Upload
florin-adamache
View
806
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
3
Elena Ungureanu, redactor-şef, IaşiDragoş-Andrei Preutescu, redactor-şef adjunct, IaşiIrina Ivanov, responsabil editare şi tehnoredactare, IaşiDenis Iuliana Diaconu, responsabil desene pagină-copertă, IaşiIonela Radu, Iaşi – corector articoleProf. Ilie Istrati, coordonator al revistei şcolare „Tracitas atque latinitas”, IaşiProf. Gâlcă Mihai Cornel, IaşiAlina Ionescu, IaşiOlga Bondari, Preşedinte Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Iaşi, (Rep. Moldova) Rotaru Carmen, Facultatea de Jurnalism, UAIC, Iaşi Ioana Mădălina Gâdinceanu, IaşiTopcian Marina Georgiana, Iaşi Cornelius Drăgan, Vaslui Mădălina Mihaela Irava, Iaşi Pop-Cozac Iulia, Jibou, Judeţul Sălaj Luciana Muraraşu, Iaşi Ioana Păltinel, IaşiNetcă Adina Mălina, Vaslui Roxana Lixandru, Câmpulung Dr. Simina Renţea, Constanţa Alina Voinea, Iaşi
Membrii redacției
4
Cuprins
CuprinsEditorial Elogiu iubirii pag. 5
Persoana XParis, je t’aime pag. 6
Drept și societateCe aduce nou proiectul de modificare a codului de muncă? pag. 60
CredințaTaina Sfintei Cununii pag. 59
Octavian Paler, ,,Viaţa pe un peron” pag. 55Pânza de păianjen
Invitație la vis Vis colorat pag. 11 Întâi iubești la un om mirosul corpului... pag.12
Sentimente pe malul mării pag. 20“Tumultul valurilor” – sincronismul naturii cuspiritualitatea pag. 22
Recenzie
Compoziția frumosuluiDimineața devreme pag. 29
Îndrăgostit pag. 29
În noapte pag. 29
Atlantic pag. 30
Imposibil pag. 30
Sufletul tău a fost o boală pag. 31
Aripi pag. 32
Omagiu pag. 32
A mea copilărie pag. 33
Ex Silentio pag. 34
Provizorie piesă pag. 36
Sfatul - între decizie și deznodământ pag. 38 Sfaturi putem da, dar minte nu
Hobby- lectura(partea a II-a) pag. 44
pag. 40Importanța culturii în viață pag. 42
Eseu
Domenii de interesLansarea cărţii “Nouă comentarii despre Partidul
Comunist”,un volum interzis în China pag. 46 De la ceaslovul lui Creangă la sistemul electronic de notare pag. 49Anticipări științifice prin prisma politicii pag. 51
MulticulturalitateJeux avec la mort pag. 58Ombre vieille pag. 58
Trebuia construit un pod pe 28 noiembrie!Indiferent de numele sărbătorii, iubirea rămâne iubire pag. 24
Trei poduri peste Prut
Strămoșii poporului latin Ianus pag. 13Floare de latinitate
DedicațiiScumpului meu frate pag. 26Aniversare pag. 26
Câștigătorii concursului ,,Dragobete te provoacă’’
Locul I-Ție pag. 27 Locul II- Voi intra în ploaia ta! pag. 28Locul III- De n-ai fi.. pag. 28
5
Cu slove din suflet desprinse,Cu simţiri de taină pătrunse –Te aşteaptă cu ardoare,Dulce şi fermecătoare,Iubirea.
Ataşează la simple chemări,Dorinţe şi fapte în stări,Pe urme de inimi curate,Dezleagă mistere înnodate,Iubirea.
Pictată cu armonie,Ne aduce bucurie,Clipe de amor, visare,Gesturi tandre, sclipitoare,Iubirea.
Şi apoi, ca o simplă fervoareTe provoacă la încântare,Te pune în mişcare,Pe clădiri înalte, nemuritoare,Iubirea.
Editorial
Elogiu iubiriiElogiu iubirii
Dragoș-Andrei PreutescuElena Ungureanu
6
Persoana X
Carmen Rotaru: Cum ai defini
termenul de francofonie?
Anca Tănase:
C.R.: Cu ce ai rămas după
experienţa Erasmus?
C.R.: De ce ai ales tu francofonia?
pentru ca să candidez pentru
preşedinte a fost că am plecat în Franţa
cu Erasmus ceea ce m-a apropiat şi Nu aş putea să
mai mult de cultura franceză şi de îmi asum neapărat o definiţie. Definiţia
modul lor de a privi viaţa şi de clasică e acea comunitate de persoane
i m p l i c a r e a l o r î n d o m e n i u l care vorbesc limba franceză. Aceasta-i
voluntariatului.definiţia de bază a francofoniei la care
se adaugă faptul că acele persoane
aderă la nişte principii şi valori ale
conceptului de francofonie, cum ar fi: A.T.: Am să sparg acea
diversitatea şi democraţia.prejudecată care spune că tinerii care
se duc cu Erasmus, se duc să se
distreze. Eu am fost un caz atipic, am A.T.: Am învăţat limba franceză
învaţat mult. Mi-am dedicat timpul încă de la grădiniţă, am continuat în
specializării mele, sociologiei şi liceu la intensiv, apoi venind la
totodată am încercat să intru în contact facultate am auzit de francofoni şi m-a
cu mediul asociaţiilor studenţeşti de tentat. O motivaţie şi mai puternică
acolo. Am intrat în Asociaţia Tinerilor
Paris, je t'aime!Paris, je t'aime!
- interviu cu Anca Tănasă, preşedinta Asociaţiei Studenţilor Francofoni din Iași -
Energică, deschisă şi un pic emţionată, Anca Tănasă,
preşedinta Asociaţiei Studenţilor Francofoni din Iaşi (ASFI) mi-a
povestit despre iubirea ei cultivată încă de la grădiniţă, limba
franceză. După terminarea interviului, deşi obosită, Anca nu s-a
putut ţine departe de a doua ei iubire, ASFI, şi a pornit spre locul în
care se desfăşura şedinţa asociaţiei în acea seară.
7
Persoana X
Români de acolo. M-am întors de acolo program atât de încărcat la facultate,
plină de entuziasm, dornică să fac ceva însă atunci când nu sunt la facultate îmi
şi aici. dedic timpul asociaţiei.
A . T. : N u n u m a i . D u p ă A.T.: Cred că ar trebui să aibă
întoarcerea de acolo am fost foarte abilităţi de coordonare un pic native, şi
motivată să mă implic, am participat la un pic prelucrate în timp. Un alt aspect
toate proiectele şi m-a atras ideea mult ar fi că trebuie să aibă cunoştiinţe în
mai mult decât în anul I. acel domeniu, spre exemplu în ASFI
trebuie să ştii limba franceză.
A.T.: ASFI e singura pe acest A.T.: Vorbesc bine franceza.
profil din Iaşi şi sunt puţine şi în ţară.
În momentul de faţă sunt două la
Bucureşti, din câte ştiu eu, la
Timişoara mai este una, urmează să se A.T.: Iaşul este mult mai puţin
înfiinţeze în Oradea, cei de la Craiova francofon decât odinioară. Licenţa mea
s-au desfiinţat şi ne-au contactat ca chiar despre acest subiect va fi. Doresc
să-i ajutăm să se reînfiinţeze, iar la să fac un studiu asupra celor care
Cluj nu ştiu. frecventeaza Centrul Cultural Francez.
Într-adevăr, premisa de la care pornesc
este că publicul francofon este în
scădere şi pentru că este în scădere şi
noi ca asociaţie am încercat să ne
adaptăm. În ASFI vin persoane care nu
vorbesc neapărat franceza, dar care îşi
doresc să facă proiecte culturale, cu
specific francofon.
A.T.: Nu imi mănâncă, îmi
răpeşte. În afară de faptul că merg la
cursuri, am norocul că nu am un A.T.: Franceza nu mai este prima
C.R.: Candidatura ta se datorează C.R.: Ce calităţi ar trebui să aibă un
doar plecării în Franţa? preşedinte de asociaţie?
C.R.: De ce tocmai ASFI? E singura
asociaţie cu profil francofon din C.R.: Care dintre aceste calităţi se
Iaşi? manifestă cel mai vizibil la tine?
C.R.:Mai este francofonia actuală la
Iaşi?
C.R.: Cât timp ,,îţi mănâncă”
preşedinţia asociaţiei?
C.R.: De ce crezi că a scăzut
franceza în popularitate?
,,Preşedinţia asociaţiei nu
îmi mânâncă timp, îmi
răpeşte.”
8
Persoana X
limbă predată în şcoli, ci engleza. Pe
de altă parte nici aplicabilitatea ei în
câmpul muncii nu mai este atât de
evidentă. Puţini tineri ştiu că există A.T.: Cred că deschiderea
foarte multe firme cu capital francez noastră i-a atras. An de an precizăm
care vin aici şi se dezvoltă şi care au faptul că nu este obligatoriu să cunoşti
nevoie de tineri vorbitori de limba limba franceză deoarece ne lovim de
franceză. Jumătate dintre membrii fiecare dată de studenţi dornici să
ASFI care au terminat, lucrează intre în asociaţie, dar care au poate
acum la o firmă din Iaşi care are cunoţiinţe minime de limbă franceză.
capital francez. Dar acest lucru nu Noi suntem o asociaţie cu profil
este cunoscut din cauza faptului că cultural, în primul rând, şi prin chestia
engleza a luat un asemenea avans asta atragem. Când facem campania
datorita globalizării. de recrutare ne prezentăm ca cei care fac proiecte culturale cu specific
francofon şi le enumerăm. Pe de altă
parte, avem un departament unde ei
îşi pot valorifica cunoştiinţele de limbă
franceză. Nu ne-am dezis în totalitate A.T.: I-a ajutat foarte mult
de ea. Acolo şedinţele au loc lucrul acesta şi au adus pe parcurs şi
preponderent în limba franceză.alţi tineri din ASFI acolo. Când fac ei
angajări obişnuiesc să vină şi la noi.
A.T.: Nu ştiu cum să le
cataloghez pentru că dacă stau şi fac o
analiză, există patru proiecte mari de
tradiţie în ASFI, dar fiecare necesită A.T.: Ceea ce ne dorim noi este
un volum mare de muncă şi implicare. că studenţii din Iaşi să vadă că în
Primul proiect este ,,Arată că-ţi acest spaţiu care odinioară a fost
pasă!”, care se desfăşoară în puternic francofon, există persoane
decembrie pe parcursul a trei zile. În care îşi doresc să păstreze tradiţia.
prima zi are loc un concert umanitar, a
doua zi mergem la copiii dintr-un
C.R.:Pe foştii tăi colegi care
lucrează acum la acea firmă cu
capital francez, i-a ajutat faptul
că au fost membrii ASFI?
C.R.: Care este cel mai mare sau
mai important proiect realizat
până acum de ASFI?
C.R.Care este scopul principal al
ASFI?
,,Francofonia nu mai este
la modă.”
C.R.:
membri dacă francofonia nu mai
este la modă?
Cum reuşiţi să vă atrageţi noi
9
Persoana X
centru, anul acesta şi anul trecut am Studentului Francofon”.
colaborat cu Centrul Ciurea şi a treia
zi mergem la case, la apartamentele
bătrânilor şi le oferim pachete. În
semestrul doi după vacanţă şi sesiune
începem pregătirea pentru trei
proiecte mari, Balul Mascat,
Concursul Internaţional de Poezie
Francofonă, anul trecut a fost
A.T.: Nu. Întdeauna am luptat ca naţional, anul acesta este la a şasea
să avem finanţe. Chiar dacă am primit ediție şi am adus o nouă dimensiune
şi răspunsuri negative sau puţini bani, internaţională prin faptul că
am găsit diverse metode prin care să colaboram cu alte asociaţii din ţări
ne promovam proiectele. Pe ideea europene şi al treilea este Festivalul
aceasta mergem, că fiind tineri şi Zilelor Studentului Francofon care are
dornici să facem ceva oriunde gaseşti loc în aprilie, în prima jumatate a
un sprijin.lunii.
A.T.: Da, chiar astăzi am dus
A.T.: De abia aştept a doua ediţie ideile de proiect la Casa de Cultură a
a Festivalului Zilele Studentului Studenţilor. Să vedem care vor fi
Francofon. Anul trecut a fost prima aprobate.
ediţie, am avut emoţii imense din cauza
fondurilor. Anul acesta chiar imi doresc
să iasă foarte bine şi ideile pe care le
avem, aprobările de până acum, ne
spun că aşa va fi. A.T.: Nu ştiu cum ne va aproba
Casa de Cultură a Studenţilor bugetul
şi atunci nu vreau să creez speranţe.
Sperăm să rămână Maratonul
Festudis pe care l-am organizat în
A.T.: În mai, nu am stabilit încă fiecare an şi vom vedea. Am dori o
data concretă.seară de filme sau o seară de bancuri.,,De abia aştept Festivalul Zilele
C.R.: Aţi avut vreodată un proiect
pe care v-aţi dorit foarte mult să-l
realizaţi, dar nu aţi reuşit din cauza
lipsei de fonduri?
C.R.: Care dintre toate aceste C.R.: În Festudis vă implicaţi în
proiecte este cel mai apropiat de fiecare an?
sufletul tău?
C.R.: Cam care ar fi proiectele pe
care le aveţi anul acesta în vedere
în cadrul Festudis?
C.R.: Când vor avea loc, din nou,
alegeri pentru preşedintele
asociaţiei?
,,Întdeauna am luptat ca să
avem finanţe.”
10
Persoana X
C.R.: Vei candida din nou? C.R.: Intenţionaţi să participaţi pe
şapte martie la protestele
organizate în Capitală?
C.R.: De ce?
C.R.: Aţi participat în vreun fel la C.R.: Crezi că aceste proteste ale
protestele studenţilor de luni? studenţilor din România vor avea
vreun ecou?
A.T.: Aş vrea, dar nu mai pot.
A.T.: Am discutat aceste aspecte
în cadrul asociaţiei, însă nu exista A.T.: Nu mai pot pentru că sunt în
nicun student care să-şi dorească sau anul III la licenţă, iar la master nu voi
să aibă timpul necesar pentru mai rămâne în Iaşi. Însă nu voi pleca din
proteste. Noi suntem solidari cu ei, ASFI. Îmi doresc să ţin legatura cu ei
însă nu putem participa activ. Nu ştiu pentru a exista o continuitate. De asta
cât în Universitatea ,,Alexandru Ioan are nevoie orice asociaţie pentru a
Cuza” problema aceasta a celor 25% supravieţui, de continuitate a resursei
se reflectă ca o adevarată problemă în umane.
mentalitatea studenţilor.
A.T.: Nu.
A.T.: Putem spera.
Interviu realizat deRotaru Carmen, Facultatea de Jurnalism,
UAIC, Iaşi
11
Invitație la vis
Vreau să fiu absorbită de fulgii de nea care cad,Şi să mă contopesc cu pământul,Vreau să simt lutul pe picioarele goale,Să trăiesc îmbrăţişarea lui permanentă,Să-mi pompeze inima la infinit,Iubirea eternă ce-mi curge prin vene.
Vântul îmi domoleşte cu aripile lui furtuna interioară,Ploaia mă inundă cu fericirea ei,Vreau să fur naturii câte-un strop de fericire,Să îi impregnez în piele, sa rămân cu parfumul eternCa iubirea să-mi fie pe veci!
Îmi pun curcubeul pe retină,Dau la o parte ceaţa de false iluzii,Primăvara din mine înfloreşte ca ploaia din deşertCa o revoluţie ce-ncătuşează muze,Pământul roditor să-mi fie călăuzaŞi iubirea toată Dumnezeul meu.
Ioana Mădălina Gâdinceanu (Iași)– Student anul II,
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Specializarea “Psihologie Generală”
12
Invitație la vis
Şi de-abia după aceea construieşti restul. Construieşti totul. E un tot al tău şi
al ei sau al lui. E acel tot care te hrăneşte şi care-ţi invadează partea de entuziasm
din tine. Partea pe care o arăţi zilnic în mii de feluri. Te-ncurci în mii de cuvinte pe
care tinzi să le numeşti nenorocite. Da. Nenorocite. Pentru că în orice ordine le-ai
pune parcă nu poţi să formezi imaginea aceea încărcată, care în mintea ta călărită
de prima iubire sau a doua sau a treia, pare să fie transmisă şi percepută corect.
Dar nu te gândeşti că e posibil să nu poţi introduce termenul corectitudine într-o
astfel de ecuaţie, care aparent simplă şi inocentă, suge din tine drăgălăşenie,
sentimente şi implicare.
Iubim cu corpul, iubim cu dăruire, iubim fără să punem în balanţă, iubim
cenzurat, iubim extrovertit, iubim introvertit, iubim egoist, dar iubim. Iubim
oamenii şi iubim muzica. Iubim marea şi cafeaua de dimineaţă. Iubim chiar şi frigul
atunci când avem o pereche de mănuşi. Dar unii dintre noi îl iubesc şi atunci când
sunt goi şi frământaţi de ideea sau de certitudinea că acea pereche de mănuşi nu va
intra niciodată pe mâna lor. Sunt oameni slabi sau, dimpotrivă, oameni care ştiu să
accepte şi să caute un fes sau o pereche de bocanci.
Întâi iubeşti la un om mirosul corpului. Îl iubeşti pentru că e diferit şi acelaşi
mereu. Dar e mereu altfel de la persoană la persoană, de la cameră la cameră, de la
iubire la iubire. Îl iubeşti pentru că te ameţeşte şi pentru că te obligă să o faci. Îl
iubeşti pentru că îţi aminteşte de locuri. E ciudat, dar eşti dependent de el chiar şi
atunci când nu îl mai ai. Sau, da. Atunci te chinuie pentru că amărâtul te aruncă în
retrăirea aceea de câteva secunde. Îşi umple mintea cu imagini care se derulează
rapid, imagini pe care vrei să le prinzi, afundat în certitudinea că odată stăteau ore
în şir în faţa ta. Da, atunci când poate erai superficial şi ţi se păreau obişnuite. Da, şi
atunci când nu le apreciai pentru că erai convins că ţi se cuvin. Dar...
Iubeşti până şi amintirile astea mici care te-au făcut să zâmbeşti cândva.
Iubeşti fiecare om care te-a ţinut de mână vreodată, fiecare parc prin care ai trecut
şi fiecare miros care are puterea să mai trezească ceva în tine chiar şi atunci când
devii din ce în ce mai superficial.
Topcian Marina Georgiana, studentă, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Iaşi, Specilizarea Comunicare şi Relaţii Publice
Întâi iubeşti la un om mirosul corpului...
13
Floare de latinitate
Vergilius în Eneida ne relatează foarte frumos
şi sugestiv istoria poporului latin şi a strămoşilor
acestora. După distrugerea Troiei Enea soseşte pe
meleagurile italice însoţit de compatrioţii săi troieni şi
fiul său Ascaniu-Iulus în faţa oraşului Laurentum,
capitala regelui Latinus.
Vergilus apoi ne prezintă o frumoasă
descriere a palatuiui regelui Latinus cât şi a
strămoşilor neamului latin, de unde putem cunoaşte
cu exactitate cine au fost cu adevarat aceştia. El descrie foarte frumos ţinutul în
care domnea regele Latinus :
«Cetăţi şi mănoase ţinuturi,Regele vârstnic acum, Latinus, le cârmiue-n pace.Fiul lui Faun şi al nimfei din crâng laurentic Marica.Astfel s-aude.Pe Faun născutul-a Picus, pe acestaTatăl Saturn preamăritul,dintâiul strămoș al seminţiei(...)Mare,palatul stătea răzimat pe picioare, pe o sută,Cel mai înalt în oraş, şi măreţ ,ridicatul de Picus (...)Chipuri în şir pe pereţi, de strămoşi ai seminţiei latineVechi şi din cedru cioplite: Italus şi tatăl SabinusVrednic vier, şi sub chip şi- acum îi atârna cosorul.Ianus cu gemene frunți, şi bătrânul Saturn în icoanăStau prin întinsele tinzi, şi alţi principi ai primelor timpuri.Însuşi se vede cu toiagul quirinic în mânăPicus, în scurtul suman îmbrăcat, şi cu stânga pe tolbăBun călăreţ şi destoinic, pe care soţia sa CircePrinsă de patimi, cu braţul lovindu-l, schimbatu-l-a graur.» (1)
Din aceste frumoase vrersuri putem vedea clar cine au fost strămoşii
latinilor. Din punct de vedere istoric și cronolgic, în anul 1500 a. Chr,/sec XVI/, zeul
Ianus a fost primul rege în Latium.
Conform legendei, Ianus a venit din Tesalia în Latium şi a fost primit de nimfa
Camese în ţinutul Camesene. Camese/ Iuturna şi Ianus au fondat apoi un regat.
Ei s-au căsătorit şi au avut câţiva copii. Când soţia sa a murit, Ianus a început el
Strămoşii poporului latinIanus
14
Floare de latinitate
singur să conducă Latiumul.(2) Ianus a întemeiat un oraş pe colina Ianiculum care
s-a numit Ianiculum, de la numele său ... Ianus a avut cu nimfa Camese/Iuturna
mai mulţi fii, Tiber eroul eponim al Tibrului şi Fontus zeul izvoarelor.
Zeul Ianus a adus în Latium civilizaţia; el i-a învățat pe aborigeni să conducă
corăbiile, să cultive câmpurile şi ogoarele şi să folosească moneda.
Zeul Ianus primise în Latium pe zeul Saturn care venise la fel din Tesalia şi
care a inaugurat vârsta de aur a omenirii. Ianus l-a facut părtaş la domnie pe zeul
Saturn şi i-a dat în stăpânire colina Capitolium, pe care divinitatea şi-a fondat
oraşul Saturnia. Aceştia au domnit mult timp împreuna în pace. La un moment dat,
Satun s-a facut nevăzut iar Ianus i- a dat denumirea de «Saturnia
terra», adică ţara lui Saturn. Luna Decembrie era denumită în onoarea zeului
Saturn şi a fost celebrată prin 'Saturnalii', iar luna Ianuarie în onoarea zeului
Ianus.(3) Se spune că pentru ospitalitatea cu care a fost primit de Ianus, Saturn i-a
dat acestuia darul de a vedea viitorul şi trecutul. Grafic, Ianus era reprezentat ca un
zeu care avea două feţe și ţinând în mâna stângă un toiag, iar în dreapta cheile.
Zeul Ianus ocrotea începutul oricăror întreprinderi sau activităţi şi de aceea
era invocat la începutul fiecărei acţiuni chiar înaintea lui Jupiter. El începea anul şi
inaugura anotimpurile. Era considerat portarul cerului şi era numit Patulcus sau
Patulcius, 'cel care deschide' şi Clusius sau Clusivus ,'cel care închide'. Pe pământ,
Ianus era cel care apăra porţile şi adesea era reprezentat cu două chipuri, pentru că
porţile se deschid în două direcţii opuse /Ianus Bifrons/. Alteori era reprezentat cu
patru capete, deoarece era protectorul celor patru anotimpuri /Ianus Quadrifrons/.
Ianus era patronul lucrurilor concrete şi abstracte în lume în viaţa umană, în
afacerile economice. Era, de asemenea, zeul intrării în casă /ianua/ porţilor şi
podurilor. El simboliza schimbul şi tranzacţiile, trecerea progresului din trecut spre
viitor. Ianus reprezenta timpul pentru că putea să vadă cu o faţă în trecut şi cu una
în viitor.
Ianus a intervenit odată în favoarea romanilor. După răpirea Sabinelor, sabinii
cu ajutorul Tarpeii, erau pe punctul de a-i învinge pe romani. Invadatorii au fost
respinşi graţie intervenţiei lui Ianus care a făcut să ţâşnească în faţa lor un izvor
de apă caldă, punându-i pe fugă. În religia romană Ianus ocupa o poziţie
importantă. El era zeul superior celorlaţi zei şi era numit 'Deus deorum.'. Era
invocat în cântecele salienilor şi iniţial numele său indica un vechi rege din Latium.
acelei zone
15
Floare de latinitate
Zeul Ianus şi zeiţa Iana erau o pereche de divinităţi latine vechi, iar în opinia
unora erau veneraţi iniţial ca Soarele si Luna. Ianus şi Iana erau aceleaşi divinităţi
ca Dianus şi Diana.
Zeul Ianus era venerat în special la Roma. Sărbătorile în onoarea lui erau
solemne, având loc în prima zi a anului considerată o'zi sacră'. Cu această ocazie
exista obiceiul ca oamenii să-şi facă unul altuia daruri, mai ales prăjituri şi monede
de aramă care aveau pe o parte chipul bi-frontal al zeului, iar pe cealaltă parte o
corabie. Darurile respective erau numite 'strenae'. Partea rituală a acestei
sărbători în onoarea zeului se numea 'Agonium' şi se desfăşura în casa preotului
responsabil de cultul lui Ianus, numit 'rex sacrorum'. Cu ocazia 'Agonaliilor' în
onoarea zeului se sacrifica un berbec. La Roma se afla un templu în Forum, numit
'Ianus geminus', un alt templu al zeului se afla în Forum Olitorum inuagurat în 260
a. Chr. În mod indirect noi putem cunoaşte personalitatea zeului Ianus din 'Fastele'
lui Ovidius /I.v.90/
Zeul Ianus îi confesează poetului trecutul său pe care puţini oameni îl
cunoşteau:
«Oamenii vechi-căci stăvechi sunt şi eu-mi-au zis ChaosAerul ăst străveziu, ca şi celelalte trei corpuri,Foc și apă, pământ, toate grămadă erau.Dar cum această –adunare de firi osebite se sparseŞi fiece element trasu-s-a-n locul său nou,Flacăra-n sus s-a îndreptat, iar aerul sta de desubtu-i,Apa, precum şi pamântul s-au aşezat la mijloc.Tot atunci eu, ce fusesem un bulgăr, grămadă informă,Trup şi figură de-un zeu vrednice am dobândit.»
Din acest fragment putem afla că primul nume al zeului Ianus, necunoscut de
oameni, era cel de «Chaos».
Apoi, Ianus îi spune poetului ce funcţie avea după ce a devenit zeu în ceruri.
«Orşice vezi; pământul, şi cerul şi marea, şi norii,Toate cu mâna mea şi le închid, şi le deschid.Mie mi-e dată în pază lumea cea fără de margini,Dreptul doar mie mi-e dat s-o învârtesc pe ţâţâni.Pacea, să o slobozesc de-mi place din casa-tihnită,
Liberă umbla ea pe netezite poteci.Dar de sânge şi-omor universul întreg se va umple
16
Floare de latinitate
Dacă nu ţin sub zăvor tare războiul închis.Eu şi cu blândele Hore păzesc a cerului poartă,Joe nu poate intra şi nici ieşi, de nu vreau.Iată de ce mi se spune Ianus.»
Din cel de-al doilea fragment putem afla că Ianus este un alt nume al zeului
pe care-l cunoşteau oamenii. După aceea, zeul adăuga:
«Tu ai să râzi de numirile ce mi le aud, căci la jertfăMie Cluisiu şi tot mie Patulciu îmi zic.Căci nenvăţata vechime prin numele astea-amândouăVrut-a s-arate şi-un rol, şi celălat ce–mplinesc.»
Din pasajul de faţă, deducem că Ianus mai era numit Clusiu pentru că
închidea cerurile şi Patulciu pentru că tot el deschidea cerurile. Apoi zeul Ianus îi
explică poetului de ce are două feţe care, pentru noi oamenii, pare un lucru destul
de straniu:
«Orşice ușă-are geamănă faţă, de-o parte şi de alta,Una privind spre popor, iar cealaltă spre lar.Şi cum portarul la voi, stând în pragul căminului, vedePe-oricine intră în el, ca şi pe cei ce ies,Astfel şi eu, ca portar la palatul ceresc,văd deodatăŞi pe răsăriteni, ca şi pe hesperieni(…)Tot aşa şi eu, ca să nu pierd vremea-ntorcându-mi grumazul,Fără ca trupul să-mi mişc, pot vedea–n ambele părţi.»
Astfel, reiese că prin acele două feţe pe care le avea zeul Ianus, el se compara
cu uşa care are două feţe. Deci o altă funcţie a zeului era cea de zeu al uşilor, al
porţilor, al intrărilor şi ieşirilor, atât în cer cât şi pe pământ. Apoi poetul îl întreabă pe
zeu de ce începe anul nou în ianuarie pe un timp aşa de geros. Şi iată ce-i răspunde
zeul Ianus:
«Bruma e ziua dintâi a soarelui nou, iar a celuiVechi cea din urmă; deodată Phoebus şi anul începe.»
Prin afirmaţia zeului înţelegem că începutul anului nou în ianuarie se
datorează faptului că bruma este ziua dintâi a soarelui nou, deci începutul anului
nou solar căci Phoebus reprezintă soarele. Și tot bruma este ultima zi a anului
vechi, deci finele anului vechi. Apoi poetul îl intreabă iarăşi pe zeu de ce este atât de
importantă ziua de 1 ianuarie. Şi Ianus îi răspunde solemn:
«Eu am lăsat să lucrați de la naşterea vremii, căci altfel,
17
Floare de latinitate
Chiar prin al său început, fără spor anul va-r fiTot de aceea orice muncitor pune măna pe lucruDoar pentru a-şi arăta obişnuitele munci»
Poetul îl mai intreabă iarăşi:
«Pentru ce, când împac pe alţi zei prin jertfe,Ţie întâi îşi aduc, Ianus, tamâie şi vin?»
Ianus atunci îi răspunse:
«Ca prin mine, portarul , să capeţi intrareLa oricare din zei, unde să vrei ai dori»
Din aceste versuri se întelege că zeul Ianus era și mediatorul între oameni şi
zei şi era prima divinitate între zeii romani prin faptul că în rugăciuni se pomenea
mai întâi numele său şi tot lui i se aduceau mai intâi tămâie şi vin în semn de respect
şi veneraţie faţă de zeul Ianus . Poetul îl mai întreabă:
«Dar de ce la a tale calende ne spunem cuvinteVesele, şi trimiţând felicitări, şi primind?»
Atunci zeul îi răspunse gânditor:
«De-orşicare-nceput este legat câte un semn.Prima vorbă –ascultaţi cu urechi temătoare; augurulPasărea-ntâie văzând, sfatul şi-l ia după ea.Temple-s deschise şi zeii ascultă, poporul înalţăRugi care nu merg în van şi-orice cuvânt este greu.»
La calendele lui ianuarie, oamenii îşi făceau cadouri şi se felicitau reciproc la
această sărbătoare care coincide perfect cu sărbătoarea cadourilor din zilele
noastre, semn că încă şi astăzi noi mai păstrăm sfintele sărbători latine şi romane,
instituite de marele zeu Ianus acum mult timp în urmă. În legătură cu cadourile
care se fac de anul nou poetul îl întreabă iarăşi pe zeu:
« Dar pentru ce dăruim curmale,smochine zbârcite,Limpede miere ce-o ţin vasele albe de lut ?'Tot o dorință-i pricina ; că gustul lor dulce să-l simtăCursul anului tot, cum a pornit la -nceput.
Dulciuri văd pentru ce dăm,dar daruri în bani ce cauze –au ?»
18
Floare de latinitate
Zeul Ianus răspunse:
«O, rău îţi cunoşti tu vremea, de crezi căDecât bani căpătaţi mierea mai dulce ar fi!Chiar când Saturnus domnea, eu abia de vedeam câte unulCare, în inima lui, dulce câștigul n-avea.»
Zeul îi aminteşte poetului că banii şi mierea au valoare când le avem cu
măsură Poetul îi adresează lui Ianus o altă întrebare:
«Dar de ce – e gravată o navă pe-o parte-aBanului, pe alta un chip ce are un cap îndoit ?»
Atunci zeul îi răspunse:
«Ca să mă poţi recunoaşte pe mine-n-imaginea dublă.»
Ianus explică în continuare imaginea corăbii de pe monedă:
«Cu o navă în unda etruscăZeul cu coasa veni,lumea întreagă umblând.Eu mi-amintesc că Saturn fu primit pe pământul acesta,Când din regate cerești fost-a de Joe gonit.Mult timp de-aceea saturnic neamul acesata numit-auŞi, că pe zeul-a ascuns, Latulm ţării i-au zis.Iar pioşii urmaşi au gravat pe monedă o pupăSpre a aminti că un zeu oaspete aici a sosit.Eu locuiam în ținutul în stânga căruia TibrulRostogoleşte domol valul cel plin de nisip.Unde e Roma acum,înverzeau păduri netăiate,Câţiva boi păşteau locul acesta măreţ ;Dealul mi –era cetăţuie ; şi astăzi lumea pioasăDatu-i-a numele meu, locul Ianiculum numind.Rege eram eu atunci când pământul primea şi pe zei,ceAmestecaţi locuiau printre-aşezări omeneşti.Crimele oamenilor nu goniseră încă Dreptatea,Ea pământul ,din zei ultima l-a părăsit.Nu silnicia, nici teama,ruşinea-ţinea-n frâu pe oameni;Iar dreptate să-mparţi drepţilor nu era greu.N-aveam nimic cu războiul, păzeam numai poarta şi paceaŞi, o cheie arătând 'asta mi-e arma' a zis.»
Zeul Ianus îi povesteşte poetului semnificaţia imaginii sale duble de pe
monedă, cât şi imginea de pe verso a monezii legate de zeul Saturnus, zeul care
adusese pacea şi prosperitatea pe pământ. Din cauza crimelor comise de oameni ,
19
Floare de latinitate
zeii s-au refugiat în cer. Un adevăr dureros care şi astăzi tulbură inima şi sufletul
oamenilor iubitori de dreptate, frumuseţe, adevăr şi credinţă. După ce zeii s-au
retras în cer, oamenii au rămas asemenea unor copii fără părinţi. Apoi, toate
greutăţile şi necazurile au dat peste ei.
Dar Destinul şi zeii din cer continuă să ne ajute pe noi, oamenii de bună
credinţă, prin intermediul virtuţilor şi a înţelepciunii, pentru a trăi fericiţi. Destinul
premiază pe oamenii buni pentru virtuţi şi îi pedepseşte pe cei răi pentru vicii şi
greşelile lor (4). Zeul Jupiter a spus: Omul prin munca asiduă să-şi dobândească
fericirea şi să nu o primească gratuit de la zei ca mai înainte. De aici, de la porunca
divină a apărut mai târziu proverbul latin: 'Labor omnia vincit improbus' –«Munca
asiduă le învinge pe toate». De la zeul Ianus am învăţat prudenţa, înţelepciunea,
cum să ţinem o legătură în acţiunile noastre a trecutului cu viitorul dacă
vrem să reuşim în acţiunile noastre.
De la acest îndemn al zeului Ianus a apărut apoi proverbul latin: «Quidqiud
agas prudenter agas» –«Orice ai face, fă cu prudenţă», căci prudenţa
înseamnă 'înţelepciune şi cuminţenie.' «Ita nos adiuvat Deus Fidius » « Aşa să ne ajute Dumnezeul bunei credinţe»
Bibliografie
1.Publiu Vergilius Maro, Eneida,/cartea-VII-a pag 181/ Editura Mondero,Bucureşti,
2007
2. Pubius Ovidius Naso, Faste/cartea-I-a/ Editura Gunivas,Chişinău, 2001
3. Macrobius, Saturnalia/cartea-VIII-a pag, 319
4. Titus Livius.Ab urbe condita/cartea-I-a/ Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1961
Prof. Ilie Istrati, profesor de limba latină şi greacă veche, Iaşi
'
permanent
20
Recenzie
Sentimente pe valurile mării
R o m a n u l copleşit şi nu vrea să înţeleagă nimic.
, scris de Yukio Mishima, Dar apoi apare dorinţa de a cunoaşte,
mă face să constat încă o dată că şi dintr-o dată parcă toată lumea ar
scriitorii japonezi reuşesc cu o foarte trebui să vorbească despre fata pe
mare uşurinţă să transfere către care o întâlnise. Simţirea pentru fată
cititor fragmente reale ale vieţii. Fie și a t en t ează l a a t i t ud i nea sa
să se întâmple în trecut,ele pot avea o bărbătească iar astfel “mândria îi era
foarte mare greutate pentru viitorul rănită de faptul că simţea în el
istoric al celor care vor iubi. Cumva în prezenţa unei alte fiinţe, neştiute, iar
romanul autorului japonez lupta se dă mânia îi îmbujora obrajii şi mai tare”.Pe insulă începea să se între natura care poate stăpâni şi
vorbească despre Hatsue, o fată ce va adăposti sentimente şi erori ale vieţii, deveni frumoasă, şi care aparţinea dar şi latura geloasă a omului prins în unei familii mai înstărite. Toate astea capcanele unei rătăciri întunecate, în par semne pentru băiat, iar într-o speranţe ce sunt false.seară face câteva rugăminţi către zeul
Acțiunea îi pune în plan central templului Yashiro, pentru a deveni un pe doi tineri, de pe o insulă japoneză, pescar iscusit, pentru a fi Utajima, un pământ departe de stăpân pe sine. El încearcă să devină nefericitele lucruri inutile ale lumii responsabil odată ce sentimentele îl civilizate, care se luptă pe parcursul stăpânesc. Totuşi se întreabă dacă poveştii de a-şi înţelege dorinţele şi zeul nu va fi mânios că şi-a permis să mai mult pentru a le dărui spre se gândească la o fată frumoasă, el, protecţia destinului curat. care era sărac.
Dragostea este văzută mai mult Într-o seară se întâlnesc, când din perspectiva băiatului, a lui Shinji, afară o furtună stăpânea totul, parcă care odată lovit de chipul unei fete prevestind regăsirea dintre cei doi, începe să se piardă în propriile într-o peşteră, cu “focul între ei” necunoscute. Apare prima dată aprins pentru a se încălzi. Trec ruşinea, ca un factor al sentimentelor amândoi la fapte copilăreşti, se care i se par nefireşti, se simte
“ T u m u l t u l
valurilor”
bun și
21
Recenzie
dezbracă, îşi simt trupurile, dar Chiyoko, studentă în Tokio, care ţine
aşteaptă prin refuz clipa nemuritoare, la Shinji, dar face o greşeală din
iar aici Shinji află de “esenţa moralei gelozie pe care mai târziu o va
feminine”, când ea, Hatsue, refuză să regreta. Totuşi nu era o fată care să se
fie a lui. Îi promite că întotdeauna îl va simtă frumoasă, “felul cum gândea că
iubi, doar că nu era momentul potrivit. nu era atrăgătoare, pentru că avea Sentimentele lor trebuiau trăsături comune, era poate tot atât
ascunse. Bârfele oamenilor sau limba de trufaş ca şi convingerea de ascuţită a acestora le puneau în nezdruncinat a alteia că e o mare primejdie poziţia firească în care se frumuseţe”. Shinji însă se afla într-o aflau fără a conştientiza asta la situaţie complicată: “era lipsit de î n c epu t . De s c r i e r ea na tu r i i imaginaţie, nu cunoştea arta eficace accentuează stările de spirit sau de a ucide timpul şi complică sentimentele oamenilor, pun lăcaş pe sentimentele de nelinişte sau de gesturile lor şi parcă luptă pentru bucurie”.fericirea tinerilor. De fiecare dată totul
Ura unui alt băiat, îndrăgostit şi era adus la tumultul valurilor, care el de Hatsue, nu de sufletul fetei, ci de aveau un dublu efect: de a se izbi de frumuseţea ei, îl provoacă în paralel un zid şi de a potoli totul, o linişte cu Chiyoko la gelozie, la fapte rele, îi venită din adâncurile mării. În transformă gândurile în tot ce este rău momentele de linişte, de nervozitate despre Shinji. Deja considera că şi ruşine, pe insulă doar valurile mai acesta din urmă este şiret, un băiat cu erau cele care se auzeau. Ele dădeau experienţă la femei, mai ales dacă o în astfel de clipe sens împlinirii şi fată atât de frumoasă i s-a dăruit. parcă făceau ca totul să se mişte în jur.Gelozia transformă totul în diferite
Iubirea păşeşte în gândurile forme de dispută: bârfe, certuri, băiatului prin intermediul poveştilor, învinuiri, încât o simplă dragoste poveşti de viaţă, o viaţă fericită cu dintre doi tineri provoacă o întreagă “oameni la care dragostea nu-i agitaţie în tot satul de pe insulă. De niciodată taler cu două feţe, oameni fapt Shinji nu a urmat decât o cale care n-au nimic josnic în ei”. Vroia să îi curată a sentimentelor, cale pe care facă o dovadă lui Hatsue despre cum nu a prevăzut-o, pentru că a fi vede el fericirea şi viaţa liniştită. îndrăgostit de obicei te schimbă, ai un
alt fel de fi. Doar “singurătatea îl În roman apare o altă fată,
22
Recenzie
făcuse să uite că oamenii ar putea remarcă a schimbat şi a condus
avea gânduri rele” atunci când i se întreaga poveste către adevăr.
intrezice să o mai vadă pe Hatsue.Romanul se termină cu cei doi
Este de neînţeles, cum Yukio tineri în farul de pe insulă, privind la
Mishima, o persoană care avea alte stele şi lumini ce se băteau în faţa lor,
atracţii şi orientări, a reuşit să concurând fiecare pentru un viitor ce a
transmită atât de bine vieţile unor fost deja smerit.
tineri în completare cu tot satul,
despărţit de lumea “exterioară”. “Mi-a
Dragoş-Andrei Preutescu (Iaşi) – spus că sunt drăguţă”- o simplă
Student anul I, Facultatea de Filosofie şi
Ştiinţe Social-Politice,Iași, Specializarea
“Relaţii Internaţionale şi Studii
Europene”
“Tumultul valurilor” – sincronismul naturii cu spiritualitatea
întregului roman prin intermediul unei
emoţionante poveşti de dragoste
plină de prospeţime şi puritate.Tumultul valurilor este văzut ca o
pornire a omului în saltul de regăsire a
iubirii desăvârşite. Corelaţia spirit-
natură este posibilă datorită apei,
element al nemuririi, al tinereţii
veşnice (conform mitologiei greceşti)
care domină şi regizează o teribilă
gamă de trăiri interioare ale celor doi Singularitatea lui Yukio Mishima protagonişti, Shinji şi Hatsue. în spaţiul literaturii nipone se
evidenţiază prin faptul că opera sa Acţiunea se petrece pe insula
literară tentează o artă care să Utajima, acolo unde cei doi au luptat
reînnoade natura cu spiritualitatea, „cu o inimă curajoasă” spre a se înălţa
artă ce prinde contur pe parcursul deasupra ideilor preconcepute şi a
23
Recenzie
răutăţii celor din jur. „Plaja părea o
minunată grădină. Sumedenie de
stânci de gresie o înconjurau părând
special aranjate ca băieţii să se poată
ascunde acolo şi să se joace de-a
indienii, trăgând focuri de pistol.
Suprafaţa stâncilor era netedă la
pipăit; din loc, în loc, găuri de
grosimea degetului mic serveau de
adăpost crabilor şi altor vietăţi ale
mării. Nisipul era de un alb pur. În
vârful falezei – având marea la stânga
– crinumii erau în plină floare; nu erau
flori de sfârşit de sezon, ca o chică
zbârlită abia ieşită din aşternut, ci
grele petale albe, umflate de sevă,
strălucitoare, ce se profilau pe cerul
de un albastru de cobalt.”
Semantismul metaforic al apei
prezent în roman sugerează masca
expresiv-emoţională a celor doi
îndrăgostiţi care se degradează lent în
momentul în care Shinji este departe
de Hatsue, „Spuma ridicată proiecta
pe fundul apei umbre ondulate.
Valurile mai înalte, veneau să se
spargă pe plajă. Atunci zgomotul se
repercuta pe toată coasta, asemeni
unui oftat adân
spiritualitate. Ea ilustrează în fapt
armonia la care visau cei doi,
mărturisită pe pacursul discursului
narativ. Cu preţul unor frământări
interioare ale personajelor, Yukio
Mishima declanşează prin intermediul
„tumultului valurilor” o adevărată
febră creatoare.
Finalul romanului urmează
acelaşi traseu procedural, o oglindire
a spiritualităţii în natură; „Şi natura le
surâdea. Când ajunseră în vârf, priviră
golful Ise. Cerul era plin de stele şi nu
erau alţi nori decât un strat subţire
înspre insula Chita – sfâşiat când şi
când de fulgere mute. Zgomotul
valurilor era molcom; se auzea ca
răsuflarea regulată şi liniştită a unei
fiinţe sănătoase, aţipite.”
Valurile, cu tumultul lor,
distructiv sau creator pentru evoluţia
iubirii dintre Shinji şi Hatsue imprimă
operei o notă de originalitate şi
totodată invită cititorul să caute, să
cerceteze, să interpreteze prezenţa
sincronismului, întâmplător sau nu, în
evoluţia firului epic.
c” şi care capătă
conotaţii pozitive atunci când devine
martor al iubirii lor „Valurile care legănau încetişor barca îi linişteau
sufletul”. Elena Ungureanu (Iaşi) – Student anul Romanul are o structură II, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale caracterizată prin echilibru datorită Educaţiei,Iași, Specializarea “Psihologie
prezenţei axului literar natură-Generală”
24
3 Poduri peste Prut
Ei s-au iubit în altă vreme. Şi atunci
Atunci luna februarie nu însemna c â n d
mese pline cu inimioare roşii peste tot m a m a
în oraş. Nu însemna nici măcar îmi po-
Dragobete, pentru că Republica vesteşte
Moldova era rusificată cu mare grijă despre ei
de către cei de sus şi tot ce era regăsesc
românesc era periculos. Din afară în viaţa
informaţiile ajungeau filtrate. De pe care
aceea controversata sărbătoare au dus-o,
Valentin şi Valentina încă nu a c e l e
răzbătuse prin cenzura comunistă. lucruri mici pe care noi astăzi nu mai
Câteodată am impresia, că atunci ştim să le apreciem.
oamenii se iubeau mai mult, pentru că Valeriu şi Sara s-au cunoscut în
vorbeau mai puţin despre iubire. Şi vara anului 1958. El avea 27 de ani şi
pentru că nu făceau comerţ cu dânsa. lucra instructor la Comitetul Raional al Pe vremea aceea rochiile de mireasă Partidului Comunist. Atunci nu exista se făceau din tifon, iar fotografii la alt partid. Iar cel care exista era nuntă făceau doar cei bogaţi. La nuntă omniprezent și omnipotent. Ea avea 22 ea a purtat rochia din tifon, pe care o de ani şi era tânăr specialist - împrumutase de la o vară. Dar cred că ”agronom”. După facultate au vrut să o ar trebui să încep cu începutul.
Este vorba despre bunicii mei. repartizeze în Kazahstan, ”la ţelină”.
M-am gândit mult ce aş putea scrie Aşa era politica partidului. În Moldova
despre ce înseamnă această erau trimişi ruşi de sub Moscova, iar
sărbătoare în Republica Moldova. Am Moldovenii erau trimişi în toată
decis să scriu povestea bunicilor mei. Uniunea Sovietică. Ea a umblat zile în
Povestea lor a avut de toate, dar mai şir pe la Minister şi Consiliul Raional şi a
important decât orice – a avut iubire. reuşit să obţină o repartizare la Rezina.
Până la urmă iubirea e la fel în orice Amândoi au avut cabinete la etajul I.Bunicul a fost un rebel din fire. ţară, în orice cultură, în orice timpuri.
Trebuia construit un pod pe 28 noiembrie!
Indiferent de numele sărbătorii, iubirea rămâne iubire
25
3 Poduri peste Prut
Era ateu şi avea motocicletă. Pe însă doar pe ai săi. După treizeci de ani de căsnicie, bunica a cunoscut-o când au fost
el s-a stins din viaţă. Ea a mai trăit trimişi amândoi la o adunare într-un încă 12 ani. În tot acest timp l-a visatsat din raion şi ea nu avea cu ce se zi de zi. De fiecare dată când
întoarce acasă. Atunci a luat-o bunicul adormea, îl vedea. El venea şi o ajuta,
cu motocicleta. Iar după a invitat-o la o ducea unde avea nevoie, dar nu i-a
film. Pe vremea aceea toţi se duceau vorbit niciodată. De câteva ori a vrut
la film. Altă distracţie în oraş nu să o ia cu el. Până la urmă, ea nu a
exista. Şi biletul costa 10 copeici. rezistat fără el şi l-a urmat. Acum sunt După o lună de cunoştinţă, împreună sus.bunelul a cerut-o în căsătorie pe
Probabil vă întrebaţi ce era bunica. Nu de la părinţi. De la doamna
deosebit în viaţa lor? La prima vedere la care bunica stătea la gazdă. Acolo îi
nimic. Au dus o viaţă ca toţi cei din gătea ea. A vrut să-l impresioneze, să
acea vreme. O viaţă simplă, normală. arate că este gospodină, şi a fiert
Doi oameni, născuţ i români, colţunaşi. Doar că a pus colţunaşii la
transformaţi în moldoveni, dar cu fiert odată cu apa rece. A ieşit un terci
acelaşi suflet. Probabil şi voi vă din colţunaşi. El însă a spus că sunt
regăsiţi bunicii, sau chiar părinţii, sau foarte buni. Ştia încă de atunci să
chiar pe voi înşivă în această poveste. aprecieze eforturile femeii iubite.
Deosebit este faptul că această Toată viaţa a mâncat doar ce pregătea
simpleţe ascunde în spatele său atâta ea. Atunci când se întorceau de la vreo
suflet. Este universal valabilă. Va fi nuntă sau cumătrie, bunica îi gătea
cândva şi povestea mea, doar cu alte câte ceva, pentru că el nu mânca
detalii. Această simpleţe le-a păstrat decât acasă.
iubirea vie, iar ei au învăţat să o Părinţii au aflat de dragostea lor transmită mai departe copiilor, iar doar după ce ei s-au înregistrat la apoi nepoţilor. Ei ne-au umplut Oficiul Stării Civile. Au jucat două copilăria de dragoste, chiar dacă nu nunţi – una în satul bunicului şi una în au vorbit niciodată despre ea. Și satul bunicii, pentru că bunicul era din acum, chiar dacă ei nu mai sunt de oameni înstăriţi, străbunica a fost mult, iubirea lor este încă aici, ea mare cucoană, bunica era din oameni trăieşte prin noi. Ea este autentică. simpli. Dar el a ştiut întotdeauna că ei
au fost făcuţi să fie împreună. Au avut
Olga Bondari (Rep. Moldova) – trei copii şi şase nepoţi. Bunicul a iubit
Preşed in te Asoc ia ţ i a T iner i l o r foarte mult copiii. Şi bunica i-a iubit, Basarabeni din Iaşi
26
Dedicații
Scumpului meu frate
Grăbite-n noapte stele cad
Când lumea tainică-mi zâmbeşte
Şi lacrimile-adânc mă ard
Căci tu nu eşti doar o poveste.
Printre morminte, printre stânci
Cornelius Drăgan, (Iaşi), Masterand în Nu pot să şterg iubirea taDrept European, UAICPrivesc în ochii tăi adânci
În ei uşor se stinge marea.
Mă rog aproape să-ţi fiu eu
Şi razele să-ţi fie calea
Te voi iubi frate mereu
În umbra ta se-ascunde zarea...
Mădălina Mihaela Irava (Iaşi), studentă
la Facultatea de Litere, UAIC,
Specializarea Română-Spaniolă
Draga mea,Binecuvântează-mă.Sărută-mă sălbatic în loculNumit gură,Plânge-mă în locul cuvântatDrept inimă,Atinge-mă, arde-mă, să fii Simţirea mea, iubita mea,Draga mea. Iubito-cer şi pământ,Marea mea;Fă-mă să mă mai Îndrăgostesc o dată,Încă o dată,Şi încă o dată,Ultima dată,Marea mea,Dragostea mea.
ANIVERSARE
27
Câştigătorii concursului de creativitate „DRAGOBETE TE PROVOACĂ”, ediţia a-II-a 2011
LOCUL I
ŢIE…
Ţi-am luat INIMĂsă înveţe să iubeascăiarna…Ţi-am trecutdegeteleprin părul secundelorsă înveţe să ticăie tremur…Ţi-am ascunsnedumerirea îndrăgostiriisă înveţi să trăieştipentru mine…Ţi-am târât valul iubiriipână la picioarele sentimentelorsă înveţi să te deschiziîntr-un suflet…Ţi-am redat vocea,şi m-a strigat:”- Te-am învăţat…sunt EU!”Şi este…iarnă.
Prof. Simona Mihăilă, Liceul "Udrişte Năsturel",( jud. Giurgiu)
28
Câştigătorii concursului de creativitate „DRAGOBETE TE PROVOACĂ”, ediţia a-II-a 2011
LOCUL II
Voi intra în ploaia ta!
Loret Andreea David, jud. Iaşi
Maria Ileana Belean, jud. Mureş
LOCUL III
De n-ai fi…
De n-ai fi, te-aş făuriMă-nfior
Din spuma mării şi alge verzi,ca marea caldă,
Din miros de verde măr,când roua o atinge,
Cu rouă să te acopăr.aşa mult vreau să-ţi întâlnesc
Te-aş coborî din cerprivirea
S-aşezi cununi de fericire,încât ochii
Pe fruntea mea de muritor.păşesc tot mai aproape de tine,
Să împărţim secretul nemuririi.sărutul
Printre culori de curcubeuse prelinge tandru pe firul de gând
Să prindem vise şi dorinţe,te caută prin alge de nisip
Să ne udăm cu stropi de soare, prind prima stea
Iar lumea s-o uităm...căzută din inimă.
Te iubesc cu inima-mi tânără,suspinul pluteşte în aer...
Te iubesc prinzându-te de mână,ştergi
Te iubesc cu suflet de păgână,roua ceruită
te iubesc, te iubesc...nebună.în jurul ochilor,
acum
te văd parte din soare,
stele-mi prinzi în păr,
tăceri atârni dincolo de gânduri,
fără să întrebi
dacă şi mâine va ploua cu aceeaşi
putere.
sărut
adăpostul zorilor
din fiecare ungher al jurămintelor
cu speranţa
că de azi
voi rămâne-n ploaia ta
să am de unde curge veşnic.
29
Compoziția frumosului
Dimineaţa în braţele tale Eu te ating.e Altfel. Tu surâzi,
Eu,simplu, te doresc.Mă mişc, mişcător de eram- Tu mă săruţi,Tu mă săruţi, Eu te iubesc.Eu îţi întorc sărutul.Tu mă cuvânţi, Mă mişc, mişcător de eram,Eu îţi ascult cuvântul. În marea dragostei tale,Tu mă dezmierzi, Dis-de-dimineaţă.
-Dimineața devreme-
Între coloanele pământului, Arăt ca un copilCa o formă ancestrală, Ce-şi caută sânul mamei,O adevărată statuie- Ating doar gura ta Stai tu în sufletul meu. Ca să mă adăp.
Veghezi, mă strângi între Mi-e plânsetul veseliePulpele tale, Iar curgerea paşilor ondulaţiMă dezmierzi precum Mă duce uşor, uşorO antică zeitate romană. În infinitul dragostei tale.
ÎndrăgostitÎndrăgostit
Iubito, hai, Iubito ,hai,Hai vino şi stai Hai înalţă-mă cu dragostea Ta.În noaptea înaltă. Dă-mi aripi de Icar îndrăgostit,Sărută-mă-n călcâi, Zboară-mă cât mai aproape de lună,Sărută-mă antic, Înşelându-mi astfel căderea.Ca mersul meu să fie albastru.
În noapte
Cornelius Drăgan, Masterand în Drept European, UAIC, Iaşi
30
Compoziția frumosului
Atlantic, e oceanul din mine, E greu s-ajung la tine, Soare impunător Copilul- mereu jucăuşă, Ce-n zori eşti prea curat, de raze dătător Fata - mereu sfioasă, Muritor fiind, visez să mă-ncălzesti Revărsarea luminii la ţărm, Să-mi iei faţa-n palme, să mi-o ocroteşti. Femeia -luptătoare şi furioasă.
E greu s-ajung la tine, şi-atunci când eşti Atlanticul meu are atâtea forme, Lună Încât nu-l poţi cuprinde din priviri, Că-n noapte mă tot pierd vrând să te Iar magia focului sacru, din adâncuri.
prind de mână O mai poţi găsi uneori,Luminezi tu drumul şi vrei să mă îndrumi În sclipirea rarilor luceferi.Dar este întuneric, şi stelele-s minciuni. Şi paznicii împărăţiei, E greu căci perfecţiunea în veci n-am s-o Delfinii- jucăuşi şi inocenţiating Cu al treilea ochi veghează Fiind perfect de-a pururi ai să rămâi un Inima ascunsă,
Şi tainele bătrânului înţelept . mit Aş vrea , însă o clipă, din ceruri tu să-mi
O, Atlantice măreţ,dai
Ia şi ale mele visuri! Să te ating o dată , o dată să mă ai.
Înălţă-le ca spuma apei în furtuni,
Aruncă-mă în zarea cea îndepărtată,Se ne-mpletim în vise, cu şoapte de amor
Unde se săvârşesc minuni. Fiind apoi Soare, tu să mă laşi să mor Împleti-voi trupul cu raze de căldură Voi îmbrăca în şoapte misterul clar de
Ioana Mădălina Gâdinceanu – Student
Lună. anul II, Facultatea de Psihologie şi
Ştiinţe ale Educaţiei, Specializarea
“Psihologie Generală” Netcă Adina Mălina – Studentă anul II,
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale
Educaţiei, Specializarea “Psihologie
Generală”
Atlantic Imposibil
31
Compoziția frumosului
Pulsează în mine gândul tăuCa o stea care arde,Puţin cam trist şi puţin cam amăgitorŞi-mi vin în minte nopţileÎn care muream între gheţariAgăţaţi puţin stupid în draperiiŞi înviam dimineţileÎn răsăritul iubirilor cu nume de amor.
Îmi vin în minte clipele cândÎmi căram zilele în ghiozdanCa pe nişte agende scrise prostŞi mi-era teamă de trecerea în nefiinţăPână în ziua când mi-am dat seamaCă viaţa omului e făcută să moriUneori şi de trei ori pe ziDacă vrei să iubeşti, dar să uiţiMăcar puţin că îţi lipseşte dragostea.
Muream cu dorul tău Gen palindrom puteamPe care îl sfâşiam înainte de culcare Să stau să sufăr în tăcere murind mai Ca un ritual al înmormântării amintirilor, mereu la felDar îmi rămânea între dinţi Cu inima de metalŞi, mult prea morbid, dimineaţa Şi ochii în care se zbat nopţi;Îmi înflorea la loc pe inimă ca din nimic: Cancerul sufletului nu poate fi numit Atunci tu ai devenit un cancer iremediabil
suferinţăPentru plămânii meiSau metastaze de gânduri rătăcite,Care prindeau mai greu bule de aerCi e doar dor care se trece mai uşorŞi făceam citostaticeCu uitarea.Ca să te scot din sufletul meu...Sufletul tău a fost boală.
Dar ştii tu, cancerul nu trece doar
Cu nişte substanţe amărâte care,Până la urmă, doar mă distrugeau
înăuntru,Căci dorul tău tot acolo era.
Roxana Lixandru, Şcoala Nr.3
”Nanu Muscel” Câmpulunghttp://jurnaluluneiscriitoare.blogspot.com
Sufletul tău a fost boală
32
Compoziția frumosului
Lacrima înduioşată a măriidin care a răsărit splendoarea
soareluise prelinge din căuşul palmelor mele
micipe trupul tău frumos,sculptat dumnezeieşte,pe fruntea ta senină,printre firele de păr ce-ţi acoperă
masculintinereţea obrajilor,pe buzele tale îmbogăţite cu
Picuri de rouă sublim sclipesc sărutările nopţii.pe aripile mele însetate de zbor,cu petale roşii ning trandafirii Privesc lenta curgere a măriipe aripi mele îndrăgostite, îmbujorată de soarestrălucitor se reflectă lumina la picioarele tale omagii aducându-ţi,pe aripile mele imaculate. mă alătur ei în tainica ofrandă,Culori se preling din curcubeu mă închin în faţa frumuseţii tale,
în genunchi contemplupe aripile mele deschise spre cer, iubireanote angelice în eter vibrează izvorâtă din inima ta, iubite!pe aripile mele melodioase,suavă mireasmă risipesc stelelepe aripile mele acoperite de dor.
Stropite cu apa sfinţită a iubiriisunt aripile mele avântându-se spre
tine,senin al inimii mele bogate!
Dr. Simina Renţea (Constanţa) –
http://poeziaiubirii.blogspot.com/
Aripi Omagiu
33
Compoziția frumosului
Ramură de vis şi eternitate,
Rază de soare, pace şi dreptate,
Eter stropit cu lumini şi sărut.
Nu voi putea să te uit!
Aripi de îngeri, nemiloase, se desfăşor
Sub ochiul universului transparent.
Copilărie, eşti dulcele somn
Din care nu vreau să mă deştept.
Geana brodată cu aur,
Prea curând pătată de lacrima adolescenţei
Ai păstrat doar aripa de speranţă
Sub care m-am adăpostit.
Am scris cu litere de sticlă
Pe alba timpului aripă
Şi am cules din ploi de stele
Oda copilăriei mele.
Madălina Mihaela Irava (Iaşi), studentă la Facultatea de Litere, UAIC, Specializarea Română-Spaniolă
A mea copilarie A mea copilarie ~
34
Compoziția frumosului
Mă aşezi cu bruscheţe pe minusculă, erodată şi răsuflată lume,
scaunul prăfuit. Mă priveşti cu ochi motivul pentru care exist. Crezul ce
injectaţi şi reci, cu faţa aproape mă defineşte.
vânătă. Îmi vine să urlu, dar mă abţin,
căci cunosc urmările afişării vreunui
sentiment în faţa ta.
M-ai târât prin grotescul şi
inanimatul citadin, până…aici, oriunde
ne-am afla. Dar nu ţi-a folosit la nimic,
nu-i aşa?! În zadar încerci să mă faci
să-mi pierd credinţele, nu vei reuşi. Şi
pari dureros de conştient de această
realitate. M-ai anexat demult unui
dosar fad şi te mişti sistematic şi
precis prin toate elementele acestuia.
Mă gândeşti raţional, în funcţii şi
programe greoaie. Nu mă înţelegi mai
mult decât îţi înţelegi propria viaţă.
Eşti nevoit să mă înfrunţi şi asta te
sperie. Sunt trasată pe coordonate Ascultă, figură ciobită de ceară!
complet opuse faţă de cele uzuale Cu tine vorbesc. Tu, infidelul meu
logisticii tale. cititor, zămislit în pură raţiune. Ai uitat
să fii om. Să descrii chiar şi cea mai O întrebare aruncată în mod
mică traiectorie sentimentală. Ai evident, pe cât de calculat posibil, îmi
rămas doar o banală păpuşă de cârpă, străpunge fluxul de gânduri: “Cine
pe care nimeni altul decât sistemul în eşti?”. Restul întrebării, sau
care te-ai închegat, o târăşte în subliniatul fapt că nu apar în nici o
mocirla violentă a lumii. În slabele evidenţă sau altă condică, îmi vâjâie
tale momente de conştienţă umană pe lângă ureche, inexpresiv şi gol. Îţi
îţi pledezi însă nevinovăţia şi încerci voi oferi ce vrei, îţi voi oferi, în această
singur să ţi-o demonstrezi. Cu toate
Ex SilentioEx Silentio
35
Compoziția frumosului
acestea, eu rămân solitara constantă caracteristică se crapă sub greutatea
a candorii tale uitate. stropilor de apă…şi totuşi nu cunoşti
valul… Poţi zări un copil, dar nu îi poţi Mă întrebi, aşadar, cine
auzi gângureala. Nu poţi să “citeşti” sunt?!
cristalinele unde sonore ale râsului
său.Sunt…un desen scrijelit în A p a r e n t , c e l e m a i pulbere stelară. Sunt un amalgam de
nesemnificative lucruri. Lătratul ne înţe legere, compas iune ş i enervant al unui câine. Zumzetul naivitate. Sunt speranţa spre un viitor albinelor. Ţipătul sfâşietor. Vântul. mai bun şi dorinţa. Cred în paradox şi Vioara. Apa. Foşnetul. Tempo-ul în puterea iluziei.inimii. Totul. Absolut totul furnizat în
Sunt el. Sunt tu. Sunt. muţenie.
Mă puteţi găsi, cu puţină trudă, Te văd cum scrâşneşti din dinţi
în fiecare dintre voi. Nu, nu vă şi refuzi imaginile şocante. Nu poţi
imaginaţi că aş putea primi un anume juca cel mai elementar dintre roluri -
chip. Sunt o infimă particulă de cel al ignorantului copil pe care nici măcar nu l-ai privit. Înţelegi tu oare conştiinţă, afirmată în colţurile cele
dramă pe care o trăieşte el zi de zi?mai intime ale sufletului. Prind forme Aşadar, te întrebi cine sunt.diverse şi mă încadrez în orice tipar
uman. Iată, un răspuns. Nu mai
încerca să mă ademeneşti în straniul “Dar tu nu vezi acolo, pe geamul tău spaţiu birocratizat. Nu vei reuşi de vizavi de la şcoala de hipoacuzici, decât să-ţi închizi şi mai mult destinul.ceva ca o caracatiţă mică? Nu, e
palma unui copil handicapat, vrea să G â n d e ş t e - t e l a m i n e . acopere soarele.” Gândeşte-te la dezbinatele tale
ventricule. La tine. La mare. La el.Imaginează-ţ i , manechin
mediocru, o viaţă în tăcere. Încearcă
să priveşti de aici, din faţa
claustrantului cub de mortar, traiul
acelui copil.
Alina Voinea, Clasa a XII a, ( ), Cum ar fi să priveşti marea, dar student Colegiul Naţional „Costache fără a-i cunoaşte sunetul valurilor Negruzzi”
sparte la mal? Poţi simţi cum masca-ţi
Iaşi
ă,
36
Compoziția frumosului
Împrumută-mi, fie şi pentru o regulile jocului pe care l-ai aruncat în
clipă, ochiul de sticlă prin care m-ai galbenul meu drum. Însă, atunci când
văzut. Poate că aşa voi reuşi să te nu-mi voi primi aşteptata inimă, mult-
reţin ca martor al devenirii mele, sau doritul curaj, ori îndrumările către
poate…mi se va aşterne la picioare casă, vei fi rămas singur în spatele
lumea din hârtie creponată pe care ciobitei tale măşti.
am clădit-o demult peste imaginea Tu, cel mai frumos dintre vise,
noastră. Poate că visul ce mi te-a adus mă aduci cu o banală atingere de
îmi va deschide lin pleoapele obosite mâini în pragul disperării. Te simt
şi îmi va şopti colorat:” E aievea”.acolo unde sunt şi tu nu poţi fi, te simt
Voi fi, aşadar, o Alice în propria- în suflul rapid al inimii şi în halucinanta
mi Ţară a Minunilor; te voi urmări pas stare a fiinţei. Nu mă laşi să te prind în
cu pas, îngrijorată până la disperare capcana mea de adevăruri, dar te
de ceasul ce ne ticăie vieţile. Iar tu, întorci mereu, comfortabil aş putea
nepăsător şi rece în costumu-ţi regal, spune, în oniricul meu spaţiu.
îmi vei întâlni privirea şi vei striga Te simt aşa cum nu credeam că
dispreţuitor. Zâmbeşti acum, străin cu voi putea simţi vreodată. Te regăsesc
ochi de mentă, căci rolul ţi se pare mereu în ceea ce scriu, ce spun, ce
absurd, dar dintre toate paradoxurile fac, ce gândesc. În fine, te semnez în
şi limitele banale ale vieţii dragostea propria-mi existenţă. Îmi curgi latent
ta este poate cea mai dureroasă, cea prin vene şi mă menţii cu susur de
mai lipsită de sens, cea mai... ireală.iubire. Fără tine nu sunt eu, iar fără
Promit că nici măcar nu voi dragostea mea tu nu ai fi în stare să-ţi
încerca să descopăr ce este în spatele găseşti o poartă spre palpabil. Ne
mutilantei tale cortine. Nu voi băga completăm în cel mai elementar
măcar de seamă că “măreţul” Vrăjitor dintre moduri, şi totuşi, ne obiectăm
din Oz pe care l-am căutat viaţă- unul altuia traiul.
ntreagă nu e decât un şarlatan. Voi fi o Apăsat, aproape tangibil, se
Dorothy diferită, precaută şi lipsită de aude staccato-ul inimii în chin. Nu te
magia poveştii. Voi urma întocmai pot iubi îndeajuns încât să te fac să
Provizorie piesăProvizorie piesă
37
Compoziția frumosului
exişti. Un stol negru şi rece de păsări Acolo însă, mult prea fragilul balon de săpun al sufletului meu s-a spart.de pradă mi-au înconjurat cortul de
şaradă. Am dat ţie tot ce aveam de
oferit: trupul, sufletul, gândul meu. Am sperat că te vei dovedi a fi
un Lucifer căzut şi că vei rămâne în
plicul meu cu realităţi. Tu însă, nu ai
fost decât un timbru fantastic, refuzat
la poştă. Iar eu... Eu rămân aici, pe
peticul meu sumbru de ţărână din
care m-am născut, din care ţi-am
făurit chipul şi în care mi-am îngropat,
în cea din urmă secundă, visele.
Ireparabilele tale greşeli m-au Corespondentul halucinant făcut ceea ce sunt. Am învăţat să ce-ţi poartă numele se oglindi atunci trăiesc aşa cum nu ştiam că se poate. în bontul ciob de porţelan al inimii. Am învăţat că trebuie să-mi crească “Aruncă bucată de săpun şi începu s-o gheare şi nu aripi - căci, nu-i aşa, calce în picioare. Alunecă şi căzu. Se îngerii nu rănesc. Am învăţat că lumea zbătea în praf, zguduit de convulsii. L-e un spaţiu claustrant ce nu respectă am zărit acolo şi am plecat. Mă legile reciprocităţii. Am învăţat că o clătinam pe picioare, urechile îmi simplă nuanţă nu poate defini vâjâiau, vorbeam singură. Săpunul... Universul, căci, totuşi, verdele nu ştie ce să facă cu el. Nu ştie ce să rămâne o culoare rece.facă cu el!”
Astfel, totul rămâne doar un Iată, aşadar, că te acuz. Te basm ideologic, spus într-un suspin acuz, căci ai încredinţat unui simplu nocturn, cu un veşnic final de sol destinul meu. Acea bucată de tragedie.săpun, deşi insignifiantă pentru tine,
păstra ultimul strop de candoare
topită al fiinţei mele. Iar bruta, - SFÂRŞITUL PRIMULUI ACT -
ignoranta şi trista realitate în care m-
am închegat nu a putut decât să o
liciteze într-un bazar sentimental.
Alina Voinea, Clasa a XII a ( ),
studentă, Colegiul Naţional. „Costache
Negruzzi”
Iaşi
38
Eseu
De ceva vreme încerc să înţeleg sfat util trebuie să cunoşti persoana,
dacă noi posedăm o “artă” nu tocmai ce efecte are asupra viitoarei sale
portivită de a ne iniţia în a oferi sfaturi. acţiuni, cumva ne responsabilizăm
Fie că avem nevoie de ele, fie că nu, pentru a face ceva corect în
de multe ori suntem dispuşi să avem o perspectiva altuia, lucru nicidecum
alternativă pentru cel care nu iese din uşor. Imediat avem şansa de a cădea
impas, sau cel care are diferite în patima pedagogiei, dacă nu ne
probleme obişnuite ale zilei. limităm strict la a da sfatul util şi
începem teoria acţiunii viitoare, ce De fapt noi ne scufundăm foarte
paşi trebuie să urmeze, cum, cu cine, mult în ideea de a avea păreri, de a fi
de ce etc.bun pedagogi, cu toate că Nicolae Un exemplu de acest fel sunt Iorga încerca într-o carte de a sa să ne cărţile motivaţionale. Imaginaţi-vă ce spună că trebuie să încercăm să fim efect are o carte de genul acesta cât mai puţin pedagogi. De ce? S-au în pentru un tânăr de 16-17 ani, care nu ce sens? Încă nu am reuşit să e pregătit pentru a da frâu liber dezvelesc această perspectivă a lui N. acţiunii, dar el conştientizează prin Iorga, dar nu voi renunţa. aşa numitele teorii bune de aplicat că
Ne poziţionăm într-un sistem e pregătit să facă asta.
interesant, pedagog – sfătuitor – om A doua posibilitate de a da cu o părere (care de multe ori nu e sfaturi e atunci când noi considerăm acelaşi cu omul care are idei). că omul e “gata”, e răvăşit de
probleme, citim în ochii lui impasul şi Merg pe ideea că avem două simţim că e nevoie să îl îndrumăm, să posibilităţi când putem oferi sfaturi îi arătăm o nouă direcţie pe care sau idei, părerea e ultima instanţă de trebuie să o atingă. Din nou e nevoie judecata a viitoarelor fapte. În primul de precauţie.rând avem acreditarea de a da sfaturi
atunci când cineva ni-l cere în mod
“abuziv”, simte că de la noi primeşte Immanuel Kantinformaţia de care are nevoie. Dar aici
Interesant ceea ce a spus Kant e nevoie de precauţie. Pentru a da un şi care relevă destul de bine acea
“Nu-mi daţi sfaturi. Ştiu să
greşesc şi singur!”
Sfatul – între decizie şi deznodământ
39
Eseu
“responsabilitate” de care vorbesc, receptor, o interpretare care ţine aşa
atunci când suntem în poziţia de cum am menţionat şi mai sus de
sfătuitori. De obicei omul este pe caracter, personalitate, empatie,
drumul cel bun atunci când ştie să ia deschidere, intuiţie.De obicei când mi se cer sfaturi, încerc singur decizii, să aleagă între bine şi să fiu cât mai precaut, nu vreau să rău, între motive şi concepţii, idei şi ofer o direcţie greşită celui care îmi păreri. Dacă un om nu este pregătit să cere asta. Sunt conştient că pot avea facă asta, de ce credeţi că sfatul soluţii şi idei foarte bune, dar pun în nostru îl va ajuta? Asta doar dacă nu balanţă acea nevoie de a da sfaturi şi vrem să intrăm pe o poartă mai aceea de a le pune în mişcare de nocivă, numită poarta manipulării, receptor/ascultător. Unii folosesc pozitivă, negativă.metoda “testului', să vadă “ce părere
Atunci când cineva are decizii de are X”, iar sfatul tău poate fi un fel de luat, sunt puse în faţă caracterul şi “fumigenă” pentru el/ea.personalitatea acestuia: conştient,
În concluzie, dacă e să adunăm realist, utopic, dramatic, ironic etc., în un număr de tineri într-o sală şi apoi funcţie de acestea el manifestă un alt să cerem sfaturi pe o problemă de tip scop, obiectiv de urmat. Sfatul de personală, vom vedea o abundenţă de multe ori nu ţine cont de toate astea, păreri, idei, prejudecăţi şi nu are cum vine repede, în “sprijin”. să fie altfel. Sfatul prima dată e un
E adevărat că sfatul poate exerciţiu personal şi abia apoi poate debloca o activitate eşuată, dar o şi deven i pub l i c ca mi j loc de poate iniţia în alta mai mult decât comportament social. Practic e un negativă, ce poate avea consecinţe nu exerciţiu mai sofisticat şi necesită numai pentru persoana care primeşte abilităţi responsabile.sfatul, dar şi pentru cele din jurul său.
Dacă luăm decizia de a da
sfaturi trebuie să ne gândim şi la
deznodământul provocat de acesta,
iar soluţia vine de obicei prin Dragoş-Andrei Preutescu (Iaşi) – interpretarea sfatului de cătreStudent anul I, Facultatea de Filosofie şi
Ştiinţe Social-Politice, Specializarea
“Relaţii Internaţionale şi Studii
Europene”
40
Eseu
Sfat! Ce cuvânt ambiţios şi plin calitativă, a comportamentului,
de încărcătură afectivă! Cât de acţiunilor şi performanţelor noastre.
frumoşi sunt oamenii care ştiu să-şi Gerhard Schröder, un politician de
plece urechea spre povaţa celor elită al Germaniei susţine necesitatea
înţelepţi. Personal, cred că a şti să sfatului pentru reuşita în viaţă. Teoria
primeşti un sfat este o dovadă de sa susţine faptul că povăţuirea este o
maturitate şi de modestie. Pe de altă mişcare permanentă, căreia oamenii
parte, anumite persoane sunt mai îi atribuie diverse conotaţii, pozitive
circumspecte în ceea ce priveşte sau negative, în funcţie de context şi
povaţa, fiind percepută ca un amestec de aspectul cuprins prin intermediul
ambiguu între bine şi rău. Într- său, dar niciodată nu trebuie
adevăr, este un concept fundamental neglijată.
relativ, iar efectul unui sfat îşi poate Concepţia mea cu privire la sfat
demonst ra ap l i cab i l i ta tea ş i în general, se asociază cu progresia şi
rezultatele doar în timp. El ne ascensiunea, aspect ce îşi capătă
dirijează, ne ghidează şi ne concretizare doar datorită capacităţii
controlează, permiţându-ne să ţinem noastre de a asimila şi valorifica tot
cârma dreaptă prin vânt şi furtuni. Ne ceea ce „înţelepciunea” ne aşterne în
face să progresăm, să evoluăm, să ne faţă.
perfecţionăm pornind de la un anumit reper, în funcţie de importanţa şi Astăzi trăim într-un mediu
încrederea pe care o acordăm complex, în care se conjugă o agitaţie
persoanei de la care vine sfatul. frenetică – pe care unii experţi o
cailifică drept haotică – instabilitatea De asemenea, sfatul ne face să
şi turbulenţa, neputinţa de a prevedea înaintăm prudent, cu răbdare în viaţă,
viitorul, incertitudinea şi riscurile, fiind în mod cert o dinamică de
punerea permanentă a ideilor sub progres, întreţinută cu grijă de
semnul întrebării, goana înverşunată indivizii care i se consacră în
după performanţă, necesitatea totalitate. Este o oportunitate venită
acerbă de a evolua, pierderea din exterior care ne conduce la
reperelor tradiţionale, totul ne obligă îmbunătăţire continuă, progresivă,
Sfaturi putem da, dar minte nu!
41
Eseu
la o investire şi o mobilizare a atenţiei călăuzeşte cu un minunat elan să
noastre asupra evoluţiei calitative, tindem mereu spre înainte şi mai sus?
lucru realizabil doar prin atenţia Nu prin intermediul unui sfat valoros
acordată celor care au trecut prin din partea celui drag simţim că orice
viaţă. Ori, nu degeaba o vorbă din s l ăb i c iune ca re n i se pa re
popor zice că „Cine nu are bătrâni, insurmontabilă îşi găsește un răspuns
să-şi cumpere”. în cuvintele primite?
Elena Ungureanu (Iaşi) – Studentă anul
II, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale
Educaţiei, Specializarea “Psihologie
Generală”
Trebuie să ştim să selectăm din
vasta paletă de informaţii „cu tâlc”
ceea ce ne reprezintă şi simţim că ne
poate ajuta să ne dezvoltăm. A sfătui
pe cineva şi a primi un sfat poate
înseamna deopotrivă urcuşuri şi
coborâşuri, plusuri sau minusuri,
lumini sau umbre. Dar, nu cumva
aspectele pozitive ale unui sfat
eclipsează aspectele negative? Nu
este lumina unui sfat cea care ne
42
Eseu
Termenul de “cultură” provine momente le de cumpănă, să
din latinescul “colere”, în traducere “a t r a n s f o r m e d i f i c u l t ă ţ i l e î n
cultiva”/ “a onora” şi se referă în oportunităţi, iar în momentele fericite
special la o “moştenire” ce se să te facă să pricepi înţelepciunea şi
transmite cu ajutorul căilor de frumuseţea jocului.
comunicaţie, cum sunt gesturile ori Cultura înseamnă artă. Arta este
cuvintele, scrisul şi artele,mass în esenţă cea mai profundă expresie a
media. În acelaşi timp, se transmit creativităţii umane. Pe cât de dificil de
ritualurile, cunoştinţele teoretice, definit, pe atât de dificil de evaluat,
religia.având în vedere faptul că fiecare artist
Pentru mine, cultura este un al îşi alege singur regulile şi parametrii
doilea soare. Insul se naşte şi are de lucru.
nevoie de hrană spirituală, aceasta Există o relaţie stânsă între
hrană este cultura, care ii oferă o artă, religie şi filosofie: Gerhard
aură, ce-l face valoros, iar la sfarşitul Richter spunea că “Arta este cea mai
vieţii, omului nu-i rămâne decât înaltă formă de speranţă”, iar
cultura şi amintirile frumoase.Benedict spune că “Omul are nevoie
Orice om în evoluţia sa are parte de Dumnezeu, altfel rămâne fără
de picături de fericire, de momente de speranţă”. De asemenea, faimosul
bucurie, dar şi de conjuncturi care îl medic grec, Hipocrit, afirma că “Arta e
pun în dificultate, îl fac nefericit, îl lunga, iar viaţa este scurta”. Prin artă,
obligă să se transforme pentru a-i omul poate trăi mai pur şi mai intens.În lucrarea “Metamorfozele”, Ovidiu, curma suferinţa. Poate că nu există face referire la Pygmalion, celebrul profesori mai indulgenţi şi mai sculptor grec din Cipru, spunând ca s-răbdători decât cărţile. În paginile lor ar fi îndrăgostit de statuia de fildeş a poţi găsi exemple care să te inspire în
Importanţa culturii în viaţă
Motto:
(Simion Bărnuţiu)
”Cultura fiecărui popor astăziE măsura fericirii şi a singurătăţii lui”
43
Eseu
unei femei, pe care chiar el o Apreciez arta, iubesc frumosul şi
sculptase şi o numise Galathea. militez pentru cultură, pentru ca
oamenii să deţină o bogaţie Mircea Eliade afirma: “Cultura
sufletească care să-i valorifice.rămâne atât timp cât exista atmosferă
spirituală, dogmele din care a izvorât.Îmbătrâneşte, apoi se usucă şi moare.
Pop-Cozac Iulia, Liceul Teoretic "Ion De aceea există o singură civilizaţie
Agârbiceanu", localitatea Jibou, Judeţul greacă, risipită o mie de ani pe atâtea Sălaj
tărâmuri şi există mai multe culturi,
care nu sunt decât poziţiile spirituale
ale poporului elen”.
Î n op i n i a mea cu l t u ra
înnobilează omul; sub influenţa
culturii, omul devine mai bun şi mai
nobil în toate privinţele, are o linişte
sufletească deplină şi trăieşte mai
frumos.
44
Eseu
rezultatele studiului realizat de cei de
la FamousWhy, acel top 10 al celor mai
citite reviste din România ( Tabu, Ciao,
Joy, Glamour, Bravo Girl, Popcorn,
Bolero, Spy, Diva şi Cosmopolitan ) şi
cel de pe www.topfeminin.ro, care
relevă o altă distribuţie a preferinţelor
femeilor în domeniul lecturării
revistelor: Ioana, Formula As,
Avantaje, Unica, Tabu, Lumea În articolul cu acelaşi nume din femeilor, Joy, Cosmopolitan, Bolero şi numărul 2 al revistei Iuventa am The One. Bineînţeles, acestora, care concluzionat că lectura încă se află în apar ca obiect fizic, palpabil, cu un tagma pasiunilor femeilor, după ce am design atractiv, cu subiecte de răspuns la întrebarea Ce mai citesc actualitate, dar iterative şi cu figuri astăzi femeile? prin evidenţierea lucrate artistic ( cu photoshop!), li se rezultatelor studiilor recente privind adaugă şi numeroasele reviste on-preferinţele femeilor în domeniul line, care fac mailurile tinerelor femei cititului. Lăsând deoparte beletristica, să abunde în newsletters legate de încadrată în continuare în alegerile reţete miraculoase de slăbit, de reprezentantelor sexului frumos, ultimele tendinţe în materie de remarcăm creşterea neaşteptată a accesorii sau de must-have-urile vânzărilor în rândul scrierilor de tip anului 2011.jurnal, făcute mai ales de către femei
ce apar des pe sticlă, considerate – a De unde acest t imp a l priori, după mine,- modele de viaţă, dominaţiei revistelor? La fel ca în de n ori femeie şi ni se demonstrează istorie, schimbările s-au produs mai că, în privinţa lecturii, ne aflăm în ales pe cale revoluţionară, în sensul că epoca revistelor destinate femeilor. avem parte în mass-media de o
revoluţie a informaţiei, una mai Spre exemplificare, aducem
Hobby: Lectura…
- Partea a doua-
45
Eseu
degrabă cantitativă decât calitativă, Ş i - a u p ă s t r a t r e v e r i a ,
mulată pe silueta fenomenului numit romantismul, dar şi le relevă într-un
globalizare. mod distinct, în faţa unei ciocolate
aburinde, răsfoind revistele pline de Răspund aceste rev is te
promisiuni, de reţete ale succesului, raportului cerere- ofertă? Sau acesta
de imaginile retuşate ale realităţii. este un pseudo-raport, în sensul că se
Identificăm un cod al lecturii în zilele induce o nevoie de lecturare, o falsă
noastre, un cod al preferinţelor, al dependenţă de mondenităţi,o
stilului de scriere, de căutare și exacerbare a dorinţei de publicitate
reperare a modelelor.îndreptată contra conservării planului
intim, privat? Revistele mondene sunt În ciuda acestei uniformizări în
atât de… cumpărate, pentru că masă prin accederea la regulile
publicul feminin simte nevoia de creaţiilor mondenităţilor (şi/ sau
îmbogăţire socio-culturală, ştiinţifică, despre mondenităţi, vedete, staruri),
educativă etc. sau pentru că e la modă femeile reuşesc să se reinventeze
să ştii despre lumea mondenă? Iar continuu, renunţând la a mai fi cevá
această ultimă posibilă explicaţie, din coasta lui Adam- .
traduce cumva afinitatatea femeii faţă Întrebare: Ce este lectura
de modă, modernitate, public, faţă de pentru femeile de astăzi?
euforia generată de acel a fi mereu în
centrul atenţiei? Poate nu ar trebui să Răspuns: Un hobby care se
mergem chiar atât de departe cu perpetuează, prin reinventare.
presupoziţiile, însă, după secole
guvernate de masculinitate, după ce
sfera mondenă, publică, a fost http://www.famouswhy.ro/List/Top_10_celepigmentată exclusiv de testosteron, _mai_citite_reviste_pentru_femei/35.html
după ce bărbaţii au deţinut controlul şi http://www.topfeminin.ro/hobby/reviste+pe
conducerea, era timpul ca femeile să ntru+femei
se facă auzite şi văzute, admirate,
cucerind spaţiul public.
Femeile de azi nu mai sunt
domniţele de altă dată, care citeau înLuciana Muraraşu, studentă, Facultatea balcon, cufundându-se în romanele de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice,
de dragoste, sub clar de lună, Specializarea Comunicare şi Relaţii
învăluite în mireasmă de trandafiri. Publice
Tudor Arghezi
46
Domenii de interes
Lansarea cărţii “Nouă comentarii despre Partidul Comunist”,
un volum interzis în China
o dezbatere despre caracterul
Partidului Comunist, pornind de la
analiza extrem de documentată a
istoriei teroriei comunismului chinez,
prezentată în lucrarea de faţă. Referitor
la cartea “Nouă comentarii despre
comunism”, preşedintele The Epoch
Times România, Adrian Sturdza,
afirma în deschiderea prezentării, că
“este o serie de nouă articole care au
Şapou: Miercuri, 8 decembrie, apărut prima dată ca editoriale în ziarul
ora 17:00, la Muzeul Unirii din Iaşi, DaiJiYuan (www.epochtimes.com),
avut loc o manifestare deosebită, ediţia în limba chineză a ziarului The
prilejuită de împlinirea a 21 de ani de Epoch Times”. Acesta a menţionat de
la prăbuşirea Comunismului în asemenea şi faptul că publicarea
România. Este vorba despre lansarea primului dintre aceste editoriale în
cărţii “Nouă comentarii despre ziarul chinez, a fost pe data de 19
Partidul Comunist”, tradusă în noiembrie 2004. “Începând de atunci,
limba română de către ziarul The ele au avut un efect extraordinar
Epoch Times, România. Acest asupra cititorilor din întreaga lume şi în
eveniment a restrâns într-o seară special în China, unde au declanşat un
friguroasă de iarnă în incinta val uriaş de demisii din Partidul
muzeului, minţi luminate ale Iaşului, Comunist Chinez “, iar până în prezent,
ziarişti, dar şi câţiva tineri studenţi la numărul celor care şi-au dat demisia
istorie sau pur şi simplu interesaţi de din PCC (Partidul Comunist Chinez), a
acest gen de evenimente. ajuns la 80 de milioane. Acestă carte
este cu atât mai importantă cu cât Prin publicarea acestei colecţii,
astăzi în China, se iau 4 ani de lagăr editorii secţiei române a ziarului The
pentru deţinerea ei. Bazate pe Epoch Times (www.epochtimes-
documente oficiale, mărturii oculare, romania.com) şi-au propus să iniţieze
documente independente şi declaraţii
47
Domenii de interes
personale, cele ”Nouă Comentarii număraţi printre cei care nu obişnuiesc
despre Partidul Comunist” alcătuiesc să meargă pe stradă “cu ochii închişi”,
cea mai cuprinzătoare analiză a vă veţi lovi la tot pasul de comunism şi
dictaturii Partidului Comunist în de opera sa. Acest diabolic regim politic,
China, dezvăluind modul în care a a fost acelaşi peste tot şi tocmai de
ajuns la putere şi descriind politica şi aceea, se doreşte ca lectura acestei
metodele cu care a condus China în cărţi să trezească impresia retrăirii
ultimii 61 de ani. evenimentelor care s-au întâmplat în
România în acea perioadă. Cele “Nouă Comentar i i ”
analizează şi denunţă politica Adrian Sturdza speră că cititorii
P a r t i d u l u i C o m u n i s t c u o acestui volum vor crede, aşa cum au
surprinzătoare clarviziune şi curaj. crezut şi editorii de la The Epoch Times,
E l e t r e c î n r ev i s t ă i s t o r i a că aceste “Comentarii” îi privesc pe toţi
comunismulu i , încercând de cei care au trăit sub comunism şi care
asemenea trezirea conştiinţei au fost de-a lungul vremii influenţaţi de
cititorilor, având ca punct de plecare “maleficele doctrine comuniste”.
moralitatea,împletită strâns cu Sturdza a subliniat faptul că această
tradiţiile culturale străvechi”, a spus carte îţi trezeşte conştiinţa şi te face să
Adrian Sturdza. Cercetătorul de la realizezi că “în adâncurile minţii tale
Institutul de istorie “A. D. Xenopol” î n c ă m a i b â n t u i e f a n t o m a
Iaşi, a amintit, făcând o paralelă, şi comunismului . Întradevăr, probabil că
despre rolul important pe care l-au pe acei care sunt adevăraţi contestatari
avut scriitori ca Virgil Maxim sau ai comunismui, lectura acestei cărţi îi
Virgil Ierunca, autori ai unor cărţi ajută să descopere faptul că sufleteşte
despre regimul comunist în România şi mental nu s-au eliberat complet de
apărute după 90, în prezentarea jugul tiranicului regim. Atunci mă întreb
adevărului despre ce a fost oare pe câţi dintre nostalgicii acelei
comunismul şi cum a reuşit să epoci lectura celor “nouă comentarii” îi
distrugă idealuri, vieţi omeneşti şi să va ajuta să descopere şi să recunoască
denatureze fiinţa umană prin tortură torturile atât fizice, şi mai ales
dusă la extrem şi prin înjosire. psihologice, la care au fost supuşi Este cunoscut faptul că, oficial, oamenii sub stăpânirea “fiarei roşii” şi
comunismul a murit în 1989, dar el care au dus la moartea multora dintre continuă să existe astăzi în conştiinţa ei? Cu siguranţă, nu pe mulţi. Asta românilor şi nu numai. Dacă vă pentru a dovedi încă o dată marea
”
48
Domenii de interes
putere pe care a avut-o comunismul în majoritatea invitaţilor în vârstă, să ne
î ndoc t r i na rea mase l o r, p r i n atace dur şi dispreţuitor. În schimb,
promovarea unei ideologii malefice m-a impresionat atitudinea unui
învăluită adesea în aspecte pozitive de profesor de la Universitatea Al. I. Cuza
suprafaţă, care au îmbolnăvit mintea care a luat cuvântul afirmând că
umană atât de mult, încât nici după 20 tinerii din ziua de astăzi citesc foarte
de ani ea nu mai poate fi vindecată. mult, iar unii ştiu chiar mai multe
lucruri despre regimul comunist decât Acest eveniment nu putea să
ştiu cei care au trăit atunci. A mai spus nu capete o dimensiune politică prin
şi faptul că în ziua de astăzi se iniţierea unei dezbateri pro şi contra
obişnuieşte să se discute numai de după. Nu am fost deloc surprinsă
despre victimele holocaustului, în să asist din nou la aceleaşi întrebări,
timp ce discuţiile despre numărul aceleaşi puncte de vedere susţinute
impresionant al celor care au fost ucişi de aceiaşi oameni, în mare parte
de comun i sm sun t ev i t a te . bătrâni, pe care îi întâlnesc mereu la
Intervenţia onorabilă a acestui evenimente culturale de acest gen.
profesor m-a impresionat foarte mult, Comunismul a avut şi aspecte
aşa încât am plecat de la această pozitive, Gheorghe Gheorghiu Dej a
manifestare împăcată şi fericită la fost un mare patriot, iar tinerii din ziua
gândul că mai avem în ţară oameni de astăzi nu ştiu nimic, sunt nişte
curajoşi, demni, oameni care iubesc şi inculţi şi habar nu au despre ce a
promovează adevărul, oameni pe însemnat comunismul şi prin ce au
care politica nu i-a pervertit. trecut oamenii atunci. Acestea sunt
cele mai întâlnite aspecte care se De asemenea, Lidia Melinte, o
dezbat la manifestările în care se mai profesoară care a făcut parte dintre
prezintă şi fapte istorice adevărate şi organizatori, mi-a dăruit cartea “Nouă
la care este inevitabilă prezenţa unor comentarii despre comunism”, fapt
persoane care se hrănesc din discuţii care mi-a constituit un motiv în plus
contradictorii şi din negarea unui de fericire şi m-a făcut să uit gustul
adevăr care este atât de evident şi amar pe care mi l-au lăsat opiniile şi
incontestabil, acela că regimul comentariile care încercau să
comunist a fost unul diabolic şi deloc “dreagă”(dacă mai era ceva de dres)
benefic. De această dată, noi, tinerii, imaginea odioasă a comunismului sub
eram în jur de şapte inşi, dar acest aripa căruia mulţi s-au lansat, au trăit
lucru nu a împiedicat în niciun fel şi au mâncat bine, în timp ce oameni
49
Domenii de interes
În zilele noastre se constată o sistemuui este foarte simplă: fiecare
evoluţie a tehnologiei într-un mod elev,părinte şi profesor are un cont de
alert şi din ce în ce mai performant. La unde ei pot accesa în funcţie de
noi în ţară, în domeniul educaţiei, preferinţe ce informaţie doresc să
tehnologia a început să îşi facă simţită v i z u a l i z e z e ( a b s e n ţ e , n o t e ,
prezenţa, cei drept în ultimii ani, când clasamentul clasei ş.a).
în alte ţări lucruri precum:laptop-Proiectul este la început, iar
ur i ,v ideopro iectoare ş i tab le utilizarea lui este încă stângace, mai
magnetice erau deja existente de ales în ceea ce priveşte pe părinţi.
ceva timp în şcoli.
Ideea proiectului este foarte Ultima noutate tehnologică din
bine punctată în descriere, dar oare şcolile noastre este sistemul
sistemul nostru nu are o nevoie electronic de notare care se face prin
urgentă de comunicare directă cu intermediul catalogului electronic-la
părinţii în mod special, de ce trebuie nivelul oraşului Iaşi un proiect
să ne ascundem pesoana în faţa unui ambiţios implementat deja în 5 licee.
monitor?Sistemul este un program educaţional
care doreşte să ţină părinţii,în Elevii zilelor noastre sunt
permanenţă informaţi cu privire la capabili de mult mai multe lucruri de
situaţia şcolară a copiilor. Utilizarea cât credem-atât pozitive cât şi
îi
De la ceaslovul lui Creangă la sistemul electronic de notare
ca Lucreţiu Pătrăşcanu sau Gheorghe
I .Brăt ianu mureau în iadu l Ioana Păltinel, Colegiul Naţional
închisorilor create special de “M.Eminescu” din Iaşi, clasa a XII-a D
c o m u n i ş t i p e n t r u a ş a - z i s a
“reeducare”.
50
Domenii de interes
negative. De ce nu se mai încearcă siguranţă şi pentru dascăli este o
consolidarea relaţiilor interumane, muncă în plus pentru care nu sunt
mai ales la nivel educaţional între plătiţi, însă deocamdată aceasta este
e l e v - p ă r i n t e - p r o f e s o r ? D i n ceea ce sistemul oferă, iar noi trebuie
comoditate,neştiinţă sau dezinteres? să ne adaptăm indiferent de vârstă,
studii sau clasă socială. Nu trebuie sa trăim cu impresia
că tot ceea ce funţionează peste În mare parte acest sistem
hotare va funcţiona şi la noi,spre electronic este un start deosebit de
deosebire de ei noi nu avem în primul bun spre o evoluţie a sistemului
rând o bază prin care să ştim să educaţional de care trebuie să ne
comunicăm sau să aducem în discuţie îngrijim pentru că numai prin educaţie
o problemă în mod civilizat. O lucrurile se mai pot îmbunătăţi în jurul
societate normală se bazează în nostru.
primul rând pe modul în care oamenii
comunică între ei,iar când lucrul
acesta nu este învăţat la timp în locul
oamenilor vor „comunica” maşinării Ionela Radu, Liceul Teoretic,( ),
setate să răspundă printr-o simplă elevă, “Garabet Ibrăileanu”
apăsare de buton.
Bineînţeles nu trebuie să
stopăm evoluţia lucrurilor, mai ales
într-un domeniu precum educaţia,
însă tinerii sunt ca şi un proces de
costrucţie a unei clădiri: au nevoie de
o bază solidă care să conţină lucruri
morale elementare care ţin de
educaţie, modul de a vorbi, de a se
comporta în societate, în familie, la şcoală, toate acestea pentru a-i ajuta
să facă faţă contextelor ce vor apărea
de-a lungul vieţii lor.
Momentan părer i le sunt
împărţite atât în rândul profesorilor şi
părinţilor, dar şi cel al profesorilor. Cu
Iaşi
51
Domenii de interes
Dincolo de lucrurile şi interesele fi o ameninţare mai mare decât cea
mărunte, problemele individuale de teroristă” . O simplă lectură a acestui
care sunt impregnate zilele obişnuite raport proiectează în mintea oricăruia
din viaţa fiecărui om, dincolo de aşa- o imagine aproape apocaliptică a
numita realitate personală, există o întregii umanități și desființează orice
realitate colectivă , singura care funcție, protocol ori alte reguli de
uniformizează întreaga omenire, împărțire a statutului social. O
anu lând s ta tu tu r i l e soc ia l e , catastrofă naturală este cea care ar
importanţa politică, diferenţele de stabili o veritabilă egalitate în rândul
opinie, de rasă, sex etc. locuitorilor Terrei.În 2004, Fortune Magazine şi
The Guardian au făcut public un raport
secret până atunci al Pentagonului ;
raportul, invocat şi de filmul The
D a y A f t e r To m o r r o w , a f i r m a
următoarele :”în câţiva ani, ne putem
aştepta la schimbări bruşte de climă,
care vor duce planeta la anarhie; după
anul 2010, Europa va suporta o
schimbare radicală de climă, care va
face milioane de victime omeneşti,
foametea va stârni revolte şi conflicte
interne care vor distruge India, Africa
de Sud şi Indonezia; numeroase
Din păcate, aceste schimbări perioade de secetă vor afecta
climatice care anticipează o nouă majoritatea grânarelor lumii; Marea
epocă glaciară sunt probate ştiinţific , Britanie şi ţările vecine se vor îndrepta
reprezintă un real pericol pentru către un climat siberian; conflictele şi
planetă şi culmea, sunt cauzate de neîncrederea vor pătrunde în toate
întreaga activitate umană, căci, după aspectele vieţii; schimbarea climei va
Anticipări ştiinţifice prin prisma politicii
52
Domenii de interes
cum sublinia AlvinToffler, „Pentru consecutiv, extinderea deşerturilor în
prima dată, o civilizaţie consumă din zonele tropicale(ducând la pierderi
capitalul naturii, în loc să trăiască din teritoriale, la refugiaţi ecologici),
dobânzile pe care le dădea acest modificarea vegetaţiei, dispărând
capital .” marele rezervoare de oxigen-
pădurile, răcirea stratosferei din Însă în ce constau aceste
cauza încălzirii Pământului, ceea ce va modificări climatice radicale, cauzate
accelera procesul de distrugere a de emisiile exagerate de gaze cu
stratului de ozon .Dintre aspectele efect de seră, de poluanţi generaţi de
menţionate, trebuie subliniată activitatea industrial-economică a
importanţa Golfstream-ului şi, pentru omenirii?
ca explicaţia şti inţif ică să-şi
evidenţieze validitatea, consider că În primul rând este identificată
este necesar să explic de ce curentul creşterea temperaturii, prognozându-
de convecţie termosalină nord-se , până în anul 2100, o creştere a
atlantic prezintă un grad sporit de temperaturii medii cu 1,4-5,8 °C, care
influenţare a climei emisferei nordice; va duce inevitabil la topirea gheţarilor
acesta este un curent de apă caldă şi a calotelor glaciare-ce constituie un
care se deplasează dinspre ecuator, la mare rezervor de apă dulce de pe
suprafaţa oceanului şi se îndreaptă planetă-la încălzirea oceanului şi
spre zonele nordice, unde are loc creşterea nivelului mărilor-deci la
schimbul de căldură, prevenind pierderea unor întregi teritorii sub
răcirea excesivă a ţărmurilor ape- constituind, în fond, partea de
Atlanticului. Totodată, acest curent încălzire globală a schimbării
susţine întreaga structură climatică climatice. Premergătoare glaciaţiunii sunt de anotimpuri cu care suntem
fenomenele meteorologice extreme obişnuiţi.Când curentul începe să se
existente atât la tropice şi ecuator, cât răcească, el se lasă în adâncurile
şi în zona temperată, scăderea oceanului şi îşi schimbă direcţia de
conţinutului salin al Atlanticului de deplasare , spre sud, unde se
Nord şi astfel diminuarea sau chiar încălzeşte din nou şi se ridică treptat
stoparea intensităţii Golfstream-ului- la suprafaţă, reluând ciclul.Motorul
curentul de convecţie termosalină, termosalin care face posibilă această
transportul de căldură către Europa- mişcare a curentului se află în nord,
ceea ce ar duce la răcirea excesivă a unde el întâlneşte diferenţa de
climei în Europa şi Canada şi, salinitate dintre apa sărată a
53
Domenii de interes
ecuatorului şi cea dulce de la poli. P ămân tu l u i ş i i n t r oduce r ea
Această diferenţă face ca aşa- numitul principiului dezvoltării armonioase şi
râu să se scufunde în adâncuri, după de durată în locul criteriului pur
ce a eliberat o anumită cantitate de economic, însă, lipsa asumării
căldură în atmosferă şi astfel apa este răspunderii , lipsa responsabilităţii şi a
împinsă într-un proces continuu de grijilor pur umane, valorice, dincolo
convecţie. Astfel,prin perturbarea de guvernarea economicului, sunt
acestei înlănţuiri de fenomene atribute care întunecă lumea chiar şi
naturale, probate ştiinţific, se când este zi.
deschide “cutia Pandorei”, acel cumul Semnificativă pentru susţinerea
de evenimente climatice, generatoare acestei idei este confruntarea între
de crize social-umane, economice şi ştiinţă şi politică din cadrul Summit-
politice, criză a vieţuirii pe Terra.1ului de la Copenhaga din decembrie
În faţa acestor primejdii cu 2009 , la care au participat 193 de şefi
repercusiuni chiar apocaliptice, care de stat şi de guvern spre semnarea
este poziţia oamenilor?Un răspuns la unui acord global care să vină în
această întrebare ar putea fi ceea ce a continuarea Protocolului de la Kyoto,
notat Emil Cioran în Amurgul din 16 decembrie 2005. Neînţelegerile
Gândurilor :”Nu din extravaganţă, nici dintre participanţii la summitul din
din cinism umbla Diogene cu un capitala daneză şi mai ales dintre şefii
felinar aprins, în plină zi, să caute un de stat preocupaţi mai mult de
om” . Este adevărat că din punct de implicaţiile financiare ale necesităţii
vedere teoretic şi biologic, cu toții de a stopa încălzirea globală şi
suntem oameni, iar cei care ne conduc oamenii de ştiinţă care prevestesc, pe
îşi atribuie expresia onorifică de baza analizelor, calculelor şi tuturor
oameni de seamă ai statelor, ai lumii, măsurătorilor , o catastrofă climatică,
este adevărat că tot la nivel formal, semnarea unui acord considerat
conceptual, s-a fondat o politică de imperfect din cauza prevederii de
dezvoltare economică durabilă, care limitare a încălzirii planetei la 2 °C-
presupune satisfacerea nevoilor ceea ce înseamnă o recunoaştere şi o
prezentului fără a compromite acceptare a viitorului dezastru al
posibilitatea ca generaţiile viitoare să- planetei,-toate acestea- reprezintă
şi satisfacă propriile nevoi economice, viziunea politică asupra unui adevăr
stabilirea unor limite spaţiale şi ştiinţific.
temporale până la care se poate Revoltele şi neînţelegerile
merge cu valorificarea resurselor
54
Domenii de interes
urmate de compromisurile stabilite de mediului, care să monitorizeze
oamenii politici în cadrul întâlnirii de la punerea în aplicare a angajamentelor
Copenhaga, au generat atacul mass- fiecărei ţări, iar cei mai mulţi
mediei, cele mai multe publicaţii ecologişti au susţinut, după cum
europene şi americane ironizând subliniază presa internaţională, “ că
concluziile Summit-ului: „Marea summitul de la Copenhaga a fost un
industrie a planetei nu are inimă, doar adevărat fiasco şi că SUA şi China sunt
perspective de sporire a profitului. La principalii vinovaţi, deoarece nu au
Copenhaga s-a decis că ţările cele mai fost de acord cu stabilirea unor
vulnerabile vor primi 100 de miliarde obiective precise de diminuare a
de dolari pentru a le ajuta să facă faţă emisiilor de gaze cu efect de
schimbărilor climatice. Nu şi că seră . ” (Cur ieru l Naţ i ona l , 21
petrolul trebuie abandonat pentru a decembrie 2009 ).
folosi resurse nepoluante de energie.” În concluzie, deşi politicul şi
(www.ziare.com, autor Cristian economicul influenţează opinia
Mihai).publică, atitudinea faţă de aspecte
Această viziune polit ico- majore ale existenţei umane,
economică asupra unei realităţi adevărul sau măcar presupoziţiile
ştiinţifice strâns legate de viitorul ştiinţifice nu trebuie ignorate ori
întregii firi este dureroasă în condiţiile diminuate şi noi, oamenii, nu trebuie
în care „Omul de astăzi este cel mai să aşteptăm producerea unei
mare distrugător pe care l-a cunoscut catastrofe ca să ne dăm seama de
omenirea”, după cum sublinia corecta raţiune de a fi.
Jacques Yves Cousteau, după cum
discursurile politicienilor aveau ca Bibliografie:
temă fundamentală chestiunile de 1„Încălzire sau glaciaţiune?”Teofil Gridan,
ordin financiar, problema mediului Nicolae Ţicleanu, Editura Didactică şi
fiind mai mult o faţetă-de unde şi o Pedagogică, R.A., 2006„Summit-ul de la Copenhaga a dus la un acord încercare vădită de muşamalizare a cu ambiţii limitate”-Economie mondială -
adevăratelor cifre privind emisiile de Andreea Stoica , Curierul Naţional, anul 14,
gaze cu efect de seră generate de numărul 5575, Luni, 21 Decembrie 2009.
ţările foarte dezvoltate-întrucât nu a
fost stabilit un obiectiv de reducere Luciana Muraraşu, studentă, Facultatea
globală cu 50% a emisiilor de CO2 de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice,Iași,
până în 2050 şi nu a fost stabilită Specializarea Comunicare şi Relaţii
Publicecrearea unei organizaţii mondiale a
55
Pânza de păianjen
“Chiar dacă citim aceeaşi carte va trebui să recunoaştem la sfârşit că am citit nenumărate cărţi. De fiecare dată altă carte, pentru că de fiecare dată eu nu mai eram cel dinainte, ci altul, puţin sau mai mult schimbat...Numai că la o carte e mai uşor să-ţi închipui că poţi să rămâi la aceeaşi pagină. Chiar dacă şi asta este o iluzie. O minciună. Pentru că, dacă rămâi la aceeaşi pagină, de fapt citeşti mereu o pagină nouă pe măsură ce îmbătrâneşti... Dar cărţile sunt mai generoase cu iluziile noastre. Putem să le citim mai încet, să întârziem, să amânăm, să revenim, să ne minţim, să uităm fatalitatea sfârşitului, în timp ce ascultând un concert e imposibil să faci asta. Iată de ce am renunţat şi la muzică.”
(Octavian Paler, “Viaţa pe un peron”, pag. 31)
-1-
A citi o carte, e mai mult decât o experienţă trecută şi cernută de imaginaţia autorului. Când citeşti o carte pentru prima dată pui experienţa personală în balans cu cea a personajelor, cu a ideii principale. O carte citită de mai multe ori înseamnă experienţe multiple, pentru că o citeşti în timpuri diferite, la vârste diferite, în zile diferite, după ce au avut loc alte şi alte evenimente, iar acesl “balans” se reimaginează, iar, şi iar. Dacă citeşti o pagină de mai multe ori, de fiecare dată găseşti alte cuvinte cheie, descoperi astfel alte înţelesuri, care de fiecare dată ţi-au scăpat. Ca exemplu putem lua momentul când dorim să facem un comentariu, o recenzie, un eseu. De fiecare dată poţi adăuga altceva, conştient sau pur şi simplu intuitiv.
O carte citită de mai multe ori e ca o metaforă întoarsă pe dos, un epitet cu efect de comparaţie în proporţii mai mari. “Îmbătrânirea” de care pomeneşte Octavian Paler este acea informaţie, inteligenţă, luciditate obţinută în timp, chiar şi în câteva minute, după câteva rânduri citite şi imaginate în experienţe fictive sau valabile.
Dragoş-Andrei Preutescu
-2-
Am descoperit profunzimea şi frumuseţea lecturii târziu, abia la început de liceu, dar nu regret asta. Am început să citesc mult, pentru şcoală, din toate domeniile, război, dragoste, despre societate, oameni, locuri... despre timp.
Astăzi...termin o carte şi nu pot fi eu însămi dacă nu încep alta. Lectura este cea
56
Pânza de păianjen
care ne învaţă de toate, cea mai bună sursă de cunoaştere şi informaţii. De multe ori, dacă nu sunt în criză de timp, prefer să consult o carte pentru a scrie un referat corect şi pentru a avea un limbaj potrivit multiplelor contexte sau locuri în care m-aş putea afla la un moment dat.
Pe mine multe cărţi m-au ajutat să privesc viaţa dintr-o perspectivă diferită faţă de alţi colegi sau prieteni de vârsta mea.
Întotdeauna caut să mă regăsesc în ceea ce citesc, iar dacă lucrul acesta se întâmplă, atunci lectura este desăvârşită.
Ionela Radu
-3-
Adevărat a vorbit Paler în Viaţa pe un peron… Cu toţii, în calitate de simpli cititori sau de naratari, ne aflăm în faza de dinainte de lectură ca în aşteptarea unui tren. Un tren al vieţii, purtător al gândurilor şi ideilor proprii, având drept bagaje cunoştinţele şi experienţa noastră, idealul şi conceptul de sine, tren care ne va conduce spre o lume închipuită, dar percepută, prin lectură, drept plauzibilă, cu un corespondent în realitate. Cu toţii vom citi aceeaşi carte, dar vom reflecta în mod distinct esenţa ei, după cum ne-am pregătit în prealabil retina, cristalinul şi întregul sistem vizual – vedem altfel ideile din construcția romanului. Suntem sau un lac liniştit, sau un râu învolburat de munte. Suntem naratari sau cititori; suntem regizorii lecturii, după cum autorul a fost regizorul scrierii.
Personal, am pendulat între calităţile de cititor şi autor de texte, iar acest lucru a influenţat ambele procese complementare: am citit mereu în stilul propriu, aflat într-o stare de dinamică ascendentă, şi am scris influenţată şi de aceea ce am lecturat înainte. Cele două acţiuni, pigmentate de stilul meu propriu, generat de bagajul tot mai bogat şi înfrumuseţat – în urma fiecărei opriri a trenului în staţiile universului literar-, sunt două piese din puzzle-ul individualităţii mele, sunt acelea care m-au făcut diferită, care m-au determinat să mă integrez, să ader, ori să mă separ de ceilalţi iubitori de literatură – cititori şi artişti ai scrisului. Aceasta-mi este explicaţia cu privire la maniera diferită de interpretare a textelor, cu privire la posibilitatea conturării unei opinii proprii privind anumite aspecte, idei întâlnite în realul cotidian sau în oglinzile purtate de-a lungul unui drum (Stendhal). Totodată, triada sine-citire-scriere, cu interacţiunile din cadrul ei, este responsabilă de diferenţele de interpretare şi concepere a textelor faţă de colegii mei de la olimpiadele de limba română din liceu, de maniera distinctă – minuţioasă- de explicare şi descriere a fenomenelor şi proceselor din cerinţele de la olimpiadele de la geografie, de felul de a raporta mereu literatura latină la arta contemporană şi invers.
M-am urcat cu încredere, entuziasm şi responsabilitate în trenul lecturii, am fost un călător implicat, pasionat de noua lume ce se deschidea prin călătorie,
57
Pânza de păianjen
iar la destinaţie –necunoscută la început- am fost capabilă să văd întregul traseu drept o etapă din propriu-mi bildungsroman, care a clarificat crochiul Weltanschauungului personal.
Ca scriitori, cititori, analişti, ca oameni, suntem în continuă schimbare şi devenire, iar acţiunile noastre se mulează peste curba dinamică. Suntem deseori diferiţi şi uneori asemenea. Ne confruntăm cu diferenţe şi coincidenţe. Impunem mişcare într-un univers al forţelor de atracţie, de respingere, de completare şi de anihilare între idei, concepte, gânduri, cărţi, experienţe.
De aceea, pentru mine, fiecare carte este o altă lume, o altă experienţă ce se doreşte reperată; altfel, lectura nu şi-ar găsi finalitatea.
Luciana Muraraşu
-4-
Cel care se arată hotărât să definească, strict şi propriu, fizionomia literară a unei cărţi, Octavian Paler cercetează în fragmentul citat unul dintre mijloacele cele mai la îndemână a unui individ pentru înţelegerea şi perceperea valorii inestimabile a „intereselor materiale intelectuale” concretizate palpabil prin intermediul cărţii.
Din „Viaţa pe un peron” pot fi deduse câteva idei: orice carte constituie un cult al strămoşilor, fiind forma cea mai înaltă şi rezistentă de oglindire a vieţii şi spiritualităţii unei epoci. Orice citire şi recitire a unei opere literare prezintă un nou proces de purificare a cuvintelor şi de modelare a unui univers de frumuseţe, care exprimă realitatea. Pentru creatorul cuvintelor aşezate pe pagină, cartea devine o inefabilă sinteză etnică, etică şi estetică.
Energia expresivă a lui Octavian Paler, fecunditatea fanteziei artistice, mesajul atât de uman transmis pe coordonatele actului literar, au dezvoltat concepţii despre artă care au rămas nealterate şi până astăzi. In rândurile surprinse mai sus, cititorul este prevenit de faptul că mesajul unei cărţi nu este efectul unei revelaţii, ci a unei citiri şi recitiri atente care de fiecare dată (re)îmbogăţeşte bagajul informaţional indiferent de condiţiile contextuale în care se realizează cititul. „Putem să le citim mai încet, să întârziem, să amânăm, să revenim, să ne minţim, să uităm fatalitatea sfârşitului”.
Cartea, această modalitate de comunicare a vieţii, prin conectare la viaţa interioară a celuilalt, este de natură să conducă la o desăvârşire a relaţiei creaţie-creator.
Elena Ungureanu
58
Multiculturalitate
Parfois quand le soleil se couche,Je pense perdre mes yeux dans son rougeEt je me demande comment je pourrais voler le
paradis...Je veux voler les moments des anges et les destins
de fleurs,Je veux sentir le bonheur d'un fil d'herbe verteNée de l'amour des larmes et des poètes,Et enfin, je veux noyer l'espérance banaleDans une mer chaude, d'eau thermale...
Jeux avec la mort
Ombre vieille Dans l'ouest du sang elle tombe,Au fil des siécles Ombre maudite dans le cimetière,Obsolète ombre passee Ombre vielleSur la poudre de temps passe Au fil de siéclesBlanche, claire et froide glace. Et ses noires roses de rêves.
Obsolète, au fil de siécles,L'ombre vielle passe encore.En tuant sa destinée sanglantePour la mort douce un sonet
d'attente.
Ioana Păltinel, Colegiul Naţional
“M.Eminescu” din Iaşi, clasa a XII-a D
Ombre vieille
59
Credința
Taina Sfintei Cununii
fără ajutorul celeilalte nu poate face O femeie necăjită a venit la un
nimic. Caută să îţi ajuţi nevasta şi preot să-i ceară sfat:
copiii, căci doar aşa te poţi numi om.
- Vă rog, părinte, ajutaţi-mă cu Mulţumirea ta depinde de mulţumirea
un sfat. N-am înţelegere în casă. familiei tale.
Bărbatul meu cheltuieşte mai mult Recunoscător pentru sfat, decât câştigăm. Uneori bea, alteori ne bărbatul a plecat mai departe, iar, în certăm. Datoriile cresc, iar noi şi copiii gând, îi stăruiau cele spuse de preot.trăim tot mai rău.
- Lasă femeie, o să vorbesc eu
cu el. După câteva zile, preotul se întâlneşte
pe drum cu bărbatul femeii şi îl
întreabă: - Cum o mai duci, fiule ? - Destul de greu, părinte. - Dar, din câte ştiu eu, femeia ta
este harnică, nu ? - Aşa e, părinte, slavă
Domnului, mi-a dat femeie bună, nu
mă pot plânge. - Atunci, care este problema ?
Încurcat, omul nu a mai ştiut ce să
răspundă, dar preotul i-a spus: - Vezi pasărea ce zboară chiar
acum pe deasupra casei tale ? - Da, părinte. - Căsătoria este şi ea, fiule, tot Gâlcă Mihai Cornel (Iaşi) - Profesor de
matematicăca o pasăre, iar bărbatul şi femeia Dacă nu bat
sunt cele două aripi. amândouă odată aerul, pasărea nu
poate zbura. Oricât s-ar strădui una,
“E uşor a te însura, dar greu a
face o familie.”(Proverb)
Piaţa muncii din România este contractului individual de muncă se
văzută drept una din principalele poate stabili o perioadă de probă
piedici în calea creşterii productivităţii pentru funcţiile de execuţie, perioada
muncii. De aceea flexibilitatea şi de probă la angajare creşte la
adaptarea relaţiilor de muncă la maximum 45 de zile (de la 30 de zile),
realităţile socio-economice actuale în iar în cazul funcţiilor de conducere, la
raport cu evoluţia dinamică a pieţei 120 de zile (de la 90 de zile). Astfel
muncii, care în contextul crizei angajatorul are la dispoziţie o perioadă
economice întâmpină numeroase mai lungă de timp pentru a se convinge
dificultăţi, este considerată necesară. de calităţile personale şi profesionale
ale salariatului, de modul în care Proiectul de lege, privind
acesta se adaptează la cerinţele modificarea şi completarea legii nr.
specifice postului. În condiţiile în care 53/2003 numită şi Codul muncii,
va fi nemulţumit de prestaţia propune o serie de modificări în scopul
salariatului va putea pune capăt armonizării prevederilor ei cu
raportului de muncă printr-o simplă directivele europene şi convenţiile
notificare scrisă şi fără a mai acorda Organizaţiei Mondiale a Muncii.
termen de preaviz. Iar în ceea ce Acesta cuprinde o serie de priveşte verificarea aptitudinilor dispoziţii noi dintre care unele în profesionale la încadrarea persoanelor favoarea angajatorului iar altele în cu handicap se realizează exclusiv prin favoarea angajatului.modalitatea perioadei de probă de
maximum 30 de zile calendaristice.
b) liberalizarea contractelor de
munca pe perioadă determinată. În ceea ce privește dispoziţiile în
Statul doreşe să încurajeze încheierea favoarea angajatorului, menţionez:
de contracte pe perioadă determinată,
transformând acest lucru în regulă, în a) prelungirea perioadei de probă
defavoarea contractelor de muncă pe la angajare; pentru verificarea
perioada nedeterminată, care ar urma aptitudinilor salariatului, la încheierea
Dispoziţiile în favoarea
angajatorului
Ce aduce nou proiectul de modificare a codului muncii?
60
Drept și societate
61
Drept şi Societate
să reprezinte excepţia, prevăzând la durata timpului de muncă, ce include
art.82 al.1 Codul muncii că: şi orele suplimentare, care poate fi
“Contractul individual de muncă pe prelungită peste 48 de ore pe
durată determinată nu poate fi săptămână, cu condiţia ca media
încheiat pe o perioadă mai mare de 36 orelor de muncă, calculată pe o
de luni”, abrogând în acelaşi timp şi perioadă de referinţă de trei luni
dispoziţiile din art. 84 Codul muncii, calendaristice, să nu depăşească 48
care prevăd încheierea unui număr de ore pe săptămână. Potrivit
limitat de contracte pe durată proiectului, munca suplimentară se
deteminată între aceleaşi părţi ( cel compensează prin ore libere plătite în
mult trei contracte) Astfel, durata următoarele 60 de zile, faţă de 30 de
maximă a unui contract de muncă pe zile în prezent fiind un avantaj evident
durata determinată creşte de la doi pentru angajator, acesta beneficiind
ani la trei ani. Practic, un salariat de o flexibilitate mai mare în a acorda
poate lucra până la pensionare, la aceste drepturi în funcţie şi de
aceeaşi firmă, doar pe astfel de interesele societăţii.
contracte, pe durată determinată.d) angajatorul poate renunţa
Această măsură este de natură unilateral la clauza de neconcurenţă
să-l favorizeze pe angajator, acesta prevăzută în contract, plata
având posibilitatea să se despartă indemnizaţiei de neconcurenţă
mult mai uşor de salariat (expirarea încetând din luna următoare
termenului unui contract pe durata notificării scrise a angajatului privind
determinată reprezintă un caz de denunţarea acesteia. Totuşi aplicarea
încetare de drept) decât în caz de clauzei de neconcurenţă, în forma
concediere unde ar fi trebuit să actuală, restricţionează dreptul la
parcurgă procedurile anevoioase, muncă prin încălcarea prevederilor
complexe prevăzute de lege deşi din Constituţiei şi ale principiilor
punct de vedere al pieţei muncii fundamentale instituite chiar prin
această reglementare ar determina Codul muncii. Fiind o clauză ce se
diminuarea şomajului. încheie prin acordul de voinţă al
părţilor, ar fi normal ca şi eliminarea c) flexibilizarea programului de
acesteia din contract să se facă tot pe lucru. Durata maximă legală a
baza consensualismului.timpului de muncă nu poate depăşi 48
de ore pe săptămână, inclusiv orele e) menţiunea privitoare la dreptul
suplimentare. Excepţie făcând, de a angaja pe locurile celor
62
Drept şi Societate
conced ia ţ i co lec t i v. Pot r i v i t performanţă şi în subsidiar, pentru
reglementării actuale, firma care face departajare vor fi avute în vedere
concedieri colective nu mai poate criteriile de natură socială. Această
încadra alţi salariaţi, pe posturile măsură putând ajuta la creşterea
tăiate, timp de 9 luni. Însă conform competenţei şi a gradului de
proiectului, această dispoziţie se expertiză al salariaţilor.
abrogă cu totul. Asta va duce la e) concediul fracţionat minim a
evidente abuzuri, angajatorul putând scăzut de la 15 la 10 zile. Acest lucru
concedia şi angaja după bunul plac.fiind de asemenea în dezavantajul
salariatului.
Termenul de preaviz, convenit
de părţi în contractul individual de Referitor la angajat, proiectul
muncă sau, după caz cel prevăzut în de lege prevede faptul că:
contractele colective de muncă a) nu va mai fi sancţionat cu aplicabile, proiectul prevede că suspendarea contractului de muncă;acesta va creşte de la 15 la 20 zile în
b) angajatorul este obligat să cazul funcţiilor de execuţie şi de la 30
elibereze un document care să ateste la 45 de zile în cazul celor de
activitatea desfăşurată de salariat, conducere, transformându-se, fără
vechimea în munca, în meserie şi în motiv, din zile calendaristice în zile
specialitate; lucrătoare.
c) noului angajat i se vor preciza În ultima variantă a proiectului
prevederile contractului colectiv de privind codul muncii au fost abrogate
muncă sub incidenţa căruia intră, fişa toate articolele de la 238 la 247, care
postului cu specificarea atribuţiilor şi fac referire la contractele colective de
criteriilor personale de evaluare a muncă spre deosebire de textul
activităţii profesionale; anterior de modificare a Codului
Muncii unde erau abrogate doar d) criteriile de selecţie în cazul
articolele 239, 241 şi 247.disponibil izări i colective s-au
mod i f i ca t , în sensu l că se În ceea ce priveşte jurisdicţia
menţionează de la început faptul că muncii la secţiunea privitoare la
prioritare vor fi evaluările privind sarcina probei în conflictele de
r e a l i z a r e a o b i e c t i v e l o r d e muncă, se va reveni la procedura
Dispoziții referitoare la angajat
63
Drept şi Societate
consacrată în Codul de procedură Este pentru prima dată când se
civilă şi anume obligaţia de a aduce creează instrumente legale care
probe, va aparţine reclamantului. încurajează utilizarea muncii pe
Contrar dispoziţiilor din legea nr. perioada determinată în defavoarea
168/1999 privind soluţionarea contractelor de muncă pe perioadă
conflictelor de muncă care în art.75 n e d e t e r m i n a t ă .
prevede că în cazul în care sunt Aceast lucuru este văzut din
contestate măsurile unilaterale, perspectiva guvernului ca o
angajatorul are obligaţia, ca până la modalitate de a diminua şomajul.
prima zi de înfăţişare, să depună Totuşi senzaţia de insecuritate îi va
dovezile în baza cărora s-a luat determina pe angajati să accepte
măsura respectivă”. Această nouă orice slujbă, indiferent de condiţiile
reglementare va crea o serie de de muncă, doar pentru a avea un
dif icultăţi în practică pentru venit şi în acelaşi timp se va permite
reclamantul salariat deoarece angajatorilor să abuzeze de contracte
m a j o r i t a t e a d o c u m e n t e l o r de munca pe perioadă determinată,
doveditoare, în cele mai multe situaţii aceasta însemnând “drumul către
se află la angajator. exploatare”.
Prin această modificare ne
îndepărtam în mod categoric de tradiţiile legislative în domeniu. Alina Ionescu (Iaşi) – Masterandă,
Facultatea de Drept, Specializarea
“Dreptul Afacerilor”, UAIC
64
Gânduri primăvăratice
Cerul şi-a schimbat veşmântul dezbrăcându-se de viforoşii nori şi scuturându-şi cojocul
de ultimii nămeţi. Acum, toate ferestrele amorţite ale caselor se deschid pentru a intra parfumul
îmbătător, mireasma înviorătoare, proaspătă şi unică a Primăverii. Pomii care parcă odinioară
plângeau de frig, acum încep să se mândrească cu ramurile lor cochete. Vârfurile lor, ca nişte
piramide de verdeaţă se leagănă uşor în bătaia vântului şi parcă ne invită la o aventură prin plasa
verde a naturii. Zefirul suspină şi el misterios printre coroanele copacilor zburlind solzişorii
frunzelor mărunte.
Revista Iuventa se alătură acestei hore vegetale şi urează tuturor cititorilor săi să aibă
parte de zile senine şi mărţişoare cu noroc ! Fie ca Primăvara să vă aducă linişte sufletească şi
să vă umple inimile cu flori de bucurie !
Părerea ta contează!
Dacă te afli printre tinerii dornici de a-şi exprima ideile, de a-şi susţine punctele de vedere, de
a-şi face simţită prezenţa în vârtejul ideilor, te aşteptăm cu drag să te alături echipei IUVENTA.
Orice articol scris de tine poate contribui la modelarea unui nou reper în rândul tinerilor.
Adresa de e-mail [email protected] îţi stă la dispoziţie!
De asemenea, dacă doreşti să ne susţii şi să fii alături de noi la startul către un nou drum spre
cultură, aşteptăm sugestiile, opiniile tale pe blogul revistei http://revistaiuventa.blogspot.com/
sau ne poţi contacta la următoarele numere de telefon:
Elena Ungureanu – 0748.350.285 – redactor şef
Dragoş-Andrei Preutescu -0741.540.172 – redactor şef-adjunct.
Vă dorim mult succes în drumul spre cultură!
Cu drag, Echipa IUVENTA.