriene) si sunt reprezentate de:
ANVELOPA cu cele trei straturi:• STRAT MUCOZITAR• PERETE CELULAR • MEMBRANA CITOPLASMATICA
CITOPLASMA, NUCLEOID (echivalent nuclear); PLAZMIDE RIBOZOMI
21
22
ANVELOPA celulei constă din cele trei straturi:
• 1. Strat mucozitar
• Strat extern• Rol de protecție • Generează
capsula în condiții nefavorabile
23
PERETE CELULAR • Asigură forma;• Rigid, asigură protecția
bacteriei; • Permeabilitate selectivă; • Evacuarea produselor
metabolice;• Reglează presiunea osmotică
constantă;• Sediul antigenilor, factorilor
de patogenitate;24
BACTERII GRAM POZITIVE (+)
•Bacteriile Gram-pozitive au un perete gros, alcătuit, din strat rigid de peptidoglicani, acid teichoic, lipidoproteide.
•Conferă bacteriilor Gram-pozitive sensibilitate la lizozim şi la penicilină.
•Se colorează în albastru violet. 25
BACTERII GRAM NEGATIVE (-)•Bacteriile Gram-
negative au un perete subţire ;
•peptidoglicani (până la 20%)
•Lipsite de acid teichoic.•Lipidoproteide 25 %•Exterior un strat
complex numit membrană externă.
• Membrana externă conţine antigenul O
•Se colorează în roz, roșu
26
Denumiți și diferențiați peretele celular a bacteriilor conform
colorației după Gram.
27
INGINERIA GENETICĂ
•PROTOPLAŞTII sunt forme bacteriene lipsite de perete artificial.
•SFEROPLAŞTII -create artificialprin îndepărtarea parţială a peretelui.
28
MEMBRANA CITOPLASMATICĂ
•Reprezintă bariera dintre interiorul şi exteriorul celulei.•Permeabilitate selectivă.•Sistemul de transport
electronic.•Sediul respiraţiei bacteriene.•Sediul permeazelor.•Generează mezozomii. 29
MEZOZOMII
Sunt invaginări complexe ale membranei citoplasmatice.
Pot avea formă veziculară, tubulară sau lamelară.
Participă în diviziunea nucleoidului
30
CITOPLASMA
• Citoplasma este un sistem coloidal dens, omogen ce conţine proteine, enzime, lipide, săruri minerale, pigmenţi, glucide, vitamine.
• Citoplasmă celulei tinere are un aspect omogen, iar a celulei bătrâne are un aspect vacuolar.
31
RIBOZOMI
Sunt structuri complexe compuse din ARN şi proteine.
Au un diametru de aproximativ 20 nm.
Funcţia ribozomilor este de sinteză a proteinelor.
32
NUCLEOID
ADN-ul dublu catenar , circular este concentrat în citoplasmă sub forma unui NUCLEOID.
Diametru de 20Å şi o lungime de l mm, numit cromozom haploid.
33
ADN-ul - păstrează și transmite informația genetic ereditară.
PLASMIDE În citoplasmă
există ADN extracromozomial structuri numite plasmide.
Plasmidele conţin în general gene implicate în rezistenţa la antibiotice (factorul R)
34
STRUCTURILE FACULTATIVE ALE CELULEI BACTERIENE
• Spori • Capsula,• Flagelii, cili• pilii , fimbrii• sunt structuri
ce se găsesc în afara învelişului bacterian 35
SPORUL (spoara)
•Conținut scăzut de apă liberă, (până la 10%) de calciu.•Rezistent la temperaturi şi pH extreme.•În condiții favorabile sporul germinează, dezvoltându-se forma vegetativă.•Forma sporului (sferică, ovală) şi poziția în celulă (centrală, sub terminală, terminală) sunt caractere utile în identificarea bacteriilor.•Colorația Aujeskhi (Ojeșco) 36
• Inactiv metabolic.
CAPSULA •Este o structură accesorie, cu o consistență gelatinoasă, vascoasă, care acoperă complet celula bacteriană. 37
macrocapsula, o structură omogenă, aderentă de celulă,
mai groasă de 0,2 mm,
microcapsula, material
polizaharidic, în jurul peretelui celular (până la 0,2 mm
grosime).
38
Capsula lipicioasă a bacteriei
FLAGELI, CILI• Reprezintă un organ
de locomoție.• Lungimea lor depăşeşte
lungimea celulei bacteriene.
• Flagelii pornesc de la corpusculul bazali spre suprafață.
• Flagelul compus de proteină, numităflagelină fiind o proteină contractilă, antigenică.
• Diferă după numărul și amplasarea flagelilor.
39
40
41
Monotrichous Lophotrichous
Amphitrichous Peritrichous
• Sunt fibre proteice ce
acoperă complet suprafaţa bacteriilor Gram - negative.
• Pilii sunt de două feluri: comuni şi sexuali.
• Pilii comuni numiți fimbrii, rol de aderență, intervin în patogenitate.
• Pili sexuali implicați în conjugarea materialului genetic, mecanismele de variabilitate genetica.
42
PILI sau FIMBRII
43
Întrebare: Determinați ce particularități ale
microorganismelor sunt reprezentate?
44
Multumesc pentru atenție
45
Succes în studierea microbiologiei
46