613
UNIVERSITATEA LIBER INTERNA IONAL DIN MOLDOVA STUDII ECONOMICE REVIST TIIN IFIC An. IV, nr. 1-2 (iunie) 2010 Chi in u 2010

Revista 2010, Nr

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Revista 2010, Nr

UNIVERSITATEA LIBER INTERNA IONAL DIN MOLDOVA

STUDII ECONOMICE

REVIST TIIN IFIC

An. IV, nr. 1-2 (iunie) 2010

Chi in u 2010

Page 2: Revista 2010, Nr

2

UNIVERSITATEA LIBER INTERNA IONAL

DIN MOLDOVA (ULIM)

STUDII ECONOMICE

Revist tiin ific

An. IV, nr. 1-2 (iunie) 2010

ISSN 1857- 226X

Investiga ii strategice în economie

Economie general

Economie mondial . Rela ii economice interna ionale

Studii de management

Activitate financiar-bancar

Marketing i logistic

Modelare i informatic economic

Contabilitate i audit. Statistic

Recenzii

Jubilee

[email protected]

Chi in u, 2010

Page 3: Revista 2010, Nr

3

Colegiul de redac ie: Redactor- ef Natalia BURLACU, prof. univ., dr. hab. Redactor- ef adjunct Petru RO CA, prof. univ., dr. hab Secretar responsabil Alexandru GRIBINCEA, prof. unv., dr. hab. Membru-corespondent al A M Gheorghe MI COI Prof. unv., dr. hab. Nicolae ÂU (ULIM) Prof. unv., dr. hab. Dan Ilie MOREGA (Târgu-Jiu) Prof. unv., dr. hab. Anatolii Ahlamov (Odesa, ORIGU) Prof. unv., dr. hab. Gheorghe ILIADI (A M) Conf. unv., dr. hab. Boris CHISTRUGA (ASEM) Prof. unv., dr. Ion POPESCU (Bucure ti) Prof. unv., dr. Aurelian A. BONDREA (Bucure ti) Prof. unv., dr. Alexandru TOB (Craiova) Prof. unv., dr. Nicolae BARBU (Pite ti) Conf. unv., dr.hab. Iurii CROTENCO (ULIM) Conf. unv., dr. Valentina GHEDRANOVICI (Minsk IU) Conf. univ., dr. Veaceslav IONI (ASEM) Conf. unv., dr. Ada STAHOVSCHI Conf. unv., dr. Vasile CORJ Conf. unv., dr. Florin CO ERIN (Ceronav Constan a)

Redactor: Eugenia BALAN Machetare computerizat : Alina Re etnicov

ADRESA REDAC IEI: Str: Vlaicu Pârc lab 52, MD 2012, Chi in u, Moldova

ULIM, E-mail: [email protected]

Certificat de înregistrare nr. 01-6-17/03.05.2007 Index po tal: PM - 2012

ISSN 1857-226X

Editura ULIM, Chi in u – 2010

Redac ia nu este responsabil pentru con inutul articolelor publicate. Materialele neacceptate nu se recenzeaz i nu se restituie autorilor.

Page 4: Revista 2010, Nr

4

CUPRINS:

I. INVESTIGA II STRATEGICE ÎN ECONOMIE.

ECONOMIA GENERAL Petru CATAN, Ala COTELNIC Resursele funciare componenta esentiala a potentialului de productie a sectorului agrar………………………….. Petru RO CA Industria u oar a republicii moldova: starea actual , perspective............................................................................. Iulian GALBEN, Alexandru GRIBINCEA, Silvestru MAXIMILIAN, Radu RO NEANU Principiile, puse la baza metodologiei cercet rilor tiin ifice în domeniul economiei.............................................. Petru CATAN, Petru URCANU Analiza situa iei social-economice a sectorului agrar - parte componenta a sistemului economic national .............. Alexandru GRIBINCEA, Galina SÎRBU, Irina ROZEMBERG, Sergiu COREACHIN Produsele intelectuale în protec ia mediului natural...................................................................................................

Maria CIUBOTARU Modele matematice de monitorizare a prevederilor cadrului legal în serviciul public……………………… Maxim ION Interven ia statului în economie: necesitate i importan .................................................................................... Gheorghe CUCIUREANU, Stelian MANIC, Mobilitatea savan ilor ca manifestare a proceselor de globalizare............................................................................. Leonard L RESCU, Emil D NESCU, Alexandru GRIBINCEA Factorii de cre tere economic ……………………………………………………………………………………… Sergiu GAR TEA, Ludmila MANIC, Alexandru GRIBINCEA The methods of estimation of the level of improvement of the external trade............................................................. Leonid OSTROFE Dezvoltarea pie ii turismului eco-rural........................................................................................................................ Maxim ION Metodica analizei impactului acord rii ajutorului de stat asupra mediului concuren ial ........................................... Valentina POSTOLACHI Abord ri contemporane ale motiv rii muncii............................................................................................................ Mihai O ELEA Experien a utiliz rii franchisingului educa ional.....................................................................................

Valentina POSTOLACHI Analiza pie ei for ei de munc din republica moldova în codi iile de criz ............................................................ Constantin NESTERENCO Agricultural politics in central and eastern european countries…………………………………………………… Silvestru MAXIMILIAN, Radu RO NEANU, Marian JIANU, Sergiu GU ILO, Oxana BEJAN Produsele intelectuale – succesul activit ii economice............................................................................................ Silvia SCOR ESCU, Petru RO CA, Alexandru GRIBINCEA Comercializarea gazului lichefiat pe pia a intern A Republicii Moldova................................................................

Page 5: Revista 2010, Nr

5

Silvia SCORTESCU, Alexandru GRIBINCEA Cresterea preturilor de achizitie a gazelor naturale...................................................................................................

II. ECONOMIE MONDIAL . RELA II ECONOMICE INTERNA IONALE

Silvestru MAXIMILIAN, Ilian GALBEN, Elvira PO TARU, Petru RO CA Comer ul exterior în sistemul crizelor economice mondiale.........................................................................................

Budiono GATUT L The oil price hike alters purchasing power and daily consumption buying behavior of society of Indonesia................ Emil D NESCU, Leonard L RESCU, Alexandru GRIBINCEA Eficientizarea relatiilor economice internationale prin prisma transportului.................................................................

Iulian GALBEN, Silvestru MAXIMILIAN, Petru RO CA Aprecierea gradului de asemanare dintre export si import........................................................................................... Ion DUMITRU Analiza experien ei mondiale în eficientizarea relatiilor economico-manageriale în activitatea de gestiune a corpora iilor................................................................................................................................................................

III. STUDII DE MANAGEMENT Natalia BURLACU Cu privire la gestiune, management i administrare (termeni, esen e)........................................................................

Victoria GANEA, Silvia NOHAILÎC Rolul inova iei în ob inerea de avantaje concuren iale pentru întreprindere...........................................................

Natalia MOCANU Reforme în agricultur prin implementarea noilor structuri organizatorice................................................................ Lilia TARANENCO Esen a administr rii corporative a societ ilor pe ac iuni din Republica Moldova..................................................... Stela EFROS Dezvoltarea rela iilor economice de pia prin prisma impliment rii antreprenoriatului constructiv.........................

,

...................................................

a....................................................................................

Natalia BURLACU, Oana BOCANETE

- ............................................................

, .........................

Adriana BUZDUGAN Diagnosticul general al administratiei publice locale al orasului Chisinau.............................................................. Constantin NESTERENCO Structura înv mîntului agrar i particularit ile lui de func ionare în managementul resurselor umane Dan BALAMACI

Page 6: Revista 2010, Nr

6

Complexe maritime regionale de porturi i terminale probleme de gestiune.......................................................

Oana BOCANETE Clarific ri conceptuale ale managementului corporativ.......................................................................................

, -

.............................................................................................................................................................. Tatiana FONDOS (LUNGU) Managementul investi iilor în dezvoltarea economic .............................................................................................

.................................................................................................. Elena GRAUR Aspecte i priorit i ale deciziei în grupurile organiza ionale.....................................................................................

Alin-Mihai GAL Metode si tehnici folosite în elaborarea strategiilor de dezvoltare economic local .................................................

Leonid. BABII, Natalia SUDITU Argumentarea tiin ific a deciziilor manageriale: aspectul metodologic................................................................. Florinel COSERIN, Corina DUCA Rolul costurilor in managementul firmei.................................................................................................................

Leonid OSTROFE Managementul – condi ie de baz în dezvoltarea turismului eco-rural..................................................................

Lucica POP, Alexandru GRIBINCEA Managementul relatiilor contribuabililor cu organele fiscale în conditii actuale................................................... Valentina POSTOLACHI Modalit i de efientizare a motiv rii personalului în condi iile Republicii Moldova............................................. Natalia BURLACU, M. BULUC

........................................................................... Dan BALAMACI Particularit ile gestiunii complexelor regionale de porturi i terminale............................................................... Mandita BULUC Op iuni manageriale pentru un anumit tip de structur organizatoric -factori determinan i................................

, .................................................................

Daniel FURCIL Analiza comparativ a structurilor organizatorice de gestiune în industrie........................................................ Constantin MIROIU Metode de realizare a strategiei întreprinderii................................................................................................... Anca NEDEA Calitatea serviciilor turistice ca strategia dezvolt rii turismului........................................................................ Vasile VASILICA

Page 7: Revista 2010, Nr

7

Tehnici manageriale în gestiunea filialelor ca obiect de proprietate a corpora iei.............................................

IV. ACTIVITATE FINANCIAR-BANCAR Petru RO CA, Clara DOMAN Dezechilibrele financiare din sectorul bancar românesc ca urmare a crizei financiare globale...........................

...........................................................................................

, .

.......................... Ion STURZU Creditul: func ii, forme, principii........................................................................................................................... Nelu a MITEA Sme’s survival during the current crisis………………………………………………………………………... Nelu a MITEA Profesia contabil la r scruce de drumuri – intre interesul economic i cel politic............................................. Silvia NOHAILIC Inovatia financiara - intre a fi si a nu fi responsabila de criza financiara mondiala............................................. Petru RO CA, Adrian URCANU Abord ri teoretice privind crizele valutar – financiare......................................................................................... Tatiana FONDOS (LUNGU) Abord ri moderne privind riscul de credit..........................................................................................................

..............................

Aliona CURCHI Metode i tehnici de evaluare utilizate în gestiunea riscurilor...............................................................................

V. MARKETING SI LOGISTICA , .

..........................................................................................

, ....................................................................................................

Constantin NESTERENCO Perfec ionarea mecanismului de gestiune în cadrul sistemului înv mîntului agrar prin implementarea paradigmei

noi a sistemului educa ional european..............................................................................................................................

VI. MODELARE I INFORMATIC ECONOMIC

Nicolae ÂU, Clara DOMAN [MAZILU] Estimarea previziunilor în economia na ionalã prin abordãri matematice................................................................... Cristina BUJAC Stabilitatea în sensul Liapunov la studiul modelelor economice.................................................................................

Constan a SUVAC Modelarea sl simularea proceselor economice

Page 8: Revista 2010, Nr

8

TABLE OF CONTENTS:

I. STRATEGICAL INVESTIGATIONS IN ECONOMICS. GENERAL ECONOMICS

Petru CATAN, Ala COTELNIC Essential component of potential land resources for agriculture production ......................………………………….. Petru RO CA Light industry of the republic of moldova: present status, prospects............................................................................. Iulian GALBEN, Alexandru GRIBINCEA, Silvestru MAXIMILIAN, Radu RO NEANU Principles, made the methodology of scientific research in economics........................................................................ Petru CATAN, Petru URCANU Analysis of socio-economic situation of the agricultural sector - part of the national economic system..................... Alexandru GRIBINCEA, Galina SÎRBU, Irina ROZEMBERG, Sergiu COREACHIN Intellectual products in environment protection........................................................................................................ Maria CIUBOTARU Intellectual products in environment protection ..………..................................……………… Maxim ION State intervention in the economy: need and importance.................................................................................... Gheorghe CUCIUREANU, Stelian MANIC, Mobility of scientists as a manifestation of globalization processes............................................................................. Leonard L RESCU, Emil D NESCU, Alexandru GRIBINCEA Growth factors ……………………………………………………………………………………… Sergiu GAR TEA, Ludmila MANIC, Alexandru GRIBINCEA The methods of estimation of the level of improvement of the external trade............................................................. Leonid OSTROFE Development of rural eco-tourism market........................................................................................................................ Maxim ION Methods of state aid impact analysis on the competitive environment........................................... Valentina POSTOLACHI Contemporary approaches labor motivation............................................................................................................ Mihai O ELEA Educational Experience Franchising.....................................................................................

Valentina POSTOLACHI Labor market analysis Moldova codi iile crisis............................................................ Constantin NESTERENCO Agricultural politics in central and eastern european countries…………………………………………………… Silvestru MAXIMILIAN, Radu RO NEANU, Marian JIANU, Sergiu GU ILO, Oxana BEJAN Intellectual products - business success............................................................................................ Silvia SCOR ESCU, Petru RO CA, Alexandru GRIBINCEA Marketing of liquefied gas in the internal market of Moldova................................................................ Silvia SCORTESCU, Alexandru GRIBINCEA Increasing purchase prices for gas...................................................................................................

Page 9: Revista 2010, Nr

9

II. WORLD ECONOMY. INTERNATIONAL ECONOMIC RELATIONS

Silvestru MAXIMILIAN, Iulian GALBEN, Elvira PO TARU, Petru RO CA Foreign trade system in the world economic crisis......................................................................................... Budiono GATUT L The oil price hike alters purchasing power and daily consumption buying behavior of society of Indonesia................ Emil D NESCU, Leonard L RESCU, Alexandru GRIBINCEA International economic relations in terms of efficient transport.................................................................

Iulian GALBEN, Silvestru MAXIMILIAN, Petru RO CA Assess the degree of similarity between the export and import..................................................................................... Ion DUMITRU Analysis of global experience in efficient management and economic relations in corporate business management................................................................................................................................................................

III. MANAGEMENT STUDIES

Natalia BURLACU The administration, management and administration (terms, essences)........................................................................

Victoria GANEA, Silvia NOHAILÎC The role of innovation in achieving competitive advantages for business...........................................................

Natalia MOCANU Reforms in agriculture by implementing new organizational structures................................................................ Lilia TARANENCO Summary corporate governance of joint stock companies in Moldova.................................................................. Stela EFROS Development of market economic relations in terms of entrepreneurship impliment rii Design.........................

,

Features of management in collective professional...................................................

Features of personnel management in a crisis.................................................................................... Natalia BURLACU, Oana BOCANETE Principles of Corporate Governance - Methodology Organization............................................................

, The problems of financial management in developing a strategy manadzhementa Corporation......................... Adriana BUZDUGAN Diagnosis general local government of Chisinau.............................................................. Constantin NESTERENCO Agricultural education structure and operating features of human resource management Dan BALAMACI Complex regional maritime ports and terminal management problems.......................................................

Oana BOCANETE Conceptual clarification of corporate management.......................................................................................

Page 10: Revista 2010, Nr

10

,

Monitoring the economic condition of company-based management decision.............................................................................................................................................................. Tatiana FONDOS (LUNGU) Management investment in economic development.............................................................................................

Improvement of local public administration as a structural unit of public management in terms of European integration.................................................................................................. Elena GRAUR Issues and priorities of organizational decision groups.....................................................................................

Alin-Mihai GAL Methods and techniques used in local economic development strategies.................................................

Leonid. BABII, Natalia SUDITU Scientific arguments managerial decisions: methodological aspect................................................................. Florinel COSERIN, Corina DUCA The role of cost management company.................................................................................................................

Leonid OSTROFE Management - the prerequisite rural eco-tourism development..................................................................

Lucica POP, Alexandru GRIBINCEA Relationship Management taxpayers with tax authorities in current conditions................................................... Valentina POSTOLACHI Efientizare ways of motivation of staff in the Republic of Moldova............................................. Natalia BURLACU, Mandita BULUC Features of the holding structure of business organization........................................................................... Dan BALAMACI Management of complex regional peculiarities of ports and terminals............................................................... Mandita BULUC Management options for a particular type of organizational structure-factors................................

, An analysis of foreign practice processes of mergers and acquisitions................................................................. Daniel FURCIL Management options for a particular type of organizational structure-factors........................................................ Constantin MIROIU Methods to business strategy................................................................................................... Anca NEDEA Quality of tourist services as tourism development strategy........................................................................ Vasile VASILICA Management techniques in object property management subsidiary of Corporate.............................................

IV. FINANCIAL AND BANKING ACTIVITIES

Page 11: Revista 2010, Nr

11

Petru RO CA, Clara DOMAN Romanian banking sector financial imbalances as a result of the global financial crisis...........................

Pricing in the market of educational services...........................................................................................

, .

Basic conditions for the organization of cash payments and their role in state economy..........................

Ion STURZU Credit: functions, forms, principles........................................................................................................................... Nelu a MITEA Sme’s survival during the current crisis………………………………………………………………………...

Nelu a MITEA

Accounting profession at a crossroads - between economic and political interests............................................. Silvia NOHAILIC Financial innovation - between being and not be responsible for the global financial crisis.........................................

Petru RO CA, Adrian URCANU Theoretical approach on currency crises - financial......................................................................................... Tatiana FONDOS (LUNGU) Modern approach to credit risk..........................................................................................................

The influence of the global financial crisis on the banking system of the Republic of Moldova..............................

Aliona CURCHI Assessment methods and techniques used in risk management...............................................................................

V. MARKETING AND LOGISTICS

, . Areas of evaluation of marketing activities..........................................................................................

, Risk management as a management process....................................................................................................

Constantin NESTERENCO The improvement of management in the agricultural education system by implementing the European educational

system paradigm we..............................................................................................................................

VI. ECONOMIC AND COMPUTER MODELING

Nicolae ÂU, Clara DOMAN [MAZILU] Estimated projections in the national economy by the mathematical approach...................................................................

Page 12: Revista 2010, Nr

12

Cristina BUJAC Liapunov stability purposes to study economic models.................................................................................

Constan a SUVAC Economic simulation modeling sl

Page 13: Revista 2010, Nr

13

I. INVESTIGA II STRATEGICE ÎN ECONOMIE.

ECONOMIA GENERAL

RESURSELE FUNCIARE COMPONENTA ESENTIALA A POTENTIALULUI DE

PRODUCTIE A SECTORULUI AGRAR

Petru CATAN, dr., conf. univ., Universitatea Slavon , Ala COTELNIC, dr. hab., prof. univ., ASEM

In this article is written down the analysis labor (land) resources of Republic of Moldova, which is the

component part of the production potential of the agricultural sector. One of the base conditions for the increase of the agricultural production which constitute the development of efficiency for an sustainable use of labor (land) recourses, through: rational use of the agricultural land, increasing efficiency of the creditworthiness ground, productivity increasing to one hectare of crop.

În condi iile concuren ei severe, în care se afl Moldova, utilizarea eficient a

poten ialului de produc ie a întreprinderilor sectorului agrar în condi iile economice de pia

prevede utilizarea mai eficient a resurselor de produc ie, ce fac parte din componene a

poten ialului de produc ie a lor. Acest moment este condi ionat de faptul, c eficien a producerii

agricole în mare m sur depinde de existen a i asigurarea cu resurse de produc ie. De rînd cu

sporirea asigur rii cu resurse de produc ie se creaz condi ii necesare pentru executarea lucr rilor

agricole în termeni agrotehnici mai optimali. În final, toate acestea duc la sporirea volumului

produc iei, diminuarea pre ului de cost, sporirea calit ii i majorarea profitabilit ii produc iei

agricole.

Dup p rerea noastr , analiza existen ei i asigur rii cu resurse de produc ie a

întreprinderilor agricole a rii – ca p i componenete a poten ialului de produc ie, trebuie

început cu analiza resurselor funciare - parte component a factorului de produc ie „natura”.

Ca factor de produc ie primar i original, „natura” reprezint un ansamblu de elemente la care

oamenii fac apel pentru a produce. Aceste elemente sunt adaptate nevoilor umane prin munc . În

acest sens, natura asigur substan a, condi iile materiale, cadrul desf ur rii vie ii îns i, ca i

majoritatea energiei primare necesare oric rei activit i economico-sociale. Cea mai important

parte a naturii, pe care omul i-a apropriat-o este „p mîntul” care din punct de vedre economic

cuprinde i apa. P mîntul, ca factor de produc ie, se caracterizeaz prin cîteva tr turi specifice:

este un dat preexistent omului, adic un element neprodus de om. Societatea uman nu este

posibil fara „Terra”, aceasta fiind: locul de amplasare al societ ii umane îns i, suport material

al oric rei activit i, furnizor de materii prime date o dat pentru totdeauna sau reproductibile

anual (recolta), locul unde s-au gasit intotdeauna unelte. P mîntul este un element durabil,

teoretic indestructibil, dar limitat. Consecin ele unui consum ira ional sunt acuzabile, cu toate

speran ele pe care i le pune omenirea în tiin i tehnologie.

Page 14: Revista 2010, Nr

14

Resursele funciare, sau fondul funciar constituie totalitatea suprafe elor de teren cuprinse

între hotarele rii, inclusiv cele de sub ape, construc ii i c i de comunica ie, reprezentînd

condi ia de baz a existen ei unui popor sau stat. În conformitate cu dispozi iile art. 2 al Codului

Funciar al Republicii Moldova, toate terenurile, indiferent de destina ie i de proprietate,

constituie fondul funciar al Republicii Moldova. Fondul funciar, în func ie de destina ia

principal , se compune din urm toarele categorii de terenuri: cu destina ie agricol , din

intravilanul localit ilor, destinate industriei, transporturilor, telecomunica iilor i cu alte

destina ii speciale, destinate ocrotirii naturii, ocrotirii s ii, activit ii recreative, terenurile de

valoare istorico-cultural , terenurile zonelor suburbane i ale zonelor verzi, ale fondului silvic,

ale fondului apelor i ale fondului de rezerv [1, art. 2].

În anul 2008, suprafa a total a republicii constituia 3384,6 mii ha, inclusiv 2506,23 mii

ha (74,04 la sut ) – terenuri agricole: din care 1821,72 mii ha (72,6 la sut ) – terenuri arabile,

302,76 mii ha (12,08 la sut ) – planta ii perene, 360,06 mii ha (14,37 la sut ) – fîne e i p uni,

21,69 mii ha (0,87 la sut ) – pîrloage.

La 1 ianuarie 2009, fondul funciar era constituit din urm toarele categorii de terenuri (tabelul 1):

[3, p.7]

Tabelul 1. Structura fondului funciar dup categorii de terenuri, mii.ha

Destina ia terenurilor Suprafa a total La 1 ianuarie 2007

La 1 ianuarie 2008

La 1 ianuarie 2009

mii.ha % mii.ha % mii.ha % Terenuri cu destina ie agricol 1974,1 58,3 1978,9 58,5

1984,6 58,6

Terenurile localit ilor 319,6 9,5 315,7 9,3 311,4 9,2 Terenurile destinate industriei, transporturilor i de alt destina ie

58,4 1,7 58,6 1,7 58,5 1,7

Terenurile destinate protec iei naturii, ocrotirii s ii, activit ii recreative, terenuri cu valoare istorico-cultural , terenuri ale zonelor suburbane i ale zonelor verzi

3,7 0,1 4,0 0,1 3,95 0,1

Terenurile fondului silvic 435,4 12,9 440,1 13,1 443,1 13,2 Terenurile fondului apelor 84,8 2,5 85,2 2,5 86,0 2,5 Terenurile fondului de rezerv 508,6 15,0 502,1 14,8 497,0 14,7 Total terenuri 3384,6 100 3384,6 100 3384,6 100 Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi

terenurile cu destina ie agricol - 1984,6 ha, fiind în cre tere fa de anii 2007 i

2008 cu 10,5 mii ha i respectiv 5,7 mii ha.

terenurile din intravilanul localit ilor - 311,42 mii ha, în descre tere fa de anii

2007 i 2008, cu 3,9 mii ha i respectiv 8,2 mii ha.

Page 15: Revista 2010, Nr

15

terenurile destinate industriei, transportului, telecomunica iilor i cu alte destina ii

speciale - 58,5 mii ha, ceea ce constituie o reducere neesen ial a suprafe ei fa

de anul 2008 (0,1 mii ha).

terenurile destinate protec iei naturii, ocrotirii s ii, activit ii recreative,

terenuri cu valoare istorico-cultural , terenuri ale zonelor suburbane i ale zonelor

verzi – 3,95 mii ha.

terenurile fondului silvic - 443,1 mii ha, fiind în cre tere fa de anii 2007 i 2008,

cu 7,7 mii ha i 3 mii ha.

terenurile fondului apelor - 86,0 mii ha, fiind într-o u oar cre tere fa de anii

2007 i 2008, cu 1,2 mii ha i 0,8 mii ha.

terenurile fondului de rezerv - 497,0 mii ha, în descre tere fa de anii 2007 i

2008 cu 11,6 mii ha i respectiv 5,1 mii ha.

Conform Hot rîrii Guvernului RM “ Cu privire la aprobarea Cadastrului funciar”[2], la 1

ianuarie 2009 din 3384625,55 ha de terenuri ale fondului funciar (2368178 de in tori funciari),

782709,0664 ha se aflau în proprietatea public a statului (4392 de de in tori funciari),

724809,892 ha în proprietatea public a unit ilor administrativ-teritoriale (62588 de de in tori

funciari) i 1877106,592 mii ha în proprietate privat (2301198 de de in tori funciari).

La 1 ianuarie 2009, terenurile cu destina ie agricol în Republica Moldova au cuprins o

suprafa de 1984550,091 ha i au fost constituite din terenuri arabile – 1661126,216 ha, livezi -

119271, vii - 121918,811 ha, arbu ti fructiferi - 483,21 ha, planta ii mam - 918,25 ha, pepiniere

pomicole - 207,69 ha, alte planta ii multianuale - 522,25 ha, terenuri aflate în stadiul de

ameliorare i restabilire a fertilit ii - 1636,9 ha, terenuri ocupate de pîrloag - 19029,479 ha,

fîne e - 326,32 ha, 382 ha, planta ii de nuci - 4763,19 ha, planta ii de dud - 503,64 ha, terenuri

ocupate cu planta ii forestiere - 8973,7992 ha, rîpi - 445,1 ha, alunec ri de teren - 325,15 ha,

terenuri aflate sub ape - 3104,38 ha, drumuri - 9906,283 ha, str zi i pie e - 41,2359 ha,

construc ii i cur i - 13295,8726 ha. Din aceste terenuri, sunt irigabile 225240,06 ha, din care

211399,25 ha sunt terenuri arabile. Efectiv, sunt irigate circa 50 mii de ha. Terenurile cu

destina ie agricol în Republica Moldova sunt repartizate unui num r de 1316253 beneficiari. În

medie, unui beneficiar îi revin 1,507 ha de teren cu destina ie agricol .

Suprafa a arabil pe cap de locuitor în diferite ri europene este prezentat în figura 1 [3,

p. 8].

Dup suprafa a arabil care îi revine unui locuitor, R. Moldova, cu 0,41 ha/locuitor,

ocup unul din primele locuri în Europa, fiind devansat numai de Ungaria (0,466 ha/locuitor),

Finlanda (0,424 ha/locuitor), Danemarca (0,422 ha/ locuitor), Bulgaria (0,422 ha/locuitor) i

România (0,422 ha/locuitor). Totodat , raportul dintre suprafa a arabil a R. Moldova la num rul

Page 16: Revista 2010, Nr

16

de locuitori este aproape de 8 ori mai mare decît valorii ce-i revine unor state, cunoscute ca ri

cu performan e în agricultur , ca Olanda i Elve ia. Referitor la suprafa a arabil care îi revine

unui locuitor, R. Moldova înregistreaz o valoare aproape dubl fa de media mondial , care

constituie 0,26 ha/locuitor i dubl fa de cea european – 0,236 ha/locuitor [3, p.8].

Figura 1. Suprafa a arabil pe cap de locuitor în diferite ri europene

(Sursa: adaptat de autor dup [3, p.8])

Procesul de privatizare a terenurilor agricole, a generat în agricultura Moldovei dou

dezavantaje structurale principale:

1) suprafa a de teren mare i multe exploata ii mici;

2) suprafa a de teren mare în proprietatea prea multor agricultori care se apropie sau au

trecut de vîrsta pension rii, în special în cadrul exploata iilor mai mici.

Aproape jum tate din suprafa a total i din efectivul total de animale se afl în

exploata ii de subzisten , care men in eficien a agricol general la un nivel sc zut,

contrabalansînd realiz rile fermelor avicole mari care ob in, de altfel, rezultate bune i

împiedicînd consolidarea fermelor de semi-subzisten , care ar putea deveni astfel unit i

agricole viabile si mai competitive.

Una din condi iile de baz pentru sporirea produc iei agricole o constituie sporirea

eficien ei utiliz rii durabile a resurselor funciare. Folosirea durabil a acestora constituie

capacitatea resurselor funciare de a satisface cerin ele genera iei prezente privind produc ia

agricol alimentar f a compromite ansele genera iilor viitoare de a- i satisface propriile

Page 17: Revista 2010, Nr

17

necesit i alimentare. De aceea, la etapa actual o mare însemn tate revine elabor rii i aplic rii

unor sisteme de exploatare a terenurilor agricole noi, care s asigure dezvoltarea unei

agriuculturi durabile (ecologice) capabile s asigure întreaga popula ie cu alimentele necesare i

p streze mediul natural.

Republica Moldova are toate premisele pentru o dezvoltare stabil a sectorului agrar,

fondul funciar al acesteia constituind 3384,6 mii ha, din care 74,04% constituie suprafa a

terenurilor agricole. Analiza în dinamic pe anii 2001-2009 a suprafe elor terenurilor agricole

(tabelul 2) demonstreaz , c schimb ri esen iale în suprafa terenurilor agricole nu au fost,

marcînd o decsre tere lent de la 0,1 la 0,3% anual, sau în valoare absolut – 6,7 mii ha în 2005

i 2,6 mii ha în anul 2009. În perioada analizat 2001-2009 suprafa a terenurilor agricole s-a

mic orat cu 40,0 mii ha sau cu 1,6%.

Tabelul 2. Dinamic suprafe elor terenurilor agricole

în Republica Moldova în perioada 2001-2009 (la 1 ianuarie)

A n i i Suprafa a terenului agricol, mii ha

Calculat cu baza în lan Sporul absolut (+,-), mii ha Ritmul de cre tere (sc dere), %

2001 2543,6 - - 2002 2538,7 -4,9 99,9 2003 2533,8 -4,9 99,8 2004 2528,3 -5,5 99,8 2005 2521,6 -6,7 99,8 2006 2518,2 -3,4 99,9 2007 2511,8 -6,4 99,7 2008 2506,2 -5,6 99,8 2009 2503,6 -2,6 99,9 Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi

Totodat , în proprietate privat se afl 1843,1 mii ha sau circa 73,6% din suprafa a total

a terenurilor agricole a Republicii (tabelul 3), din care 85,4% - teren arabil, 87,6% - planta ii

multianuale, 83,4% - livezi, 94,7% - vii, etc. Num rul de in torilor funciari în dinamic s-a

majorat, fapt ce nu asigur un echilibru ecologic favorabil intensificînd secetele, degradarea

solurilor i de ertificarea terenurilor. Iat de ce, o solu ie eficient a fragment rii, o constituie

consolidarea terenurilor agricole - complex de m suri orientate spre dezvoltarea unei agriculturi

durabile, promovate intens de c tre stat.

Din punct de vedere economic i al dezvolt rii durabile a agriculturii, solurile constituie

componenta de cea mai mare valoare a resurselor naturale. inînd cont de tendin ele globale în

ritmurile deprecierii i pierderilor irecuperabile de suprafe e agricole, precum i în dezvoltarea

agriculturii, problema conserv rii calit ii înveli ului de sol este considerat drept una din

priorit ile zilei de azi.

Page 18: Revista 2010, Nr

18

Tabelul 3. Suprafa a terenurilor agricole pe forme de proprietate, la 01.01. 2009

Pe toate formele de proprietate

din care:

Public Privat

mii ha % mii ha % mii ha % Terenuri agricole – total 2503.6 100.0 660.5 100.0 1843.1 100.0

teren arabil 1820.5 72.7 265.2 40.1 1555.3 84.4 planta ii multianuale 303.0 12.1 37.6 5.7 265.4 14.4

livezi 133.5 5.3 21.8 3.3 111.7 6.1 Vii 155.7 6.2 8.3 1.3 147.4 8.0 uni 354.7 14.2 351.2 53.2 3.6 0.2

fîne e 2.4 0.1 1.9 0.3 0.5 0.0 pîrloag 23.0 0.9 4.7 0.7 18.3 1.0

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM

Obiectivul de conservare a calit ii solului poate fi realizat prin programe speciale de

protec ie, ameliorare i utilizare durabil a resurselor de soluri în cadrul unor lucr ri complexe

de amenajare ecologic poli-func ional a teritoriului la nivel na ional, inînd cont de toate

componentele capitalului natural.

Elaborarea i implementarea unui complex de m suri economice, juridice, tehnice,

organizatorice i ecologice, orientat spre folosirea ra ional a terenurilor agricole, sporirea

eficien ei sectorului agricol în ansamblu i, ca rezultat, cre terea nivelului de trai în comunit ile

rurale, constituie obiectivul fundamental al politicii de consolidare a exploata iilor agricole.

Prezint interes analiza solului dup bonitate în mediu pe republic i pe întreprinderile

din regiunile de dezvoltare, tab.4.

Conform datelor Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare al Republicii

Moldova, bonitatea medie pe republic constituie 64,1 puncte. Din regiunile analizate, una are

bonitatea mai mare ca media pe republic i patru regiuni - mai mic :

întreprinderile regiunii Nord au bonitatea – 70,4 puncte sau cu 9,8% mai mare ca

media pe republic ;

întreprinderile mun. Chi in u au bonitatea – 64,0 puncte sau cu 0,2% mai mic ca

media pe republic , întreprinderile regiunii Centru au bonitatea – 61,7 puncte sau cu

3,7% mai mic ca media pe republic , întreprinderile regiunii Sud – 59,4 puncte sau

cu 7,3% mai mic i întreprinderile UTA G uzia – 56,0 puncte sau cu 12,6% mai

mic ca media pe republic .

Tabelul 4. Bonitatea solului în profil teritorial, anul 2008

Page 19: Revista 2010, Nr

19

Regiuni de dezvoltare Bonitatea solului, puncte

In % fa de media pe republic

1. Pe toate întreprinderile din mun. Chi in u 64,0 99,8

2. Pe toate întreprinderile din regiunea de Nord 70,4 109,8

3. Pe toate întreprinderile din regiunea de Centru 61,7 96,3 4. Pe toate întreprinderile din regiunea de Sud 59,4 92,7

5. Pe toate întreprinderile din UTA G uzia 56,0 87,4

Media pe republic 64,1 100 Sursa: Elaborat de autor în baza datelor MAIA RM

Una din condi iile de baz a major rii producerii produc iei agricole este sporirea

eficien ei utiliz rii resurselor funciare, care în primul rind se exprim prin sporirea

productivit ii la hectar a culturilor agricole, ce permite caracterizarea nivelului performan elor

economice a întreprinderilor agricole (tabelul 5).

Tabelul 5. Evolu ia produc iei medii la hectar pe principalele produse agricole în

gospod riile de toate categoriile, q/ha

Culturile agricole

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Grâu de toamn

26,7 23,5 19,6 27,2 25.1 5,0 27,5 26,1 23,4 13,1 31,3

Orz-total 15,2 16,9 12,6 23,6 19,6 7,2 21,5 17,8 18,4 9,0 27,1 Leguminoase boabe

7,4 9,5 5,8 15,2 8,4 6.2 13,5 15,6 16,3 3,6 13,3

Porumb boabe

31,0 28,3 23,4 23,7 26,7 25,5 30.7 32,7 28,8 7,8 34,5

Floarea soarelui

8,5 11.9 11,8 12,2 12,4 11.1 12,4 12,0 13,2 6,7 16,3

Soia 6,2 8.1 10,1 10,1 12,3 10,6 14,1 18,1 14,3 7,9 19,1 Tutun 11,2 12.0 10,8 9,5 12,8 12,5 13,9 14,2 13,9 11,9 14,5 Sfecl de zah r

180,8 152,0 151,0 182,0 227,0 174,0 261,0 290,1 277,8 178,6 388,9

Cartofi 60,0 49.6 50,6 90,2 71,9 78,7 91,9 105,4 109,5 56,3 86,7 Legume de cîmp

92,0 94.8 69,0 70,8 70,7 84,3 84,5 104,4 110,8 56,9 92,5

Bost noase 47,5 59,8 42,3 55,7 46,3 86,2 84,5 89,1 104,1 58,4 79,0 Fructe i pomu oare

24,9 9.6 19,7 26,7 28,2 57,1 41,5 36,7 30,9 26,4 35,5

Struguri 26,1 31,4 49,5 33,5 43,3 47,4 49,5 36,2 31,9 41,0 44,4 Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi

Page 20: Revista 2010, Nr

20

Datele tabelului 5 ne permit s concluzion m, c anul 2008 la majoritatea culturilor

agricole pe perioada anilor 1998-2008 a fost unul superior în ce prive te productivitatea la hectar

a principalelor culture agricole. A a productivitatea grîului de toamn în anul 2008 a dep it

recolta anului 2007 de 2,4 ori, a orzului de circa 3 ori, a porumbului de circa 4 ori, a sfeclei de

zah r de circa 2 ori, etc. O însemn tate deosebit o are analiza ritmurilor de cre tere (descre tere)

a productivit ii culturilor agricole la hectar, calculte cu baza fix (anul 1998), efectuat în

tabelul 6.

Tabelul 6. Ritmurile de cre tere (descre tere) a productivit ii culturilor agricole

la hectar, %

Produse agricole Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Grâu 100 88,0 73,4 101, 94,0 18,7 103,0 97,8 87,6 49,1 117,Porumb 100 91,3 75,5 76,5 86,1 82,3 99,0 105,5 92,9 25,2 111,Floarea soarelui 100 140,0 138,

8

143,

5

145,9 130,6 145,9 141,2 155,3 78,8 191,

8 Sfecl de zah r 100 84,0 83,4 100,

7

125,6 96,2 144,4 160,5 153,5 98,7 214,

9 Cartofi 100 82,5 84,2 150, 119,6 130,9 152,9 175,5 182,2 93,7 144,Legume de cîmp 100 102,7 74,

8

76,

7 76,6 91,3 91,5 113,1 120,0 61,6 100,

2 Fructe 100 38,6 79,1 107, 113,3 229,3 166,7 147,4 123,3 106,0 142,Struguri 100 145,4 229, 155, 200,5 219,4 229,2 167,6 147,7 189,8 205,Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi

Calculele efectuate în tabelul 6 demonstrez , c productivitatea la hectar a principalelor

culturi agricole în anul 2008 în compara ie cu baza de referin – anul 1998 este una suprioar .

Nivelul anului 1998 a fost supraîmplinit la toate culturile : la grîu – cu 17,2%, porumb – cu

11,3%, floarea soarelui – cu 91,8%, sfecla de zah r - de 2,15 ori, cartofi – cu 44,3%, legume de

cîmp – cu 0,2%, fructe – cu 42,6%, struguri – de 2,1 ori, etc. În perioada analizat de 11 ani cea

mai mare road la hectar a fost înregistrat : la grîu – în anul 2008, la porumb – în anul 2008, la

floarea soarelui – în anul 2008, la sfecla de zah r - în anul 2008, la cartofi – în anul 2006, la

legume de cîmp – în 2006, la fructe – în anul 2003, struguri – în anii 2000, 2004, etc. De aici

putem conststa, cî anul 2008 a fost unul favorabil pentru cultura plantelor.

Dup p rerea noastr , analiza resurselor funciare va fi incomplet f analiza dinamicii

suprafe elor terenurilor agricole, structurate în suprafa a sem turilor, planta iilor de vi de vie

i planta iilor pomicole (tabelul 7).

Page 21: Revista 2010, Nr

21

Tabelul 7. Dinamica ponderii sem turilor i planta iilor perene în suprafa a terenului

agricol în întreprinderile agricole din Republica Moldova

Anii

Suprafa a te-

renului agri-

col, mii ha

Suprafa a

Sem turilor

Suprafa a planta iilor

de vi de vie în rod

Suprafa a planta iilor

pomicole în rod

mii ha Ponderea, % mii ha Ponderea, % mii ha Ponderea, %

2001 756,3 643,9 85,1 44,3 5,9 47,3 6,3

2002 809,6 693,5 85,7 44,5 5,5 47,0 5,8

2003 849,8 675,7 79,5 43,5 5,1 44,7 5,3

2004 858,1 734,1 85,5 40,8 4,8 43,1 5,0

2005 859,9 724,2 84,2 38,5 4,5 41,2 4,8

2006 853,8 692,9 81,2 36,1 4,2 39,8 4,7

2007 859,9 725,9 84,4 33,5 3,9 38,1 4,4

2008 873,1 747,1 85,6 32,0 3,7 36,4 4,2

Sursa: Calculele autorului în baza datelor raportului statistic 29-agr a Anuarului statistic al RM pe anii

respectivi

În perioada analizat (2001-2008) suprafa a terenurilor agricole s-a majorat de la 756,3

mii ha la 873,1 mii ha sau cu 116,8 mii ha, ce constituie 15,4%, datorit major rii suprafe elor

sem turilor cu 103,2 mii ha sau 16,0%. Suprafa a planta iilor de vi de vie i a planta iilor

pomicole în rod s-a mic orat respectiv cu 12,3 mii ha i 10,9 mii ha sau 27,8% i 23,1%.

Suprafe ele sem turilor i-au mic orat ponderea numai cu 0,5 puncte procentuale în

compara ie cu anul 2001, iar planta iile de vi de vie i pomicole i-au mic orat ponderea

respectiv cu 2,2 i 2,1 puncte procentuale.

Urm toarea etap a analizei include analiza dinamicii suprafe elor principalelor culturi

agricole i a dinamicii ponderii lor în suprafa a îns mîn at pe întreprinderile agricole pe

perioada anilor 2001-2008 (tabelul 8).

Tabelul 8. Dinamica suprafe elor principalelor culturi i ponderea lor în suprafa a

îns mân at pe întreprinderile agricole ale Republicii Moldova Anii

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Suprafa a îns mân at

total , mii ha

643,9 693,5 675,7 734,1 724,2 692,9 725,9 747,1

Cerealele i leguminoase pentru boabe (inclusiv porumb), total

Suprafa a, mii ha 428,6 454,3 353,3 469,4 448,9 379,5 416,1 464,3

Ponderea, % 66,6 65,5 52,3 63,9 62,0 54,8 57,3 62,1

Page 22: Revista 2010, Nr

22

din ele:

Grâul de toamn

Suprafa a, mii ha 282,0 312,1 128,0 192,9 254,9 196,6 217,9 278,0

Ponderea, % 43,8 45,0 18,9 26,3 35,2 28,4 30,0 37,2

Floarea soarelui

Suprafa a, mii ha 99,1 133,0 206,2 160,6 166,2 178,5 145,4 147,3

Ponderea, % 15,4 19,2 30,5 21,9 22,9 25,8 20,0 19,7

Sfecla de zah r

Suprafa a, mii ha 39,5 34,5 29,8 28,3 27,4 33,8 28,4 21,6

Ponderea, % 6,1 5,0 4,4 3,9 3,8 4,9 3,9 2,9

Legume de cîmp

Suprafa a, mii ha 10,8 10,2 10,1 9,4 8,2 10,2 10,9 10,4

Ponderea, % 1,6 1,5 1,5 1,3 1,1 1,5 1,5 1,4

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi

Analiza efectuat în tabelul 8 ne permite s concluzion m, c ponderea principal în

suprafa a îns mîn at a anului 2008 le revine cerealelor i leguminoaselor pentru boabe (inclusiv

porumb), ce constituie 62,1%, mic orîndu-se în compara ie cu anul 2001 cu 4,5 puncte

procentuale, inclusiv grîului de toamn cu 37,2% în structur , sau cu 6,6 puncte procentuale mai

pu in decît în anul 2001. Floarea soarelui, sfecla de zah r i legumele de cîmp ocup în structura

suprafe elor îns mîn ate respectiv 19,7%, 2,9% i 1,4%. Floarea soarelui în compara ie cu anul

2001 i-a majorat ponderea cu 4,3 puncte procentuale, iar sfecla de zah r i legumele de cîmp i-

au mic orat ponderea respectiv cu 3,2 i 0,2 puncte procentuale.

Pentru caracterizarea performan elor principalelor culturi agricole i a dinamicii lor vom

folosi urm torii indicatori economici, prezenta i în tabelul 9.

Tabelul 9. Evolu ia indicatorilor eficien ei economice a culturilor agricole

Indicatorii

Anii

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Cereale i leguminoase f porumb

Costul unitar, lei/t 2062,4 837,0 856,4 977,5 1836,7 1037,8

Profitul, lei/t 24,6 195,5 110,7 142,1 435,2 353,4

Nivelul de rentabilitate, % 1,2 23,3 12,9 14,5 23,7 34,1 Porumb

Costul unitar, lei/t 1091,0 825,3 997,2 1196, 2834,1 1297,6 Profitul, lei/t 296,0 151,2 76,4 109,0 585,1 111,8 Nivelul de rentabilitate, % 27,1 13,3 7,7 9,1 20,6 8,6

Page 23: Revista 2010, Nr

23

Costul unitar, lei/t 260,0 231,0 280,7 305,0 378,7 273,9 Profitul, lei/t 17,4 26,9 46,0 24,6 -69,8 64,4 Nivelul de rentabilitate, % 6,7 11,6 16,3 8,1 -18,6 23,5

Tutun Costul unitar, lei/t 8806,0 8857,4 10366, 9981, 12125,7 12781,8 Profitul, lei/t 752,7 947,6 68,5 1147, 487,4 2508,8 Nivelul de rentabilitate, % 8,5 10,7 0,7 11,5 4,0 19,6

Floarea soarelui Costul unitar, lei/t 1420,5 1570,0 1877,0 1733, 3365,6 1852,8 Profitul, lei/t 567,5 570,7 463,5 477,7 884,6 594,2 Nivelul de rentabilitate, % 39,9 36,4 24,7 27,6 26,3 32,1

Cartofi Costul unitar, lei/t 1913,0 1457,0 1548,5 1623, 2848,7 1912,0 Profitul, lei/t 241,7 133,9 98,8 762,2 494,9 175,2

Nivelul de rentabilitate, % 12,6 9,2 6,4 46,9 17,4 9,2 Legume

Costul unitar, lei/t 1228,0 1245,0 1390,0 1397, 2354,2 1814,2 Profitul, lei/t -110,1 -123,3 90,2 0,6 -31,0 88,2 Nivelul de rentabilitate, % -8,9 -9,9 6,5 0,04 -1,3 4,9

Fructe Costul unitar, lei/t 618,0 899,0 1066,0 1501,

0

1754,1 1526,9

Profitul, lei/t 88,2 165,1 17,0 125,7 434,6 131,1 Nivelul de rentabilitate, % 14,3 18,3 1,6 8,4 24,8 8,6 Struguri Costul unitar, lei/t 1496,0 1675,4 2410,0 2384, 2345,8 2361,0

Profitul, lei/t 1175,5 760,5 744,4 372,7 484,5 215,4

Nivelul de rentabilitate, % 78,6 45,4 30,9 15,6 20,7 9,1 Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respective

Datele tabelului 9 demonstreaz îmbun irea indicatorilor eficien ei economice a

principalelor culturi agricole. Datorit sporirii volumului de producere, în anul 2008 în

compara ie cu anul 2007, care a fost un an secetos, aproape la toate culturile analizate s-a

diminuat costul unitar a unei tone de produc ie: la cereale i leguminoase f porumb – cu

43,5%, la porumb – cu 54,2%, la sfecl de zah r – cu 27,7%, la floarea soarelui – cu 45%, la

cartofi – cu 32,9%, la legume – cu 22,9%, la fructe – cu 13%. Pre urile joase de achizi ie la unele

produse alimentare au mic orat profitul la 1 ton în anul 2008, iar la sfecla de zah r i la legume

de la pierderile la 1 ton corespunz tor - 69,8 lei i -31,0 lei în anul 2007 s-a ajuns la profit în

anul 2008, corespunz tor de 64,4 lei i 88,2 lei la 1 ton . În anul 2008 toate culturile au fost

profitabile, iar la cereale i leguminoase f porumb, la sfecla de zah r i tutun nivelul

rentabilit ii a fost cel mai înalt pe anii analiza i.

Page 24: Revista 2010, Nr

24

Analizînd performan ele culturilor agricole pe anii 2003-2008 putem alinia culturile

agricole dup eficien a economic a lor, punînd ca baz nivelul rentabilit ii (tabelul 10).

Tabelul 10. Eficien a culturilor agricole dup nivelul rentabilit ii în mediu

pe anii 2003-2008

Produse agricole Nivelul rentabilit ii, % Locul Cereale i leguminoase f porumb 18,37 3

Porumb boabe 15,78 5 Sfecl de zah r 7,82 8 Tutun 9,33 7 Floarea soarelui 31,18 2 Cartofi 18,23 4 Legume de câmp -1,44 X Fructe 12,67 6 Struguri 33,42 1 Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi

Reie ind din calculele efectuate în tabelul 10, putem concluziona, c cel mai înalt nivel

al rentabilit ii pe anii 2003-2008 a fost înregistrat la struguri – 33,42%, fapt care stabile te

cultura dat pe locul I , locul II i III respectiv a fost ocupat de floarea soarelui cu rentabilitatea

de 31,18% i de cereale i leguminoase f porumb cu 18,37%. Pe ultimul loc s-au plasat

legumele cu nivelul rentabilit ii negativ de – 1,44%.

Cu toate acestea, dup demararea procesului de privatizare, agricultura Moldovei a suportat

muta ii importante, care au determinat schimbarea întregului tablou din economia rural . În

sectorul de producere din agricultur s-a redus produc ia agricol i au luat amploare unele

fenomene caracteristice perioadei de criz , legate de utilizarea eficient a fondului funciar:

erodarea solurilor, nerespectarea sistemului tiin ific argumentat al asolamentelor, neaplicarea

tehnologiilor agrare pe scar larg , au fost abandonate activit ile legate de cre terea culturilor

agricole cu un înalt poten ial pentru export, din cauza costurilor mari de producere cerute de

aplicarea unor tehnologii moderne. Ne referim la planta iile agricole din viticultur , pomicultur ,

legumicultur i la unele direc ii din fitotehnie (cultura tutunului i a sfeclei de zah r, producerea

materialului semincer), suprafe ele c rora s-au redus esen ial în ultimii zece ani în favoarea

extinderii suprafe elor agricole, ocupate de culture cu costuri mici de producere, dar neagreate pe

pia a intern i extern . Drept consecin , pe parcursul ultimului deceniu exportul în sectorul

agrar a cunoscut un regres continuu.

Dup p rerea noastr , criza din agricultur se datoreaz nu numai procesului de

privatizare în mediul rural. Republica Moldova se confrunt i cu a a dificult i similare celor

înregistrate în majoritatea rilor din Europa Central i de Est, cum ar fi:

Page 25: Revista 2010, Nr

25

Marea parte din suprafe ele agricole se afl in proprietatea agricultorilor vîrstnici;

Dezvoltarea slab a pie ei produselor agroalimentare i a celei funciare;

Costurile ridicate ale tranzac iilor funciare încetinesc transferul terenurilor c tre

utiliz ri mai competitive sau fac vînz rile respective accesibile doar investitorilor mai mari, care

i pot permite s cumpere;

În spa iul rural terenurile cu greu pot fi gajate ca garan ii pentru b ncile comerciale,

limitîndu-se astfel accesul la credite;

Serviciile de consultan i preg tire sunt înc slab dezvoltate i preg tite pentru a

spunde nevoilor agricultorilor i a-i ajuta sa se restructureze i s i îmbun easc

performan a agricol (atît din punct de vedere tehnic, cît i din punct de vedere al respect rii

standardelor de siguran alimentar , igien i protec ia mediului, prev zute de UE);

Lipsa capitalului necesar moderniz rii agricole i a infrastructurilor bancare pentru a

facilita accesul produc torilor la investi ii;

Sl biciunea structurilor de organizare în agricultur ;

Competitivitatea redus a exploata iilor agricole etc.

Elaborarea unui set de m suri pentru înl turarea dificult ilor legate de gestionarea fondului

funciar i crearea condi iilor de implimentare a lor va scoate din impas sectorul agroindustrial.

BIBLIOGRAFIE

1. Codul funciar, aprobat prin Legea nr. 828-XII din 25.12.1991 (republicat). Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2001, nr. 107. 2. Hot rârea Guvernului nr. 264/03.04.2009 cu privire la aprobarea Cadastrului funciar, conform

situa iei de la 1 ianuarie 2009. Monitorul Oficial 69-71/316, 10.04.2009. 3. Chiviriga Viorel. Evolu ia pie ei funciare agricole în Republica Moldova. Politici Publice. Nr.4, 2009.

INDUSTRIA U OAR A REPUBLICII MOLDOVA:

STAREA ACTUAL , PERSPECTIVE

Petru RO CA, dr. hab., prof. univ., ULIM

In the article is examined the current situation and prospects for development of various sub-fields of the light industry of the Republic of Moldova. It is analyzed the role of the light industry in manufacturing industrial products in the country, evolution of export and import, foreign investments and business models used in this field etc. Are characterized basic objectives of the Program of development of this field of national economy up till year 2015, concrete measures and stages of implementation of this Program.

Key-words: Light industry, strategy, program, export, import, investments, initial and further training of professionals.

Industria usoara ocupa un rol important in viata oamenilor. Ea cuprinde ramuri ca: industria

textila industria de tricot, industria incal amintei, industria obiectelor de faian a, industria de

confec ii .a. Principala sarcina a industriei usoare consta in asigurarea populatiei cu produc ie

calitativa si universala, produc ie ce ar mari nivelul material i cultural al vietii oamenilor.

Page 26: Revista 2010, Nr

26

Un loc aparte in industria usoara îl ocupa industria de confec ii – cea mai importanta ramura

a industrie date. Rolul principal în dezvoltarea industrie de confec ii – realizarea rezultatului

final si sporirea eficien ei muncii – apar ine reutil ri tehnice, aplic rii în practic a ultimelor

realiz ri în domeniul tehnologiei, mecaniz rii si automatiz rii. Calitatea confectiei, efectul

economic al produc iei i consumului ei e condi ionat de proiectarea modelului, es tura folosit ,

utilajul modern.

Cresterea situatiei materiale si culturale are ca rezultat cre terea necesit ii unor vestimente

frumoase, elegante, comode i la mod . Imbrac mintea joac un rol important, de asemenea, în

comunicare i în rela iile dintre oameni. Prin imbr minte omul se autocaracterizeaz , ea

refectindu-i gusturile si nivelul de cultur general

În Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pân în anul 2015, adoptat de Guvern la

6 octombrie 2006 [2], se men ioneaz c industria u oar este una dintre ramurile prioritare ale

sectorului industrial. La fundamentarea acestei priorit i au fost luate în considerare multiplele

avantaje sociale i economice ale industriei u oare, precum i circumstan ele pe plan

macroeconomic, cum ar fi:

poten ialul înalt de cre tere a volumului produc iei industriei u oare, inclusiv a produc iei de

export;

perioada scurt de rota ie a capitalului circulant în ramur i lipsa necesit ii în investi ii

mari;

un num r mare de locuri de munc în ramur , pe de o parte, i densitatea mare a popula iei în

Moldova, existen a infrastructurii de instruire a cadrelor în domeniu, pe de alt parte.

Prin urmare, dezvoltarea acestei ramuri a industriei na ionale va fi asigurat în baza

principiilor prezentului Program, care prevede acordarea sus inerii din partea statului.

Dup cum se men ioneaz în Hot rârea Guvernul Republicii Moldova nr. 223 din 19 martie

2009, Programul de dezvoltare a industriei u oare pân în anul 2015 (în continuare –

Program) [1] reprezint un document care stabile te instrumentele i ac iunile concrete ce

urmeaz a fi implementate în perioada indicat pentru asigurarea dezvolt rii industriei u oare.

Programul este corelat cu strategiile i concep iile ramurale i na ionale, în special cu:

Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pân în anul 2015;

Strategia Na ional privind politicile de ocupare a for ei de munc pe anii 2007-2015;

Strategia de atragere a investi iilor i de promovare a exportului pentru anii 2006-2015;

Programul Na ional „Satul Moldovenesc” (2005-2015).

Programul actual prevede dezvoltarea industriei u oare pentru perioada 2009-2015. În

procesul de elaborare au fost distinse dou etape de implementare a Programului: anii 2009-2010

i anii 2011-2015. Ministerul Economiei i Comer ului este principalul responsabil de

Page 27: Revista 2010, Nr

27

implementarea integral a prezentului Program. Concomitent, un ir de responsabilit i sunt

distribuite i altor organe centrale de specialitate ale administra iei publice i autorit ilor

administra iei publice locale. Un partener important la implementarea Programului va fi

Asocia ia Patronal din Industria U oar (APIUS).

Evolu ia i situa ia actual a industriei u oare

Pe parcursul anilor industria u oar a Republicii Moldova a acumulat o experien bogat .

Acestei ramuri îi revine o treime din volumul total al industriei. În multe cazuri ea determin

starea pie ei interne a m rfurilor de consum. Reflectând tendin ele generale ale dezvolt rii

economiei, vom men ine c industria u oar dispune de posibilit i reale care permit realizarea

cu succes a unor reforme de structur , de perfec ionare a mecanismelor economice. Formarea

industriei u oare s-a produs pe parcursul mai multor decenii, dar piscul dezvolt rii, ramura l-a

atins la hotarele anilor 80-90. C tre acest timp ea a fost creat ca sector multifunc ional al

economiei, care a unit în sine subramurile textil , de croitorie, de piel rie i înc minte.

Întreprinderile acestor subramuri produceau fire de bumbac i diferite turi de la cele de

tase i pân la cele decorative de mobil i tehnice, peste 100 de denumiri de confec ii,

articole de tricotaj, ciorapi i confec ii din bl nuri, covoare, diferit înc minte, alte m rfuri de

larg consum. De exemplu, în anul 1990 industria u oar din Moldova a produs turi: din

bumbac – circa 170 mil. m2, din m tas – 51 mil.m2, articole tricotate – 66 mil. buc i, paltoane

– 1252 mii buc i, scujrte – 1315 mii buc i, costume – 1426 mii buc i, înc minte – 23,2

milioane perechi, multe alte tipuri de m rfuri pentru popula ie.

Men ion m c în Republica Moldova exist întreprinderi mari i de o calitate înalt . „Ionel”,

„Covoare-Ungheni”, „Pielat”, „B eanca”, SA „Terotex”, întreprinderi mai mici „Piele”,

„Mioara”, „Artima”, „Floare–Carpet”, „Tipa –Color” .a.

Îns , ca i întreaga economie na ional , industria u oar pe parcursul ultimilor zece ani, se

afl în stare de criz . În perioada anilor de reforme, produc ia aceste ramuri continu s scad ,

volumul ei constituind în prezent abea jum tate din volumul produs în anii 1990. Cauzele

principale ale acestei situa i sunt: ruperea rela iilor economice cu partenerii tradi ionali i

cre terea brusc a pre urilor la materiile prime i resursele energetice ceea ce a f cut imposibil

folosirea pe deplin a capacit ilor de produc ie de import necontrolat care a complicat în mod

serios activitatea produc torilor locali; necorespunderea nivelului tehnologic de produc ie i a

calit ii produc iei autohtone cerin elor contemporane; administrarea economic ineficient în

condi iile economiei de pia a activit ilor de marketing pe pie ele de peste hotare.

Restructurarea treptat a întreprinderilor a asigurat îmbun irea în careva m sur a

situa iei economico-financiare a ramurii, care actualmente cuprinde peste 330 de întreprinderi cu

26,0 mii de angaja i, realizînd în anul 2007 (8) o produc ie în valoare de 1,83 miliarde lei i

Page 28: Revista 2010, Nr

28

asigurînd circa 26 % din exportul rii. Principalele produse ale industriei u oare sânt es turile,

covoarele, articolele tricotate, îmbr mintea i înc mintea, al c ror volum de produc ie este

în permanent cre tere (tabelul 1).

Tabelul 1. Principalele produse ale industriei u oare în anii 2001 – 2007

Nr.

d/o

Produsele

principale

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

1. es turi, mii m2 77,0 186,0 162,0 123,0 116,0 107,0 58,2

2. Covoare i articole

de covor, mil. m2

1,18 2,44 3,54 4,47 4,43 5,22 5,26

3. Articole tricotate,

mil. buc i

10,2 11,9 11,4 18,5 17,0 16,5. 13,87

4. Îmbr minte, mlrd.

lei (în pre uri medii)

0,99 1,21 1,38 1,69 1,92 1,79 2,35

5. Înc minte, mil.

perechi

1,24 1,93 2,74 3,03 3,65 3,67 3,53

Surse: 1. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007. – Chi in u, 2007, p. 310.

2. Produc ia în expresie natural în industria Republicii Moldova în ianuarie-

decembrie 2007 (Biroul Na ional de Statistic al Republicii Moldova) – Chi in u,

p.8,9,15.

Conform datelor statistice în anul 2007 ponderea industriei u oare în volumul total al

produc iei industriale a constituit 7,3%, în num rul total al personalului industrial-productiv –

circa 22%, iar în totalul exportului pe ar – 26,0% [3]. Aceste date confirm c industria u oar

din Republica Moldova se apropie de locul pe care îl ocup aceast ramur în structura

produc iei industriale mondiale (5,7%).

Industria u oar este parte integrant a industriei de prelucrare i include trei diviziuni ale

activit ilor economice (subramuri), prev zute în Clasificatorul activit ilor din economia

Moldovei (CAEM), i anume: (17) – Fabricarea produselor textile (industria textil ); (18) –

Fabricarea articolelor de îmbr minte; prepararea i vopsirea bl nurilor (industria de confec ii);

(19) – Produc ia de piei, de articole din piele i fabricarea înc mintei (industria de piele i

înc minte).

Lider în industria u oar este sectorul de confec ii, a c rui pondere în anul 2007 a constituit

49,1% din volumul total al produc iei fabricate, 60,2% din num rul întreprinderilor mari din

industria u oar i 73,1% din num rul mediu anual al personalului industrial-productiv. Industria

de piele i înc minte ocup locul trei în structura industriei u oare. De exemplu, ]n anul 2008

Întreprinderile industriei u oare din Moldova au fabricat produse textile în valoare de 588,7

Page 29: Revista 2010, Nr

29

milioane lei (în pre uri curente), produc ie de piale, produse din piele i înc minte – de 238,6

mil. lei. [5, p. 278].

Ponderea vânz rilor produselor industriei u oare autohtone pe pia a intern a crescut de la

3,1% în 2005 pîn la 21 % în 2007. Comer ul cu m rfuri de import pe pie ele rii neorganizate

i la pre uri de dumping a c tat propor ii mari, constituind o concuren neloial pentru

produc ia industriei u oare autohtone. Profilul teritorial al pie ei interne este extrem de

neuniform – aproape 2/3 din vînz rile totale cu am nuntul se efectueaz în municipiile Chi in u

i B i.

Industria u oar este orientat preponderent la export. Evolu ia exportului pe grupe de

produse ale industriei u oare, conform Sistemului Armonizat Interna ional de Codificare i

Descriere a M rfurilor, se caracterizeaz cu urm toarele date (tabelul 2).

Tabelul 2. Evolu ia exportului industriei u oare pe grupe de produse,

conform Sistemului armonizat (SA) (% în totalul exportului)

Codul SA, denumirea

grupei de produse

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

XI. Materiale textile i

articole din acestea

18,4 16,7 16,4 17,3 17,8 21,7 20,6

XII. Înc minte,

rii, umbrele i

articole similare

0,9 1,5 1,9 2,2 2,4 2,9 3,0

VIII. Piei brute, piei

cite, bl nuri i

produse din acestea

2,0 3,6 5,7 7,9 6,6 2,3 2,2

Industria u oar în total 21,3 21,8 24,0 27,4 26,8 26,9 25,8

Surse: 1. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007.– Chi in u, 2007, p.455-457.

2. Situa ia social-economic a Republicii Moldova în ianuarie – decembrie 2007 (Biroul

Na ional de Statistic ).

Totodat , valoarea ad ugat la majoritatea produselor i serviciilor exportate de industria

oar este joas . Majoritatea întreprinderilor de confec ii, tricotaje, marochin rie i înc minte

folosesc materiile prime, accesoriile i materialele auxiliare, designul, uneori i unele

echipamente de la clien i, activând în regim vamal de perfec ionare activ (lohn).

Doar unele întreprinderi, cum sânt S.A. „Floare-Carpet”, S.A. „Moldabela” i S.A.

„Filatura-Ungheni” – fosta S.A. „Covoare-Ungheni” (covoare i articole de covor), S.A. „Piele”

Page 30: Revista 2010, Nr

30

(piei t cite), S.A. „Flautex” (articole flau ate), produc preponderent din materii prime

procurate din propriile resurse financiare i sub marca întreprinderilor.

În acest context, exportul de materii prime din Moldova reprezint un fenomen negativ.

Actualmente, peste 50% din pieile brute sânt exportate f a fi t cite. Concomitent, fabricarea

în republic a articolelor din piele de box se mic oreaz permanent, iar importul acestor articole

este în cre tere.

Industria u oar se bazeaz în special pe proprietatea privat . Exist doar dou întreprinderi

cu capital mixt (public-privat): S.A. „Dar” (produse textile), S.A. „Floare-Carpet” (covoare i

articole de covor), în care statul de ine mai mult de 50% din ac iuni.

Întreprinderile cu capital mixt din industria u oar nu sânt incluse în Lista întreprinderilor

nepasibile privatiz rii, prev zut de Legea nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea i

deetatizarea propriet ii publice. Astfel, dup privatizarea acestor întreprinderi, industria u oar

se va baza în exclusivitate pe proprietatea privat .

Atât industria u oar , cît i sectorul industrial în ansamblu se caracterizeaz prin amplasare

teritorial neuniform . Conform situa iei la 1 ianuarie 2007, peste jum tate (55%) din produc ia

acestui sector a fost fabricat în mun. Chi in u i 12% – în mun. B i. Drept urmare, cre te rapid

i salariul angaja ilor de la întreprinderile situate în aceste municipii. În acela i timp, în 14

raioane i în unitatea teritorial autonom G uzia (Gagauz-Yeri) se fabric mai pu in de 1%

din produc ia total pe ramur .

Analiza demonstreaz c salariile la întreprinderile din industria u oar amplasate în

centrele raionale i în sate sânt de 1,5-2 ori mai mici decât la cele din ora ele mari. Concomitent,

rata omajului din localit ile rurale dep te cu mult rata omajului din ora ele mari. Drept

urmare, multe întreprinderi mari din ora e acoper unele cheltuieli pentru chiria c minelor sau

transportarea zilnic a muncitorilor din localit ile rurale.

Tendin ele actuale de dezvoltare a industriei u oare

În anii 2001–2007 ritmurile de cre tere a industriei u oare au fost nu numai în permanent

cre tere, dar i mai mari decât cele din sectorul industrial în ansamblu: la fiecare 1% de cre tere

cumulativ a volumului produc iei industriale în pre uri medii, în anii 2002-2007, revin 1,8% de

cre tere a produc iei industriei u oare.

Poten ialul înalt de cre tere a volumului produc iei industriei u oare se datoreaz multiplelor

condi ii macroeconomice i demografice actuale, precum i particularit ilor industriei u oare.

Una dintre cele mai importante condi ii macroeconomice const în faptul c , sub presiunea

concuren ei din partea liderilor noi în sectorul vizat (China, India etc.), industria u oar

european trece la o form specific de organizare a produc iei: comenzi mici cu o gam

diversificat de produse originale, care pot concura cu produsele în serie importate în UE din

Page 31: Revista 2010, Nr

31

aceste ri. Moldova este, de asemenea, capabil s îndeplineasc asemenea comenzi la costuri

relativ mici, de calitate adecvat i în termene reduse de livrare. Acest avantaj a ob inut o i mai

mare importan din anul 2007, când Moldova a devenit vecin cu UE.

Ritmul mediu de cre tere a volumului exportului de produse ale industriei u oare în anii

2001-2005 a dep it ritmul de cre tere a volumului produc iei fabricate (în pre uri curente):

1,2% contra 1% în medie pentru anii 2001-2005. În anii 2006-2007 situa ia s-a schimbat

(tabelul 3). Aceast tendin conduce la cre terea cotei produc iei fabricate de industria u oar pe

pia a intern .

Tabelul 3. Dinamica exportului m rfurilor de baz ale industriei u oare în anii 2001 – 2007

Indicatorul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Volumul, pre uri curente

Produc ie, mil. lei 538,8 619,6 748,7 894,0 1151,2 1576,2 1828,6

Export, mil. dolari

SUA

120,9 140,5 189,6 270,0 292,1 282,9 345,6

Ritmul de cre tere, % fa de anul 2001

Produc ie, mil. lei 100,0 115,0 139,0 165,9 213,7 292,5 339,4

Export, mil. dolari

SUA

100,0 116,2 156,8 223,3 241,6 234,0 285,9

Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007. – Chi in u, 2007, p.285, 439-440.

În anul 2008 republica a exportat piei brute, piei t cite, blanuri i produse din acestea în

valoare de 333 milioane dolari SUA, iar materiale textile i articole din acestea – de circa 314

mil. dolari SUA. Totodat , în ar s-au importat materiale textile i articole din acestea în sum

de 285,4 mil. Dolari SUA, piei brute piei t cite, bl nuri i produse din acestea – de 33,2 mil.

dolari SUA [5, p.433, 441-442]. Treze te îngrijorare tendin a de cre tere rapid a importului în

Republica Moldova de produse ale industriei u oare din alte ri. Drept rezultat, gradul de

acoperire a importului de produse ale industriei u oare cu exportul produselor acesteia s-a

mic orat de la 120,4% în 2001 pân la 115,7% în 2007 (tabelul 4 ).

Tabelul 4. Dinamica exportului i importului industriei u oare în anii 2001 – 2007 (pre uri

curente)

Indicatorul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

I. Materiale textile i articole din acestea

1. Export, mil. dolari 104,1 107,5 129,7 170,1 193,9 228,3 276,3

Page 32: Revista 2010, Nr

32

SUA

2. Import, mil. dolari

SUA

92,1 100,6 118,4 150,6 179,9 206,5 249,8

3. Gradul de acope-rire

a importului cu export,

%

113,0 106,9 109,5 112,9 107,8 110,5 110,6

II. Înc minte, p rii, umbrele i articole similare

1. Export, mil. dolari

SUA

5,3 9,6 15,1 22,0 26,6 31,0 40,3

2. Import, mil. dolari

SUA

4,5 4,5 7,0 10,0 12,2 17,9 21,4

3. Gradul de acope-

rire a importului cu

export, %

117,8 239,5 215,7 220,0 218,0 173,1 188,3

III. Piei brute, piei t cite, bl nuri i produse din acestea

1. Export, mil. dolari

SUA

11,5 23,4 44,8 77,9 71,6 23,6* 29,1

2. Import, mil. dolari

SUA

3,8 16,2 36,3 72,5 69,6 22,8 27,5

3. Gradul de acoperi-

re a importului cu

export, %

302,6 144,4 123,4 107,4 102,9 103,7 105,8

Industria u oar – total

1. Export, mil. dolari

SUA

120,9 140,5 189,6 270,0 292,1 282,9 345,7

2. Import, mil. dolari

SUA

100,4 121,3 161,7 233,1 261,7 247,2 298,7

3. Gradul de acoperi-

re a importului cu

export, %

120,

4

115,

8

117,

8

115,

8

111,

6

114,

4

115,

7

Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007. – Chi in u, 2007, p. 439-440, 447-

449.

*Diminuarea esen ial a volumului de export al m rfurilor industriei de piele în 2006 se explic prin faptul c în anii preceden i a fost efectuat reexportul pieilor brute importate din Ucraina, care din 2006 a introdus reguli vamale restrictive în privin a exportului de piei brute.

Page 33: Revista 2010, Nr

33

Una din principalele sarcini ale întreprinderilor industriei u oare a republiciieste de a spori

competitivitatea produselor lor în scopul substituirii m rfurilor respective importate, prin

majorarea ponderii produselor fabricate din materii prime proprii i dezvoltarea infrastructurii

industriei u oare.

E de men ionat faptul, c în ultimii ani, deficitul de for de munc , preg tirea

nesatisf toare i fluctua ia de cadre au devenit cele mai acute probleme cu care se confrunt

întreprinderile industriei u oare. Deficitul în cauz se refer atât la cadrele inginere ti, cît i la

muncitorii califica i, manifestând tendin a clar de cre tere. Aseast situa ie se reflect negativ

asupra nivelului productivit ii muncii. În ramur are loc prevalarea ritmurilor de cre tere a

salariului mediu fa de ritmul de cre tere a productivit ii muncii.

Pentru cre terea productivit ii muncii este necesar efectuarea retehnologiz rii

întreprinderilor, alocând investi ii solide în ac est scop. Potrivit datelor statistice în ultimii ani

volumul investi iilor în capitalul fix din industria u oar a avut o tendin ascendent . Tot mai

multe întreprinderi noi se creeaz cu participarea capitalului str in sau exclusiv în baza

capitalului str in. Drept rezultat, principalul sau unicul participant al fiec rei a asea

întreprindere din industria u oar („B anca” S.A., „Euromarbe” S.R.L., Î.M. „Piele” S.A.,

„Tricon” S.A., „Moldabela” S.R.L., „Zukko Colec ie” S.R.L., Î.M. “Infinity Inc.” S.R.L. etc.)

este un investitor str in (Germania, Italia, România, Austria, Turcia etc.). În acela i timp, ritmul

de cre tere a investi iilor în industria u oar a fost mai sc zut decît ritmul de cre tere a

volumului investi iilor în sectorul industrial în ansamblu. Investi iile în capitalul fix din ramura

de piele i înc minte au fost cele mai mici (tabelul 5).

Tabelul 5. Investi iile în capitalul fix al industriei în ansamblu, inclusiv

al industriei u oare, în anii 2001-2006 (mil.lei/%)

Ramurile i genurile de

activitate

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Industrie – total 617,4

100,0

728,3

118,0

1150,4

186,3

1144,5

185,4

1637,2

265,2

1663,5

269,4

din care industria u oar ,

inclusiv:

80,6

100,0

47,1

58,4

64,1

79,5

79,4

98,5

142,5

176,8

205,6

255,1

1. Fabricarea produselor

textile

8,5

100,0

9,3

109,4

26,2

308,2

50,9

598,8

87,7

1031,8

142,2

1672,9

2. Fabricarea articolelor de

îmbr minte; prepararea

28,5

100,0

26,4

92,6

29,5

103,5

25,8

90,5

41,2

144,6

46,2

164,6

Page 34: Revista 2010, Nr

34

i vopsirea bl nurilor

3. Produc ia de piei, de

articole din piele i

fabricarea înc mintei

43,6

100,0

11,4

26,1

8,4

19,3

2,7

6,1

13,6

31,2

16,5

37,8

Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007. – Chi in u, 2006, p.374-375.

Decalajul creat se explic , în mare m sur , prin faptul c , în perioada analizat , majoritatea

investi iilor în fondurile fixe din industria u oar au fost efectuate preponderent de

întreprinderile nou-create. Totodat , pasivitatea investi ional a întreprinderilor industriei u oare

este condi ionat de profitabilitatea modest a acestei ramuri, de credite scumpe i de dezvoltarea

insuficient a pie ei capitalului nebancar.

Nivelul nesatisf tor al productivit ii muncii în industria u oar i utilajul dep it de la

majoritatea întreprinderilor create pîn în anii ’90 ai secolului trecut condi ioneaz necesitatea

implement rii tehnologiilor moderne care, la rîndul lor, necesit investi ii mai mari.

Solu ionarea problemei ce ine de atragerea în ramur a investi iilor va avea o importan i

mai mare în perioada vizat , inând cont de faptul c deficitul de resurse de munc cre te în

permanen , iar competitivitatea regional a produc iei industriei u oare, din cauza globaliz rii în

sfera economic , nu se va baza pe pre uri (costuri), dar pe calitatea produc iei i pe operativitatea

execut rii comenzilor.

Activitatea întreprinderilor din ramur este reglementat de legisla ia de baz în vigoare.

Totodat , în scopul sus inerii sectorului dat, a fost modificat articolul 104 al Codului fiscal i,

respectiv, a fost adoptat Hot rîrea Guvernului nr.519 din 20 mai 2004 „Despre aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de elaborare i aprobare a Listei agen ilor economici-

întreprinderi ale industriei u oare i a tipurilor de servicii prestate de c tre ace tia pe teritoriul

Republicii Moldova solicitan ilor plas rii m rfurilor sub regim vamal de perfec ionare activ ,

impozitate cu TVA la cota zero, i despre modul de administrare a serviciilor prestate de aceste

întreprinderi”. Extinderea dreptului la impozitare cu TVA la cota zero a întreprinderilor

autohtone subcontractate, care nu efectueaz de sine st tor exportul i importul materiilor

prime în regim vamal de perfec ionare activ , a dat un impuls nou pentru fondarea

întreprinderilor mici i mijlocii în industria u oar .

Îndeosebi, num rul întreprinderilor mici i mijlocii se m re te în ramura de confec ii. Drept

urmare a acestei tendin e, la începutul anului 2007, întreprinderile cu un num r de angaja i mai

mic de 49 (de regul , întreprinderile mici i cele mijlocii) constituiau mai mult de jum tate

(54%) din totalul întreprinderilor din industria u oar . Aceast tendin este condi ionat de

multipli factori, cum ar fi diversificarea sortimentului din lot i necesitatea flexibilit ii înalte a

Page 35: Revista 2010, Nr

35

produc iei, precum i de riscuri investi ionale relativ joase, cerin e tehnologice medii,

simplificarea procedurilor de înregistrare a întreprinderilor noi etc.

În ultimii ani (2003-2007), toate întreprinderile nou-create din industria u oar ofer anual

peste o mie de locuri de munc . Aceste întreprinderi sânt amplasate tot mai frecvent în afara

municipiilor Chi in u i B i (52% – în centre raionale i 48% – în sate).

De men ionat c densitatea amplas rii agen ilor economici din ramur în sudul Moldovei

este cea mai joas : în aceast regiune este situat doar fiecare a zecea întreprindere, pe cînd în

nordul rii – fiecare a cincea. Totu i, din toate ramurile sectorului industrial, industria u oar a

devenit cea mai mobil în ceea ce prive te amplasarea geografic i, drept rezultat, cea mai

dezvoltat în teritoriul rii.

Analiza statisticii import/export

Industria u oar ocup locul doi în topul sectoarelor exportatoare ale economiei na ionale,

cedând primul loc industriei alimentare. Începând cu anul 2004, industria u oar asigur peste ¼

din exportul total din Republica Moldova. Exporturile totale de m rfuri efectuate de c tre

întreprinderile autohtone în anul 2007 s-au cifrat la 1341,8 mil. dolari SUA, cu 27,6% mai mult

fa de anul 2006. Importurile totale de m rfuri efectuate de c tre întreprinderile autohtone în

anul 2007 s-au cifrat la 3689,9 mil. dolari SUA, cu 37,0 % mai mult fa de anul 2006.

În anul 2007 exportul de m rfuri ale industriei u oare a constituit 345,6 mil. dolari SUA,

ceea ce reprezint 25,8 % din totalul de export pe ar i este cu 22,2 % mai mult comparativ cu

anul 2006. Structura exporturilor de produse ale industriei u oare este specificat în tabelul 6,

fiind reprezentat de trei grupuri de m rfuri, clasîndu-se în anul 2007 dup cum urmeaz :

materiale textile i articole din acestea – 79,9 % (276,3 mil.dolari SUA), cu 21,0 % mai

mult comparativ cu anul 2006;

înc minte, p rii, umbrele i articole similare – 11,7 % (40,3 mil.dolari SUA), cu 30,0

% mai mult comparativ cu anul 2006;

piei brute, piei t cite, bl nuri – 8,4 % (29,1 mil. dolari SUA), cu 23,3% mai mult

comparativ cu anul 2006.

Tabelul 6. Dinamica exportului i importului industriei u oare în anii 2001 – 2007 (pre uri

curente)

Indicatorul 2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

I. Materiale textile i articole din acestea 1. Export, mil. dolari SUA 104, 107, 129, 170, 193, 228, 276,

Page 36: Revista 2010, Nr

36

Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007. – Chi in u, 2007, p. 439-

440, 447-449.

Astfel, pozi ia dominant în export o de in materialele textile i articolele din acestea.

În anul 2007 importul de m rfuri ale industriei u oare a însumat 298,7 mil.dolari SUA, ceea

ce constituie 8,1% din totalul importului pe ar i este cu 20,8% mai mult comparativ cu anul

2006. Importul de produse ale industriei u oare în anul 2007 a avut urm toarea structur :

materiale textile i articole din acestea – 83,6% (249,8 mil.dolari SUA), sau cu 21% mai

mult comparativ cu anul 2006;

piei brute, piei t cite, bl nuri, articole de voiaj etc. – 9,2% (27,5 mil.dolari SUA), sau

cu 23,3% mai mult comparativ cu anul 2006;

înc minte, p rii, umbrele i articole similare – 7,2% (21,4 mil.dolari SUA), sau cu

19,6% mai mult comparativ cu anul 2006.

În perioada 1997-2007 balan a comercial pentru produsele industriei u oare a fost una

pozitiv . În anul 2007 gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a constituit 115,7%.

Investi iile str ine i modelele de afaceri utilizate în industrie

*Diminuarea esen ial a volumului de export al m rfurilor industriei de piele în 2006 se explic prin faptul c în anii preceden i a fost

efectuat reexportul pieilor brute importate din Ucraina, care din 2006 a introdus reguli vamale restrictive în privin a exportului de piei brute.

1 5 7 1 9 3 3 2. Import, mil. dolari SUA 92,1 100,

6 118,4

150,6

179,9

206,5

249,8

3. Gradul de acope-rire a importului cu export, %

113,0

106,9

109,5

112,9

107,8

110,5

110,6

II. Înc minte, p rii, umbrele i articole similar 1. Export, mil. dolari SUA 5,3 9,6 15,1 22,0 26,6 31,0 40,3 2. Import, mil. dolari SUA 4,5 4,5 7,0 10,0 12,2 17,9 21,4 3. Gradul de acope-rire a importului cu export, %

117,8

239,5

215,7

220,0

218,0

173,1

188,3

III. Piei brute, piei t cite, bl nuri i produse din acestea 1. Export, mil. dolari SUA 11,5 23,4 44,8 77,9 71,6 23,6

* 29,1

2. Import, mil. dolari SUA 3,8 16,2 36,3 72,5 69,6 22,8 27,5 3. Gradul de acoperi-re a importului cu export, %

302,6

144,4

123,4

107,4

102,9

103,7

105,8

Industria u oar – total 1. Export, mil. dolari SUA 120,

9 140,5

189,6

270,0

292,1

282,9

345,7

2. Import, mil. dolari SUA 100,4

121,3

161,7

233,1

261,7

247,2

298,7

3. Gradul de acoperi-re a importului cu export, %

120,4

115,8

117,8

115,8

111,6

114,4

115,7

Page 37: Revista 2010, Nr

37

Investi iile str ine în sectorul industriei u oare, cu toate facilit ile existente, nu au ob inut

mari propor ii. Facilit ile oferite poten ialilor investitori str ini i locali nu au condi ionat

schimb ri esen iale în dezvoltarea industriei. Nu se atest nici un caz de investi ii considerabile

în construc ia întreprinderilor noi, conform standardelor europene i cu utilare modern .

Majoritatea investi iilor în industria u oar sânt de propor ii mici i direc ionate, în mare

parte, spre produc ia cu ciclu limitat, de regul , în regimul vamal de perfec ionare activ sau

lohn, dup cum este denumit în practica interna ional . Investi iile în acest sector apar in,

preponderent, întreprinderilor str ine din domeniu, care sânt în c utarea capacit ilor de

produc ie la pre uri rezonabile. Asemenea investitori creeaz întreprinderi cu capital str in,

capitalul statutar fiind minim, iar investi iile – direc ionate spre crearea condi iilor de lucru i

lansarea afacerii. Utilajul tehnologic, în mare m sur , este importat temporar (utilaj folosit în alte

ri, unde costurile s-au majorat, de exemplu Macedonia, Polonia, România, Ungaria etc.), iar

spa iile de produc ie sânt închiriate sau în acest scop sânt procurate cl diri cu destina ie social ,

care, dup renovare, î i schimb destina ia în producerea de confec ii.

Modelul de afacere folosit pe larg în Europa Central i de Est este investi ia într-o

întreprindere proprie i stabilirea rela iilor contractuale cu mai multe întreprinderi din Republica

Moldova în calitate de solicitan i ai regimului de perfec ionare activ (numi i subcontracta i).

Importurile i exporturile se efectueaz centralizat de întreprinderile-cheie. Întreprinderile

subcontractate nu suport cheltuieli, deoarece materiile prime i produsele finite sânt transportate

de întreprinderea str in . În asemenea modele de afaceri, pre ul practicat pentru toate

întreprinderile este egal, iar clientul str in acoper cheltuielile (de transport, export-import,

abloane etc.) întreprinderii principale din Republica Moldova.

Un alt model, la fel de r spândit în Moldova, este crearea de întreprinderi cu capital str in,

care nu dispun de spa ii de produc ie proprii. Aceste întreprinderi, de regul , închiriaz un oficiu,

import materiile prime i asigur repartizarea comenzilor la diferite întreprinderi de pe teritoriul

rii, acoperind cheltuielile de transport, asigurând verificarea calit ii, acordând asisten în

organizarea produc iei etc. Întreprinderile în cauz sânt intermediari între produc torii din

Moldova i beneficiarii de servicii (comanditarii) de peste hotare.

Putem concluziona c întreprinderile str ine mari i-au concentrat investi iile în rile din

UE (România, Polonia, Ungaria), iar în Republica Moldova continu crearea spa iilor de

produc ie cu investi ii minime. Asemenea investi ii sânt mai pu in durabile, deoarece depind în

totalitate de tendin ele de pe pie ele interna ionale. În cazul în care clientul, în urma schimb rii

climatului de afaceri, poate u or returna utilajul plasat în regim de import temporar, acesta poate,

de asemenea, abandona spa iile închiriate pentru a transfera activitatea într-o ar unde pre ul pe

Page 38: Revista 2010, Nr

38

minut este mai atractiv (minut înseamn unitatea de m sur în practica interna ional în

confec ii. 1 minut standard în Republica Moldova variaz de la 0,03 euro la 0,06 euro).

Regimul vamal de perfec ionare activ i alte forme de conlucrare. Valoarea ad ugat

În domeniul confec iilor s-au stabilit mai multe practici interna ionale de conlucrare, care

sânt deja bine definite i cunoscute: CM, CMT, FOB, Private Label i Own Label.

Regimul vamal de perfec ionare activ (în continuare – „CM” sau „lohn”) este un sistem

care cuprinde ciclul de produc ie: croitul, cusutul, tratamentul umidotermic, ambalarea.

Urm torul sistem, mai avansat, este „CMT” sau „semilohn”, care include ciclul de

producere, plus aprovizionarea cu accesorii i cu ambalaje (nasturi, a , cutii de carton, etichete,

pungi, plastic etc.).

O alt form este „FOB”, când clientul str in vine cu mostra i plaseaz comanda, iar marfa

este expediat de produc tor la destina ia indicat de client. În multe cazuri clientul indic de

unde pot fi achizi ionate materiile prime i accesoriile, iar uneori chiar negociaz pre urile în

numele produc torului.

„Private Label” (marc privat ) este urm toarea etap , care presupune producerea propriu-

zis , aprovizionarea cu materii prime, designul i elaborarea abloanelor. Acest sistem este pe

larg r spândit la întreprinderile din Portugalia, Hong Kong, Polonia etc., care au activat în

sistemul lohn în anii 1970-1980.

„Own Label” (marc proprie) este etapa la care întreprinderea decide derularea ciclului de

produc ie, începând cu ideea produsului, elaborarea, producerea, promovarea, elaborarea

brandului propriu, marketing, vânzare etc.

Actualmente, în fabricarea îmbr mintei, sistemul lohn de ine mai mult de 95% din

produc ia total pe republic , îns se con tientizeaz faptul c acest proces este temporar. În

dezvoltarea de perspectiv a industriei, întreprinderile vor trece la alte forme men ionate,

reie ind din posibilit ile i interesele acestora.

Dup cum se men ioneaz în Programul de dezvoltare a industriei u oare, studierea

experien ei altor ri permite s concluzion m c volumul de produc ie în sistemul lohn c tre

anul 2025 ar putea s descreasc pân la 15 %. Constatarea se bazeaz pe faptul c rile care au

adoptat sistemul lohn în anii ’60, c tre anul 1990 deja nu mai lucrau în acest sistem,

reprofilându-se în FOB, produc ia sub marc privat sau marc proprie.

Conform analizelor i tendin elor actuale, volumele de lohn în Moldova vor descre te anual

cu 2,8%. În varianta optimist , aceste volume se vor transfera la alte forme de cooperare – FOB,

marc privat i marc proprie. Acest lucru se va întâmpla doar în cazul în care Guvernul va crea

condi ii optime pentru dezvoltarea industriei u oare în direc ia dorit .

Page 39: Revista 2010, Nr

39

În mod practic, la prima etap , întreprinderile din Moldova vor trece la FOB – cel mai

simplu proces de produc ie, pentru c vor continua s lucreze la comand , iar produc torii de

materii prime vor fi indica i de client. În acela i timp, întreprinderile locale vor trebui s

îndeplineasc unele lucr ri adi ionale, cum ar fi:

elaborarea designului tehnic;

achizi ionarea materiilor prime pe pia a mondial ;

finan area achizi iilor i a procesului de produc ie;

înnoirea permanent a utilajului i a procesului tehnologic;

organizarea logisticii de import i export;

asigurarea cu resurse umane a domeniilor specificate mai sus.

În ansamblu, industria u oar , în procesul s u de dezvoltare pe urm torii 7 ani, are un ir de

oportunit i, dar este supus i unor riscuri în ceea ce prive te men inerea situa iei actuale sau

dezvoltarea dup diferite scenarii.

Fiecare dintre schemele de conlucrare men ionate creeaz un nivel diferit al valorii ad ugate

a produsului. În linii generale, exist doar dou posibilit i de cre tere a valorii ad ugate, i

anume:

extinderea serviciilor oferite de produc tor clien ilor s i;

fabricarea produsului finit pentru pia a local sau pentru export.

Este evident faptul c întreaga industrie nu poate s însu easc într-o perioad scurt sistemul

FOB sau s treac la fabricarea produc iei proprii, dar exist posibilit i de a începe, cu ritmuri

reduse, producerea în paralel, aplicând dou sau trei sisteme, adic CM, CMT i FOB.

În aceast perioad produc torul va ob ine experien în domeniul achizi iilor de materii

prime i accesorii, în logistic . Va spori de câteva ori baza impozabil , volumele de export în

termeni de valoare b neasc i fizic .

Impedimente majore în dezvoltarea industriei u oare.

Insuficien a for ei de munc calificate

Folosirea direc iilor industriale mondiale presupune aplicarea eficient a mijloacelor de

produc ie moderne cu un nivel tehnic înalt. Pentru a face fa situa iei, industria Moldovei are

nevoie de cadre înalt calificate, de la operatori pân la manageri de întreprinderi. Actualmente, în

industria u oar a rii se atest o criz major de cadre la toate nivelurile, iar la întreprinderile

din industrie lipsa cadrelor este de circa 25%, din urm toarele cauze:

muncitorii i tehnicienii sânt preg ti i pe baza echipamentelor învechite i nu pot face fa

cerin elor întreprinderilor dotate cu utilaj avansat. În multe cazuri este necesar ca

speciali tii s fie reinstrui i ulterior la întreprindere;

Page 40: Revista 2010, Nr

40

colile profesionale nu reu esc s asigure întreprinderile cu cus torese. Multe coli nu

sânt echipate cu utilaj de cusut modern, iar contingentul de elevi are o preg tire slab

ob inut în coala medie;

în ultimii 5-6 ani, în Moldova a luat propor ii fenomenul migra iei popula iei. Acesta

creeaz mari probleme angajatorilor în completarea i men inerea cadrelor în industria

oar ;

actualmente în industria u oar , în marea majoritate, în calitate de cus torese sânt

angajate femei, cu un nivel de salarizare mediu lunar de 1700 lei, ceea ce este neatractiv

în cazul în care exist i alte oportunit i de angajare;

în ramura dat este înalt nivelul de fluctua ie a cadrelor, iar productivitatea muncii este

relativ joas , constituind doar 30%-80% comparativ cu cea din rile cu o industrie

oar dezvoltat [1].

Valoarea ad ugat joas a produsului

În prezent, companiile autohtone aproape c nu au clien i interesa i în produsul finit prin

aplicarea sistemului FOB sau marc privat , din cauza c Republica Moldova nu este cunoscut

în m sura cuvenit în calitate de produc tor pe pia a Uniunii Europene.

Moldova nu dispune de capacit i suficiente pentru utilizarea pe larg a formelor superioare

de cooperare din cauza incapabilit ii de creare a colec iilor, lipsei de informa ie despre sursele

principale de materii prime i accesorii, a disponibilit ilor financiare pentru participarea cu

colec ii la expozi ii i pentru procurarea materiilor prime, precum i pentru organizarea

produc iei proprii.

Bariere serioase în aplicarea altor forme de produc ie sânt i incapacitatea întreprinderilor

locale de a achizi iona materii prime i accesorii, necunoa terea conjuncturii de pe pia a

mondial , precum i posibilit ile limitate de finan are a achizi ion rii. Produc torii mari, dup o

perioad de cooperare cu furnizorii, pot beneficia de vacan e de plat de 60 de zile la procurarea

materialelor. Întreprinderile moldovene ti, fiind înc necunoscute, nu beneficiaz de aceste

vacan e, cel pu in pentru o perioad de 2-3 ani de cooperare cu furnizorul.

În Republica Moldova, la momentul actual, industria are o capacitate redus de producere a

accesoriilor, de aceea în urm torii 5-7 ani majoritatea produc iei va continua s fie importat .

Cota mic a produc iei autohtone comparativ cu importurile

Republica Moldova, fiind o ar relativ mic , cu resurse limitate, este nevoit s importe o

cantitate important de materii prime, resurse energetice, dar i de produse finite. În ultimii ani,

deficitul balan ei comerciale externe a atins nivelul de 275% fa de exporturi, fapt care pune în

pericol economia rii.

Page 41: Revista 2010, Nr

41

Un factor negativ în acest sens este importul masiv de produse analogice celor care se

produc în Moldova – îmbr minte, înc minte, covoare i alte produse ale industriei u oare. O

parte din aceste m rfuri sânt importate neoficial i nu întotdeauna sânt evaluate în ceea ce

prive te calitatea sau sânt evaluate subiectiv, iar certificatul de conformitate nu corespunde

realit ii.

Promovarea produsului na ional pe orice pia este dificil i necesit resurse. În ar un

num r redus de întreprinderi î i desfac produc ia pe pia a local , iar un num r i mai mic î i

promoveaz marca proprie. Produc torii autohtoni nu întotdeauna pot s concureze pe pia din

cauza lipsei de investi ii necesare pentru publicitate, spa ii de vânzare, înnoire permanent a

modelelor de produse etc.

Trebuie de men ionat c în procesul de conlucrare cu unele institu ii centrale de stat i a

autorit ilor publice locale, agen ii economici se confrunt cu diferite dificult i: proceduri

îndelungate de control al m rfurilor la import; lipsa unui tarif vamal integrat care asigur

aplicarea uniform a cerin elor de import; achitarea de c tre întreprinderi a unor costuri

exagerate la perfectarea procedurilor vamale; complexitatea sistemului de raportare la autorit ile

fiscale i statistice, care necesit un mare num r de angaja i în contabilitate etc.; complexitatea

procedurii de includere în capitalul social a activelor materiale (echipamentului). Aceasta

creeaz multe probleme i pl i exorbitante pentru companii, iar in cazul societ ilor pe ac iuni,

este necesar decizia adun rii generale.

lipsa de coeren în activitatea Inspec iei Muncii privind efectuarea controalelor:

întreprinderile nou-create nu sânt supuse controalelor la fel de minu ios ca i întreprinderile mari.

Unele întreprinderi mici, pe lâng faptul c nu creeaz condi ii adecvate de lucru, nu ofer nici

un fel de garan ii salaria ilor (concedii anuale pl tite, concedii medicale pl tite, contracte de

munc , carnete de munc , salarii oficiale, defalc ri în fondul social, pensii i asigur ri medicale

etc.). Ele creeaz concuren neloial atât pe pia a for ei de munc , cât i pe pia a intern de

confec ii.

Aspecte macroeconomice. Infrastructura

Un rol important în dezvoltarea industriei u oare, inclusiv în atragerea investi iilor, îl are

existen a unei infrastructuri adecvate, cum ar fi drumurile, apeductele, gazoductele etc.

Majoritatea întreprinderilor mari care doresc s fac investi ii în industrie consider necesar

existen a acesteia pentru activitatea întreprinderii.

În multe cazuri angaja ii sânt veni i din alte localit i i devine foarte stringent problema

caz rii lor. În ora e chiria constituie jum tate din venitul unei persoane angajate. Dar ace tia sânt

interesa i, fie i în perspectiva de lung durat , de posibilitatea ob inerii sau procur rii unui

Page 42: Revista 2010, Nr

42

spa iu locativ permanent, îns , la momentul actual, acest lucru nu poate fi oferit de nici o

întreprindere din Moldova.

Standarde de management al calit ii

La majoritatea întreprinderilor nu sânt înc implementate standardele de management al

calit ii ISO seria 9000. De asemenea, în ultimul timp, tot mai mul i parteneri de colaborare

solicit efectuarea unui audit social la întreprinderi. Implementarea standardelor i auditul social

ar spori veniturile întreprinderilor din industria u oar i competitivitatea acestora fa de

întreprinderile din alte ri.

Statul urmeaz s furnizeze informa iile necesare i s acorde suportul cuvenit

întreprinderilor pentru implementarea standardelor de management al calit ii ISO.

Obiectivele Programului dezvolt rii industriei u oare

Obiectivul general pe termen lung al Program este asigurarea unei dezvolt ri durabile a

industriei u oare, astfel încât aceasta s devin c tre anul 2015 una din ramurile-cheie ale

economiei na ionale, atât în termeni de cot în PIB, exporturi, produc ie industrial , num r de

angaja i, cât i în termeni de inovare a produc iei, de integrare economic interna ional i de

pozi ionare pe pia a de consum local i mondial .

Obiectivele specifice pe termen mediu i scurt, care vor contribui la atingerea obiectivului

general, sânt:

majorarea ponderii industriei u oare în volumul total al produc iei industriale i în PIB în

baza cre terii accelerate a volumului de produc ie în m rime fizic i valoric ;

sporirea volumului de export al produc iei industriei u oare a rii;

cre terea competitivit ii produc iei întreprinderilor din ramur ;

reducerea cotei importului produselor industriei u oare în favoarea produc iei autohtone i

satisfacerea la maximum a cerin elor pie ei interne cu m rfuri autohtone de calitate înalt ;

crearea noilor locuri de munc înalt motivate în industria u oar , ceea ce ar permite sc derea

fluctua iei cadrelor i cre terea atractivit ii muncii în ramur ;

eficientizarea procesului de produc ie în baza sporirii productivit ii muncii i utiliz rii pe

larg a metodelor avansate de organizare a muncii i a proceselor tehnologice;

crearea condi iilor atractive pentru investi iile str ine i autohtone în capitalul fix al

întreprinderilor;

cre terea valorii ad ugate a produc iei industriei u oare i reducerea ponderii produc iei

fabricate în regim vamal de perfec ionare activ , comparativ cu alte forme de cooperare

interna ional ;

reabilitarea unor sectoare conexe ale industriei u oare, care nu au avut suport în dezvoltare,

ca, de exemplu, producerea de accesorii, materii prime de origine animal etc.

Page 43: Revista 2010, Nr

43

Pentru dezvoltarea industriei u oare este necesar atragerea în Moldova a investi iilor i

extinderea cooper rii cu proprietarii de m rci bine cunoscute. În acest sens, urmeaz a fi

elaborat un pachet atractiv, inclusiv cu oferirea terenurilor pentru construc ii i acordarea

suportului autorit ilor locale în perfectarea actelor pentru lansarea produc iei. Pentru motivarea

investitorilor se va propune atribuirea de spa ii sau terenuri în cadrul parcurilor industriale.

Va fi solicitat asisten în informarea i stabilirea rela iilor cu unii de in tori de branduri,

care nu dispun de produc ie proprie, în special cu Zara, H&M, Benetton, C&A, Marks&Spencer,

Next, Maxmara, Pik&Kloppenburg, Kaufhoff, Mango, Esprit, Nike etc.

În scopul promov rii pe pia a produselor proprii se prev d urm toarele m suri:

organizarea anual i extinderea statutului Expozi iei Interna ionale Specializate „Black Sea

Letex”, precum i desf urarea Concursului „Cel mai bun produc tor de m rfuri indigene”;

organizarea anual a Festivalului de mod din Republica Moldova în vederea acord rii

suportului pentru promovarea companiilor specializate în designul vestimentar;

armonizarea condi iilor tehnice de producere a confec iilor i a standardelor respective,

inclusiv recunoa terea celor str ine. În Republica Moldova, majoritatea standardelor fostei

URSS au fost adoptate ca standarde na ionale. În acest scop sânt necesare revizuirea i

armonizarea standardelor Republicii Moldova cu cele ale UE.

În procesul de globalizare a economiei mondiale, industria u oar a Republicii Moldova

urmeaz s fie ajustat tendin elor interna ionale în termeni de tehnologie, mod , resurse umane,

instruire etc. Pentru aceasta se propune crearea Centrului de Competen i Marketing, cu

statut de ONG, companie privat sau parteneriat public privat i va beneficia, în mod obligatoriu,

de suportul Asocia iei Patronale din Industria U oar . Resursele financiare vor proveni din

serviciile acordate industriei, din proiectele finan ate de donatori etc.

Stimularea produc iei proprii i substituirea importurilor

În scopul sus inerii produc torilor locali i promov rii produselor proprii pe pia a intern ,

vor fi întreprinse urm toarele ac iuni:

crearea unui centru comercial sau inaugurarea unei expozi ii permanente cu vînzarea

produselor autohtone. Importante vor fi loca ia obiectivului propus, precum i organizarea

campaniei publicitare de promovare a noului centru în perioada ini ial ;

participarea la expozi ii interna ionale, cu compensarea taxelor de participare în cuantum de

50% din bugetul de stat. Aceast ini iativ va contribui i la penetrarea produselor

moldovene ti pe pie ele de export;

organizarea continu a campaniilor publicitare cu caracter social, destinate promov rii

produselor proprii i major rii credibilit ii popula iei în calitatea m rfurilor autohtone.

Protejarea pie ei interne prin metode netarifare

Page 44: Revista 2010, Nr

44

Politica tarifar-vamal a Republicii Moldova este monitorizat de Organiza ia Mondial a

Comer ului, fapt care nu permite modificarea unilateral a tarifelor la importul în ar a

produselor industriei u oare. Exist îns posibilit i în aceast direc ie i se impune protejarea

pie ei interne prin metode netarifare, cum ar fi:

controlul selectiv al parametrilor periculo i ai produselor, inclusiv ai es turii, coloran ilor,

accesoriilor în vederea corespunderii lor cu standardele în vigoare ale Republicii Moldova;

crearea bazei de test ri în scopul supravegherii pie ei, precum i crearea sistemului de

laboratoare specializate i dotarea lor cu echipament, în scopul depist rii produselor

periculoase, conform prevederilor legisla iei în vigoare.

Estimarea general a costurilor pentru implementarea Programului

Cheltuielile pentru implementarea Programului pentru perioada 2009-2015, luând în

considerare ac iunile incluse vor constitui 97 478 mii lei. Din sursele date suma de 4 185,0 mii

lei (4,3 %) sânt mijloace financiare prev zute în bugetul de stat, iar suma de 93 293,0 mii lei

(95,7 %) – mijloace financiare ale agen ilor economici autohtoni i ale donatorilor interna ionali.

Etapele de realizare a Programului de dezvoltare a industriei

oare i evaluarea progresului

În scopul abord rii ra ionale a Programului în termeni de realizare, pentru evaluarea

progresului la diferite etape de implementare i pentru coordonarea eforturilor cu alte politici ale

statului în diverse domenii, au fost identificate dou etape de realizare a prezentului Program.

Etapa I, perioada 2009-2010 este una pe termen scurt i prevede implementarea ac iunilor

care nu implic resurse financiare sau necesit surse minime. Activitatea se va axa pe

ameliorarea situa iei privind conlucrarea cu organele centrale de specialitate ale administra iei

publice i cu autorit ile administra iei publice locale. O activitate destul de intens , pe care

autorit ile vizate o vor desf ura în prima etap , const în elaborarea propunerilor de proiect,

aplicarea programelor de finan are interna ional i modificarea programelor unor donatori,

pentru a asigura resursele necesare implement rii proiectelor comune, cu implicarea

mijloacelor financiare ale donatorilor.

Etapa II, în anii 2011-2015 conform Programului se vor întreprinde ac iuni mai importante

din punct de vedere financiar, legate de reutilarea institu iilor de înv mînt colar, profesional

i universitar. Se vor realiza ac iuni în vederea demar rii credit rii businessului pentru

reutilare, iar pentru unele întreprinderi – i cofinan area reutil rilor înalt tehnologizate. În

perioada vizat vor fi implementate ac iuni mai complexe, care au necesitat concepte elaborate

i aprobate de institu iile responsabile de realizarea lor.

Evaluarea succeselor sau impedimentelor în realizarea Programului de dezvoltare a

industriei u oare se va efectua prin compararea periodic a indicatorilor de progres curen i cu

Page 45: Revista 2010, Nr

45

indicatorii sconta i, stabili i drept sarcini a ritmurilor de cre tere; a volumului produc iei – cu

11-12%; a exportului produc iei – cu 11-13%; a productivit ii muncii – cu 10-11%; a

volumului investi iilor capitale – cu 10-12%; a num rului de angaja i – 0,8-1%.

Indicatorii de progres în ramur vor fi confirma i de rapoartele statistice ale întreprinderilor

industriale. Monitoringul asupra procesului de implementare a ac iunilor prev zute în Program,

precum i asupra rezultatelor reale va fi efectuat la nivel na ional i local, fiind orientat spre

maximizarea efectelor ob inute, conform Planului ac iuni privind implementarea Programului de

dezvoltare a industriei u oare pân în anul 2015.

În scopul asigur rii realiz rii Programului de dezvoltare a industriei u oare pân în anul

2015 se prev d un complex de m suri privind ameliorarea situa iei în acest sector al economiei.

Vom men iona unele dintre aceste m suri: asigurarea industriei cu for de munc calificat ,

perfec ionarea sistemului de preg tire a speciali tilor în colile profesionale i institu iile

superioare de înv mânt, consolidarea bazei tehnico-materiale a acestor institu ii, elaborarea i

implementarea unui sistem eficient de perfec ionare continu a speciali tilor i managerilor de

diferite niveluri de la întreprinderi; stabilirea rela iilor cu universit ile de profil din UE prin

programele ERASMUS i TEMPUS; stimularea cooper rii între întreprinderile cu poten ial mare

de produc ie i cele mici în vederea execut rii comenzilor subcontractuale; optimizarea

sistemului de impozitare; eficientizarea activit ii unor organe centrale de specialitate ale

administra iei publice i autorit ilor administra iei publice locale; verificarea întreprinderilor i

unit ilor de produc ie mici în ceea ce prive te corespunderea acestora exigen elor i

normativelor sanitare i legisla iei muncii în vigoare; atragerea investi iilor str ine i locale

pentru înfiin area întreprinderilor mixte i întreprinderilor cu capital str in prin crearea

condi iilor favorabile de activitate; crearea infrastructurii dezvoltate în Republica Moldova

(drumuri, gazificare, apeducte, telecomunica ii); implementarea standardelor de management al

calit ii ISO seria 9000; implementarea auditului social la întreprinderi i multe alte m suri. Bibliografie:

1. Hot rârea Guvernul Republicii Moldova nr. 223 din 19 martie 2009 „Cu privire la Programul de dezvoltare a industriei u oare pîn în anul 2015”. MO al RM nr.62-64 din 27 martie 2009, p.12-27.

2. Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pân în anul 2015. Mo al RM., nr.164-167 din 20 octombrie 2006, p.11-32.

3. Strategia de Atragere a investi iilor i Promovare a Exporturilor pentru anii 2006-2015. MO al RM nr. 181-183 din 24.11.2006, p.17.

PRINCIPIILE, PUSE LA BAZA METODOLOGIEI CERCET RILOR TIIN IFICE ÎN DOMENIUL ECONOMIEI

Iulian GALBEN, drd, ULIM

Alexandru GRIBINCEA, dr.hab., prof.univ., ULIM Silvestru MAXIMILIAN, dr.hab., prof.univ., ULIM

Radu RO NEANU, drd, ULIM

Page 46: Revista 2010, Nr

46

Ideile determina cursul istoriei - J.M. KEYNES

Science (from the Latin scientia, meaning "knowledge") is, in its broadest sense, any systematic knowledge-base or prescriptive practice that is capable of resulting in a correct prediction, or reliably-predictable type of outcome. In this sense, science may refer to a highly skilled technique, technology, or practice, from which a good deal of randomness in outcome has been removed. In its more restricted contemporary sense, science refers to a system of acquiring knowledge based on scientific method, and to the organized body of knowledge gained through such research. This article focuses on the more restricted use of the word. Science as discussed in this article is sometimes called experimental science to differentiate it from applied science, which is the application of scientific research to specific human needs—although the two are commonly interconnected. Science is a continuing effort to discover and increase human knowledge and understanding through disciplined research. Using controlled methods, scientists collect observable evidence of natural or social phenomena, record measurable data relating to the observations, and analyze this information to construct theoretical explanations of how things work. The methods of scientific research include the generation of hypotheses about how phenomena work, and experimentation that tests these hypotheses under controlled conditions. Scientists are also expected to publish their information so other scientists can do similar experiments to double-check their conclusions. The results of this process enable better understanding of past events, and better ability to predict future events of the same kind as those that have been tested.

Exist diferite în elesuri ale " tiin ei". Potrivit empirismului, teoriile tiin ifice sunt

obiective, verificabile empiric, i sunt predic ii ale rezultatelor empirice care pot fi confirmate

sau infirmate prin falsificabilitate. În contrast cu aceasta, realismul tiin ific define te tiin a în

termeni ontologici: tiin a încearc s identifice fenomene i entit i, for ele care le cauzeaz ,

mecanismele prin care ele exercit aceste for e, i sursele acelor for e în sensul structuriilor

interne ale acestor fenomene i entit i. Chiar i în tradi ia empiric , trebuie s fim aten i asupra

faptului c predic ia se refer la rezultatul unui experiment sau studiu, mai degrab decât a

prezice viitorul. De exemplu, afirma ia "un paleontolog poate face predic ii în leg tur cu

descoperirea unui anume tip de dinozaur" corespunde folosirii empirice a predic iei. Pe de alt

parte, tiin e ca geologia i meteorologia nu trebuie neap rat s fie capabile s fac predic ii

exacte despre cutremure sau vreme pentru ca s poat fi considerate drept tiin e. Filozoful

empiric Karl Popper a afirmat c unele confirm ri ale ipotezelor sunt imposibile i prin urmare

ipotezele tiin ifice pot fi doar falsificate.

Pozitivismul, o form a empirismului, vede tiin a, a a cum aceasta este definit de

empirism, ca mijloc de a regla afacerile umane. Datorit afilierii lor strânse, termenii

"pozitivism" i "empirism" sunt deseori folosi i ca sinonime. Iat îns ce li se repro eaz :

Willard Van Orman Quine a demonstrat imposibilitatea unui limbaj de observare

independent de teorie, a a c no iunea îns i de a testa teoriile prin experimente este

problematic .

Observa iile sunt întotdeauna "înc rcate cu teorii". Thomas Kuhn a afirmat c tiin a

întotdeauna implic "paradigme", seturi de ipoteze, reguli, practici etc. i c trecerea de la o

paradigm la alta de obicei nu presupune verificarea sau falsificarea teoriilor tiin ifice. Mai

mult, în contrast cu modelul empiric, este de p rere c tiin a nu a evoluat în mod istoric, ca

acumulare continu de date.

Page 47: Revista 2010, Nr

47

Cercetarea economic fundamental asigur principalele baze teoretice i genereaz solu ii

practice pentru cercetarea aplicativ , care confer , astfel, valoarea social a cercet rii

fundamentale. Cele dou tipuri de cercetare nu se contrapun, pentru c au finalit i i logici

diferite. Deci întrebarea auzit frecvent este lipsit de sens. În schimb, în cercetarea economic

fundamental , comanda social are un rol mai pu in important în timp, de regul , cercetarea

economic aplicativ constituie un r spuns concret la o întrebare explicit ap rut în societate.

În cercetarea academic , desf urat în principal în institutele de specialitate, inclusiv în

Academia de tiin e, este dominant cercetarea economic fundamental . Trebuie spus îns c i

în cadrul centrelor universitare se poate desf ura cercetare tiin ific economic fundamental .

Leg tura dintre aceste dou tipuri de cercetare poate s ia forma unor consor ii între institute i

universit i. Unul dintre avantajele acestor consor ii const în amplificarea for ei competitive a

structurilor na ionale de cercetare tiin ific economic pe pia a european i mondial . Cum

între ele nu poate fi o contrapunere, recenta discu ie de a opta între cele dou forme de cercetare

tiin ific economic este nu numai impracticabil , dar, mai grav, total neavenit .

Modelarea ca metod de cercetare, cunoa tere. Cercetarea tiin ific , analiza

compartimentului empiric nu întotdeauna este posibil . De aceea investigatorii recurg la

modelarea procesului, obiectului original. În dependen de aspectul, care-i supus analizei,

investiga iei; modelele care reprezint acela i obiect/proces material sau virtual (original), pot fi

diferite. Constructorii de avioane î i elaboreaz un model ce reprezint originalul, dar în

dimensiuni mic orate; biologii, fizicienii se folosesc de modelul atomului de dimensiuni

multiplicate; matematicienii, pentru analiza proceselor economice, elaboreaz modele constituite

din sisteme de ecua ii liniare, neliniare, algoritme. Omenirea, pe parcursul existen ei sale, în

cercet rile tiin ifice, în permanen s-a folosit de metoda model rii proceselor supuse

investiga iilor. Dup apari ia tehnicii de calcul, metoda investiga iilor tiin ifice, prin intermediul

modelelor, a devenit decisiv . În acest context, apare necesitatea de a interpreta no iunea de

model. Modelul este un reprezentant material sau imaginar al originalului, care în procesul

investiga iilor substituie obiectul original în a a mod, ca rezultatele realizate în urma analizelor,

cercet rilor modelului s poat fi extrapolate i pentru obiectul-original.

Utilizarea metodei de modelare de c tre cercet torii economi ti are specificul s u.

Economistul analizeaz , studiaz procesele economice. Prin proces economic, în continuare,

vom în elege totalitatea indicatorilor i a metodelor de gestionare a economiei. În dependen de

scopul cercet rii modelele economice pot fi cele mai diverse: econometric, statice, dinamice,

stohastice, liniare, neliniare. Prin modelarea proceselor economice vom în elege procesele

expuse în limbaj matematic, în limbajul formalizat. Cercet torul care reu te s modeleze

procesele economice cu succes i cu o deosebit eficien poate beneficia de metodele de

Page 48: Revista 2010, Nr

48

optimizare, de tehnica de calcul; poate imita, simula func ionarea economiei, poate testa eficien a

diferitelor variante de dezvoltare economic . Categoriile „model” i „modelare” nu reflect

acela i con inut, nu-s sinonime. Modelul este imaginea „deformat ” a obiectului original;

modelarea este procesul de ob inere a modelului în baza analizei, în m sura accesibilului, a

obiectului original; modelul este produsul model rii.

Fig.1. Schema-bloc a metodologiei cercet rii

Fiecare cercetare se începe cu elaborarea metodologiei investiga iei, cu elaborarea

modelului (Fig.1); obiectului original îi pot corespunde o infinitate de modele din care pentru

efectuarea cercet rilor trebuie selectat unul; modelul elaborat în procesul de investiga ie

înlocuie te obiectul – original; în baza modelului sunt realizate anumite cuno tin e despre model

care pot fi suficiente sau insuficiente; în cazul 2 se perfec ioneaz modalit ile de elaborare a

modelului; în primul caz – cuno tin ele despre model sunt extrapolate i admise drept cuno tin e

despre obiectul original; cuno tin ele realizate sunt testate i implementate în obiectul original.

Pot exista i alte scheme-bloc a metodologiei cercet rii.

Cercet rile, investiga iile în domeniul economiei se fac, de regul , cu ajutorul modelelor

matematice care cuprind trei grupe de elemente: caracteristica obiectului original, indicatorii

economici care trebuie determina i; caracteristicile, exogene în baza c rora se rezolv problema;

mul imea de parametri, date statistice, normative, disponibilit ile de capacit i.

Produsul finit Y depinde de un ir de factori. Într-o ipotez mult agregat , Y este func ie de

capital (K), de munc (L), adic )L,K(FY sau LAKY . Cre terea factorilor de produc ie

contribuie la cre terea volumului produsului finit:

0KY ; 0

LY ; (1)

Cre terile produsului finit sunt în descre tere : 0K

Y2

2 ; 0L

Y2

2

da

nu

nu

Obiectul ORIGINAL

Testarea i implementarea cuno tin elor

Cuno tin e despre ORIGINAL

Elaborarea modelului

Corespunde modelului scopurilor

Studierea modelului

Cuno tin e despre model

Cuno tin ele sunt suficiente?

Page 49: Revista 2010, Nr

49

Admitem i capitalul K i munca L au fost majorate de n ori; Produsul finit LAKY ,

dup antrenarea în sfera productiv a unui volum mai mare de capital, de munc , va fi altul:

YnLAKn)nL()nK(AY )(1 ; (2)

Dup cre terea volumului de capital, de munc de n ori, produsul finit va cre te de n ori.

Valorile parametrilor i determin nivelul de cre tere a produsului finit. Suma

poate fi:

)c(1)b(1)a(1 (3)

În cazul (a) 1 nivelul produsului finit de pîn la cre terea volumului de capital, de

munc este multiplicat printr-un coeficient mai mare decît 1.

Cu alte cuvinte, cre terea volumului factorilor de produc ie K i L de n ori contribuie la

cre terea produsului final mai mult decît n ori, adic de n ori, 1.

În cazul (b) 1 ob inem cre terea propor ional a nivelului produsului finit de pîn

la cre terea volumului de capital, de munc ; este o dezvoltare extensiv a economiei.

În cazul (c), 1 cre terea volumului de capital, de munc contribuie la o cre tere a

produsului finit îns nu de n ori ci sub acest nivel.

În cazul (a) dezvoltarea economic , numit intensiv , este rezultatul impactului realiz rilor

tiin ifice, apari iei unor tehnologii, a superspeciali tilor. Acestea nu pot ap rea de la sine, f

eforturi în dezvoltarea domeniului C-D.

Ramurile economiei na ionale pot fi grupate în ramuri generatoare i în ramuri constructoare

de progres tehnologic. O ramur poate fi trecut în ramur generatoare de progres tehnologic,

dac eforturile în intensificarea proceselor productive sunt sub nivelul efectelor acestea.

Progresul tehnologic, este unica modalitate de eficientizare a func ion rii economiei

na ionale; este rezultatul investiga iilor, cercet rilor tiin ifice, a laboratoarelor de proiectare i

construc ii de aparate, mecanisme, echipamente, tehnologii etc. În ultimii ani, poate chiar în

secolul XXI, dezvoltarea intensiv a economiei va fi realizat prin implicarea tehnologic a

tehnicii de calcul în toate activit ile umane.

Dac progresul tehnologic este lipsa, atunci cre terea produsului finit este realizat de

cre terea capitalului, a muncii:

LL

)L,K(FKK

)L,K(FY ; (4)

ritmul de cre tere a produsului finit –

Page 50: Revista 2010, Nr

50

LL

Y

LL

)L,K(F

KK

Y

KK

)L,K(F

YY ; (5)

sau

LL1

KK

YY , unde (6)

)1(, - cota capitalului, a muncii în produsul finit.

Dac în procesul productiv progresul tehnologic este prezent, atunci produsul finit, este

determinat de func ia de produc ie )L,K(F)t(AY , iar cre terea produsului finit constituie

LLYK

KYA

AYY ; (7)

sau

LL

)L,K(F)t(AKK

)L,K(F)t(A)L,K(FAY ; (8)

ritmul de cre tere a produsului finit

LL

Y

LL

)L,K(FA

KK

Y

KK

)L,K(FA

)L,K(FA)L,K(FA

YY ; (9)

sau

LL)1(

KK

AA

YY ; (10)

Determin m ritmul de cre tere a progresului tehnologic

LL

1KK

YY

AA

; (11)

Antrenarea fondurilor productive, a muncii în procesele productive se face în acea m sur în

care cheltuielile de munc materializat , de munc vie, sunt eficiente, adic QYe , unde Q –

cheltuielile (eforturile) totale de munc materializat i de munc vie. Volumul produsului finit Y

poate cre te din contul eforturilor totale Q. Pentru a eviden ia variantele posibile, analiz m

cre terea volumului produsului finit

QQYe

eYY ; (12)

sau

Page 51: Revista 2010, Nr

51

Termenul Qe - reprezint componenta dezvolt rii intensive a produsului productiv;

eQ - reprezint componenta dezvolt rii extensive. Cre terea relativ a volumului produsului

finit YY

este determinat de cre terea relativ a cre terii eficien ei ee

, a cre terii relative

a eforturilor totale QQ , adic

QQ

ee

YeQ

YQe

YY

de unde YY

QQ

ee

.

Dac cre terea produsului finit 0Y , atunci QQ

ee

(Fig.1)

Fig.2. Evolu ii posibile de cre tere a eficien ei, a eforturilor totale în cazul cînd volumul produsului finit

mîne constant

Produsul finit poate s se men in la acela i nivel, cu cre terea zero în trei cazuri: rata

cre terii eforturilor totale se reduce, iar a eficien ei cre te (dezvoltarea intensiv ); cre terile

relative a eforturilor totale, a eficien ei sunt egale cu zero; efortul total cre te, iar eficien a –

ee4

ee3

ee2

ee1

B

ee

QQ4

QQ3

QQ2

QQ1 Q

Q0 145

QQ

ee

0YYB

Cre terea volumului

produsului finit din contul cre terii

eficien ei, a eforturilor

Cre terea volumului

produsului finit din contul cre terii eficien ei

Cre terea volumului

produsului finit din contul cre terii

eforturilor totale

= + Y Qe eQ

Page 52: Revista 2010, Nr

52

descre te. Cu alte cuvinte, din fig.2 dezvoltarea economic este intensiv , dac din QQ

QQ 21

rezult ee

ee 21 ; este extensiv dac din

QQ

QQ 43 rezult

ee

ee 43

Între cre terile relative ale produsului finit, a eforturilor totale, a eficien ei pot fi

urm toarele cazuri:

)C(1)B(1)A(1

YY

QQ

ee ; (13)

Cazul (B) este interpretat în fig.2. În cazul (A), bisectoarea OB este deplasat paralel în

dreapta, în sus (Fig.3).

Fig.3. Evolu ii posibile de cre tere a eficien ei a eforturilor totale în cazul cînd volumul produsului finit

cre te

Din fig.2 constat m: dezvoltarea economic este intensiv (INT), dac din QQ

QQ 12 ,

rezult ee

ee 12 .

Aceast proprietate este satisf cut de coordonatele punctelor din INT (Fig.3); dezvoltarea

economic este preponderent intensiv (PINT), dac cre terile eficien ei dep esc cre terile

respective ale efortului total; proprietatea este satisf cut de coordonatele din OD1E1 din fig.3,

în fig.4 notat prin PINT; dezvoltarea economic este preponderent extensiv (PEXT), dac

cre terile eficien ei relative sunt sub cre terile respective ale eforturilor totale; proprietatea este

satisf cut de coordonatele punctelor din OD1Q1 (Fig.3), în fig.4 notat prin PEXT; dezvoltarea

ee4

ee3

ee2

ee1

B

ee

QQ4

QQ3

QQ2

QQ1

QQ

0145

B1A

1A

1D1E

1Q

45

Page 53: Revista 2010, Nr

53

economic este extensiv dac fiecare cre tere a eforturilor totale contribuie la descre terea

eficien ei; proprietatea este satisf cut de coordonatele punctelor din QQQA 11 (fig.3), în fig.4

notat prin EXT.

Fig. 4. Interpretarea dezvolt rii economice intensive (INT), preponderent intensive (PINT),

preponderent extensive (PEXT), extensive (EXT)

examin m cazul (c) cînd cre terea volumului produsului finit este negativ , adic

0Y . Bisectoarea OB este deplasat paralel în stînga, în jos (Fig.5).

Fig.5. Evolu ii posibile de cre tere a eficien ei, a eforturilor totale în cazul cînd volumul produsului finit

este în descre tere

ee4

ee3

ee2ee1

B ee

QQ4

QQ3

QQ2

QQ1

QQ

0

B

2Q

2D

2E

2A

2A

B

ee

QQ

0

B1A

1A

1D

1E

1Q

PINT

PEXT

EXT

INT

Page 54: Revista 2010, Nr

54

Pot fi întîlnite cazuri, cînd anumite ramuri ale economiei na ionale, de exemplu agricultura

Republicii Moldova, sunt supradotate cu for de munc . Reducerea eforturilor totale în cazul

exemplului a for ei de munc , poate contribui la cre terea eficien ei. Cre terea eforturilor totale

pîn la QQ4 poate reduce cre terea eficien ei pîn la

ee4 (Fig.5).

Fig.6. Interpretarea dezvolt rii economice intensive (INT), preponderent intensive (PINT),

preponderent extensive (PEXT), extensive (EXT) pentru ramurile supradotate cu factori de produc ie

Reducerea relativ a efortului total cu QQ2 contribuie la cre terea eficien ei pîn la

ee2 .

Dezvoltarea economic devine intensiv cînd eforturile totale 2QQQ

(Fig.6). Cazurile (A),

(B), (C) pot fi interpretate grafic pe un plan comun (Fig.7).

Bee

QQ0

B

PINT

PEXT

EXT

INT

2D

2E

2Q

2A

2A

Page 55: Revista 2010, Nr

55

Fig.6. Interpretarea dezvolt rii economice intensive (INT), preponderent intensive (PINT),

preponderent extensive (PEXT), extensive (EXT): cazul general

Concluzii. Succesele, insuccesele i dezvoltarea economic intensiv , preponderent

intensiv sunt determinate de realiz rile PT din domeniul C-D. Cercetarea tiin ific economic

fundamental , cu prec dere din institutele academice, trebuie s fie finan at public, de i nu

poate fi exclus nici finan area privat a unor proiecte, lucru valabil i pentru cercetarea

universitar . În ambele situa ii, trebuie s se in seama îns de rezultatele ob inute privind

calculul eficien ei i circula ia cuno tin elor ob inute. Finan area marilor proiecte de cercetare

tiin ific economic (strategii pe termen lung, evalu ri de tip global) ar trebui finan ate prin

consor ii public-privat.

Organizarea echipei de cercetare pe proiecte sau, în general, pe programe de cercetare este o

practic curent peste tot în lume, deoarece fiecare proiect de cercetare reclam o anumit

structur a expertizei sau a excelen ei de cercetare.

Constituirea unor echipe ad-hoc în locul celor permanente este o idee care, în unele cazuri,

poate afecta performan a tiin ific precum i cariera profesional a specialistului. Pentru a evita

efectele negative ale acestei formule, este necesar men inerea structurilor institu ionale de

cercetare economic fundamental deoarece la nivelul institutelor func ioneaz structuri de

cercetare performante care dezvolt climatul de curiozitate tiin ific i de emula ie reciproc .

Suntem con tien i c exist i opinii contrare, unele sus inute chiar la nivel european, dar

consider m c nu proiectul sau programul de cercetare trebuie specializat, ci cercet torul sau

B

ee

QQ0

B

PINT

PEXT

EXT

INT

2D

2E

2Q

2A

2A

EXT

PEXT

PINT

INT

1A

1D

1Q

1E

1A

Page 56: Revista 2010, Nr

56

echipa de cercetare i credem c aceasta este condi ia sine qua non a performan ei autentice.

Formarea echipelor ad-hoc este specific cercet rii economice aplicative, în care, de cele mai

multe ori, obiectul cercet rii îl reprezint un program, un proiect, un fenomen nou ap rut, a c ror

rezolvare presupune construirea unei echipe de speciali ti cu expertiz în domeniul respectiv. Bibliografie:

1. Augros, Robert M., Stanciu, George N., "The New Story of Science: mind and the universe", Lake Bluff, Ill.: Regnery Gateway, c1984.

2. Gribincea A. . Revista Studii Economice, 2009, nr.3-4, .106-113

3. un Ion Otiman. Cu luciditate despre cercetarea tiin ific economic . În Curentul. 2009, p.1-2

ANALIZA SITUA IEI SOCIAL-ECONOMICE A SECTORULUI AGRAR - PARTE COMPONENTA A SISTEMULUI ECONOMIC NATIONAL

Petru CATAN, dr.,conf. univ., Universitatea Slavon

Petru URCANU dr. hab., prof. univ., UASM

The agricultural sector are a share very important in the national economy and rest one of the principal economical sector of Republic of Moldova. In this article is made the analysis of entire agricultural sector, as well as in private on plant and animal industries. To end research are proposed for implementation some recommendations for improving farms competitively and the food processing enterprises.

Agricultura este activitatea uman cea mai complex i important , care asigur atît hran

popula iei cât i materii prime industriei, fiind totodat un factor important de stabilitate social

cu rol esen ial în men inerea echilibrului ecologic.

În context global, func ia alimentar a agriculturii este fundamental , deoarece

agricultura asigur necesarul de hran pentru popula ie prin furnizarea produselor de baz ,

destinate consumului uman atât direct cât si prin prelucrare. Reducerea sau lipsa unor produse

indispensabile vie ii pot determina tensiuni sociale i pot cauza perturba ii în organismul uman,

afectînd starea de s tate a unei societ i.

Sectorul agrar este parte component a sistemului economic na ional, unde gestionarea

gresit a politicilor macroeconomice poate cauza probleme majore cu atât mai grave, cu cât

agricultura contribuie într-o propor ie mai mare la formarea Produsului Intern Brut i cu cât for a

de munca din agricultur este mai numeroas .

Produc ia agricol în toate categoriile de gospod rii, în anul 2008, a constituit în pre uri

curente 16,4 mlrd lei, fiind în cre tere cu 31,9% (în pre uri comparabile) comparativ cu anul

2007. Majorarea produc iei agricole a fost determinat de cre terea esen iala a produc iei

vegetale – cu 69%, produc ia animal marcînd o descre tere de 19,6% fa de anul 2007 [3, p.4].

Performan ele sectorului agrar pot fi caracterizate de indicatorii analiza i în tabelul 1, care ne

permit s facem urm toarele concluzii:

Page 57: Revista 2010, Nr

57

1. TRENDUL DINAMICII PONDERII PRODUC IEI AGRICOLE ÎN PIB AL ECONOMIEI NA IONALE

ESTE DESCRESC TOR, SC DEREA CONSTITUIND 16,5 PUNCTE PROCENTUALE DE LA

25,4% ÎN ANUL 2000 PÎN LA 8,9% ÎN ANUL 2008;

2. DINAMICA PONDERII POPULA IEI OCUPATE ÎN AGRICULTUR ÎN TOTALUL POPULA IEI PE

ECONOMIA NA IONAL ARE O TENDIN DE SC DERE DE LA 50,6% ÎN ANUL 2000 PÎN

LA 31,1% ÎN ANUL 2008;

3. CAPITALUL INVESTIT ÎN AGRICULTUR ÎN SUMA TOTAL A INVESTI IILOR ARE O

PONDERE FOARTE JOAS I A SUFERIT SCIMB RI NEESEN IALE ÎN PERIOADA ANALIZAT ,

MAJORÎNDU-SE FA DE ANUL 2000 CU 2,2 PUNCTE PROCENTUALE;

4. EXPORTUL PRODUC IEI AGROALIMENTARE S-A DIMINUAT CONSIDERABIL ÎN PERIOADA

ANALIZAT , MIC ORÎNDU- I PONDEREA ÎN STRUCTURA EXPORTULUI TOTAL CU 25,6

PUNCTE PROCENTUALE (DE LA 63,6% ÎN ANUL 2000 LA 38,0% ÎN ANUL 2008);

5. PONDEREA PROFITULUI BRUT OB INUT ÎN SECTORUL AGRAR ÎN TOTALUL PROFITULUI PE

ECONOMIA NA IONL S-A DIMINUAT DE LA 29% ÎN ANUL 2000 LA 19,2% ÎN ANUL 2008,

CEEA CE SE EXPLIC PRIN MAJORAREA PRE URILOR LA RESURSE, SC DEREA SAU

STOPAREA RITMURILOR DE CRE TERE A PRE URILOR LA PRODUC IA AGROALIMENTAR ,

RITMURILE SC ZUTE A PRODUCTIVIT II CULTURILOR AGRICOLE I VIT RITULUI ETC.

Tabelul 1. Ponderea agriculturii în economia na ional

Anii Ponderea produc iei agricole în PIB, %

Indicii de dinamic cu

baz fix

Ponderea popula iei ocupate în agricultur în

totalul popula iei ocupate în economia na ional . %

Indicii de dinamic cu

baz fix

Ponderea capitalului investit în agricultur în suma total a investi iilor, %

Ponderea exportului produc iei agroalimentare în suma total a exportului pe Republic, %

Indicii de dinamic cu

baz fix

Ponderea profitului brut, ob inut în agricultur, în suma total a profitului brut ob inut pe Republic , %

Indicii de dinamic cu

baz fix

2000 25,4 X 50,6 X 3,4 63,6 X 29,0 X 2001 22,4 0,882 51,0 1,008 4,9 64,0 1,006 25,4 0,876 2002 21,0 0,827 49,6 0,980 5,7 65,6 1,032 24,0 0,828 2003 18,3 0,720 43,0 0,850 5,2 63,3 0,995 21,5 0,741 2004 17,5 0,689 40,5 0,800 6,0 60,4 0,950 20,4 0,703 2005 16,4 0,646 40,7 0,804 5,9 59,0 0,928 19,5 0,672 2006 14,5 0,571 33,6 0,664 4,5 45,1 0,709 18,0 0,621 2007 9,9 0,390 32,8 0,648 4,8 38,6 0,607 16,1 0,555 2008 8,9 0,350 31,1 0,614 5,6 38,0 0,597 19,2 0,662 Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi Schematic dinamica ponderii produc iei agricole în PIB al economiei na ionale este prezentat în figura 1.

Page 58: Revista 2010, Nr

58

22,4 2118,3 17,6 16,4 14,5

9,9 8,9

05

10152025

%20012002200320042005200620072008

Anii P IB al s ec toruluiag rar

Figura 1. Ponderea PIB al sectorului agrar în PIB al economiei na ionale

(Elaborat de autor în baza datelor anuarului statistic al RM pe anii respectivi)

Sectorul agricol are o pondere foarte important în economia na ional a rii i r mîne a fi

unul din principalele sectoare economice ale Republicii Moldova.

Devieri esen iale în structura produc iei vegetale cît i a produc iei animale în perioada

analizat nu au avut loc (tabelul 2).

Tabelul 2. Structura produc iei agricole pe ramuri, în gospod riile de toate categoriile

procente (pre uri comparabile) 2005 2006 2007 2008 Produc ia agricol – total 100,0 100,0 100,0 100,0 Produc ia vegetal 68,9 67,3 58,1 74,3

din care: Culturi cerealiere 22,9 18,4 9,5 24,6 Sfecl de zah r (industrial ) 2,6 3,2 2,1 2,5 Tutun 0,5 0,4 0,4 0,3 Floarea-soarelui 6,3 7,2 3,8 6,9 Cartofi 6,5 6,5 4,5 4,6 Legume i culturi bost noase 7,3 9,3 6,2 7,3 Fructe i pomu oare 4,4 3,9 4,0 3,5 Struguri 12,8 11,6 19,4 15,6 Plante de nutre i altele 5,6 6,8 8,2 9,0

Produc ia animal 31,1 32,7 41,9 25,7 din care:

Produc ia de vite i p ri – total 14,5 16,4 21,6 12,6 din aceasta:

bovine 2,9 2,8 3,2 2,0 porcine 6,8 8,4 11,5 5,7 ovine i caprine 0,4 0,4 0,5 0,4

ri 4,4 4,8 6,4 4,5

Page 59: Revista 2010, Nr

59

Lapte 10,9 10,6 13,3 9,1

Ou 4,4 4,4 5,4 3,0 Lîn 0,1 0,1 0,1 0,1

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi

Schematic structura produc iei agricole pe ramuri, în gospod riile de toate categoriile este prezentat în figura 2.

70

30

70

30

67

33

71

29

68,9

31,1

67,3

32,7

58,1

41,9

74,3

25,7

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

P roduc ia animal

P roduc ia vegetal

Figura 2. Structura produc iei agricole

(toate categoriilr de gospod rii, pre uri comparabile ale anului 2005, %)

(Elaborat de autor în baza datelor anuarului statistic al RM pe anii respectivi)

Declinul economic al sectorului zootehnic a continuat permanent din anul 1990 pîn în

anul 2001, cînd a fost stopat prin aplicarea unui ir de m suri la nivel guvernamental. Astfel,

începînd cu anul 2002 i pîn în prezent s-au manifestat tendin e slabe de ameliorare a acestui

sector al economiei na ionale, sporind volumul mediu anual al produc iei de cre tere a vitelor i

rilor în mas vie.

Totodat , seceta din anul 2007, a pus baza diminu rii efectivelor de animale i

modificarea structurii produc iei animaliere: la bovine a diminuat structura – cu 7 puncte

procentuale fa de anul 2001 i fa de anul 2006 cu 3 puncte procentuale, la porcine – cu 2

puncte procentuale fa de anul 2001 i cu 5 puncte procentuale fa de anul 2007, la ovine,

caprine i p ri pondrea s-a majorat (figura 3). Îns , datorit mecanismelor i politicilor

aplicate prompt, s-a reu it men inerea fondului genetic i furajer, iar prin urmare – i asigurarea

suficien ei alimentare a popula iei.

Page 60: Revista 2010, Nr

60

Figura 3. Structura produc iei animaliere

(Elaborat de autor în baza datelor anuarului statistic al RM pe anii respectivi)

Un factor important al cre terii eficien ei economice a poten ialului de produc ie în

sectorul agrar sunt rela iile economice externe. Principalul obiectiv pe termen lung, pe care

statele îl urm resc cu ajutorul instrumentelor i m surilor de politic comercial , este protejarea

dezvolt rii economice na ionale de concuren a str in .

Politica comercial este o parte component a politicii economice a unui stat, care

vizeaz sfera rela iilor economice externe ale acestuia. Ca i politica economic , ea este un

atribut al suveranit ii oric rui stat independent.

O pondere semnificativ în exportul total îl ocup exportul produc iei agroalimentare.

DINAMICA EXPORTULUI PRODUCTIEI AGROALIMENTARE IN TOALUL

EXPORTULUI A SUFERIT SCHIMBARI ESENTIALE. ANALIZA EFECTUATA PE ANII

2001-2008, ATESTA O SCADERE BRUSCA A PONDERII EXPORTULUI PRODUCTIEI

AGROALIMENTARE IN TOTALUL EXPORTULUI, DE LA 65,6% IN ANUL 2002 PINA LA

38% ÎN ANUL 2008 (FIGURA 4).

Page 61: Revista 2010, Nr

61

Figura 4. Ponderea exportului sectorului agrar în totalul exportului pe economia na ional

(Elaborat de autor în baza datelor anuarului statistic al RM pe anii respectivi)

Analiza situa iei comer ului extern i balan a comercial pe produse agroalimentare în

Republica Moldova pe anii 2001-2008 arat , c în anul 2008 exportul produc iei agroalimentare

a constituit 605088,3 mii USD sau 38,0% din volumul total al exporturilor, majorîndu-se fa de

anul 2001 de 1,7 ori (2001- 361870,2 mii USD) [2].

Ponderea m rfurilor în exporturile produc iei agroalimentare a anului 2008 este urm toarea:

- ANIMALE VII I PRODUSE ANIMALE - 10133,4 MII USD, MIC ORÎNDU-SE FA DE ANUL

2001 CU 44,5% ( UINCA POZI IE CARE A DIMINUAT ÎN DINAMIC ) – CONSTITUIE 1,7%;

- PRODUSE VEGETALE – 210090,2 MII USD – 34,7%;

- G SIMI I ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE – 62890,2 MII USD – 10,4%;

- PRODUSE ALIMENTARE; B UTURI ALCOOLICE I NEALCOOLICE; TUTUN – 311918,2 MII

USD – 51,5%;

- PIEI BRUTE I PIEI T CITE – 10056,3 MII USD – 1,7%.

Importul produc iei agroalimentare a constituit în anul 2008 – 654146,3 mii USD,

constituind 13,4% din volumul total al importurilor. La trei pozi ii de m rfuri agroalimentare

volumul importurilor este mai mare decît exportul:

- ANIMALE VII SI PRODUSE ANIMALE, IMPORTUL ESTE MAI MARE DECIT EXPORTUL CU

90196,1 MII USD SAU DE 9,9 ORI;

- PRODUSE ALIMENTARE; B UTURI ALCOOLICE I NEALCOOLICE; TUTUN CU 31502,0 MII

USD SAU CU 10,1%;

- PIEI BRUTE SI PIEI TABACITE CU 12699,6 MII USD SAU DE 2,3 ORI.

BALANTA COMERCIALA PE PRODUSELE AGROALIMENTARE ESTE NEGATIVA SI CONSTITUIE –

49058,1 MII USD SAU 1,5% DIN SOLDUL TOTAL AL BALAN EI COMERCIALE.

64 65,6 63,3 60,4 59

45,138,6 38

010203040506070

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

%

Anii

Exportul sectorului agrar

Page 62: Revista 2010, Nr

62

Din totalul exportului produc iei agroalimentare – 54,4% îl constituie vînz rile realizate în rile

CSI (329468,8 mii USD), 32,2% - în rile Uniunii Europene, 13,4% – alte ri.

În ceea ce prive te evolu ia comer ului în anii 2001-2008 se observ o reorientare a

comer ului spre rile UE. Chiar dac partenerul principal r mîne a fi Rusia, exportul spre rile

UE cî tig teren, RM ob inînd Preferin e Comerciale Autonome cu UE– regim comercial ce

ofer , începînd cu 01.03.08, accesul liber de taxe i f cote al produselor originare din RM.

Cu toate dificult ile existente i care apar continuu în domeniul rela iilor externe, comer ul

extern va r mîne factorul important pentru cre terea i dezvoltarea economiei na ionale în

concordan cu tendin ele i manifest rile economice mondiale.

În prezent, agricultura constituie sectorul cu cea mai mic rat de investi ii, dat fiind

vulnerabilitatea acesteia fa de factorii de risc, beneficiind de un procent foarte mic din volumul

total al investi iilor.

Nivelul capitalului fix investit în sectorul agarar este unul sc zut, înregistrînd fluctua ii

oare în perioada analizat 2001-2008. Ponderea lui în anul 2008 constituie 5,6% din totalul

capitalului investit, nivel omogen cu a anului 2002 i mai mic de nivelul anilor 2004 cu 0,4 i a

anului 2005 cu 0,3 puncte procentuale. Anul 2006 a fost unul inferior în ce prive te investi iile în

sectorul agrar, constituind numai 4,5%, îns în 2007 i 2008 s-a înregistrat o mic sporire,

corespunz tor cu 0,3 i 1,1 puncte procentuale (figura 5).

0

1

2

3

4

5

6

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

4,95,7

5,26 5,9

4,5 4,85,6

%

Anii

Capital investit

Figura 5. Ponderea capitalului investit în sectorul agrar, %

(Elaborat de autor în baza datelor anuarului statistic al RM pe anii respectivi)

În condi iile economiei concuren iale obiectivele activit ii întreprinderilor sunt orientate

spre ob inerea profitului din vânzarea produc iei marf , care satisface necesit ile umane.

Page 63: Revista 2010, Nr

63

Pentru caracterizarea eficien ei economice a oric rei ramuri de produc ie se folose te un

sistem de indicatori. Ace ti indicatori reflect nivelul utiliz rii factorilor de produc ie, precum i

condi iile de vânzare, cererea, oferta, concuren a între produc tori .a.

Rezultatele estim rii eficien ei economice a produc iei globale pe anul 2008 pot fi exprimate în

urm torii indicatori ai activit ii întreprinderilor agricole, structura i pe regiunile de dezvoltare a

republicii, cît i pe întreaga economie na ional (tabelul 3).

Tabelul 3. Ponderea principalilor indicatori economici ai întreprinderilor agricole pe regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova pe anul 2008

Indicatorii Total pe Republica Moldova

i n c l u s i v Mun. Chi in u Nord Centru Sud UTA

“G uzia” Num rul de întreprinderi, unit i

1528 98 563 461 311 95 Suprafa a terenurilor agricole, ha 843648 33290 341768 177246 208647 82697 Ponderea, % 100,0 1,8 41,6 20,8 25,9 9,9 Efectivul mediu annual de lucr -tori, persoane 69123 4007 29288 14913 15692 5223 Ponderea, % 100,0 2,7 41,8 24,0 22,8 8,7 Valoarea medie anual a mijloace-lor fixe cu destina ie agricol , mii lei 4707761 403626 1390553 1148527 1340290 424765 Ponderea, % 100,0 5,0 28,5 26,5 29,3 10,7 Consumurile materiale incluse în costul produc iei fitotehnice i zootehnice, mii lei 3016140 266006 1279764 752580 546884 170906 Ponderea, % 100,0 5,0 40,6 26,3 20,4 7,7 Valoarea produc iei agricole globale în pre uri comparabile, mii lei 4332428 348846 1830165 956572 891338 305507 Ponderea, % 100,0 3,0 41,4 24,0 22,7 8,9 Venituri din vînzarea produc iei agricole, mii lei 4170294 390067 1895664 821706 798225 264632 Ponderea, % 100,0 3,4 41,4 23,5 22,8 8,9 Profit, mii lei 864025 80145 432500 124725 177493 49162 Ponderea, % 100,0 4,3 34,6 26,0 28,6 6,5 Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM

Datele tabelului 3 denot faptul c , ponderea cea mai mare a principalelor resurse precum

i a rezultatelor din activitatea întreprinderilor agricole îi revine regiunii de dezvoltare Nord: cu

41,6% din totalul suprafe elor terenurilor agricole, 41,8% din efectivul mediu annual de lucr tori,

28,5% din valoarea medie anual a mijloacelor fixe cu destina ie agricol i ca rezultat – 41,4% din

valoarea produc iei agricole globale în pre uri comparabile, 41,4% din veniturile din vînzarea

produc iei agricole i 34,6% din profit.

Regiunea Nord este urmat de regiunea Sud cu 28,6% din profitul total, regiunea Centru

(26,0%), U.T.A. “G uzia” cu ponderea 6,5% i a mun. Chi in u cu 4,3%.

Page 64: Revista 2010, Nr

64

sur rile performan ei economice a unit ilor agricole pot fi efectuate i cu ajutorul

indicatorilor de efecte (tabelul 4):

Tabelul 4. Indicatorii de efecte în gospod riile de toate categoriile ale RM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 1. Volumul produc iei globale, mii. lei (pre uri comparabile ale anului 2005)

10179,9 12301,3 12402,2 12233,7 9435,2 12460,3

- indicele de cre tere X 1,21 1,01 0,99 0,77 1,32

2. S-a produs, mii tone:

-grîu 100.6 853,9 1047,1 667,9 406,5 1286,3 - indicele de cre tere X 8,49 1,23 0,64 0,61 3,16 -porumb 1413,6 1794,5 1492,0 1322,2 362,7 1478,6 - indicele de cre tere X 1,27 0,83 0,89 0,27 4,08 - sfecl de zah r 656,8 911,3 991,2 1177,3 612,3 960,7 - indicele de cre tere X 1,39 1,09 1,01 0,52 1,57 - tutun 6,9 7,9 6,7 4,8 3,6 3,9 - indicele de cre tere X 1,14 0,85 0,72 0,75 1,06 - floarea soarelui 390,0 335,2 331,1 379,9 155,5 371,9 - indicele de cre tere X 0,86 0,99 1,15 0,41 2,39 - cartofi 302,8 317,7 378,2 376,9 199,4 271,0 - indicele de cre tere X 1,05 1,19 0,99 0,53 1,36 - legume- total 360,8 315,2 389,3 475,2 221,8 376,3 - indicele de cre tere X 0,87 1,24 1,22 0,47 1,70 - fructe i pomu oare 617,2 430,4 386,2 329,2 277,2 370,5 - indicele de cre tere X 0,70 0,90 0,85 0,84 1,34 - struguri 677,2 685,6 518,5 466,1 598,0 635,5 - indicele de cre tere X 1,01 0,76 0,90 1,28 1,06 - lapte 593,1 627,7 658,6 627,5 603,9 543,4 - indicele de cre tere X 1,06 1,05 0,95 0,96 0,90 3. Spor în greutate la cre terea i îngr area, mii tone:

- bovinelor 27,5 26,7 26,6 25,5 22,7 18,4

- indicele de cre tere X 0,97 1,00 0,96 0,89 0,81

- porcinelor 53,0 50,1 52,7 63,7 67,0 44,4 - indicele de cre tere X 0,95 1,05 1,21 1,04 0,7 - ovinelor i caprinelor 5,4 5,4 5,5 5,5 5,5 5,0

- indicele de cre tere X 1,00 1,02 1,00 0,95 0,91

- p rilor 28,1 33,0 39,5 42,3 43,6 41,0 - indicele de cre tere X 1,17 1,20 1,07 1,04 0,94

4. Venit din vînz ri, mii. lei 3101,3 4021,8 4405,0 4145,3 4184.2 5639.3

- indicele de cre tere X 1,30 1,09 0,94 1,01 1,35

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi

Ca efect al utiliz rii resurselor (tabelul 4) – eforturilor, în anul 2008 volumul produc iei

globale (pre uri comparabile ale anului 2005) s-a majorat fa de anul 2007 cu 32%, s-a majorat

producerea pe toate culturile agricole, veniturile din vînz ri s-au majorat cu 35%. Îns la

Page 65: Revista 2010, Nr

65

producerea produselor animaliere în anul 2008 se observ o tendin de diminuare pe toate

pozi iile.

Într-o economie de pia modern , maximizarea profitului i a rentabilit ii este criteriul

fundamental al deciziilor întreprinderilor de atragere a resurselor, de organizare a produc iei, de

extindere sau restrângere a acesteia.

Profitul reflect modul de gospod rire a resurselor consumate i are drept componente

esen iale veniturile i costurile din activitatea economic . Profitul permite identificarea

disponibilit ilor i posibilit ilor de dezvoltare a unit ilor agricole. De aceea, analiza sa static

nu este suficient , i se recurge la o analiz în dinamic în baza indicatorilor calcula i în

perioadele precedente (tabelul 5).

Datele tabelului 5 demonstreaz , c în dinamica anilor 2001-2008 ponderea întreprinderilor cu

profit ob inut din activitatea agricol în totalul întreprinderilor are tendin a de cre tere. A a în

anul 2008 – 1021 întreprinderi agricole (64,9%) au ob inut profit, sau cu 22,3 puncte procentuale

mai mult decît în anul 2001 i cu 6,4 puncte procentuale mai mult decît în anul 2007. La 1

întreprindere în mediu a fost primit profit în sum de 549,3 mii lei, sau de 2,13 ori mai mult ca în

anul 2001 i cu 84% mai mult decît în anul 2007. În afar de aceasta 552 întreprinderi au primit

pierderi în sum de 204759 mii lei, piedica principal pentru reproduc ia l rgit.

Page 66: Revista 2010, Nr

66

Tabelul 5. Dinamica rezultatelor financiare din activitatea de producere i vânzare a produselor vegetale i animaliere a întreprinderilor agricole din Republica Moldova în perioada 2001-2008

Anii

Venit ob inut din vânzarea produc iei agricole

Venit global Num r

ul de întrep-rinderi

Profit ob inut din vânzarea produc iei agricole, mii lei

Ritmul de cre tere (descre tere) a profitului la 1 întreprindere

Num rul de întreprinderi profitabile

Rezultatele financiare, mii lei

Ponderea întreprinderilor agricole cu profit în totalul întreprinderilor Total la 1 întreprindere cu baza

fix cu baza în lan profit total pierderi

totale 2001 1749246 715391 1034 266803 258 100 100 441 408003 141200 42,6 2002 1855675 873317 1239 346427 279,6 108 108 590 496352 149925 47,6 2003 2182753 1001679 1348 422262 313,2 121 112 576 599874 177612 42,7 2004 2743840 1193112 1459 507999 348 135 111 801 654142 146143 54,9 2005 3054392 1138472 1524 464178 304 118 87 785 646819 182641 51,6 2006 2926942 1059742 1522 436355 286,7 111 94 759 623660 187305 50,1 2007 2855537 1239776 1528 455751 298.3 116 104 894 701397 245646 58.5 2008 4170294 1841352 1573 864025 549.3 213 184 1021 1068784 204759 64.9

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi

Page 67: Revista 2010, Nr

67

Rentabilitatea reprezint o latur esen ial a eficien ei economice i constituie un element

fundamental al determin rii valorii de randament a unei unit i agricole. În continuare vom

analiza principalii indicatori ai rentabilit ii, ce caracterizeaz eficien a sectorului agrar al

Republicii Moldova în dinamic pe anii 2003-2008 (tabelul 6).

Tabelul 6. Indicatorii ce reflect nivelul activit ii economico- financiare a sectorului agrar al Republicii Moldova

Indicatorii Dinamica pe anii 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Profitul brut, mii. lei 568,0 701,2 667,2 661,3 614,5 1.079,5 - indicele de cre tere X 1,23 0,95 0,99 0,93 1,76 Profitul net, mii. lei -33,7 65,5 7,8 118,8 469,0 805,7 - indicele de cre tere X 2,94 0,12 15,2

3,95 1,72 Rata rentabilit ii financiare, % (77,2) 3,5 0,4 5,2

17,0 22,0 Rata rentabilit ii economice, % 18,6 20,5 17,8 16,4 9,8

13,0 Marja profitului, % 18,3 17,4 15,1 16,0 15,2 19,7 Rentabilitatea produc iei agricole, % inclusiv: produc iei vegetale produc iei animale

17,9 19,7 9,3

14,2 22,9 1,1

24,0 29,8 -8,6

22,7 24,8 7,4

17,5 17,1 20,1

19,0 23,1 -3,0

Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi

Analiza indicatorilor din tabelul 6, ce reflect nivelul activit ii economico- financiare a

sectorului agrar al Republicii Moldova, ne permite s concluzion m existen a tendin elor de sporire a

profitului brut, profitului net, cît i a ratelor rentabilit ii financiare, economice, rentabilit ii produc iei

agricole în întergime, inclusiv a produc iei vegetale, atît i a marjei profitului. Cu semnul „minus” este

rata rentabilit ii produc iei animaliere, care s-a mic orat fa de anul 2007 cu (-23,1) puncte

procentuale. Sporirea rentabilit ii financiare cu + 5,0 puncte procentuale în anul 2008 fa de

anul 2007 caracterizeaz randamentul ridicat al utiliz rii capitalului propriu, aceia i sita ie are

loc i cu rentabilitatea economic (+3,2 puncte procentuale), reflect eficien a utiliz rii activelor

totale. Sporirea rentabilit ii produc iei agricole cu +1,5 puncte procentuale caracterizeaz

sporirea profitabilit ii ramurii în întregime, inclusiv a ramurii produc iei vegetale cu + 6,0

puncte procentuale. Marja profitului în anul 2008 a atins nivelul de 19,7%, nivel superior celor

înregistrate în anii 2003-2008.

Instrumentele i mecanismele utilizate pentru atingerea obiectivelor politicilor agricole,

aplicate în Republica Moldova, îmbin un set de instrumente agricole specifice economiilor în

tranzi ie i instrumente, care sunt aplicate tradi ional în rile în curs de dezvoltare.

În acela i timp, nivelul productivit ii i plata muncii în agricultur sînt considerabil mai joase

Page 68: Revista 2010, Nr

68

decît în alte sectoare ale economiei. Schimb rile în societate i redimensionarea întregii

economii na ionale, parcelarea excesiv a terenurilor agricole, desfiin area multiplelor

întreprinderi agricole cu capacit i de absorb ie a inova iilor i poten ialului tehnologic, au

condus la necesitatea atît a unei moderniz ri esen iale a institu iilor de cercetare i a agen ilor

economici din sectorul agroalimentar, legate de uzarea fizic i moral a activelor din

patrimonial acestora, cît i la salvgardarea poten ialului tiin ific.

Cadrul legislativ ce reglementeaz dezvoltarea sectorului agroalimentar la moment nu

este adaptat la cerin ele Uniunii Europene. Armonizarea cadrului legislativ în activitatea

agricol , în special, i dezvoltarea sectorului agroalimentar, în general, cu cel al Uniunii

Europene este recunoscut drept o necesitate vital .

Dup p rerea noastr , îmbun irea competitivit ii gospod riilor agricole i

întreprinderilor de prelucrare din industria alimentar va fi realizat prin implementarea

urm toarelor obiective specifice:

PERFECTIONAREA COMPETENTELOR PRODUCATORILOR AGRICOLI IN VEDEREA

ASIGURARII UNUI MANAGEMENT MAI BUN AL EXPLOATATIILOR AGRICOLE, PRIN

IMBUNATATIREA SI INTENSIFICAREA PREGATIRII PROFESIONALE, A SERVICIILOR DE

CONSULTANTA, PRECUM SI A ACTIUNILOR DE INFORMARE PERMANENTA;

Sporirea competitivit ii gospod riilor agricole prin promovarea investi iilor, prin

respectarea standardelor UE i altor standarde semnificative necesare pentru sporirea

competitivit ii produselor moldovene ti etc;

Modernizarea i dotarea întreprinderilor existente cu utilaj performant ce are drept

scop sporirea calit ii, competitivit ii i inofensivit ii produselor ;

Extinderea exportului de m rfuri i servicii, în special, pe pie ele UE ;

Elaborarea actelor legislative privind crearea mecanismelor economice eficiente de

atragerea investi iilor în produc ia inovativ i promovarea transferului tehnologic în

sectorul agroindustrial prin formarea unei pie e func ionale a valorilor mobiliare,

fondurilor de risc, de asigur ri etc;

Crearea soiurilor i hibrizilor de plante înalt productive i rezistente la factorii de

mediu nefavorabili, a tehnologiilor avansate de cultivare i procesare a produc iei

agricole;

Renovarea eptelului de animale cu o productivitate înalt i suportul în crearea

fermelor de lapte i carne contemporane prin aplicarea tehnologiilor avansate;

Crearea unui sistem eficient de promovare a produselor agroindustriale pe pia a

extern ;

Page 69: Revista 2010, Nr

69

Elaborarea i implementarea unei scheme generale de amplasare a pie elor

agroalimentare,a întreprinderilor de procesare, depozitare i ambalare a produselor

agroalimentare etc. BIBLIOGRAFIE:

4. Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2008. Chi in u, 2008. 580 p. 5. Comer ul Exterior al Republicii Moldova 2001-2008. Anuar Statistic. Biroul Na ional de Statistic al

Republicii Moldova, 2009. 6. Dezvoltarea social-economic a Republicii Moldova în anul 2008. Biroul Na ional de Statistic .

Chi in u, 2009. 66 p.

PRODUSELE INTELECTUALE ÎN PROTEC IA MEDIULUI NATURAL

Alexandru GRIBINCEA, dr.hab., prof.univ., ULIM Galina SÎRBU, drd, ULIM

Irina ROZEMBERG, drd, ULIM Sergiu COREACHIN, drd, ULIM

Economy and agriculture has had to cope with population increases and growing demand for food, and

thus has intensified production systems. Already, the consequences of modern farming methods include a loss of biodiversity, exploitation of natural resources and contamination of soil, water and air. Today, there is little land left to turn into farming, except for remaining forests that for several reasons need to be protected. Expansion of cultivated land has reached an ecological – and politically acceptable – limit. The concept of sustainable agriculture aims at preserving biodiversity and maintaining soil fertility and water purity. It also contributes to the conservation and improvement of the soil.

Conserving Nature. About one third of the world’s surface is land, and about one-tenth of this is used for permanent crops. Although new land may be put into production in parts of Latin America and Sub-Saharan Africa, there are several limitations to new acreage that can be used for agriculture. Such constraints on the use of these potential agricultural land resources for cultivation are partly agronomical, partly political. In some cases, potential areas simply do not have the desired soil quality or a reliable rainfall pattern to make cultivation feasible. A lack of infrastructure may restrict development. In other cases, where soil and water are adequate, environmental concerns argue against cultivation. The threshold for clearing forest for cultivation has been raised along with acquired knowledge about global warming and concern over climate change. Bad experiences from deforestation, especially the reduction of tropical rain forests, further limits the expansion of farmland.

Natura î i are legile ei care trebuie respectate cu sfin enie. A i le înc lca, înseamn

profana puritatea constituirii acestora înc de la începutul începuturilor. Dac ne punem câteva

întreb ri ca de exemplu: câte m ri i câte oceane mai sunt pure ca odinioar , sau cât vegeta ie

mai încânt sim urile noastre, nu putem s dam un r spuns, aceasta pentru c în ultimii ani au

ap rut semnale alarmante.

Existen a planetei noastre este amenin at de tot felul de fenomene specifice civiliza iei

moderne care în înaintarea ei c tre progres, r mâne con tient sau incon tient indiferent la

urm rile cuceririlor tiin ei i tehnicii moderne, de i aceste urm ri sunt destul de v toare i

chiar fatale P mântului. Problema polu rii este ast zi extrem de grav . Trebuie s facem

deosebire între poluarea atmosferei, care amenin viitorul planetei noastre, i cea a solului i a

apei, care creeaz mari dificult i fiec rei na iuni i mai ales rilor industrializate din America

de Nord, Europa, Rusia i Extremul Orient, alterând calitatea vie ii. Problema polu rii

atmosferice este incontestabil cea mai grav . Formele de poluare ale aerului sunt multiple, în

egal m sur fiind afectat i structura planetei din punct de vedere geologic, hidrologic i biotic.

Page 70: Revista 2010, Nr

70

S-a ajuns la smog, la problema reziduurilor, la eutrofizarea apelor, la ploile acide, la efectul de

ser , la topirea ghe arilor i la perioada de secet din dorin a omului de a acumula cât mai multe

bunuri materiale în dauna propriei sale existente. In fa a acestor primejdii cu urm ri care pot

deveni catastrofale oamenii de tiin a au f cut front comun, ei fiind totu i neputincio i în a

rezolva aceste probleme, rolul primordial pentru crearea unei noi dimensiuni viitoarei societ i

viabile revenind tuturor comunit ilor umane. Societ ile moderne încep s realizeze c sunt pe

cale nu numai de a- i distruge mediul înconjur tor dar chiar de a- i submina propriul viitor.

Foarte pu ine guverne i agen ii pentru dezvoltare din întreaga lume au încercat s schimbe

sensul acestor tendin e amenin toare. Construirea unui viitor stabil, adaptat necesit ilor

ecologice, trebuie s aib în vedere o viziune clar referitoare la un mediu propice vie ii. O

societate viabil este aceea care î i satisface nevoile f a pune în pericol perspectivele

genera iilor viitoare. Aceast defini ie presupune responsabilitatea fiec rei genera ii fa de

asigurarea posibilit ii ca urm toarea genera ie s beneficieze de o zestre natural i economic

nediminuat . In ultimile decenii, cea mai mare parte a na iunilor în curs de dezvoltare au aspirat

tre economii bazate pe combustibili fosili i centrate în jurul "zeului automobil", de tipul celor

din vest. Dar plecând de la problemele locale privind poluarea ireversibil a aerului i ajungând

la amenin area global pe care o reprezint schimbarea climei, reiese c aceste societ i sunt

departe de a fi durabile, ele preg tindu- i cu rapiditate propria lor pieire. In mod evident, o

economie ce provoac schimbarea rapid a climei - de care depinde capacitatea sa de producere a

hranei nu poate fi viabil , ca i aceea care conduce la t ierea masiv a p durilor ce asigur

combustibilul, materia prim i nu în ultimul rând oxigenul necesar vie ii.

Schimb rile fundamentale din domeniul energetic, silvicultur , agricultur i din alte

domenii nu pot avea loc f modific ri esen iale din punct de vedere social, economic i moral

al societ ilor umane. Deci, este necesar o perioad de tranzi ie spre o societate viabil atât

pentru rile dezvoltate cât i pentru cele slab dezvoltate, pentru liderii politici i popula ie care

vor trebui s i adapteze munca i timpul liber la un nou set de principii, având ca obiectiv

prosperitatea i protec ia genera iilor viitoare.

In prezent nu exist modele pentru o societate viabil , dar trebuie elaborat un nou "set de

valori" pentru a realiza o astfel de societate. Printre cele mai evidente muta ii spre o astfel de

societate vor fi cele legate de întrebuin area for ei de munc . Trecerea de la combustibili fosili la

diverse surse regenerabile de energie, extragerea unor cantit i mai mici de minereuri i

reciclarea de eurilor, restructurarea practicilor legate de agricultur i silvicultur vor crea un

num r mare de locuri de munc din unele ramuri tradi ionale. Pierderile înregistrate în minele de

rbune, produc ia de automobile, construc ii de drumuri i prospectarea metalelor vor fi

compensate de cre terea num rului celor ce se vor ocupa cu fabricarea i vânzarea celulelor

Page 71: Revista 2010, Nr

71

solare fotovoltaice, a turbinelor eoliene, a bicicletelor, a echipamentelor pentru transporturi în

comun; distil rile de alcool vor înlocui rafin riile de petrol, vor fi create numeroase tehnologii

pentru reciclarea de eurilor.

Muta ii importante vor avea loc i în domeniul profesiilor. Printre profesiile foarte c utate

se vor num ra cele de prospector eolian, revizor al eficien ei energetice si al arhitecturii "solare",

determinate de tranzi ia c tre o economie a energiei regenerabile.

Num rând ast zi numai câteva sute locurile de munc din aceste domenii pot ajunge pe

plan mondial de ordinul milioanelor în câteva decenii. In agricultur , pe m sur ce se vor

spândi noile modele agricole i se va elimina folosirea pesticidelor, va exista o cerere tot mai

mare de agronomi i de speciali ti în metode biologice de combatere a d un torilor. Mul i

oameni cu studii superioare î i vor valorifica cuno tin ele profesionale în alte domenii de munc ,

în scopul cre rii unei economii ecologice i a protec iei mediului. Intr-o societate viabil ,

bugetele militare na ionale vor reprezenta numai o mic parte din ceea ce sunt ele ast zi. Va avea

loc o trecere masiv a resurselor din domeniul militar în cel al eficien ei energetice, a conserv rii

solului, a plant rii arborilor, a planific rii familiale, a eradic rii unor boli. Pentru realizarea

acestor deziderate, na iunile vor trebui s coopereze într-o m sur mult mai mare, fa de tot ce a

cunoscut lumea pân acum. Tranzi ia spre o societate viabil nu poate avea loc f o

transformare a priorit ilor i valorilor individuale. Întrucât acumularea avu iei personale i/sau

na ionale nu mai constituie elul principal, distan a care îi separ pe cei boga i de cei s raci se va

diminua eliminându-se astfel tensiunile sociale. Na iunile care vor în elege c atingerea acestor

eluri necesit un larg set de valori, incluzând principiile democratice, libertatea de a inova,

respectul fa de drepturile omului i acceptarea diversit ii. In fa a acestor sarcini comune atât

de dificile i numeroase pe care le implic ac iunea de "reparare" i protejare a planetei, ideea

purt rii unui r zboi ar putea deveni un anacronism. Viitorul umanit ii este incert iar dac nu se

iau m suri înc de pe acum planeta noastr i locuitorii ei se afl în fa unei profunde schimb ri

negative i catastrofale. Pentru a câ tiga b lia va trebui s se fac sacrificii; trebuie s

îndep rtam pericolul unui nou r zboi mondial, s cream o via cu adev rat uman pentru

genera iile actuale dar mai ales pentru cele viitoare.

Cu toate acestea omenirea este încrez toare în viitor. Protec ia mediului a devenit una din

direc iile prioritare ale politicii promovate de Republica Moldova i alte ri, îndeosebi dup

Conferin a ONU „Mediul i dezvoltarea” de la Rio de Janeiro (iunie, 1992), în cadrul c reia au

fost semnate cele 3 documente oficiale: Agenda 21 i Conven iile „Conservarea biodiversit ii”

i „Schimb rile climei”. Un ir de acte legislative i hot râri ale Guvernului R.Moldova, precum

i conven ii interna ionale semnate i ratificate de Parlamentul R.Moldova indic modul de

valorificare a resurselor naturale, prescriu drepturile cet enilor la un mediu s tos de via ,

Page 72: Revista 2010, Nr

72

dreptul la informa ie i justi ie, dreptul la luarea de decizii etc., stipulând totodat i obliga iile

fiec rui cet ean de a contribui nemijlocit la protec ia mediului cu scopul de a asigura

transmiterea integral a acestui patrimoniu urma ilor.

Este incontestabil faptul c , to i factorii de mediu persist în natur sub forma unor

complexe naturale i antropizate, constituind ni te ecosisteme. Men inerea echilibrului ecologic

în aceste ecosisteme constituie sarcina de baz a statului, a ministerului de resort, institu iilor

ministeriale i tuturor oamenilor de bun credin .

Produsele intelectuale trebuie s favorizeze protec ia mediului natural. În ultimul timp tot

mai mult devine evident c antropogenicul, activitatea industrial a omului s-a transformat într-o

for geologic major . În a doua jum tate a secolului XX schimb rile structurale a con inutului

atmosferei au dep it toate a tept rile. Atmosfera i mediul acvatic în permanen sunt în

influen e reciproce: mediul acvatic poluant contribuie la poluarea atmosferei i invers.

Impurit ile, diversele substan e sub form gazoas , de provenien industrial , devin

componente ale atmosferei; ora ele, concentra iile mari de porcine, bovine i alte animale,

activit ile industriale, agricole, transport rii produselor petroliere s-au transformat în poluan i ai

mediului acvatic. Dup structura sa atmosfera din secolul XIX i cu cea din secolul XX sunt

diferite. Printre substan ele, care tot mai mult „î i fac loc” în atmosfer , conform [1] sunt

enumerate: CFCl3, CF2Cl2, C2F3Cl3, CF2BrCl, CF3Br, CH3CCl3, CHClF2, N2O, CH4, CO, CO2.

Not m concentra ia acestor gaze respectiv prin V1, V2, …, V11; unitatea de m sur a concentra iei

– num rul de molecule de gaz la 109 molecule al aerului atmosferic. Începînd cu anul 1984

concentra iile acestor gaze, trendul de cre tere a acestea a devenit subiect de discu ii pentru

sociologi, ecologi, economi ti (Tabelul 1).

Tabelul 1. Unele caracteristici ale gazelor, devenite poluante ale atmosferei (m – num rul moleculelor gazului; M=109 molecule aer)

Gaz

ul

Uni

tate

a de

su

r

CFC

l 3

CF 2

Cl2

C2F

3Cl 3

CF 2

BrC

l

CF 3

Br

CH

3CC

l 3

CH

ClF

2

N2O

CH

4

CO

CO

2

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Concentra ia mM

0,226 0,392 0,032 0,001 0,002 0,139 0,092 307 1638 103 310341

Trendul anual: % 4 4,3 11,3 12 15 4,5 7 0,2 1 - 0,4

Durata Ani 74 111 90 25 110 7 20 150 10 0,2 - Sursa: [1, p.149]

În baza datelor din tabelul 1 evolu ia în timp a concentra iei gazelor poluante poate fi

modelat :

Page 73: Revista 2010, Nr

73

11...,,2,1),()( itVd

dttdV

iii sau dtd

dttdV

ii )(

, iii constttV )(ln

11...,,2,1,)( ieetV ii constti (1)

Pentru anul de baz 1984 (t=0) determin m pentru fiecare gaz cuantumul constantei

respective:

)0(;)( iconstconstt

i VeeetV iii , adic concentra ia mM din tabelul 1. Formula (1) poate

fi scris iconstii eVtV )0()( (2). În formula (2) determin m valoarea multiplicatorului ie ,

pentru 11...,,2,1i : pentru t=1 (adic peste un an) concentra iile gazelor 11...,,2,1, ii se vor

modifica i vor constitui

)1)(0()0()0( iiiii VVV , unde i este trendul cre terii concentra iei gazelor

11...,,2,1, ii . Valorile parametrului i sunt date în tabelul 1, i constituie respectiv 0,04;

0,043, etc.

Din formula (2), în baza datelor modific rii concentra iilor anuale ale gazelor, ob inem

1)0()1( ieVV ii ; )0()1(

i

i

VVe i , deci formula (2) poate fi scris :

t

i

iii V

VVtV)0()1(

)0()( (3)

Calcul m valorile )1(iV (Tabelul 2).

Tabelul 2. Concentra ia gazelor în atmosfer peste un an Gazul 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Concentra ia

mM

0,235 0,409 0,036 0,00112 0,0023 0,145 0,098 307,6 1654 103 31038,346

Sursa: calculele autorilor

Datele din tabelul 1; 2, rela ia (3) pot fi puse la baza elabor rii formulelor pentru

prognozarea concentra iei gazelor 11...,,2,1, ii în atmosfer ; calcul m rata de cre tere anual a

concentra iei pentru substan a 11...,,2,1, ii (Tabelul 3).

Ratele de poluare a atmosferei, în dependen de structura activit ilor industriale, sunt

diferite: cea mai mare o are substan a CF3Br. Pentru fiecare substan poate fi elaborat formula

respectiv de prognozare a concentra iei gazului în atmosfer (Tabelul 4).

Page 74: Revista 2010, Nr

74

Tabelul 3. Rata cre terii anuale a concentra iei gazelor în atmosfer

Gaz

ul

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Rata

anu

al d

e cr

ete

re a

co

ncen

traie

i

044,1226,0236,0

043,1392,0409,0

125,1032,0036,0

12,1001,0

00112,0 15,1

002,00023,0

043,1139,0145,0

065,1092,0098,0

002,1307

6,307 0098,1

16381694

1103103

004,110345

1038,3463

3

Sursa: elabor rile autorilor

Tabelul 4. Formulele de prognozare a concentra iei gazelor în atmosfer (în mM )

Gaz

ul

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Form

ula

t044,1226,0 t043,1392,0 t125,1032,0 t12,1001,0 t15,102,0 t043,1139,0 t065,1092,0 t002,1307 t0098,11638 t1103 t004,110345 3

Sursa: elabor rile autorilor

Page 75: Revista 2010, Nr

75

Tabelul 5. Evolu ia concentra iei gazului în atmosfer (în mM )

Gaz

ul

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Conc

entra

ia în

anu

l:

1984

0,226 0,392 0,032 0,001 0,002 0,139 0,092 307 1638 103 310345

1989

28,014,1226,0

044,1226,0 5

48,0

23,1392,0043,1392,0 5

0576,0

8,1032,0125,1032,0 5

00176,0

76,1001,012,1001,0 5

004,0

0,2002,015,1002,0 5

004,0

23,1139,0043,1139,0 5

126,0

37,1092,0065,1092,0 5

31001,1307

002,1307 5

1720

05,116380098,11638 5

103 310345

1993

33,047,1226,0

044,1226,0 9

57,0

46,1392,0043,1392,0 9

092,0

89,2032,0125,1032,0 9

00277,0

77,2001,012,1001,0 9

007,0

52,3002,015,1002,0 9

19,0

34,1139,0043,1139,0 7

162,0

76,1092,0065,1092,0 9

313

02,1307002,1307 9

1785

09,116380098,11638 9

103 310345

1998

41,083,1226,0

044,1226,0 14

31,0

8,1392,0043,1392,0 14

17,0

2,5032,0125,1032,0 14

0048,0

89,4001,012,1001,0 14

014,0

08,7002,015,1002,0 14

19,0

34,1139,0043,1139,0 7

222,0

41,2092,0065,1092,0 14

316

028,1307002,1307 14

18021,11638

0098,11638 10

103 310345

2003

51,027,2226,0

044,1226,0 19

87,0

22,2392,0043,1392,0 19

299,0

37,9032,0125,1032,0 19

00861,0

61,8001,012,1001,0 19

028,0

2,14002,015,1002,0 19

19,0

34,1139,0043,1139,0 7

305,0

31,3092,0065,1092,0 19

7,318

038,1307002,1307 19

18021,11638

0098,11638 10

103 310345

2008

635,081,2226,0

044,1226,0 24

078,1

75,2392,0043,1392,0 24

54,0

9,16032,0125,1032,0 24

0152,0

2,15001,012,1001,0 24

057,0

6,28002,015,1002,0 24

19,0

34,1139,0043,1139,0 7

324,0

52,3092,0065,1092,0 20

322

049,1307002,1307 24

18021,11638

0098,11638 10

103 310345

Page 76: Revista 2010, Nr

76

Calculele din tabelul 5 sunt efectuate, p strînd condi ia c substan ele CH3CCl3, CHClF2,

CH4 au o durat de existen mai redus . Substan ele 11...,,2,1, ii dup un anumit lag, p strînd

în stratosfer , unde se g se te masa ozonului atmosferic. Sub influen a razelor solare moleculele

se fotodisociaz , în consecin atomii liberi, radicalii efectiv particip în reac iile chimice, la

distrugerea ozonului atmosferic. O alt parte din substan ele gazoase enumerate, prin intermediul

depunerilor atmosferice „atac ” mediul terestru, mediul acvatic, contribuie la modificarea

ambian ei naturale tradi ionale, creeaz o alt ambian i prin ea un mare „disconfort” pentru

toat lumea animal , vegetal . Conform calculelor noastre c tre anii 2050 „scutul” de ozon al

Terrei se va reduce cu cca 15-20% în compara ie cu nivelul anului 1984. Se tie c razele

ultraviolete în doze mici contribuie la producerea vitaminei D, în doze mici la apari ia unor boli

– cancer. Scutul Terrei în „ap rare” de abunden de razele ultraviolete este stratul de ozon.

Omenirea cu activit ile sale industriale contribuie la „perforarea” scutului. P trunderea razelor

ultraviolete în doze mai mari decît la care s-au conformat toate viet ile i plantele de pe Terra,

ar putea conduce la o catastrof global . Printre substan ele, care eficient contribuie la

distrugerea, perforarea stratului de ozon se num : CFCl3, CF2Cl2, C2F3Cl3, CF2BrCl, CF3Br,

CHClF2. Conform calculelor (Tabelul 5) în 24 ani aceste substan e i-au majorat concentra ia în

atmosfer respectiv de 1,81, 2,75; 9,4; 8,6; 14,3; 2,6 ori. Aceste tendin e pot fi puse la baza unor

decizii de reducere a activit ilor umane care polueaz atmosfera, mediul terestru, acvatic. Stratul

de ozon, cu func ii vitale, nu con ine mult ozon. Dac ne imagin m o situa ie ipotetic unde

ozonul este pus în condi iile cu presiunea atmosferic normal , la temperatura O°C, atunci stratul

de ozon ar constitui cca 3 mn.

Teoria fizico-chimic despre formarea i dispari ia ozonului a ap rut în anul 1930, este

legat de numele lui Chapman. Oxigenul O, O2 i O3 în anumite condi ii, sub impactul razelor

ultraviolete poate crea, poate distruge ozonul: MOMOO 32 , unde M – este o a treia

molecul a unei substan e.

Ozonul este produsul procesului de apari ie a oxigenului atomic sub impactul razelor

ultraviolete. A treia molecul , care contribuie la distrugerea ozonului sunt substan e de

provenien antropogen . Problema protec iei atmosferei, biosferei, mediului terestru, acvatic

este una din cele mai importante, mai complexe i mai greu de solu ionat.

Încerc rile de a formula i a solu iona aceast problem global sunt cele mai diverse de

la introducerea anumitor restric ii în activit ile omului pîn la elaborarea tehnologiilor

productive nereziduale, capacit i considerabile de asimilare, distrugere a poluan ilor genera i de

activit ile antropogene, care de c tre om nici pedeparte nu-s valorificate. Omul nu trebuie i nici

nu poate s se lipseasc de activit ile industriale, care în viziunea ecologi tilor, sunt poluante.

Fondurile productive de care dispune omenirea sunt produsul unui proces de o lung durat . Cu

Page 77: Revista 2010, Nr

77

toat dorin a, de protejare a mediului natural, acest scop, într-o perioad scurt , este irealizabil.

Produsele, activit ile poluante au ap rut evolutiv, au devenit componente ale sistemului vital.

Din acest sistem, nici un element nu poate fi eliminat, oricare n-ar fi motiva ia. Problema

protec iei mediului natural devine rezolvabil , doar dac procesele poluante, vor fi substituite cu

alte modalit i, tehnologii, activit i doar evolutiv. Procesele economice i ecologice trebuie

studiate concomitent, ele trebuie s contribuie un sistem compatibil. În acest scop, expunerea

problemei o trecem în alt limbaj, în limbajul matematic. Modelele economico-matematice pe

lîng solu iile care pot fi realizate, folosind aparatul matematic i de calcul electronic, mai ofer

i alte posibilit i. Cu ajutorul model rii matematice pot fi determinate principiile, concep iile

omului în activit ile antropogene, folosirea resurselor biosferei.

Fondurile productive în volum de K(t), acumulate în momentul t; resursele biosferei R(t),

utilizate în scopuri productive în momentul t, permit realizarea volumului )(),( tRtKF de

produse. Tratarea problemei protec iei mediului natural, introducînd în func ia de produc ie

volumul resurselor biosferei deja con ine anumite restric ii în utilizarea resurselor naturale;

fondurile productive în func ie sunt incluse i în scopul utiliz rii cît mai ra ional a resurselor

biosferei, prin crearea tehnologiilor de protec ie a mediului natural. Func ia de produc ie

)(),( tRtKFY . Din ipoteza c func ia este pozitiv , omogen , de ordinul întîi [2], ob iunea

)()()(,1 trf

tKtRF

KYy sau KtrftRtKF )()(),( - volumul producerii destinat

consumului productiv, neproductiv, acumul rilor protec iei mediului natural, a resurselor

biosferei, cre rii tehnologiilor noi de produc ie cu impact negativ redus. Cu un efort destinat

protec iei mediului natural în momentul t egal cu Q(t), resursele biosferei se restabilesc în volum

de )(tQW .

Consumul resurselor biosferei în momentul t este egal cu )()()( trtKtR , deci dinamica

rezervei S a resurselor biosferei în momentul t poate fi exprimat prin ecua ia diferen ial :

resursedeconsum

resursedeproductie

roductie

trfKtQWttS )()()(

,Re

; (4)

Dinamica rezervei resurselor biosferei este determinat , fiind cunoscut rezerva acestor

resurse în anul ini ial t=0, 0)0( SS .

Ecua ia (4) exprim o interpretare economic concret : Q(t) – cheltuielile pentru

reproducerea, protejarea resurselor biosferei; )(tQW - volumul resurselor reproduse, protejate

în urma efectu rii cheltuielilor Q(t) în momentul t; r(t) – consumul, poluarea resurselor biosferei

la o unitate de capital productiv K(t); )(trf - volumul produc iei realizate în baza consumului

Page 78: Revista 2010, Nr

78

de resurse ale biosferei la o unitate de capital r(t); )(trfK - volumul resurselor biosferei

consumate, transformate în produsele finale.

Func ia reproduc iei, produc iei resurselor biosferei )(tQW satisface anumite condi ii în

raport de cheltuielile Q(t) (Fig.1).

Fig.1. Dependen a „Cheltuieli – reproduc ia, protec ia resurselor biosferei”

Cre terea cheltuielilor destinate protec iei, reproduc iei, resurselor biosferei contribuie la

cre terea volumului resurselor biosferei, func ia )(tQW este cresc toare, deci

0)()(

tQtQW

Cre terile specifice la o unitate de cheltuieli ...,,, 321 sunt în descre tere, deci

0)()(

2

2

tQtQW

Dac cheltuieli pentru reproduc ia, protec ia resurselor biosferei nu se fac, atunci volumul

resurselor biosferei protejate, reproduse este nul, deci 0)0(W , în fig.1, graficul func iei

)(tQW trece prin origine.

Resursele biosferei pot fi reproduse, îns nu toate resursele sunt reproductibile. Deci

accentul trebuie pus pe perfec ionarea tehnologiilor de produc ie. În fiecare moment t un anumit

volum de mijloace m(t) trebuie s fie destinat pentru elaborarea tehnologiilor de produc ie,

perfec ionate, performante, ecologic admisibile. Crearea tehnologiilor depinde de suma total

)(tQW

)(tQ0

1 1 1

Page 79: Revista 2010, Nr

79

)(tZ acumulat în acest scop. În momentul t viteza acumul rilor pentru crearea )(tZ este

func ie de volumul mijloacelor m(t) ce pot fi direc ionate pentru crearea tehnologiilor, adic

)()()( tmg

tdmtmdZ

Func ia )(tmg satisface condi ii similare condi iilor func iei )(tQW , fig.1. Deci

0)0(g ; 0)()(

tmtmg ; 0

)()(

2

2

tmtmg , adic pentru defalc ri zero, 0)(tm , crearea

tehnologiilor ecologic admisibile este zero; volumul mijloacelor defalcate contribuie la cre terea

cantitativ i calitativ a tehnologiilor ecologic admisibile, func ia )(tmg este cresc toare,

posibilit ile de creare a tehnologiilor ecologic admisibil în momentul t sunt în descre tere,

fiindc acestea devin tot mai costisitoare.

În a a mod, în momentul t volumul produc iei constituie

)()()(),( trftKtRtKFY i este par ial utilizat (destinat) pentru consum

neproductiv C(t), pentru investi ii în protec ia mediului natural i reproducerea resurselor

reproductive a biosferei Q(t), pentru crearea unui fond m(t) de mijloace pentru elaborarea

tehnologiilor ecologic admisibile, restul, mai exact nus diferen a

)()()()()()( tmtQtctrftKttK este destinat (direc ionat ) acumul rilor

productive.

Fig.2. Schema-loc „Consum neproductiv-protec ia biosferei”

Ie iri Intr ri Intr ri

Produc ia realizat pentru consum neproductiv, )(tC

Investi ii pentru protec ia mediului natural )(tQ

Sfera productiv

Consumul de resurse din biosfer Ktrf )(

Mijloace destinate tehnologiilor ecologic

acceptabile, )(tm

0K )(tcU Utilitatea consumului neproductiv

Page 80: Revista 2010, Nr

80

Procesul func ion rii sferei productive este reglat: de volumul produc iei realizate cu

destina ii pentru consum neproductiv )(tC ; de volumul investi iilor pentru protec ia mediului

natural, reproducerea resurselor biosferei )(tQ . Volumul de resurse din biosfera antrenate în

circuitul economic )()( trftK ; volumul mijloacelor de resurse destinate elabor rii, cre rii

tehnologiilor noi, eficiente, de performan , ecologic acceptabile (Fig.2).

Variabilele )(tC , )(tQ , )()( trftK , )(tm - sunt pozitive, sistemul economic se

dezvolt , nu împrumut , nu se decapitalizeaz , nu- i solu ioneaz problemele economice din

contul înr ut irii mediului natural, a supraconsumului resurselor biosferei. Criteriu dup care se

stabile te func ionarea optimal a sferei productive este maximizarea valorii func iei utilit ii

)(tCU . Func ia utilit ii posed priorit i i satisface anumite condi ii similare cu condi iile

satisf cute de func iile )(tQW ; )(tmg , adic 0)()(

tCtCU , odat cu cre terea volumului

consumului utilitatea cre te; 0)()(

2

2

tCtCU , fiecare unitate suplimentar din volumul

consumului neproductiv are o utilitate mai mic decît unitatea precedent .

În bibliografia tiin ific practic , de regul , se studiaz sistemul economic, cre terea

economic i doar tangen ial se vorbe te despre aspectul ecologic. Activitatea antropogen

genereaz un ir de probleme i studierea sistemului economic se are de substituit cu studierea

sistemului ecologo-economic în condi iile men inerii, protec iei i reproduc iei biosferei.

Strategia activit ilor economice ale omului trebuie s se bazeze pe p strarea echilibrului natural,

pe sus inerea poten ialului biosferei, pe o serie de activit i ecologice, îndreptate la crearea unor

tehnologii f impact negativ asupra biosferei; produsul final realizat de om trebuie s fie

programat de fiecare dat nu numai pentru consum neproductiv i acumul ri productive, dar i

pentru solu ionarea problemelor ecologice: protec ia mediului natural, crearea tehnologiilor

productive ecologic acceptabile, reducerii impactului negativ asupra biosferei. Tratarea ecologo-

economic a problemelor, a activit ilor omului, în anumit m sur , reduce nivelul consumului

neproductiv, îns în acest caz dezvoltarea economic devine de lung durat ; omul în vectorul

produselor de consum, î i include produse ecologic pure, î i p streaz calitatea mediului de trai.

Acumul rile mijloacelor pentru crearea tehnologiilor ecologic acceptabile, de performan

economic pot fi m rimi deterministe, îns ideile cum de creat, elaborat astfel de fonduri nu pot

ap rea datorit unui program din timp stabilit. Cu toate c ideile sunt produse intelectuale din

domeniul cercetare-dezvoltare, ele apar dup alte legi decît, de exemplu, produsele finale ale

unei activit i industriale; ideile sunt ni te produse intelectuale aleatoare, depind de mul i factori

Page 81: Revista 2010, Nr

81

i ace tea la rîndul s u sunt aleatorii. Crearea tehnologiilor eficiente, de performan , ecologic

acceptabile este determinat de un ir de caracteristici: disponibilul de fonduri; prezen a unor idei

realizabile; prezen a inova iilor. Pornind din ipoteza, c norma matematic a acestui vector este

)(tZ , determin m )(z - probabilitatea c tehnologia ecologic acceptabil va fi elaborat , adic

)()( ZZPz

Dac fondul de mijloace pentru elaborarea tehnologiilor ecologic acceptabile va fi zero,

0)(tZ , atunci i probabilitatea cre rii acestor tehnologii va fi zero, adic 0)0( ; dac

posibilit ile de creare a tehnologiilor ecologic admisibile în timp se schimb liniar, atunci

cre terea marginal a probabilit ii succesului în crearea acestor tehnologii va fi nul , adic

0)(tZ ; dac disponibilul de fonduri i idei, parvenite din domeniul cercetare-dezvoltare

este reprezentat printr-o func ie cresc toare, atunci 0)(tZ . În principiu probabilitatea

cre rii unei tehnologii ecologic absolut acceptabil nu poate fi egal cu 1.

Evolu ia sistemului ecologo-economic, în condi iile func ion rii unor tehnologii ecologic

admisibile, depinde de scara implement rii acestor tehnologii. Pîn la implementarea

tehnologiilor ecologic acceptabile utilizate consumului neproductiv în intervalul (0, t) este egal

cu t

deCU

0

)( ; dup implementare T

deW

0, unde T – perioada de func ionare a

tehnologiei ecologic acceptate. Utilitatea consumului neproductiv în intervalul (0; T) va fi

deWd

eCU T

t

t

0

)(

Dup un ir de transform ri matematice (vezi [2]) se ob ine problema de optimizare sub

forma: T

t dtmgzWze

cU0

)()()(1()(

În condi iile:

Page 82: Revista 2010, Nr

82

0)(;0)(;0)(

;0)(;0)(;0)0(;0)(;0)(;0)0(

;0)(;0)(;0)0(

)()()(

)()()(

)()()()()()(

0

0

trftSStS

trtZZtmtSSS

tCtKKK

tmgtmtmZ

trfKtQWttS

tmtQtctrftKttK

În acest model: parametrul regulator r(t) reprezint volumul investi iilor direc ionate la

reproducerea resurselor biosferei; a devenit posibil divizionarea cheltuielilor cu caracter

ecologic în dou p i: pentru protec ia mediului natural; pentru crearea tehnologiilor ecologic

acceptabile.

Concluzii:

Realiz rile PT , produsele intelectuale sunt suportul intensific rii activit ilor umane,

contribuie la dezvoltarea economic intensiv , pot crea probleme grave pentru existen a

umanit ii.

Comparativ cu secolul XIX PIBT per capita în secolul XXI va cre te de 223 ori. Un astfel

de succes economic va avea consecin e grave de caracter ecologic, vor ap rea probleme i în ce

prive te epuizarea resurselor naturale ireproductibile, vor ap rea boli incurabile etc.

În aceste condi ii cererea de produse intelectuale va cre te.

Produsele intelectuale în secolul XXI vor fi direc ionate pentru solu ionarea unor

probleme ecologice, crearea tehnologiilor de telecomunica ii, de informatizare, de instruire, de

trat ri medicale.

Produsele intelectuale pot fi create numai, dac în sistemul economic sunt înscrise

mecanisme, pîrghii economice, generatoare de stimulente, antistimulente, care vor asigura

dezvoltarea domeniului C-D. BIBLIOGRAFIE:

1. Gribincea A. L’économie mondiale. Ia i: Performantica, 2005, p. 2. Scleznapru, J., Fridrih Prjezleti e: 700.000 . , ,

.: . , 1990, p. 67. 3. Cronologie universal a celor mai importante evenimente tiin ifice din istoria omenirii, Craiova: Spirit

Românesc, 2003.

MODELE MATEMATICE DE MONITORIZARE A PREVEDERILOR CADRULUI LEGAL ÎN SERVICIUL PUBLIC

Maria CIUBOTARU, dr. hab.

Page 83: Revista 2010, Nr

83

In this article are examined the mathematic model MONINS for analysis and monitoring of objectives on capacity building of the civil servants stipulated in a new legal framework implemented recently in the Republic of Moldova. The model generates the training indicators of each civil servant, each division of the public authority, as well as indicators breakdown by civil servants categories and as a whole. As results, the authorities have a whole picture on trainings and could report to the State Chancellery about the capacity development of civil servants. Also, the model generates information for decisions on annual training plans development.

În ultimii ani administra ia public central din Republica Moldova este supus procesului de

reform pentru a corespunde standardelor europene de transparen , predictibilitate,

responsabilitate i eficien . În acest context, în serviciul public a fost adoptat i pus în

func iune un nou cadru legislativ i normativ, care impune nou cerin e i standarde [2; 3].

În scopul monitoriz rii i evalu rii conformit ii activit ii serviciilor resurse umane din

cadrul autorit ilor administra iei publice la prevederile noului cadru legislativ i normativ în

vigoare, este nevoie de noi instrumente de analiz i monitorizare. În vederea acord rii de

asisten metodologic serviciilor resurselor umane din cadrul autorit ilor administra iei publice

centrale, urmeaz de elaborat un sistem de modele matematice care va sta la baza sistemului

informa ional automatizat „Registrul func iilor publice i al func ionarilor publici”. Unul din

modulele acestui sistem este modelul matematic MONINS de eviden , analiz i monitorizare a

instruirii personalului în autoritatea administra iei publice centrale (denumirea modelului este

abrevierea denumirii „monitorizarea instruirii”).

Modelul matematic MONINS a fost elaborat în scopul organiz rii eviden ei instruirii

personalului în autoritatea administra iei publice centrale în vederea monitoriz rii implement rii

articolelor 37 i 38 ale Legii cu privire la func ia public i statutul func ionarului public, a

anexei nr.6 a Hot rîrii Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 i a articolului 23 al Hot rîrii

Guvernului nr.845 din 26.07.2004 cu privire la perfec ionarea profesional a func ionarilor

publici. Cadrul legal în vigoare stabile te c dezvoltarea profesional a func ionarilor publici se

asigur prin instruirea fiec rui func ionar public în cadrul cursurilor de perfec ionare cu durata

de cel pu in 40 ore anual, iar odat la trei ani – cu durata de cel pu in 72 ore. Totodat ,

func ionarul public care urmeaz forme de dezvoltare profesional a c ror durat este mai mare

de 90 zile într-un an calendaristic, organizate în ar sau peste hotare, cu excep ia celor urmate pe

cont propriu, este obligat s i asume angajamentul scris c , dup terminarea cursurilor sau

programelor, va activa în serviciul public, între 2 i 5 ani [2, p..25].

Modelul MONINS este un instrument care permite monitorizarea implement rii prevederilor

legale men ionate. Utilizarea acestui model ofer autorit ilor administra iei publice centrale un

algoritm automatizat (în Microsoft Office Excel) care efectueaz eviden a la zi a tuturor

evenimentelor de instruire a personalului, calcularea datelor generalizate (la zi, trimestriale i

anuale) pe persoane, subdiviziuni i autoritate referitor la instruirea personalului i raportarea

veridic a rezultatelor.

Page 84: Revista 2010, Nr

84

Modelul MONINS a fost propus spre implementare în autorit ile administra iei publice

centrale care nu folosesc sisteme automatizate de eviden a instruirii personalului i nu pot

automatizat generaliza datele despre instruirea personalului în conformitate cu actele normative

în vigoare.

Ini ial, modelul MONINS a fost proiectat ca un model la nivelul autorit ii administra iei

publice centrale pentru eviden a, analiza i monitorizarea instruirii personalului, dar poate fi

aplicat pentru orice autoritate i institu ie public , precum i pentru orice organiza ie.

Structura modelului MONINS

Modelul în cauz s-a concentrat pe principalele caracteristici ale managementului func iilor

publice i func ionarilor publici din aparatele centrale ale organelor centrale de specialitate, adic

pentru autorit ile specificate în articolul 24 al Legii cu privire la Guvern /1/. Modelul include 5

compartimente, (I, II, III, IV i V), prezentate în figura nr.1.

Fig. 1. Compartimentele modelului matematic MONINS

Sursa: Elaborat de c tre autor Compartimentul I include statul de personal al autorit ii administra iei publice, inclusiv

func iile publice i posturile în cadrul subdiviziunilor structurale, aprobate de cadrul normativ în

vigoare, numele i prenumele personalului încadrat în aceste func ii i data angaj rii acestora.

Astfel, compartimentul I caracterizeaz toate func iile i personalul autorit ii. Num rul de

ecua ii va fi determinat de num rul de unit i al efectivului-limit al autorit ii.

Compartimentul II cuprinde clasificarea func iilor i posturilor autorit ii administra iei

publice pe categoriile de personal stabilite prin articolul 7 al Legii cu privire la func ia public i

statutul func ionarului public, inclusiv func iile publice de conducere de nivel superior, de

conducere i de execu ie [2, p.11].

Compartimentul III include formele de preg tire profesional (cursuri de perfec ionare, de

instruire, ateliere, seminare, vizite de studii peste hotare etc.), inclusiv denumirea formei de

instruire, perioada de instruire planificat (în ore), data desf ur rii evenimentului de instruire,

ultimul element atribuie modelului un aspect dinamic al procesului de instruire. Formele de

instruire sînt clasificate de tipuri, inclusiv: comanda de stat, instruirea efectuat cu mijloacele

I

II¹ II²

III¹ III²

IV¹

V².

Subt

otal

2

V

¹. Su

btot

al 1

V

. Tot

al

IV²

Page 85: Revista 2010, Nr

85

financiare bugetare i cu suportul donatorilor (se clasific pe domenii în func ie de necesitatea

analitic ).

Compartimentul IV reprezint matricea datelor de instruire (perioada în ore) pentru toate

formele de instruire a personalului din autoritatea administra iei publice.

Compartimentul V se refer la indicatorii de eviden i monitorizare a instruirii personalului

din autorit i, inclusiv:

Pe orizontal :

- Num rul total de ore de instruire pe o persoan ;

- Num rul de cursuri la care a participat angajatul (în total pe subdiviziuni i în total pe

autoritate acest indicator reprezint „num rul brut de persoane instruite”);

- Num rul net de persoane instruite;

- Num rul de persoane instruite cel pu in 40 ore (poate fi folosit alt int , în caz de

necesitate);

Pe vertical :

- Num rul total de ore de instruire ale participan ilor la cursul de instruire;

- Num rul brut de persoane instruite;

- Num rul de cursuri la care au participat angaja ii autorit ii;

- Num rul de persoane instruite pe trei categorii de func ionari publici:

conduc tori de nivel superior (directori-adjunc i);

conduc tori ( efi, efi-adjunc i ai subdiviziunilor);

personal de execu ie [6].

Fiecare din cele cinci compartimente descrise se concentreaz pe dou mari domenii de

instruire – instruirea extern , care se desf oar în afara autorit ii i instruirea intern care se

desf oar în incinta autorit ii. Astfel, indicatorii de eviden i monitorizare a instruirii

personalului din autoritate vor fi calcula i în total pe instruirea extern (subtotal 1) i intern

(subtotal 2), precum i în total pe ambele categorii de instruire (în total).

Descrierea ecua iilor modelului MONINS

Modelul func ioneaz ca un sistem integrat de ecua ii care relev inter-rela iile între toate

compartimentele. Pentru a defini rela iile sînt utilizate identit i i cerin e logice care decurg din

procesul de instruire i reglement rile legale privind dezvoltarea profesional a func ionarilor

publici i altor categorii de angaja i.

Sistemul de ecua ii al modelului este prezentat în continuare.

1. Matricea compartimentului IV al modelului are urm toarea form (ecua iile 1-3):

{X¹f} = {afj} x {P¹f} (1)

{X²f} = {afj} x {P²f} (2)

Page 86: Revista 2010, Nr

86

{Xf} = {X¹f} + {X¹f}, unde (3)

- X¹f ; X²f; Xf - durata (num rul de ore) de instruire pe fiecare persoan angajat în func ia

„f” în cadrul instruirii externe, interne i în total;

- afj - num rul de ore de instruire în cadrul cursului „j” la care a participat persoana

angajat în func ia „f”;

- P¹f; P²f; Pf - num rul de persoane în func ia „f” instruite în cadrul instruirii externe,

interne i în total.

2. Ecua ii care determin durata (num rul de ore) de instruire pe fiecare persoan angajat

în func ia „f” (ecua iile 4-6); în total pe fiecare form de instruire (ecua iile 7-9); în total pe

autoritate (ecua iile 10-12) i pe cele trei categorii de personal, stabilite de cadrul legal (ecua iile

13-15), în cadrul instruirii externe, interne i în total:

X¹f = afj x P¹f (4)

X²f = afj x P²f (5)

X = X¹f + X¹f (6)

X¹j = afj x P¹f (7)

X²f = afj x P²f (8)

Xf = X¹f + X¹f (9)

X¹ = afj x P¹f (10)

X² = afj x P²f (11)

X = X¹f + X¹f (12)

X¹n = a (fn) j x P¹f (13)

X² n = a(fn) j x P²f (14)

X n = X¹f + X¹f , unde (15) - n – reprezint clasificarea func iei publice în trei categorii de personal stabilite de cadrul

legislativ - conduc tori de nivel superior (directori-adjunc i), conduc tori ( efi, efi-adjunc i ai

subdiviziunilor) i personal de execu ie.

3. Ecua ii de comportament care identific dac persoana a fost sau nu antrenat în

procesul de instruire profesional (ecua iile 16-18), în cadrul instruirii externe, interne i în total:

P¹f = {0; 1, if X¹f >0} (16)

P²f = {0; 1, if X²f >0} (17)

Pf = P¹f + P²f (18)

Page 87: Revista 2010, Nr

87

Le fel se identific func ionarii publici care au atins valoarea int a indicatorului de instruire,

în prezent, 40 ore (ecua iile 19-21):

Z¹f = {0; 1, if X¹f 40} (19)

Z²f = {0; 1, if X²f 40} (20)

Zf = Z¹f + Z²f (21) 4. Ecua ii care determin num rul (net) de persoane instruite (ecua iile 22-24), inclusiv

pe categorii de personal, în cadrul instruirii externe, interne i în total:

P¹ = P¹f, j€K¹; P¹n pentru j€K¹n (22)

P² = P²f, j€K²; P²n pentru j€K²n (23)

P = P¹ + P²; P n pentru j€(K¹nUK²n), unde (24)

- P¹, P¹, P – reprezint num rul net de persoane instruite în cadrul instruirii externe,

interne i în total;

- P¹n P²n P n – reprezint num rul net de persoane instruite pe fiecare categorie de

personal.

5. Ecua ii care determin num rul net de persoane instruite care au atins norma stabilit

de cadrul legal în vigoare - 40 ore (ecua iile 25-27), în cadrul instruirii externe, interne i în total:

Z¹ = Z ¹f, j€K¹ (25)

P² = Z ²f, j€K² (26)

Z = Z ¹ + Z ², unde (27)

- Z¹, Z¹, Z – reprezint num rul net de persoane instruite care au atins norma de 40 ore în

cadrul instruirii externe, interne i în total.

6. Ecua ii care identific dac personalul autorit ii a participat la cursul „j” de instruire

extern (K¹j) sau intern (K²j), ecua ii care determin num rul de cursuri de instruire în cadrul

instruirii externe, interne i în total (K¹, K², K) (ecua iile 30-32),:

K¹j = {0; 1, if X¹j >0} (28)

K²j = {0; 1, if X²j >0} (29)

K¹ = K¹j (30)

K² = K²j (31)

K = K¹ + K² (32) Date despre implementarea modelului

Modelul a fost implementat în perioada anilor 2009 – trimestrul 1 al anului 2010 în aparatele

centrale ale organelor centrale de specialitate (24 de autorit i) cu asisten a metodologic a

Page 88: Revista 2010, Nr

88

autorului. Modelul este utilizat de c tre serviciile resurse umane ale ministerelor i altor

autorit i administrative centrale. Completarea matricei modelului se efectueaz permanent, dup

desf urarea formelor de instruire profesional (de exemplu, în termen de cel mult trei zile).

Modelul permite de a efectua analiza în timp a indicatorilor de perfec ionare profesional a

personalului, inclusiv a func ionarilor publici. Astfel, modelul genereaz date despre valoarea

indicatorilor de instruire în aspect trimestrial i anual pentru a raporta despre implementarea

prevederilor noului cadru legislativ în serviciul public. Totodat , modelul este un instrument de

luare a deciziilor referitor la dezvoltarea profesional a func ionarilor publici, deoarece descrie

situa ia în domeniu care se aplic pentru elaborarea Planului anual de instruire a personalului.

Matricea modelului se recalibreaz în fiecare an ca urmare a aprob rii hot rârii Guvernului

despre comanda de stat anual pentru instruirea func ionarilor publici, precum i aprob rii

Planului anual de instruire a personalului în cadrul autorit ii administra iei publice.

Concluzii în baza rezultatelor aplic rii modelului

Aplicarea modelului ofer dou tipuri de concluzii. Pe de o parte, modelul ofer concluzii de

natur metodologic - utilizarea modelului ofer serviciilor resurse umane ale autorit ilor

publice beneficii de a avea un instrument care pune în eviden tabloul integral în domeniul

instruirii pe fiecare persoan , subdiviziune, categorie de func ii i în integru pe autoritate. Astfel,

utilizarea modelului ofer serviciilor resurse umane din autorit i un instrument de ob inere a

indicatorilor de monitorizare solicita i de cadrul legislativ. Pe de alt parte, modelul ofer

concluzii analitice despre valoarea indicatorilor de monitorizare a prevederilor Legii cu privire la

func ia public i statutul func ionarului public în total pe administra ia public central . În

rezultatul utiliz rii modelului în fiecare autoritate i solicit rii rezultatelor modelului, Cancelaria

de Stat efectueaz analiza comparativ a datelor i generalizeaz datele în total pe toate organele

centrale de specialitate. Astfel, se genereaz un tablou integral despre valoarea efectiv a

indicatorilor de monitorizare a prevederilor legii men ionate. În viitor, când va fi elaborat baza

de date al sistemului informa ional automat „Registrul func iilor publice i al func ionarilor

publici”, modelul MONINS va constitui un modul al acestui sistem.

Generalizarea rezultatelor aplic rii modelului MONINS în aparatele centrale ale ministerelor

i altor autorit i administrative centrale relev urm toarele. În ianuarie-martie 2010, au fost

instrui i 1185 func ionari publici din aparatele centrale ale autorit ilor administra iei publice

centrale, care au beneficiat de 3448 zile1 de instruire în total. Capacitatea func ionarilor publici

din autorit ile publice a fost dezvoltat atît în cadrul activit ilor de instruire intern , cît i a

celor externe (fig. 2). De men ionat c autorit ile care au func ionari cu statut special planific

1 Num rul (total) de zile de instruire este un indicator de instruire, care se calculeaz ca produsul dintre num rul func ionarilor publici instrui i i num rul zilelor de instruire pe o persoan ; conform standardelor rilor europene, arat num rul de zile lucr toare absente de la locul de

munc .

Page 89: Revista 2010, Nr

89

urm toarele normative pentru fondul anual de timp de instruire intern : 40 ore pentru

func ionarii publici i 100 ore pentru func ionarii cu statut special. Celelalte autorit i

administrative publice centrale se conformeaz la prevederile Legii cu privire la func ia public

i statutul func ionarului public, care stabile te normativul anual de 40 ore de instruire. Aceste

autorit i nu stabilesc normative de timp pentru instruirea intern a func ionarilor publici, dar

trebuie s stabileasc . Astfel func ionarii publici din aparatele centrale ale organelor centrale de

specialitate men ionate sînt instrui i, preponderent, în cadrul formelor de instruire extern ,

preponderent cu asisten a i suportul financiar al donatorilor [5].

Fig. 2. Structura num rului de zile de inst ruire pe forme de instruire a funcionarilor publici în aparatele centrale

ale AAPC în tr.1 2010

52,5%

47,5%

Instruire extern Instruire intern

Sursa:[5, p.17]

Cursurile de perfec ionare intern sînt de scurt durat , 1-2 ore (excep ie autorit ile care de in func ii publice cu statut special) i au o mic contribu ie asupra form rii abilit ilor profesionale ale func ionarilor publici, în opinia acestora. În acela i timp, cursurile de perfec ionare extern i vizitele de studii peste hotare sînt de durat mai mare ( 2-5 zile).

Datele generalizate relev c în perioada de raportare, au fost instrui i 55% din num rul

func ionarilor publici din aparatele centrale ale organelor centrale de specialitate, 16% din

func ionarii publici au fost instrui i cel pu in 40 ore, conform cerin elor stabilite prin Legea cu

privire la func ia public i statutul func ionarului public. Rezultatele implement rii modelului

ofer date pentru analiza comparativ i pozi ionarea organelor centrale de specialitate.

Fig. 3. Num rul orelor de instruire pe o persoan instruit în tr.1 2010

27

62 5832 38

16 13

65

7

36 4128

1229 19 23

10

47

192029

90

20406080

100

MEC M

F

MJ

MA

I

MA

EIE

MA

MCD

R

MA

IA MT

MM ME

MC

MM

PSF

MS

MTS

MT

IC

BNS

AR

FC BRI

AM AT

CCCE

C

Sursa: [5, p.17]

Datele din figura 3 scot în eviden c instruirea func ionarilor publici este neomogen în cadrul

aparatelor centrale ale organelor centrale de specialitate. Func ionarii publici au fost instrui i în

cadrul cursurilor cu durata mai mare de o s pt mân în circa un sfert (6 din 22) din autorit i, cu

durata de 3-4 zile – din 8 autorit i i de 1-2 zile – din alte 8 autorit i.

BIBLIOGRAFIE 1. Legea nr.64-XII din 13 mai 1990 cu privire la Guvern, cu modific rile i complet rile ulterioare.

Page 90: Revista 2010, Nr

90

2. Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la func ia public i statutul func ionarului public, cu modific rile ulterioare. 3. Hot rîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 „Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la

func ia public i statutul func ionarului public”, cu modific rile i complet rile ulterioare. 4. Hot rîeai Guvernului nr.845 din 26 iulie 2004 „Cu privire la perfec ionarea profesional a func ionarilor publici”. 5. Raportul cu privire la implementarea prevederilor Legii cu privire la func ia public i statutul func ionarului public în ianuarie-martie

2010. http://www.rapc.gov.md 6. Instruc iunea metodologic privind eviden a instruirii personalului în autoritatea administra iei publice centrale. http://www.rapc.gov.md

INTERVEN IA STATULUI ÎN ECONOMIE: NECESITATE I IMPORTAN

Maxim ION, conf. univ., dr., UCCM

What is the role of the state and what should be the functions of the state in the contemporary economy: these are good questions to be addressed as to the countries with a developed economy, as well as to those in development process.

În literatura economic este foarte variat spectrul p rerilor privind locul, rolul, scopul i

posibilitatea interven iei statului în economie. Dar opinia privind necesitatea sus inerii i

promov rii concuren ei este acceptat aproape de toate colile economice.

Întrebarea privind rolul statului în economie a fost una dintre cele mai importante atît în

teoria economic cât i în economia practic . În dependen de tratarea acestei probleme se

modificau strategiile de dezvoltare a mai multor ri, rolul statului variind între extreme. În anii

1950-1960 majoritatea guvernelor acordau un rol hot râtor statului, dar dup crizele din anii ‘80

acest concept a fost dur criticat, acordându-se prioritate interven iei minimale. C tre mijlocul

anilor ‘90 opinia privind rolul statului i nivelul de interven ie iar i a suferit schimb ri, în acest

caz optându-se pentru o pozi ie de mijloc evitându-se extremele.

Profesorul din Harvard Rodrik D. în anul 1997 a men ionat c un lucru îmbucur tor s-a

întâmplat prin faptul c pendulul gândirii economice privind rolul statului în economie a început

mi carea invers , i acum are mai multe anse a se opri la un mijloc rezonabil, evitând extremele.

Astfel, statul a fost i r mâne în continuare un subiect important i indispensabil al

rela iilor economice, iar rolul, sarcinile i func iile statului în economie au variat în dependen

de nivelul acceptat de interven ie a acestuia în economie.

Pre edintele B ncii Mondiale James D. Wolfensohn în Raportul B ncii Mondiale din 1997

“The state in a changing world”, men ioneaz c dezvoltarea bazat numai pe stat a suferit e ec.

Dar acela i rezultat se va ob ine i în cazul dezvolt rii economiei f stat ca în cazul Liberiei i

Somali. Istoria confirm faptul c o guvernare bun nu este un lux, dar o necesitate vital . F

func ionarea unui stat eficient dezvoltarea economico social durabil este imposibil . În

literatura de specialitate se expun multiple p reri referitor la rolul statului, sarcinile i

posibilit ile de interven ie a statului în economie. Opiniile variaz foarte mult în dependen de

condi iile i etapa concret de dezvoltare a economiei. Dar se observ c interven ia statului în

economie era deosebit de evident în perioada crizelor sociale i ocurilor economice.

Page 91: Revista 2010, Nr

91

Sarcinile care stau în fa a guvernatorilor în domeniul economic sunt determinate atît de

legit ile func ion rii sistemelor economice cît i de condi iile specifice ale rii. Pot fi

eviden iate trei sarcini care stau în fa a guvern rii în procesul reglement rii economiei. În primul

rînd asigurarea cre terii economice durabile care ar duce la ridicarea bun st rii i dezvolt rii

sociale. În al doilea rînd efectuarea unor transform ri eficiente ale sistemului economic al rii.

În al treilea rînd, ap rarea intereselor na ionale în cadrul rela iilor economice interna ionale.

Prima sarcin , cre terea economic durabil se execut de guvernare prin intermediul

efortului întreprinderilor care în condi iile pie ei cu concuren perfect ar putea ipotetic s aib

loc f interven ia statului. Dar pentru atingerea unei cre teri economice durabile i social

orientate este nevoie de o politic economic complex .

A doua sarcin , transformarea sistemului economic al rii, ar putea fi expus ca o

expresie a primei sarcini, deoarece în procesul transform rii sistemului orientat spre o cre tere

economic durabil , se atinge o eficien maxim a acestuia. Transformarea sistemului

economic, ce presupune crearea unei economii de pia eficiente impune realizarea unui set de

suri de reformare a mecanismelor economice.

A treia sarcin , ap rarea intereselor na ionale în cadrul rela iilor economice

interna ionale, ine în mod special de asigurarea securit ii economice a rii în condi iile

mondializ rii.

Sistemul economic poate fii coordonat prin intermediul: mecanismului pie ei i

reglement rii statal . Actualmente se eviden iaz dou direc ii de dezvoltare economic a unui

stat:

1) Consensul de la Washington (sf.an.80 – în.an.90) propus de Fondul Monetar

Interna ional pentru rile în curs de dezvoltare, care are la baz trei postulate:

liberalizare, privatizarea i stabilitatea macroeconomic prin dirijarea masei

monetare;

2) Consensul postwashington (autor J.Stiglitz, Premiul Nobel în a.2001) care este

opusul primului, i consider interven ia statului necesar .

Pe m sur avans rii progresului tehnico- tiin ific i mondializ rii vie ii economice

interven ia statului în economie poate c ta o semnifica ie deosebit . Astfel, în contextul

globaliz rii efectele negative ale unor m suri de sprijin guvernamental asupra concuren ei

dep esc grani ele na ionale, afectând comer ul interna ional. Din aceste considerente este

necesar în procesul reglement rii economiei de c tre stat s se ia în considerare i corela ia cu

economia regional i mondial .

Cercet rile efectuate de mai multe organisme interna ionale cum sunt Organiza ia pentru

Cooperare i Dezvoltare Economic i Organiza ia Mondial a Comer ului eviden iaz faptul c

Page 92: Revista 2010, Nr

92

autorit ile pot interveni pe pia în trei modalit i principale: prin interac iuni de natur

financiar (transferuri financiare c tre anumite întreprinderi, investi ii, împrumuturi, achizi ii,

vînz ri i sarcini fiscale), prin reglement ri (politica de reglementare) i prin furnizarea direct

de bunuri i servicii (infrastructur i alte bunuri publice).

Totodat , autorii Raportului B ncii Mondiale din 1997 “The state in a changing world”

atrag aten ia la dou elemente strategice. Primul, exercitarea func iilor statului trebuie s se

efectueze în conformitate cu poten ialul de inut. Al doilea element este legat de înt rirea

poten ialului statului i dezvoltarea societ ii civile, ceea ce ar constitui o pîrghie pentru

reducerea ac iunilor arbitrarea ale statului.

Încercarea statului de a se implica în multe lucruri f resurse suficiente, aduce adesea

mai multe prejudicii decît avantaje. Astfel, dac statul dispune de capacit i reduse, forma i

direc iile de interven ie a statului în procesele economice trebuie bine gîndite i argumentate.

Guvernan ii utilizeaz diverse forme de interven ie în procesele economice. Formele de

interven ie a statului pot fi directe sau indirecte, astfel putem deosebi: gestiune nemijlocit de

tre stat a unor ramuri ale economiei na ionale, reglementarea fiscal , reglementarea monetar-

creditar , gestiunea cheltuielilor publice, reglementarea pre urilor, reglementarea sectorului

social, educa ional, reglementarea protec iei mediului înconjur tor.

Desigur formele de interven ie a statului în economie nu sunt rigide i se pot modifica pe

sura evolu iei situa iei economice a rii. În baza situa iei create se elaboreaz politicile

economico-sociale ale statului.

Combinarea dintre politicile pe termen scurt i stabilitatea strategiilor pe termen lung este

una din principalele cerin e pentru a avea succes în procesul reglement rii guvernamentale a

proceselor economice.

În literatura de specialitate au fost eviden iate premisele care determin nivelul de

interven ie a statului în economie i reie ind din acestea func iile pe care le îndepline te statul

[6,4]. Astfel, conform primei premise statul este întotdeauna prezent în economie, dar gradul de

prezen statului în economie depinde de cantitatea i volumul func iilor atribuite statului. Se pot

men iona urm toarele func ii ale statului:

1. crearea bazei normative, asigurarea legalit ii i ordinii de drept;

2. ap rarea i protec ia contra pericolelor externe;

3. asigurarea stabilit ii macroeconomice;

4. formarea institutelor necesare dezvolt rii societ ii i economiei;

5. prestarea serviciilor publice -(excep ie – ap rarea, ordinea public ) de s tate,

educa ie;

6. protec ia p turilor social vulnerabile i acordarea acestora garan iilor sociale;

Page 93: Revista 2010, Nr

93

7. protec ia mediului înconjur tor;

8. contribu ia la dezvoltarea economiei prin modific ri structurale (politici industriale

sau politici structurale);

9. preîntâmpinarea sau înl turarea e ecurilor pie ii;

10. activitatea de antreprenoriat a statului (crearea întreprinderilor publice sau

participarea cu capital în întreprinderile private).

Primele trei func ii ale statului reprezint minimul liberal, sunt func iile statului care nu

pot fi negate. A patra func ie se exercit p m sura necesit ii efectu rii reformelor. Func ia 5-7

sunt caracteristice statelor cu orientare social . Prezen a func iilor 8-10 indic la caracteristicile

unui stat paternist. Astfel cu cît mai multe func ii are statul cu atît interven ia lui în economie

este mai mare.

Urm toarea premis , reiese din faptul c la alegerea nivelului de interven ie a statului în

economie este necesar de reie it din condi iile actuale de dezvoltare a statului i societ ii, iar

interven ia statului în economie presupune anumite costuri. Rolul statului se apreciaz prin

coraportul cheltuielilor bugetare fa de PIB.

În baza aprecierii esen ei i rolului mecanismului pie ei, scopurilor, posibilit ilor i

formelor de interven ie a statului în economie se eviden iaz trei curente principale ale tiin ei

economice ale sec.XX: neoclasic, keynesist i institu ional. Teoriile elaborate de savan ii

reprezentan i ai acestor curente s-au aplicat în diferite perioade în reglementarea interven iei

statului în economie.

Curentul neoclasic a fost promovat în sec.XX de mai mul i savan i cu renume printre

care putem men iona pe A. Marshall, M.Friedman, P.Samuelson, M.Allais, G.Debreu., F.Hayek.

Concep iile reglement rii de stat a economiei difer în dependen de tratarea esen ei i

rolului mecanismului pie ei. Una din ipotezele fundamentale ale colii clasice este c economiile

func ioneaz cel mai bine cînd toate pie ele sunt concuren iale i atunci cînd proprietarii sînt cei

care iau deciziile de investi ii i de produc ie. i pentru ca deciziile s fie eficace, întreprinz torul

trebuie s fie sigur c vor ob ine un drept legal de a dispune de avu iile pe care le creeaz .[1,156]

Liberalismul economic acord un rol considerabil statului în definirea i aplicarea unor

reguli concuren iale generale i c utarea bun st rii colective, astfel statul nu trebuie s

denatureze concuren a, favorizînd anumi i produc tori în raport cu al ii. Liberalismul economic

este un mod de func ionare i de reglare a unei economii în care luarea deciziei este

descentralizat , pre urile relative ale bunurilor i serviciilor reflect raritatea lor relativ , iar

deciziile actorilor pie ii se înscriu pe termen lung, în contextul unui stat de drept care men ine un

univers concuren ial la scara pie elor pertinente.

Page 94: Revista 2010, Nr

94

Ca i neoclasicii economi tii curentului keynesist sunt adep ii economiei de pia , adic a

economiei organizate, coordonate i direc ionate preponderent de pia – prin pre uri libere,

profit, pierderi, echilibrul dintre cerere i ofert , dar evaluarea posibilit ilor acestui mecanism

difer .

Din aceste motive, difer i punctul de vedere referitor la sarcinile, rolul i func iile

statului în economie. Keynes i succesorii s i au creat concep ia unui sistem economic

reglementat atît de pia cît i de stat. Acest sistem este denumit economie keynesist combinat .

Statul intervine în func ionarea mecanismului pie ei cînd depisteaz e ecurile pie ei. În cazul

depist rii e ecurilor de pia statul trebuie s exercite func ia de stabilizator, prin aceasta s

lichideze instabilitatea economic i social . În rezultat se creeaz o economie mixt , care de

fapt este o sistem gigantic de asigurare comun contra calamit ilor vie ii economice.[4,76]

Dup finisarea celui de al II-a r zboi mondial multe ri din Europa s-au orientat la

planificarea de stat a economiei, ca la o metod principal necesar restabilirii i stimul rii

dezvolt rii economiei na ionale i transform rilor postbelice.

Rolul de frunte în crearea concep iei noi de dirijare a proceselor economice era de inut de

economi tii curentului institu ional. Printre reprezentan ii cei mai de vaz îi putem men iona pe

laureatul premiului Nobel J.Tinbergen, F.Perru, G.Miurdali.

La elaborarea conceptului planific rii etatice a economiei, denumit „indicativ ” i-au

adus aportul savan i din diferite state, iar aplicarea acesteia difer de la stat la stat, reflectînd

particularit ile istorice, social-economice i culturale ale acestor state.

Dup al II-lea r zboi mondial concep ia planific rii industriei a fost utilizat de 12 ri

din Europa i Japonia. În Fran a din 1947 se utilizau planuri cincinale, în Olanda din 1948 se

utilizau planuri cincinale, dar s-a elaborat i un plan de lung durat pentru perioada 1950-1970.

Suedia i Japonia au început utilizarea planurilor cincinale din 1948, iar Norvegia din 1949

aplica planuri de patru ani.

Întrebarea privind rolul statului în economia de pia , este una fundamental . Scopul

oric rui sistem economic este de a promova bun stare cet enilor s i. Aceste scopuri se

materializeaz prin eficien i echitate. Criteriul de eficien este determinat de optimul

Paretian, conform c ruia o aloca ie este eficient dac distribu ia bunurilor se face în a a fel încît

nu poate fi g sit o alt variant de alocare care s duc la îmbun irea situa iei cel pu in a unei

persoane f a o leza pe cea a alteia. Echitatea este mai dificil de definit deoarece economi tii

nu au g sit un consens privind ce este echitate în afaceri: derularea procesului sau rezultatul

ob inut.

Aceea i p rere este sus inut i de economistul Myles Gareth D în lucrarea „Public

economics” în care men ioneaz c situa iile cînd interven ia statului este justificat pot fi

Page 95: Revista 2010, Nr

95

divizate în dou categorii cele provocate de e ecurile de pia (redistribuirea ineficient a

bunurilor) i cele provocate de echitate (asigurarea principiului de echitate în societate).

Savantul Cowen Tyler [2, p.32] men ioneaz c prin e ecul de pia se în elege e ecul unui

sistem de institu ii pia -pre mai mult sau mai pu in idealizate de a sus ine activit ile „dorite” i

de stopa activit ile „nedorite”. Activit ile sunt evaluate în dependen de efectul implicit sau

explicit al acestora asupra maximiz rii bun st rii.

ecul de pia reprezint situa ia cînd nu are loc alocarea eficient a resurselor, i ca

rezultat este necesar interven ia coercitiv a autorit ilor publice. Tradi ional e ecurile de pia

cuprind situa iile cînd comportamentul pie ei nu reu te s maximizeze surplusul social.

ecurile de pia sînt situa ii cînd surplusul social este mai mare într-o alocare alternativ de

resurse celei la care se produce echilibrul pe pia . Astfel e ecul de pia ofer motive pentru

interven ia administra iei publice în problemele private.

Conform conceptului e ecului de pia , mecanismul economiei de pia nu întotdeauna este

capabil s solu ioneze eficient toate problemele care pot ap rea. Din aceste considerente

interven ia statului în situa iile e ecului de pia este nu numai binevenit , dar i necesar . Sunt

general recunoscute patru e ecuri ale pie ei: bunurile publice, externalit ile, asimetria

informa iei i puterea de pia . Pe lîng e ecurile tradi ionale sunt recunoscute i alte limite ale

cadrului concuren ial, printre care se pot men iona: ac iunile coordonate ale agen ilor economici,

problemele de preferin , probleme de incertitudine, probleme temporare, costuri de adaptare.

Totodat este necesar de men ionat conceptul alternativ care ar dovedi necesitatea

interven iei statului în economie care este bazat pe principiul cheltuielilor de tranzac ionare

promovat de savan ii R.Coase, R.Zerbe, G. McCurdy.[4]

R.Cose sus ine c doar în situa ia în care drepturile de proprietate sunt clar definite i

aplicarea lor nu impune nici un cost de tranzac ionare, negocierile f costuri ale participan ilor

pot duce la un nivel eficient de distribu ie a efectelor. Cînd costurile de tranzac ionare sunt foarte

mici sau nule, p ile sunt interesate s realizeze aceste tranzac ii pentru a optimiza distribuirea

resurselor. În realitate costurile de tranzac ionare nu pot fi eliminate. Situa ia este i mai dificil

în cazul externalit ilor „difuze”, adic cînd num rul de emi tori de efecte externe este foarte

mare, iar efectul individual în raport cu costurile de tranzac ionare este foarte mic. La fel i în

cazul cînd exist un num r mare de receptori, fiecare dintre care sufer un efect extern care

individual este mic în raport cu costurile de tranzac ionare.

De rînd cu e ecurile pie ei, economi tii . i . men ioneaz de

ecurile guvern rii. Interven ia guvernamental deseori numai agraveaz situa ia în rezultatul

activiz rii proceselor de însu ire a rentei (lobby, corup ie), nivelului jos de calificare a

func ionarilor, lipsa informa iei pentru adoptarea deciziilor corecte.[9]

Page 96: Revista 2010, Nr

96

Interven ia economic a statului fiind o opera iune prin care statul se implic direct sau

indirect în mecanismul complex de organizare i func ionare normal a economiei, nu poate fi

strict delimitat dup tipurile de deficien e, efectele m surilor aplicate se fac resim ite în toate

domeniile.

Statul este prezent în rela iile economice nu numai în mod abstract, prin func iile sale, dar

i în mod concret, în m sura în care acesta de ine o component activ a propriet ii de stat,

anume domeniul privat al propriet ii publice; prin aceasta, statul devine subiect al raporturilor

de pia . În literatura de specialitate sunt pe larg expuse opiniile privind rolul, scopul i

posibilitatea interven iei statului în sistemul economic.

În multiple publica ii la tema tezei, rela iile dintre întreprinderi i guvernare sunt

abordate prin prisma raporturilor pe vertical dintre func ionarii publici i agen ii economici.

Practic, orice decizie a autorit ilor publice într-un fel sau altul se reflect asupra spa iului

economic. Una consecin ele care pot surveni în rezultatul interven iei statului în economie este

pierderea eficien ei care apare ca urmare a rela iilor pe vertical dintre întreprinderi i guvernare.

În acest context func ionarul public este examinat ca un furnizor, care asigur agen ii

economici cu unele bunuri specifice. În primul rînd se men ioneaz bunurile publice, care

cuprind infrastructura, sistemul judec toresc etc. A doua categorie de bunuri este reprezentat de

bunurile private, numite i privilegii, care includ facilit i fiscale, subven ii, drepturi exclusive

etc. Achitarea pentru aceste bunuri specifice poate avea loc prin intermediul unor metode foarte

diverse.

Astfel, politica guvernan ilor poate fi redus la sarcina încheierii contractului de

furnizare a bunurilor. Propunînd protec ia sa, guvernarea efectueaz controlul asupra altor

participan i ai pie ii. Hart O., Shleifer A., Vishny, R. în lucrarea „The Proper Scope of

Government: Theory and Applications to Prizons” descriu un spectru larg de rela ii pe vertical

i particularit ile caracteristice rela iilor între guvernare i mediul de afaceri.

În primul rînd, guvernan ii pot nu numai s distribuie între întreprinderi bunuri private,

dar de asemenea s furnizeze sau nu bunuri publice. Problema asigur rii întreprinderilor cu

acelea i resurse în mod privat sau public înc nu a fost examinat în cadrul controlului vertical.

În al doilea rînd spre deosebire de întreprinderea care exercit controlul vertical strict

economic, reprezentan ii puterii pot fi cointeresa i în cre terea nu numai a veniturilor proprii dar

i venitului consumatorilor i produc torilor. În rezultat ob inem un spectru de modele foarte

variat, începînd cu modelul economiei bun st rii i terminînd cu modelul administr rii verticale.

Contractele cu politicienii care sunt la baza modelelor impactului interven iei statului în

economie. De asemenea sunt multiple cercet ri în domeniul traficului de influen , în care

lobarea intereselor se trateaz ca un contract între guvernare i întreprinderi.

Page 97: Revista 2010, Nr

97

Gene M. Grossman i Elhanan Helpman în lucrarea “Protection for Sale” examineaz

economia mic în condi iile liberei concuren e, astfel încît orice interven ie în economie poate fi

atribuit proceselor politice. Ei presupun existen a unui înalt nivel de concentrare a dreptului de

proprietate asupra factorilor de produc ie, iar proprietarii factorilor de produc ie se asociaz în

vederea promov rii intereselor sale. Cupurile de lobby propun sus inere atît financiar cît i

nefinanciar politicienilor care determin la moment politica comercial a statului în schimbul

promov rii intereselor sale. Autorii constat c în timp ce grupele de lobby ignor efectele

presiunii pe care o pot exercita asupra realegerii politicienilor, ace tia din urm con tientizeaz

importan a sus inerii ob inute de la grupele de lobby i perspectivele sale politice.

În modelul Grossman-Helpman grupul de lobby propune guvernan ilor un spectru de

politici, care se manifest prin nivelul de impunere, acordarea subven iilor, privilegii la importul

i exportul anumitor produse etc. pentru fiecare tip de politic a guvernan ilor se prevede un

anumit tip sus inere din partea grupelor de interes. Guvernarea în baza func iei de maximizare a

utilit ii sale determin vectorul deciziilor politice i ob ine sus inerea corespunz toare. Autorii

modelului caut echilibrul decizional în cadrul unui joc necooperativ compus din dou etape. La

prima etap grupele de lobby selecteaz variantele sale de propuneri politice guvern rii, iar la

etapa a doua guvernarea alege politica pe care o va realiza. Situa ia de echilibru se constituie

atunci cînd func iile propunerilor grupelor de lobby i politicii promovate de guvernare

maximizeaz nivelul bun st rii grupului i guvern rii. În rezultat se ob ine echilibrul lui Nash.

Modelul Grossman-Helpman de lobby politic i protec ionism a produc torilor autohtoni

a fost dezvoltat de Kolomak E., fiind adaptat pentru utilizare în cadrul unit ilor administrativ-

teritoriale. Autorit ile locale, neavînd posibilitatea s promoveze politica comercial extern ,

pot influen a concuren a prin intermediul acord rii subven iilor i facilit ilor la impozitele

locale. În rezultatul investiga iilor efectuate s-a confirmat faptul c sus inerea agen ilor

economici locali se face sub presiunea politic a grupelor de lobby, factorii sociali avînd o

importan nesemnificativ în aplicarea m surilor îndreptate pentru sus inerea întreprinderilor

locale.

Stimularea concuren ei prin dezvoltarea infrastructurii pie ei, furnizarea bunurilor

publice i atragerea investitorilor creeaz mai bune premize pentru dezvoltarea regiunii decît

protec ia întreprinderilor locale prin acordarea subven iilor i facilit ilor. Importan a

infrastructurii pie ei pentru dezvoltarea mediului concuren ial a fost expus de Aghion P. i M.

Schankerman în lucrarea “Competition, entry and the social returns to infrastructure in transition

economies”.

Bernheim D. i Whinston M. au demonstrat c contractele optimale sunt elaborate de

grupele de influen i nu de guvernare, fapt ce influen eaz asupra redistribuirii rentei în

Page 98: Revista 2010, Nr

98

favoarea acestora. Modelele de comportament adoptat presupun c func ionarii publici sub

influen a grupelor de interes încheie cu ace tia un set de conven ii, în rezultat aceste grupuri

ob in de la guvernan i un factor de produc ie suplimentar, numit i „resurs special”.

O alt cauz a unei astfel de politici dup p rerea lui Treisman D.[7] este cre terea cererii

la patronaj determinat de faptul c întreprinderile încearc s se salveze de la condi iile

economice nefavorabile sub aripa statului. În acest context privilegiile se transform într-un

instrument al protec iei fiscale Unica deosebire ar fi c în acest caz guvernarea acord „protec ie”

de la ac iunile sale, ini ial creînd condi ii nefavorabile, iar ulterior propune privilegii care ar

contribui la dep irea piedicilor create artificial. Insuficien a bunurilor publice furnizate de

guvernarea este una din sursele ineficien ei economiei. Aceast guvernarea lacom , corupt ,

denumit i guvernarea Leviathan se comport ca un autocrat, care acord bunuri publice cu

scopul de avea ce „jefui”.

Situa ia poate fi i mai dificil în cazul cînd mai multe autorit i pretind la aceea i rent ,

în acest caz apare situa ia de „tragedie a comunei”, care a fost explicat în lucr rile lui

Berkowitz, Li, care demonstreaz c una din cauzele declinului economic este existen a cîtorva

agen ii fiscale, care pretind la aceea i baz fiscal .

Este necesar de men ionat c rela iile între autorit i i firme nu este unica form de

control în stat. M. Keen în lucr rile sale a demonstrat c dac sunt cîteva nivele de administrare

public , între aceste nivele apar externalit i verticale, deoarece reac ia sectorului privat asupra

politicii unuia din nivele are influen asupra încas rilor pe care le are alt nivel al administra iei

publice.

Este înc un tip de pierderi generat de la politica incorect a guvern rii care necesit a fi

men ionat, i anume reputa ia negativ . Astfel, în cazul manifest rii ac iunilor pr dalnice ale

guvernan ilor se poate influen a imaginea lor, în consecin vor fi afectate investi iile care se vor

direc iona în alte regiuni. Cum men ioneaz autorii a multiplelor lucr ri în domeniul

federalismului fiscal Qian, Roland, Kolomak, acest efect negativ poate duce la schimb ri în

domeniul politicii regionale. În cazul unei oferte neelastice de resurse, din partea autorit ilor

apare concuren a între regiuni pentru ob inerea acestor resurse ce are efect disciplinar asupra

administra iei locale.

În modelul dat guvernarea poate controla numai condi iile în care activeaz

întreprinderea. Pierderile de eficien devin i mai dramatice dac politicienii pot influen a

strategia produc torilor cum are loc în modelul clasic a lui Shleifer A., Vishny R. . În acest

model politicianul i întreprinderea poart negocieri i încheie tranzac ii asupra faptului ce

trebuie s fac întreprinderea. În rezultat este antrenat for de munc excesiv , ce duce la

distribuirea avantajoas a resurselor din punct de vedere a p ilor, dar din punct de vedere

Page 99: Revista 2010, Nr

99

economic este neeficient . Este necesar de men ionat c în astfel de condi ii întreprinderile mai

pu in eficiente ob in mai multe subsidii. În rezultat întreprinderile neeficiente continue s existe

i s fie neeficiente.

Studiile empirice au demonstrat c productivitatea este invers propor ional cu num rul

angaja ilor. În multiple lucr ri, sunt prezentate modele în care eficien a producerii i privilegiile

sunt în rela ie invers . (Shleifer, Vishny, 1994)

Un interes deosebit prezint cercetarea lui Tonis „Privileges for Enterprises: Efficient

Discrimination or Room for Abuse?”, care prin modelul economic propus caracterizeaz

denaturarea mediului economic de politicile guvernan ilor determinate de patronaj, în cazurile

nd ei se bazeaz pe interesele proprii i nu pe interesele bun st rii sociale.

În cazul cînd, guvernarea este interesat în bun starea social , nec tînd la aparenta

ineficien , guvernarea poate contribui semnificativ la promovarea unor proiecte de importan

major pentru societate. În aceste cazuri, este foarte important de a delimita ac iunile orientate

spre asigurarea bun st rii sociale de acordurile antisociale ale elitei politice i grupele de lobby.

Mijloacele interven iei statului în economia presupun stabilirea modalit ilor de ac iune

pentru asigurarea egalit ii de anse, eliminarea abuzurilor, crearea sentimentului de solidaritate

social . Economia care îmbin libertatea pie ei cu ordinea i armonia social este denumit

economie social de pia . Acest tip de economie de pia este acceptat de rile aflate în tranzi ia

tre o veritabil economie concuren ial cu un nivel ridicat al eficien ei i al calit ii vie ii.

Este necesar de men ionat c toate reformele elaborate i efectuate de rile cu o

economie de pia dezvoltat aveau la baz o strategie bine argumentat pe teoriile economice.

Aceasta permitea s se determine clar scopul reformelor, limitele i posibilit ile utiliz rii

mecanismului de pia , locul, rolul i func iile statului, corela ia acestuia cu legile pie ii.

A avut succes aplicarea acelor principii teoretice care mai bine reflectau nu numai

legit ile economice, dar i specificul rii, evolu ia istoric , particularit ile social-economice,

mentalitatea popula iei, etapa de dezvoltare a societ ii etc. Astfel cea mai important condi ie

pentru succesul reformei economice este selectarea corect a concep iei din mai multe

alternative propuse de tiin a economic contemporan .

Totodat experien a aplic rii îndelungate de c tre state a unor teorii confirm limitele

tiin ei economice contemporane. Teoriile nu sunt lipsite de limite i erori, care de obicei se

manifest peste o anumit perioad de timp. Mai mult ca atît chiar i cele mai avansate cercet ri

tiin ifice cu timpul se învechesc, mai ales în lumea contemporan a a de dinamic .

Gre elile nu au fost evitate nici de keynesism, nici de monetarism i nici de

institu ionalism. Astfel, keynesismul, îndemnînd statul s cheltuii resursele bugetare, nu au luat

în considerare pericolul infla iei pentru economia de pia i nu au prev zut posibilit i pentru a o

Page 100: Revista 2010, Nr

100

limita. Monetarismul insista asupra major rii ratei dobînzii bancare, ca o m sur important de

combatere a infla iei, dar nu a luat în calcul efectul negativ al acestor m suri asupra activit ii de

antreprenoriat în condi iile stagn rii economiei. Dirijismul francez propunea amplificarea

interven iei statului în economie, dar în condi iile interna ionaliz rii capitalului i avans rii

integr rii economice europene, se simte necesar liberalizarea economic .

În contextul celor men ionate i reie ind din condi iile de criz mondial apare întrebarea

care ar trebui s fie rolul statului în economia contemporan i în special în economia Republicii

Moldova. În cadrul Summitului de la Londra din aprilie 2009, liderii a 20 de ri cu cea mai mare

pondere în economia mondial au declarat c vor întreprinde toate m surile necesare pentru a

dep i criza economic , preconizînd acordarea a 5 trilioane de dolari SUA în calitate de ajutor.

În conformitate cu prevederile Constitu iei Republicii Moldova, economia Republicii

Moldova este economie de pia de orientare social . În contextul crizei economice mondiale

interven ia statului trebuie orientat spre reducerea impactului negativ asupra agen ilor

economici, dar totodat aceast interven ie s fie în limitele legisla iei i acordurilor

interna ionale în vigoare. Importan a deosebit revine modului de utilizare a fondurilor publice,

în vederea orient rii i dimension rii corecte a acestora în scopul amelior rii bun st rii sociale.

Astfel, transform rile economice i politica economic a statului trebuie s aib la baz

cunoa terea aprofundat i multilateral a experien ei acumulate de gîndirea economic . Ceea ce

presupune i abilitatea select rii corecte a alternativelor propuse de tiin . BIBLIOGRAFIE:

1. ., . : // , 2003 7-8

2. . , . , // . . // . Nr7 2006

3. . // 4 2006, p.4

MOBILITATEA SAVAN ILOR CA MANIFESTARE A PROCESELOR DE GLOBALIZARE

Gheorghe CUCIUREANU, dr.

Institutul de Economie, Finan e i Statistic al A M Stelian MANIC, Dr.University of Adelaide,

School of Economics, Australia

Cre terea mobilit ii cercet torilor este unul din aspectele importante ale proceselor de globalizare în cercetare-dezvoltare. În prezent dezvoltarea i utilizarea cuno tin elor tiin ifice necesit nu doar cuno tin e codificate, dar i cuno tin e, aptitudini i competen e tacite care sunt parte a în elegerii modului de a interpreta, evalua i transforma cuno tin ele codificate pentru a fi utilizate în diferite forme i contexte. Se consider c mobilitatea cercet torilor fortific aceste competen e tiin ifice i tehnologice. Exist diferite tipuri de mobilit i, îns cele mai mari implica ii asupra sistemelor na ionale de cercetare-dezvoltare le au emigr rile la un loc de trai i munc stabil. Din aceste considerente ne-am axat în studiul prezentat pe tipul de mobilitate men ionat, utilizând în acest scop datele unor baze interna ionale, documente de politici la nivel comunitar, cât i analiza concep iilor prezentate în literatura de specialitate.

Motivele mobilit ii

Page 101: Revista 2010, Nr

101

Problema mobilit ii este una complex , existând un set eterogen de factori stimulativi i

restrictivi, ace tia ac ionând neomogen asupra diferitor grupuri ale popula iei. Factorii generali

care contribuie la mobilitatea cercet torilor sunt în mare parte determina i de tendin ele

globaliz rii activit ilor economice. Astfel, cre te competi ia între rile dezvoltate pentru

“min i” (ex., SUA contra Europei), apar noi juc tori pe pia a global (noi centre de atractivitate

pentru personal tiin ific), companiile transna ionale devin adev rate „centre de recrutare”, se

adopt politici tot mai sofisticate de atragere a studen ilor i muncitorilor înalt califica i .a.

Deciziile concrete de emigrare a personalului înalt calificat, cunoscut i sub denumirea de

“brain-drain”, au la baz motiva ii ce in de diferen ele între rile participante în proces, în

special între rile mai pu in dezvoltate i cele puternic industrializate. Astfel, pentru Republica

Moldova i alte ri din aceast zon geografic se eviden iaz o serie de factori interni (push) i

externi (pull), care contribuie la emigrarea cercet torilor. Dintre primii mai importan i sunt:

- deficitul de resurse financiare i nivelul redus al salariilor;

- infrastructur învechit i insuficient , lipsa echipamentului modern;

- managementul prost i administrarea birocratic a institu iilor de cercetare .a.

Favorabilitatea redus a mediului de cercetare se datoreaz i accesului limitat la

oportunit ile de publicare în revistele cele mai importante, avans rii lente în cariera tiin ific , i

elementelor generatoare a conflictelor între genera iile tiin ifice. În astfel de condi ii cei mai

activi cercet tori, mai ales cei tineri, fie merg i lucreaz peste hotare, fie stau acas i lucreaz

pentru o companie interna ional sau în cadrul unui proiect interna ional, fie lucreaz în sectorul

privat, fie continu s efectueze activit i tiin ifice acas , având în minte prima oportunitate.

Dintre factorii externi cei mai influen i sunt

- mai mul i stimulen i financiari i economici în înv mânt i cercetare;

- mai multe oportunit i de a fi inclus în comunitatea tiin ific interna ional ;

- mai mule oportunit i de a spori recunoa terea i reputa ia tiin ific ;

- mai mult libertate i independen individual , în special pentru tinerii cercet tori;

- reputa ia în întregime a sistemului de înv mânt superior i a activit ii tiin ifice din rile

recipiente de migran i înalt califica i [1].

Asupra cre terii mobilit ii cercet torilor influen eaz i sporirea duratei de via i

îmb trânirea popula iei active, activitate pân la 70 de ani, declinul modelului „un singur loc de

munc ” i schimbarea locului de munc de baz de câteva ori în via , atenuarea loialit ii fa de

companie etc.

Caracteristicile fenomenului

Nu exist date exhaustive privind mobilitatea cercet torilor, în acest scop utilizându-se

diferi i indicatori:

Page 102: Revista 2010, Nr

102

- importul de speciali ti înalt califica i: SUA este lider (45% din totalul rilor OECD), urmat de

UE (peste 30%). rile care tradi ional realizeaz politici de atragere a imigran ilor au indicatori

înal i: în Australia, Canada, Noua Zeland , precum i în Elve ia ponderea imigran ilor în totalul

speciali tilor înalt califica i variaz în jur de 25%, în Marea Britanie, Irlanda – în jur de 15% [2];

- num rul doctoranzilor str ini: conduce SUA (79 mii), Marea Britanie (23 mii), Spania i

Australia (peste 8 mii). În medie, ponderea doctoranzilor str ini în medie în rile dezvoltate

dep te 10%. num rul de studen i str ini în înv mântul superior a crescut mult în ultimii 15

ani, fiind de aproape 1 milion în UE i peste 600 mii, în SUA [2];.

- num rul doctorilor în tiin e de peste hotare este de peste 30% în Belgia i Elve ia, fiind foarte

ridicat i în ri precum Marea Britanie, SUA i Australia [2].

Fluxul cel mai important de migran i este din rile mai pu in dezvoltate spre rile mai

dezvoltate. Dar nu to i savan ii aleg s se stabileasc cu traiul permanent în rile avansate; unii

se întorc în rile de origine, inclusiv din cauz c au crescut capacit ile tiin ifice na ionale i

apar noi oportunit i acas , mai ales în a a ri emergente ca India i China.

Totodat , se observ fluxuri importante între ri cu nivel de dezvoltare relativ apropiat, de

exemplu între UE i SUA. Astfel, în 2000 în SUA erau peste jum tate de milion n scu i în Marea

Britanie, din care circa 49% - cu studii superioare i 4% cu doctorat; dintre francezii, spaniolii i

italienii emigra i în SUA între 1990-2000 circa 9% aveau sus inut doctoratul PhD [3]. Conform

altor date, jum tate din doctoranzii europeni care au ob inut ini ial drept de trai temporar în SUA

peste 5 ani continuau s lucreze acolo (de la 32% în tiin e sociale pân la 61% în tiin ele fizico-

matematice) [4].

Dezvoltarea proceselor de globalizare conduce la apari ia unor noi fenomene mobilitatea

cercet torilor: vârsta migran ilor se reduce, cre te ponderea femeilor printre migran i, companiile

devin „recru i” mai importan i decât institu iile academice, apar noi rute de emigra ie (migra ie

între “ rile periferice”: ex. între Rusia i Europa de Est), cre te importan a aptitudinilor de

comunicare, dezvoltarea a noi tipuri de migra ie (invizibil , par ial .a.). Astfel, dezvoltarea

migra iei invizibile, care este legat de dezvoltarea mijloacelor de comunicare (IT i sectoare

similare), poate provoca pierderi pentru rile donatoare (activit i netaxabile, utilizare

necontrolat a echipamentului tiin ific .a.), ceea ce necesit elaborarea unor politici tiin ifice i

economice adecvate.

Consecin ele emigr rilor

Page 103: Revista 2010, Nr

103

Exist o gam larg de opinii privind consecin ele mobilit ii cercet torilor sau „brain-drain”2

asupra rilor donatoare. Dintre cei care apreciaz preponderent negativ acest fenomen se distinge

economistul J.Bhagwati i adep ii lui, conform c rora brain-drain este în principiu un fenomen

negativ pentru rile donatoare, iar în rezultatul acestuia rile bogate devin i mai bogate, iar

rile s race i mai s race. Din aceast cauz sus in torii acestui punct de vedere consider c la

nivel de politici, comunitatea interna ional ar trebui s implementeze un mecanism prin care

transferurile interna ionale ar trebui s compenseze rile donatoare; de ex., printr-o „tax a

creierilor” [5].Acest concept a fost dezvoltat în anii 1970, dar de atunci a crescut atât amploarea,

cât i complexitatea fenomenului, iar multe ri în curs de dezvoltare beneficiaz de pe urma

fenomenului.

Astfel, H.Raporport consider c migra ia poate contribui la cre terea economic în statele în

curs de dezvoltare. Posibilitatea migr rii personalului înalt calificat în rile cu nivel de via mai

ridicat este un motiv pentru popula ie de a- i cre te calificarea, astfel capitalul uman al rii va

cre te ca urmare a efectului migra iei. În acest context, H.Rapoport consider c rata optimal de

migra ie a polua iei înalt calificat este pozitiv , dar prea mult migra ie este d un toare, iar prea

pu in este sub-optimal . Aceast rat difer dup ri. Aceasta implic c rile în curs de

dezvoltare care introduc restric ii de mobilitate interna ional pentru reziden ii educa i î i vor

reduce pe termen lung capitalul lor uman. În acela i timp, rile bogate trebuie s promoveze

politici imigra ioniste responsabile care s nu duc la înr ut irea sistemelor educa ionale din

rile respective, ceea ce poate fi atins prin stimularea reîntoarcerii cercet torilor în rile cele

mai afectate de brain-drain i promovarea cooper rii interna ionale cu scopul sus inerii circula iei

„creierilor” [5].

V.Grossmann i D.Stadelmann nu neag concep ia lui H.Raporport, dar argumenteaz c

chiar i cre terea popula iei cu studii superioare nu compenseaz competen ele pierdute din

cauza migra iei. Ei consider c , din cauza reducerii costurilor de mobilitate, cresc atât fluxurile

migratoare, cât i diferen ele de venituri între economii. Concluzia acestora este c maximizarea

bun st rii este echivalent cu minimizarea brain-drain într-o economie cu bilan negativ al

migra iei, iar reducerea cheltuielilor în infrastructura public poate (pradoxal) atenua efectele

fenomenului brain-drain [3, p.3].

Trecerea sumar în revist a principalelor concepte, dar i diferite studii aplicate au ar tat c ,

impactul migra iei asupra rilor donatoare este unul complex, incluzând efecte negative i

pozitive, de natur direct i indirect (tabelul nr.1).

Tabelul nr.1 Efectele mobilit ii cercet torilor asupra rilor de origine 2 termen popularizat în anii 1950 cu referire la imigrarea în SUA a savan ilor de prim-rang din a a ri ca Marea Britanie, Canada i fosta URSS; azi este mai mult utilizat pentru a defini transferul de popula ie cu studii superioare din rile în curs de dezvoltare spre rile dezvoltate

Page 104: Revista 2010, Nr

104

Efecte pozitive Efecte negative

Transferul de cuno tin e i tehnologii, care pot

cre te productivitatea i dezvoltarea economic

Pierderea capitalului uman, care este crucial

pentru productivitatea i cre terea economic

Aptitudini i experien util aduse de c tre

migran ii repatria i

Reducerea num rului de speciali ti califica i i

pierderea celor mai buni i califica i

Investi ii i remiten e în ara de origine Pierderea investi iilor originale în educa ie i

instruire

Dezvoltarea pie ei (produsele i serviciilor

migran ilor) în ara de origine

Insuficien de competen e în sectoare critice,

cum ar fi ocrotirea s ii i educa ia

Leg turi tiin ifice i comerciale între ara de

origine i ara gazd

Pierderea contribu iilor din taxe

Includerea activ în procesele de globalizare Pericolul atragerii altor cercet tori din ara de

origine de c tre cei pleca i

Sursa: elaborat de c tre autori

Politici în domeniul mobilit ii

Pentru a face fa provoc rilor ce apar în urma migr rii persoanelor înalt calificate, rile

dezvoltate i cele în curs de dezvoltare implementeaz politici migra ioniste specifice (legisla ie

migra ional , criterii de naturalizare, accesibilitatea educa iei i pie ei muncii pentru migran i

.a.). Aceste ac iuni determin , în mare parte, direc iile i volumul fluxurilor de migran i str ini

înalt califica i. Factorii de decizie din rile avansate încearc atrag muncitori înalt califica i de

peste hotare sau cel pu in s previn emigrarea cercet torilor proprii.

O aten ie deosebit este acordat politicii de mobilitate la nivelul UE, în contextul

obiectivului de la Lisabona de a deveni cea mai competitiv economie din lume. Astfel, UE

încearc s fac cariera în cercetare mai atractiv pentru cei mai buni tineri, s încurajeze

cercet torii europeni s stea acas i s atrag cei mai buni cercet tori de pe pia a mondial în

Europa. În acest sens a UE a aprobat Strategia de mobilitate, care prevede m suri pentru

dezvoltarea unui mediu mai favorabil pentru mobilitatea cercet torilor, inclusiv perfec ionarea

legisla iei (admiterea, condi ii de intrare, asigurarea social ), servicii de informare i asisten

mai calitative (anun area locurilor vacante, disponibilitatea informa iei practice), îmbun irea

bazei tiin ifice (schimbul practicilor celor mai bune, benchmarkimg) etc. [6].

Crearea unei pie e deschise a muncii de cercetare în Europa este unul din scopurile aprob rii

Cartei Europene a Cercet torilor i a Codului de Conduit pentru Recrutarea Cercet torilor de

tre UE în 2007, care este un instrument pentru rile-membre, angajatori, finan atori i

cercet tori de a adopta ini iative ulterioare în acest domeniu. Din cauza unor succese mai mici

Page 105: Revista 2010, Nr

105

decât se a tepta în atragerea for ei de munc calificate de peste hotare ca urmare implement rii

acestor m suri, în 2007 Comisia European a propus un ir de m suri noi inclusiv a introdus o

schem special (“blue card”) pentru a reduce semnificativ barierele imigra ioniste a

speciali tilor înalt califica i.

i la nivelul unor ri aparte europene se i-au m suri pentru atragerea cercet torilor de peste

hotare. Acestea sunt foarte diferite. De exmplu, Fran a are un program special pentru atragerea

celor mai bun exper i din lume i formarea în jurul lor a unor echipe na ionale. Foarte multe ri

acord facilit i fiscale (Danemarca – primii 3 ani; Olanda – 30% reduceri a impozitului pe venit

timp de 10 ani .a.) [4, p.292].

În cazul SUA, care este cel mai mare recipient de for de munc calificat , factorii care

determin o cerere atât de mare sunt atât m surile interne (finan are, crearea locurilor de munc

etc.), cât i m surile luate de rile exportatoare. Astfel, India începând cu anul 2001 acord

credite speciale („soft loans”) pentru studen ii indieni, dornici s i continue înv tura peste

hotare. În rezultatul acestei politici, India a dep it China dup num rul de studen i trimi i la

studii în SUA.

Unele din politicile cu efecte pozitive pentru atenuarea fenomenului brain-drain s-a dovedit a

fi stimularea deschideri filialelor companiilor transna ionale (CTN) în statele în curs de

dezvoltare. Acest lucru s-a întâmplat în China i India, unde s-au întors mul i cercet tori,

ingineri, antreprenori, unii din ei fiind pot fi manageri la filialele CTN. Exemple se întâlnesc i

Brazilia, Coreea, Singapur, Taiwan i chiar în ri mai dezvoltate ca Irlanda. Îns a a fenomene

se pot întâmpla doar în rile care au cuno tin e, infrastructur i alte posibilit i de atragere a

cercet torilor. Sunt cunoscute i cazuri (China, Malaezia) în care cercet tori locali au trecut de la

lucrul în filialele CTN la lucru în companii locale sau chiar institu ii publice de cercetare [293].

Politicile utilizate la nivelul majorit ii rilor in, în primul rând, de înt rirea capacit ilor

tiin ifice i inova ionale, care ar permite men inerea / atragerea cercet torilor califica i:

- investirea substan ial i pe termen lung în cercetare i înv mânt superior;

- înt rirea promov rii i recunoa terii activit ilor tiin ifice de c tre societate;

- integrarea tiin ei i bussines-ului, prin dialog, finan area programelor, politici comune care s

creeze oportunit i pentru finan area infrastructurii i a unor salarii mai bune în cercetare;

- îmbun irea atmosferei tiin ifice i asigurarea unor standarde de munc .

Totodat , la nivelul politicilor de personal se creeaz oportunit i de cre tere rapid în

carier , atragerea i stimularea tinerilor cercet tori (inclusiv oportunit i de a asigura problema

locativ ), aceasta fiind o perioad critic pentru a decide dac s emigreze sau nu, sus inerea

mobilit ii adecvat organizate, care ar contribui la asigurarea vie ii profesionale i private,

îmbun irea instruirii, deprinderilor i experien ei cercet torilor .a.

Page 106: Revista 2010, Nr

106

S-a dovedit a fi util utilizarea cooper rii interna ionale crearea condi iilor adecvate pentru

cercet torii locali i prevenirea migr rii lor definitive. În acest scop, se creeaz oportunit i de

stabilire a contactelor interna ionale, se creeaz fonduri comune pentru cercet torii tiin ifici,

care sunt interesante pentru partenerii str ini, încurajarea competi iei pentru proiecte din cadrul

programelor interna ionale, asigurarea accesului la echipament modern .a. Un loc deosebit în

cooperare se atribuie diasporei tiin ifice, stabilindu-se i men inându-se re ele i baze de date,

stimulându-se întoarcerea ei, dezvoltându-se parteneriate între diferite institu ii.

surile indirecte, care stimuleaz un bilan migratoriu pozitiv al cercet torilor includ

cet enie dubl i drepturi reziden iale flexibile, sistem de înv mânt superior permisibil,

asigurarea drepturilor omului i a altor avantaje a unei societ i civile moderne.

În Republica Moldova, de i s-au înregistrat emigr ri însemnate ale cercet torilor, în special

în anii 90 ai secolului trecut, nu au existat politici i ac iuni speciale în sprijinul solu ion rii

problemelor provocate de bilan ul migratoriu negativ în domeniul cercet rii-dezvolt rii. Abia la

sfâr itul anului 2008 a fost lansat de c tre Academia de tiin e ini iativa "Dezvoltarea

cooper rii în cadrul diasporei tiin ifice a Republicii Moldova", care i-a propus drept scop

crearea unei platforme de interac iune între diaspora tiin ific a Republicii Moldova i

comunitatea tiin ifica din Moldova prin crearea etapizat a Re elei Diasporei tiin ifice a

Republicii Moldova. În cadrul acestei ini iative merit s fie men ionate dou proiecte ini iate:

- „Conectarea diasporei tiin ifice a Republicii Moldova la dezvoltarea tiin ific i economic a

rii de origine”, în comun cu coala Politehnica Federal din Lausanne (EPFL), Elve ia, i

finan at de Funda ia tiin ific Elve ian , care urm re te elaborarea unui mecanism ce ar

contribui la identificarea c ilor de implicare a savan ilor expatria i originari din Moldova în

procesul de dezvoltare tiin ific i economic de la noi;

- „Abordarea fenomenului de exod de creieri i consolidarea Moldovei ca platform de cercetare

i dezvoltare prin revenirea temporar a oamenilor de tiin moldoveni expatria i”, sub egida

Organiza iei Interna ionale pentru Migra ie (OIM), care urm re te repatrierea temporar a 30 de

cercet tori originari din Republica Moldova.

Concluzii

Mobilitatea cercet torilor este un proces complex, determinat de un ir de factori i motiva ii

personale. El este în strâns concordan cu procesele de globalizare, fiind atât o consecin , cât i

un stimulator al acestora. Deoarece speciali tii talenta i de peste hotare contribuie esen ial la

dezvoltarea unei economii bazate pe cuno tin e în rile dezvoltate, guvernele acestora

elaboreaz politici speciale pentru atragerea cercet torilor tiin ifici performan i din afar .

Pentru Republica Moldova, sistemul de cercetare-dezvoltare a c reia este un donator, este

important de utiliza adecvat experien a interna ional în domeniul men inerii capitalului uman i

Page 107: Revista 2010, Nr

107

atenu rii consecin elor emigr rii speciali tilor gata forma i. Analizele arat c scop nu poate fi

atins prin ac iuni restrictive, m suri de ordin administrativ; din contra, aceasta poate conduce la

reducerea capacit ilor tiin ifice, cercet torii locali fiind mai izola i fa de circuitul tiin ific

interna ional.

Deschiderea interna ional i stimularea cooper rii tiin ifice, inclusiv posibilitatea de a

câ tiga proiecte interna ionale activând acas , de a merge pe o perioad limitat la stagii, de a

participa la manifesta ii tiin ifice peste hotare, poate reprezenta un instrument eficient în

men inerea poten ialului tiin ific autohton i o alternativ emigr rii. Totodat , este necesar

continuarea ac iunilor de implicare a diasporei tiin ifice în fortificarea capacit ilor tiin ifice

na ionale, prin participarea în comun la proiectele tiin ifice interna ionale, încheierea

acordurilor de colaborare între institu iile gazd i organiza iile tiin ifice de la noi, scrierea

lucr rilor în comun .a. În acest scop, este necesar de a atrage fonduri europene, precum i

expertiz din centre scientometrice recunoscute.

BIBLIOGRAFIE

1. Dobreva V. Common trends of brain drain and brain circulation within the SEE Region / Prezentation at International Conference on Science and Education Policies. Chisinau, 19-22 September 2008 2. OECD Database on Immgrants and expatriates; Education Database, 2006 at www.oecd.org 3. Grossmann V., Stadelmann D. International Mobility of the Highly Skilled, Endogenous R&D, and Public Infrastructure Investment. Discussion Paper Series. IZA DP # 3366, Germany, 2008, 35 p.

FACTORII DE CRESTERE ECONOMIC

Leonard L RESCU, drd., ULIM Emil D NESCU, drd., ULIM

Alexandru GRIBINCEA, dr.hab., prof.univ., ULIM

Economic development is the increase in the amount of people in a nation's population with sustained growth from a simple, low-income economy to a modern, high-income economy. Its scope includes the process and policies by which a nation improves the economic, political, and social well-being of its people. "'Economic development' or 'development' is a term that economists, politicians, and others have used frequently in the 20th century. The concept, however, has been in existence in the West for centuries. Modernization, Westernization, and especially Industrialization are other terms people have used when discussing economic development. Although no one is sure when the concept originated, most people agree that development is closely bound up with the evolution of capitalism and the demise of feudalism." The study of economic development by social scientists encompasses theories of the causes of industrial-economic modernization, plus organizational and related aspects of enterprise development in modern societies. It embraces sociological research on business organization and enterprise development from a historical and comparative perspective; specific processes of the evolution (growth, modernization) of markets and management-employee relations; and culturally related cross-national similarities and differences in patterns of industrial organization in contemporary Western societies. On the subject of the nature and causes of the considerable variations that exist in levels of industrial-economic growth and performance internationally, it seeks answers to such questions as: "Why are levels of direct foreign investment and labour productivity significantly higher in some countries than in others?"

Cre terea popula iei umane, diminuarea rezervelor de materii prime ireproductive, gradul

înalt de poluare a ambian ei, neomogenitatea pe Terra a z mintelor subterane impun

Page 108: Revista 2010, Nr

108

cercet rilor tiin ifice probleme complexe pentru solu ionarea c rora sunt necesare cheltuirea

unor fonduri materiale i umane uria e.

Cre terea num rului locuitorilor în diferite intervale de timp a fost diferit . Num rul

popula iei de 1; 2; 3; 4; 5 i 6 mlrd de locuitori a fost atins respectiv în anii 1803, 1926, 1959,

1973, 1985, 1996 (Fig. 1).

Fig. 1. Num rului popula iei umane în dinamic .

N1803 - 1926 = 8,2 mln

N1926 - 1959 = 30,3 mln

N1959 - 1973 = 71.4 mln

N1973 - 1985 = 83.3 mln

N1985 - 1996 = 90.9 mln

N1996 - 2006 = 97.3 mln

Cre terea medie anual a num rului de locuitori pentru fiecare din intervalele examinate

sunt în ascenden i constituie pentru fiecare interval 8,2; 30,3; 71,4; 83,3; 90,9 i respectiv

97,3 mln locuitori. Actualmente planeta „î i m re te” num rul popula iei anual „cu patru

Românii” sau „cu trei Polonii”. În anul 1900 popula ia Terrei constituia 1,6 miliarde locuitori,

în anul 2000 - 6,3 miliarde locuitori. În secolul XX num rul popula iei a crescut de circa patru

ori. Suma PNB a tuturor rilor constituie Produsul Global Brut.

Produsul Global Brut din secolul XIX îl not m: (PGB)19 ; din secolul XX - (PGB)20

Printr-un calcul simplu putem constata c

(PGB)20 = 38 (PGB)19.

Deci, unui locuitor din secolul XX îi revine de zece ori mai multe produse decât unui

locuitor din secolul XIX. Cheia acestui succes este revolu ia tehnico- tiin ific din anii 1750-

Page 109: Revista 2010, Nr

109

1900. Poten ialul productiv în secolul XX a devenit enorm. În acest secol s-a produs mai mult

decât a produs omenirea în perioada sa de existen pân în secolul XIX inclusiv.

Acest succes a condi ionat apari ia unor probleme categoric noi: mediul a devenit poluat;

ionosfera perforat ; volumul resurselor naturale (petrol, metale, gaz, c rbuni etc.) este în

descre tere. La aceste probleme se mai adaug neomogenitatea amplas rii resurselor naturale.

Rezervele de resurse petroliere sunt distribuite astfel : 25,9% în Arabia Saudit ; 9,9% în Irak;

9,6% în Cuveit; 9,1% în Abu - Adi; 8,8% în Iran; 6,4% în Venezuela; 4,9% în Rusia; rezervele

de metale: 90% de plumb Pb în patru ri; 80% de cositor în trei ri; 75% de Cu în patru ri;

70% de Al în dou ri. Aici este cazul s amintim c fiecare ar în politica sa de rela ii

economice externe are la baz principiul: de exportat (în m sura posibilit ilor) produse finale i

nu materii prime. Pre urile la materii prime sunt i vor fi în cre tere din dou considerente: oferta

de resurse naturale este în descre tere; rile posesoare de materii prime comercializeaz tot mai

mult produse finale i tot mai pu in materii prime [1, p.191].

Problemele fiind complexe i f precedent se rezolv cu succes doar în rile unde cota-

parte a costului cercet rilor tiin ifice în PIB este în cre tere (Tabelul 1).

Tabelul 1. Cota-parte a costului cercet rilor tiin ifice în PIB (în %)

SUA Japonia Germania Fran a Marea

Britanie Italia Canada 1985 2,8 2,6 2,7 2,3 2,3 1,1 1,4 1990 2,7 2,9 2,8 2,4 2,2 1,3 1,5 1995 2,6 2,7 2,5 2,4 2,2 1,3 1,5 2000 2,8 2,9 2,7 2,4 2,3 1,7 1,6 2005 2,9 2,9 2,7 2,5 2,4 2,1 1,7 2010 3,0 3,0 2,8 2,6 2,5 2,2 1,9 2015 3,1 3,0 2,9 2,7 2,6 2,3 2

Sursa: „World Economic outlook, May 2008”, p.149-180.

Progresul tehnico- tiin ific, realizat în urma investi iilor considerabile contribuie la

crearea unor noi fonduri productive, tehnologii. Profitul ob inut poate fi exprimat prin curba

logistic :

teba

AY

sau grafic (Fig. 3.2)

Page 110: Revista 2010, Nr

110

Fig .2. Dinamica profitului.

Începând cu anul t = t0, profitul are o cre tere moderat , apoi tot mai mic . În anul t = 0,

pân la elaborarea acestor tehnologii, profitul y constituie

y = aA ;

profitul marginal

y = ba

A

El ar putea fi majorat în situa iile importului de munc mai ieftin sau a exportului

acestor tehnologii în rile care accept investi iile str ine i munca este mai ieftin (Fig. 3).

Fig. 3. Sporirea langivit ii de func ionare a utilajelor dep it.e.

În aceste situa ii rile care î i permit s fac investi ii considerabile în dezvoltarea tiin ei

i tehnicii pot ob ine cre teri suplimentare a PNB:

y = cba

A sau y = dba

A

Page 111: Revista 2010, Nr

111

Exportul de capital este înlocuit cu capital na ional mai productiv.

Exportul capitalului din rile industriale dezvoltate aparent contribuie la dezvoltarea

rilor în curs de dezvoltare. Datele statistice îns impun o alt concluzie. Dac se face raportul

PNB per capita a rilor industrial-dezvoltate c tre indicatorul similar al rilor s race, apoi acest

cât în anul 1870 a constituit 11, în 1960 - 33, în 1985 - 52, în 2001 - 70. „Ajutorul” acordat de

tre ril bogate celor s race contribuie doar la cre terea num rului s racilor. Actualmente

remunerarea unei ore de munc constituie 2,035 $ SUA, îns 40% sunt remunera i cu 0,26 $/or ,

20% cu 0,63 $/or , 9% cu 4,4 $/or , 4% cu 35 $/or [4, p.192].

Dac not m raportul PNB per capita al rilor bogate c tre indicatorul similar al rilor

race prin Z, atunci aceast tendin o putem exprima grafic (Fig. 4).

Fig. 4. Evolu ia raportului PIB per capita dintre rile bogate i s race.

Pentru rile din UE pân la extindere raportul considerat mai sus Z a constituit 4, dup

extindere Z=9.

Concluzie: a a zisa atragere a capitalului str in nu întotdeauna ar putea contribui la

dezvoltarea economiei na ionale.

Mai pot fi aduse argumente i de alt natur . În anii de pân la r zboi Uniunea Sovietic

prin a a-numitele cincinale a produs strunguri, fonduri productive. Spre sfâr itul r zboiului

Armata Sovietic a demontat din Germania de dou ori mai multe strunguri, fonduri productive

decât US produseser în toate cincinalele. Nici România nu a sc pat de acest jaf: au fost tunse

toate p durile, a fost extras i transportat în US tot petrolul i nu numai. Îns US dup acest jaf

n-a devenit mai bogat .

i aici tragem o concluzie: importul capitalului moral dep it ar putea doar s ci

economia na ional . Actualmente rile industrial-dezvoltate export capitalul în cantit i tot mai

considerabile (fig. 3.5). rile importatoare de capital sunt cele din America Latin (50%), din

Asia (40%) i Africa (10%). rile importatoare de capital sunt cele din America Latin (50%),

Page 112: Revista 2010, Nr

112

din Asia (40%) i Africa (10%). Succesul unor ri i insuccesul altor ri evolueaz conform

schemei: rile industrial dezvoltate pun accent ( i au aceast posibilitate) pe dezvoltarea tiin ei

i tehnicii, pe progresul tehnologic, în acest scop f când investi ii considerabile în ramura

cre terii generatorilor de idei, atragerii speciali tilor din rile slab dezvoltate.

Fig. 5. Dinamica exportului capitalului productiv.

Tehnologia provoac deprecierea moral a capitalului productiv din rile de origine, i,

deci, el trebuie exportat sau importat munca mai ieftin , sau i una i alta; aceasta din urm

asigur perpetuarea s ciei în rile slab dezvoltate. rile private deja de munca calificat care

sau a emigrat (munca) sau activeaz pe loc la produc tori str ini, devin exportatoare de munc

ieftin i de materii prime (Fig. 6).

provoac provoac

provoac

efectueaz provoac provoac provoac

conexiunea invers

Fig. 6. Fluxuri export-import.

Sursa: Elaborat de autor

Pornind de la faptul c num rul popula iei este în cre tere, succesul tiin ei i tehnicii

devine tot mai mare, investi iile vor cre te, drept urmare va spori poluarea i modificarea

rile industrial- dezvoltate

Investi ii conside- rabile în tiin

Exportul fondurilor productive moral dep ite

Atragerea muncii din

rile s race

Perpetuarea ciei în

rile s race

Exportul din rile s race a

muncii, a materiei prime

Page 113: Revista 2010, Nr

113

ambian ei. S-ar putea întâmpla ca peste t ani (t poarte fi egal cu 50, 150, acest lucru nu e

principial) num rul popula iei umane se va mic ora din cauza cre terii s ciei, apari iei unor

boli incurabile sau care necesit un tratament costisitor, modific rii condi iilor climaterice

tradi ionale. În acest context putem enumera problemele-cheie pe care omenirea trebuie s le de

solu ioneze în continuare:

dezvoltarea tehnologiilor informa ionale de telecomunica ii;

dezvoltarea metodelor, modalit ilor, tehnologiilor de tratare medical ;

elaborarea tehnologiilor de protec ie a mediului.

România, intrând în UE, se angajeaz într-o competi ie cu rile industrial dezvoltate. În

aceast situa ie trebuie s se pun accent pe câteva probleme:

majorarea investi iilor în dezvoltarea tiin ei, tehnicii, tehnologiilor, preg tirii

superspeciali tilor (actualmente pentru tiin în România sunt alocate 0.5% din

PIB);

crearea unui mecanism economico–social de re inere a superspeciali tilor în ar ,

atragerea din alte ri, la munc în România a superspeciali tilor;

investi iile trebuie f cute în industria grea;

industriile trebuie diversificate;

orice import de fonduri productive din UE trebuie înso it de un studiu de

fezabilitate pentru a exclude importul fondurilor moral dep ite;

crearea tehnologiilor de tratare medical (medicin dotat plus apele i

condi iile curative din România);

sistematic de actualizat politicile de export, de import, de fiscalitate, achizi ii,

monetare f cându-le adecvate situa iilor nou-create. BIBLIOGRAFIE

1.Gribincea A. Impact of global crisis on the economy countries. În: Revista MegaByte, 2009, p.1-7, http ://megabyte. utm.ro /decembrie2009.htm România, Universitatea Titu Maiorescu, cod ISSN:1841-7361 http ://megabyte .utm.ro. 2.Gribincea A. Maximilian S., Stroe C. Modalit i de elaborare a programelor de utilizare optim a resurselor: aspecte metodologice. În: Revista Studii Economice, 2009, nr.3-4, p.88-102 3.Gribincea a. Pia a european i cerin ele fa de calitate. Conferin a tiin ific interna ional «Dezvoltarea economic în contextul aspira iei de integrare european : perspective i realiz ri». Chi in u: 23-24 octombrie 2009, USM, p.119-127

THE METHODS OF ESTIMATION OF THE LEVEL OF IMPROVEMENT OF

THE EXTERNAL TRADE

Sergiu GAR TEA, profesor, ATIC Ludmila MANIC, profesoare, University of Adelaide (Australia)

Alexandru GRIBINCEA, dr.hab., prof.univ., ULIM

Page 114: Revista 2010, Nr

114

Solu ionarea problemei dezvolt rii economice a spa iului rural din Republica Moldova în mare m sur depinde de structura exportului, importului. Exportul masiv de materii prime agricole nu poate contribui la crearea locurilor de munc , la cre terea veniturilor popula iei din spa iul rural; importul masiv de produse contribuie la reducerea cererii la produsele de provenien autohton . Modernizarea i perfec ionarea structurii exportului, importului Republicii Moldovei sunt condi iile necesare pentru ini ierea dezvolt rii spa iului rural. Dezvoltarea economic a Republicii Moldovei este condi ionat de un ir de factorii exogeni, de poten ialul industrial redus i nu în ultimul rînd, de profesionalismul autorit ilor, a guvernan ilor de toate nivelele. În situa iile dificile pentru economie, este recomandabil pentru conducerea rii, în special a blocului economic, s fac o analiz atent a experien ei altor ri.

The modernisation and improvement of the export and import structure of the Republic

of Moldova represents the conditions necessary for boosting the development of the countryside.

The economic development is conditioned by factors like: reduced industrial potential and the

most important by the professional level of the state leaders.

The analysis of the export and import structure and of the economical activity has to be

performed together: current situation –wanted situation. The favourable economic structure,

called standard-structure has to combine theoretical arguments together with political ones.

Passing from the current economic structure to the standard-structure should be accomplished in

an evolutionary mode. Thus, we face the problem of quantification of the current-structure and

standard-structure as well as the level of their proximity.

Treating the Republic of Moldova through the prism of structures theory, creates new

possibilities, allows the quantification of the performances and failures of the external trade, and

helps to create new stimulus for improving the national economy. Also, it is important to

approach systemically our economy because of multitude of problems that it has to face.

The proximity of the current economic structure to the standard-structure is actually one

of the most important factors of GDP increasing. The systemic treatment of the economic

activity, including the external trade of the Republic of Moldova, gives us the possibility to

determine the interactions between the elements of the system of the national economy as well

asto establish some social and economic policies.

The systemic approach of the external trade is constituted from the following elements:

exporters, importers, exported and imported goods, the prices of the goods, economic policies in

the external trade, etc.

Lets note these elements by ai, i=1,2....m, which being in the interaction among each

other can be characterised using the value of one indicator and generalise the results of rj,

j=1,2,....,n. They could be conveyed through a system of equations: rj/ t =fj(r1,r2,...,rn), j=1,2,...,n (1)

The system of differential equations (1) can serve as a basis of the external trade analysis

and depending on the forms of functions fj (r1,r2,..., rn) we can obtain different conclusions. If, for

Page 115: Revista 2010, Nr

115

example fj=fj+1, for j=1,2,...., (n-1) then the system (1) reached an equilibrium stage. We note the

standard-results, to which the external trade tend to by r1* , r2* ,.... rn* .

In this case we can formalize the speed of deviation of the evolution of the current

external trade from the initial stage: rj/ t =fj((r1*-r1); (r2*-r2); ..., (rn*-rn)), j=1,2,...,n (2)

The method of analysing of the structures starts with establishing the following: the

elements (of subsystem), the number of elements, the weight of the elements etc. The process of

studying begins with vector elaboration Y=(Y1,Y2,...YI,...,Yn) where Yi- is the element of

economic system. The structure of the Y vector can be quantified throughdetermining the weight

(Pi) of each component per total

n

iYi

1,

n

i

ii

Yi

YP

1

, i=1,2, . . . ,n

or through the current length of the trade vector Y, 222

21 ... nYYYY

For evidencing the priorities of this studying method, suppose that: the economic system

is constituted by n elements and each element represents an part from the total. In this case the

length of the vector when n

iiYY

1i

n

iiii Y

nYY

11

1 , i=1,2, . . . ,n

willbe

nY

nYn

nY

nY

nYY 2

2222

...

When we are studying the external trade of the Republic of Moldova, the interpretation is

going to be the following: if the relationships export-import are extremely diversified, then the

length of the trade vector will be minimal. Let suppose that the Republic of Moldova has export

relationships only with one economic partner. In this case

n

ii

n

ii YYY

1

222

10...0

and economic interpretation is going to be the following: the length of the commercial

vector is maximum when all trade relationship are maintained only with one external economic

partner.

Page 116: Revista 2010, Nr

116

In order to avoid the negative impact of the external trade based on the relationship

monopoly -monopson, the government has to diversify as much as it is possible the external

trade. If the external trade is not diversify at its maximum (the most real case), then the length of

the commercial trade vector is going to be in the following interval n

ii

n

ii YY

n 11;1 stated differently

n

ii

n

ii YYY

n 11

1

The proximity of the current length of the trade vector

222

21 ... nYYYY , where n1<n,

to the minimum length leads to the concentration of the commerce n

iiY

n 1

1 .

i+1

around a limited number of trading external partners. The process that represents the

level of concentration of the external trade (Nc) has the following form:

n

ii

n

ii

n

ii

n

ii

n

ii

c

Yn

YYn

Yn

Y

Yn

YN

1

1

11

1

1

*

1

1

Similarly could be introduced the indicator of the level of diversification (Nd) of the

external trade

n

ii

n

ii

n

ii

n

ii

cd

Yn

YYn

Yn

YYnNN

1

1

1

1

11

*11

where in

iiYY

1

2 , n1< n, n1 – the number of the current elements of the external trade

and n – the number of the elements in the condition of maximum diversification of the external

trade.

Also, the level of concentration and diversification of the external trade can be

represented graphically

Page 117: Revista 2010, Nr

117

The absolute values of the external commercial indicators are not always relevant. That is why,

in some cases, it is easier to operate with the relative indicators. In the other words, the absolute

values are substituted with their weight per total.

In this case, the commercial vector represents a unit from the percentage of the each xi

(percentage from total) 0 yi 1; the current length of the commercial vector

represents 222

21 ... nYYYY . Thus, we can determine the modulus of the vector y in the

case when the external trade is extremely diversified.In other words, when the unit is divided in

n equal weights

yi=yi+1,..., i=1,2,..., (n-1)

nn

nnnn

Y 111...112

222

Thus, if the external trade is extremely diversified, the length of the commercial vector

modulus is minimum n

Y 1min . In this way the modulus of the vector y in the case that

the country has trade relationships only with one country is: 10...01 222Y .

The increasing level of external trade concentration influences at the same level the

decreasing level of the diversification, and vice versa. The sum of these indicators is zero. Thus,

knowing the value of one, for example that of the level of concentration of the external trade

(Nc), it is easy to determine the level of diversification Nd = 1-Nc.

Conclusions

The external trade of the Republic of Moldova suits the interests of the importers. As a

result, the local producers, namely those who produce agricultural goods,incur losses. The

former Moldovan governments did not have experience to rule properly the state, did not study

0

n

iiY

nY

1

1

YYn

ii

1

concentrare Y diversificare minY maxY

nY

n

ii

111

Page 118: Revista 2010, Nr

118

enough the international experience and as a result they contributed to the development of our

external partners.

The improvement of the external trade can be realised only evolutionary. For that, it is

necessary to elaborate the standard-structure of the external trade, to quantify current structure,

standard-structure and to establish different methods of comparing of these two structures. In this

way, the study of the external trade, using the structures and the system theory offers a new

opportunity and can be used for establishing new concepts for avoiding in the future the

economic crisis. BIBLIOGRAPHY

1. Gribincea A. Impact of global crisis on the economy countries. RevistaMegaByte, 2009, p.1-7, http ://megabyte. utm.ro /decembrie2009.htm România, Universitatea Titu Maiorescu, cod ISSN:1841-7361 http ://megabyte .utm.ro.

2. Prodan M., Gribincea A., Maximilian S. Factorii ce stau la baza succesului economiei SUA. Revista Studii Economice, 2009, nr.3-4, p.113-120

3. Gribincea A. Dezvoltarea economic a R.Moldova în condi iile crizei actuale. Conferin a tiin ific interna ional «Dezvoltarea economic încontextul aspira iei de integrare european : perspective irealiz ri». Chi in u: 23-24 octombrie 2009, USM, p.127-136

DEZVOLTAREA PIE II TURISMULUI ECO-RURAL

Leonid OSTROFE , lec. univ. ULIM Touristic villages have to decide not only how many tourists they want to attract and how to combine the

tourism with other activity sectors, but as well what kind of tourists they want to welcome. Rural economic agents have to know who are their real and potential clients and their needs, what are the products, services and programs matching this market. There are few methods of target markets determination. Therefore we need to perform some actions:

- to establish the tourist native country; - the reason of their visit; - their demographic characteristics; - whether they are satisfied with the rendered services or no; - how many of them will come again; - how much they spend; In order to attract new tourists we can make use of the second method, which means to monitor the elements of

touristic attractions. Finally, summing up the touristic attractions with the clients’ characteristics and the targeted advantages we can define the potential clients’ categories that are to be attracted.

Aici ar trebui s ne punem cîteva întreb ri:

- Cît de important poate fi turismul pentru economia rii?

- Cum poate fi segmentat i urm rit pia a pentru pentru a sesiza schimbarea tendin elor,

a nevoilor i a preferin elor?

- Ce fel de strategii de investi ii trebuie s utilizeze administra iile locale i firmele pentru

a fi competitive în sectorul presta iilor de servicii pentru turi tii eco-rurali?

- Cum poate un sat(loc) s ob in intraea în sectorul serviciilor pentru turi ti i s i ocupe

o ni pe aceast pia ?

- Ce fel de mesaje i mijloace de informare au eficacitate în atragerea i p strarea

turi tilor?

Page 119: Revista 2010, Nr

119

- Cum ar trebui localit ile i rile s i organizeze i s i conduc activitatea de turism?

Cît de important este turismul?

Dezvoltarea tiin ei turismului se datore te practicii, iar nu teoriei. Cînd în mintea

practicienilor au ap rut anumite idei privind activitatea turistic în anii 50 ai secolului XX,

privind activitatea turistic , ele nu au fost g site cu ajutoul ra iunii, ci reprezentau constat rile

rela iilor dintre participan ii la via a turistic . De acest principiu trebuie s in seama tiin a

turismului acum. Ei îi revine sarcina de a cerceta cauzele i de a descoperi regulile dup care

raporturile personale i necesit ile obiective determin activitatea turistic [1, p.11].

Prima etap în evolu ia tiin ei turismului const în stabilirea unor concepte. Metoda

logic , necesar în acel moment, serve te doar la exprimarea unei activit i pe care o cunoa te

fiecare dintre participan ii la activitatea turstic . Asemenea constat ri se transform în mod

treptat în reguli care circul prin firme. Acest moment se reflect în recomand rile destinate

pentru uzul intern în sfera serviciilor. A doua etap în dezvoltarea tiin ei turismului începe

atunci cînd aceste constat ri practice sunt preluate de teoretecian, care, îmbr cînd în forme

logice activitatea turismului, încearc s o explice i acelora ce nu au participat la ea. Astfel

ra ionalismul s-a extins în activitatea turistic considerîndu-se c aceasta poate func iona dup

recomand rile unui om de tiin ce avea s -i determine i activitatea practic .

Astfel, turismul devine sistem.

În loc ca decizia s se ia dup cunoa terea realitî ii concrete i dup o matur apreciere,

ea se adopt în Republica Moldova în turism din 2000-2007, raportîndu-se la un sistem

superior dip un mod deductiv cu ajutorul matematicii. tiin a turismului practic s-a redus

doar la elaborarea i executarea legilor în turism, acestea fiind adoptate regulat odat la 6

ani(2000-prima, 2006- a doua) dar executarea primei unde-i?

Dup ce a fost adoptat cea de a doua lege privind turismul e timpul ca impulsul

creator al autorilor de legi s fie îndreptat c tre practic îndeplinirea ei. Fiindc practica în

turism este punctul de plecare spre teorie. i doar atunci vom în elege mai bine cît de

important este turismul pentru noi.

În situa ia crizei economice mondiale este rezonabil ca unele localit i care dispun de

resurse naturale i culturale s apeleze la turism pentru a- i m ri, dezvolta i îmbun i

standardele de via . Conform datelor Centrului de Statistic a C toriilor din SUA, sut de

vizite care fac zilnic turul comunit ii americane creeaz 67 de noi locuri de munc , generînd

vînz ri suplimentare în valoare de 3 miliarde de dolari, ad ugînd 189 000 dolarila taxele i

impozitele locale.

În unele locuri s-ar putea ca turi tii s nu fie la fel de bineveni i pentru toat lumea.

Unele persoane fizice i juridice vor beneficia de pe urma presta iilor turistice, dar altele nu.

Page 120: Revista 2010, Nr

120

Dar în general economia locului are de cî tigat prin locuri de munc , prin investi ii

suplimentare f cute de turi ti, îmbun irea infrastructurii locului i de ce nu, turismul

poatecontribui la crearea de noi mijloace de preluare i desfacerea produselor agricole la

pre uri mult mai convenabile decît cele acordate de firmele monopoliste actuale(Franzelu a),

vor c ta noi investi ii externe i interne dac vor presta servicii calitative i vor utiliza

materie prim alimentar ecologic pur .

Segmentarea pie ei turismului în rural.

Satele turistice trebuie s decid nu doar cî i turi ti vor s atrag i cum s combine

turismul cu alte sectoare de activitatea în rural, ci i ce fel de turi ti s primeasc . Agen ii

economici în rural trebuie s tie care sunt clien ii reali i poten iali i ce nevoi au acestea,

care sunt produsele, serviciile i programele corespunz toare pentru aceste pîe e.

Sunt cîteva modalit i de determinare a pie elor int . Pentru aceasta este nevoie de cîteva

ac iuni:

1.de a stabili de unde vin turi tii;

2.de ce vin la noi;

3.care sunt caracteristicile lor demografice;

4.cît de satisf cu i sunt;

5.cî i dintre ei r mîn fideli;

6.cît de mult cheltuiesc.

Urm rind scopul de a atrage noi contingente de turi ti putem folosi i a doua metod

care const în monitorizarea elementelor de atrac ie ale locurilor.

Apoi sumînd elementele de atrac ie cu caracteristicile clien ilor i cu avantajele urm rite

putem ajunge la definirea categoriei de clien i poten iali care pot fi atra i.

Dup aceasta identific m rile unde sunt turi ti cu motiva ia de a ne vizita. Stabilind

segmentul vom aprecia diferen a dintre suma pe care segmentul de turi ti ar cheltui-o i costul

serviciilor prestate pentru atragerea acestui segment de turi ti.

Costul de atragere a turi tilor depinde de planul de marketing.

Costul serviciilor prestate depinde de condi iile de infrastructur .

Atunci cînd segmentul turistic va fi limitat managerii locului trebuie s utilizeze

marketingul de investi ie care va permite diversificarea caracteristicilor atractive ale locului.

Managerii localit ilor turistice trebuie s reac ioneze prompt la modific rile demografice i la

cele ap rute în stilurile de via sau chiar mod . Spre exemplu cre terea procentual a

num rului de pensionari americani a dus la o important expansiune a activit ilor de turism.

Cre terea procentului de cupluri în care ambii muncesc a avut ca rezultat o tendin de

Page 121: Revista 2010, Nr

121

vacan e mai scurte i mai frecvente. Deplas rile în interes de serviciu combin acum

activit ile de afaceri cu cele de relaxare.

În concluzie adaptarea la schimb rile produse în stilurile de via i nevoile

consumatorilor reprezint o provocare continu la adresa sectorului turismului.

Strategii de investi ii în activitatea de turism eco-rural aplicat.

Concuren a în turismul nostru cre te nu numai din cauza p trunderii pe pia a turistic a

unor noi zone(locuri) turistice ci i atunci cînd locurile intrate în declin se modernizeaz ,

cînd investi ii în propria dezvoltare. O tendin de rena tere a locurilor turistice o constituie

dezvoltarea patrimoniului cultural i a crea iilor i me te ugurilor care ilustrez trecutul s u

istoric. Sunt nenum rate exemple de locuri ce- i redescoper trecutul, exploatînd faptul c pe

teritoriul lor sau n scut personalit i celebre, au avut loc evenimente sau b lii istorice, sau se

afl diverse alte „comori ascunse”.

Datorit mi rii ecologice pe plan mondial locurile i turismul au devenit mai sensibile

la considerentele de amenjarea a zonelor turistice i la gradul de utilizare a terenurilor i în

problemele de ocrotire a mediului înconjur tor.

Un nou tip de turism adorat de turi ti este turismul bazat pe evnimente (festivaluri tîrguri,

demonstrarea obiceiurilor locale).

În statele Europei de est cu o economie mai centralizat guvernul este acela care

controleaz , planific i coordoneaz dezvoltarea turismului, con tientizînd faptul c turismul

este necesar pentru ob inerea valutei folosite în comer i dezvoltare i serve te unor

obiective na ionale. i aici este nevoie de investi ii mixte i din partea statului dar i private.

Dar promovarea turismului la noi în ar necesit mult mai mult decît capital financiar

i investi ii în mijloace de cazare. Localit ile descoper odat cu extinderea turismului c

trebuie s i extind gama serviciilor publice, siguran a public , controlul circula iei i

aglomera iei turistice, asisten a medical de urgen , salubritatea i cur enia str zilor. Ele

trebuie s investeasc în recrutarea, preg tirea personalului, autorizarea i supravegherea

firmelor i angaja ilor care au leg tur cu turismul. La noi ar trebui de investit în primul rînd

în preg tirea ghizilor – interpre i i a conduc torilor auto care primii iau contact cu vizitatorii

atunci cînd ajung prima dat într-un loc fiindc prima impresie poate conta enorm pentru

sentimentul de satisfac ie al unui turist.

Ocuparea unei ni e pe pia a turistic .

Costul, confortul i siguran a sunt aspectele de baz care-i preocup pe clien i. La fel

ca mul i al i consumatori, i turi tii cînt resc costurile prin compara ie cu avantajele fiec rei

destina ie i cu investi ia de timp, efort i resurse, prin compara ie cu un cî tig de experien ,

instruire, distrac ie, relaxare i posibile amintiri pl cute. Confortul poate influien a decizia de

Page 122: Revista 2010, Nr

122

torie prin timpul necesar pentru c toria efctiv , ederea în aeroport, la cazare i barierele

de limb . Siguran a se refer la to i factorii de terorism, instabilitatea social i politic , gradul

de siguran al mijloacelor de transport i condi iile igienico-sanitare.

De obicei toate locurile i firmele turistice care au obiect de activitate turismul caut s

ofere pre uri accesibile, s reduc la minimum riscurile i s maximizeze înlesnirile i

confortul. Managerii localit ilor trebuie s urm reasc îndeaproape popularitatea diverselor

elemente de atrac ie, prin determinarea num rului de turi ti atra i de fiecare obiectiv

turistic[2, p.271].

Concuren a între locuri pentru avantaj în turism se extinde i asupra spa iilor de cazare, mas ,

transport, amenaj ri sportive. Întîetatea va ob ine locul cu cei mai buni buc tari, cu cea mai

diversificat ofert culinar , cu cele mai variate programme excursioniste. Cu dezvoltarea

turismului eco-rural vor cre te înzestr rile locurilor, localnicii se vor mîndri cu localitatea care

se schimb spre bine. Va ap rea o atmosfer de incredere în schimbarea care va ap rea

datorit colabor rii effective între organelle publice locale i firmele de turism.

Comunicarea cu pia a turistic .

Concuren a în turism va obliga locurile s i schimb imaginea. Imaginile locurilor

sunt influen ate de reprezenta iile cinematografice i de televiziune, i uneori de muzic iar

alte ori de popularitatea lor de c tre celebrit i. Localit ile i firmele turistice recurg la

marketing pe vertical i ac iuni de promovare a c toriilor de afaceri, pentru a face leg tura

cu segmentuldin ce în ce mai numeros al c torilor care îmbin activitatea de afaceri cu cea

de petrecere a timpului liber

În fine, imagistica eficient a unui loc impune concuren a între reclam i realitate.

Fotgrafiile m re e ce înf eaz amurguri, plaje, cl diri i evenimente trebuie s aib o bun

leg tur cu ceea ce întîlnesc efectiv turi tii, altfel locurile risc s i piard imaginea turistic

i s i cî tige un renume ters în rîndul clien ilor i publicului. Agen ii de turism trebuie s

fie foarte receptivi la opiniile exprimate de turi ti în leg tur cu un loc, doar turi tii pot

asigura cea mai bun promovare a unui loc turistic – sau cea mai proast , în func ie de

experien a acumulat în locul respectiv.

Organizarea i conducerea activit ilor de marketing în turismul unei localit i.

A face dintr-un loc o destina ie agreabil pentru turi ti reprezint sarcina unei agen ii

centrale de turism sau a unui birou de turism regional. Merit s men ion m cîteva tendin e

dlegate de sectorul turismului eco-rural de pe urma c rora satele ar avea de cî tigat:

- planurile de dezvoltare economic ale satelor vor pune tot mai mult accent pe contribu ia

turismului i a sectorului serviciilor de c torie;

Page 123: Revista 2010, Nr

123

- utilizarea marketingului va avea ca rezultat o mai mare diversificare a pie ei, iar

marketingul i managementul strategic al turismului vor de ine un rol tot mai important;

- torii vor combina tot mai frecvent deplasarea în interes de serviciu cu cea în interes

personal cu accentul de recreere;

- cererea de activit i sportive va obliga ora ele i localit ile s investeasc mai mult în

amenaj ri sportive i de recreere în natur .

Birourile de turism regionale vor c uta s edifice o imagine pozitiv locului, elaborînd

produse orientate direct spre nevoile clien ilor. La fel ca i prestatorii de servicii, trebuie s

spund la permanenta modificare a dorin elor consumatorilor conform tendin elor i

stilurilor de via nou ap rute. În fine, domeniul activit ilor de turism merge în paralel cu

promovarea celorlalte strategii de dezvoltare a locului.

Pentru a i se maximiza eficacitatea, marketingul turismului i al serviciilor de g zduire

trebuie s fie integrat în celelalte strategii de marketing local, iar în unele cazuri chiar s le

dirijeze. BIBLIOGRAFIE:

1. Emilian MECRE „Marketing în turism”, Bucure ti 2002, p.137. 2. Leonic OSTROFE „ ”,

Revista “Studii economice” N. 3-4, ULIM, 2008, p.269.

METODICA ANALIZEI IMPACTULUI ACORD RII AJUTORULUI DE STAT ASUPRA MEDIULUI CONCUREN IAL

Maxim ION, conf. univ., dr. , UCCM

The problem of assessing the impact of state aid is a new one for the Republic of Moldova and it represents a domain which is not regulated by the legislation in force. Thus, this is the first experience in this domain, where together with the elaboration of the methodology of assessing the impact of state aid on the competition environment, the application of the latest is also shown.

Acordarea ajutoarelor de stat agen ilor economici din start se consider c influen eaz

negativ concuren a, din aceste considerente Tratatul de instituire a Comunit ii Economice

Europene, în art. 92 para.1, declar ca fiind incompatibile cu pia a comun orice ajutor acordat

de c tre un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, indiferent de forma lui, care

distorsioneaz sau amenin s distorsioneze concuren a, favorizându-se unele întreprinderi sau

produc ia unor m rfuri, în m sura în care afecteaz comer ul dintre statele membre.

Efectele negative al ajutoarelor de stat asupra comer ului dintre statele membre au fost

examinate i eviden iate în Uniunea European multiple studii. În Raportul Comisiei Europene

„Ex-post Evaluation of the Impact of Rescue and Restructuring Aid on the International

Competitiveness of the Sector(s) Affected by Such Aid Final” (2004) este efectat analiza

Page 124: Revista 2010, Nr

124

impactului ajutorului de stat dup acordarea acestuui, dar în procesul adopt rii deciziilor este

necesar de identificat efectele viitoare ale acord rii ajutorului de stat, din aceste considerente

studiul experien ei este important dar insufucient.

Nitsche R., Heidhues P în „Studiul metodelor de analiz a impactului ajutorului de stat

asupra concuren ei” (Nitsche R., Heidhues P, 2006) au atras o aten ie deosebit impactului

asupra concuren ei, prin prisma echilibrului lui Cournot, i anume cum se va modifica profitul

concuren ilor beneficiarului ajutorului de stat. Consider m c este necesar de examinat care va fi

impactul acord rii ajutorului de stat asupra bun st rii sociale, i anume prin prisma conceptului

dat de privit necesitatea acord rii ajutorului de stat. Grossman G.M. i Helpman E. (Grossman

G.M., Helpman E., 1994) examineaz economia de talie mic în condi iile concuren ei libere

astfel încît orce interven ie în economie poate fi atribuit unui proces politic. Promovarea

politicii economice se efectueaz luînd în considerare echilibrul dintre sprijinul acordat de

grupele de interes (lobby) i perspectivele politice ale guvernan ilor, sus inerea aleg torilor.

Analiza ajutoarelor de stat acordate în Republica Moldova, ne permite s constat m o

pondere semnificativ a acestora în PIB, care în decursul anilor 2004-2008 s-a p strat constant

în jur de 1,6% din PIB. În anul 2007 s-a înregistrat o cre tere semnificativ a ajutoarelor de stat

acordate circa 2,26% din PIB. Totodat este necesar de men ionat c nu toate ajutoarele de stat

acordate în Republica Moldova au putut fi analizate. Acest fapt se datoreaz în primul rînd lipsei

eviden ei ajutoarelor de stat acordate de autorit ile publice locale centrale i locale.

Problematica analizei impactului ajutoarelor de stat se complic i datorit faptului c sunt cazuri

cînd ajutoarele de stat au fost acordate în baza unor acte juridice care nu au fost f cute publice.

Astfel, prin Hot rîrea secret a Guvernului nr.599 din 15.05.2008 i Hot rîrea secret a

Guvernului nr.156 din 15.02.2008 s-a acordat cu titlu gratuit 9 mii tone de grîu alimentar

S.A.”Franzelu a” i 2 mii tone S.A. „Combinatul de pîine din B i”.

Acest ajutor s-a acordat gratuit întreprinderilor men ionate în scopul aprovizion rii

stabile a popula iei cu pîine i produse de panifica ie. Agen ia Rezerve Materiale, Achizi ii

Publice i Ajutoare Umanitare a comunicat c grîul alimentar acordat în calitate ajutor este oferit

de Guvernul Federa iei Ruse, în scopul lichid rii consecin elor calamit ilor naturale.

În conformitate cu Hot rîrea Guvernului Republicii Moldova Nr.609 din 30.10.2009 cu

privire la restituirea grîului alimentar de c tre unii agen i economici, Combinatul de Panifica ie

din Chi in u „Franzelu a” S.A. i S.A. „Combinatul de pîine din B i” vor restitui în rate lunare

egale în termen de un an Agen iei Rezerve Materiale, respectiv, 4240,75 tone i 2000 tone grîu

alimentar, alocate cu titlu gratuit în anul 2008, conform Hot rîrii Guvernului nr.599 din 15 mai

2008 „Cu privire la acordarea ajutorului umanitar constituit din grîu alimentar”.

Page 125: Revista 2010, Nr

125

Este necesar de men ionat c , m suri de acordare a sprijinului din partea statului

întreprinderilor de panifica ie, i în special S.A. „Franzelu a” au fost întreprinse i pîn în anul

2008, care se materializau de obicei prin contracte de împrumut de grîu alimentar distribuit din

rezervele materiale de stat, f plat pentru împrumut i f plat prealabil sau prin

comercializarea grîului la un pre redus cu achitarea e alonat .

Calificarea ac iunilor unei autorit i publice ca ac iuni anticoncuren poate avea loc în

strict conformitate cu prevederile art.9 al Legii nr. 1103-XIV din 30.06.2000 cu privire la

protec ia concuren ei, care stabile te exhaustiv i interzice ac iunile autorit ilor administra iei

publice ce limiteaz concuren a.

Pentru aprecierea impactului ajutorului de stat acordat S.A.”Franzelu a” i

S.A.”Combinatul de pîine din B i” prin Hot rîrile Guvernului nr.599 din 15.05.2008 i nr.156

din 15.02.2008 în conformitate cu metodologia propus este necesar s se parcurg cîteva etape.

I. Prima etap este identificarea obiectivului strategic urm rit prin acordarea ajutorului

de stat. Ajutorul de stat poate fi considerat compatibil cu un mediu concuren ial normal dac

contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun, ce poate fi în eles fie din punct de vedere

al contribu iei acesteia la cre terea eficien ei, fie din punct de vedere al echit ii.

Pia a selecteaz câ tig torii i, în acest proces, pia a poate da na tere la inechit i sau le

poate consolida. Guvernele pot considera inacceptabile aceste inechit i i pot decide s intervin

i s transfere beneficiile între indivizi, cu scopul de a reduce inechit ile sociale sau regionale.

Prin urmare, unele ajutoare de stat pot fi direc ionate c tre obiective în materie de echitate.

surile de ajutor de stat aplicate S.A.”Franzelu a” i S.A.”Combinatul de pîine din

i” sunt direc ionate c tre obiective în materie de echitate, i anume, deoarece acest ajutor are

caracter social, este acordat în scopul aprovizion rii stabile a popula iei cu pîine i produse de

panifica ie.

Totodat este necesar de men ionat c ajutorul de stat acordat S.A.”Combinatul de pîine

din B i” este destinat i pentru salvarea întreprinderii, în vederea evit rii pierderii de locuri de

munc i activit i în sectorul dat. S.A.”Combinatul de pîine din B i” în decurs la cîteva

perioade de gestiune a înregistrat pierderi semnificative, astfel numai în anul 2008 pierderea

pentru perioada de gestiune a constituit 3,5 mln. lei.

Pierderile înregistrate de întreprinderile care au beneficiat de ajutorul de stat sunt

datorate în mare parte i interven iei guvernamentale în activitatea acestora. În primul rînd este

necesar de men ionat c în capitalul ambelor întreprinderi cota majoritar o de ine statul. În

virtutea situa iei create întreprinderilor date li s-a impus o sarcin social , care se materializeaz

prin livrarea pîinii ieftine c tre popula ie. În condi iile cînd rata s ciei absolute în Republica

Moldova a constituit 30,2% în anul 2006, problema pîinii ieftine devine destul de stringent .

Page 126: Revista 2010, Nr

126

Anume din acest punct de vedere ajutorul acordat întreprinderilor men ionate în scopul

aprovizion rii stabile a popula iei cu pîine i produse de panifica ie s-ar înscrie în prevederile

constitu ionale conform c rora economia Republicii Moldova este economie de pia , de

orientare social .

Dar în acest caz apare întrebarea dac , sprijinind doi agen i economici, în condi iile în

care pe pia a pîinii i produselor de panifica ie activeaz circa 200 de agen i economici,

Guvernul nu i-a dep it atribu iile, lovind direct în libera concuren , prev zut în art.126 din

Constitu ia Republicii Moldova? Dar pentru a r spunde la întrebarea dat este necesar o analiz

detaliat a efectelor ajutorului de stat acordat S.A.”Franzelu a” i S.A.”Combinatul de pîine din

i” prin Hot rîrile Guvernului nr.599 din 15.05.2008 i nr.156 din 15.02.2008.

II. Analiza principalilor factori care determin nivelul efectului ajutorului de stat

asupra concuren ei i identificarea efectelor ajutorului de stat prin factorii caracteristici ar

constitui urm toarele etape din metodologia propus .

Principalii factori care determin nivelul efectului ajutorului de stat asupra concuren ei sunt

caracteristica ajutorului de stat i caracteristica pie ei.

A. Caracteristicile ajutorului de stat care necesit a fi examinate pentru aprecierea

influen ei efectului asupra concuren ei sunt magnitudinea i structura ajutorului de stat.

Magnitudinea ajutorului de stat se caracterizeaz prim m rime absolut a ajutorului de

stat i m rimea relativ (în raport cu costurile activit ii subsidiate), ambele sunt necesare pentru

a sesiza nivelul efectului asupra concuren ei.

Ajutorul de stat acordat prin Hot rîrile Guvernului nr.599 din 15.05.2008 i nr.156 din

15.02.2008 a constituit 9 mii tone de grîu alimentar S.A.”Franzelu a” în valoarea de circa 40,5

mln lei i 2 mii tone S.A. „Combinatul de pîine din B i” în valoarea de circa 9 mln lei.

Conform informa iei parvenite de la SA “Combinatul de pîine din B i” grâul alimentar

acordat întreprinderii prin intermediul Hot rîrii Guvernului nr. 599 din 15 mai 2008 a fost

utilizat la producerea pâinii de calitatea întîi i dou .

S.A.”Franzelu a” a comunicat c ajutorul acordat prin Hot rîrile Guvernului nr.599 din

15.05.2008 i nr.156 din 15.02.2008, a fost utilizat pentru acoperirea pierderilor întreprinderii

înregistrate de la producerea i comercializarea „pîinii sociale” (circa 6 feluri: Pîine Chi in u,

Pîine Codru, pîinea alb , pîinea de grîu, pîinea Snop, Franzel or eneasc )

rimea relativ a ajutorului de stat calculat în baza Hot rîrilor Guvernului nr.599 din

15.05.2008 i nr.156 din 15.02.2008 în raport cu costurile subsidate a constituit circa 21% pentru

S.A.”Franzelu a”, i circa 17% pentru S.A. „Combinatul de pîine din B i”.

Ajutorul de stat care afecteaz deciziile privind pre ul sau volumul producerii în primul

rînd afecteaz costurile marginale ale întreprinderii beneficiare de ajutor de stat. În cazul

Page 127: Revista 2010, Nr

127

ajutorului de stat acordat S.A.”Franzelu a” i S.A.”Combinatul de pîine din B i” acesta a

afectat costurile marginale ale întreprinderii deoarece grîul este materia prim utilizat în

procesul de producere a pîinii i produselor de panifica ie

Cu cît mai mari sunt schimb rile în costul marginal al întreprinderii, cu atît mai probabile

sunt modific rile de pre sau deciziile de producere i, prin urmare, au un poten ial mare de a

influen a producerea. Adoptînd un pre jos i majorînd volumul producerii, întreprinderea

beneficiar de ajutor de stat ar putea ob ine cre terea volumului vînz rilor din contul

concuren ilor care nu au beneficiat de ajutor de stat.

Luînd în considerare c folosirea capacit ii de producere a întreprinderilor beneficiare de

ajutor de stat S.A.”Franzelu a” i S.A.”Combinatul de pîine din B i” este de circa 85%,

acordarea ajutorului de stat acestor întreprinderi le reduce costurile marginale, acestea avînd

posibilitatea s produc unit i suplimentare de produs f ca s fac investi ii în noul

echipament de producere.

Modificarea cheltuielilor variabile poate afecta i decizia de intare pe pia sau ie ire de

pe pia . Majorarea ajutorului de stat peste nivelul care a determinat intrarea pe pia poate avea

efecte suplimentare asupra concuren ei. În cazul acord rii ajutorului de stat S.A.”Franzelu a” i

S.A.”Combinatul de pîine din B i”, este necesar de men ionat c acesta este recep ionat de

întreprinderi care deja activeaz pe pia a dat , totodat acesta a influen at decizia de ie ire a

întreprinderilor beneficiare de pe pia a dat , care în rezultatul activit ii de producere a pîinii au

înregistrat pierderi. În anul 2008 S.A.”Franzelu a” de la producerea pîinii sociale a înregistrat

circa 32 mln lei pierderi, iar S.A.”Combinatul de pîine din B i” circa 7,9 mln lei. Astfel, prin

acordarea ajutorului de stat acestor întreprinderi s-a încercat preîntîmpinarea ie irii de pe pia a

întreprinderilor care pot livra produc ie de importan social .

Impactul ajutorului de stat asupra întreprinderilor concurente este acela i ca i în cazul

influen ei pre ului subsidat asupra rivalilor. În acest caz este relevant informa ia presentata de

Biroul Na ional de Statistic privind num rul de agen i economici care practic activitatea de

fabricare a pîinii i produselor de panifica ie.

Structura ajutorului de stat presupune caracteristica modului de acordare a ajutorului de

stat, adic informa ia dac ajutorul este transferat îtr-o singur perioad sau în decurs de mai

multe perioade. Efectele ajutorului de stat transferat o dat , datorit valorii în timp a banilor, vor

fi diferite de efectele generate de acela i ajutor de stat care va fi transferat în mai multe rate.

Agen ia Rezerve Materiale, Achizi ii Publice i Ajutoare Umanitare în baza Bonurilor de livrare

din mai 2008 a dispus transmiterea S.A.”Combinatul de pîine din B i” 2000 tone grîu alimentar

la pre ul 4519,76 lei/t în sum de 9.039.520 lei, iar S.A.”Franzelu a” 4462,45 tone grîu alimentar

la pre ul 4519,76 lei/t i 3037,55 tone grîu alimentar la pre ul 4537,50 lei/t în valoare total de

Page 128: Revista 2010, Nr

128

33.952.086 lei. Astfel, S.A.”Franzelu a” i s-au livrat cu 1500 tone de grîu mai pu in decît era

prev zut în Hot rîrile Guvernului. Luînd în considerare c Bonurilor de livrare au fost emise

odat cu Hot rîrile Guvernului în mai 2008, valoarea în timp a ajutorului nu s-a modificat.

B. Caracteristicile pie ei care influen eaz efectul ajutorului de stat asupra mediului

concuren ial sunt:

1. Pia a relevant afectate de acordarea ajutorului de stat

2. Concentrarea pie ei

3. Barierele de intrare sau ie ire.

4. Importan a pentru pia a cercet rii-dezvoltarii i a concuren ei non-pre ;

1. Pia a relevant afectat de acordarea ajutorului de stat cuprinde pie eile care care

sunt direct afectate de acordarea privilegiilor din partea autorit ilor publice, cît i pie ele care

sunt indirect influen ate de acordarea ajutoarelor de stat, i anume pia a în amonte i pia a în aval

întreprinderilor beneficiare de ajutor de stat.

În contextul celor men ionate identificarea pie ei influen ate de acordarea ajutorului de stat

poate fi divizat în dou etape:

i) determinarea pie ei relevante a beneficiarului ajutorului de stat (pia a produsului, pia a

geografic , intervalul de timp);

ii) determinarea pie elor conexe pie ei relevante a beneficiarului ajutorului de stat, care se

pot diviza în:

pie e în amonte întreprinderilor beneficiare de ajutor de stat;

pie e în aval întreprinderilor beneficiare de ajutor de stat;

pie ele produselor complementare.

Indiferent de etapa în care ne afl m pentru identificarea pie ei afectate de acordarea

ajutorului de stat, analiza se face prin prisma a dou dimensiuni, din punct de vedere a

produsului i geografic.

Pia a relevant a produsului con ine toate acele produse care sunt percepute drept

interschimbabile sau substituibile pentru consumator datorit caracteristicilor lor, pre urilor i

destina iei lor finale. Pentru aprecierea pie ei relevante a produsului este necesar de analizat:

a) caracteristicile fizice ale produsului/serviciului i destina ia utiliz rii finale ale acestuia

Pâinea este alimentul de baz produs prin coacerea aluatului ob inut din f in (cereale

cinate) amestecat cu ap i drojdie, ad ugându-se de la caz la caz diferi i ingredien i în

func ie de categoria pâinii ob inute.

Produsele de panifica ie pot fi reprezentate printr-un asortiment bogat de paine si produse

de patiserie din diferite sorturi de faina de grau sau de secara sau din amestecul lor, cu adaosul

unui spectru larg de diverse ingrediente naturale, care imbunatatesc gustul si aroma articolelor de

Page 129: Revista 2010, Nr

129

patiserie, de asemenea ridica valoarea lor alimentara, asa ca: zaharul, grasimile, produsele lactate

si ouale, diferite condimente. In afara de aceasta, se pot fabrica sorturi de paine si produse de

patiserie imbogatite cu nuci, fructe uscate, seminte oleaginoase, legume uscate, producte din

soia, cu concentrat de must de cvas, cu diverse extracte naturale: cu slad, din varza de mare

laminaria.

Pîinea pentru care era utilizat grîul parvenit la întreprinderile beneficiare ca ajutor,

conform informa iei prezentate de S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B i” iera

de importan social , fiind format din sortimentele de pîine de calitatea I i II f careva

adausuri.

Luînd în cosiderare c întreprinderile date produceau produse de panifica ie de un

sortiment foarte larg, este dificil de a verifica corectitudinea informa iei prezentate, din aceste

considerente, ar fi probabil necesar ca pia a produsului s cuprind întreaga gam de produse de

panifica ie comercializate de întreprinderile date.

b) Pre urile pentru pîinea „social ” comercializat de S.A.”Franzelu a” i S.A.

„Combinatul de pîine din B i” practic au r mas neschimbate din 2004.

Un alt moment care necesit a fi men ionat este i faptul c conform Hot rîrii Guvernului

Nr.547 din 04.08.1995 cu privire la m surile de coordonare i reglementare c tre stat a pre urilor

(tarifelor), pentru pîine i produsele de panifica ie limita adaosului comercial aplicat nu va dep i

10 la sut , în toate cazurile de comercializare a m rfurilor cu aplicarea adaosului comercial

limitat, independent de num rul de intermediari, m rimea adaosului comercial nu trebuie s

dep easc nivelul limit stabilit.

Analiza comparativ a pre urilor pentru pîine i produsele de panifica ie comercializate

pe teritoriul Republicii Moldova în decursul anului 2008, ne permite s facem urm toarele

concluzii, pre urile la pîinea „social ” vîndut de S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine

din B i” sunt de circa 2 ori mai mici decît la pîinea produs de al i agen i economici.

c) preferin ele consumatorilor

Produsele S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B i” sunt cunoscute pe pia a

Republii Moldova de o perioad foarte îndelungat , deoarece aceste întreprinderi au fost create

în baza întreprinderilor existente în perioada socialist din anii `50 a secolului trecut. Produsele

de panifica ie a acestor întreprinderi sunt apreciate datorit calit ii i tradi iilor vechi.

Consumatorii fideli a acestor întreprinderi în majoritatea cazurilor sunt reprezentan ii popula iei

de vîrsta a treia, dar acest fapt este determinat i de pre urile reduse la produc ia comercializat .

Decizia Comisiei Europene din 25.06.2002 asupra Cazului nr.COMP/ M.2817 Barilla/ BLP/

Kamps a identificat trei pie e în ramura produselor de panifica ie: Pia a pîinii, pe care se poate

Page 130: Revista 2010, Nr

130

destinge (i) segmentul pîinii tradi ionale i (ii) segmentul pîinii industriale ambalate, care

cuprinde pîine cu diverse ingrediente, pîinea feliat , pîinea pentru festivit i;

Pia a produselor de substituien i ai pîinii, care include pîinea din cereale, biscui i,

biscui i s ra i etc. Aceste produse se consider distincte de pîine dac din punctul

de vedere a consumatorului, motiva ia pentru consumul produselor de substitu ie a

pîinii este diferit de motiva ia pentru consumul pîinii. Este necesar de men ionat c

produsele de substitu ie a pîinii nu satisfac numai nevoile nutri ionale, dar în egal

sur sunt consumate i de gurmanzi. i pe de alt parte aceste produse au o

durat de p strare mult mai mare decît la pîine.

Pia a produselor pentru micul dejun, include de obicei cruasantele, chiflele cu

diverse ingrediente etc. din aceast categorie pot face parte produsele care din punct

de vedere a consumatorului pot fi utilizate doar în timpul micului dejun.

Astfel, luînd în considerare experien a Comisiei Europene i faptul c produsele de

panifica ie sunt produse de prim necesitate, iar S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine

din B i” au comunicat c grîul ob inut ca ajutor a fost utilizat doar pentru producerea pîinii

„sociale”, consider m ca pia a relevant a produsului cuprinde pia a pîinii.

Pia a geografic relevant se refer la aria în care condi iile concuren ei aplicabile

produsului analizat sunt acelea i pentru to i agen ii economici.

S.A.”Franzelu a” colaboreaza cu peste 2000 clienti din Chisinau si republic . Analiza

efectuata demonstreaza, ca 70% din produc ie se comercializeaza in Chisinau si 30 % in

republica. S.A.”Franzelu a” efectueaz livr ri în 27 raioane ale republicii, i dup opinia lor

ocup circa 37-40% din pia a rii i 87% din pia a Chi in ului.

S.A. „Combinatul de pîine din B i” livreaz produc ia sa, în m.B i i preponderent în

raioanele de nord a Republicii Moldova ( Briceni, Edine , Rî cani, F le ti, Glodeni, Soroca etc.).

Astfel, luînd în considerare c S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B i”

comercializeaz produsele sale pe întreg teritoriul al Republicii Moldova, pia a geografic

relevant este Republica Moldova.

Intervalul de timp care se ia în calcul este anul 2008, deoarece Hot rîrile Guvernului cu

privire la acordarea ajutorului de stat au fost emise în anul 2008, grîul a fost livrat i utilizat de

întreprinderile beneficiare în anul 2008. Termenul de valabilitate a produselor la fabricarea

rora sa utilizat f ina ob inut din grîul acordat este restr ns , i nu va dep i anul 2008.

În cazurile ce au leg tur cu acordarea ajutorului de stat este necesar de a determina pie ele

conexe pie ei relevante a beneficiarului ajutorului de stat. Anul 2007 din cauza secetei a avut

consecin e grave pentru agricultura na ional , pre urile de pia la materia prim (cereale) au

crescut brusc. Respectiv acordarea ajutorului de stat S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de

Page 131: Revista 2010, Nr

131

pîine din B i” sub form de grîu alimentar a influen at în mod deosebit pia a grîului alimentar.

Luînd în considerare c pre urile exagerate s-au creat datorit calamit ii naturale i anume

secetei, i nu ca urmare a ac iunii for elor pie ei, nu putem vorbi despre careva impact negativ

asupra agricultorilor.

2. Urm torul pas ar fi caracteristica pie ei prin analiza ramurii, nivelului de concentrare a

pie ei, cotelor de pia de inute de beneficiarii ajutorului de stat.

Indicatorilor ce caracterizeaz activitatea întreprinderilor din ramura pîinii i produselor

de panifica ie sunt selecta i din datele Biroului Na ional de Statistic a RM i sunt reprezentati în

Tabelul 1. Examinarea acestor indicatori ne permite s constat m c aceast ramur a înregistrat

o cre tere constant a volumui producerii pe parcursul anilor 2000-2008.

Tabelul 1. INDICATORII ACTIVITÃ II ÎNTREPRINDERILOR DIN RAMURA

“Fabricarea pîinii i produselor de panifica ie”

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Biroului Na ional de Statistic a RM

Analiza Tabelului 1 ne permite s constat m c de i în anul 2008 Volumul producerii de

Pîine i produse de panifica ie a crescut, venitul din vînzarea pîinii i produselor de panifica ie a

înregistrat o sc dere semnificatif . Acest fapt se datoreaz în primul rînd cre terii volumului de

livr ri a pîinii „sociale”, de c tre întreprinderile beneficiare de ajutor de stat. Totodat , putem

observa reducerea num rului de întreprinderi cu genul de activitate “Fabricarea pîinii i

produselor de panifica ie” de la 52 agen i economici în 2007 la 48 agen i economici în 2008.

situa ia dat a generat i reducerea num rului de salaria i din ramur de la 4,5 mii persoane la 4,4

mii persoane. Este necesar de r spuns la întrebarea dac acest fapt a fost provocat de acordarea

ajutorului de stat S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B i”.

Reducerea semnificativ a num rului de înreprinderi i num rului de angaja i a fost

înregistrat i în anii 2003-2004. Cauza fiind, probabil interven ia guvernamental care a impus

în anul 2003 S.A.”Franzelu a” pîinea „ieftin ”. În rezultat S.A.”Franzelu a” suporta lunar

pierderi de 2 mln lei, i numai în perioada 01.07.2003-31.12.2002 S.A.”Franzelu a” a înregistrat

Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Pîine i produse de panifica ie, mii tone

89,2 90,2 91,8 105,2 109,7 108,4 112,3 122,8 135.8

Pîine i produse de panifica ie, milioane lei

408,1 462,9 487,7 552,3 703,8 683,0 757,2 944,3 879,0

Num rul de întreprinderi

48 64 55 50 45 50 51 52 48

Num rul mediu anual al personalului industrial-productiv, mii persoane

3,8 4,2 4,5 4,3 4,1 4,3 4,5 4,5 4,4

Page 132: Revista 2010, Nr

132

pierderi de 13,6 mln lei. Ca urmare a comercializ rii pîinii la pre uri recomandate de Guvern, 10

întreprinderi din ramura panifica iei au fost nevoite s înceteze activitatea economic , fiind

concedia i circa 400 de angaja i.

Calculul volumului total de m rfuri în circuit pentru o anumit perioad de timp în limitele

pie ei produsului i pie ei geografice examinate i aprecierea cotei pe pia a agentului economic

se efectueaz în baza volumului livr rilor de produse pe pia a geografic . Este necesar de

men ionat c importul i exportul pîinii practic lipse te, iar dac i exist valoarea acestuia este

foarte mic încît poate fi ignorat . Indicatorul de baz pentru aprecierea volumului pie ei i cotei

pe pia a agentului economic este volumul livr rilor pe pia a relevant examinat , exprimat în

rime natural .

Tabelul 2

Cota de pia a S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B i” în perioada

2005-2008

2005

2006

2007

2008

Volumul producerii, tone

Cota de pia , %

Volumul producerii, tone

Cota de pia , %

Volumul producerii, tone

Cota de pia , %

Volumul producerii, tone

Cota de pia , %

S.A.„Combinatul de pîine din B i” 5983.6 5.52 5820.7 5.20 6477.3 5.28 10937.2 8.05 S.A.”Franzelu a” 57618.4 53.14 56130.5 50.18 62439.5 50.86 84768.0 62.42 Total pentru beneficiarii de ajutor de stat 63602.0 58.66 61951.2 55.39 68916.8 56.13 95705.3 70.48 Total în Republica Moldova 108425.9 100.0 111848.1 100.0 122771.6 100.0 135800 100.0

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Biroului Na ional de Statistic a RM

Din datele Tabelului 2 se eviden iaz faptul c în anul 2008 cota de pia a întreprinderilor

beneficiare de ajutor de stat s-a ridicat pîn la 70,48%, în acest caz este necesar s ne clarific m

dac cre terea cotei de pia s-a produs în rezultatul acord rii ajutorului de stat, i anume cînd cei

4 agen ii economici au fost determina i s p seasc pia a, pîn sau dup acordarea ajutorului de

stat. În cazul dac ace tea au ie it de pe pia pîn la acordarea ajutorului de stat, atunci ajutorul

acordat beneficiarilor era necesar pentru a preîntîmpina ie irea de pe pia a celor mai importan i

actori, iar dac agen ii economici au ie it de pe pia dup acordarea ajutorului de stat, atunci

exist probabilitatea ca ace tea s fi fost determina i de condi iile inechitabile provocate de

acordarea ajutorului de stat.

Page 133: Revista 2010, Nr

133

Cunoa terea structurii pie ei i în special cunoa terea care întreprinderi de in puterea de

pia este un element important în în elegerea care este nivelul concuren ei. Cînd se evalueaz

circumstan ele în care în care ar pute suferi structura pie ei este important de evaluat puterea de

pia înaintea i dup acordarea ajutorului de stat. În suport semnificativ în acest sens este

acordat de indicii concentr rii pie ii , reflecta i în Tabelul 3.

Tabelul 3

Indicii concentr rii pe pia a pîinii i produselor de panifica ie în perioada 2005-2008

Nr. Indicii 2005 2006 2007 2008 1. Coeficientul concentr rii (CR3) 58.66 55.39 56.13 72.58 2. Indicele Herfindahl-Hirschmann (IHH) 2890 2586 2652 3980

Sursa: elaborat de autor în baza datelor Biroului Na ional de Statistic a RM

Examinînd datele tabelului 3, putem costata c în perioad analizat pia a pîinii i

produselor de panifica ie a fost excesiv de concentrat , nivelul concentr rii s-a amplificat în anul

2008, cînd coeficientul concentr rii a atins nivelul de 72,58, iar IHH -3980.

Chiar dac ajutorul de stat a determinat unele întreprinderi s p seasc pia a impactul

general asupra concuren ei este nesemnificativ. Cum numai ajutorul de stat este stopat sau

întreprinderile r mase încearc s m reasc pre ul , vor fi noi intr ri pe pia deoarece barierile

de intrare pe pia sunt joase. Concluzia este c acolo unde ajutorul de stat este mare i

netranzitoriu el provoac o modificare substan ial i permanent a structurii pie ei.

Acordarea ajutorului la dou întreprinderi a dus la modificarea structurii pie ei, eliminînd 4

întreprinderi concurente care nu sunt capabile s concureze eficient cu întreprinderile care

beneficiaz de ajutor de stat, ceea ce a dus la înt rirea puterii de pia a S.A.”Franzelu a”.

Barierele de intrare pe pia se analizeaz din punctul de vedere al posibilit ii

poten ialilor concuren i de a deveni participan i în cadrul acestei pie e. Poten iali concuren i se

consider agen i economici ce posed o baz tehnico-material , resurse umane, i tehnologii de

fabricare a produsului din grupul analizat de produse substituibile, dar care, din diverse motive,

nu materializeaz aceste posibilit i i pot intra pe pia a dat a produsului în cazul cererii

nesatisf cute sau major rii ei.

Pentru pia a pîinii i produselor de panifica ie principalele bariere de intrare pe pia sun

limit rile cu privire la cerere, deoarece cererea la pîine este relativ constant , i cre te fie odat

cu cre terea num rulu popula iei, fie cu cre terea nivelului de s cie. A doua limitare fiind de

ordinul pre urilor, atît timp cît se va comecrcializa pîine la pre sub cost de c tre

S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B i” aceast ramur nu va fi atractiv pentru

investitorii poten iali.

Page 134: Revista 2010, Nr

134

Barierele de intrare/ie ire sunt considerate suportabile, dac cheltuielile de anumite resurse

legate de dep irea lor, sunt economic argumentate din punct de vedere al veniturilor, pe care le

va ob ine agentul economic ce inten ioneaz s intre sau s ias de pe pia a dat .

Importan a pentru pia a cercet rii-dezvoltarii i a concuren ei non-pre . Pentru pia a

pîinii i produselor de panifica ie cercetarea-dezvoltarea-inovarea au o importan redus , i se

materializeaz de obicei prin îmbun irea produselor deja existente. Concuren a non-pre are

importan , fiind determinat de tradi iile create, dar este necesar de men ionat c produc ia

S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B i” este de o calitate foarte bun .

Totodat este necesar de men ionat c , progrese considerabile au fost înregistrate în

tehnologia producerii pîinii, a crescut semnificativ nivelul calit ii produselor. În vederea

satisfacerii pe deplin a necesit ilor consumatorilor s-a propus pîine feliat , ambalat , cu o durat

de p strare mai mare, cu diverse ingrediente care l rgesc sortimentul produselor de panifica ie.

Ultimile cercet ri i inova ii au permis reducerea pierderilor de umeditate a produselor de

panifica ie, ridicarea calit ilor gustative i nutritive. Pîinea feliat i ambalat este foarte mult

apreciat de consumatori i unit ile alimenta iei publice. Astfel, progresele înregistrate în

tehnologia producerii pîinii au dus la ameliorarea concentra iei substan elornutritive importante

i de gluten, ceea ce permite fabricarea produselor de calitate înalt .

III. Determinarea eficien ei economico-sociale al acord rii ajutoarelor de stat.

Efectele acord rii ajutoarelor de stat dep esc limitele mediului concuren ial al

beneficiarilor de ajutor de stat, prin urmare aprecierea oportunit ii, necesit ii li eficien ei

acord rii ajutorului de stat urmeaz a fi efectuat în mod complex luînd ca baz de calcul

Beneficiul Social Net.

O analiz a eficien ei ajutorului de stat, presupune luarea în calcul a tuturor costurilor i

beneficiilor care rezult în urma implement rii acesteia. Pentru a putea realiza acest lucru este

necesar ca valorile costurilor i beneficiilor pe care le genereaz acordarea ajutorului de stat s

fie exprimate în unit i monetare. În principiu, exprimarea în termeni monetari este o opera iune

dificil de realizat în practic , îns opera ia ar putea fi simplificat considerabil dac ar putea fi

determinate toate modific rile generate de ajutorul de stat în surplusul consumatorului i al

produc torului, precum i efectul acesteia asupra veniturilor bugetare., Beneficiul Social Net (W)

rezultat în urma ajutorului de stat este egal cu:

W=G+ '+CS

unde CS, ',G - reprezint varia iile totale în avantajele consumatorilor, produc torilor,

respectiv i în veniturile bugetare care rezult din acordarea ajutoarelor de stat.

Deoarece toate cele trei m rimi pot fi atît pozitive, ci i negative, Beneficiul Social Net

poate fi, de asemenea, pozitiv sau negativ. Pentru a compara efectele pozitive i negative, mai

Page 135: Revista 2010, Nr

135

întâi este necesar s se evalueze i s se m soare efectele în termeni calitativi i atunci când este

posibil în termeni cantitativi, i apoi s se efectueze o evaluare general a impactului asupra

produc torilor i consumatorilor pe fiecare din pie ele în cauz .

Efectele pozitive ale ajutorului sunt legate direct de schimbarea comportamentului

beneficiarului ajutorului ceea ce permite atingerea obiectivului de interes comun vizat. În cazul

obiectivului de eficien , efectele pozitive pot fi descrise sub forma cre terii sau descre terii

activit ii pe pia a de produc ie. Efectele pozitive pentru consumatori pot rezulta din reducerea

pre urilor pe termen lung, o gam mai larg de produse, calitate sau inova ie.

Efectele negative asupra concuren ei i comer ului deriv , de asemenea, din schimbarea

comportamentului beneficiarului ajutorului. Efectul asupra consumatorilor depinde, de

asemenea, de reac ia concuren ilor. În orice caz, costul ajutorului este considerat ca negativ,

astfel încât un ajutor nu poate fi aprobat decât dac genereaz anumite beneficii pozitive, pe

lâng simplul transfer de fonduri c tre beneficiarului ajutorului.

În multe cazuri este imposibil cuantificarea precis a efectelor unei m suri date de ajutor

de stat. Îns în cele mai multe cazuri se poate identifica ordinul de m rime al efectelor în cauz .

De asemenea, se va lua în considerare faptul c anumite efecte (de obicei cele pe termen scurt

privind cantitatea i pre ul) vor fi adesea mai u or de cuantificat decât altele, la fel de importante

(cum ar fi efectele pe termen lung asupra stimulentelor de investi ie sau inovare), astfel c , o

cre tere a bun st rii totale pe termen scurt nu va conduce în mod direct la acceptarea m surii.

Evaluarea impactului acord rii ajutorului de stat asupra bugetului se efectueaz prin

intermediul aprecierii cheltuielilor i veniturilor bugetare. Cheltuielile bugetului se constituie din

valoarea ajutorului de stat acordat i veniturile ratate ale bugetului, venitul bugetar se constituie

din defalc rile suplimentare în bugetul de stat, care au loc ca urmare a acord rii ajutorului de

stat. Astfel, S.A.”Franzelu a” a primit conform bonurilor de livrare grîu alimentar în valoare de

33,9 mln lei, iar S.A. „Combinatul de pîine din B i” a primit conform bonurilor de livrare grîu

alimentar în valoare de 9 mln lei.

În continuare este necesar de analizat defalc rile în buget a agen ilor economici din grupa

de interes. Luînd în considerare c pîinea a fost livrat la un pre mai mic decît pre ul de cost, nu

putem vorbi de achitarea impozitului pe venit i taxei pe valoarea ad ugat de la comercializarea

pîinii la pre urile recomandate. Concuren ii beneficiarilor ajutorului de stat, au fost nevoi i s i

reduc volumul vînz rilor, i din aceste considerente s-a ratat incasarea în buget circa 2 mln lei.

Astfel,

G= - (33,9 mln. lei + 9 mln. lei) + ( 0 – 2 mln. lei) = - 45 mln lei

Beneficiile i dezavantajele provocate agen ilor economici pot fi cuantificate prin estim ri

privind cre terea sau reducerea vânz rilor, profiturilor sau a locurilor de munc . În rezultatul

Page 136: Revista 2010, Nr

136

interven iei statului i acord rii ajutorului pierderile S.A.”Franzelu a” la producerea pîinii s-au

redus pîn la 6 mln., iar la S.A. „Combinatul de pîine din B i” pierderile s-au redus pîn la 3

mln. lei. Reie ind din faptul c cererea la pîine este relativ constant , i adausul comercial nu

poate dep i 10 la sut , profitul ratat estimat al agen ilor economici concuren i este de circa 10

mln.lei. Astfel,

'=( - 6 mln. lei -3 mln. lei) – 14 mln.lei = - 23 mln.lei

Beneficiile i respectiv dezavantajele pentru cet eni pot fi exprimate în câ tiguri monetare

estimative care deriv din diminuarea pre ului i respectiv cre terea pre ului. Avantajele

consumatorilor se apreciaz ca diferen a dintre suma achitat de consumatori pentru procurarea

pîinii la pre uri reglementate i suma care ar putea fi achitat de consumatori dac dac nu iera

interven ia statului prin reglementarea pre urilor la pîine la S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul

de pîine din B i”.

În cadrul, studiului s-a determinat c S.A.”Franzelu a” a produs circa 21.192 tone de pîine

„social ” care a fost comercializat la un pre indicativ de 3507 lei/tona, S.A. „Combinatul de

pîine din B i” a produs 9625 tone de pîine „social ” comercializat la un pre de 4350 lei/tona.

Pre ul mediu de pia pentru perioada nominalizat a constituit 7000 lei/tona.

Astfel, avantajele consumatorilor vor fi urm toarele

CS = 7000 x 30817 - ( 21192 x 3507 + 9625 x 4350 ) = + 99,5 mln lei.

Efectele pozitive în favoarea cet enilor, care rezult în urma unei game de produse mai

variate, în urma unei mai bune calit i sau inova ii, pot fi dificil de cuantificat în termeni

numerici, îns se pot ata a ordine de m rime acestor efecte. Un alt moment dificil este

identificare i cuatificarea cheltuielilor de tranzac ionare pe care le suport întreprinderile

beneficiare de ajutor de stat. Luînd în considerare faptul c ac ionarul majoritar la aceste

întreprinderi este statul, i faptul livr ri pîinii sociale la un pre mai mic decît cel de pia , putem

conchide c cheltuielile de tranzac ionare în cazul dat au fost cuprinse în avantajele

consumatorilor.

Evaluarea efectelor pozitive în raport cu aspectele privind echitatea, poate provoca, de

asemenea, o marj larg de apreciere. Analiza variat a efectelor asupra diferitelor regiuni sau

grupuri de persoane se poate baza pe indicatori statistici, care subliniaz diferen ele dintre aceste

grupuri. O asemenea abordare poate ajuta la stabilirea diferitelor niveluri de evaluare a efectelor

pozitive i negative. În condi iile Republicii Moldova cînd nivelul s ciei este foarte înalt,

men inerea unor pre uri reduse pentru produsele de prim necesitate are o importan social

deosebit .

Beneficiul Social Net rezultat în urma acord rii ajutorului de stat se va calcula dup

formula W=G+ '+CS , astfel:

Page 137: Revista 2010, Nr

137

W = - 45 mln lei - 23 mln.lei + 99,5 mln lei = + 21,5 mln lei

În acest mod este posibil de efectuat o analiz a ajutorului de stat acordat, apreciind

efectele asupra societ ii. Aceasta este prima experien în acest domeniu, unde concomitent cu

elaborarea metodologiei de evaluare a impactului ajutorului de stat asupra mediului concuren ial

are loc i aplicarea acesteia.Trebuie de asemenea s se men ioneze regul general , c ajutorul de

stat este interzis i se autorizeaz numai prin derogarea de la acest principiu general. Aceasta

implic faptul c , în cazul în care exist îndoieli, ajutorul de stat trebuie interzis.

Problema evalu rii impactului ajutorului de stat este una nou pentru Republica Moldova,

i reprezint un domeniu care nu este reglementat de legisla ia în vigoare, i prin urmare necesit

în continuare un studiu detaliat cu aprecierea inciden ei acord rii ajutorului de stat asupra

mediului concuren ial în vederea identific rii unor reguli clare i transparente.

BIBLIOGRAFIA:

1. Gene M. Grossman; Elhanan Helpman, Protection for Sale, The American Economic Review, Vol. 84, No. 4. (Sep., 1994), pp. 833-850.

2. Nitsche Rainer, Heidhues Paul, Study on methods to analyse the impact of State aid on competition , European Commission, Directorate-General for Economic and Financial Brussels, Belgium, 2006

3. Ex-post Evaluation of the Impact of Rescue and Restructuring Aid on the International Competitiveness of the Sector(s) Affected by Such Aid Final Report to The European Commission – Enterprise Directorate-General, 2004 .

ABORD RI CONTEMPORANE ALE MOTIV RII MUNCII Valentina POSTOLACHI, dr., conf. univ., USM

The human factor is the engine which gives birth to progress. In order to ensure a durable future, the

organization must always comply with the present realities. The last decades of world-wide experience have shown that the human factor is the most important in economical reorganization. The base of any reorganization is people, their attitude for life, work, motivation and their training in the changes' acceleration.

Societatea noastr se afl într-o profund reform general . În special, economia se

se te într-o perioad de restructurare de mari propor ii care vizeaz crearea fundamentelor

economice de pia i dep irea crizei economico- financiare. Restructurarea întreprinderilor se

situeaz în epicentrul reformelor economice i sociale, iar resursele umane devin un obiectiv

aparte în acest context.

În acest sens, administrarea resurselor umane constituie fundamentul managementului

contemporan. În confirmarea acestei afirma ii vin o serie de studii recente ale exper ilor în

domeniu care au demonstrat c investi iile în capitalul uman au devenit cele mai avantajoase.

În acest context, managerii trebuie s se gândeasc în egal m sur la ceia ce ofer

angaja ilor i la ceia ce se a teapt de la ei, dac doresc ob inerea unor performan e notabile pe

viitor. Compara ia managerului Charles Handy în modul cum o firm î i gestioneaz resursele

Page 138: Revista 2010, Nr

138

umane i modul cum un club de fotbal î i gestioneaz angaja ii, atrage aten ia asupra necesit ii

schimb rii atitudinii fa de personal, care este tratat în contabilitatea afacerii, i nu numai, ca un

capital de cheltuieli, nu ca un capital de investi ii pentru dezvoltarea ulterioar a întreprinderii.

A administra eficient personalul unei firme înseamn a desf ura o activitate complex ,

care necesit anumite studii, aptitudini, capacit i i experien . Resursele umane sunt singurele

resurse capabile s produc i s reproduc toate celelalte resurse aflate la dispozi ia unei

organiza ii. Oamenii sunt resursele active ale organiza iei, deoarece poten ialul lor, experien a i

pasiunea oamenilor, ini iativele i dezvoltarea lor contribuie energic la cre terea eficien ei i

eficacit ii organiza ionale. F prezen a efectiv a omului este pur i simplu imposibil ca o

organiza ie s i ating obiectivele. În acest sens, managerii trebuie s trateze i s motiveze

eficient for a de munc .

La modul general, motivarea determin în mod direct sub multe aspecte rezultatele

muncii. O motivare suficient a angaja ilor este o premis a productivit ii, o îmbun ire

treptat a rezultatelor muncii. Crearea condi iilor pentru o bun motivare semnific atenuarea

factorilor care provoac sentimente negative i amplificarea celor ce genereaz satisfac ie.

Pentru a ob ine satisfac ie din munca depus , angaja ii trebuie s simt c munca prestat

este o real valoare. Este important s preciz m c fiecare angajat are nevoie de propria motivare

pentru a ob ine performan e. Aceasta permite evitarea abord rii standardizate a motiv rii.

Dup cum este cunoscut, organiza iile cheltuiesc resurse importante pentru angaja ii s i,

iar datorit costurilor antrenate, nu numai remunerarea personalului, ci i angajarea, men inerea,

preg tirea i dezvoltarea personalului reprezint , dup cum afirmau savan ii în materie L. Lloyd

Byors i Leslie W. Rue, unele dintre cele mai evidente investi ii în resursele umane.

Investi ia în oameni s-a dovedit a fi calea cea mai sigur de a garanta suprave uirea unei

organiza ii sau de a asigura competitivitatea i viitorul acesteia. În literatura de specialitate, apar

tot mai multe opinii, potrivit c rora, capitalul uman trebuie supus aceleia i logici de ra ionalitate

care implic bine cunoscuta compara ie între eforturi i efecte. Resursele umane sunt unice în

ceea ce prive te poten ialul lor de cre tere i dezvoltare, precum i capacitatea lor de a- i

cunoa te i învinge propriile limite, pentru a face fa noilor provoc ri sau exigen elor actuale i

de perspectiv . Toate celelalte resurse ale organiza iei sunt importante i folositoare, îns

resursele umane i managementul lor sunt foarte importante i foarte valoroase în confruntarea

cu necunoscutul. În acest sens, individul, prin structura, mentalitatea, cultura i educa ia sa,

constituie principala „necunoscut ” pentru orice organiza ie care poate frâna sau favoriza

activitatea desf urat de aceasta. A adar, atât poten ialul uman, cît i modul s u de manifestare

nu sunt acelea i pentru to i angaja ii, ele fiind condi ionate genetic, biologic, social, cultural,

educa ional de o serie de factori care formeaz un tot întreg, specific fiec rui angajat din cadrul

Page 139: Revista 2010, Nr

139

oric rei organiza ii sau chiar într-o anumit ar pot fi de neconceput în alt organiza ie sau în

alt ar datorit diferen elor de cultur , educa ie, tradi ii etc.

Omul este concomitent subiect, obiect i scop al diferitelor activit i, fiind totodat

creator i consumator de resurse. Resursele umane sunt, de asemenea, singurele resurse

inepuizabile de creativitate, de solu ii i de ideii noi, originale i valoroase.

Pe m sur ce organiza iile doresc s fie competitive, resursele umane joac un rol

important în sus inerea acestora s se afirme într-un mediu nou i în schimbare permanent . În

acest sens, agen ii economici trebuie s aplice metode atractive de motivare i stimulare a

personalului.

Experien interna ional

În rile Europei Occidentale i în SUA, care au o bogat experien în motivare i

stimulare a personalului, metodele de motivare se divizeaz în trei grupe:

metoda financiar ; 2) nefinanciar ; ( acestea dou grupe formeaz , a a numitul,” pachet social”

material, i, 3) metoda nematerial , de recompensare sau delegarea sarcinilor.

Pentru managerii scandinavi (Norvegia, Suedia, Danemarca) cea mai important sarcin

const în selec ia personalului, antrenarea, motivarea i stimularea acestuia la realizarea

obiectivelor organiza iei. Ei consider c factorul uman este mult mai important decât tehnologia

i sunt orienta i c tre societate mai mult decât managerii americani. Un rol important revine

culturii scandinave în ceea ce prive te munca – locuitorii acestor ri se bucur de via la locul

de munc i în afara acestuia.

De asemenea, companiile japoneze î i asum cheltuielile pentru serviciile medicale,

prestate lucr torilor i a familiilor acestora. Casele de locuit sunt puse la dispozi ia lor la un pre

redus. În caz dac num rul acestor case este insuficient, compania se str dui s le închirieze la

un pre obi nuit i s le dea în arend lucr torilor s i la un pre mult mai mic. Dac angajatul are

nevoie de a procura o locuin , el poate beneficia de un credit din partea companiei. Deoarece

ratele dobânzilor la b ncile comerciale sunt ridicate compania singur solicit credit de la banc

i îl pune la dispozi ia salaria ilor s i cu o dobând mai redus (4% - 6%), asigurând în acela i

timp rambursarea creditului. Structura recompenselor difer de la o ar la alta prin num rul i

diversitatea facilit ilor acordate i de sistemul de impozitare.

O importan deosebit în sistemele de motivare francez i german se acord diversit ii

formelor de recompensare a personalului angajat. Sistemele francez i german de recompense

au un caracter de lung durat i include: suplimentul la pensie, plata pentru pierderea

temporar sau definitiv a capacit ii de munc ; asigurarea vie ii angajatului; asigurarea de

accidente etc. În pachetul social practicat în Germania i Fran a, mai mult de 50% din costul

acestuia revin asigur rilor medicale, pe când în rile din Est, cum ar fi în Rusia - ponderea

Page 140: Revista 2010, Nr

140

asigur rilor medicale în pachetul social se estimeaz la 10-15%. Dac e s ne referim la

recompensele indirecte, acestea vizeaz facilit ile oferite personalului, atât în perioada

angaj rii, cât i dup aceea. Ele deriv din calitatea de angajat, sau de fost angajat.

Exist recompense fa de fo tii angaja i, astfel ca fo tii angaja i pot fi omeri, pensionari,

sau chiar deceda i. Pentru toate aceste categorii exist forme de recompensare denumite i

protec ie social . Programele de protec ie social a angaja ilor vizeaz asisten a medical

gratuit , plata concediului medical (limitat în timp), acordarea de mese gratuite angaja ilor,

subven ionarea mesei la cantin , echipament de protec ie gratuit sau la pre redus, alimenta ie de

protec ie pentru o anumita categorie de angaja i etc. Pentru fo tii angaja i se pot ini ia o serie de

forme de recompensare ca ajutorul de omaj, ajutorul social, asigurarea de s tate, protec ia

pensionarilor etc. Toate aceste forme de protec ie social sunt pl tite pe de o parte de angajat, de

firm i de bugetul statului.

În practica interna ional beneficiile acordate de c tre angajator constituie un instrument

de recunoa tere a statutului individului în companie sau care avantajeaz angajatul i angajatorul

din punct de vedere fiscal. Arhitectura sistemului de recompensare occidental este, la un nivel al

ocup rii, un element determinant al echilibrului economiei moderne, iar pentru agen ii economici

reprezint o condi ie esen ial a viabilit ii lor.

Analiza veniturilor i cheltuielilor popula iei Republicii Moldova (în baza cercet rii bugetelor casnice)

Dintotdeauna societatea s-a confruntat cu diverse probleme de ordin socio-economic,

substratul tuturor problemelor este determinat îns de interesele economice (materiale) i de

politica statului în domeniu. Aceasta reclam anumite condi ii ce in de situa ia social-

economic , politic , de con tiin a popula iei, de nivelul de trai i calitatea vie ii i, evident, de

cunoa terea necesit ilor umane, inclusiv de motivarea muncii.

Perioada de tranzi ie a marcat grav solu ionarea problemelor sociale ale popula iei. Are

loc reducerea puterii de cump rare a salariului, resim it i mai puternic odat cu introducerea

serviciilor contra plat de s tate, de educa ie, cultur i altor servicii, adic , cu apari ia unor

cheltuieli suplimentare pe care salariatul sau patronul trebuie s suporte ni te costuri noi.

Pentru o analiz mai conving toare în sprijinul temei analizate în continuare vom utiliza

unii indicatori din cadrul cercet rii statistice a bugetelor casnice.

Evolu ia nivelului de trai este în corelare direct cu veniturile, cheltuielile i consumul

popula iei. Pentru a monitoriza i evalua schimb rile în acest domeniu vom examina structura

cheltuielilor de consum ale unei persoane medii statistice din Republica Moldova (tab.1),

potrivit datelor cercet rii bugetelor casnice. Din datele tabelului vom observa c ponderea cea

mai mare revine cheltuielilor pentru produsele alimentare, îmbr minte, locuin e i utilit i. În

Page 141: Revista 2010, Nr

141

perioada 2001-2008 ponderea acestor cheltuieli a constituit 78,5-69,2% din totalul cheltuielilor.

În timp ce cheltuielile pe care poate s le acopere în medie o persoan pentru înv mânt le

revine cea mai mic pondere - 0,4%, inclusiv pentru agrement - 2,3 %, iar pentru s tate - 3,9 -

5,6.%.

Tabelul 1. Structura cheltuielilor de consum ale gospod riilor în 2001-2008 (în %, raportat la o persoan )

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 produse alimentare i b uturi nealcoolice 60,4 58,4 56,6 56,4 54,2 44,4 43.8 40.2

uturi alcoolice, tutun 3,3 3,6 3,4 3,1 2,7 2,8 2.5 1.9 îmbr minte i înc minte 7,6 8,2 8,4 8,1 7,9 11,9 12.0 12.7 locuin e i utilit i 10,5 11,7 12,0 12,2 14,5 13,7 13.5 16.3 dotarea locuin ei 3,0 3,1 3,3 3,2 2,7 4,7 4.8 4.8

tate 3,9 4,0 4,4 3.9 3.6 5,3 5.4 5.6 transport 3,7 3,1 3,2 3,4 3,8 5,1 4.9 4.9 servicii de comunica ii 1,4 1,8 2,1 2,9 3,4 3,9 4.2 4.9 agrement 2,3 7,0 2,2 2,3 2,3 2,0 2.1 2.1 înv mânt 0,5 0,9 1,1 1,0 0,9 0,4 0.4 0.4 hotel, restaurant, cantin 0,7 0,8 0,7 0,6 1,1 2,6 2.5 2.3 alte bunuri i servicii 2,2 2,7 2,6 2,7 2,9 3,4 3.8 3.9

Surs : BNS datele cercet rii bugetelor gospod riilor casnice.

Din analiza veniturilor i cheltuielilor din cercetarea statistic a bugetelor casnice,

principala concluzie care se desprinde este c popula ia Republicii Moldova este inapt de a- i

acoperi cheltuielile stringente, legate de s tate, instruire, odihn . Iar examinând fiecare

element în parte din structura acestor cheltuieli situa ia este i mai deplorabil .

Chiar i în cazul în care datele cercet rii bugetelor casnice ne ofer o dinamic pozitiv a

cheltuielilor pentru s tate începând cu a. 2006, în medie o persoan statistic în a. 2008 a

cheltuit din bugetul propriu pentru s tate 68, 46 bani pe lun .

0

1

2

3

4

5

6

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Cheltuielile de consum ale gospod riilor pentru s tate Figura 1. Dinamica cheltuielilor de consum ale gospod riilor casnice pentru serviciile de

tate (în %, raportat la o persoan ) Surs : BNS datele cercet rii bugetelor gospod riilor casnice.

Începând cu 2004 cheltuielile de consum a unei persoane medii statistice pentru

înv mânt înregistreaz o diminuare considerabil . În anul 2008 acestea au constituit 5, 08 lei

pe lun .

Page 142: Revista 2010, Nr

142

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Cheltuielile de consum ale gospod riilor pentru înv mânt

Figura 2. Dinamica cheltuielilor de consum ale gospod riilor casnice pentru serviciile de înv mânt (în %, raportat la o persoan )

Surs : BNS datele cercet rii bugetelor gospod riilor casnice.

Din aceia i surs putem concluziona, c începând cu anul 2002, bugetul unei persoane

este tot mai redus la capitolul agrement.

012345678

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Cheltuielile de consum ale gospod riilor pentru agrement

Figura 3. Dinamica cheltuielilor de consum ale gospod riilor casnice pentru agrement (în %, raportat la o persoan )

Surs : BNS datele cercet rii bugetelor gospod riilor casnice.

Veniturile disponibile în medie la o persoan în ultimii opt ani au crescut de aproape cinci, cu

toate acestea, ele nu acoper pe deplin minimul de existen (tab. 2)

Tabelul 2. Structura veniturilor disponibile ale gospod riilor casnice (în %, raportat la o persoan )

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Veniturile disponibile ale popula iei (media lunar pe un membru al gospod riei), lei

241.0 321.6 422.4 491.4 568.6 839.6 1018.7 1188.6

Minimul de existen (media lunar pe o persoan ), lei 468.7 538.4 628.1 679.9 766.1 935.1 1099.4 1368.1

Raportul cu minimul de existen a venitului disponibil, % 51.4 59.7 67.3 72.3 74.2 89.8 92.7 86.9

Surs : BNS datele cercet rii bugetelor gospod riilor casnice

În perioada analizat (2001- 2008) se observ o tendin pozitiv a cotei minimului de

existen în structura veniturilor disponibile a unei persoane medii statistice, totu i, ponderea

Page 143: Revista 2010, Nr

143

acesteia în a. 2008 a constituit doar 86,7 % din valoarea numeric a minimului de existen

raportat la o persoan medie statistic .

0200400600800

1000120014001600

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Minimul de existen (media lunar pe o persoan ), leiVeniturile disponibile ale popula iei (media lunar pe un membru al gospod riei), lei

Figura 4. Dinamica veniturilor disponibile ale gospod riilor casnice pentru agrement

(în %, raportat la o persoan )

Concluzia care se desprinde const economia rii înc nu poate asigura popula iei un

nivel de trai decent. În aceste condi ii, statul trebuie s intervin cu o politic eficient i

echilibrat în comun cu partenerii sociali: Patronatele i Sindicatele în vederea promov rii unor

mecanisme noi de stimulare i dezvoltare a nivelului de trai al popula iei.

Executivul Republicii Moldova ar putea influen a situa ia numai prin promovarea unor

salarii mai competitive dar i prin diverse ac iuni de motivare a for ei de munc . Un exemplu în

acest sens ar fi aplicarea experien ei interna ionale de motivare a angaja ilor prin implementarea

metodelor moderne de motivare i stimulare a for ei de munc pe perioada angaj rii cu

denumirea de „Pachet social”.

Fundamentarea costului „pachetului social”

Costul pachetului social poate fi fundamentat pe numeroase elemente de judecat i

corela ii pe care acesta le presupune în func ionalitatea sa. În dependen de importan a care se

acord unuia sau altuia din elementele constitutive pot fi determinate diferite variante ale

pachetului social, în func ie de priorit ile stabilite.

Pentru stabilirea cuantumului (costului) pachetului social, adecvat condi iilor rii

noastre, rezonabil ar fi s ne orient m la o metod care se bazeaz pe minimul de trai, exprimat

prin cheltuielile necesare în vederea asigur rii unui nivel de trai decent, acceptabil din punct de

vedere social. Spre regret, un asemenea mecanism în legisla ia na ional nu mai exist .

(Hot rârea nr. 460 din 22.07.1993 „Cu privire la aprobarea Modului provizoriu de determinare i

calculare a bugetului minim de consum” a fost abrogat în 2007 ).

O alt modalitate de calculare estimativ a costului pachetului social ar putea avea la baz

un alt indicator, minimul de existen cu condi ia ajust rii unor prevederi ce se refer la stabilirea

normelor la serviciile prestate.

Page 144: Revista 2010, Nr

144

Mecanismul cheltuielilor prev zute în minimul de existen este determinat prin

Hot rârea Guvernului nr. 902 din 28.08.2000 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la

modul de calculare a minimului de existen .”. Biroul Na ional de Statistic trimestrial

calculeaz cuantumul minimului de existen .

Aceast modalitate ne permite s ne orient m la ni te costuri estimative pentru deducerea

cheltuielilor în pachetul social oferite de c tre angajator pentru fiecare salariat i care trebuie s

fie utilizate în calitate de instrument în politicile de motivare a personalului.

În unele state, de exemplu, în Germania politicile de motivare si protec ie social sunt

stabilite diferen iat de fiecare unitate teritorial administrativ (Land) în dependen de situa ia

financiar-economic teritorial i posibilit ile bugetului corelate cu un anumit instrument de

politic social . Dar ceia ce este important de re inut din experien a interna ional , este c pe

lâng toate criteriile obligatoriu este luat în calcul i zona de re edin . Acest lucru este firesc,

deoarece, via a la ora este mai scump . Din calculele de mai jos, valoarea minimului de

existen ne confirm acest lucru i pe exemplu rii noastre.

În cele ce urmeaz prezent m evolu ia minimului de existen raportat la o persoan

(tab.3).

Tabelul 3. Valoarea minimului de existen în Republica Moldova (media lunar pentru o persoan , lei)

Total 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 trim. I trim II

Total popula ie 468.7 538.4 628.1 679.9 766.1 935.1 1099.4 1368,3 1338.4 1238.4

Popula ia apt de munc

496.4 571.4 664.9 718.9 809.2 987.0 1159.5 1446.5 1410.2 1310.6

Surs : BNS: datele cercet rii bugetelor gospod riilor casnice

Pentru o persoan apt de munc cuantumul minimului de existen este în medie cu 10 la

sut mai mare decât media pe ar .

Tabelul 4. Valoarea minimului de existen în localitatea urban ( în mediu pe o persoan , lei , lunar)

Urban 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

trim.I trim. I Total popula ie 532.9 614.8 721.5 784.2 865.7 1034.0 1189.2 1482.8 1482.0 1364.7

Popula ia apt de munc

551.6 606.5 748.7 812.2 899.7 1075.7 1237.2 1560, 2 1536.4 1421.5

Surs : BNS. datele cercet rii bugetelor gospod riilor casnice

În localit ile urbane acest indicator dep te în mediu cu 11 la sut valoarea minimului

de existen a unei persoane apte de munc .

Impactul noului mecanism de motivare.

Page 145: Revista 2010, Nr

145

În opinia noastr , aplicarea noului mecanism de motivare va contribui la cre terea

loialit ii personalului angajat. De altfel, asemenea mecanisme sunt utilizate pe larg în mai multe

state. Acest instrument nu va reprezenta doar un element de prestigiu pentru companie, ci i un

angajament al angajatorului fa de angaja i.

Pe lâng toate aspectele motiva ionale, acesta va contribui la scoaterea din „umbr ” a

unor pl i neoficiale practicate de c tre unii angajatori i va stimula dezvoltarea economic a

rii.

Implementarea „pachetului social” în calitate de mecanism motiva ional trebuie s vin în

concordan cu strategia firmei i s fie un subiect de negociere inclus pe agenda de lucru a

partenerilor sociali, componentele i structura acestuia urmând s fie aduse la cuno tin a

angaja ilor.

In alt ordine de idei, acest mecanism va fi unul de con tientizarea i adaptare a

propriului poten ial la cerin ele actuale ale companiei. Aceasta nu va fi privit numai ca

principala surs de venit, ci si ca surs de satisfacere a unor necesit i sociale, de comunicare, de

a exista în comunitate. De aceea, managerii pot lega identitatea individual de numele

companiei, aspira iile individuale de scopurile afacerii si obiectivele de înv are ale persoanei de

capacit ile de care organiza ia are nevoie. Sentimentele de împlinire profesional , ata amentul

fa de organiza ie, creativitatea personal , recunoa terea meritelor, pl cerea de a munci – munca

in sine ar constitui câ iva indicatori asupra c rora ar trebui s fie lua i în calcul la determinarea

pachetului social. Prin oferirea.unui set de facilit i în “pachetul social”managerii trebuie sa

creeze loialitate si implicare a fiec rui angajat. Oamenii simt o mare satisfac ie in a crea ceva -

un produs, serviciu - care s conduca la condi ii mai bune pentru cineva.

BIBLIOGRAFIE:

1. Codul Muncii nr.154-XV din 28 martie 2003 // Monitorul Oficial, 29 iulie, nr.159-162, partea I, art.648. 2. Codul Fiscal, Titlul II „Impozitul pe venit” 3. Legea privind sistemul public de asigur ri sociale 4. ARMSTRONG, M. Managementul Resurselor Umane. Bucure ti, Editura Codecs, 2003. 5. MANOLESCU, A. Managementul Resurselor Umane. Bucure ti, Editura Economic , 2001. 6. MARCIS, M., PETEAN, F. Managementul strategic al resurselor umane. Cluj, Editura CDM, 2000. 7. Pia a for ei de munc în Republica Moldova. Culegere statistic . Chi in u, 2006,- p.p.114-119 8. Rela iile de munc în Republica Moldova din perspectiva companiilor. Global Compact Network Moldova.

Chi in u, UNDP, 2008. 9. Anuarele statistice ale Republicii Moldova. a. 2001–2008. 10. Organizarea muncii i tipologia programului de munc . Chi in u, Biroul Na ional de Statistic , 2008. 11. Date statistice privind costul for ei de munc . 12. Internet www.statistica.md

EXPERIEN A UTILIZ RII FRANCHISINGULUI EDUCA IONAL

Mihait O ELEA, drd ULIM

The present article describes the international experience in using educational franchising posibilities.

Page 146: Revista 2010, Nr

146

Serviciile educa ionale reprezint un exemplu de distribuire pe mai multe canale. Dar

imposibilitatea acumul rii stocurilor de m rfuri creaz restric ii considerabile în alegerea

canalului de distribuire.Canalele de distribu ie sunt caracterizate prin acordarea serviciului sau

comercializarea produsului, calea pe care m rfurile circul de la produc tor spre consummator.

Principalul canal de distribu ie a serviciilor educa ionale sunt vînz rile directe, dar utilizarea

numai acestui canal poate limita pia a de realizare a produselor educa ionale. Solu iile posibile

ale acestei probleme pot fi utilizarea intermediarilor (agen ilor) sau franchising.

Serviciile intermediare în înv mînt sunt larg r spîndite peste hotare. De exemplu în Grecia,

care este cunoscut dup num rul mare de studen i care pleac s înve e peste hotare în Marea

Britanie i SUA, organiza iile de înv mînt în baza acordurilor speciale încheiate cu institu iile

de înv mînt str ine, ofer viitorilor studen i servicii ad ug toare sub form de programe de

preg tire pentru intrarea în institu iile superioare de înv mînt, programe de preg tire pentru

studiile postuniversitare, studierea limbilor str ine i preg tirea pentru examenele calificative. În

Marea Britanie exist institu ii de înv mînt care se specializeaz în astfel de tipuri de activit i

i ofer a a servicii cet enilor str ini care doresc s înve e în universit ile engleze.

Dac am examina practica de utilizare franchisingului în institu iile de înv mînt ale Marii

Britanii, atunci trebuie de men ionat c ini ial termenul “franchising educa ional” era utilizat pe

larg, cuprinzînd un ir de aspecte de colaborare a institu iilor de înv mînt de tip colegiu3 i cele

superioare, care include acreditarea i cursuri comune. Defini ia prezent a acestui termen este

mult mai concret i este utilizat pentru descrierea cursului care se pred în institu ia de

înv mînt, alta decît cea în care s-a elaborate i aprobat acest curs.

În prezent în Anglia, franchisingul educa ional este domeniul de colaborare între institu iile

de înv mînt de tip colegiu (“further education”) i cele superioare care se extinde foarte rapid.

În anul 2008 num rul institu iilor superioare de înv mînt participante în sistemul franchising a

alc tuit 40% din num rul total de institu ii.

Lideri în franchising au devenit univerit ile care au avut drept scop sporirea accesului la

studiile superioare.

Dezvoltarea franchisingului, nu a fost limitat teritorial. El s-a extins în ora e i localit i

rurale i regiuni în care institu iile de înv mînt superioare erau foarte pu ine, precum i în

regiuni unde exista o alegere mare de universit i (exemplu Londra i suburbiile acesteia).la

3 Prin înv mînt de tip colegiu («further education») aici se are în vedere înv mîntul specializat în colegii – dup coal i înainte de admiterea în universitate.

Page 147: Revista 2010, Nr

147

Franchisingul este foarte popular la studierea obiectelor orientate profesional, ca business i

management, inginerie i tehnologii. Dezvoltarea franchisingului în Marea Britanie, s-a produs

rapid, a avut o suprafa de extindere mare i a avut un spectru larg de utilizare a obiectelor.

Studierea franchisingului educa ional britanic, arat ca franchisingul în domeniul

înv mîntului are un ir de caracteristici:

transmiterea sistemului de instruire verificat i probat, precum i gestiunea businessului;

utilizarea acordurilor juridice oficiale i terminologic unice, incluzînd i în elegerile

financiare;

stabilirea de c tre francizor a standardelor programelor de instruire, i efectuarea

controlului strict asupra calit ii, de asemenea trebuie s existe acorduri detaliate între

institu iile de înv mînt care s con in prevederi clare, respicate în corespundere cu care se

pred cursul;

desf urarea regulat aprogramelor comune pentru ridicarea calific rii cadrelor didactice;

includerea în orarul de înv mînt a colegiilor obiecte universitare, care s fie orientate

clar spre înv mîntul universitar superior;

utilizarea mijloacelor de extindere i acces la înv mîntul universitar superior;

interac iunea direct a universit ilor, colegiilor i colilor în corespundere cu necesit ile

municipale locale;

accentuarea garan iei calit ii cursului, recunoa terea statului acestuia i a integrit ii

academice;

flexibilitatea orarului i metodelor de predare inînd cont de interesele studen ilor.

Ace ti parametri cheie sunt ilustra i în studiile „Cole Quiq”, care are o bun reputa ie în

domeniul franchisingului educa ional. Analiza dat a fost efectuat de c tre G. Blake.4 El

accentueaz c în „lumea comercial se presupune c francizorul dispune de o sistem încercat ,

verificat . Ea include acordarea serviciilor i produselor. Astfel, francizatului se ofer o sistem

de administrare deja verificat ”. În opinia „Cole Quiq”, acordul formal este „componenta

principal a opera iunii de franchising”, care reprezint „un document juridic, în care sunt

elaborate detaliat rela iile dintre francizor i francizat”. Iar acordurile juridice între partenerii de

franchising sub form de memorandum de colaborare i acorduri între colegii-parteneri, în

prezent constituie o practic standard în Anglia. Comisiile de control academic a multor

universit i au elaborat un set de reguli i directive cu privire la garantarea calit ii pentru

asigurarea opera iunilor de franchising. Astfel, de exemplu pentru asisten a i sus inerea

institu iilor de înv mînt care ofer produse de instruire, a fost creat i lucreaz organiza ia

Page 148: Revista 2010, Nr

148

interna ional GATE (Global Alliance for Transnational Education). Aceast organiza ie se

ocup de acreditarea i controlul calit ii serviciilor de înv mînt, acordate de c tre institu iile

de înv mînt i agen ii acestora peste hotarele rii de origine, deoarece la utilizarea acordurilor

de franchising este necesar de ob inut certificarea conform c reia institu ia-partener acord

servicii de calitate corespunz toare i exist sistemul de monitorizare permanent a activit ii.

Pentru asigurarea unei calit i mai înalte a serviciilor oferite de francizat, este necesar de acordat

o aten ie deosebit la selectarea acestuia. Înc nu exist o metod de selectare a francizatului

verificat i testat complet, dar se poate de utilizat experien a i cuno tin ele altor francizori

care au elaborate anumite criterii.

Principiile de selectare a francizatului dup „Cole Quiq”, includ un sistem întreg de

convorbiri, pe parcursul c rora se determin fiabilitatea francizatului poten ial i corespunderea

acestuia cerin elor înaintate:

dac poten ialul francizat va face fa greut ilor legate de activitatea de franchising;

dac este capabil omul s ia asupra sa deplina r spundere în administrarea afacerii;

dac va putea el s lucreze în colaborare cu oficiul principal i personalul francizorului;

dac posed resurse financiare necesare dezvolt rii franchisingului.

La sporirea num rului de franciza i, francizorul poate s elaboreze a a numitul „portret al

francizatului”. Acesta reprezint o descriere medie a calit ilor i calific rilor a franciza ilor care

activeaz în acest sistem. BIBLIOGRAFIE

1. Blake,G. Franchising: a Private Sector Case Study // Franchising: Assuring the Quality of the Student Experience.

2. Staff College. Coombe Lodge Report. 1992,Vol. 22, 10, p. 51–54. 3. Abramson, M., Ellwood, S., Thomson, L. and Mellor-Clark, J. Five years of franchising: an analysis of the

profile, performance and progression of LINCS students 1985-1990. University of Central Lancashire. 1993. p. 9.

ANALIZA PIE EI FOR EI DE MUNC DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN CODI IILE DE CRIZ

Valentina POSTOLACHI, dr., conf. univ., USM

In the Republic of Moldova, the labor market has a very complex structure and it built on certain elements,

including the general economical development. One of the most important problem is to structure the labor market of the Republic of Moldova, because there is a necessity of making and providing all the necessarily conditions and all the efficient mechanisms for employment and for already employed people and also there is a need to take an appropriate position in the period of economical recession.

Economia Republicii Moldova se afl într-o criz profund . Profunzimea crizei este

demonstrat de stagnarea practic a tuturor sectoarelor economiei, contractarea cererii agregate de

consum pe fundalul reducerii remiten elor i, ca rezultat, a comer ului exterior, precum i

majorarea semnificativ a deficitului bugetar

Page 149: Revista 2010, Nr

149

Criza economic care s-a extins rapid asupra întregii economii rii, a l sat repercusiuni

nefaste asupra popula iei. Astfel, în perioada ianuarie-noiembrie 2009 num rul omerilor oficial

înregistra i s-a majorat de circa dou ori, fiind plasa i în cîmpul muncii cu 35,6% mai pu ini

omeri decît în anul precedent. Cre terea num rului de omeri denot problemele cu care se

confrunt nu doar Republica Moldova, ci i alte ri unde activeaz emigran ii moldoveni, o parte

din ace tia revenind deja în ar . Aceasta genereaz atât presiunii crescute asupra bugetului de

stat (un num r mai mare de omeri necesit un volum mai mare de indemniza ii de omaj), cît i

asupra economiei reale, incapabil de a asimila omerii, inclusiv cei reveni i de la munc de peste

hotarele rii.

În rezultatul crizei economice au fost afectate i categoriile de popula ie care au fost în

situa ie de risc anterior crizei sau au devenit vulnerabile odat cu instaurarea recesiunii.

Contractarea economiei rii a condus la cre terea omajului, inclusiv din contul emigran ilor

reveni i în ar , crearea unui num r limitat de locuri noi de munc , reducerea veniturilor salariale

sau a timpului de munc de c tre angajatori, pe fundalul restrîngerii pîrghiilor care ar putea fi

utilizate de c tre Executivul rii pentru sus inerea persoanelor afectate. Reducerea volumului de

remiten e care anterior asigura un nivel de trai decent popula iei i permitea evitarea s ciei a

constituit factorul decisiv în sporirea vulnerabilit ii popula iei

Conform datelor Cercetãrii Bugetelor Gospodãriilor Casnice, veniturile disponibile ale

populaþiei în trimestrul II 2009 au constituit în medie pe o persoanã 1179,6 lei, fiind în

descre tere cu circa 3% faþã de aceea i perioadã a anului 2008. În termeni reali, veniturile au

înregistrat o descre tere de 2,0%

În anul 2008 comparativ cu anul 2007 a crescut nivelul s ciei, rata s ciei absolute a

crescut cu 0.6 puncte procentuale, iar rata s ciei extreme s-a majorat cu 0,4 puncte procentuale.

Aceast tendin ar putea continua i pe viitor, deoarece efectul politicilor asupra consumului i

ciei, nu este imediat.

Analizând evolu iile pe pia a muncii din Republica Moldova din ultimii ani, se observ o

reducere continu a principalelor indicatori ocupa ionali. (tab.1)

Trebuie sa remarc m c perioada de tranzi ie la economia de pia a avut un impact

semnificativ asupra ocup rii, afectând structura, eficien a, institu iile si politicile pie ei for ei de

munc

În primul deceniu al Mileniului III procesul cel mai alarmant în aspectul de ocupare îl

constituie scaderea populatiei ocupate. Acest proces reflect atat exigen ele trecerii la un nou

model de ocupare, bazat pe alte principii (mecanismele centralizate, administrativ - birocratice

de reglare a pie ei for ei de munc cedeaza treptat locul unor mecanisme de pia ), cat i maniera

in care factorii demografici, economici si sociali ac ioneaz pe pia a for ei de munc .

Page 150: Revista 2010, Nr

150

Tabelul 1. Indicatorii de baz ai pie ei muncii, persoane.

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Popula ia total 3631462 3623062 3612874 3338600 3589936 3572703 3567512 Popula ia economic activ 1614967 1473580 1432525 1422300 1357000 1314000 1302800 Popula ia ocupat 1505117 1356479 1316042 1318700 1257000 1247000 1251000 Num rul salaria ilor 891797 868160 840916 830800 843000 832000 850300

omeri conform BIM 109850 117102 116483 103700 99900 66700 51700 omeri înregistra i la oficiile

de munc la sfâr itul anului 24019 19666 21018 21700 20300 20600 17833

Popula ia inactiv 2016495 2149482 2180348 1963700 2228000 2263000 1639000 Persoane declarate plecate peste hotare la lucru sau in

utarea unui loc de munc 231254 290966 345266 395450 310100 335600 309700

Surs : Pia a muncii în Republica Moldova. Biroul Na ional de Statistic , Chi in u, 2009

Ancheta For ei de Munc , realizat de Biroul Na ional de Statistic al Republicii

Moldova atest o reducere, atât a num rului omerilor calcula i conform Metodologiei BIM, cât

i a celor înregistra i la oficiile de munc . În perioada de referin num rul popula iei economice

active, precum i cel al popula iei ocupate, de asemenea, înregistreaz reduceri continue.

În perioada 2002–2008 s-au înregistrat multiple schimb ri. Astfel num rul total al

popula iei Republicii Moldova a înregistrat o sc dere cu 2,33 puncte procentuale, în timp ce al i

indicatori au înregistrat reduceri mai esen iale. Spre exemplu în decurs de apte ani num rul

popula iei economic active s-a redus cu 19,3 la sut , a popula iei ocupate cu 16,9 %, iar

popula ia inactiv a crescut cu 13, 1%. Datele statistice ne arat c din anul 2002 pân in anul

2008 num rul omerilor calcula i conform metodologiei BIM s-a redus de la 109850 pân la

51700 persoane sau cu 52,9%, în timp ce num rul omerilor înregistra i la oficiile de munc la

sfâr itul anului s-a redus de la 24019 pân la 17833 persoane sau cu 25,75%. În aceea i perioada

se înregistreaz o cre tere de 1,34 ori, a persoanelor plecate peste hotare în c utarea unui loc de

munc , între timp ce în Republica Moldova în perioada analizat se observ o sc dere cu 52,9%

a num rului omerilor potrivit calculelor BIM i a omerilor înregistra i la Oficiile for ei de

munc cu 25,75%.Toate aceste schimb ri i-au l sat amprenta sa asupra pie ei muncii.

În rândurile popula iei mai tinere rata omajului specific este mai mare, îns i durata

omaului este mai mic . Exist mul i factori care au determinat aceste modele de dinamic a

ocup rii for ei de munc în Moldova, îns migra ia pare a fi cu prec dere cel mai influient.

Trebuie s remarc m faptul c cu cât mai format i educat este persoana, cu atât mai

mari sunt ansele sale de a se angaja. Cu toate acestea, mul i abslven i ai universit ilor se

angajeaz la posturi care pot fi u or suplinite de persoane cu studii medii.

Pia a muncii este afectat puternic de schimb rile demografice, determinând crearea unei

for e de munc îmb trânite în rile dezvoltate, în timp ce cre terea continu a popula iei în

majoritatea rilor în curs de dezvoltare creeaz probleme de omaj în rândul tinerilor. Chiar i

Page 151: Revista 2010, Nr

151

mai acute în impactul lor pe pia a muncii sunt for ele competi iei globale i tehnologiei

informa iei.

Unul din rezultatele acestei revolu ii a fost declinul locurilor de munc din industrie în

rile dezvoltate. De i are loc un transfer al locurilor de munc din industria manufacturier c tre

rile în curs de dezvoltare, schimb rile tehnologice vor continua s determine un declin general

al acestor locuri de munc pe termen lung.

Locurile de munc din servicii înlocuiesc locurile de munc din industrie, dar aceast

tradi ie se dovede te a fi dificil . În timp ce unele dintre noile locuri de munc din servicii

necesit o calificare mai inferioar i un nivel se salarizare sc zut, altele necesit calific ri

multiple i în continu schimbare. Mul i observatori consider c apare o nou „economie a

cunoa terii” care se bazeaz în primul rând pe educa ie i abilit i moderne de comunicare.

În rile dezvoltate exist multe persoane cu studii superioare, care formeaz un tip de

pia pentru informa iile legate de locuri de munc i pia a muncii. În acela i timp, datorit

schimb rilor rapide oamenii au necesitatea permanent s i actualizeze preg tirea i calificarea

dac vor s fie competitivi pe pia a muncii. În a a mod, putem spune c exist o nevoie de

„înv are pe parcursul întregii vie i”.

Pia a muncii devine tot mai flexibil cu locuri de munc i de promovare în carier care

dureaz mai pu in ca înainte. Aceast tendin este înso it de o cre tere a liberului

profesionalismului, angaj rii cu norma par ial i angaj rii temporare i cu o mai mare varia ie a

programului de lucru.

Ocuparea for ei de munc , componenta elementar a dezvoltarii umane, ramâne una

dintre cele mai sensibile probleme ale tranzi iei, armonizarea performan ei economice si

criteriilor de competitivitate cu echitatea si justi ia social generand o multitudine de probleme

ce necesit solu ionare. În acest fel, pia a for ei de munc acumuleaz importante tensiuni

sociale în contextul unui proces de restructurare accelerat i al erod rii siguran ei locurilor de

munc .

Popula ia ocupat , cea mai important component a popula iei active, este producatoarea

efectiv a bunurilor si serviciilor necesare existen ei întregii societ i. in acelasi timp, popula ia

ocupat d masur cererii de for de munc pe pia a for ei de munc .

Pe pia a for ei de munc func ioneaza anumite legi - economice, fiscale, chiar si legi

educa ionale - asupra carora, din pacate, ne aplecam foarte pu in. Acest aspect ar putea provoca,

la randul sau, dezechilibre pe piata muncii din ara noastr .

În opinia noastr , nu trebuie create inechit i i dezechilibre suplimentare pe pia a for ei

de munc în perioade de recesiune economic (iar noi suntem intr-o asemenea perioada) este

inevitabil apari ia dezechilibrelor.

Page 152: Revista 2010, Nr

152

Problema este de a gasi politici adecvate care s nu impiedice mi carea for ei de munc , în

utarea unui echilibru pe pia a.

În opinia noastr , statul trebuie s asigure politica de flexibilizare pe pia , iar mobilitatea

for ei de munc este un rezultat al acestei politici. însa, pân la urm , lian ul acesteia este politica

educa ionala, de instruire, care e catalizatorul pentru toate celelalte.

Flexibilitatea si mobilitatea nu sunt men ionate numai de dragul de a bifa doua concep ii,

ci pentru a asigura un echilibru normal si eficient pe pia a muncii. Iar politica educa ional

asigur transmisia mobil , dinamic , de speciali ti de calitate.

A doua problem care trebuie analizat se refera la ce tipuri de locuri de munc cream.

Deficitul de locuri de munc însesam a i cantitate, dar i calitate. Dac vom crea locuri de

munc numai pentru personal mai pu in preg tit, doar pe ace tia îi vom avea. A adar, trebuie s

cream locuri de munc i pentru personal bine preg tit profesional, pentru personal de calitate.

Unul din factorii decisivi care determin structura ocupa ional este salariul, or, anume

nivelul salariului, influen eaz , în cea mai mare m sur , atractivitatea locurilor de munc .

Analizând evolu ia salariului mediu lunar în func ie de domeniul de activitate se observ

exist o leg tur direct între cre terea gradului de ocupare i nivelul salariului pentru

domeniul de activitate dat (tabelul 2.)

Tabelul 2. Salariul mediu lunar în ramurile economiei na ionale, perioada 2002 – 2008

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Salariul mediu pe ar , lei 691,5 890,8 1103,1 1318,7 1697,1 2065,0 2529,7 Agricultura, economia vînatului i silvicultura 393,8 498,6 642,6 744,0 914,5 1098,6 1484,4 Pescuit 455,1 585,7 860,2 1043,1 1191,0 1281,0 1367,7 Industrie - total 1001,8 1270,7 1501,9 1764,5 2084,5 2540,7 3041,7 industria extractiv 1008,0 1190,0 1598,9 2037,3 2623,8 3098,3 3739,7 industria prelucr toare 971,8 1216,1 1417,8 1651,6 1914,5 2314,1 2762,8 energie electric i termic , gaze i ap 1134,9 1534,0 1946,6 2223,6 2872,3 3598,8 4316,4 Construc ii 838,1 1194,0 1639,1 1972,8 2429,1 2967,6 3468,9 Comer cu ridicata i cu am nuntul; repararea auto-vehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice i personale

641,7

794,9

1051,0

1228,1

1555,2

2088,7

2530,7

Hoteluri i restaurante 571,3 827,4 975,0 1150,5 1384,6 1759,5 2111,9 Transporturi i comunica ii 1054,5 1453,5 1786,3 2142,9 2549,1 3039,5 3533,1 Activit i financiare 2564,4 2926,4 3254,8 3450,6 3863,3 4648,3 5446,3 Tranzac ii imobiliare 889,6 1133,4 1382,0 1671,4 2051,7 2583,6 3215,6 Administra ie public 999,1 1049,9 1204,6 1363,8 2164,3 2389,0 2802,4 Înv mînt 463,3 610,2 710,7 881,8 1209,3 1351,2 1670,5

tate i asisten social 439,1 578,8 844,7 1016,7 1333,5 1703,2 2265,5 Alte activit i de servicii colective, sociale i personale

505,3

671,4

801,9

1010,9

1302,2

1600,3

2013,9

Page 153: Revista 2010, Nr

153

activit i recreative, culturale i sportive 528,1 573,8 653,2 795,7 1058,9 1337,8 1734,5 Sursa: Biroul Na ional de Statistic . www.statistica.md

Salariul mediu lunar în perioada men ionat a crescut de aproape patru ori, iar în unele

ramuri ale economiei na ionale se observ o cre tere de 5,2 ori (s tate i asisten social ).

Între timp cea mai mica cre tere a salariului mediu lunar s-a înregistrat în activit i financiare,

care a crescut in perioada analizata de 2,1 ori. În acela i timp nu putem spune c salariile din

aceast ramur sunt mici, ci dimpotriv , în anul 2008 salariul mediu lunar din aceast ramur

dep ea de 2,15 ori salariul mediu pe economie i de 3,26 ori pe cel din înv mânt. Totusi cel

mai mare salariu mediu lunar in perioada data este in activitati financiare, fiind in anul 2008 de

5446,3 lei, iar cel mai mic salariu mediu lunar inregistrindu-se in agricultura, in anul 2008 fiind

de 1484,4 lei. Acest lucru ne demonstreaz o dat în plus c politica salariz rii din Republica

Moldova trebuie revizuit i adaptat cerin elor economiei contemporane.

Mai multe studii de specialitate opteaz pentru reformarea sistemului de remunerare a

muncii. În acest sens, putem s salut m ini iativa mediului de afaceri care opteaz pentru metode

noi de motivare a personalului bazate pe managementul participativ.

În acest context, managerii trebuie s se gândeasc în egal m sur la ceia ce ofer

angaja ilor i la ceia ce se a teapt de la ei, dac doresc ob inerea unor performan e notabile pe

viitor. Compara ia managerului Charles Handy în modul cum o firm î i gestioneaz resursele

umane i modul cum un club de fotbal î i gestioneaz angaja ii, atrage aten ia asupra necesit ii

schimb rii atitudinii fa de personal, care este tratat în contabilitatea afacerii, i nu numai, ca un

capital de cheltuieli, nu ca un capital de investi ii pentru dezvoltarea ulterioar a întreprinderii.

A administra eficient personalul unei firme înseamn a desf ura o activitate complex ,

care necesit anumite studii, aptitudini, capacit i i experien . Resursele umane sunt singurele

resurse capabile s produc i s reproduc toate celelalte resurse aflate la dispozi ia unei

organiza ii. Oamenii sunt resursele active ale organiza iei, deoarece poten ialul lor, experien a i

pasiunea oamenilor, ini iativele i dezvoltarea lor contribuie energic la cre terea eficien ei i

eficacit ii organiza ionale. F prezen a efectiv a omului este pur i simplu imposibil ca o

organiza ie s i ating obiectivele. În acest sens, managerii trebuie s trateze i s motiveze

eficient for a de munc .

La modul general, motivarea determin în mod direct sub multe aspecte rezultatele

muncii. O motivare suficient a angaja ilor este o premis a productivit ii, o îmbun ire

treptat a rezultatelor muncii. Crearea condi iilor pentru o bun motivare semnific atenuarea

factorilor care provoac sentimente negative i amplificarea celor ce genereaz satisfac ie.

Page 154: Revista 2010, Nr

154

Pentru a ob ine satisfac ie din munca depus , angaja ii trebuie s simt c munca prestat

este o real valoare. Este important s preciz m c fiecare angajat are nevoie de propria motivare

pentru a ob ine performan e. Aceasta permite evitarea abord rii standardizate a motiv rii.

Dup cum este cunoscut, organiza iile cheltuiesc resurse importante pentru angaja ii s i,

iar datorit costurilor antrenate, nu numai remunerarea personalului, ci i angajarea, men inerea,

preg tirea i dezvoltarea personalului reprezint , dup cum afirmau savan ii în materie L. Lloyd

Byors i Leslie W. Rue, unele dintre cele mai evidente investi ii în resursele umane.

Investi ia în oameni s-a dovedit a fi calea cea mai sigur de a garanta suprave uirea unei

organiza ii sau de a asigura competitivitatea i viitorul acesteia. În literatura de specialitate, apar

tot mai multe opinii, potrivit c rora, capitalul uman trebuie supus aceleia i logici de ra ionalitate

care implic bine cunoscuta compara ie între eforturi i efecte. Resursele umane sunt unice în

ceea ce prive te poten ialul lor de cre tere i dezvoltare, precum i capacitatea lor de a- i

cunoa te i învinge propriile limite, pentru a face fa noilor provoc ri sau exigen elor actuale i

de perspectiv . Toate celelalte resurse ale organiza iei sunt importante i folositoare, îns

resursele umane i managementul lor sunt foarte importante i foarte valoroase în confruntarea

cu necunoscutul. În acest sens, individul, prin structura, mentalitatea, cultura i educa ia sa,

constituie principala „necunoscut ” pentru orice organiza ie care poate frâna sau favoriza

activitatea desf urat de aceasta. A adar, atât poten ialul uman, cît i modul s u de manifestare

nu sunt acelea i pentru to i angaja ii, ele fiind condi ionate genetic, biologic, social, cultural,

educa ional de o serie de factori care formeaz un tot întreg, specific fiec rui angajat din cadrul

oric rei organiza ii sau chiar într-o anumit ar pot fi de neconceput în alt organiza ie sau în

alt ar datorit diferen elor de cultur , educa ie, tradi ii etc.

Omul este concomitent subiect, obiect i scop al diferitelor activit i, fiind totodat

creator i consumator de resurse. Resursele umane sunt, de asemenea, singurele resurse

inepuizabile de creativitate, de solu ii i de ideii noi, originale i valoroase.

Pe m sur ce organiza iile doresc s fie competitive, resursele umane joac un rol

important în sus inerea acestora s se afirme într-un mediu nou i în schimbare permanent . În

acest sens, agen ii economici trebuie s aplice metode atractive de motivare i stimulare a

personalului.

Evolu ia motiv rii prin prisma costului for ei de munc

Este cunoscut faptul c salariul constituie unul din principale costuri de produc ie pentru

angajator, iar pentru angajat este sursa sigur de venit, motiv pentru care au loc nenum rate

negocieri prev zute în contractul colectiv (individual) de munc . Cu toate acestea, în cadrul

negocierilor salariale, discu iile nu se concentreaz numai asupra salariilor, ci i asupra altor

Page 155: Revista 2010, Nr

155

facilit i acordate angaja ilor în conformitate cu prevederile Codului Muncii care se includ în

costul for ei de munc .

În Republica Moldova eviden a costului for ei de munc se efectueaz în baza statisticii

anuale a muncii începând cu anul 1994.

În 1997 au intrat în vigoare principiile metodologice privind evaluarea cheltuielilor

pentru for a de munc . Acest document este elaborat în baza Clasific rii Interna ionale (Standard

privind cheltuielile de munc adoptat la Conferin a Interna ional a statisticienilor în domeniul

muncii care a aprobat o Rezolu ie cu referin la normele interna ionale cu privire la elementele

costului muncii

Aceste cheltuieli includ: salariile i lefurile directe; pl ile pentru timpul nelucrat;

primele, cadourile i retribu iile în bani; retribu iile în natur (hran , b uturi i alte pl i în

natur ); cheltuielile pentru achitarea spa iului locativ pe care le suport patronul (unitatea);

cheltuielile unit ii economice pentru asisten a social ; cheltuielile pentru instruirea profesional ;

cheltuielile pentru servicii sociale; alte cheltuieli pentru for a de munc .

Clasificarea internationala a costului muncii prevede urmatoarele grupe de cheltuieli:

1. Salariu si pl i directe :

a. Salariul de baza al lucratorilor remunerati pe unitate de timp si leafa functionarilor ;

b. Prime de stimulare pentru lucratorii remunerati pe unitate de timp ;

c. Salariul lucratorilor in acord ;

d. Sporurile pentru orele suplimentare, orele de noapte si efectuate in zilele de sarbatoare.

2. Remunerarea orelor nelucrate :

a. Concedii anuale, concedii similare si concedii de vechime ;

b. Zile de sarb tori oficiale si alte zile recunoscute ;

c. Alte pl i pentru timpul nelucrat (spe exemplu,.casatoria salariatului, functii oficiale,

etc) ;

d. Indemniza ii de concediere si compensa iile de preaviz .

3. Premii si gratific ri :

a. Premii la sfirsitul anului sau sezoniere ;

b. Participarea la repartizarea de beneficii ;

c. Prime de vacan , pe lâng remunerarea aferent a concediului i alte premii .

4. Alimente, b uturi, combustibil i alte avantaje în natur ;

5. Cheltuielile suportate de angajator pentru locuin ele lucr torilor :

a. Cu titlu de locuin e departamentale ;

b. Cu titlu de locuin e nedepartamentale (aloca ii, subven ii s.a.) ;

c. Alte costuri legate de locuin .

Page 156: Revista 2010, Nr

156

6. Cheltuieli suportate de angajator pentru securitatea social :

a. Contribu ii legale de securitate social (de vârst , invaliditate, pensii de urmas, boal ,

maternitate, boli profesionale, omaj, aloca ii pentru familii) ;

b. Contribu ii conven ionale, contractuale sau benevole la securitatea sociala i

asigurarile private (de vârst , invaliditate, pensii de urmas, boal , maternitate, boli

profesionale, omaj, aloca ii pentru familii) ;

c. Sume transferate direct lucratorilor în caz de absen de la munc pe motiv de boal ,

concediu de maternitate, boal profesional sau accident de munc , pentru

compensarea pierderii câ tigului ;

d. Alte sume destinate prest rilor serviciilor de securitate social ;

e. Costul serviciilor medicale i sanitare ;

f. Indemniza ii de concediere i preaviz neprimite, considerate cheltuieli de securitate

social .

7. Cheltuieli pentru formare profesional

a. Onorariile si alte pl i pentru servicii de instruire din afara organizatiei, institutiilor de

formare ;

b. Material didactic ;

c. Rambursarea sarcinilor de scolarizare ale lucratorilor, etc.

8. Costuri aferente serviciilor sociale :

a. Costul cantinelor si altor servicii de aprovizionare ;

b. Costul instalatiilor pentru servicii cu caracter educativ, cultural, recreativ sau asimilate

acestora ;

c. Contribu ii la credite mutuale i costu l serviciilor conexe de care beneficiaz

lucratorii.

Alte cheltuieli – costuri neclasificate (cheltuieli de transport suportate de angajator între

domiciliu i locul de munc ca i rambursarea biletelor de calatorie, a îmbr mintei de lucru).

Impozite considerate drept cost (bazate pe ocupare sau pe borderoul de salariu.

În continuare vom analiza elementele din structura costului for ei de munc în Republica

Moldova, cuprinzând perioada anilor 2002-2008 .

Conform metodologiei na ionale, utilizat de c tre Biroul Na ional de Statistic , în

structura costului muncii sunt incluse facilit ile oferite de c tre patroni în conformitate cu

prevederile legisla iei în vigoare precum i facilit i acordate suplimentar de unele companii dîn

sectorul privat.

Tabelul 3. Elementele costului for ei de munc în Republica Moldova, perioada 2002–2008

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Page 157: Revista 2010, Nr

157

Total cheltuieli pentru for a de munc , % din care:

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Retribu ii personal, total 78,1 78,2 76,6 78,0 79,9 80,2 80,4 Salarii i lefuri directe 62,5 62,8 62,5 63,1 65,2 65,6 65,7 Pl i pentru timpul nelucrat 5,8 6,0 6,3 6,4 6,7 6,7 6,8 Prime i retribu ii în bani 8,5 8,6 8,0 7,9 7,6 7,6 7,5 Retribu ii în natur 1,2 0,8 0,7 0,6 0,4 0,2 0,3 Retribu ii pentru achitarea spa iului locativ al lucr torului

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

Cheltuilelile patronului pentru asisten social , din care:

20,6 20,4 21,2 20,9 19,0 18,8 18,5

Cheltuieli pentru instruirea profesional

0,4 0,4 0,4 0,3 0,3 0,3 0,4

Cheltuieli pentru servicii sociale 0,4 0,6 0,6 0,5 0,5 0,4 0,5 Alte cheltuieli pentru for a de munc 0,2 0,3 0,2 0,2 0,2 0,1 0,2

Surs : BNS. http/statistica.md/for a de munc

Din datele prezentate în tabelul de mai sus observ m o dinamic pozitiv a retribu iei totale

pentru for a de munc , inclusiv a salariilor i lefurilor directe. În structura total a cheltuielilor

patronului pentru for a de munc , acestea ocup o pondere între 61-65 la sut in totalul

cheltuielilor pentru for a de munc , dar în compara ie cu alte state europene, ponderea acestor

cheltuieli în structura costului de munc este mai inferioar cu circa 15 puncte procentuale.Acest

indicator a inregistrat rata cea mai inalta în Danemarca, Cipru, Luxemburg si Slovenia (pentru

anul 2007, respectiv: 85,54%, 85,12%, 83,92% si 82,70%).( tab.2 )

O alt compnent din structura costului for ei de munc sunt cheltuielile obligatorii ale

patronului pentru asigurarea social . În Republica Moldova începând cu anul 2004, cheltuielile

pentru asisten a social , înregistreaz o diminuare, fapt ce poate fi explicat prin reducerea cotelor

defalc rilor în bugetul asigur rilor sociale de stat pentru angajatori în conformitate cu

modific rile operate în legisla ie, dar aceast cot în compara ie cu alte state, spre exemplu, în

Danemarca este de circa dou ori mai mare, iar serviciile sociale de care beneficiaz angaja ii în

aceast ar au un caracter mai ordonat.

Tabelul 4. Componente ale costului muncii in statele europene,.î

Salarii si lefur, in % Contributii sociale ale angajatoruluin în %

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Cehia 72.00 71.80 71.80 71.90 72.50 72.60 72.30 26.60 26.90 26.90 26.90 26.20 26.0 26.90 Danemarca 87.69 87.44 86.61 87.0 86.68 85.84 85.54 9.4 10.0 10.2 10.5 11.1 11.5 12.0 Germania 76.20 76.20 76.00 76.20 76.50 76.20 76.70 23.30 23.30 23.50 23.40 23.35 23.30 22.90 Estonia 73.09 72.78 73.13 73.29 73.4 73.6 73.62 25.47 25.77 25.42 25.27 25.28 25.01 25.02 Spania 73.69 73.72 73.62 73.43 73.36 73.42 73.30 24.62 25.0 24.97 24.89 24.93 24.91 24.97 Franta 66.94 67.08 67.00 66.96 67.05 67.24 67.21 28.53 28.47 28.60 28.69 28.67 28.50 28.53 Cipru 86.38 86.16 84.56 84.48 84.42 84.93 85.12 13.62 13.84 15.44 15.52 15.58 15.71 15.83 Letonia 77.94 77.86 78.58 78.6 78.5 78.7 78.9 21.75 21.83 20.75 20.62 20.54 20.43 20.21 Lituania 71.80 71.80 71.80 71.50 71.50 71.50 71.50 27.80 27.70 27.80 28.20 28.20 28.20 28.20 Luxemburg 84.51 84.44 84.42 83.76 83.76 83.90 83.92 14.0 14.01 14.03 15.37 15.38 15.24 15.22 Ungaria 68.60 68.50 69.30 69.40 70.40 69.10 71.10 28.80 28.50 27.7 27.80 27.40 26.90 26.97

Page 158: Revista 2010, Nr

158

Portugalia 79.3 78.7 78.1 77.5 77.5 77.5 77.5 19.4 19.4 20.45 21.0 21.0 21.0 21.0 Romania 68.40 69.02 72.60 74.00 73.50 72.05 73.49 26.84 25.84 24.80 24.20 24.97 25.45 24.93 Slovenia 80.80 80.60 80.70 82.47 82.23 82.57 82.70 14.50 14.60 14.30 13.47 13.22 13.44 14.00 Slovacia 72.50 73.59 73.56 73.67 75.34 75.00 74.93 26.31 25.39 25.54 25.63 23.74 24.07 24.15 Finlanda 77.14 77.35 77.85 77.81 77.93 78.05 78.23 21.33 21.68 20.62 20.96 20.85 20.73 20.55 Suedia 66.51 66.51 66.51 66.18 66.18 66.18 66.18 29.60 29.60 29.60 30.56 30.56 30.56 30.56 Regatul Unit 81.87 81.49 80.31 79.99 79.18 79.57 77.15 15.65 16.13 17.63 18.05 18.37 18.84 20.35 Republica Moldova

61,2 62,5 62,8 62,5 63,1 65,2 65,6 21,2 20,6 20,4 21,2 20,9 19,0 18,8

Surse: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/publications/collections/sif_dif http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/labour_market/labour_costs/database

Din datele de mai sus observ m c în Republica Moldova se inregistreaza cea mai mic

cot a salariilor si lefurilor directe în strucura pre ului de cost, în mediu pe economie în a. 2007

i a. 2008 acest indice constituind 65,6%, i respectiv 65,7%.

Contribu iile sociale ale angajatorului pe parcursul perioadei 2001-2007 în Danemarca,

Slovenia i Luxemburg, aceste aloca ii înregistreaz o cot ,respectiv, de 9,4% - 12,0%, 14,5% -

14,00% i 14,00% - 15,22%.

În Republica Moldova contribu iile sociale ale angajatorului au inregistrat o diminuare de

circa trei puncte procentuale (21,2% - 2001, 18,8% - 2007), iar pentru anul 2008 cota medie a

contribu iilor sociale ale angajatorului în structura pre ului de cost a constituit 18,5%.

Analizând experien a statelor europene, observ m c în Danemarca, Slovenia si

Luxemburg angajatorii sunt motiva i (prin reducerea cotelor obligatorii în bugetul asigurarilor de

stat) s investeasc mai mult în salarii si lefuri directe. Pe de alt parte, salaria ii i patronii

particip la formarea fondurilor speciale de asigur ri facultative pentru a- i asigura la batrine e o

via decent .

În alte state cum ar fi: Suedia, Fran a i Lituania cota contribu iilor sociale ale

angajatorului ajunge aproape la 30%. Este evident c fiecare stat î i alege politicile în domeniul

motiv rii personalului prin: oferirea facilit ilor patronilor, spre exemplu, prin diminuarea

cotelor impozitelor i taxelor obligatorii ca ace tea s poat s investeasc mai mult în personal

aplicind sisteme motiva ionale de lung durat .

Veniturile salariale în Republica Moldova sunt mici. Cu toate ca salariul mediu lunar a

inregistrat o anumita crestere pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova se eviden iaz prin

cel mai mic nivel al salariilor, comparativ cu alte ri aflate în tranzitie, fiind considerat cea mai

sarac ar din Europa. În acest context, Republica Moldova se caracterizeaza printr-o for de

munc ieftina. Drept urmare, salariul mediu nu reprezint un salariu de echilibru pe pia a muncii.

În opinia noastr , salariul trebuie s satisfac marea parte a necesit ilor angajatului. Se

consider c salariul trebuie sa dep easc 60% din costul total al for ei de munc , iar în alte

ri, spe exemplu, în . Danemarca: acest indice constituie 87,7% iar în Irlanda: 85% .

Page 159: Revista 2010, Nr

159

În economia de tranzi ie a Republicii Moldova ca i în multe alte economii. unul din

instrumentele de interven ie aplicat de stat este salariul minim, Necesitatea interven iei statului

este motivat de faptul ca salariul, ca pre al muncii, se formeaza pe pia într-o anumit

conjunctur determinat de cerere i ofert i are tendin a de sc dere la o anumit dep ire a

cererii de catre ofert . Dac ar fi fost s ne referim la salariul minim ca o garan ie de stat, acesta

ar trebui s aib în primul rînd un rol social i apoi unul economic. În clasamentele europene

Republica Moldova se afl pe penultimul loc în ce priveste marimea salariului minim.

Tabelul 5. Salariul minim în statele europene (EUR/luna) 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Belgia 1163 1163 1186 1210 1234 1259 1309.6 Bulgaria 51.4 56.3 61.4 76.7 81.8 92 112.5 Cehia 175.2 198.8 207.2 234.5 261.3 288 304 Estonia 118.2 138 158.5 171.9 191.7 230.1 278 Irlanda 1009 1073 1073 1183 1293 1403 1462 Grecia 552 605 630.8 667.7 667.7 657.9 680.6 Spania 516 526 537 598.5 631.1 665.7 700 Franta 1084.4 1093.6 1113.2 1164 1217.9 1254.3 1280 Letonia 107.3 115.7 120.6 115.9 129.2 172 229.4 Lituania 120.5 124.6 124.5 144.8 159.3 173.8 231.7 Luxemburg 1290 1369 1403 1467 1503.4 1570.3 1570 Ungaria 202.2 211.8 200.2 231.9 247.3 257.9 272.5 Malta 551.6 533.7 541.4 557.2 579.7 584.2 612.3 Olanda 1207 1249 1264.8 1265 1273 1301 1335 Polonia 211.8 200.7 176.8 205.3 233.5 245.5 312.6 Portugalia 406 416 426 437 450 470.2 497 Romania 49.7 73 69 72.4 90.2 114.2 141.4 Slovenia 431.4 450.6 471.1 490 511.9 521.8 538.5 Slovacia 114.2 133.4 147.8 167.2 182.2 217.3 242.5 Regatul Unit 1117.5 1105.6 1084.1 1197.1 1269.1 1361.4 1222.5 Turcia 171 189 240.1 261.2 331.1 297.3 353.8 SUA 1000.7 877 726.8 666 752.9 675.6 696

R. Moldova

(100lei/ 16.5lei) 6,06

(100lei/ 16.5lei) 6,06

(100lei/ 16.5lei) 6,06

(200lei/ 16.5lei) 12,12

(200lei/ 16.5lei) 12,12

(400lei/ 16.5lei) 24,24

(400lei/ 16.5lei) 24,24

Surse:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/labour_market/labour_costs/database;

http/.fedee.com/min_wage;

Analizând salariul minim în statele europene principalele concluzii care se desprind se

refer la: Cele mai înalte cote a a salariului minim se atest în: Luxemburg, Irlanda, Olanda,

Belgia, Fran a si Regatul Unit, atingând sume de: 1570 EUR, 1462 EUR, 1335 EUR, 1309,6

EUR, 1280 EUR si 1222,5 EUR respectiv.

Între timp în Republica Moldova se nregistreaz cel mai mic cuantum al salariului

minim în compara ie cu alte statele analizate. Salariul minim pe ar în anul 2008 fiind de 24,24

euro, iar pentru anul 2009 fiind de 36,36 EUR (600lei.).

Cuantumul salariului minim este net inferior minimului de existen i bugetului minim

de consum. Astfel, valoarea numeric a bugetului minim de consum în trimestru III 2009 a

Page 160: Revista 2010, Nr

160

constiituit 1085, lei pentru o persoan dep ind de 1,8 ori cuantumul salariului minim i de circa

patru ori bugetul minim de consum.

Aceste date impun revederarea politicilor de salarizare sub aspectul a doi factori – s cia si

diferen ierea, precum si pre ul muncii pe plan international ca factor competitiv.

Principalele concluzii care se desprind din cele analizate constau în necesitatea

promov rii unor m suri atractive pe pia a munciii prin politica salarial ,.iar rolul principal în

acest domeniu îi revine Ministerului Muncii, Protectiei Sociale i Familiei i altor institu ii

care au competen e în promovarea acestor obiective i pot interveni eficient pentru a evita

dezechilibre în domeniul politicii motiva ionale.

Cu toate acestea, mai pot interveni si politicile economice generale, precum i cele

fiscale promovate de Executivul rii de comun cu partenerii sociali, mai ales în perioade de

criz economico-financiar . BIBLIOGRAFIE

1. URSACHI, Ioan. Management. Bucuresti, Editura: ASE, 2001. 2. PAPAGHIUC, Viorica. ConfEXpert - promotor al educa iei continue. Ia i, 2006. 3. GHEORGHIU, R., DR GAN, I. Despre educa ia permanent . Bucure ti, Editura Litera, 2001. 4. MARCIS, M., PETEAN, F. Managementul strategic al resurselor umane. Cluj, Editura CDM, 2000. 5. Anuarele statistice ale Republicii Moldova 2002 – 2008. 6. http://www.statistica.md

AGRICULTURAL POLITICS IN CENTRAL AND EASTERN EUROPEAN

COUNTRIES

Constantin NESTERENCO, Master of Pedagogy, Associate Professor,Technical and Agricultural College of Soroca

Central and Eastern European Countries, being in a difficult and long period of transition

from centralized economy to market economy, hold an important economic and human potential

and make efforts to harmonize their economic systems with those of the developed countries,

especially with the EU, through measures of formation and liberation of market. The adjustment of

agrarian structures to the market exigencies of competitive market takes place within this frame.

During the transition period, the Central and Eastern European Countries encountered an

intensive process of disorganization and distribution of products.

Most of the Central and Eastern European Countries need important investments to modernize

and reorganize the agricultural production and upstream sectors.

In order to compile the paper, the author carried out referrals to documentation and

consultation of statistical data. Therefore, various data sources, including statistical reports,

statistical breviary and forms, have been utilized. .

Page 161: Revista 2010, Nr

161

The research method used epitomizes a comparative analysis of indices gathered during a

specific period of time (transition period) against a fixed index base extracted from the EU

statistical documents pertaining to the same period of transition time.

The administration of agricultural markets, together with the adjustment of property structures

and economic organization, to meet the requirements of a disciplined and functional market, need

a new agricultural strategy to orientate and drive them nearer to the EU structures, whose members

they aspire to become in a particular period of time.

European Union is a great economic and commercial force and the largest solvable market in

the world.

The extension of EU towards East is a historical and economic decision of great proportions,

one that will create a new European architecture and a more economical and political stability.

Table 1 - Indicators of the agricultural potential within the Central and Eastern European

Countries (CEEC)

Country Population (mln. Inh)

Total surface

(thou. ha)

Agricultural surface

Arable surface

(mln. ha)

% of arable

mln. ha

% of arable

ha /inhabitant

Bulgaria 8,5 11,1 6,2 55 4,0 64,5 0,48

Czech Republic

10,3 7,9 4,3 54 3,2 74,4 0,31

Estonia 1,6 4,5 1,4 31 1,0 71,4 0,63

Latvia 2,6 6,5 2,5 39 1,7 68,0 0,65

Lithuania 3,8 6,5 3,5 54 2,3 35,4 0,62

Poland 38,5 31,3 18,6 59 14,3 76,9 0,37

Romania 22,7 23,8 14,7 62,0 97 63,3 0,43

Slovakia 5,3 4,9 2,4 59 1,5 62,5 0,28

Slovenia 1,9 2,0 0,9 43 0,2 22,2 0,13

Hungary 10,3 9,3 6,1 66 4,7 77,0 0,46

Total CEEC

105,8 107,8 60,6 56 42,3 69,8 0,40

EU - 15 369,7 323,4 138,1 43 77,1 55,8 0,21

Page 162: Revista 2010, Nr

162

We need to mention, that for the last 10-12 years, the agriculture in most of the Central and

Eastern European Countries (CEEC) goes through a crisis period that affects all segments of

agricultural and rural system: 1) property relation; 2) organization structures; 3) property

structures; 4) conversion of efficiency and levels of production; 5) agricultural units management;

6) decline and poverty within rural space.

Agriculture is an important sector in the CEEC economy and will play an essential role in the

formation of modern agro-food economy. Agriculture is considered a prioritary branch, not so

much for its contribution to the wealth of the countries from the area, but especially for the social

protection of a very important segment of the population.

Comparative with EU countries, where the number of the employees in agriculture was under

5% during the last 3 – 4 years, currently in Bulgaria is under 25%, in Romania is over 36% and in

Croatia draws closer (positively) to 10%. It must be outlined, that in most of the countries from the

area researched, subsistence agriculture is still practiced or else the subsistence agriculture cannot

be the object of agrarian politics. The author highlights that the phenomena taking place today in

the area regarding the agricultural condition and the rural space in the majority of the countries, is

characteristic to EU countries during the 60s. Even though these countries display their differences

on economic, structural and evolution levels, they also have numerous common elements in the

process of adaptation to EU exigencies.

Demographically, CEEC maintain an imperative potential for future developments in Europe,

with approximately 105 millions inhabitants, representing 28% of the EU population.

The Gross Domestic Product (GDP) per inhabitant in six countries (Poland, Hungary, Czech

Republic, Slovakia, Estonia) representing 18% of the EU level and only 8% in the other five

(Romania, Bulgaria, Slovakia, Lithuania, Latvia) highlights the poignant existence of important

discrepancies

The most agriculture-dependent economies prevail in the most rural countries such as

Romania, Bulgaria and the Baltic countries.

In all the countries candidates to accession to EU, the weight of agriculture in GDP and the

busy population is in slow decrease since 1989. The potential of active manpower engaged in

the agricultural industry of CEEC is nearly 10 million people, compared to approximately 7

millions in EU, that representing an important resource that can secure the economic

diversification of rural space in the future years.

In Germany the share of agriculture in GDP is slightly under 1%. This is one of the reasons

why some politicians from EU, including Germany, consider unnecessary to invest more in

supporting the agriculture of the most developed countries.

Page 163: Revista 2010, Nr

163

In France, Spain, Portugal and even Greece, things are different. But if these very developed

countries continue to invest, especially in the primary agriculture, they do it not so much to

achieve great production, but for the ecological aesthetics of each of these countries, for tourist

beauty and local comfort, especially for the protection of environment and resources.

At present, the natural potential of CEEC agriculture is not completely capitalized, the degree

of endowment with capital is low and the agricultural production did not recover.

Even though human resources are copious, the qualification level is low, the agricultural

efficiency is minimal and the quality of products does not meet higher requirements yet.

The farmers are subject to continuous pressure on the market because of prices inferior to

costs.

The lack of efficient financing and management determines the high costs to agricultural

products.

Furthermore, the prices received by manufacturers are inferior to those in the developed

countries. While losses in agriculture increased, the financial blocking decreased the investment

capacity. Moreover, bank interests remain high.

Simultaneously, if we refer to rural, most of the countries have an ample population widely

disseminate.

The rural space is strongly dependent on agriculture, whose technical endowment is low.

Modern infrastructures are deficient, transports and communications operate with difficulty and

the access of population to services and school is still limited. The social services are precarious

and unemployment generates great pressures, determining migratory waves towards others

countries in order to find jobs.

CEEC agriculture has large surfaces and a high level of arable land surface per inhabitant

(Romania 0,4 ha/inh, Hungary 0,46 ha/inh, Poland 0,37 ha/inh, Czech Republic 0,31 ha/inh,

Slovakia 0,28 ha/inh).

During the transition, arable surfaces remained relatively stable in some countries while in

others they had the tendency to decrease. Most of the arable soil is cultivated with cereals (approx.

60% compared to 50% in EU). Industrial plants, especially sugar beet, linseed and hemp, restrain

the terrain in the majority of the CEEC countries.

Unlike the vegetable sector, animal breeding discerns a sharp regression in all CEEC countries.

For instance, in 1989, the cattle represented approx. 36% compared to EU and 20-21% in 2000, the

swine 32% and 20-21% respectively.

The agricultural production of CEEC experienced a strong deterioration during the transition

period, especially the livestock.

Page 164: Revista 2010, Nr

164

Compared to 1989, the total production of cereals of CEEC decreased during transition due to

a lower efficacy per ha. Short-term forecasts indicate a slow increase. Cereals balance was

negative.

The level of profit per ha, the yield from cattle, production, consumption and milk balance was

and still remains much inferior to the EU level.

During the pre-transition stage (before 1989), in most CEEC, the co-operative forms of

organization and the state agricultural enterprises were dominant in agriculture. Apart from Poland

and Slovenia where the private sector dominated, the individual sector in other countries was very

limited.

In the process of de-collectivization of agriculture and re-establishment of private property,

different types of economic organization were formed (or are being formed). In some countries

(Hungary, Czech Republic, Slovakia), an important number of private production co-operatives

and agricultural companies remained. In most of the countries, state enterprises became private or

are becoming private. In Romania, this process is slow and Bulgaria decided to liquidate the

system of agro-industrial complexes situated in the state management system.

Dimension of exploitations differs from one country to another. What is common to all CEEC

is that the agricultural units are small and dominant in regards to their number and weight.

The average area per agricultural unit in CEEC is almost three times smaller than in EU.

CEEC have approx. 9.5 millions agricultural units, while EU retains just fewer than 7 millions

units.

The average size of a unit in CEEC represents only 37.5% of the average size of an EU unit.

Disparities between CEEC and EU regarding the size of agricultural units, in addition to the

lack of products balancing, creates a series of difficulties for the implementation of a unanimous

agricultural strategy in the short or even long run.

The CEEC countries-candidates to accession to EU, which are still in transition, intersect (or

should intersect) during 2000 - 2006 a new stage as part of the process of agricultural reform

towards the implementation of the Community Acquits in order to approach the EU structures,

these being under continuous fruition and improvement, too.

Agenda 2000 boast as objective the modernization of Union guidelines and the preparation of

its extension as a perspective. For this reason, new instruments were created to finance the

structural programmers and the rural development programmers of CEEC; to these, we will refer

largely in subchapter 11.5.

The 2000 – 2006 stage priorities to promote the CEEC countries are:

investments in agricultural units aiming at modernization (one priority);

development of transforming sectors and agricultural products marketing;

Page 165: Revista 2010, Nr

165

improvement of veterinary and phytosanitary controls;

promotion and diversification of economic activities in rural areas.

European Commission requires European countries to market economy through

implementation of Community Acquits within five years.

It is imperative to mention, that in such a short time it is difficult to transpose the common

directives in the national legislation of the candidate countries because of the diversity of situations

and their exigencies. In regards to the unique market, there are approx. 280-290 Community

directives that impose the high standards to which national legislations of candidate countries need

to harmonize.

The main EU aiding instruments contributing to the agricultural sector in countries-candidates

are:

PHARE Programme (EU assistance programme for CEEC) supports the economic

reorganization process and democracy consolidation in EU through financial assistance for the

countries that completed “European agreements” and want to become part of this space. Through

implementation of this programme, EU supports CEEC since 1990.

PHARE programme was the main source of financial assistance for CEEC during 1995 – 1999.

ISPA programme (investments financing the transports and environment)

SAPARD programme (Special Assistance Programme for Agriculture and Rural

Development in CEEC).

BERD credits, World Bank etc. European Commission sustains CEEC by supporting the

two institutions which facilitate the co-financing of projects that are part of the priorities of the

precession process.

CEEC face three categories of difficulties:

1. The lack of capital necessary to modernize agriculture and rural developments and bank

infrastructures in order to facilitate the access of agricultural producers to investments.

2. The existence of inefficient agricultural structures and internal market contraction.

3. Lack of organizational structures appropriated to the agriculture upstream

The dual character of agriculture in these countries, (very small units on one side), requires

different approaches from the structural design in order to develop a competitive agricultural sector

that could advantageously integrate in the agricultural structures of EU. BIBLIOGRAPHY 1. AlloireG., Boyer R. – La grande transformation de l’agriculture. Economica, Paris, 1995. 2. Popescu Angela – Dezvoltarea rural . Editura Universitar , 2002. 3. Nesterenco C., Orientarea agriculturii Moldovei spre integrarea European / Academia de Administrare

Public – Centrul na ional de formare i perfec ionare a personalului din serviciul public. Materialele conf.an.-practice, 25 mai 2006/ coord.: Ala Mironic,...- Ch.:AAP, 2006.- p.162- 168.

PRODUSELE INTELECTUALE – SUCCESUL ACTIVIT II ECONOMICE

Page 166: Revista 2010, Nr

166

Silvestru MAXIMILIAN, dr.hab., prof.univ., ULIM,

Radu RO NEANU, drd, ULIM, Marian JIANU, drd, ULIM,

Sergiu GU ILO, drd, ULIM, Oxana BEJAN, drd, USM

A broad definition of competitive intelligence is the action of defining, gathering, analyzing, and

distributing Intelligence about products, customers, competitors and any aspect of the environment needed to support executives and managers in making strategic decisions for an organization. Key points of this definition: Competitive intelligence is an ethical and legal business practice, as opposed to industrial espionage which is illegal. The focus is on the external business environment. There is a process involved in gathering information, converting it into intelligence and then utilizing this in business decision making. CI professionals emphasize that if the intelligence gathered is not usable (or actionable) then it is not intelligence. A more focused definition of CI regards it as the organizational function responsible for the early identification of risks and opportunities in the market before they become obvious. Experts also call this process the early signal analysis. This definition focuses attention on the difference between dissemination of widely available factual information (such as market statistics, financial reports, newspaper clippings) performed by functions such as libraries and information centers, and competitive intelligence which is a perspective on developments and events aimed at yielding a competitive edge The term CI is often viewed as synonymous with competitor analysis, but competitive intelligence is more than analyzing competitors — it is about making the organization more competitive relative to its entire environment and stakeholders: customers, competitors, distributors, technologies, macro-economic data etc.

Multe documente oficiale las impresia c principala justificare a investi iilor în

cercetarea tiin ific ar fi nevoia de produse noi: pe m sur ce cre te productivitatea, tot mai

pu ini angaja i pot face aceea i activitate; cum s dai o ocupa ie celorlal i dac nu creezi industrii

noi? Intr-un sens, asocierea este corect : nu exist produse i industrii noi f cercetare. In

cel lalt sens, este o grav confuzie: ra iunea i utilitatea sistemului de cercetare nu stau în crearea

de noi tipuri de produse comercializabile ci în crearea i perfec ionarea metodelor tiin ifice de

predic ie a realit ii. Unele efecte, secundare, ale progresului tiin ific sunt de natur economic

i dintre acestea o mic parte înmbrac forma cre rii de noi industrii.

Citirea gre it a utilit ii sociale a cercet rii prin prima acestui efect comercial colateral

na tere la erori de strategie d un toare pe termen lung. Drept pentru care consider m util s

descriem mai jos, ce este sistemul cercet rii tiin ifice în societatea contemporan i la ce

folose te el. Pe scurt, cercetarea produce metode verificabile de predic ie a evenimentelor

exterioare (privind natura, comportamentul oamenilor i evolu ia societ ilor).

Pare evident c am putea identifica formulele valide verificând pur i simplu dac

predic iile lor se îndeplinesc. Dar de regul g sim c o formul merge uneori i alte ori nu.

zând când merge i când nu putem încerca s înmbun im formula pentru ca s-o facem mai

predictiv . Aceast înmbun ire presupune pân la urm crearea unui limbaj nou, specific

problemei înn chestiune, pentru c motivul pentru care primele formule care se propun dau

rezultate ambigui este deseori o limitare a limbajului nostru ini ial.

In cazul cel mai simplu, aceste metode predictive sunt simple legi empirice ale naturii cu

o expresie calitativ . De exemplu: prezen a Pleiadelor pe cerul nop ii se asociaz cu risc de

Page 167: Revista 2010, Nr

167

furtun ; sau ziua alterneaz cu noaptea. Când domeniul mai avanseaz , legile predictive sunt

articulate în construc ii logice mai complexe. De exemplu, pozi ia i mi rile P mântului pe

orbit în raport cu Soarele explic toate «legile» bazate pe asocierea vizibilit ii unor stele cu

evenimente sezoniere.

Formarea i verificarea acestor construc ii logice, numite dup caz modele, teorii sau

paradigme, au permis desprinderea adev rului din folclorul de observa ii, generaliz ri imaginare,

confuzii, falsuri inten ionate i pur delir care formau «cunoa terea lumii obiective» în societ ile

pre tiin ifice ( i ne referim la acelea care m car acceptau existen a unei lumi obiective, cum era

înn parte societatea greac clasic ).

Criterii pentru cercetarea tiin ific

tiin a nu este dogmatic . Se deosebe te de religie prin faptul c nu are preten ia de a fi

în posesia adev rului absolut. Rezultatele cercet rii tiin ifice sunt falsificabile, adic se

pot testa i verifica validitatea lor. Dar afirma iile religioase nu pot fi falsificate din start,

pentru c nu pot fi cercetate. De asemenea, falsificabilitate înseamn c teoria trebuie s

includ i condi iile în care s-ar putea s nu fie adev rat . Afirma iile religioase îns nu

admit c ar putea exista condi ii în care validitatea lor ar putea fi pus sub semnul

întreb rii.

Rezultatele cercet rii tiin ifice sunt documentate minu ios. Pentru aceasta exist

standarde, care asigur posibilitatea de a explica pa ii care duc la o anume concluzie.

Aici este important i publicarea tuturor surselor folosite i luarea în considerare a

nivelului actual la care se afl cercetarea în domeniul respectiv. Astfel, rezultatele

cercet rii devin comparabile, la fel precum progresul însu i în disciplina respectiv .

Lucr rile de cercetare fac trimitere una la celalalt . Ele vin în spirjinul, critic sau

perfec ioneaz teoriile existente.

Un principiu important este interoga ia sceptic în sensul unei atitudini critice fa de

rezultate i teze proprii i ale altora. Cuno tin ele tiin ifice se deosebesc de cele

doctrinare prin faptul c la cele din urm sunt folosite mijloace de coerci ie subtile sau

e i interoga ia critic este cel pu in nedorit , în timp ce cele dintâi pot fi în principiu

confirmate sau infirmate de c tre oricine cu ajutorul ra iunii i experien ei proprii. La fel

se diferen iaz cuno tin ele tiin ifice de cele cu caracter de revela ie. Revela ia, care are

loc doar la nivel subiectiv, în sinele individului, nu este accesibil celorlal i i astfel nu

poate fi intersubiectiv verificat .

Produsele intelectuale în activit ile umane. Produsele din agricultur sunt numite

produse agricole, cele din industrie - produse industriale. Produsele intelectului autorul le

nume te produse intelectuale spre deosebire de unele publica ii unde acestea sunt numite produse

Page 168: Revista 2010, Nr

168

inteligente. Potrivit speciali tilor, proprietatea intelectual ca poten ial economic al companiei

presupune: produsele noi i tehnologiile noi protejate prin brevete de inven ii sau modele de

utilitate, aspectele exterioare ale produselor i serviciilor în toate domeniile protejate prin desen

sau model industrial, tehnologiile noi în domeniul microelectronicii protejate ca topografii de

circuit integrat, produsele i activit ile informa ionale i IT protejate prin drept de autor i brevet

de inven ie, numele, logoul, sloganele sau aspecte ale imaginii firmei protejate prin marca

comercial , selec ii noi ale plantelor agricole, horticole i land aft protejate prin soiurile noi de

plante, lucr ri literare, lucr ri artistice, arte aplicate, artizanat i lucr ri tiin ifice protejate prin

dreptul de autor, activit i artistice ale interpre ilor, produc torilor de fonograme i a

organiza iilor de radiodifuziune protejate prin drepturile de autor conexe. Gestionarea propriet ii

intelectuale în cadrul companiei presupune identificarea produselor intelectuale existente i a

produselor intelectuale poten iale la diferite niveluri, conform profilului companiei sau în

termeni economici – activitatea de audit al propriet ii intelectuale la nivel de companie.

Identificarea produselor intelectuale existente face parte din procedura de inventariere a

obiectelor intelectuale, fiind clasificate în dou categorii: obiecte protejate i neprotejate.

Primul pas cel mai important în materie de gestionare a propriet ii intelectuale este

înregistrarea de stat. O alt etap este contabilizarea obiectelor de proprietate intelectual , proces

absolut necesar ca în cazul contabiliz rii activelor materiale i presupune eviden a contabil

strict a obiectelor ce fac parte din active nemateriale. Gestionarea obiectelor de proprietate

intelectual cere eviden a strict intern prin securizarea normativ i material . Un factor nu

mai pu in important al gestion rii este între inerea compartimentului cercetare-dezvoltare i

implicarea departamentului Rsurse Umane în activit ile de stimulare creativ a angaja ilor i

calificarea cadrelor pentru domeniile inova ionale. Odat realizat , proprietatea intelectual

presupune procese de evaluare a obiectelor de proprietate intelectual atât pentru eviden a

intern , cât i activit ile economice externe, precum gajarea, comercializarea. Vor fi stabilite

obiectivele de implementare nemijlocit a produselor intelectuale, de promovare prin mass-

media i prin intermediul târgurilor i expozi iilor, de comercializare prin intermediul licen elor,

cesiunilor i francizei. Deci, realizarea drepturilor asupra propriet ii intelectuale presupune

realizarea drepturilor patrimoniale din care rezult cel mai important stimul al agen ilor

economici – profitul.

Asigurarea drepturilor asupra propriet ii intelectuale este o sarcin nemijlocit , atribuit

titularilor de drepturi i determin modul exclusiv de posedare a obiectului de proprietate

intelectual . Precum i în cazul bunurilor materiale, ele vor fi asigurate doar dup înregistrarea i

semnarea contractului cu compania de asigur ri, obiectele de proprietate intelectual devin

asigurate legal de legisla ia în vigoare doar dup înregistrarea acestora. Conform actelor

Page 169: Revista 2010, Nr

169

normative, doar titularul obiectului de proprietate intelectual este în drept de a autoriza sau

interzice utilizarea propriet ii sale de c tre ter i. Astfel prin asigurarea propriet ii intelectuale se

va în elege ac iunile titularului de drepturi la opozi ia i contesta ia tentativelor de înregistrare,

care ar putea prejudicia drepturile sale exclusive, ac iunile de cercetare a pie ei pentru stabilirea

actelor de concuren neloial i înaintarea ac iunilor de combatere a acestora, repunerea în

drepturi i recuperarea prejudiciilor garantate de legisla ia în vigoare sub form de prejudicii

morale i patrimoniale sau materiale.

La baza tuturor succeselor, pe parcursul existen ei omenirii, au stat produsele intelectuale.

Acestea contribuie la solu ionarea problemelor cu care se confrunt umanitate. Pentru

producerea produselor intelectuale fiecare ar suport cheltuieli enorme. Preg tirea generatorilor

de idei (produc tori de produse intelectuale) presupune cheltuieli i de timp i de resurse. Spre

deosebire de alte feluri de produceri viitorul superspecialist are de parcurs un lag, care nu poate

fi comprimat. Acest timp de „coacere a creierului" este constituit din patru' intervale: ini ierea în

cuno tin e, acumularea de cuno tin e, sesizarea cuno tin elor, generarea cuno tin elor. Volumul

mare de informa ie care trebuie sesizat, etapele necesare care trebuie parcurse pentru a deveni

generator de idei, ne fac s fim pesimi ti cum c chipurile succesele în cercet rile tiin ifice

apar in tineretului. Au trecut timpurile când un Blez Pascal numai la vârsta de 18 ani a reu it s

inventeze calculatorul. Actualmente viitorului Pascal îi trebuie un anumit lag, o echip de

cercet tori compliment ri, o infrastructur adecvat i o solicitare din partea societ ii a

produsului intelectual. Dar acestea presupun cheltuieli enorme. Dac ara se lipse te de astfel de

cheltuieli, atunci problemele care pot ap rea în societate, în lipsa ideilor, ar putea provoca

cheltuieli i mai mari. Deci, se cere o maxim : produsele intelectuale cost mult, lipsa lor cost i

mai mult.

Produsele creierului uman (produsele intelectuale) în raport cu vârsta umanit ii de 2

milioane de ani [3] au ap rut „recent". Omul foarte greu a ie it din pe ter cu locuin a în aer

liber. Aceast idee a ap rut doar cu 100.000 de ani în urm . Dac ne imagin m un „Om" ipotetic

care a tr it 2 milioane de ani apoi acesta a tr it „omene te" numai 5 % din via a sa.

Începând cu era noastr omenirea genera câte 2-3 idei într-un secol. O astfel de evolu ie a

succesului s-a men inut pân în secolul XV e.n. „Omul" ipotetic i-a folosit intelectul în

solu ionarea problemelor numai în 0,075 % din via a sa.

Conform [7] printre succesele intelectuale ale Omului am putea enumera: „De materia

medica", a medicului grec Pedanios Dioscordie din Anazarbus, care trateaz propriet ile

medicinale a cea. 600 plante i a 1.000 de medicamente, a.a. 40-49 e.n.; „Naturalis historia" de

Pliniu cel B trân, lucrare din 37 de volume care însumeaz cuno tin ele vremii în domeniile

astronomiei, geografiei i zoologiei, a.a. 50-59 e.n.; „Tratat din 70 de c i" de Dioscuride care

Page 170: Revista 2010, Nr

170

cuprinde farmacologia, plante medicinale, a.a. 70 e.n.; Geometria i Trigonometria Sferic " de

Menelaos din Alexandria, a.a. 100 e.n.; „Introductio arihmetica" de Nicholomachus din Gerasa,

care con ine cuno tin e din teoria numerelor, a.a. 68 e.n.; un ir de lucr ri ale lui Diofantos,

Azybhata, Platon, Euclid etc.

Pe parcursul a 1.500 de ani e.n. omenirea se poate „l uda" cu cea. 30 de descoperiri

tiin ifice. în secolul XVI intelectul „explodeaz " i umanitatea în suta de ani între secolele XV

i XVI face atâtea descoperiri tiin ifice câte fuseser pân la ei de când este omenirea. Apari ia

produselor intelectuale ne amintesc „o reac ie în lan ", num rul inova iilor cre te exponen ial.

Dac not m secolele XV, XVI, ..., XXI prin 1, 2, ..., 6, atunci num rul inova iilor se poate

calcula dup formula: 31

1 2,2N , 6,...,2,1t ;

adic 4,232,2N 41 ; 5,512,2N 5

2 ; 113N 3 ; 250N 4 ; 549N 5 ; 207.1N 6

Secolul XXI, împov rat de multe probleme, principal f precedente, va fi înso it de un

num r de descoperiri care va dep i num rul descoperirilor tiin ifice pe parcursul existen ei sale

inclusiv pân în secolul XX.

Produsele intelectuale, având cele mai diverse destina ii (de uz casnic, social, ecologic,

militar, cosmic, imaginar etc.), în diferite perioade de timp au avut anumite premize. Printre

factorii ce au contribuit la apari ia produselor intelectuale enumer m: necesitatea, nevoia, cererea

de idei; condi iile de activitate a generatorilor de idei; nivelul de dezvoltare socio-economic a

societ ii umane; nivelul de expunere i transmitere a informa iei în timp, în spa iu; nivelul de

aglomera ie a popula iei umane; tehnologiile de cre tere a generatorilor de idei; transformarea

procesului de generare a ideilor într-o ramur specializat cu condi ii de activitate i remuner ri a

muncii adecvate; comer ul cu generatori de idei; concentrarea superspeciali tilor.

Printre factorii ce contribuie la apari ia inova iilor, a produselor intelectuale, un rol

deosebit îl joac necesitatea solu ion rii unor probleme (cererea). O privire retro în istoria

descoperirilor tiin ifice ne permite s determin m impulsul principal în apari ia produselor

intelectuale.

Popula ia uman a ajuns la 1, 2, ..., 6 miliarde de locuitori respectiv în anii 1803, 1926,

1959,1973,1986,1998 (Tabelul 1).

Tabelul 1. Inova iile omenirii la un an-om

1803-1926 1926-1959 1959-1973 1973-1986 1986-1998 Num rul mediu al popula iei (mld.loc.) 1,5 2,5 3,5 4,5 5,5

Num rul inova iilor 368 215 75 71 46 Num rul inova iilor la un an-om

91021235,1

368 9106,2335,2

215 9105,1145,3

75 9102,1135,4

71 9107,0125,5

46

Page 171: Revista 2010, Nr

171

Conform tabelului 1 la un an-om cele mai multe inova ii omenirea a f cut în anii 1926-

1959, adic în intervalul în care a avut loc cel de-al Doilea R zboi Mondial. Conform datelor din

tabelul „Calitatea medie" a intelectului omenirii este în descre tere. C tre anii 2050 omenirea va

avea cea. 604 inova ii principial noi; num rul mediu al popula iei - 10,1 miliarde locuitori. Deci

indicatorul calit ii intelectului omenirii va fi: 48,1501,102,65,0

604 , adic o cre tere

nesemnificativ fa de anii preceden i, dar mai redus fa de anii grei ai r zboiului din secolul

XX. Deci, produsele intelectuale apar în urma unui proces evolutiv, endogen, înso it de

„explozii" în situa ii extremale. Succesele nu sunt repartizate omogen în spa iu, în timp, între

ramuri, sunt concentrate în rile industrial puternic dezvoltate.

Aici e cazul s argument m necesit ile, nevoile, cererea în produse intelectuale în anii

2050. Num rul locuitorilor îl calcul m în modul urm tor:

mNdtdN ; mdt

dtdN ; cmtNln cmt eeN ;

Din condi iile ini iale

1) pentru t = 0; N = 6,2 109 (locuitori)

2) pentru t = 1; N = 6,275 109 (locuitori)

determin m N = 6,2-1,01' 109 (locuitori).

Pentru t = 50 N2050 = 10,1 109 (locuitori).

Num rul mediu de locuitori în intervalul 2000-2050 constituie 99 1015,8102

1,102,6 .

În secolul XXI num rul descoperirilor tiin ifice va constitui 207.12,22,2 91t , în

primii 50 de ani 604.

Indicatorul calit ii medii a intelectului omenirii în primii 50 de ani din secolul XXI va

constitui 99 1048,1

1015,8604

.

Problemele secolului XXI pot fi determinate în baza datelor retro. Suma produsului intern

brut din toate rile, numit PIBT (T - total) în secolul XX a fost mai mare decât PIBT din toat

perioada de existen a omenirii; PIBT din secolul XX a fost de 38 de ori mai mare decât PIBT

din secolul XIX. Num rul popula iei umane în anul 1900 a fost 1,6•109 locuitori, în anul 2000 de

6,2•109, num rul mediu de locuitori constituie 99 109,3102

2,66,1 .

Page 172: Revista 2010, Nr

172

Num rul popula iei umane în anul 1800 a constituit MO9 locuitori, num rul mediu de

locuitori în secolul XIX a fost de 99 103,1102

6,11 locuitori.

PIBT din secolul XIX îl not m prin A, atunci în secolul XX PIBT va fi 38A.

PIBT per capita în secolul XX - 9109,3A38

;

PIBT per capita în secolul XIX - 9103,1A

.

Unui „Om" virtual din secolul XX îi revine PIBT mai mult decât unui „Om” virtual din

secolul XIX, de 12,5 ori, adic :

5,12103,1

A:109,3A38

99 (ori)

Num rul mediu al popula iei umane c tre anul 2050 va constitui cea. 8,4 miliarde

locuitori, adic va avea o cre tere de cea. 35 %.

Pornind îns din ipoteza c cuantumul per capita a PIBT se va men ine la nivelul anului

2000, poluarea mediului ambiant va cre te cu cel pu in 30 %; dac îns rata cre terii PIBT per

capita, se va men ine la nivelul secolului XX, atunci unui „Om" virtual din secolul XXI îi va

reveni PIBT mai mult decât unui „Om” virtual din secolul XX de 17,64 ori, adic :

64,17109,3A38:

104,8A3838

99 ori, în 50 de ani de cca 9 ori.

Concluzii:

Cre terea competitivit ii na ionale - una din cele cinci direc ii prioritare ale Strategiei

Na ionale de Dezvoltare, nemijlocit dezvolt i direc ia de consolidare a competitivit ii

întreprinderilor din economia na ional , ca vector obligatoriu de cre tere economic . În acest

context, eforturile Guvernului R.Moldova de stimulare a cre terii competitivit ii sectorului

IMM sunt deosebite, deoarece în prezent acest sector dispune de cea mai mare capacitate de a

crea noi locuri de munc i de a asigura surse de venit.

Prin urmare, direc iile principale de dezvoltare pe care se mizeaz la momentul actual

pentru a cre te competitivitatea sectorului sunt: dezvoltarea capacit ilor tehnice i inovatoare,

introducerea standardelor de calitate i a sistemelor de management al calit ii, dezvoltarea

business-incubatoarelor i parcurilor industriale, dezvoltarea clusterelor ca mecanisme de

stimulare a cre terii economice, promovarea dreptului de proprietate intelectual , facilitarea

accesului ÎMM pe pie ele interne i externe.

Potrivit studiului realizat de National Science Board din SUA, rile noatre ocup

ultimele locuri într-un clasament mondial privind cercetarea tiin ific . Situa ia cercet rii

Page 173: Revista 2010, Nr

173

tiin ifice a fost analizat comparativ cu alte alte 44 de ri la dou nivele: bugetul alocat de stat

pentru cercetare i num rul de articole tiin ifice publicate la nivel interna ional. Cifrele utilizate

pentru analiza comparativ corespund anului 2007-2008.

Astfel, în 2007, Guvernul României a alocat pentru cercetare 0,53% din PIB. Doar trei

state au avut atunci un buget mai mic decât România, respectiv Argentina, Mexic i Slovacia.

Situa ia a fost i mai dramatic în 2009, când cercetarea a beneficiat doar de 0,3% din PIB.

România i R.Moldova nu stau mai bine nici la capitolul articole tiin ifice publicate la

nivel interna ional. Astfel, de i în perioada 1996-2007, num rul publica iilor române ti la nivel

interna ional a crescut cu 5% pe an, arile noastr nu a reu it s se situeze mai sus de locul 43

(din 45). În schimb, am fost întrecu i de ri precum Iran, Brazilia, Egipt sau Chile.

Finan area deficitar este cauza principal a rezultatelor slabe ob inute. Este extrem de

dificil identificarea unui singur vinovat pentru situa ia în care se g se te de ani buni cercetarea

economic . Cert este îns , c majoritatea cauzelor au aceala i punct de plecare: finan area.

Finan area deficitar este cauza principal a rezultatelor ob inute. Îns între finan are i

rezultate mai sunt o serie de manifest ri intermediare, vizibile pentru cei care au ochi de v zut:

sc derea atractivit ii pentru înv mântul din domeniul tiintific, sc derea atractivit ii pentru

job-uri în cercetare în rândul absolven ilor, exodul creierelor, îmb trânirea avansat în sistemul

de cercetare. Vinov ia nu poate fi justificat doar în termeni economici. Oamenii, atât cei din

conducerea rii i a institu iilor cu putere de decizie în cercetare, cât i publicul în general,

trebuie s î i asume, de asemenea, o parte din vin .

Situa ia cercet rii s-ar putea explica pornind de la locul pe care îl ocup ara pe hart . De

la locul pe care îl ocup tiinta în lista priorit ilor politice. De la locul pe care îl ocup

cunoa terea în aten ia public . i de la cine ocup locurile importante din sistem

Solu ii: Oameni competen i, un nou cadru legislativ i încurajarea tinerilor cercet tori

rile noastre nu duc lips de materie cenu ie. Din contr , au un mare poten ial de

afirmare în lumea tiin ific interna ional . Practic fondul exist . Ceea ce trebuie schimbat

îns , este forma.

Un prim, dar nu i suficient pas, ar fi un cadru legislativ adecvat. Modalit i clare i

corecte de ocupare a posturilor, modalit i echitabile de plat a personalului, modalit i adecvate

de acordare a granturilor de cercetare.

Al doilea pas, care e chiar mai important decât primul, este numirea unor persoane

competente în câteva posturi importante.

O alt problem care trebuie solu ionat este numirea corect a evaluatorilor din comisiile

de atribuire a fondurilor pentru cercetare. Ace tia au fost ale i prin autopropunere. La alc tuirea

comisiilor prea pu in s-a inut cont de domeniul de competente, iar ab inerea, recunoa terea

Page 174: Revista 2010, Nr

174

incompeten ei este o procedur necunoscut la noi. Punând oameni nepotrivi i, ace tia decid în

necunoa tere de cauz sau chiar cu reavoin , f a se putea apela la recurs sau la condamnarea

incompeten ei sau reavoin ei. În plus, trebuie încurajat excelen a i sprijinit financiar succesul.

Cei afla i la început de carier trebuie stimula i prin granturi i premia i pentru ideile lor. BIBLIOGRAFIE:

1. Gribincea A., Gu ilo S. La philisophie du developpement économique. Revista Studii Economice, 2009, nr.3-4, p.42-48

2. Kamein M.I., Schwartz N.L. Optimal Exhaustible Resource Deplation with Endogeneous Technical Change // Rev.Econ. Stud.1978. v.XLV (1) nr.139.

3. http :// www .realitatea.net/cercetarea-stiintifica-din-romania--la-coada-clasam-mondial

COMERCIALIZAREA GAZULUI LICHEFIAT PE PIA A INTERN A REPUBLICII MOLDOVA

Silvia SCOR ESCU, doctorand, ULIM,

Petru RO CA, dr. hab., prof. univ., ULIM Alexandru GRIBINCEA, dr. hab., prof. univ. ULIM

History, benefits and problems associated with gasoline additives in the Republic of Moldova were reviewed. To reduce air toxics and ozone in highly air-polluted areas of the country, oxygenates will continue to be added to gasoline until an alternative In near future, the use of methyl tert butyl ether (MTBE) will be reduced from its present magnitude and could be replaced by ethanol or other oxygenates that are less harmful to the environment. With rising oil prices, global warming and other environmental issues in the horizon, it is very likely that in the future, hydrogen will substitute gasoline to power electrically driven motors in automobiles. Nevertheless, hydrogen has to be extracted from a readily available source such as gasoline. If gasoline is going to be used as a source of hydrogen, it has to be reformulated from its present form and there will be no need for any additives.

Gazul lichifiat prezinta sursa de asigurare zilnic atit a autoturismelor cit si asigurarea

multor surse de transport, nu se evita faptul c dauneaz foarte mult la stratul de ozon si

polueaz aerul considerabil, dar este o alternatv eftin de uz, in timpul apropiat hidrogenul va fi

substituit de gaze lichifiate, ceea ce ar manevra puterea motoarelor de automobile. Niciodat

hidrogenul nu se va extrage din gaze lichifiate, daca gazele ar fi folosite ca hidrogen, atunci va fi

reformulat prezent forma ceea ce ar fi absurd, sa se piard aceast sursa de venit.

Gaz lichefiat în anul 2009 în Moldova a fost importat în cantitate de 60,5 mii tone, sau cu

0,7% mai mult decît în anul 2008. Majoritatea importului de gaz lichefiat a fost efectuat de 4

companii: „Dominic” SRL, c ruia îi revine 26,7% din totalul importului de gaz lichefiat;

„LUKoil-Moldova” SRL- 23,8%, „Tirex Petrol” S. A.- 11,2% i „Moldintergaz” SRL -9,4%.

Cotele importului de gaz lichefiat pe companii este prezentat în figura 1.

Page 175: Revista 2010, Nr

175

Evolu ia importului pe companii denot , c în anul 2009, ca i în anii preceden i, cei mai

mari importatori de produse petroliere pe teritoriul Republicii Moldova sunt trei companii

„LUKoil-Moldova” SRL, ”Petrom-Moldova” S.A. i „Tirex Petrol” S.A.. Volumul de produse

petroliere importate de aceste companii constituie - 65,9% la importul de benzin i 68,3% la

importul de motorin . În ce prive te volumul importat de gaze lichefiate cot major , de circa

26,7%, o de ine compania „Dominic” SRL, urmat de „Lukoil Moldova” SRL cu cota de 23,8%.

Aceste dou companii au importat, pe parcursul anului 2009, circa 50,5% din totalul gazului

lichefiat importat în Moldova.

În anul 2009 majoritatea importului de produse petroliere sa efectuat din România,

Belarus, Bulgaria, Lituania, Grecia, Ucraina, Federa ia Rus , Kazahstan i mai pu in din Letonia,

Polonia i Fran a.

Circa 68,4% din importul de benzin a fost efectuat din România, dup care urmeaz

Grecia – 8,33%, Belarus – 8,0%, Lituania – 7,6% i Bulgaria – 5,6%.

Importul de motorin s-a efectuat, în majoritate, din România – 39,1%, Belarus – 32,7%,

Ucraina – 20,7% i Grecia – 6,7%.

În acela i timp gazul lichefiat a fost importat din Federa ia Rus la nivel de 56,5%, din

Ucraina - 33,1% din România i Kazahstan circa câte 5% din totalul volum importat.

Comercializarea cu ridicata. Volumul gazului lichefiat comercializat cu ridicata în anul

2009 a atins cifra de 32,3 mii tone, ce constituie 53,4% din volumul total importat, iar fa de

anul precedent comercializarea cu ridicata a înregistrat o cre tere nesemnificativ de 0,8%.

Figura 1. Cota importului în Moldova a gazului lichefiat în anul 2009 pe companii

Al i importatori 5,6%

Tirex Petrol 11,2%

Lukoil Moldova 23,8%

Dominic 26,7%

Moldintergaz 9,4%

Konstaoil 8,4%

Printemps 7,0%Duvasen 7,9%

Page 176: Revista 2010, Nr

176

Pre ul de comercializare cu ridicata a unei tone de gaz lichefiat a constituit 6419 lei/tona i a

sc zut fa de anul 2008 cu 31,1% .

Comercializarea cu am nuntul. Pe pia a intern de comercializare a produselor petroliere

cu am nuntul în anul 2009 sau înregistrat urm toarele rezultate.

Gaz lichefiat: În anul 2009 cu am nuntul s-au comercializat 53,1 mii tone, din care

comercializat de importatori 34,5 mii tone de c tre importatori i 18,6 mii tone de agen ii

economici care practic activitatea de comercializare a gazelor lichefiate doar cu am nuntul. Fa

de anul 2008 comercializarea cu am nuntul a gazelor lichefiate a crescut cu 2,7%.

Pre ul mediu de comercializare cu am nuntul a gazelor lichefiate (inclusiv TVA) în anul

2009 a constituit 4,91 lei/litru fa de 6,77 lei/litru în anul 2008, sau o reducere cu 27,5%.

În detalii evolu ia pre urilor de comercializare cu am nuntul a produselor petroliere de baz

(benzina AI95, motorina 0,2) i gazelor lichefiate pe toat perioada anului 2009 este prezentat

în figura 2.

Dup cum se observ , pre urile de comercializare cu am nuntul pe parcursul anului au fost

modificate la benzin de 5 ori, la motorin i gaze lichefiate de 2 ori. Dac la începutul anului

pre ul la benzin i motorin au avut o tendin de descre tere, atunci, în perioada mai - august,

pre urile au avut o tendin de cre tere. În total pe perioada anului pre ul de comercializare cu

am nuntul la benzin a crescut de la 8,97 lei/litru pân la 11,88 lei/litru, sau cu 32,4%. La

Figura 2. Evolu ia pre ului de comercializare cu am nuntul a produselor petroliere în anul 2009, lei/litru

9,589,57

10,57

4,97 4,97 4,975,47 5,47

5,97 5,97 5,97

11,88

9,58

8,788,978,97

11,8811,08

10,18

11,8811,8811,8811,88

9,57

10,5710,5710,57 10,57

9,579,57

9,579,57

10,27 10,27

4,974,974,974,974,97

4,5

6,5

8,5

10,5

12,5

ianuarie

2 februarie

2 martie

29 aprilie

mai

1 iunie

14 iunie

6 iulie

19 augustseptembrie

octombrie

noiembrie

decembrie

Benzin AI95 Motorin 0,2 Gaz lichefiat

Page 177: Revista 2010, Nr

177

motorin i gazul lichefiat pre urile de comercializare cu am nuntul au fost stabile pe perioade

îndelungate i au înregistrat pe perioada anului o cre tere fa de ianuarie cu 2,9% la motorin i

cu 20,1% la gazele lichefiate. Cre terea pre urilor de comercializare în decursul anului se

explic prin faptul major rii pre urilor de import i majorarea în anul 2009 a accizelor cu 50%.

Stocurile de gaze lichefiate la 31 decembrie 2009 au constituit 3,7 mii tone, ce

corespubde a mediukui de consum de 17 zile. Stocurile de gaz lichefiat sau diminuat fa de cele

existente la începutul anului cu 37,3%.

Pre urile de comercializare pe pia a intern la produsele petroliere si in special a gazului

lichifiat nu sunt reglementate de stat, acestea fiind determinate i puse în aplicare de c tre

companiile petroliere în conformitatea cu Metodologia calcul rii i aplic rii pre urilor la

produselor petrolire, aprobat prin Hot rîrea Consiliului de Administra ie a ANRE nr.263 din

05.10.2000, i prin care se limiteaz doar nivelul mediu anual al rentabilit ii întreprinderii de

maximum 10%. Controlul respect rii de c tre titularii de licen e a prevederilor Metodologiei

susmen ionate se efectueaz de c tre ANRE atît la fiecare dat de modificare a pre urilor, cît i la

nivel opera ional s pt mînal, bazat pe analiza comparativ a pre urilor PLATTs la produsele

petroliere principale i, pre urilor de import i pre urilor din rile vecine. În 2009 ANRE a

efectuat un control de audit frontal la întreprinderile “Petrom” S.A., “Rompetrol Moldova” S.A.,

“Valexchim” SRL, “Bemol Traiding” SRL, “Bemol Retail” SRL, “Basapetrol” SRL, “Parstar-

Petrol” SRL, “Vero-Nadina” SRL, “Andezit” SRL. Scopul acestor controale a fost verificare

respectarii prevederilor legisla iei i Metodologiei de calulare i aplicare a pre urilor la produsle

petrolire, depistarea i înl turarea neajunsurilor i înc lc rilor depistate. BIBLIOGRAFIE:

1. Anuar Raport of International EnergyAgency, 2002. 2. Bran F., Istratel , Ro u A.G. Geografia economic mondial . (Geografia resurselor naturale i a

valorific rii lor economice). –Bucure ti: Ed. Economic , 1996. 287 p. 3. . . :

. -2004. - 4, . 144-145.

CRESTEREA PRETURILOR DE ACHIZITIE A GAZELOR NATURALE

Silvia SCORTESCU, doctorand, ULIM

Alexandru GRIBINCEA, dr. hab., prof.univ.ULIM The new price for natural gas are one of the biggest problem for republic of moldova. the energetic sector

are not already to accept new price, with new price for gas moldova have more problem, new cost for all products.

Ca urmare a cresterii preturilor de achizitie a gazelor naturale de la SA |Gazprom" din

Federatia Rusa, a energiei electrice procurate de la CERS Moldoveneasca, a influentei altor

factori obiectivi asupra costurilor suportate de intreprinderile din sectorul energetic Consiliul de

Administratie al Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica (ANRE) a aprobat, in

Page 178: Revista 2010, Nr

178

sedinta sa publica din 14 ianuarie 2010, tarifele de livrare a gazelor naturale, a celor de

producere si de livrare a energiei electrice si a energiei termice, relateaza mass-media locala. La

efectuarea calculelor acestor tarife ANRE a luat in considerare pretul de procurare a gazelor

naturale in trimestrul I al anului curent, anuntat de SA |Gazprom", la nivel de 232,8 USD/1000

m3, cursul de schimb al valutei nationale prognozat pentru 2010 la nivel de 12,3 lei pentru un

dolar SUA, pretul de procurare a energiei electrice de la CERS Moldoveneasca la nivel de 5,83

centi SUA/kWh si alti factori obiectivi. Calculele tarifelor au fost efectuate reiesind din

necesitatea acoperirii costurilor reale, minim necesare pentru asigurarea activitatii

intreprinderilor din sectorul energetic si achitarea integrala a resurselor energetice procurate e la

furnizorii externi si interni.

In urma analizei materialelor prezentate de SA |Moldovagaz" si a calculelor efectuate,

ANRE a stabilit tariful mediu de livrare a gazelor naturale pentru anul 2010 la nivelul de 3542

lei/1000 m3 (fara TVA de 6%), cu 432 lei sau cu 13,9 % mai mult decat tariful existent (3110

lei/1000 m3). Modificarea acestui tarif a fast cauzata, in principal, de majorarea, cu incepere din

01.01.2010, a pretului de procurare a gazelor pana la 232,8 USD/1000m3.

Pornind de la marimea tarifului mediu si luand in considerare cerintele Directivelor UE si

FMI privind stabilirea unor tarife adecvate si ne discriminatorii pentru toate categoriile de

consumatori, ANRE a calculat si aprobat urmatoarele tarife de livrare a gazelor naturale: pentru

centralele electrice cu termoficare (CET) si centralele termice publice - 3106 lei/1000 m3, in

prezent - 2819 lei/1000 m3(majorare cu 10,2%); pentru consumatorii casnici cu un consum lunar

de pana la 30 m3- 3574 lei/1000m3, in prezent - 3068 lei/1000 m3 (majorare cu 16,5%); pentru

consumatorii casnici cu un consum lunar mai mare de 30 m3 - 3992 lei/1000 m3, n prezent -

3427 lei/1000 m3(majorare cu 16,5%); pentru celelalte categorii de consumatori - 4192 lei/1000

m3, n prezent - 3568 lei/1000 m3(majorare cu 17,5%).

Comentand tarifele susmentionate, Lidia Zestrea, sef al directiei politica tarifara si analiza

economica a ANRE, a subliniat ca tarifele de livrare a gazelor pentru CET-uri si centralele

termice publice acopera pe deplin costurile reale suportate de acestea. Ea a precizat ca ANRE a

decis sa mentina in continuare un tarif preferential pentru consumatorii casnici, care va acoperi

92 % din costurile reale. Acesta va fi subventionat din contul tarifelor pentru alte categorii de

consumatori, in primul rand, pentru agentii economici cu consumuri mari de gaze naturale.In

aceeasi sedinta, ANRE a actualizat tarifele de producere si de livrare a energiei electrice si a

celei termice de catre CET-uri.

Astfel, valoarea acestora va fi de: la CET-1: energia electrica - 131,84 bani/kWh, in prezent

- 138,38 bani/kWh, (reducere cu 4,7%); energia termica - 455,78 lei/Gcal, in prezent - 512,05

lei/Gcal, (reducere cu 11%); la CET-2: energia electrica - 96,60 bani/kWh, in prezent - 104,28

Page 179: Revista 2010, Nr

179

bani/kWh, (reducere cu 7,4%); energia termica - 375,72 lei/Gcal, in prezent - 410,44 lei lei/Gcal,

(reducere cu 8,5%); la CET Nord: energia electrica -103,03 bani/kWh, in prezent - 106,56

bani/kWh, (reducere cu 3,3%). Tariful la energia termica livrata de aceasta intreprindere

consumatorilor finali a ramas la acelasi nivel de 786 lei/Gcal.

Prin alta decizie, ANRE a actualizat si tarifele la energia electrica livrata consumatorilor de

catre retelele electrice de distributie (RED). Potrivit acestei hotarari, RED Union Fenosa va

aplica urmatoarele tarife: pentru consumatorii conectati la retelele cu nivelul de tensiune 110 kV

- 95 bani/kWh, in prezent - 79 bani/kWh, (majorare cu 20,3%); pentru celelalte categorii de

consumatori - 133 bani/kWh, in prezent - 110 bani/kWh, (majorare cu 20,9%). RED Nord si

RED Nord-Vest vor aplica tariful de 143 bani/kWh, in prezent - 120 bani/kWh, (majorare cu

19,2%).

Stabilirea acestor tarife a fost cauzata de doi factori de baza, atat majorarea pretului de

procurare a energiei electrice de la SA |Energocom" cu 24%: de la 4,69 centi SUA/kWh (inclusi

in tariful actual) la 5,83 centi SUA /kWh, cat si devalorizarea valutei nationale de la 10,7 lei

pentru un dolar SUA, curs prevazut in tariful in vigoare, la 12,3 lei pentru un dolar SUA.

Torodata, Consiliul de Administratie al ANRE a aprobat tariful la energia termica livrata de

SA |Termocom" in marime de 699 lei/Gcal, in crestere cu 29,2 % fata de tariful in vigoare

(540,82 lei/Gcal), aprobat de Consiliul Municipal Chisinau la 1.01.2007. In tarif nu au fost

incluse pierderile SA |Termocom" din in anii precedenti, rezultate din diferenta dintre veniturile

calculate si cele real obtinute de aceasta intreprindere.

Cresterea tarifului la energia termica a fost determinata, in principal, de: (a) majorarea

pretului de procurare a gazelor naturale de la 2057 lei/1000 m3, pret inclus in tariful in vigoare,

pana la 3106 lei/1000 m3, factor care a condus la cresterea costului real al combustibilului

utilizat pentru producerea unei Gcal produse de SA "Termocom" de la 372,9 lei la 510,07 lei; (b)

majorarea pretului de procurare a energiei termice in raport cu cel inclus in tariful stabilit la

inceputul anului 2007: la CET - 1 de la 284,69 lei/Gcal la 455,78 lei/Gcal, la CET - 2 de la

211,44 lei/Gcal la 395,92 lei/Gcal.

Acesti factorii au condus la majorarea costului energiei termice intrate in retea comparativ

cu cel inclus in tarif de la 357,78 lei/Gcal la 543,60 lei/Gcal, sau cu 51,9%. Tarifele aprobate de

ANRE vor intra in vigoare la data publicarii lor in |Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

Ultima modificare concomitenta a tarifelor de livrare a gazelor naturale, a celor de producere si

de livrare a energiei electrice si a energiei termice a fost operata de ANRE la 30 iulie 2008,

anunta Serviciul de presa al ANRE, citata de mass-media de la Chisinau.

BIBLIOGRAFIE: 1. Revista economica, editia 142 din 10 ianuarie 2010.

Page 180: Revista 2010, Nr

180

2. Surse internet: Sectorul energetic al Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ultima modificare concomitenta a tarifelor de livrare a gazelor natural.

Page 181: Revista 2010, Nr

II. ECONOMIE MONDIAL .

RELA II ECONOMICE INTERNA IONALE

COMER UL EXTERIOR ÎN SISTEMUL CRIZELOR ECONOMICE MONDIALE

Silvestru MAXIMILIAN, dr. hab., prof. univ., ULIM, Iulian GALBEN, doctorand, ULIM,

Elvira PO TARU, lector superior, ULIM, Petru RO CA, dr. hab., prof. univ., ULIM

In the article are given theoretical arguments about the role of the foreign trade; about the need for exports;

imports of production factors; about appearance of the global economic crises and ways of overcoming, avoiding them; it is emphasized the importance of technical-scientific progress in situations of global economic crises

Este deficil s fie enumera i to i factorii de produc ie ce asigur cre terea economic . Într-

o form mult agregat putem considera c exist trei factori de produc ie: for a de munc , în

continuare munca, fondurile de produc ie, capitalul materializat în mijloacele de producere,

care în continuare va fi numit capital; progresul tehnico- tiin ific. În timp i în spa iu factorii

de produc ie se modific i cantitativ i calitativ. Munca, ca factor de produc ie, este comun

tuturor genurilor de activitate, poate fi fizic sau intelectual ; este caracterizat prin

creativitate, originalitate, prin capacitatea de a cerceta, descoperi. Capitalul, factor de

produc ie, reprezint totalitatea resurselor materiale accumulate i reproductibile, care prin

asociere cu ceilal i factori de produc ie, particip la producerea de noi bunuri [1].

Cantitatea i calitatea ma inilor, utilajelor, instala iilor, echipamentelor care ac ioneaz

direct în produc ia material , contribuie la cre terea economic . Un aport considerabil, poate

chiar definitoriu, îl are progresul tehnico- tiin ific în activit ile productive, care determin

raportul dintre capitalul materializat în mijloacele de producere (K) i munca vie (L).

Progresul tehnico- tiin ific poate fi caracterizat prin raportul K:L. ara A, în opera iile de

export, import, exportând, imporâînd anumite m rfuri, export , import un capital, un volum

de munc vie, materializate în produsele exportate, importate. Exportul (E(t)) este constituit

din exporturile de m – m rfuri în cantit ile E1(t), E2(t)…, Ei(t)…, Em(t); consumul productiv

specific (la o unitate de capital) constituie respective K1(1)(t), K2

(1)(t), …Ki(1)(t)…, Km

(1)(t).

Aceste m rimi ne permit s determin m volumul de capital, materializat în produsele

respective i exportate )()( )1(

1

tKtE i

m

ii

. Consumul productiv specific de munc vie îl not m

prin li(t), i=1,2,…m. Cantitatea de munc vie, materializat în produsele exportate constituie: m

iii tltE

1

)1( )()( . Raportul )()()(:)()( )(

1

)1(

1

)1( tktltEtktE EXm

iii

m

iii

dintre capitalul i

munca, materializate în produsele exportate, în mare m sur este determinat de nivelul

Page 182: Revista 2010, Nr

progresului tehnico- tiin ific în procesul productiv din ara A; constituie înzestrarea tehnic a

muncii vii, materializate i exportate.

Similar determin m ace ti indicatori pentru m rfurile importate de c tre ara A. În acest

scop not m prin M(t) volumul importului, care este constituit din importurile de n m rfuri

M1(t), M2(t),…Mj(t),…, Mn(t); Kj(2)(t), Lj

(2)(t); j=1,2,…,n – capitalul, munca specific ,

materializate în m rfurile importate; capitalul, munca importat va constitui respective

)()( )2(

1tktM j

n

jj

; )()( )2(

1tltM j

n

jj

Nivelul înzestr rii muncii cu capital productive în rile de unde ara A import m rfuri

este determinat de raportul:

)()()(:)()( )(

1

)2(

1

)2( tktltMtktM IMn

jjj

n

ljj

.

Raportul (t)K (t)K)( (IM)

(EX))( tk e îl definim ca intensitatea exportului de capital, materializat

în produsele export, import ale rii A. Cu alte cuvinte ara A prin opera iile sale de export,

import a unor produse finale, export , import i capitalul incorporat în aceste produse;

volumul de capital, incorporate în produsele exportate c tre volumul de capital incorporate în

produsele importate de c tre ara A constituie intensitatea exportului de capital i semnific :

câte unit i de capital ara A export la fiecare unitate de capital importat. Intensitatea

importului de capital, notat prin )(tk este invers intensit ii exportului, adic

)(1)( )( tk

tk e.

Intensitatea exportului de capital )()( tk e în diferite perioade ale dezvolt rii economiei

mondiale are evolu ii diferite în perioadele de dezvoltare ascendente intensitatea )()( tk e este

în cre tere. În perioadele de recesiune, de sc dere a produc iei, de reducere a investi iilor, de

stagnare temporar a afacerilor economice, intensitatea )()( tk e este în descre tere.

Intensitatea )()( tk e este supraunitar , dac pre urile produselor exportate de c tre ara A

sunt determinate de costul capitalului incorporat în aceste produse, net superior pre ului

capitalului incorporat în produsele de import. Progresul tehnologic, tehnico- tiin ific, spore te

eficien a economic , reduce participarea muncii vii la procesul de productie, contribuie la

cresterea aportului muncii materializate in mijloacele de producere in tara A; diferen a

)()( )()( tktk IMEX semnific cuantumul de capital care aparent functionaz f antrenarea

muncii; contribuie la cre terea omajului.

Afirma ia, c intensitatea capitalului importat )(tk în perioadele de recesiune economic

cre te s-ar p rea nejustificat fiindc in astfel de situatii in tar un ir de capacit i productive

Page 183: Revista 2010, Nr

s-au transformat in stocuri nefunc ionale, sunt supranecesarului, in plus. Cum ar fi explicat

afirma ia, când tocmai în aceste condi ii, când economia national s-ar parea c este supra

asigurat cu capacitate productive, intensitatea capitalului importat )(tk - cre te?

Explica ia: in ara A este criza economic ; eficien a economic marginal este mult

redus , posibilit i de cre tere a eficien ei economice generate de capacit ile productive

devenite moral nefunc ionale sunt reduse; ara A are nevoie de capital productive net superior

celui disponibil; ara A îsi m re te intensitatea capitalului importat )(tk , îsi perfec ioneaz

structura capitalului productiv, capiatalul moral nefunc ional este tranzac ionat în t rile cu un

surplus de munc , unde munca este considerabil mai ieftina. ara A trece la o func ie logistic

de produc ie (fig.1).

Fig.1. Perioade de dezvoltare ascendent , de recesiune economic

Sa analizam evolu ia analitic a eficien ei economice de func ionare a economiei

na ionale in perioada (0; t3). Cre terea vitezei eficien ei dE1(t)/dt este în dependen direct

cu eficien a economic E1(t) realizat în momentul t i cu cuantumul poten ial de realizare a

cre terii eficiente în momentul t (E1-E(t)), unde E1 este nivelul maxim posibil al eficien ei

economice al capiatlului productiv. In limbaj formalizat procesul de evaluare al eficien ei

economice mondiale poate fi exprimat printr-o ecua ie diferen iala de ordinal întîi cu

variabile separabile:

E1(t); E2 (t)

E2

E2(t) E1

E1(t) E1(0)

0

t1 t2 t3 t4 t5 t6 t

Page 184: Revista 2010, Nr

;

)0()0(11

)(;11)(

;1

)(;)1)((

)()(;

)()(ln

)()(1

)()(1;

)()(()(

))()(()(

11

1

111

1

11

1

11

11

1111

11

11

11

1

11

1

11

1

1111

1

1111

tEtEc

tEc

tEctEctEc

ctE

eEE

E

EtE

ee

EtE

eeeeEtEeeEeetE

eetEE

tECtEtEE

tE

ttEE

tdEEtE

tdEE

dttEEtE

tdEsau

tEEtEdt

tdE

Pentru t=0, eficien a minim constituie )0(1E = )0(1E . Perioada (0; t1) este caracterizat

de o dezvoltare lent a economiei mondiale; (t1; t2) - tehnologiile create de produsele

intelectuale asigur o dezvoltare considerabil din contul cresterii eficien ei economice E1(t);

cre terea marginal a eficien ei economice în intervalul (t2; t3) este mult limitat , alte

tehnologii productive sunt lips , se instaleaz criza economica; (t3; t4) - se face o redistribuire

in spa iu i în timp a capitalului productiv prin intensitatea capitalului importat, criza

economic este dep ita eficienta economica e mare E2(t) este în cre tere; în intervalul (t4; t5)

economia mondiala are o dezvoltare ascendent ; în intervalul (t5; t6) sunt create condi iile

pentru desfa urarea unei crize economice.

Incepind cu secolul XX, nu exista nici o ara, care ar putea fi ”ocolita” de o criza

economic mondial . Fiecare ara într-un anumit mod particip la dezvoltarea economiei altor

ri i invers. Actualmente nu exista state economic independente. Criza resurselor de gaze

naturale a confirmat afirma ia: în urma crizei au avut de pierdut ambele p i, si vinzatorii si

cumparatorii.

Comertul exterior prin intensitatea exportului, importului asigur dezvoltarea intensiv a

economiei mondiale; contribuie la ra ionalizarea structurii economiei na ionale a produselor

finale; fiecare ara se specializeaz în anumite activit i economice; contribuie la eliminarea

capitalului productive neeficient i substituirea acestuia cu capital de performan a economic ;

devine un realizator al progresului tehnico- tiin ific, tehnologic în activit ile umane; asigur

o difuzare accelerate a produselor cu un înalt grad de con inere a rezultatelor tiin ifice, a

produselor intelectuale, a ideilor, a produselor noi (a a sunt numite ideile). Munca,

materializat în mijloacele de producere sau vie, de o calitate net superioar de munc din

economia national , este factorul definitiv în determinarea cuantumului importului.

Importul de produse cu un inalt con inut de intellect, creeaz condi ii în economia

na ional pentru redirec ionarea costurilor, cheltuielilor în favoarea dezvoltarii activit ilor,

Page 185: Revista 2010, Nr

investiga iilor tiin ifice din tar . În comer ul exterior ara A, punând accent pe dezvoltarea

tehnologiilor productive performante, î i creeaz condi ii favorabile în schimbul marfurilor cu

un con inut înalt de produse intelectuale pe marfuri constituite din resurse naturale si munca

relativ primitive.

Fiecare produs exportat, importat este un purtator de factori de produc ie: munc ,

capital, idei. Comer ul exterior contribuie la difuzarea aportului fiec rui factor de produc ie în

economia mondial . Criza economica mondial contribuie la redistribuirea, reorientarea

capitalului productive; la reini ierea unei o altei func ii logistice de capital productive; la o

nou repozi ionare dupa nivelul de dezvoltare economic a rilor lumii; la o reestimare a

valorilor, a capitalului productive, a nivellului de trai, a calit ii vie ii. Pornind din ipoteza, c

intensitatea exportului, importului de capital, pentru fiecare ar , alterneaz de la dezvoltarea

ascendent la recesiune economic si invers; criza economic mondiala economic poate fi

ocolit numai in cazul dac alternantele în rile industrial dezvoltate în timp nu se suprapun.

Durata crizei mondiale depinde de poten ialul tehnologic mondial care îl poate substitui pe cel

aflat în func iune. Nu exist nici un temei s admitem ca dup doi, trei ani dup dep irea

crizei mondiale, nivelul consumului neproductiv va reveni la cel de pâna la criz . S cia,

generate de criz va dura zeci de ani.

Perioada de post criz va fi caracterizat de o structur economic nou , de alte

tehnologii productive; munca dup structura sa în profilul calit ilor nu se va mai potrivi

necesit ilor. Pentru reciclarea muncii va fi nevoie de timp si voin : cine nu se va recicla - va

suporta s cie; reciclarea nu poate fi realizat in doi-trei ani. Deci s cia are un lug mai

mare decât generatorul ei, decât criza economic mondial . BIBLIOGRAFIE

1. Materialoemcosti proizvodstva I structura materialinîh zatrat (S A, Japonia, FRG) M.Nauca, 1981. 2. Maximilian S. Probleme ale sistemelor economice na ionale. În 3 vol. /Silvestru Maximilian, Antonie

Mihail. – Craiova: Spirit Românesc. Vol. 1. – 2002. – 307 p. 3. Ro ca P. Rela ii economice interna ionale. Chi in u: ULIM, Manual, 2005. –280p.

THE OIL PRICE HIKE ALTERS PURCHASING POWER AND DAILY CONSUMPTION BUYING BEHAVIOR OF SOCIETY OF INDONESIA

Budiono GATUT L., PhD in Commerce,

Researcher of University of Pancasila, Indonesia

Majorarea pre urilor la combustibili a provocat panic , lovind la toate nivelurile societatea Indonezian . Cre terea pre ului la petrol în majoritatea cazurilor conduce direct la majorarea pre urilor bunuri de consum. Acest cre tere a pre ului petrolului nu a fost urmat de cre terea veniturilor. Majorarea pre ului la petrol are o concin negativ asupra econiomiei i asupra societ ii din Indonezia. În societate puterea de cump rare a deprimat bun starea popula iei i modific automat raportul de putere i capacitatea de cump rare a bunurilor de consum zilnic. Pre ul petrolului afecteaz în mod semnificativ popula ia cu venituri modeste, bunurile societ ii, capacitatea de procurare i consum zilnic i nu afecteaz în mod semnificativ popula ia cu venituri mari. Acestea înseamn c cei s raci au fost afectate de majorarea pre ului la petrol.

Page 186: Revista 2010, Nr

The oil price hike by the government of Indonesia on October 2005 and May 2008

forcely affecting the economical crises to the poor society of Indonesia. Although such price

hike had already triggered protests by the lower level economical society such as drivers,

housewifes, and students, nevertheless the government policy could not be avoided or revised

due to Indonesia’s economic growth improvement. The Indonesia’s Government policy to

increase oil price is uneasy, unpleasantness and unpopulair decision. Intentionally such

decisions were made to save the country’s economical condition and the nation’s welfare

future. There are four general reasons regarding the oil price as to increase the country’s

national income due to country’s subsidy would burdening the country’s state budget, to

protect Indonesia’s local industry in order competitiveness improvement of country’s

industry. To support the Indonesia’s export goods to be more competitive in international

trade. And price adjustment comparable to the world’s oil price.

Another reason of oil price inflate is that the world should be aware that oil price cheap

would lead to exessive oil use regardless of its scarcity and world fast oil supply decrease.

The Government of Indonesia spent its subsidy year 2006 Rp200 trillion rupiah if the oil price

is around US$61 per barrel, meanwhile the Indonesia’s state budget only reach Rp600 trillion,

it means the sate budget should spend 30 percent from its state budget approximately for only

oil price subsidy. This would be very expensive for the developing country like Indonesia.

May be there is no such country which spent its huge oil price subsidy as Indonesia did.

This maybe worse for the future economic condition of Indonesia. Subsidy often triggering

over energy consumptions. This is inline with all oil consumption subsidized by the

government in just increasing its consumption fastly, and nowadays it has already an actual

facts in society’s economical real life. The increase of oil consumption development yearly as

71.9 percent in 1973, 89.4 percent in 1979, 97.1 percent in 1982, 97.1 percent in 1983 and

824.6 percent in the year 2004. The data could have concluded the subsidized oil had a swift

increase in consumption, the subsidy percentage is becoming greater every time.

Oil consumption fast increase in Indonesia due to cheap, unreal, hence, the Government

of Indonesia should spent its subsidy every time and the subsidy has grown up every year. It

leads to huge burden to state budget and development (APBN). It is timely for the

Government of Indonesia gradually to lessen the oils price subsidy with increasing oil price

gradually locally. Nevertheless, actually the subsidy is not really intended to the poor society

rather than the haves due they are the main consumers of oil in Indonesia.

Data showed that the greatest oil consumers is transportation sector 62 percent, hosehold

32 percent, manufacturing industry 63.9 percent, meanwhile oil consumption from the

household sector is 76.14 percent originated from the high income family or the haves. Hence,

Page 187: Revista 2010, Nr

in this case the subsidy is directed to the high income house hold which actually they are not

properly to have the specific subsidy due to their super financial capacity exeeding the

common poor Indonesian people.

The effect of house hold daily consumption goods price increase is significant to the way

of society’s buying style for their daily consumption goods. Some groups of lower society are

changing their energy buying behavior from expensive elpiji gaseous consumption changed to

be cheaper kerrosene comsumption, These changing buying behaviour model shows clearly

the strong influence and high sensitivity of oil price influence to the society’s way of buying

the daily consumtion goods and their mode of life from time to time.

Oil Price Hike Its Aspect and Consequences

Oil is vital to energy formation useful for daily household activities. As common sence,

oil used as an energy builder or occurence of heat easily burned lead maintenance of

society’s quality of life as stated in Indonesia’s Decree number 22 year 2001 section number 1

regarding oil and earth gaseous stated that: oil and gaseous are strategic unrenewable natural

resources fully controlled by the state and as a vital commodity determine the important of

majority of people and has an important roles in the national economic should be able

providing welfare maximally to the Indonesia’s society. The state decision to increase oil

price done by the President of the Republic of Indonesia Susilo Bambang Yudhoyono in

September 2005. The kerosene price hike intended to household and small enterprise and tax

included. Meanwhile benzene, diesel price are intended for the land transportation including

river, lake and channel crossing and private vehicle, oil price is included.

These oil price increase is resulting in society’s economical panic specifically the poor

society. Before the oil price increase they are really could not afford to buy any food,

furthermore with the specific oil price hike confusing them more and know nothing to do.

Society is really do not understand how to afford normal life with such high cost of living.

Meanwhile every oil price increase would really impacted to a rejection by the majority

of society, mainly coming from the burdening oil consumers due to oil price increase there

will be a direct concequences of increasing daily basic consumption goods, meanwhile the

society’s purchasing power will simultaneously get pressed down as a consequence. Some

factors affecting the oil price namely crude oil buying 54 percent, oil product buying 23

percent, processing cost 8 percent, distribution cost 12 percent, indirect cost 3 percent sum

total equal to 100 percent.

Oil price hike will in return simultaneously increasing daily basic consumption goods

price. This reason is the main cause of society’s rejection to oil price hike. Somebody like or

dislike, surely an oil price hike in the middle of 60 percent poor society with 45 percent

Page 188: Revista 2010, Nr

unemployment, the oil price hike directly burdening society’s cost of living. Nevertheless,

there are some way out could be executed by the Government possibly accepted by the

society among others are the intensive socialization and communication specifically to the

resistence society segment as students, industrialist with using rational logics why the oil

price should be increase for the mean time. To conduct business mechanism control to the

industrialist who are possibly increasing product price beyond the reach of logical price

resulting to price formation turbulency. To conduct direct goods distribution to the right poor

society with a proper business mechanism, precise targets, and transparencies business action

aside to create the proper subsidy model for such poor people majority.

The oil price increase is due to the price subsidy annulment of oil provided by the

Government. Such subsidy considered unmatch to the poor society target. The specific

intended to the poor nevertheless enjoyed by the haves in just. With gruntled feeling due to

world oil price continually increase, forcefully the oil price should be increase otherwise the

Indonesia state budget nationally would drained to subsidized the oil price. In relation, there

would be only small amount of budget would go to society’s educations, medical, and other

country’s development sectors. In fact such budget is needed to improve society’s welfare.

Meanwhile, today the haves society are enjoying the oil subsidy that really they have no such

rights to do it. It has been agreed the subsidy is out of the society target. The society who

enjoy subsidy is the haves and triggering up oil price over consumption. Subsidy is inefficient

in economic perspective, oil price is increasing continuously. The government should have

their additional extra money to implement the oil price subsidy. There are three main point

should be considred by the government to provide subsidy namely: subsidy should be targeted

to more kerosene user because the consumers mainly coming from lower income society.

Society’s target should be selected, government should determine the most tageted society in

accordance with their income level. Should be limited, The lesser subsidy the more efficient.

Meanwhile there are four points as subsidy higher driver: The oil price is out of control of

Indonesia, the cars volume sales continuously to increase to affect oil consumptions, the

technology and consumption model in accord to the subsidized oil, rampant illegal oil mixture

and oil smuggling. The Indonesia consumers oil dependence is very high.

The Government increases oil price every three moths up to reaching zero rupiah

subsidy. Society would have no protest on Government oil national policy when such policy

is well executed and transparent explainable subsidy funds would exactly go to poor society

in the form of health, education subsidy. It is better if subsidy policy for diesel, kerosene and

benzene gradually lessened due to its great impact on low society income.

Page 189: Revista 2010, Nr

The impact of changing price will directly experienced by the customers; price changing

decisions significantly affecting society’s welfare and so price is the main determinant of

demand, furthermore for the low income society. In this specific case changing price is

influenced by some factors namely condition of economic, oil supply and demand, price

elasticity, oil price competition, oil process costs, price hike intention and government

controls. Some factors influencing people’s purchasing power are income level and

commodity price. Income is different one another to buy daily basic consumption goods. It

depends to society’s existing income level and goods price. Experiencely, the society’s low

income level forced to have no purchasing power or there is purchasing power, nevertheless,

it still a low purchasing power and the consequence is changing society’s previous

consumption preference to be the attainable foods price.

The oil price hike by the government is lowering society’s purchasing power due to poor

income level. Although the minimum wage have already decided at Rp819,000 monthly,

nevertheless the new wages decicion is uncomparable to the high daily life cost price hike. It

is happened Logically due daily basic consumption goods have drastically incresased reaching

up to 120 percent, meanwhile employees salary or labor wages have no increase at all or

increasing limited to 0.16 up to 0.56 percent. Hence the value of money is becoming lesser.

Somebody could afford to buy many things with Rp1,000,000 before oil price hike, but now

such amount of money equal only to Rp100,000 and it will fastly used up and people felt their

money easily gone. Ironically to get such amount of money is equally difficult as long time

ago. If oil price increase, it would be automatically followed by the increase of another things

due to its price is included to determine production and distribution price.

Commodity’s price hike is difficult to be understood by the poor, because price increase

compensation originated from such subsidy annulment could not be enjoyed directly by the

poor society. If unluckily the oil price hike should be done by the Government, hopefully it

would not affecting poor society purchasing power seriously. Nevertheless, in case oil price

hike is unavoidable, the Government should have a clear and concrete economical actions to

react to daily basic consumption goods price increase as a consequence of oil price hike. If it

is happened, hopefully the society’s hard reaction could be minimized. Ussually, after oil

price rocketing, daily basic consumption goods will automatically goes up and weakening

society’s daily purchasing power to buy daily consumption goods.

Hence, the increasing of oil price no match to increasing income could surely society’s

purchasing power gone lower. Ironically, the oil price hike factually followed with

inexeptionally price increase of other basic consumption commodity important to all society.

The oil price increase would automatically increasing daily consumption goods to be more

Page 190: Revista 2010, Nr

expensive and society’ buying behavior decrease. At the same time the increase of daily

consumption goods would pressing down society’ purchasing power and lessening society’s

buying behavior.

Oil price hike affects price increase has happened accross the country, it is happen in

distributor shop or the retailer. The highest increase is sugar, cooking oil, and rice, other

things also slightly increase its price. Sugar, Cooking oil, Rice, Peanut and all daily

consumption goods jolts its price up to 20% averagely. The trader forcely to increase their

commodity price due to price hike from the distributors, consumer buying daily consumption

goods shops concequently drop due to price hike. This condition shows price hike is

influencing the buying behavior. The daily consumption goods is changing to other things and

reduce due to price hike.

The oil price increase by the government would make people suffer. Such hike would

surely followed by foods price hike hard for society to get sufficient foods. No income

increase simultaneously with the consumption goods price hike, daily basic consumption

goods price increace burdening house wife; confusing house wife to manage their income for

consumption. Oil price increase is really burdening Indonesia’s society, it has made them

become poorer. Actually they are poor condition and additionally with the oil price hike and

daily foods price increase would really make them poorer.

Such oil price hike would cause foods price increase, and even other things also

following to increase price suffering the society. Meanwhile employee’s salary is remain

even; this is not fair for the society. Hence the oil price hike followed with foods price jolts

and no salary increase has made the society’s buying capacity and welfare diminished.

Oil Price Hike Its Impact to Society’s Buying Behavior

Oil and gaseous downstream regulator body had proposed Government oil subsidy

revoke for private car, maintain limited subsidy for public utility vehicle and motor cycle. The

oil price hike 2008 from Rp4.500 per litter to Rp6.000 per liter for benzene and Rp5.500 from

Rp4.300 for diesel. Meanwhile world oil price had reached US$119 per barrel and continue to

hike approaching US$125 per barrel in year 2008. The main cause is the US national

economic resession triggered by sub prime mortgage crisis. Due to US$ value potential to

weaken compare to world other value of money, geopolitic factors and the Saudy’s oil

insignificant production capacity. Since October 2007 oil price gradually increase

approaching US$120 per barrel, it happens triggered by the two Iranian Vessels shooting done

by the US vessel. Afterwards 1,200 Grangemouth oil refinery workers starting to mass strike

to demand their pension salary, this conditions lead to oil supply shortened and oil price hike

possibility. The Grangemouth is supplying more than 40 percent accross British oil supply.

Page 191: Revista 2010, Nr

Such strike is the cause of 700,000 barrels of oil forty network supply hampered reducing

North Sea oil supply to Britain, additionally the world high competing oil market mixed with

technical problem from upstrean to downstream as what have happened in Grangemouth oil

refinery would possibly driving oil price hike.

The Government of Indonesia may face difficulties for providing subsidies if world oil

price bounced up to US$140 per barrel, this might be experience if the local crude oil

production lifting unreachable approximately 927.000 barrel per day. The world oil price is

certain considerance base to recount such oil price imported by Pertamina (Government Oil

Company of Indonesia) and will be noted as state oil and gaseous expenditures, and lifting is

the base of oil and gaseous revenue of National Budget of Income and Expenditures of

Indonesia (APBN).

Oil and gaseous income lower than oil and gaseous expenditure, hence additional subsidy

budget is needed. For the mean time the safety budget to cover oil subsidy have jumped to

Rp9, 3 trillion. Nevertheless if the oil price continuously to go upward, the safety net possibly

rises up above Rp9, 3 trillion. If there is no safety net available, hence, the Government

should lessen the oil subsidy leads to increasing national oil price. Actually, oil subsidy

budget in the State Treasurer of Indonesia have not yet used maximally, this is due to

Pertamina has not yet recount certain subsidy payment mechanism. The National Budget of

Income and Expenditures of Indonesia (APBN) total subsidy approximately Rp126 trillion

jumped up from initial 2008 APBN allocation Rp45 trillion.

Oil price jolts hardened labors life burden. Worker is facing life cost squeeze. Oil, foods

price jolts and dominoes affect suffering workers and their family. Salary is always felts down

to minus monthly. A week before payday worker should owe money to cover unreachable

daily life cost. The worker purchasing power tends to shrink because more and more real

wage sinks. Actually the workers’ minimum wage is unworthy. A bachelor worker needs

minimum wage at Rp1.82 million, and Rp1.42 million monthly if he needs house installment

monthly. Worker who has insufficient salary up to the end of the month forced involuntarily

to owe money. This condition made worker who has salary less than Rp5 million difficult to

save money for investment; hoping that the company can increase their salary, increase food

pay or basic wage. Nevertheless generally the company reject such demand because up rising

cost of production hard for production continuity. The up rise oil and electricity price

increasing automatically cost of production simultaneously decreasing profit. It is

questionable to increase workers’ salary when businessmen are facing significant high cost of

production.

Page 192: Revista 2010, Nr

Oil and foods price hike choking labors daily life. Workers can not afford to buy rice,

change to buy cassava. Wages Rp25.000 up to Rp50.000 daily is insufficient enough to funds

daily life cost; furthermore such wages has never increased for along time. It is hard to earn a

basic consumption of three children and one wife of family living when daily consumption

goods price steadily increasing. Worker of drinking water manufacturer with salary

Rp700.000 monthly found difficult to earn a good living, meanwhile they should face cooking

oil price high price Rp12.000 per kg and rice become Rp5.000 per kg increase from Rp4.000

per kg furthermore they can not afford to buy kerosene to cook and fish. Desperately the

government improving worker’s salary overwhelmed such oil and foods price hike.

Today, money is only match to buy cooked rice mixed with vegetables as it is necessary,

egg, instant noodle. With Rp980.000 monthly afford less to pay house rent Rp150.000

monthly, buy milk and Rp50.000 children tuition fee and foods for three persons. Price of all

daily basic consumption goods are increasing continuously, digging whole to cover another

hole is always done and should borrow money from the foods stall, when the payday is come

the money will have gone directly to foods stall owner, squash cook with salty fish, usually

eats with instant noodle or chips and limited amount of money forced housewife to buy her

baby sweet milk instead of baby formula milk.

The Government Economical Dilemma, Suppose Action and Discussions

To govern is always to choose among disadvantage a saying of Charles de Gaulle. To

choose certain policy indeed difficult to enacted. The energy consumption rising have driven

the foods to biofuel changing production. The climate changing has also forced world foods

production downward. Indeed predictably the price commodity jolt up simultaneously with

energy price up fluctuates. To guarantee oil supply and price domestically some countries

automatically expressed oil export banned. It is unquestionable, nevertheless with using such

step will lead to downward world foods supply and certain production price will up aired

unreachable. Such possible uncomfortable condition will be shortly gone along the future

economic condition of Indonesia.

It is too dilemmatic reality for Indonesia. The oil and other commodities price pressure

resulting Government subsidy burden goes up disturbing macro economic stability. Two

crucial problems occurred as how to escort the poor buying capacity due to foods price

increasing and how to maintain the macro economy conditions.

The national census data shows “the poorest” foods certain expenditure is 29.5 percent

from their total foods expenditures, meanwhile “the middle class” and “upper class” reached

only 16.1 percent. This would mean the rise of foods price due to oil price hike will suffer the

poorest. Hence, the aid to the poor should be extended as subsidy, nevertheless the state have

Page 193: Revista 2010, Nr

only limited amount of funds. Government possibly reduce subsidy slightly and transfer such

allocation to foods. The benzene consumption portion clearly lesser compare to foods

consumption of the poorest, for this matter there will be cash for work mechanism program.

In this case the government should provide job vacancies for certain time through

development of villages infrastructure as in small scale irrigations, reforestation program, land

conservation, road development or cash funding and apprenticeship subsidy like rice aid for

the poorest.

Related to macro economy stabilization program, the high oil price had driven over hang

occurrence. Business considers the oil and foods high price will lead to inflations.

Furthermore, there should be some extra additional state budget to funds such deficit.

Meanwhile, is it possible in current high fluctuate world money market to get certain funds, it

must be difficult and probably expensive. The Rupiah is weakened due to instability of macro

economic condition. High expectation of inflation tends to drive depreciation resulting to

weaken the Rupiah value. Rupiah sharp weaken possibly obstruct macro economic stability as

increasing inflation and Indonesia national economic growth hampered. In economic

uncertainty situation due to US sub prime crises, unstable macro condition possibly driving

sudden capital out flow from Indonesia. It’s a clear economical high risk.

To Face such condition the Government of Indonesia may execute some certain steps

namely: Increase oil production immediately approximately 1 trillion barrel per day, the

government should be more efficient to pay oil contractors operational cost recovery which is

paid by the government. Certainly to finish faster the premium conversion to gaseous for all

public utilities and at the same time certain convertion of kerosene to Liquid Petroleum Gas

(LPG) approximately 2 billion kilo littre. Study the possibility profit tax imposed gained from

additional income of crued oil price hike (wind fall profit tax) received by 42 oil and gaseous

contractors. Tighter control on smart card executions; quantity limitation as in smart card

program and limited subsidy to public vehicle or through oil price mechanism; Government

can increase oil price 30 percent at maximum. Long termly the Government should build

public mass transportation system, it may help to lower individual vehicle fuel consumption;

create employment widely to ease number of unemployment, poverty alleviation, improving

society productivity. Foods interdependency among areas in the country or internationally

should be decreased so people can manage their own foods production independently. The

Government should create and maintain foods regulation nationally to alleviate poverties.

Principally Government should improve workers welfare. To decrease and maintain all

daily basic consumption goods is a must due foods price is driving society to be the poor;

Page 194: Revista 2010, Nr

spending efficiency and thriftiness efforts should done. Instead of oil subsidy, foods subsidy is

more helping the poor economical condition.

The price rising to cover deficit state budget is not simply solving problem automatically;

there is no such guarantee the price will maintain stable after such action. Another price hike

possibility is logical. The subsidy should be enjoyed by the right persons as well as the poor.

It is timely to reduce Indonesia’s oil dependent, including state income from the oil.

To increase oil price is unfavorable for majority Indonesia’s society nevertheless to safe

the state budget (APBN). The consequence foods price would toss upward lead to heavier

society’s cost of living which makes them felt poorer. Meanwhile the business sector capacity

is still not recover enough from oil price bounce 2005 pressure. The oil price jolts

accompanied by subsidy will burden state budget and the Government difficult to find

additional funds to cover the state budget in the short time due to its rareness and costly. Oil

subsidy will only favor to middle class and upper. One with the car is wealthy person; to

subsidy the oil price is good for the wealth person. In just to hike oil price means taking such

amount of money from the wealth transfered to the poor. The subsidy funds actually can be

shifted to funds agriculture, poverty alleviation and education.

The oil price mechanism is important to be cleared. To barrier the market oil quantity is

difficult than price mechanism due to less burdening to the society. Oil price will increase

Government income good for helping Poor’s buying foods capacity. Oil price hike may

reduce oil smuggling, reducing general oil consumption. Meanwhile oil smuggling ease and

oil consumption reduce lead to reduce oil imports, these will lead to rupiah value increase

relatively and inflation more controllable. Macro economic perspectively 10 percent oil price

hike will lead inflation at 1 percent.

Efficiency and thriftiness will mean to reduce crude oil production done by Pertamina as

state oil company due to third party costly production and should be revamping efficiently in

Pertamina internal organizational conditions. To curb oil consumtion on transportation use or

non vital sector use of oil. It is important to change the old Indonesia oil rich paradigm, oil is

unrenewable, and Indonesia is facing the era of future oil scarcity. The income sectors should

be boost as in tax revenue increase of booming sectors mining and agriculture plantation. It is

timely for all parties the businessmen and society to have advantages proportionally, no more

poor people involuntarily sacrifices.

Asia including Indonesia consuming more than 80 percent world foods. Vietnam strictly

severe punish foods hoarding for society’s welfare. USA enacted rice buying restriction. Such

conditions showing world foods crises occurence, and the crises will still continuing.

Page 195: Revista 2010, Nr

Hopefully the abundant foods countries to help such countries which need foods to

approximately alleviating the poors. BIBLIOGRAPHY

1. Badan Pusat Statistik Indonesia (Indonesia Statistics) 2. Belum Ada Sisi Positif Kenaikan Harga BBM, 2005, Harian Umum Berita Kota, Jakarta: 14

November, halaman 11. 3. Dampak Daya Beli Masyarakat Terus Merosot, 2005, Harian Umum Berita Kota, Jakarta: 14

November, halaman 10.

EFICIENTIZAREA RELATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE PRIN PRISMA TRANSPORTULUI

Emil D NESCU, drd., ULIM

Leonard L RESCU, drd., ULIM Alexandru GRIBINCEA, dr.hab., prof.univ., ULIM

Pour saisir en un tout l'ensemble des activités des différents modes de transport, comprendre en quoi ils

constituent une même activité humaine, l'économie est une, sinon la, discipline qui fournit les concepts les plus efficaces. Il suffit pour s'en convaincre d'y appliquer les catégories sur lesquelles celle-ci est fondée: celles de bien ou service économique, d'offre, de demande et d'échange. Mais c'est aussi en appliquant au transport ces concepts unificateurs que l'on fait apparaître à la fin les spécificités du transport et toutes les limites de l'application des concepts. Or ces spécificités et ces limites, qui empêchent de réduire les transports à la seule notion de «marché des transports», sont pour une grande part à l'origine de ce qui en fait de très longue date un champ d'intervention privilégié de la puissance publique, et donc de controverses que l'économiste s'est toujours donné pour tâche de rationaliser.

Du point de vue de l'économiste, parler du transport c'est tout d'abord analyser l'économie interne de cet ensemble, en lui appliquant le concept d'économie de marché, puis c'est examiner son poids et son rôle dans l'économie nationale.

Transportul terestru este cea mai r spândit form de transport. Oamenii pot s se

deplaseze prin propriile for e sau cu ajutorul unor mijloace de transport ce folosesc for a

uman , cum ar fi bicicleta, sau pot folosi trac iunea animal , pentru a tracta c ru e sau alte

tipuri de atelaje. Cea mai r spândit i eficient form de transport terestru folose te vehicule

dotate cu motoare alimentate cu combustibil lichid. În România sistemul de transport terestru

este reprezentat astfel:

transport feroviar - i ferate: total: 11380 km din care electrificat : 3971 km;

transport rutier - re ea de drumuri: 198817 km, asfaltat : 60043 km, neasfaltat :

138774 km (statistica anului 2003);

transport prin conducte - re ea de transport prin conducte: gaz-3508 km; petrol-

2427 km (statistica anului 2004).

În Europa ultimelor decenii s-au dezvoltat ora ele industrializate, bazate pe utilizarea

resurselor de materii prime din apropiere, care au favorizat constituirea unor comunit i noi,

aglomerate dupa criterii economice (conurba ii). În prezent exist mai multe concentr ri

urban-industriale în Germania (Rin-Rhur; Frankfurt, München, Hamburg, Berlin), Olanda

(Amsterdam, Haga, Rotterdam-conurba ie denumit Randstad); Irlanda (Dublin); Spania

Page 196: Revista 2010, Nr

(Madrid, Barcelona, Sevilla, Valencia); Suedia (Stockholm, Malmo, Goteborg); Italia

(Torino, Milano).

”Urmare acestei situa ii economice, sistemul de transport trebuie s fac fa unor

curen i de marf , cu traiectorii bine definite. No iunea de curen i de m rfuri exprim

cantitatea de marf transportat într-o unitate de timp, între sta iile de expedi ie i cele de

destina ie. Curen ii de m rfuri exprima i în vagoane se numesc curen i de bruto. Ace tia difer

în func ie de diferite perioade ale anului, din cauza unor produc ii sezoniere i a pred rii

sporadice a unor m rfuri pentru transport (cereale, materiale de construc ii etc).O oarecare

modificare (sc dere) a volumului înc rc rilor i a desc rc rilor se constat în week-end i

zilele de s rb tori. Se transport pe calea ferat : cereale, c rbuni, produse chimice, minereuri,

materiale lemnoase, materiale de construc ie, produse metalice, alte produse” [2, p.234].

Curen ii de bruto sunt determina i de transportul:

a) materiilor prime (c rbuni, produse petroliere, materiale de construc ii, cereale etc),

din zonele de extrac ie c tre zonele de prelucrare i din rile exportatoare în cele cu deficit

intern, care recurg la importuri. Cantit i mari de c rbuni se transport pe calea ferat din

rile extractive (Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Marea Britanie), cei mai mari

importatori fiind: Fran a, Spania, Suedia, Norvegia, Ungaria, România. De asemenea rile

UE import c rbune din bazinle Done k i Dombas din Ucraina.

Europa Occidental reprezint cea mai mare importatoare de petrol, eviden iindu-se

Fran a, Germania, Italia, Olanda i Marea Britanie. Din porturile maritime se transport i pe

calea ferat importante cantit i de petrol c tre marile centre consumatoare. Se extrag i se

transport produse metalifere: aluminiu din Olanda; minereuri de fier din Suedia; cupru din

Polonia, Suedia i Portugalia; zinc din Finlanda; fier din Slovacia i Luxemburg; bauxit i

aluminiu din Ungaria;

b) produselor finite, din rile mai dezvoltate c tre rile mai s race, care constituie

noua pia de desfacere a UE. Astfel, se transport automobile din Germania, Italia, Fran a,

Marea Britanie, Spania, Suedia, Cehia, Slovacia; o el din Germania, Belgia, Olanda,

Luxemburg, Fran a, Italia, Marea Britanie, Spania, Suedia, Austria, Polonia; cauciuc sintetic

din Italia, Marea Britanie etc.;

c) rfurilor diverse, din rile produc toare, în cele importatoare:

- produse alimentare (zah r din Germania i Polonia; brânzeturi din Olanda; ulei de m sline

din Italia, Grecia, Spania; pe te din Danemarca i Letonia).;

- vinuri din: Germania, Fran a, Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Ungaria, Bulgaria;

- cereale: grâu din Germania, Fran a, Danemarca; sfecl de zahar din Belgia i Fran a; porumb

din Fran a, Slovenia i Ungaria.

Page 197: Revista 2010, Nr

În pie ele cheie din Europa se constat schimb ri pozitive în valori absolute în

decursul ultimilor ani. La nivel european, dup ani de declin, cota de pia a transportului

feroviar de marf s-a stabilizat i chiar are o tendin a ascendent într-un num r crescând de

ri.

Facând o analiz a indicatorilor sistemului feroviar, autorul tezei a constatat sc derea

cantit ii de m rfuri transportate ca urmare a crizei economice actuale. In primul trimestru al

anului 2009, în func ie de cantitatea de m rfuri transportat , pe primele locuri s-au situat

Germania, Fran a, Polonia i Italia (Anexa 19). Cu excep ia Ciprului i Maltei, cea mai redus

cantitate de m rfuri transportate pe calea ferat s-a înregistrat în Irlanda, Danemarca, Estonia,

Luxemburg i Grecia.

Analiza activit ii de transport pe calea ferat , atât din punct de vedere al volumului

presta iei, cât i sub aspect calitativ se face cu ajutorul unor indicatori, care fac obiectul

normelor metodologice de statistica intern i interna ional . Ace ti indicatori constituie

expresia numeric de definire a modului de utilizare a capacit ii de transport, a

combustibilului i energiei; se planific i se urm resc pe perioade prestabilite de timp (zi,

decad , lun , trimestru, an). Pe lâng ace ti indicatori, se folosesc în cadrul ramurilor

specifice (mi care, trac iune, vagoane) o serie de indicatori utiliza i în cadrul analizelor

tehnico-economice de detaliu.

I. Indicatori cantitativi

În activitatea feroviar se utilizeaz o serie de indicatori specifici diferitelor ramuri de

activitate. Asfel, în activitatea de mi care i comercial se utilizeaz : tone înc rcate (m rfuri

expediate); parcursul m rfurilor; osii înc rcate; parcul de vagoane; vagoane desc rcate (osii

desc rcate); parcursul de exploatare brut pe calea ferat ; parcursul trenurilor; osii km

înc rcate; osii km goale.

În activitatea de vagoane, se utilizeaz : osii conven ionale revizuite; osii

conven ionale reparate zilnic.

Specifici activit ii de trac iune sunt indicatorii: tren km; tone brute km; tone

echivalente.

II. Indicatori calitativi

Activitatea de mi care i comercial: înc rc tura static (pe osie sau pe vagon);

greutatea medie a trenurilor de marf ; tonajul brut pe tren pentru trenurile formate de sta iile

tehnice i de triaj; procentul de ajunse la desc rcare; procentul de punere la desc rcare.

Autorul tezei insist asupra indicatorului rulajul vagonului de marf , care reprezint

timpul mediu, exprimat în zile, între dou înc rc ri succesive ale vagonului de marf . Cu cât

valoarea lui este mai mic , cu atât vagoanele se încarc de mai multe ori într-o perioad de

Page 198: Revista 2010, Nr

timp dat i deci acest indicator concur la m rirea capacit ii de transport a re elei de c i

ferate. Num rul transporturilor dintr-o re ea cre te în raport invers propor ional cu rulajul,

deci cu cât vom reu i s mic or m rulajul, cu atât vom putea majora num rul transporturilor.

Indicatorul are în vedere urm toarele etape distincte: timpul de circula ie a vagoanelor în

trenuri; timpul de sta ionare al vagonului la opera ii de înc rcare-desc rcare; timpul de

sta ionare în tranzit cu prelucrare, în sta iile tehnice prin care tranziteaz vagonul; timpul de

sta ionare în tranzit f prelucrare, în sta iile tehnice sau prin care tranziteaz vagonul.

În activitatea de trac iune: parcursul mediul zilnic (PMZ); consumul specific; calitatea

repara iilor.

III.Indicatori de rentabilitate i productivitate: rentabilitatea pe clase tarifare;

rentabilitatea pe serie de vagon;:productivitatea pe salariat; productivitatea locomotivelor.

Plecând de la ipoteza realiz rii unei re ele feroviare specializat pentru transportul de

rfuri autorul a determinat influen a varia iei rulajului vagonului de marf asupra pre ului

de cost în cazul unui transport în trafic interna ional pe ruta Tg.Mure -Berlin.

Not m parcul circulabil al vagoanelor de marf Pv, num rul zilnic al vagoanelor

înc rcate i intrate înc rcate I, rulajul exprimat în zile (timpul scurs între dou înc rc ri

succesive ale aceluia i vagon) R, ob inem:

R =I

Pv (4.1)

În situa ia men inerii parcului constant i m rind înc rc rile cu cantitatea exI, rulajul

se va reduce cu b R. Altfel spus, dac se mic oreaz rulajul prin m suri organizatorice, se

vor putea înc rca mai multe vagoane, astfel:

R - b R=IeI

Pv , (4.2 )

de unde

b R = R -IeI

Pv = I

Pv - IeI

Pv = I

Pv (1 -e1

1 ) = Re

e1

, (4.3)

iar dup simplificare, rezult reducerea de tonaj

b = e

e1

(4.4)

Dac avem o sc dere a înc rc rilor (- e I), rulajul va cre te cu b R:

R + b R = IeI

Pv , (4.5)

de unde

Page 199: Revista 2010, Nr

b R =IeI

Pv - R = IeI

Pv - I

Pv = I

Pv (e1

1 - 1) = Re

e1

(4.6)

iar dup simplificare, rezult cre terea de tonaj

b = e

e1

(4.7)

sau, în general, coeficientul de varia ie al rulajului în func ie de acela al înc rc rilor, este

b = e

e1

(4.8)

Concluzia este c , în situa ia cre terii înc rc rilor vor cre te i cheltuiele variabile cu

transportul în legatur cu opera iile de exploatare tehnic i comercial , îns nu în aceea i

sur cu cre terea tonelor nete km marf , de unde va rezulta o sc dere a pre ului de cost

(cheltuielile fixe r mân constante).

Cre terea tonelor nete km marf care corespunde cre terii volumului de marf

înc rcat , este dat de formula

Tn = 2 I t D, (4.9)

unde: Tn - tone nete km marf ; 2xI - num rul zilnic de osii înc rcate;

t - perioada de timp corespunz toare cre terii volumului de marf înc rcat (zile);

D - cursa medie înc rcat a vagonului (km).

În situa ia cre terii valorii I cu e I, va corespunde valorii Tn o cre tere c Tn, astfel:

Tn + c Tn = 2 I t D + 2 e I t D = 2 t D ( I + e I ) (4.10)

de unde

c Tn = 2 Dt ( I + e I ) – Tn =

2 Dt (I + e I ) – 2 DtI =

2 Dt ( I + e I -I ) =

2 Dt e I (4.11)

Prin împ irea ambilor termeni cu Tn = 2 I t D

c = IDt

IeDt2

2 (4.12)

se ob ine: c = e, adic coeficientul de cre tere a tonelor nete km (c) este egal cu acela de

cre tere a înc rc turilor (e).

Coeficientul de varia ie al tonelor nete km sau al înc rc turilor în func ie de

coeficientul de varia ie al rulajului, este:

c = b

b1

= e (4.13)

iar formula general a coeficientului de varia ie al rulajului în func ie de coeficien ii de

varia ie a înc rc turilor i tonelor nete km, va fi:

Page 200: Revista 2010, Nr

b = e

e1

= c

c1

(4.14)

Sc derea rulajului este legat de cre terea înc rc rilor i deci a tonelor nete km marf .

Fie c Tn - cre terea de tone nete km ob inut în urma mic or rii rulajului cu

coeficientul b, Pc – pre ul de cost, Cfm – cheltuielile fixe (ambele aferente transportului de

marf ), a – coeficientul de reducere al pre ului de cost, se pot scrie rela iile:

Pc = Tn

Cfm (4.15)

i

Pc – a Pc = TncTn

Cfm (4.16)

de unde

a Pc = Tn

Cfm - TncTn

Cfm = Tn

Cfm (1- c1

1 ) = Tn

Cfmc

c1

= Tn

Cfm b (4.17)

adic a = b, deci coeficientul de reducere al pre ului de cost (a) este egal cu coeficientul de

reducere al rulajului (b).

Economia exprimat în lei se ob ine prin înmul irea reducerii a Pc cu volumul total

de tone nete km realizate (Tn + c Tn) i inând cont c a = b, ob inem:

E = a Pc (Tn + c Tn) = Tn

Cfm Tnb (1+c) = Cfm b (1+c) (4.18)

Sc zând din cheltuielile necesare aceast economie, se ob in cheltuielile C1, datorate

cre terii traficului total (mai pu in economia rezultat prin sc derea rulajului):

C1 = P (T + c Tn) - Cfm b (1+c), (4.19)

unde : T – tone nete km echivalente; P – pre ul de cost total; Tn – tone nete km marf ;

b – coeficientul de varia ie al rulajului în func ie de acela al înc rc rilor;

Cfm – cheltuielile fixe aferente traficului de marf ;

c – coeficientul de varia ie al tonelor nete km sau al înc rc turilor în func ie de

coeficientul de varia ie al rulajului

Not m cu d coeficientul de reducere al pre ului de cost total P, fa de noul pre de

cost P1 i ob inem:

d = P

PP 1 = 1 - PP1 = 1-

TC

TncTC1

= 1 - )(

1TncTC

CT (4.20)

i inând cont c CT =

P1 , înlocuind pe T, rezult :

Page 201: Revista 2010, Nr

1- )(

1TncTP

C = )(

)1()(TncTP

cbCfmTncTP =

=1-1+ Cfm b)(

1TncTP

c = Cfm b

TT

TncTCc

)1(1 (4.21)

unde am înlocuit P =TC i am dat factor comun pe T din parantez , iar cum în cazul sc derii

rulajului avem c =b

b1

, prin înlocuire, rezult formula general :

d = C

Cfm b

TbTnb

bb

)1(1

11=

CCfm

TTnbb

b)1(

(4.22)

adic coeficientul de varia ie al pre ului de cost în func ie de coeficientul de varia ie al

rulajului:

d = C

Cfm

TTnbb

b)1(

(4.23)

(semnele corespund în paralel).

Pre ul de cost în transportul feroviar de m rfuri reprezint cât revine din totatul

cheltuielilor aferente acestui trafic, pentru fiecare ton net km. Cheltuielile fixe aferente

transportului feroviar de marf (amortizarea mijloacelor fixe, între inerea i repara ia c ii i a

materialului rulant, salariile personalului etc) nu depind de volumul transportului. Cheltuielile

variabile cresc propor ional cu distan a i depind de volumul transportului (combustibil,

energie electric , activitatea comercial , de trac iune i manevr , transportul vagoanelor goale

etc) Cre terea pre ului nu este propor ional cu distan a parcurs . Astfel, pre urile/tona km

sunt mai ridicate pe distan e scurte (sub 100 km), fiind mult mai avanatajose pe distan e medii

i lungi (pân la 1200-1500 km), dup care pre ul cre te propor ional cu distan a.

Reducerea pre ului de cost în transportul feroviar depinde foarte mult de sporirea

volumului de transport, implicit sc derea rulajului.

Autorul tezei a analizat circula ia unui tren de marf compus din 30 de vagoane seria

Tals înc rcate cu îngr minte chimice (azotat de amoniu) de la SC Azomure SA Tg. Mure

din România, cu destina ia ora ul Berlin din Germania. Vagoanele seria Tals au încarc tura

net de 50 tone/vagon; trenul este compus din 36 vagoane; tara (greutatea proprie) unui vagon

este de 28 tone, bruto unui vagon (tara + înc rc tura) este de 78 tone. Distan a Tg. Mure -

Berlin pe calea ferat (ruta cea mai scurt ) este de 1537 km. Se parcurge traseul: Tg. Mure -

Curtici-Budapesta-Viena-Praga-Berlin.

Page 202: Revista 2010, Nr

Urmare realiz rii unei re ele specializate de transport feroviar de marf , situa ie în care

circula ia trenurilor de c tori nu va mai afecta viteza comercial a trenurilor de marf i ca

urmare a asigur rii interoperabilit ii feroviare în spa iul european, care va permite reducerea

timpilor de sta ionare la frontiere, utilizarea sistemelor ETCS/ERTMS (prezentate în lucrare)

etc., rulajul vagoanelor de marf se va reduce, permi ând cre terea cantit ii de marf

transportat în aceea i perioad de timp.

Dac lu m în considerare cele expuse mai sus, rulajul în situa ia actual (R) este de 5

zile (120 ore), el fiind redus ca urmare a celor prezentate anterior cu 0,75 zile (18 ore), de

unde rezult rulajul în noua variant (R1), ca fiind de 4,25 zile.

Coeficientul de reducere al rulajului va fi:

b = R

Rb = R

RR 1 = 5

25,45 = 575,0 = 0,15 (4.24)

Coeficientul de cre tere al tonelor nete km marf :

c = b

b1

= 15,01

15,0 = 0,1764 (4.25)

adic pentru o sc dere a rulajului cu 0,15 100 = 15 %, avem o cre tere a tonelor nete

km de 0,1764 100 = 17,64 %.

Având în vedere c , în urma datelor statistice colectate:

Cheltuielile ini iale totale ale acestui transport C = 600.000 lei

Cheltuielile fixe pentru acest transport Cfm = 240.000 lei

Tonele nete km marf corespunz toare Tn = 2.766.600 to.

Tonele nete km echivalente T = 4.315.896 to.

unde:

- tone nete km marf = suma produselor realizate între tone nete expediate i distan a în km pe

care au fost transportate;

- tone nete km echivalente reprezint suma dintre tone brute km remorcate i tone brute km

rezultate din transformarea orelor de manevr efectuat , Te = Tbr. km. + Tx3, unde T- timpul

de manevr , în ore (având în vedere interoperabilitatea feroviar , acesta se va neglija);

- tone brute km exprim produsul dintre tonajul brut (tara+înc rc tura) i km parcur i de

locomotiv de la sta ia de îndrumare i pân la sta ia de descompunere a trenului,

se ob in pentru cazul analizat:

tone nete km marf = 50 to/vag. x 36 vag/tr. x 1537 km = 2.766.600 to;

tone brute km marf remorcate = tone nete km echivalente = 36 vag. x 78 to/vag. x 1537 km =

4.315.896 to.

Pre ul de cost pe tona de marf transportat va fi :

Page 203: Revista 2010, Nr

Pc = TC =

896.315.4000.600 = 0,139 lei/to (4.26)

Economia va fi:

E = Cfm b (1+c) = 240.000 0,15 (1+0,1764) = 42.350,4 lei (4.27)

Cre terea tonelor nete km = c Tn = 0,1764 2.766.600 = 488.028,24 to (4.28)

Noile cheltuieli totale: C1 = P (T + c Tn) - Cfm b (1+c) =

= TC (T + c Tn) – E =

896.315.4000.600 (4.315.896 + 488.028,24) - 158.814 = 0,139 x

(4315896+488028,24) - 42350,24 = 667.745,46 - 42350,24 = 625.395,22 lei (4.29)

Noul pre de cost pe tona transportat va fi :

P1=TncT

C1 = 24,028.488896.315.4

22,395.625 = 0,130 lei/to (4.30)

iar reducerea pre ului de cost pe tona transportat va fi :

d = P

PP 1 = 139,0

130,0139,0 = 0,0647 sau în procente 6,47 % (4.31)

Prin aplicarea Tarifului de import export i tranzit (TIET) în vigoare de c tre SNTFM

CFR Marf SA i a tarifelor proprii administra iilor feroviare ungare, austriece, cehe i

germane (de tranzit i destina ie), a rezultat c pentru acest transport pred torul trebuie s

achite 639.216 lei (17.756 lei/vag x 36 vag). Cheltuielile efectuate de transportator se suport

de administra iile participante dup calcule specifice (în func ie de parcursul efectuat pe

fiecare re ea, proprietarul materialului rulant, personalul de execu ie folosit etc.), profitul se

încaseaz de administra ia feroviar expeditoare, deconturile între administra ii efectuându-se

prin aparatul central al companiei.

Autorul tezei concluzioneaz c , prin reducerea rulajului, transportatorul poate

transporta mai mult marf în unitatea de timp, având un profit suplimentar, prin reducerea

pre ului de cost pe unitate de marf transportat . Pentru transportul analizat economia f cut

la cheltuieli fixe este de 42.350,4 lei. Pred torul poate înc rca mai mult marf în aceea i

unitate de timp, cre te distribu ia i deci profitul ob inut din vânzarea m rfii Astfel, într-o lun

(30 zile), dac în varianta ini ial se efectuau 6 transporturi, în varianta nou se pot efectua 7

transporturi, deci cu 1800 tone mai mult distribuite la export. BIBLIOGRAFIE

1. nescu, E. Transportul feroviar durabil. În: Progrese în teoria deciziilor economice în condi ii de risc i incertitudine- volumul IV. Ia i: Ed. Performantica, 2008, p.101-106

2. nescu, E. Concuren a în transporturile feroviare din Europa. ansele companiilor europene de transport feroviar. Colaborarea economic -factor de baz al integrarii europene-Materialele Conferin ei tiintifico-practice interna ionale din 23 februarie 2007. Chi in u: ULIM-IRIM, 2008, p.267-271

3. nescu, E. Decizii economice necesare în vederea fiabilit ii unei re ele feroviare specializate de m rfuri în Uniunea European , Progrese în teoria deciziilor economice în condi ii de risc i incertitudine, vol.V. Ia i: Editura Performantica, 2008, p.234-239

Page 204: Revista 2010, Nr

APRECIEREA GRADULUI DE ASEMANARE DINTRE EXPORT SI IMPORT

Iulian GALBEN, doctorand, ULIM,

Silvestru MAXIMILIAN, dr. hab., prof. univ., ULIM, Petru RO CA, dr. hab., prof. univ., ULIM

In the article is suggested an index though which can be quantified the implications of the global economy

for the national one and vice versa; are estimated threats of reappearance of global economic crises.

Una dintre metodele de analiz a comertului exterior este metoda vectorial . Metoda permite

cuantificarea privind modific rile structurale ale exportului, importului; se bazeaz pe descompunerea

întregului în p îr i; începe cu stabilirea p ilor, a numarului elementelor ce formeaz p ile. M rfurile

destinate exportului din ara A constituie un vector discriptiv (tabelul 1).

Tabelul 1. Fluxurile export, import

ara imp. Marfa

1 2 ... j ... n Export total

1 X11 X12 ... X1j ... X1n n

j 1

X1j

2 X21 X22 ... X2j ... X2n n

j 1

X2j

.

.

.

.

.

.

.

.

.

... . . .

... . . .

.

.

. i Xi1 Xi1 ... Xij ... Xin n

j 1

Xij

.

.

.

.

.

.

.

.

.

... ... . . .

.

.

. m Xm1 Xm2 ... Xmj ... Xmn n

j 1

Xmn

Import total

m

i 1

Xi1 m

i 1

Xi2 ... m

i 1

Xij ... m

i 1

Xin n

j 1

m

i 1

Xij

Din tabel stabilim, c marfa i-i=1,2,...,m este determinat de vectorul-linie Xi0=(Xi,Xi2,...,Xij,...,Xin),

i=1,2,...,m semnific volumul exportului m rfii respective în profilul rilor importatoare. Printr-o

opera ie de normare vectorul-linie xi, i=1,2,...,m se poate transforma într-un alt vector-linie constituit

din cota-parte a exportului marfii din ara A în ara importatoare j, j=1,2,...,n, adic

n1,2,...,j m,1,2,...,i,

1

ijn

jij

ij dx

x

Similar proced m si cu vectorul coloana j: Xoj = (Xij, X2j, ..., Xij, ...,Xmj), j=1,2,...,n, semnific

volumul importului de c tre ara j din ara A a m rfurilor i, i=1,2,...,m. Cota-parte a importului de

rfuri constituie:

Page 205: Revista 2010, Nr

n.1,2,...,j m,1,2,...,i,

1

ijm

iij

ij

x

x ,

Problema se pune de cuantificat gradul de asemanare a vectorilor ij, ij, i,j=1,2,...,n (admitem

vectorii au acelea i dimensiuni).

Se tie, c produsul scalar a vectorilor constituie:

ni

obtinemundede

sau

ni

n

jij

n

jij

ij

n

jij

ji

ji

n

jij

n

jijjijiji

ij

n

jij

in

ij

i

i

inijiiji

,...,2,1,)cos(

)cos()cos(),(

,...,2,1,)...,,...,,,(),(

1

2

1

2

1

1

2

1

2

1

2

1

21

Cuantumul

)cos( ji reprezint gradul de implica ie a economiei na ionale în cea mondial i invers a

economiei mondiale în economia na ional ; în perioadele de dezvoltare ascendent a economiei

mondiale – reprezint aportul comer ului exterior în dezvoltarea economiei na ionale, în perioadele de

recesiune – nivelul afectiunii economiei na ionale de c tre „furtuna” economic mondial , în profilul

marfurilor exportate, a rilor – partenere economic.

Calculele pot fi efectuate pentru un grad mai înalt de agregare. În acest scop, în baza datelor din

tabelul 1 determin m: cota–parte a m rfii exportate în toate rile–partenere în totalul exportului plus

totalul importului, adic

;,...,2,1,

1 1

1 niax

x

in

j

n

iij

n

jij

Cota–parte a totalului importului tuturor m rfurilor de c tre ara-partener din ara A în totalul exportului plus totalul importului, adic

njbx

xjn

j

n

jij

n

iij

,...,2,1,

1 1

1

În acest caz gradul de implicare reciproc a economiei mondiale în economia na ional i invers

poate fi cuantificat prin: n

jj

n

ii

n

jiji

ba

baba

1

2

1

2

1,)cos(

Page 206: Revista 2010, Nr

Un alt indicator R prin intermediul c ruia poate fi cuantificat „interven ia” economiei mondiale în

economia na ional i invers, este cota-parte a activit ii ramurilor, minus valoarea absolut a soldului

( EX - IM) în totalul export plus totalul importului. Notam n

jijx

1

= Xi , i=1,2,...,n; n

iijx

1

= Mj ,

j=1,2,...,n; soldul (export – import) prin Si – cota-parte a activit ii economice a ramurii i, i=1,2,...,n;

n

jj

n

ii

n

ii

n

jj

n

ii

Mx

SMxR

11

111

Conform calculelor noastre, indicele R pentru Republica Moldova este egal cu 0,5; pentru SUA

0,8, adic economia na ional a Republicii Moldova este în dependen de economia mondial cu

50%; a SUA cu 20%.

Indicatorii cos(a,b), R cuantific fiecare în felul s u, interdependentele dintre economia na ional

si economia mondial ; ambii indicatori au un anumit impact asupra intensit ii exportului de capital,

materializat în produsele exportate, importate conform [1].

n

jjj

n

jjj

m

iiii

m

ii

R

tltMtktM

tltEtktEtk

1

2

1

2

1

)1()1(

1)(

)()()()(

)()()()()(

În perioadele de dezvoltare asendent ecua iile economice au forma: 0;)cos(;0,;)( 1,01011100

)( tbakktkktk iR în perioadele de recesiune:

0;0;)cos(;0;0;)( 1010221010)( tbaqqtqqtk R

Între perioadele de dezvoltare ascendent i recesiune indicile )(() tk î i schimb semnul.

Deci exist un t pentru care )()( )(2

)(1 tktk ee sau tqqtkk 1010 de unde

11

00

qkkqt -

constituie o prognoz a anului în care va ap rea criza mondial .

Similar acest an poate fi determinat i din condi ia:

)(4,148,4

697,21,2

2392

)(152,1

188,04,0

213927;92;1,2;23;8,0;39;4,0;212

,,)cos()cos(

11

002

11

001

10101010

11

002211

anit

aniqkkqt

qqkkconform

tbaba

Crizele

economice sunt de diferite dimensiuni, dar se repet peste fiecare 14-16 ani. Gradul de afectivitate

poate fi stabilit cu ajutorul indicelui R: daca soldul exportul-import este pozitiv atunci ecomia este

afectat prin lipsa de importatori; dac soldul exportul-import este negativ, atunci economia na ional

este afectat prin lipsa de vânz ri.

BIBLIOGRAFIE 1. Materialoemcosti proizvodstva I structura materialinîh zatrat (S A, Japonia, FRG) M.Nauca, 1981.

Page 207: Revista 2010, Nr

2. Maximilian S. Probleme ale sistemelor economice na ionale. În 3 vol. /Silvestru Maximilian, Antonie Mihail. – Craiova: Spirit Românesc. Vol. 1. – 2002. – 307 3. Ro ca P. Rela ii economice interna ionale. Chi in u: ULIM, Manual, 2005. –280p.

ANALIZA EXPERIEN EI MONDIALE ÎN EFICIENTIZAREA RELATIILOR ECONOMICO-MANAGERIALE ÎN ACTIVITATEA DE GESTIUNE A

CORPORA IILOR

Ion DUMITRU, drd. ULIM

In modern economic of corporation play more and more determining role. Creation of corporations has captured also the countries of transitive economy. The important role in this process transnational corporations have played. In article development of corporate management is examined.

În decursul unei lungi perioade, corpora ia a fost tratat ca o unitate izolat , drept o

organiza ie autonom din punct de vedere economic i juridic. O astfel de tratare autonom a

corpora iei exista în gândirea economic neoclasic , pe de o parte i în teoria economic

liberal pe de alt parte.

Prima coal neoclasic , prezenta în calitate de postulat al sistemului economic

contemporan – modelul concuren ei perfecte i modelul pie ei libere. Aceasta atr gea dup

sine ideea c , lumea economic const dintr-un num r infinit de „subiec i economici”, ce

activeaz independent unul de cellalt, în prezen a informa iei depline privind structura cererii

i ofertei (transparen ei) i cu libertatea deplin de ac iune pe pia (libertatea de intrare).

Acesta este modelul concuren ei perfecte, care presupunea c func ionarea structurii

economice are loc automat, în special datorit mecanismului de pre uri, iar pia a reprezenta

unicul mijloc de coordonare a produc iei i distribuire a bunurilor, adic se avea în vedere

modelul pie ei libere. Un astfel de sistem economic reprezenta un mediu autoregulator, cu o

mul ime de indivizi-subiec i economici, absolut autonomi unul fa de cellalt , unde

întreprinderea joac rolul unui element de baz a sistemului dat.

Gândirea economic liberal a devenit responsabil pentru postulatul privind

distribuirea rolurilor statului, pe care era construit sistemul economic-juridic. Acest postulat

st tea la baza diviz rii dreptului în Drept Public i Drept Privat. Sistemul Dreptului Privat a

devenit determinantul statutului indivizilor. Mai apoi el a fost completat cu idei neoclasice, ce

a permis determinarea statutului lor juridic. În rezultatul gândirii economice neoclasice i a

teoriei politico-juridice liberale, ce î i au r cinile din aceea i filozofie individualist , au

creat un tablou complex al economiei mondiale, ca un spa iu al subiec ilor economic i juridic

independen i, ce activeaz pe principii paritare.

spândirea companiilor mari industriale pe parcursul ultimului secol a necesitat o

cre tere a concentr rii capitalelor, a resurselor de munc , organiz rii contemporane i a

planific rii producerii. Pe plan juridic, corpora ia, cu capacit ile ei de concentrare a

Page 208: Revista 2010, Nr

capitalului, cu poten ialul mare economic i financiar, putea realiza într-o m sur mai mare

noile cerin e i noile a tept ri: de la începutul secolului XX corpora ia a fost predestinat s

joace rolul principal în formarea i evolu ia sistemului economic. Corpora ia a devenit unul

din cele mai importante institu ii a capitalismului contemporan, ea reprezint o structur

legal formal , necesar pentru îndeplinirea opera iunii sistemului capitalist.

Totu i trebuie de men ionat, c rolul corpora iei în economie a evoluat istoric. S

analiz m evolu ia conceptului clasic al corpora iei, organizat sub forma de societate pe

ac iuni, postulatele ei economice i politico-juridice.

Anume aceste condi ii precum i conceptul de autonomie a subiec ilor economici au

avut influen a cea mai puternic asupra form rii i func ion rii corpora iei. Dreptul a fost

adresat unit ilor autonome i a condi ionat modelul corpora iei, care este reprezentat de

subiectul economic independent din punct de vedere economic i juridic, închis (organiza ie

corporativ ) ce are o oarecare imunitate schimb rile i influen ele mediului extern. În

perioada capitalismului preindustrial al sec. XVIII, începutul sec. XIX, acest model al

corpora iei reflecta tabloul real al economiei. Agen ii economici au fost mai mult sau mai

pu in individuali, iar cea mai r spândit form de proprietate a devenit întreprinderea

individual . i chiar i atunci când întreprinderea individual a fost substituit de corpora ie,

ultima mo tenise tr turile precedentei : r maser acelea i unit i economice mici care aveau

unul sau câ iva proprietari, cu resurse financiare reduse, cu organizare primitiv , cu num r

mic de angaja i i rela ii comerciale restrânse.

Modelul descris mai sus trebuia s se modifice radical în condi iile prosper rii

capitalismului industrial la finele secolului XIX - începutul sec. XX: când au fost

completamente modificate postulatele gândirii economice ( i a politicii liberale) i respectiv a

fost schimbat opinia privind modelul atomar al corpora iei.

Modelul economic al concuren ei perfecte, care de fapt reprezenta o concuren logic ,

a fost înlocuit de modelul concentr rii. Comportamentul subiec ilor economici este

caracterizat de o tendin de cre tere, iar lumea economic devine tot mai mult o reflectare a

procesului concentr rii întreprinderii, care devine o caracteristic a organiz rii economice

contemporane. Evident, c aceast schimbare a avut consecin e asupra corpora iei, care a

devenit un instrument juridic de baz a concentr rii economice.

Societatea pe ac iuni era la baza evolu iei, ce au suferit-o structurilor economice, ceea

ce a determinat o modificare fundamental a func iei economice a corpora iei. La prima faz ,

concep ia concentr rii era exprimat de concentrarea intern , determinat de extinderea

dimensiunilor întreprinderilor i concomitent de mic orarea num rului acestora. Aceast

extindere a fost posibil datorit folosirii posibilit ilor interne ale corpora iei (de exemplu

Page 209: Revista 2010, Nr

autofinan area, majorarea capitalului propriu, emisiunea de obliga iuni, convertibile în

ac iuni), posibilit ile tehnice (spre exemplu : centre proprii de cercetare tiin ific i

dezvoltare tehnologic ) sau a posibilit ilor comerciale (de exemplu, crearea re elei autonome

de distribu ie). Cu toate acestea, aceast form ini ial de concentrare con inea o restric ie

dubl : financiar i organizatoric . Pe de o parte, corpora ia nu de inea întotdeauna resurse

financiare, necesare pentru asigurarea dezvolt rii acesteia. Pe de alt parte, orice societate pe

ac iuni , în procesul expansiunii poate atinge acea culme, dup care apar serioase probleme

organizatorice, generate de gigantismul acesteia. Astfel, factorul concentr rii interne era

înlocuit de factorul concentr rii externe a corpora iei, prin intermediul c ruia , corpora ia

încerca s preia controlul asupra altor întreprinderi i s le reorganizeze în grupe.

Concomitent se observa tendin a înlocuirii liberei pie e cu modelul ierarhiei

economice. În competi ia dintre cele dou mecanisme de coordonare a activit ii economice –

pia a i organizarea ierarhic – a doua ocupa tot mai multe pozi ii. „Mâna invizibil ” a pie ei

deschise i concurente era înlocuit prin „mâna vizibil ” a structurilor ierarhice

organizatorice, care prin intermediul unor canale sofisticate de leg tur i a controlului (în

propriile interese) înl turau riscurile pie ei i coordonau activitatea productiv a unit ilor

integrate.

Aceste structuri economice, reprezentând teoretic locul de desf urare a regulilor

pie ei libere, deveneau mai autonome fa de pia i creau condi ii pentru gestiunea mediului

ac ionar (prin intermediul tehnicii controlului între întreprinderi) în scopul control rii pie ei.

Gruparea economic reprezenta agentul central al sistemului economic contemporan.

Conceptul clasic al corpora iei a demonstrat necorespunderea cu realitatea economic , care a

transformat corpora ia într-un instrument juridic de organizare a structurilor economice.

Întreprinderea tradi ional , ce producea produse omogene pentru satisfacerea cererii existente

i era condus de un patron-proprietar, se transforma într-un filial a grup rii industriale active

multifunc ionale.

Rezultatele unei astfel de contraziceri a postulatelor sistemului economic (înlocuirea

modelului concuren ei libere cu modelul concentr rii, înlocuirea modelului pie ei cu modelul

organiz rii ierarhice) se reflectau în modific rile radicale ale pozi iei corpora iilor: acestea din

urm nu mai existau ca unit i economice independente i autonome i ap reau sub form de

persoane juridice ale grup rilor economice.

Aceast trecere de la starea autonom spre „era molecular ” [Rodiere] nu se reduce

doar la modificarea radical a func iei economice, tradi ional atribuit corpora iei. Ea

înseamn i revolu ia în tratarea juridic a acestei institu ii. Înf area extern a corpora iei

Page 210: Revista 2010, Nr

contemporane nu seam cu înf area bine conturat a unei întreprinderi, dar apare ca o

grup social , atât pe plan interna ional, cât i na ional.

Astfel, studierea acestui caz în SUA a demonstrat existen a extraordinar a acestui

fenomen în toate sectoarele majore ale industriei americane. Tendin a firmelor americane spre

concentrarea progresiv a fost analizat de mai mul i autori (este îndeajuns de a ne aminti

discu ia clasic despre „concentrarea agregat ”). În prezent acest proces cap o „a doua

respira ie”. În economia SUA se num aproximativ 2 milioane de societ i comerciale,

dintre care 100 sunt grupe industriale puternice , la care activeaz aproximativ 26% din totalul

de muncitori i angaja i, circula ia m rfurilor alc tuie te 43% din total circula ia m rfurilor

american i de in aproximativ 50% de active na ionale ale industriei americane. Mai mult ca

atât, dac la începutul secolului aceste 100 de grup ri controlau doar 50 de filiale str ine,

atunci, în prezent ele controleaz 11000 de alte societ i, dispersate în întreaga lume (doar

compania Mobil Oil de ine 500 de filiale).

Poate fi constatat o r spândire a holdingurilor cu caracter specific, care au devenit o

form economic popular , r spândit în multe ramuri ale industriei americane. Spre

exemplu, 24 din cele mai mari b nci de in mai mult de 60% din suma total a depozitelor

financiare a sectorului bancar. O astfel de situa ie poate fi observat i în alte sectoare

fundamentale, a a ca telecomunica iile : cele mai mari dintre acestea fiind: ATT, General

Telephone, United Telecommunications, Continental Telephone, Westwern Union ,

reprezentate de holdinguri care ocup locuri de frunte în sectoarele lor. Exemple

asem toare pot fi aduse i din domeniul asigur rilor, institu iilor financiar-investi ionale .a.

În acest sens P.Blumerg a spus c , lumea principalelor corpora ii americane – este lumea

grup rilor corporative.

Procese asem toare puteau fi urm rite i în economiile europene: fenomenul

grup rilor corporative a devenit primordial i acestea au devenit structura organizatoric cea

mai r spândit .

Cercet rile efectuate de Gelber în Germania au demonstrat c , aproximativ 70% din

societ ile germane nu sunt independente, dar ele sunt membri grupurilor corporative, deseori

pe baz contractual . În Fran a tendin a de cre tere a fenomenului grup rilor corporative a

fost analizat în rapoartele publicate de Centrul „Studierea dreptului afacerilor”. A a grupe

industriale, ca Saint-Gorbain-Pont-a-Mousson (SGPM), Pechirey-Ugine-Kuhlmann (PUK),

Banque de Paris et Pays-Bas (BPPB) reprezint ni te structuri corporative care unesc

aproximativ 400 de societ i pe ac iuni. Ponderea acestor structuri în economia francez este

foarte mare : cele mai mari grupe industriale realizeaz aproximativ 50% din circula ia

rfurilor i 60% din volumul de investi ii, de in 40% din popula ia ocupat i ofer de la

Page 211: Revista 2010, Nr

80% pân la 100% din volumul de producere a rii. În Anglia se poate observa o situa ie

analogic : dac la începutul secolului, 100 dintre cele mai mari i puternice grupe ale

industriei manufacturiere engleze controla aproximativ 15% din producere (cea mai influent

era JP Coats cu 5,5 mln. lire sterline de active i 5 mii de ocupa i) atunci în anii 80 acelea i

grupe controlau aproximativ 50% din produc ia sectorului industrial. Cea mai influent în

ramura sa , grupa ICI (Imperial Chemical Industries) de inea active de provenien na ional

în sum de 2 mlrd de lire sterline i 200 mii de angaja i.

„Corporatizarea” a cuprins i rile cu a a numita economie de tranzi ie: rile Europei

Centrale i de Est, CSI i rile Baltice. Un rol important aici l-au jucat corpora iile

transna ionale din vest (CTN), care au ap rut pe pie ele rilor sus men ionate în cea de-a

doua jum tate a anilor 60, adic , înainte ca în aceste ri s înceap reformele economice.

Anume atunci a fost încheiat primul pachet de tratate interna ionale privind colaborarea

industrial , tratare compensatorii, privind realizarea proiectelor comune între rile socialiste

i cele capitaliste. Printre primii care au investit direct în aceste ri au fost a a (companii)

CTN ca : „Fiat”, „Wolkswagen”, „Coca-Cola”, „IBM”. Marea majoritate a investitorilor „ al

celui de-al doilea val” era reprezentat de CTN germane i italiene, pe care ii atr gea

„specificul” pie ei muncii: gradul înalt de profesionalism al lucr torilor, combinat cu nivelul

sc zut al costului manoperei. Dar cel mai atr tor motiv al prezen ei CTN din vest pe pie ele

rilor cu economie în tranzi ie a fost i este pia a vast de realizare a produc iei.

În pofida dinamismului procesului, volumul vânz rilor ale filialelor CTN în rile

Europei Centrale i de Est în anul 1994 nu a atins volumul vânz rilor mondiale ale filialelor

CTN dup locul lor de amplasare. Totodat , în anumite ri a acestei regiuni (Republica Ceh ,

Ungaria, Polonia, rile Baltice) propor ia întreprinderilor cu capital str in de ine o cot

însemnat în producerea i exportul rii, în formarea venitului bugetar i a altor indicatori

economici.

În anii 90 în lume în mediu func ionau mai mult de 500 de filiale i întreprinderi fiice

a CTN, inclusiv în rile Europei Centrale i de Est (ECE) – mai mult de 174 mii. Dar acest

indicator sintetizat în ECE se opune cu num rul filialelor CTN doar în China (145 mii).

Dintre rile ECE se eviden iaz Republica Ceh (71 mii) i Polonia (35 mii) – fiind cele mai

atractive pentru CTN str ine.

În rile cu economie în tranzi ie, CTN str ine promoveaz activit ile investi ionale în

dou direc ii. Pe de o parte ele prefer întreprinderile ce apar in businessului mic i mijlociu,

deoarece , de obicei aici întâlnesc mai pu ine bariere i restric ii, ce in de legisla ia na ional .

Pe de alt parte, CTN str ine – datorit particip rii active în programele na ionale de

Page 212: Revista 2010, Nr

privatizare – particip la dezvoltarea întreprinderilor mari , deseori atribuite la întreprinderile

monopoliste.

Un interes aparte pentru investitorii str ini îl au acele ramurile ale infrastructurii, care

asigur circula ia rapid i destul de eficient a capitalului. S exemplific m câteva cazuri din

istoria ultimului deceniu. Corpora iile mari , a a ca „Globi” (Belgia), „Robert/Ancer”

(Fran a), „Savmea/Tesco”, „Marx and Spenser” (Marea Britanie), „Seham/Epold and Alcaif”

(Germania), „Aikia” (Olanda), „Metro” (Elve ia) i-au extins re eaua de magazine i

hipermagazine în rile Baltice, Ungaria, Republica Ceh , Slovacia, Polonia. Corpora iile

industriei de tutun „B.A.T” (Marea Britanie), „Filipp Moris”, „R Jay Raynolds Tobacco Co”

(USA), „Rimtema” (Germania) i „Rotmans International” (Marea Britanie) au investit mai

mult de 3 mlr. dolari SUA la procurarea capacit ilor productive în regiunea ECE i Baltica.

a corpora ii transna ionale cunoscute în sfera turismului i serviciilor hoteliere ca

„Trust House Forte Pealsen” (Marea Britanie), „Holliday Corporation” i „Sheraton FTT

Corporation” (SUA), „Intercontinental” (Japonia), precum i leaderii industriei muzicale i de

înregistr ri „Bermelsen Music Group” (Germania), „Poligram” (Olanda), „Sony” (Japonia),

„Time Warner” au început s cucereasc activ pie ele ECE. Companiile mari de produc ie i

comer :„ Beits”, „Sutch and Sutch”, „BBDO”, „Grey”, „Sara Lee”, „Nestle”, „Unlever”,

„Procter and Gamble”, „Yang and Rubicom”, „Lipton pealson”, „FCB” i al ii au început de a

promova activ produsele lor pe pie ele acestor ri.

Practic toate b ncile i companiile financiare, ce deserveau corpora iile mondiale, au

deschis în regiunea ECE filialele lor sau întreprinderi-fiice. La fel au procedat i companiile

de asigur ri , ca : „Nationalen Niderland” (Olanda), „Sedwik” (Marea Britanie), „Match and

MC Lenan” (SUA).

Este important de a urm ri evolu ia formelor de organizare a structurii CTN str ine.

Corpora iile de producere se caracterizeaz prin integrarea pe vertical , adic are loc

„dezintegrarea” procesului de produc ie. Filialele de peste hotare ale CTN r mân elemente

ale sistemelor corporative transna ionale: ele devin mai specializate. Întreprinderi aparte

primesc comenzi pentru fabricarea unui anumit tip de asortiment al produc iei, deseori

verigele lan ului de produc ie se amplaseaz departe de întreprinderile de baz , acolo, unde

este posibil randament maximal pentru sistem în ansamblu.

Dar cu trecerea timpului se schimb i caracterul integr rii pe vertical . În anii 70, 80

filialele de peste hotare ale CTN nu îndeplineau opera iuni complicate de producere, dar în

mare parte erau furnizori de materie prim pentru întreprinderea-mam i/sau cump torii

produc iei finale ale acesteia. Cei mai de seam reprezentan i ai acestei scheme sunt CTN

extractive: filialele str ine extr geau petrol, gaz, minereu de fier i alte materii prime, care

Page 213: Revista 2010, Nr

mai apoi se prelucrau la întreprinderile –mame i se realizau pe pie ele rilor în curs de

dezvoltare (deseori în calitate de pie e de desfacere erau însu i rile de unde aceste materii

prime erau extrase).

Desenând tabloul for ei crescânde a corpora iilor multina ionale, mul i autori

men ioneaz c , din punct de vedere juridic aceste grup ri reprezint adev rate societ i pe

ac iuni, structura organiza ional de baz a acestora, permite de a efectua uniunea i controlul

unor societ i pe ac iuni asupra altor.

BIBLIOGRAFIE

1. Danniel S. Papp- “ Contemporary International Relations. A Framework for Understanding”, Allyn and Bacon, USA, 2003, p. 107.

2. Martin Carnoy- “ New Global Economy in Information Era”, The Pensylvania State University Press, 1993

III. STUDII DE MANAGEMENT

CU PRIVIRE LA GESTIUNE, MANAGEMENT I ADMINISTRARE (TERMENI, ESEN E)

Natalia BURLACU, dr. hab.prof.univ., ULIM Crisis in the broad sense of the word usually is understood as such condition of the organization which precedes its transition in other quality. Change of quality can not take place, if management manages to overcome contradictions in internal and an environment of the organization.

Termenul gestiune are în tiin a na ional o istorie destul de lung i o defini ie

categorial clar .

Prin gestiune în sensul larg al cuvântului se în elege o activitate consecvent .

Gestiunea în calitate de categorie economic presupune existen a unui subiect

însufle it (cine?) i a obiectului (de cine, când?) care s vâr te ac iunile respective.

La începutul secolului trecut terminologia economic s-a completat cu un cuvânt nou

– management. Primele men ion ri sunt legate de numele lui L. Brandeis (1910) i F.U.

Teilor, care în anul 1911 a publicat cartea „Principiile managementului tiin ific”.

Cât prive te termenul administrare ( de la lat. administro – a sluji, a deservi), apoi

apari ia lui în economie ine de numele unuia dintre fondatorii managementului tiin ific A

Foiol (1841-1925).

De men ionat c în lumea tiin ific continu discu iile cu privire la coraportul dintre

termenii „gestiune”, „management” i „administrare”. O parte dintre autori atribuie cuvântul

„management” numai la func ionarea macro- i microsistemelor de pia , considerând c în

organiza iile de stat, municipae, publice i alte organiza ii non-comerciale e bine s fie folosit

cuvântul „gestiune”. Acest lucru e oarecum întemeiat, deoarece, în mod obi nuit, prin

cuvântul „gestiune” se subîn elege o no iune mai generalizatoare, incluzând conducerea

Page 214: Revista 2010, Nr

activit ii comerciale i non-comercoale, administrarea. Conform acestui concept, se formeaz

un fel de piramid terminologic (des. 1.1).

i totu i nu putem s nu atragem aten ia asupra faptului c în arsenalul

managementului, de rând cu pârghiile economice, exist i pârghii administrative

(disponibilizarea, numirea în func ii, ridicarea în grad, restructurarea etc.). La rândul ei i

administrarea poate utiliza mijloace economice de influen (selectarea comenzilor, acordarea

locurilor de munc , renun area la unele contracte, amenzile etc.). Aceasta înseamn c nu

exist un hotar clar între management i administrare.

În literatura economic esen a categoriei de „gestiune” se determin de urm toarele

elemente de con inut:

1) tiin a (cercetarea legilor i legit ilor rela iilor reciproce dintre oameni i a

activit ii lor consecvente, precum i elaborarea formelor i metodelor lor de optimizare);

2) practica specific , ce reprezint un set de anumite func ii (planificare,

organizare, motivare, control);

3) proces (interac iunea administrativ dintre subiecte i obiecte în timp i spa iu cu

regulile i procedurile lor);

4) personal specializat (organul din componen a organiza iei, care efectueaz

activitatea administrativ );

1) iestria (capacitatea de a aplica cuno tin ele la solu ionarea problemelor

administrative);

2) psihologia rela iilor dintre grupuri i personalit i (aplicarea unor procedee

psihologice pentru a impune oamenii s ac ioneze în mod consecvent).

Des. 1.

Des.1.1. Structura de con inut a categoriei „gestiune”

Gestiunea (conducerea)

Managementul economic Gestiunea neeconomic (administrarea)

Activitatea comercial (o

inerea profitului)

Activitatea non-comercial (func ionarea

profit)

Activitatea comercial (o

inerea profitului)

Activitatea non-comercial (func ionarea

profit)

Page 215: Revista 2010, Nr

Cu alte cuvinte „managementul” în temei se aplic fa de trei no iuni:

1) proces – activitate administrativ (printre func iile principale ale c reia, de regul ,

se eviden iaz planificarea, organizarea, motivarea, controlul i coordonarea, de i ultima e

mai mult identic cu cea de a doua);

2) personal – aparatul administrativ (personalul care se ocup în mod profesionist de

activitatea administrativ , adic prime te salariu);

3) sistem – complexul administrativ ce include în sine: a) principii, forme i metode

administrative; b) lucr torii administrativi respectivi; c) activitatea administrativ propriu

zis .

Logica ne spune c cea de a treia no iune („sistem”) descrie cel mai complet no iunea

de management. De aceea pentru comoditatea expunerii noi va fi folosit în continuare. Cât

prive te prima no iune („activitate”), pentru a nu admite echivoc e mai bine s fie exprimat

prin dou cuvinte, bun oar : „management de produc ie”, „management industrial”,

„management anticriz ” etc. , iar pentru calificarea no iunii „personal” este preferabil

cuvântul „manager”, adic persoan ; se poate întrebuin a de asemenea în îmbinare cu alte

cuvinte (ce localizeaz , precizeaz ), spre exemplu: „manager general”, „manager financiar”,

„manager de produc ie”, „manager anticriz ”

În practica i teoria contemporan defini ia categoriei „manager” e destul de vag . Cu

toate acestea, ultima, de regul . se refer la persoanele care au subalterni, adic subordona i.

În acest context sun oarecum nefiresc urm toarele denumiri de speciali ti care nu au

subalterni: „administratul pierderilor”, „administratorul hârtiilor de valoare”. „administratodul

reclamei”. În esen a fiind expresii de tipul „managerul automobilului ( oferul), „managerul

ma inii de cusut” (cus toreas ), „managerul calului” (gr jdarul – c re ul).

Urmând aceast logic , se poate da defini ia administratorului, adic a managerului,

subliniind determinanta esen ial – conducerea unor semeni ai s i. Din acest punct de vedere

manager (administrator) poate fi considerat doar acele care are cel pu in un subaltern, pe care

îl conduce i pentru ac iunile c ruia poart r spundere.

Conceptul dat permite ca în calitate de manager anticriz (sau administrator anticriz )

fie considerat conduc torul unui grup de speciali ti care exercit func ii specifice pentru

scoaterea organiza iei din situa ia de criz (cercet torii marketingului, gestionarii din exterior

etc.

În procesul activit ii vitale a organiza iei economice intervin perioade de stare

instabil , condi ionate atât de mega- i macro-factori, cât i de procesele interne:

uzura material i moral a fondurilor fixe, produc iei, elabor rilor de

proiectare i construc ii;

Page 216: Revista 2010, Nr

pierderea de c tre personal a dinamicii i predispozi iei pentru schimb ri;

pierderea flexibilit ii i adaptabilit ii de c tre elementele organizatorico-

structurale, sistemele de stimulare a muncii etc.

Aceasta include managementul antucriz în categoria tiin ei fundamentale, sistemice

i practicii de gestiune.

În contextul celor expuse mai sus s analiz m câteva aspecte ale managementului

anticriz în cadrul organiza iei economice inferioare (al unei firme industriale).

A. Managementul anticriz în sens larg i îngust.

Managementul anticriz în sens larg este activitatea administrativ general pentru

aducerea organiza iei din starea instabil (stagnare, colaps) în stare de reproduc ie echilibrat .

O particularitate a unui asemenea management este gradul extrem de înalt de incertitudine

privind mediul intern i exterior al organiza iei.

Managementul anticriz în sens îngust înseamn ac iunile administrative de scurt

durat în cadrul întregii organiza ii sau ac iunile destul de îndelungate în unul din elementele

ei, care se afl în stare de tranzi ie sau este predispus la modificarea calit ii.

Din acest punct de vedere managementul de criz se define te ca activitate

administrativ specific în timpul st rii de criz a organiza iei. În perioadele (care au însu irea

de a se repeta) st rii de criz a organiza iei scopul principal al managementului (tehnologia

gestiunii i administratorii) devine atingerea unor îmbun iri în organiza ie prin efectuarea

unor m suri orientate spre dep irea fenomenelor negative în procesul de reproduc ie al

întregii organiza ii sau al elementelor ei.

În perioadele st rii de criz din unele sectoare ale organiza iei (reducerea de câteva ori

a cererii la anumite grupe de articole, reducerea exportului, majorarea pre urilor la piesele de

completare, materiale i reserse energetice, fluctua ia cadrelor, tensiuni sociale, stagnarea

cercet rilor tiin ifice, însu irea noilor produse etc.). Gestiunea anticriz special se

concentreaz anume asupra acestor sectoare problematice cu scopul aducerii lor în stare de

echilibru.

Managementul pentru dep ireaproceselor de criz în aceste sectoare ale firmei

industriale difer prin func iile sale specifice speciale (marketing, desfacere, cercet ri

tiin ifice, preg tirea instrumental , export, diversificarea fondurilor, organizarea

întreprinderilor mixte, atragerea investi iilor, vânzarea fondurilor, personalul, gestiunea

social , producerea unor articole, energetica, colaborarea cu organiza ii din mediul de afaceri,

cu organe regionale, municipale etc.). Totu i el în general i în ansamblu este orientat spre

principalele obiective strategice ale organiza iei economice (firmei).

B. Echilibrarea intereselor proprietarilor i lucr torilor.

Page 217: Revista 2010, Nr

În organiza iile ce se afl în situa ie de criz una dintre problemele principale ale top-

managementului ei (conducerii de vârf) este asigurarea echilibrului dintre interesele

proprietarilor (ac ionarilor, posesorilor de obliga ii i alte hârtii de valoare) i lucr torii

angaja i. Aceasta se explic prin faptul c „concentrarea împuternicirilor de adoptare a

deciziilor în mâinile conducerii se îmbin în prezent cu o serie de momente specifice: lipsa

unei strategii pe termen lung; conflictul dintre manageri i proprietari; inten ia de a nu admite

accesul investitorului la întreprindere etc.”

La modul general interesele acestor grupuri statutive (lucr torii angaja i i proprietarii)

referitor la organiza ie (firm ) coincid – i unii i al ii sunt interesa i în func ionarea ei f

crize, deoarece unii beneficiaz de salarii, iar ceilal i – de dividende la dobânzi i cre terea

capitalului. În acest caz top-managementul se afl cum ar fi pe cealalt parte a baricadei cu

ac ionarii i personalul, deoarece i unii, i al ii cer de la dânsul achitarea unor pl i. În

procesul privatiz rii întreprinderilor industriale membrii colectivelor de munc au devenit

ac ionari i au unit astfel în persoana lor interesele de angajat i capitalist.

Ulterior o parte din personal a plecat, o parte din ac iuni s-a redistribuit, ceea ce a

condus la stratificarea proprietarilor. De rând cu aceasta pe m sura dezvolt rii firmelor

industriale vectorii intereselor ac ionarilor i ai personalului se îndep rteaz , de i i unii i

al ii se afl în opozi ie fa de top-management, solicitând de la acesta partea lor de bog ie.

Concomitent, mai exist i o contradic ie din cauza surselor diferite de ob inere a veniturilor,

i anume: cu cât mai multe mijloace sunt alocate pentru retribu ia muncii, cu atât e mai mic

masa profitului (valorii ad ugate – dup Marx), atribuit proprietarilor sub form de

acumulare a fondurilor i dividende la ac iuni (cota dreptului de proprietate asupra

capitalului).

În condi iile de criz aceste contradic ii dintre munc i capital se acutizeaz , din care

cauz conducerea firmei aflate în criz la adoptarea deciziilor administrative este nevoit de

fiecare dat s acorde prioritate nu variantei optimiste (c ii radicale de realizare a

obiectivelor) i variantei satisf toare (adic compromisului dintre principalele blocuri

administrative divergente). În caz contrar situa ia poate exploda. Din acest punct de vedere

gestiunea firmei aflate în criz poate fi numit „management satisf tor”.

C. Interac iunea cu mediul de afaceri.

Starea de instabilitate a firmei nu trebuie considerat exclusiv . Ea este caracteristic

pentru orice sistem în dezvoltare(care se extinde sau se restrânge). Aceasta se explic prin

existen a concomitent în el a elementelor noi i vechi (muribunde) de formare a structurilor.

i cu cât e mai mare cota celor de la urm i perioada lor de dispari ie, cu atât e mai mare

probabilitatea recidivei, întoarcerii, i e tot mai mic gradul de stabilitate a structurii în stadiu

Page 218: Revista 2010, Nr

de formare. Aceasta din cauza c densitatea înalt în sistemul elementelor contradictorii

produce vibra ia intern ca urmare a confrunt rilor pe orizontal la diverse niveluri ale

ierarhiei administrative. Durata prea mare a acestui proces de tranzi ie poate conduce la

pierderea ritmului de dezvoltare a sistemului i distrugerea lui.

Aplicativ la firmele industriale aflate în situa ie de criz managementul acestora

trebuie s fie orientat în permanen spre reducerea perioadei de transform ri structurale

(conversiune; modificarea structurii organizatorice; schimbarea profilului de activitate;

înlocuirea produselor pentru fabricare etc.).

În corespundere cu transform rile din cauza crizei în cadrul firmei au loc schimb ri

adecvate i în mediul ei de afaceri. De aceea luarea în considerare a parametrilor statici i

dinamici ai diver ilor subiec i din mediul de afaceri al firmei i perfec ionarea rela iilor cu

aceltia are o mare importan în perioadele de criz .

Cei mai importan i (determinan i) subiec i ai mediului de afaceri al firmei industriale

aflate în criz sunt consumatorii, furnizorii de resurse energetice (monopolurile naturale),

organele de stat i municipale ale puterii i administra iei. Comportamentul lor ac ioneaz în

sur decisiv asupra func ion rii firmei i a transform rilor ce au loc în ea.

Problema incipient de baz a firmei industriale este g sirea sau crearea

consumatorului (cump torului) pentru produc ia sa. În acest context marketingul industrial

poate fi considerat activitatea pentru formarea consumatorilor, deoarece firma industrial , de

regul , poate func iona doar permanent, f c deri bru te. În caz contrar ea degradeaz i se

distruge. Iar aceasta necesit circula ia f întreruperi a capitalului, realizarea uniform a

produc iei. În condi iile de criz problema g sirii cump torilor cap un caracter deosebit

de acut, deoarece extinderea cererii solvabile în limitele pre ului de cost constituie unul din

cele mai rapide i mai pu in costisitoare mijloace de stabilizare a produc iei firmei industriale.

În macroeconomia ce func ioneaz uniform g sirea i crearea consumatorilor

reprezint în genere o problem de cantitate. Aici sunt necesare cheltuieli suplimentare

pentru reclam , desfacerea produselor i alte activit i pentru ob inerea efectului marginal. Cât

prive te macroeconomia tranzitiv , c reia îi este caracteristic reducerea multipl a cererii, în

special la produsele cu destina ie tehnic de produc ie, apoi în aceste condi ii sarcina de g sire

i creare (formare) a consumatorului este mai dificil .

Realiz rile structurale calitative ale economiei na ionale din ultimele decenii au

modificat brusc structura consumatorilor. Dac în cererea pentru produsele alimentare i

rfurile de larg consum modific rile nu au avut caracter calitativ, apoi consumul produselor

cu destina ie tehnic de produc ie s-a schimbat radical. În primul rând, au sc zut mult

achizi iile de ma ini, strunguri, dispozitive i alte utilaje de produc ie. Aceasta a impus

Page 219: Revista 2010, Nr

uzinele constructoare de ma ini s treac brusc de la produc ia de mas în partide mari la

producerea unor serii mici i cu bucata a strungurilor, ma inilor, dispozitivelor i a altor

utilaje pentru întreprinderile industriale i însu irea produc iei de larg consum pentru

compensarea capacit ilor neutilizate.

Este semnificativ faptul c schimbarea formei de proprietate n-a influen at prea mult

procesele de produc ie. Determinante aici au fost schimb rile radicale din sistemul de

desfacere a produc iei. Din cauza orient rii slabe a acestei ramuri spre export, în perioada de

tranzi ie nu s-a putut compensa cererea intern sc zut .

Un subiect specific al mediului de afaceri îl constituie concuren ii. Metodologic ei

trebuie examina i în comun cu consumatorii. Aceasta se explic prin faptul c i concurentul,

i consumatorul se pozi ioneaz în raport cu firma industrial „pe cealalt parte”. Totodat

colaborarea firmei industriale cu consumatorul produselor ei poart un caracter de

compromis, ceea ce pare a fi un fel de în elegere neafi at cu concurentul (privind pre urile,

segmentele de pia , modelele etc.).

D. Atragerea investi iilor.

Efectuarea m surilor de scoatere a firmei industriale din criz necesit mijloace

suplimentare. În aceast situa ie, de regul , firmele dispun de resurse interne insuficiente

pentru investi ii i recurg la împrumuturi. Top-managementul trebuie s in cont de faptul c

criza este o etap a ciclului de via a firmei i pentru a o dep i trebuie întreprinse m surile

tehnologice respective.

Precum se tie, în rile industrial dezvoltate, în mod obi nuit, num rul firmelor ce se

afl în ajun de faliment constituie 3-4%. În Rusia, spre exemplu, asemenea firme în anul 2001

constituiau 37%. Dinamica num rului de întreprinderi falimentare în aceast ar a fost

urm toarea: în anul 1993 – 100 ; în 1994 – 260; în 1997 – 4800; în 2001 – 24000 de

întreprinderi.

O asemenea cre tere a num rului de întreprinderi prefalimentare vorbe te despre dou

fenomene: 1) mecanismele macroeconomice existente nu asigur condi ii favorabile pentru

pozitivarea proceselor de reproduc ie în firmele industriale; 2) s-a pierdut brusc interesul

investitorilor i al managementului pentru continuarea businessului de produc ie, ceea ce

poate fi considerat i ca stare de criz a sistemului macroeconomic (economiei na ionale). În

practica mondial în calitate de mijloc frecvent de atragere a investi iilor pentru modernizarea

i diversificarea produc iei se folosesc emisiile de ac iuni. În condi iile de deficit cronic al

bugetului de stat aplicarea emisiilor de ac iuni în cazul firmelor industriale constituie una din

cele mai importante rezerve de stimulare a reproduc iei.

Page 220: Revista 2010, Nr

Dac proprietarii (ac ionarii etc.) firmelor aflate în criz refuz s efectueze

diversificarea radical a portofoliului lor de ac iuni prin emisii, apoi acest proces poate fi

ini iat de c tre organele de stat avizate sau arbitrajul de stat ca m sur preventiv (de gradul

întâi) înainte de lichidarea organismului de produc ie.

Totodat pre ul ac iunilor emise trebuie cel pu in s fie egal cu datoriile fa de buget

i s corespund cotei de capital, stabilit de estimatorul independent. În acest caz se poate

implica Serviciul pentru Asanarea Financiar i Faliment, care poate întreprinde ac iuni

prefalimentare fa de firmele aflate în criz . Drept m sur de gradul al doilea, întreprins de

acest Serviciu poate fi ini ierea în arbitraj a unor decizii cu privire la emisia for at de ac iuni

de c tre firma respectiv în suma datoriilor constatate. Iar cota ac iunilor emise la pre ul de

vânzare trebuie s coincid cu cota capitalului social, evaluat la momentul falimentului de

tre estimatorul independent.

Conceptul propus pentru determinarea cotei de ac iuni emise se bazeaz pe

regulamentul despre egalitatea în drepturi a proprietarilor. În cazul dat posesorii firmei

falimentare, pentru a asigura echilibrul în rela iile de proprietate sun obliga i s achite

datoriile cu bunurile proprii, adic s vând o parte a firmei (uneori – firma în întregime). O

asemenea ac iune va constitui un act de aducere a dreptului de posesiune i dispunere în

corespundere cu dreptul de proprietate, imanent cu starea mediului extern concurent de pia .

În leg tur cu aceasta e greu s cazi de acord cu autorii care afirm c : „Dac în

procesul falimentului întreprinderii gestionarului din partea arbitrajului i se va permite legitim

emit ac iuni suplimentare, poate începe un al doilea val de redistribuire a propriet ii în

ar .” Invers, întregul sens economic al redistribuirii propriet ii rezid în restabilirea

echilibrului dintre dreptul de posesiune i dreptul de dispozi ie. În esen a sa economic

debitorul deja nu mai este proprietarul întregii propriet i, ci doar are asupra ei dreptul juridic

(pa aportul de posesiune). i de aceea limitarea achit rii prin transmiterea unei p i de capital

va provoca doar diform ri în mediul economic. Frânarea devers rii de capital este îndrept it

doar ca m sur local ca amploare i termen, bun oar , în cadrul unor programe de stat cu

destina ie special . O asemenea m sur la nivelul economiei na ionale inevitabil va stimula

afacerile tenebre cu proprietatea, în rezultatul c rui fapt se va forma un strat influent în

opozi ie cu statul de proprietari ai capitalului tenebru.

Aceasta permite pronosticarea unor consecin e extrem de negative în cazul m surilor

restrictive de mare amploare privind transvazarea capitalului.

Stimularea emisiei de ac iuni de c tre firmele industriale, în primul rând de c tre cele

aflate în stare de criz , va permite formarea unei pie e solide a ac iunilor, ce va putea

impulsiona activitatea investi ional i de afaceri.

Page 221: Revista 2010, Nr

E. Dispozi ia personalului.

De rând cu grupurile formale, corespunz toare elementelor structurii organizatorice a

firmei, în colectivul de munc exist diverse asocia ii neformale pe interese. Acestea apar, se

extind i se unesc organizatoric, se învechesc i se disperseaz sub impactul diver ilor factori

interni i externi. De grupurile formale se deosebesc prin urm toarele calit i:

1) motivul cre rii lor îl constituie interesele lucr torilor, i nu ale organiza iei în

ansamblu;

2) grupele poart caracter independent, func ionarea lor nu se bugeteaz (de i

interesele lor sunt în temei economice);

3) obiectivele grupurilor neformale, de regul , nu coincid cu obiectivele organiza iei i

adesea au început distructiv, ceea ce se manifest în opozi ia liderilor i membrilor lor;

4) în condi iile instabilit ii organiza iei din cauza crizei grupurile neformale i liderii

lor se activizeaz ;

5) în timpul crizei impactul grupurilor neformale asupra organiza iei se intensific .

Circumstan ele de mai sus necesit din partea conducerii firmei ce se afl în condi ii

de stres organizatoric s desf oare o activitate special în rândurile grupurilor neformale i a

liderilor acestora. Este important s se in cont de faptul c ultimii în comportamentul lor pot

se distan eze de grup i s fie absolut independen i în tendin ele i faptele lor. Adesea

asemenea persoane î i ap autonom interesele lor personale (pre urile, tarifele, cerin ele de

calitate, condi iile i regimul de munc etc.). Îns ced rile nevoite din partea administra iei

(majorarea salariului, acordarea regimului liber de munc , reducerea cerin elor fa de

calitatea produc iei etc.) submineaz autoritatea conduc torilor în fa a altor lucr tori, îi

provoac pe ultimii la ac iuni de nesupunere (întârzieri, greve, neeliberarea produc iei, cerin e

ultimative privind pre urile, nesupunere fa de conduc torii lor nemijloci i etc.).

Ac iunile conducerii firmei în privin a unei asemenea „aristocra ii muncitore ti”

trebuie s fie echilibrate, iar în condi iile de criz – deosebit de prudente. Dup cum confirm

practica, în contactele cu asemenea grupuri neformale i lideri conducerea firmei e mai bine

nu fac promisiuni concrete, deoarece în condi iile de criz , din cauza instabilit ii

mediului extern i intern, nu se poate garanta îndeplinirea lor.

Astfel, managementul anticriz în economie tranzitorie reprezint una din formele

specifice de gestiune a organiza iei, ce se caracterizeaz prin cerin e sporite fa de

componenta analiz i pronosticare a deciziilor i ac iunilor administrative.

BIBLIOGRAFIE: 1. Burlacu Natalia, Graur Elena, Morong Anca. Comunicarea managerial . Chi in u:Grafema Libris. 2003, 191

p. 2. Burlacu Natalia. Management corporativ, ASEM, Chi in u, 1996, 467 p.

Page 222: Revista 2010, Nr

ROLUL INOVA IEI ÎN OB INEREA DE AVANTAJE CONCUREN IALE PENTRU ÎNTREPRINDERE

Victoria GANEA, conf.univ., dr., CNAA

Silvia NOHAILÎC, lector, magistru, ULIM

L'innovation joue un rôle primordial dans la réalisation de la stratégie concurrentielle de l'entreprise, qu'il s'agisse de domination par les couts ou de différenciation. L'innovation est une source d'avantage compétitif durable, elle est impératif de toute stratégie d'entreprise. Quand on veut obtenir des avantages par la domination des couts on utilise l'innovation de procédés et dans le cas des avantages obtenues par la différenciation de l’offre l’entreprise fait appel à l'innovation de produit. Dans la majorité des cas à la realisation des options stratégiques participent plusiures facteurs, en dépendence du but établie par la direction de l’entreprise. Si l'entreprise veut s’assurer des avantajes concurrentielles en dominant les couts en fixant des prix inferieurs à la concurrence elle analyse plusieurs facteurs d’influence comme sont: le volume de production, l’effet d’expérience, l’innovation (recherche et developpement), le cout des facteurs de productions, de transport et mise en place des produits, le taux d’emploi des équipements. Si l'entreprise cherche à obtenir des avantages concurrentielles en proposant une offre spécifique, elle prend en consideration les déterminants suivants: le conditionnement des produits, originalité, qualité et degré d’innovation, la marque, le réseau de distribution et service après - vente.

Avantajul concuren ial pe care îl de ine sau vrea sa-l de in o întreprindere se reg se te

în cost sau valoarea perceput (variabile ce reies una din ofert i cealalt din cerere) cu

referire la importan a pie ei vizate (ansamblul de segmente de pia sau un num r oarecare de

segmente). Întreprinderea trebuie s cunoasc dac va înfrunta direct concuren ii s i prin

intermediul unor costuri joase, sau dac va evita confruntarea propunînd produse ce o

diferen iaz în ochii clien ilor. Realizarea strategiilor de costuri i de valoare perceput impun

întreprinderea s adopte decizii privind încredin area sau nu a anumitor activit i unui

partener din exterior.

Dominarea prin costuri. Obiectivul strategiilor de dominare prin costuri este de a

domina concuren ii gra ie unor pre uri de vînzare foarte competitive ce permit în acela i timp

ob inerea unor profituri confortabile.

Strategia de dominare prin costuri, popularizat de c tre M. Porter, const în atingerea

într-o manier durabil a unui cost unitar inferior celui al concuren ilor pentru acela i nivel de

calitate, i acest fapt pentru o int larg (toate segmentele pie ei sau un mare num r dintre

ele).

Costurile acelua i produs variaz de la o firm la alta, este foarte important s se

analizeze factorii acestor diferen e de costuri. Ace tea sunt în general:

- volumul de produc ie;

- efectul de experien ;

- inovarea sau substitu ia factorilor (reie ind din cercetare);

- intensitatea capitalului (procesul tehnic al investi iilor);

- costul factorilor de produc ie (materii prime, for de munc , arend , impozite);

Page 223: Revista 2010, Nr

- rata de utilizare a echipamentelor;

- distribu ie /plasare.

Costurile în raport cu concuren ii sunt un element determinant de succes. Aceste

costuri evolueaz în timp. Una din regulile lor de evolu ie este curba de experien care a fost

validat pe un num r mare de diverse produse. Ea exprim efectul de experien care se poate

exprima astfel: costul unei produc ii exprimat în moned constant scade cu aproximativ 20

% de fiece dat cînd are loc dublarea cantit ii de produse cumulate de la începutul producerii.

Astfel costul unui automobil este ast zi de cinci ori mai mic comparativ cu anul 1910.

Fenomenul are un avantaj i pentru avioane, costul celui de-al 50-lea avion Airbus fabricat

dubleaz costul celui de al 500-lea.

Sc derea costurilor este mult mai evident pentru produsele inovatoare

(componente/piese electronice), a c ror produc ie cumulat se dubleaz cel mai adesea, ceea

ce nu se întîmpl i în cazul vechilor produse (automobile) care acum î i dubleaz produc ia

în 20-30 de ani, dar aceea i lege pare s se aplice la toate produsele, cu condi ia c ele s fie

supuse concuren ei.

Boston Consulting Group (BCG - cabinet american de consultan în strategii) a

constatat c exist pentru o întreprindere o leg tur strîns între costul unitar de produc ie a

unui produs i cantitatea cumulat a acestui produs pe care ea la fabricat. Aceast rela ie se

datoreaz efectului de experien , care plaseaz pe o pozi ie puternic întreprinderea leader pe

pia , antrenat într-o competi ie prin costuri. Care sunt originile efectului de experien ?

Sc derea costurilor de produc ie se datoreaz produc iei cumulate care reflect experien a

întreprinderii. La un nivel foarte elementar, aceast rela ie se poate explica printr-un efect de

experien : repetarea unei i acelea i sarcini cere din ce în ce mai pu in timp de realizare pe

sur ce abilitatea executantului cre te. [3, 119] La sc derea costurilor de produc ie sunt

particip i alte efecte:

- efectul de specializare i de redistribuire a muncii: cre terea producerii permite

specializarea i diviziunea muncii care particip la cre terea productivit ii;

- efectul de inovare: producerea în mas face posibil utilizarea celor mai performante

procedeie (inovarea de proces), ra ionalizarea asortimentului de produse i

standardizarea componen ilor (inovarea produselor) [4, p. 17];

- efectul de scar : producerea în serii mari permite reducerea unor costuri fixe unitare,

cum sunt costurile administrative sau amortizarea echipamentelor printr-o utilizare mai

bun a capacit ilor.

Atunci cînd pentru o anumit activitate se constat un efect de experien semnificativ,

strategia natural a întreprinderii în condi ii de concuren const în ob inerea experien ei

Page 224: Revista 2010, Nr

celui mai puternic concurent cu scopul de a beneficia de costurile cele mai joase. Pentru a

avea experien a cea mai ridicat , întreprinderile vor c uta s aib produc ia cea mai mare, i

deci cea mai important cot de pia . Iat de ce aceste strategii sunt calificate ca fiind

strategii de volum.

Lupta care are loc între întreprinderi pentru a cî tiga cote de pia antreneaz în

general o ajustare a pre ului de pia asupra costurilor celor mai competitivi concuren i, adic

a celor a c ror produc ie este cea mai important . Concuren ii a c ror produc ie i deci

experien este slab , au costuri foarte înalte uneori superioare pre ului de pia ; incapabili s

degajeze profituri suficiente ace tia sunt elimina i. Astfel, concuren ii într-un domeniu de

activitate care de in un efect de experien semnificativ, sunt supu i unor imperative. Pe de o

parte, ei trebuie s se asigure c , succesiv, volumul lor de produc ie cumulat s creasc , iar

costurile lor s scad într-un ritm corespunz tor curbei de experien . [3, p. 121] Dac acesta

nu e cazul, gestionarea lor este deficient , i acumularea de experien nu se reflect de cît

imperfect în costuri. Pe de alt parte, ei trebuie s i asigure o cot de pia dominant în

domeniul lor de activitate pentru a avea producerea cumulat cea mai semnificativ posibil,

experien a cea mai puternic , i în consecin costurile cele mai joase.

În termeni strategici, conceptul de efect de experien provoac întreprinderile s

dedice esen ialul resurselor sale pentru ob inerea unui volum de produc ie i de vînzare cel

mai important posibil, punînd accentul pe controlul costurilor.

Realizarea unei strategii de eficien stimuleaz întreprinderea s produc mai bine.

Avantajul costurilor se datoreaz inov rii tehnologice de proces:

- trecererii la tehnologii mai performante (robotizare, intrumente de gestionare a

producerii asistate de ordinator);

- modific ri aduse caracteristicilor ofertei f ca aceste modific ri s fie percepute de

tre pia (o strategie de dominare prin costuri nu semnific o calitate mediocr a

produselor; este vorba de optimizarea raportului calitate/pre pe care îl caut clien ii);

- schimb ri în procesul de producere a ofertei (adoptînd de exemplu un sistem de

producere „just a temps”).

utarea eficien ei presupune c întreprinderea dispune de capacit i de finan are

suficiente i de competen e umane, tehnice i organiza ionale necesare.

Diferen ierea. Pentru ca întreprinderea s i creeze un avantaj concuren ial decisiv ea

trebuie s reformeze oferta sa. O întreprindere poate fie s creasc atractivitatea ofertei sale

comparativ cu cea a concuren ilor i astfel clien i s fie gata s pl teasc un pre mai mare

pentru produsul dat, fie din contra s debaraseze oferta sa de caracteristicile costisitoare i s

creeze un avantaj prin costuri. În primul caz, întreprinderea caut prin diferen iere s fondeze

Page 225: Revista 2010, Nr

avantajul s u concuren ial pe unicitatea ofertei pe care o produce, aceast specificitate fiind

valorificat sau recunoscut de c tre pia sau o parte important a pie ei. Diferen ierea astfel

creat permite întreprinderii s evite o concuren direct prin pre uri, f cînd oferta sa dificil

comparabil cu cea a rivalilor. În al doilea caz, pozi ionarea sa low-cost creeaz o pozi ie

favorabil i intensific concuren a prin pre uri pentru a atrage clien ii.

Exist dou mari tipuri de diferen iere, în dependen de decizia de a reduce sau a

cre te valoarea perceput în raport cu oferta concuren ei. În primul cazul, diminuarea valorii

permite reducerea costurilor (produsul sau serviciul fiind mai simple, este mai pu in costisitor

în a-l produce), dar impune i o diminuare a pre ului cu scopul ca oferta s r mîn atractiv

pentru client. În cel de-al doilea caz, în revan , supracre terea valorii antreneaz în general

costuri suplimentare (oferta fiind mai elaborat , ea este mai costisitoare la producere), care

trebuiesc compensate printr-o cre tere de pre uri sau prin volume importante. [2, p. 141] În

acela i timp, pentru ca un sau alta din aceste diferen ieri s fie profitabile întreprinderii, este

necesar fie s se reduc mai mult costurile de cît pre urile (în cazul diferen ierii în jos), fie s

se creasc pre urile mai mult de cît costurile (în cazul diferen ierii în sus). Profitul degajat este

astfel superior celui al concurenilor.

Schema 1. Cele patru tipuri de strategii de diferen iere

Sursa: Adaptare dup Millier, P. Stratégie et marketing de l'innovation technologique:

Lancer avec succès des produits qui n'existent pas encore. Paris: Dunod, 2005. p. 146

Ameliorarea – corespunde unei redefiniri a ofertei valorificate de c tre ansamblul

pie ei sau de c tre o mare majoritate a acesteia. Ofertele gamei superioare într în majoritatea

cazurilor în categorii de oferte îmbun ite. Mercedes, BMW, sau Rolls-Royce vor fi m rci

+ Gradul de acoperire al pie ei - Specificitatea ofertei

diferen iate este perceput i

valorificat de c tre întreaga pia

Specificitatea ofertei diferen iate nu este

perceput i valorificat de c tre

un segment particular de pia

+ Varia ia cuplului valoare-

pre -

Cre terea cuplului valoare-pre în raport cu

oferta de referin

Strategii de ameliorare

Strategii de specializare

Diferen iere în sus

Diminuarea cuplului valoare-pre în raport cu

oferta de referin

Strategii de

epurare

Strategii de

limitare

Diferen iere în jos

Page 226: Revista 2010, Nr

privilegiate de c tre majoritatea pie ei dac ele ar fi vîndute la pre uri comparabile cu Renault,

Peugeut sau Volkswagen. Partajarea pie ei se face pe baza pre ului mai mult de cît pe

percep ia valorii ofertei diferen iate.

Specializarea - în revan , conduce întreprinderea s produc o ofert destinat unei

clientele identificate din start. Este vorba de o veritabil diferen iere, i acest fapt permite de a

cere clien ilor un pre mai ridicat de cît cel al ofertei de referin , dar efectul nu are sens de cît

pentru segmentul de pia pentru care a fost destinat oferta. Oferta specializat este în fapt

conceput pentru a r spunde unei necesit i specifice unui segment de pia considerat,

necesitate satisf cut prost sau nesatisf cut de c tre oferta de referin , i care nu este

împ it de c tre restul pie ei. Este semnificativ s se g seasc întreprinderi care s se

specializeze pe r spunsul la necesit i specifice ale unor clien i, precum Volvo cu

automobilele adaptate conduc torilor cu handicap, sau anumite întreprinderi de confec ii care

nu produc de cît „m rimi extreme”.

Epurarea – este o strategie low-cost care const în degradarea ofertei produse în raport

cu oferta de referin : datorit costurilor sale mai joase, oferta epurat poate fi propus la un

pre mai mic. Ofertele epurate sunt percepute de ansamblul pie ei ca fiind inferioare ofertei de

referin , pre ul mai mic fiind principala motivare la cump rare. Ofertele companiilor aeriene

Ryanair sau Easyjet pot fi interpetate ca fiind oferte epurate în domeniul transportului aerian.

Limitarea ofertei – conduce întreprinderea s inteasc oferta sa spre un segment

particular pentru care anumite caracteristici ale ofertei sunt superflues. Astfel Airborne

Express reu te s i scoat marjele în transportul cu pachete expres intind spre întreprinderi

care au fluxuri ridicate de pachete cu volume mari f urgen . Airborne poate astfel s

utilizeze transportul rutier mai pu in costisitor i s ridice rata de utilizare a mijloacelor sale

de transport (camioane i avioane); mai mult sistemul s u informatic de tracking (urm rirea în

timp real a transportului de colete) este cu mult mai simplu de cît cel al concuren ilor s i,

DHL, UPS sau Fedex.

Ob inerea unui avantaj prin costuri datorit externaliz rii i integr rii. Termenul de

subtretan (antrepriz ) este rezervat activit ilor de producere pe cînd externalizare a se

refer la servicii:

- subtretan a const pentru o întreprindere (care ordon ) s încredin eze o parte din

producerea sa unei alte întreprinderi (subtretant sau executor de ordine). Cea care

ordon p streaz în general responsabilitatea final a produsului;

- externalizarea (outsourcing) const în încredin area unei p i dintr-o activitate sau mai

multe activit i ale întreprinderii unui prestator exterior specializat (de exemplu,

transport, informatic , contabilitate). La început externalizarea se referea doar la

Page 227: Revista 2010, Nr

transferul de activit i pe care întreprinderea nu le considera ca f cînd parte din centrul

misiunii sale; din ce în ce mai mult ea se aplic pentru orice activitate a întreprinderii.

Externalizarea implic un transfer de responsabilitate mult mai semnificativ de cît

subtretan a. [2, p. 149]

Cauzele care conduc întreprinderea s recurg la externalizare sunt numeroase i

variate. Dac se exclud varia iile planului de cheltuieli ce reies din simpla subtretan , dou

tipuri de ra iuni manageriale, fie de ordin strategic fie de ordin financiar, pot fi re inute pentru

a se adopta o decizie de externalizare.

Motivele strategice ce conduc întreprinderea s se orienteze spre exterior pentru a realiza

anumite activit i sunt multiple. Vom enumera trei cele mai importante:

- Ob inerea de competen e pe care firma nu le posed i pe care altcineva le domin mult

mai bine. Externalizarea permite urm rirea evolu iilor progresului tehnic.

- Refuzul de a investi, fie pentru c nivelul de producere nu este înc suficient, fie pentru c

previziunile evolu iei pie ei nu sunt suficient de exacte.

- Dorin a de a dinamiza filialele sau ramurile expunîndu-le la o concuren cu exteriorul. [1,

p. 67]

Externalizarea se supune unor ra iuni de ordin financiar, i din acest punct de vedere dou

motive principale pentru a alege aceast solu ie sunt înaintate de obicei:

- Ob inerea de costuri mai joase, fie pentru c întreprinderea care realizeaz producerea în

exterior este instalat într-o ar sau o regiune unde costurile directe ale for ei de munc

sunt în particular mici, fie pentru c firma din exterior, are o productivitate ridicat

datorit utiliz ri mai bune a materialelor sale sau o mai bun utilizare a tehnologiilor.

- Gestionarea optimal a capitalului poate fi de asemenea un argument care conduce la

externalizare, pentru c în loc s se pl teasc costuri pentru for a de munc în mod regulat,

de exemplu, la fiecare sfîr it de lun , cel care ordon (adic întreprinderea care

externalizeaz activitatea sa) achit aceste costuri întotdeauna la un anumit termen. [1, p.

68] În caz de diminuare a producerii, fiindc activitatea este externalizat , întreprinderea

nu se preocup de reduceri de locuri de munc i astfel nu suport costuri umane,

financiare i sociale.

Riscul major în cazul unei proaste externaliz ri este pierderea unei oarecare coeziuni

în cadrul întreprinderii care se orienteaz spre exterior. Adesea în acest caz trebuiesc regîndite

gestionarea resurselor umane i de modificat organizarea întreprinderii, pentru c recurgerea

la un furnizor extern modific sau rupe rela ia clasic de munc , în particular cuplul angajare-

securitate, care fondeaz no iunea de salariat.

Page 228: Revista 2010, Nr

Integrarea poate avea dou forme: integrarea vertical în amonte i integrarea

vertical în aval.

Integrarea vertical în amonte const într-o dezvoltare spre etapele situate în amontele

organiza iei în lan ul de valori. Întreprinderea se pozi ioneaz atfel spre furnizori. Se poate

cita în acest caz exemplul de cump rare a clubului de fodbal Paris Saint-Germain de c tre

re eaua de televiziune Canal+. Datorit acestei achizi ii, Canal+ amelioreaz pozi ia sa o dat

cu negocierea drepturilor de retransmisie a meciurilor. [3, p. 101]

Integrarea în aval const într-o dezvoltare spre etapele situate în avalul întreprinderii în

lan ul de valori. Organiza ia se pozi ioneaz astfel la nivelul distribuitorilor, transportatorilor

sau la nivelul activit ilor de serviciu post-vînzare. Se poate cita aici cazul de achizi ie a

re elei de parfumerie Sephora de c tre grupul de lux LVMH, proprietar al parfumeriei Dior i

Guerlain. La fel i produc torul de microprocesoare i componen i de radiocomunica ii

Motorola a devenit constructor de calculatoare i de telefoane mobile.

Decizia de integrare - const în producerea unor factori pe care întreprinderea îi

transform , sau în transformarea produselor pe care întreprinderea le fabric . Decizia de

integrare este dictat de mai multe considera ii:

1. cea mai bun logic industrial printr-o dominare a etapelor ciclului de

exploatare, controlînd furnizorii i distribuitorii;

2. într-o optic financiar , o interna ionalizare a marjelor intermediare i a

profiturilor;

3. ob inerea de elemente de dominare strategic asupra unor concuren i

neintegra i.

Reducerea costurilor i ameliorarea performan elor întreprinderii se explic prin dou

motive principale. Prima este existen a unei mai bune coordon ri a activit ilor la diferite

stadii a procesului de transformare comparativ cu existen a a doua firme independente.

Cî tigurile pot s apar atît în termeni de costuri de producere sau din gestionarea stocurilor,

cît i din politicile de investi ii (cre terea echilibrat a capacit ilor la diferite nivele) sau din

cercetarea i dezvoltarea (ameliorarea transmisiei de informa ii între laboratoare sau

regruparea activit ilor).

Al doilea avantaj în termeni de cost este adesea cel de control sau de securitatea în

aprovizionare sau debu ee, în cazul cînd pie ele pe care firma se aprovizioneaz sau vinde

sunt imperfecte: pre urile nu sunt determinate de mecanismele clasice ale ofertei i a cererii.

Integrarea vertical permite de a se proteja de puterea vînz torilor sau a cump torilor. În

acela i spirit, poate fi interesant pentru o întreprindere s se lanseze într-o astfel de strategie

cu scopul asigur rii calit ii aprovizion rilor sale, mai ales pentru c materia prim este un

Page 229: Revista 2010, Nr

element determinant a calit ii produselor finale. Este cazul ampaniei; casele de ampanie

cump hectare de vii de la agricultori, care necesit investi ii foarte mari (hectarul se poate

negocia pîn la un milion de euro pentru parcela cea mai c utat ) i pentru care beneficiile nu

vor ap rea de cît cî iva ani mai tîrziu.

Exist schematic trei nivele de integrare:

1. integrarea complet pentru care toate activit ile necesare sunt realizate în interiorul firmei (aprovizionare, producere, distribu ie i administrare);

2. integrarea modular care const în faptul c o parte din sarcini se încredin eaz unor

întreprinderi independente precum furnizorii i distribuitorii;

3. quasi-integrarea în care o parte este încredin at unor întreprinderi afiliate prin alian

dup contracte de concesie sau de franchis . BIBLIOGRAFIE

1. Forget, J. Stratégie financière. Paris: Ellipses, 2007. 172 p. 2. Millier, P. Stratégie et marketing de l'innovation technologique: Lancer avec succès des produits qui

n'existent pas encore. Paris: Dunod, 2005. 362 p. 3. Meier, O. Diagnostic stratégique. Evaluer la compétitivité de l’entreprise, 2-e édition, Paris: Dunod, 2007. p.

302

REFORME ÎN AGRICULTUR PRIN IMPLEMENTAREA NOILOR STRUCTURI ORGANIZATORICE

Natalia MOCANU, dr., conf. univ., UASM

Although it is situated in the geographical center of the richest world continent, Europe, the Republic of Moldova could be classified as an agrarian country with a preponderantly rural population and with extremely low revenue per inhabitant. Unfortunately, it is a sad but an objective fact because it totally reflects the reality.

Sursele principale de asigurare a securit ii alimentare a rii le constituie

produc ia proprie i importul produselor respective. Cu toate c importul produselor agro-

alimentare constituie un fragment oficial recunoscut al comer ului exterior, c acest

fragment este liberalizat la maxim posibil, practic, toate statele lumii stabilesc unele limite

(bariere) în ce prive te dependen a lor de produsele alimentare din import.

Anume cu scopul mic or rii dependen ei alimentare a Republicii Moldova (cre terii

nivelului de securitate alimentar ), cu scopul substituirii importului i, corespunz tor,

diminu rii deficitului enorm al comer ului exterior se pune sarcina de regrupare a factorilor

principali de produc ie, de procesare, transportare, împachetare, p strare i, la ultima instan ,

de comercializare a produselor agro-alimentare. Al turi de încorporarea (formal sau

neformal ) a structurilor financiar-bancare cadrul institu ional nou creat al complexului agro-

industrial trebuie s include în componen a sa, practic, toate verigile de integrare pe vertical ,

începând cu cooperativele (sau alte forme organizatorico-juridice) agricole i terminând cu

agen i economici din domeniul comer ului cu am nuntul.

Page 230: Revista 2010, Nr

Principalul în aceast privin îl constituie faptul, ca regruparea factorilor

organizatorici de produc ie (de procesare, de comercializare etc.) s nu fie în detrimentul

autonomiei lor economice, pe care aceste structuri o au la ziua de ast zi. În esen a, este o

stipulare obiectiv i argumentat . Doar este bine cunoscut faptul c mi carea m rfii de-a

lungul lan ului valoric se efectueaz : o perioada lung de timp (de la câteva luni pân la un an

i mai mult), cuprinde diferite regiuni geografice ale rii ba chiar i peste hotarele ei, pe

parcursul mi rii natura fizic a m rfii se schimb radical (ex. grâu, consecutiv: f in , pâine

i alte produse de panifica ie), cerînd modific ri la fel de radicale a utilajului, speciali tilor

califica i, condi iilor de p strare, procesare, comercializare etc. La o anumit etap de

integrare pe vertical , esen a economic a acestui proces într în conflict cu o alt direc ie de

dezvoltare i anume – cu specializarea agen ilor economici într-un domeniu sau altul de

activitate.

Cercet rile au fost efectuate pe baza întreprinderilor agricole din Republica Moldova.

Un loc important în lucrare îl ocup generalizarea experien ei rilor dezvoltate i a celor

emergente în domeniul promov rii reformelor economice in agricultur . Informa ia referitor

la propunerea noilor structuri organizatorice pentru agricultura Republicii Moldova au fost

acumulate în urma unui studiu aprofundat, realizat în baza literaturii tiin ifice de profil, a mai

multor publica ii periodice i a surselor de internet. Sub aspect teoretico- tiin ific articolul a

fost realizat în contextul abord rii complexe i sistemice a conceptelor economice

contemporane. inând cont de complexitatea cercet rii, la realizarea acesteia a fost aplicat un

arsenal extins al metodelor tiin ifice bazate pe principiile determinismului dialectic. În acest

sens, recurgând la abstrac ia tiin ific , s-a inut seama c for a motric a dezvolt rii o

constituie contradic iile interne ale fenomenelor i proceselor. S-a considerat, c atât induc ia

cât i deduc ia nu constituie forme de cercetare independente, izolate una de alta, dar se

intercondi ioneaz i reprezint laturi necesare ale modului general de studiere a realit ii

economice. S-a g sit necesar ca fiecare fenomen i proces s fie supus analizei, ultima fiind

obligatoriu completat cu sinteza. S-a luat în considerare faptul c de o mare semnifica ie în

cercetarea fenomenelor i proceselor economice în agricultur are leg tura dialectic dintre

logic i istoric. A fost considerat i interdisciplinaritatea - una dintre caracteristicile

fundamentale ale metodei de cercetare.

Pentru ca conflictul dintre specializare i integrare s fie dep it, agen ii economici

specializa i, de obicei, creeaz a a numitele structuri cvazi-integrate (N. Mateoc-Sîrb, 2004).

Fiecare component (holdingul, claster, asocia ii de holdinguri i/sau de clasteri) aparte a

acestei structuri cuprind (cu unele excep ii) tot lan ul valoric, începând cu câmpul sau ferma

produc torului i terminând cu masa consumatorului final.

Page 231: Revista 2010, Nr

Cu toate c componentele lan ului valoric constituie ni te structuri formalizate,

func ionabile i stabile, dup cum a fost deja subliniat, fiecare agent economic aparte,

participând ca membru-fondator sau ca membru-asociat al lan ului valoric, totodat , nu pierde

din autonomia i independen a s-a economic , patrimonial etc. Sunt constatate, doar, unele

constrângeri (de fapt, reciproc avantajoase) în ce prive te activitatea comercial . În principiu,

este vorba despre majorarea veniturilor verigilor ini iale ale lan urilor valorice, care în prezent

sunt excesiv de sc zute din cauza aglomer rii adev rate a pie ei produselor alimentare, pline

de de intermediari, mijloca i, dar în esen – de speculan i. În schimb, verigile din partea

final ale lan urilor valorice ob in condi ii mai pu in riscante de activitate economic .

Redistribuirea fluxurilor b ne ti poate fi apreciat ca plata pentru eliminarea riscurilor,

stabilit sub forma de câ tig suplimentar pentru cei, care „pornesc” func ionarea lan ului

valoric. Din aceste condi ii sistemul na ional de asigurare neîndoielnic a securit ii

alimentare ob ine cu totul alte rezultate.

Agen i economici ne afilia i Agen i economici ne afilia i

din agricultura din domeniul comercial (cu am nuntul)

Sursa: elaborat de autor.

Figura 1. Sistemul asigur rii securit ii alimentare a rii în cadrul sectorului agro-

industrial integrat

Dup configura ia integrat a complexului agro-industrial (figura 1) putem face

concluzia c func iile importului produselor agro-alimentare în acest caz sunt delegate

structurilor integrate (holdingurilor, clasterilor, asocia iilor acestora etc.).

Materializarea practic a scenariului prezentat de integrare economic (dar nu i

juridic ) în structuri clasteriale (holdingul constituie o form specific a clasterului) poate fi

Sistemul integrat de producere, procesare i comercializare a

produselor alimentare.

Lan urile valorice pe principalele produse alimentare

Car

ne

Lapt

e

Cul

turi

grun

oase

Legu

me

Fruc

te

Poam

a Structuri

financiar-bancare ne afiliate

Institu ii tiin ifice, companii de consalting,

de marketing, de transport, de servicii

veterinare etc.

Page 232: Revista 2010, Nr

privit ca o modificare radical macroeconomic a rela iilor de produc ie în sectorul agro-

industrial. Evident, c aceast modificare va fi eficient i lucrativ numai în caz de

manifestare de c tre participan ii structurilor integrate a unui nivel înalt de cultur

contractual .

La rândul s u, lipsi i de p mânturi agricole ranii î i caut alte locuri de munc ,

inclusiv peste hotarele rii. Drept consecin , pentru efectuarea lucr rilor manuale, mai ales,

strânsul roadei, fabrica aduce lucr tori din alte sate i comune. Chiar dac vor fi g site solu ii

tehnice privind executarea tuturor lucr rilor cu ajutorul utilajului i ma inilor agricole, aceast

modalitate de integrare nu este acceptabil din simplul motiv c ea duce la de popularizarea

satelor moldovene ti i de ertificarea spa iului rural, ca atare. Merit de subliniat, c

necesitatea îmbin rii propriet ii private asupra mijloacelor de produc ie, inclusiv, asupra

mântului, cu diferite forme de cooperare, integrare, asociere etc. a fost recunoscut de c tre

savan ii moldoveni înc în perioada antibelic . (I. Bâzgu; P. P slari, 1996).

Problema cre rii holdingurilor a fost pe larg discutat în societatea economi tilor

agrarieni la etapa ini ial de privatizare (începutul anilor 90 din secolul trecut). Caracterul

specific al acestei forme de integrare pe vertical , tendin ele permanent manifestate de

monopolizare a sectorului agro-alimentar au servit drept argumente de baz c atât în

concep ia reformei agrare i dezvolt rii social-economice a satului, cât i în alte documente

oficiale de la începutul perioadei de privatizare, formarea holdingurilor agro-industriale a fost

pe deplin ignorat .

Abia spre a doua jum tate a anilor 90 din secolul trecut în componen a economiei

na ionale, Conform Hot rârii Guvernului a ap rut primul holding de Stat „Avicola” S.A. Fiind

bazat pe activitate economic a mai multor întreprinderi cu cota-parte patrimonial de stat,

Holdingul „Avicola” S.A. s-a specializat în producerea: puilor de o zi, ou lor, c rnii de

pas re, nutre urilor combinate cu destina ie avicol .

Împuternicirile i sarcinile holdingului au constituit:

- aplicarea elabor rilor tehnico- tiin ifice avansate în selec ie, nutri ie, deservire

veterinar , tehnologic , energetic etc. a proceselor de producere, procesare, p strare i

comercializare a produselor susmen ionate;

- profilaxia maladiilor aviare, controlul i elaborarea vaccinelor, materialului biologic,

biostimulan ilor, standardelor etc.;

- perfec ionare i recalificarea cadrelor din ramura avicola;

- organizarea conferin elor, meselor rotunde, seminarelor etc. pe problematica

dezvolt rii verigilor principale ale lan ului valoric avicol.

Page 233: Revista 2010, Nr

Cu p rere de r u, continuarea, deseori stihiinic , a procesului de privatizare în mas a

sectorului agro-industrial a provocat, practic, autolichidarea primului holding din acest sector,

func iile lui fiind treptat eliminate sau preluate de unele fragmente, formate în baza

holdingului distrus. Concomitent, îns n-au disp rut i problemele, bazate pe necesitatea

integr rii pe vertical a agen ilor economici din sectorul agro-alimentar. Mai mult ca atât,

finalizarea procesului de privatizare, o perioad destul de lung de post privatizare, soldat cu

lipsa total a succeselor în ce prive te dezvoltarea acestui sector în baza propriet ii private,

manifest înc i înc odat atât necesitatea restructur rii sectorului agro-alimentar ca un

integru, cât i c ile principale ale acestei restructur ri – asocierea pe orizontal a

produc torilor agricoli independen i i integrarea lor pe vertical cu agen i economici din alte

ramuri ale complexului agro-industrial. De subliniat, c al turi de recunoa terea (cel pu in la

nivelul savan ilor din domeniul economiei agrare), practic, univoc a acestei necesit i în

prezent sunt deja create i alte condi ii necesare, inclusiv cele materiale, de integrare pe

vertical . În orice caz, în afar de societatea „Alfa-Nistru” S.A., care poate fi numit ca un

„pioner” adev rat al integr rii pe vertical , dup cum arat investiga iile efectuate, în

republica sunt înc o mul ime de întreprinderi agrare, industriale, comerciale (atât de tip

„angro”, cât i cel „cu am nuntul”), capabile de a servi drept „centrele de integrare”, fiecare

în domeniul i regiunea s-a de func ionare.

Cu toate, aceste centre poten ial existente de integrare pe vertical la ziua de ast zi

func ioneaz sub forma juridic de tip SRL, SA (de tip închis sau deschis), de cooperative

etc., dup ce de c tre Parlamentul Republicii Moldova va fi aprobat proiectul Legii privind

formarea i func ionarea holdingurilor agro-alimentare, ele pot fi u or transformate în

structuri respective integrate.

În calitate de principii generale de restructurare a sectorului agro-alimentar în baza

structurilor de tip agro-holding sunt înaintate:

- principiul eficien ei economice;

- principiul de integrare benevol ;

- principiul integr rii dup teritoriul i domeniul de activitate;

- principiul subordon rii economice i de ordin administrativ de sus în jos a verigilor

ierarhice i a p ilor componente (la caz);

- principiul de colaborare în baza de contract (pentru p ile relativ autonome ale

holdingului, la caz);

- principiul schimbului echivalent al m rfurilor (serviciilor) în cadrul holdingului agro-

alimentar;

Page 234: Revista 2010, Nr

- principiul durabilit ii rela iilor de colaborare în cadrul holdingurilor agro-alimentare;

sus inerii financiare a acestor rela ii din partea statului etc.

De men ionat c în caz de creare asocia iilor sau uniunii asocia iilor holdingurilor agro-

alimentare, lor le pot fi delegate din partea statului unele împuterniciri specifice manageriale,

inclusiv – drepturile de a elibera licen e de import a produselor respective, precum i

drepturile de împ ire (fie i contra plat ) a cotelor de import unora sau altora din produsele

de baz , producerea c rora într în func iile holdingurilor sau asocia iilor lor.

Este de constatat, de asemenea, c o parte din holdinguri agro-alimentare pot s aib

capitalul de stat. În caz c ponderea acestui capital este mai mare decât 50 la sut – agro-

holdingul este numit „de stat”.

Apari ia statului în persoana structurilor împuternicite (în primul rând Ministerului

Finan elor) în calitate de fondator (sau co-fondator) al holdingurilor agro-alimentare este

cauzat de starea financiar deplorabil a majorit ii covâr itoare a întreprinderilor agricole,

suma total a datoriilor c rora la ziua de ast zi dep te cifra de 6 mlrd. lei, dep ind cu mult

valoarea fondurilor fixe de produc ie agricol a întreprinderilor corespunz toare.

Majoritatea covâr itoare a acestor datorii sunt, dup cum arat analiza efectuat , fa de

stat, mai precis, fa de bugetul de stat i bugetele organelor de administrare public local . Se

propune, ca în procesul constituirii agro-holdingurilor respective, formate în rezultatul

negocierilor trilaterale i anume: compania-integrator, statul i întreprindere agricol , conform

legii privind formarea i func ionarea holdingurilor agro-alimentare, datoriile agrarienilor fa

de stat vor fi transformate în hârtii de valoare (ac iuni) apreciate în calitate de cota-parte a

statului în patrimoniul holdingului agro-alimentar. Se prevede, de asemenea, c în contractul

de constituire în mod obligatoriu s fie introdus punctul privind drepturile prioritare ale

holdingului agro-alimentar de a cump ra (în perspectiv ) aceste ac iuni în baza condi iilor

pie ei libere a valorilor mobiliare.

Cu toate c integrarea pe vertical prin crearea holdingurilor agro-alimentare asigur

posibilit i practic egale de reproducere l rgit a tuturor factorilor de produc ie pe întreg lan ul

valoric de mi care a m rfii, specificul negativ al acestor structuri integrate îl constituie

concentrarea excesiv a capitalului în mâniile unui num r restrâns al proprietarilor. În

asemenea condi ii, cu adev rat, apare pericolul monopoliz rii atât factorilor de produc ie, cât

i a pie ei de desfacere, cu toate consecin ele bine cunoscute ale acestui fenomen vicios.

Fiind evaluat la nivel interna ional, fenomenul depopulariz rii în ritmuri atât de

accelerate a satelor din Federa ia Rus , dar i din alte state independente din componen a CSI,

apare ca o tendin erodata procesul de reformare a rela iilor economice la general, i a

rela iilor agrare, funciare etc. Cele mai mari succese privind integrarea pe vertical a

Page 235: Revista 2010, Nr

complexului agro-industrial, dup cum arat analiza efectuat , sunt înregistrate în regiunile

Orel, Belgorod, Leningrad i altele. La general vorbind, sunt constatate mai multe niveluri de

dependen economico-financiar a membrilor holdingului fa de compania principal sau

holdingul ca atare, inclusiv:

- subordonarea plina (holdingului apar in 100 % de ac iuni sau cotelor p i

patrimoniale a membrului);

- subordonarea sigur (garantat ) – în caz ca holdingul controleaz ¾ din activele

membrului s u;

- subordonarea dominant – holdingului îi apar in mai mult de 50 la sut din activele

membrului;

- subordonarea par ial – cota parte a holdingului în activele membrului s u variaz de

la ¼ pân la ½;

- subordonarea neesen ial – cota parte a holdingului în activele membrului nu

dep te nivelul de ¼.

În regiunea Belgorod (Federa ia Rus ) în folosin a structurilor integrate se afl 67 % din

mântul arabil, 55 % din care sunt controlate de numai 19 companii de holding, salariul

mediu al unui lucr tor agricol nu dep te cifra de aproximativ 1000 lei MD lunar, ceea ce

deseori este mai pu in decât în structurile agricole dezintegrate.

În aprecierea academicianului A. Petricov „cre terea economic care a avut loc dup a.

1999 (anul de criz regional din Federa ia Rus ), treptat se încetineaz , dar cel mai important

ea n-a fost soldat cu cre terea nivelului de trai în spa iul rural”. Pe fundalul acestor

aprecieri, evident obiective i departajate, nu atât de argumentate par a fi confirm rile unui ir

întreg de autori din Federa ia Rus , care încearc de a numi holdinguri drept „colac de

salvare” a agriculturii lor autohtone, prezentând procesul de creare a holdingurilor ca o cale

unic i lipsit de orice fel de alternativ în ce prive te dep irea st rii de criz adânc i de

lung durat a sectorului agrar din aceast ar .

Spre deosebire de holdinguri agro-alimentare, care reprezint structuri integrate în baza

principiului de concentrare (consolidare) a capitalului tuturor verigilor lan ului valoric în

mâinile unui num r relativ restrâns al proprietarilor, clasterii se formeaz în baza principiilor:

- autonomiei i independen ei juridice ale membrilor clasterului;

- cointeres rii economice a membrilor de a fi integra i în componen a clasterului;

- posibilit ii reale a unui singur agent economic de a fi membru a mai multor clastere;

- asigur rii membrilor clasterului drepturilor de a ob ine venit egal la depunerea

eforturilor egale;

Page 236: Revista 2010, Nr

- stabilit ii func ion rii dobândite prin rela ii contractuale durabile i respectarea

echit ii economice în ce prive te distribuirea i redistribuirea fluxurilor b ne ti în cadrul

clasterului;

- ierarhiz rii problemelor (stabilirii priorit ilor) i solu ion rii lor prin aplicarea

eforturilor comune a tuturor membrilor clasterului;

- lu rii deciziilor manageriale (la diferite niveluri ierarhice ale clasterului) în baza

împuternicirilor delegate, stabilite în documente de constituire.

Evident c atât holdingurile, cât i clasterii constituie structuri integrate a agen ilor

economici de diferite forme organizatorico-juridice care: activeaz în diferite ramuri, îns , în

unul i acela i domeniu din sectorul agro-alimentar; sunt plasa i relativ compact în aspect

teritorial; au un nivel relativ comparabil de asigurare cu factorii principali de produc ie; au

interesele comune în ce prive te dezvoltarea dinamic i durabil a domeniului respectiv din

componen a multiramural a sectorului agro-alimentar.

Totodat , deosebirile acestor forma iuni integrate sunt mult mai multiplele i mult mai

diversificate în compara ie cu caracteristicile lor comune. Se are în vedere, în primul rând,

posibilitatea de aplicare în claster atât a proceselor de integrare pe vertical , cât i a proceselor

de asociere pe orizontal . În func ie de direc ii i niveluri de specializare fiecare agent

economic are dreptul de a fi membru a mai multor structuri clasteriale, contribu ia

managerial a organelor de conducere în cadrul clasterului este strict determinat de

împuterniciri, delegate acestor organe, din partea agen ilor economici, implica i în structuri

clasteriale.

Ultima caracteristic este cu totul deosebit prin faptul c ea formeaz un sistem de

management contrar opus celui din holdinguri. Cu adev rat, dac în holdinguri decizii

manageriale sunt elaborate i aplicate de c tre managerii de vârf (fie de c tre proprietarii

holdingurilor; fie de c tre managerii angaja i), atunci în cadrul clasterilor înaintarea sarcinilor,

care trebuie s fie solu ionate în mod operativ i argumentat, o fac membrii clasterului prin

mecanismul de delegare a împuternicirilor.

Page 237: Revista 2010, Nr

N

Mhold

Nmax

0 Mclast. Mmax

Figura 2. Sistemul de management în cadrul structurilor integrate

N – niveluri ierarhice de luare a deciziilor.

M – num rul persoanelor implicate în procesul decizional.

Sursa: elaborat de autor.

Ca rezultat, capacit ile manageriale în cadrul holdingurilor sunt manifestate de c tre un

grup relativ redus din cadrul conducerii de vârf al holdingului (Mhold) pe când executarea

acestor decizii este pus în sarcina unui num r esen ial al membrilor holdingului (Mmax). În

cazul clasterilor situa ia este opus . Decizii manageriale (sub forma de delegare a

împuternicirilor) sunt luate la adunarea general a membrilor clasterului, deci, practic de to i

membrii ai clasterului, pe când executarea acestora este pus în sarcina unui num r relativ

limitat al lucr torilor profesioni ti, angaja i la serviciul în baza contractului conform

specialit ii, nivelului de profesionalism etc. Pentru agricultura autohton la etapa actual de

dezvoltare, dup cum se tie, acest element al procesului de integrare este de importan a

major , deoarece ponderea volumului de produc ie a gospod riilor individuale i a celor

casnice auxiliare, nemaivorbind despre gospod rii ne ti (de fermier) neînregistrate,

constituie mai mult de jum tate din tot volumul produc iei agricole brute. Pot fi eviden iate i

alte elemente de deosebire dintre holdingul i clasterul, îns ele nu dep esc cealalt parte a

caracterului lor specific, cel mai important fiind faptul c holdingul, ca o form organizatoric

integrat , constituie un fragment aparte al sistemului clasterial. Argumentarea acestei

Page 238: Revista 2010, Nr

concluzii este simpl . Atât holdingul, cât i clasterul, constituie o structur integrat , iar în

baza integr rii se afl unele i aceea i „lan urile valorice”, care cuprind (mai mult sau mai

pu in) toate verigile promov rii produselor agro-alimentare de la câmpul (ferma)

produc torului pân la masa consumatorului.

În plan teoretic participarea agentului economic în structuri clasteriale însemn

încadrarea lui într-un lan valoric sau altul cu toate consecin ele derivate. Evident, cu cât este

mai înalt eficien a economic de func ionare a lan ului valoric, cu atât va fi mai eficient i

func ionarea membrilor clasterului.

În baza analizei efectuate putem constata c dezvoltarea sistemelor integrate de tip holding

în Republica Moldova, chiar dac va fi implementat , nu trebuie s fie una monopolist . În

opinia noastr , sunt a teptate i vor prinde r cini structurile de tip holding în unele ramuri

(domenii) de activitate agro-alimentar , de exemplu, producerea culturilor gr un oase,

culturilor tehnice (floarea soarelui, soia, rapi , sfecl de zah r etc.). Totodat , dezvoltarea

ramurilor, generatoare de valoare ad ugat sporit , cere s fie direc ionate formele

organizatorice mult mai democratice, mult mai diversificate din toate punctele de vedere. În

viziunea noastr asemenea forme organizatorico-juridice sunt a a numitele, clasterii. Procesul

managerial în cadrul ambelor structuri integrate s difere mult unul fa de altul. Luarea

deciziilor manageriale în cadrul clasterului este bazat pe considerentele principale ale tuturor

membrilor, iar executarea lor – pe nivelul înalt de cuno tin e i profesionalism al

executan ilor, de obicei, lucr torilor angaja i. În cadrul holdingurilor atât procesul decizional,

cât i responsabilitatea privind efectele ob inute, cade pe seama proprietarilor i/sau a

managerilor angaja i. Corespunz tor, apare divergen (pericolul) necorespunderii intereselor

acestora cu interesele personale sau cele de grup a tuturor celorlal i membri a holdingului,

care, practic, sunt lipsi i de posibilit i de influen asupra procesului decizional i se

transform într-un grup de executan i simpli ai deciziilor managerilor de vârf.

BIBLIOGRAFIE 1. BÂZGU, I., P SLARI, P. Holdingul: model de integrare a produc iei avicole // Revista „Agricultura

Moldovei”, nr. 3-6, Chi in u: 1996, p. 10-11. 2. MATEOC-SÎRB, N. Dezvoltarea rural i regional în România, Edi ia a II-a, revizuit i ad ugit ,

Timi oara: Editura Augusta, 2004, p. 52. 3. PETRIKOVA, A. Ustoj ivistj sel’skogo razvitiâ. Žurnal „Èkonomist”, Nr. 7, Moskva: 2006, s. 86-93.

ESEN A ADMINISTR RII CORPORATIVE A SOCIET ILOR PE AC IUNI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Lilia TARANENCO, Lector magistru,ULIM

Page 239: Revista 2010, Nr

L’administration des société par actions c’est la structure organisatorique par laquelle une société commerciale représente et défend les intérêts des ses investisseurs. Dans cet article on parle sur l’essence de l’administration du management corporatif comme science qui peut être déduit de sa définition.

În ultimele dou decenii, economia mondial i cea na ional a fost martor celei mai

rapide i cuprinz toare transform ri institu ionale din istoria omenirii. Este o transformare

con tient i inten ionat în c utarea unei noi ordine economice mondiale, în care

întreprinderea nu cunoa te frontiere.

Speciali tii i autorii celor mai controversate c i cu privire la diferitele forme de

antreprenoriat, estimeaz cu convingerea ferm c viitorul acestei na iuni depinde de existen a

întreprinderilor puternice i energice i c viabilitatea pe termen lung a sectorului de afaceri

depinde de responsabilitatea fa de societatea din care face parte.

Esen a managementului corporativ ca tiin poate fi exprimat prin defini ia acestuia.

Deci, managementul corporativ este tiin a ce studiaz mecanismul i procedurile de luare a

deciziilor de planificare, organizare, motivare i control asupra lor, cât i a proceselor,

leg turilor din cadrul întreprinderilor bazate pe capital cumulativ.

Esen a managementului corporativ în calitate de echip de conducere, se define te

ca drept organ de conducere ales de proprietarii unei corpora ii – consiliu de directori,

consiliu de observatori, consiliul societ ii, etc. – care ap i gestioneaz activitatea

corpora iei, bazându-se pe legi, statutul corpora iei i coduri de etic corporativ ,

pentru atingerea misiunii i scopurilor strategice ale corpora iei.

Astfel, apare i necesitatea definirii conceptului de „corpora ie”. Dic ionarul explicativ

al limbii române define te corpora ia drept întreprindere mare i/sau societate pe ac iuni. Atât

dreptul european, cât i cel din sistemul anglo-american trateaz corpora ia drept societate pe

ac iuni. Unii autori trateaz conceptul de corpora ie destul de îngust, astfel corpora ia este o

uniune colectiv , organiza ie recunoscut drept persoan juridic , înfiin at în baza

capitalurilor unite (depuneri benevole) i care îndepline te o activitate benefic .

În lucrarea „Averea na iunilor”, p rintele economiei, Adam Smith sus ine c forma de

organizare a companiilor este societatea pe ac iuni, iar motivul ine de separarea

managementului de proprietari. Directorii unor astfel de companii nu administreaz

investi iile la fel de bine precum dac ar fi proprii lor bani.

Apari ia sistemului de management corporativ are r cini în teoria clasic a

„avantajelor comparative” dup D. Ricardo. Plecând de la logica acestei teorii, fiecare ar ar

trebui s se specializeze în producerea acelor m rfuri sau servicii, ale c ror costuri alternative

în ara dat sunt cele mai sc zute. Abordând problema dat autorul men ioneaz i dezvoltarea

conceptului „avantajelor” la nivel de agen i economici de vestitul savant în domeniul

Page 240: Revista 2010, Nr

managementului Michael E. Porter. Astfel, avantajul concuren ial rezult fundamental din

valoarea pe care o firm poate s-o creeze pentru cump torii s i.

O tr tur important la sfâr itul secolului XX, o constituie expansiunea inevitabil a

„noii economii”, la baza c reia se afl tehnologiile informa ionale avansate. În acest context

de idei, nu e vorba atât de capitalizarea la finele anului 1999 i reducerea dramatic în anul

2000 a companiilor cu tehnologii moderne, cât de locul lor real în economia rilor

occidentale pe parcursul anilor 90. Pe de o parte, progresul tehnologic a subminat brusc

pozi iile corpora iilor industriale tradi ionale gigante. Astfel, în anii 70 circa 500 de corpora ii

mari asigurau 20% din PIB-ul S.U.A., iar ast zi ele asigur nu mai mult de 10 %. În anul 1996

jum tate din exportul american revenea firmelor în care lucrau mai pu in de 19 persoane, iar

structurile cu peste 500 de colaboratori – numai 7 %. Pe de alt parte în utlima perioad a avut

loc o ieftinire brusc a realiz rilor tehnologice. Spre exemplu, în anul 1999 în S.U.A. pre ul

mediu cu am nuntul al unui computer personal nou a sc zut sub cifra de 1000 de dolari

americani, cheltuielile pentru copierea informa iei pe parcursul anilor 90 s-au redus de circa

900 de ori, iar num rul americanilor conecta i la re eaua Internet a crescut în perioada anilor

1996-2000 de 5 ori.

Aceasta a condus la faptul c un num r tot mai mare de speciali ti califica i î i g sesc

loc pentru aplicarea cuno tin elor în companii mici. Astfel, în anul 2000 circa 65% din

lucr torii sferei intelectuale î i desf urau activitatea în structuri mici, iar num rul persoanelor

ocupate individual sau în firmele proprii dep te cifra de 35 milioane.

Astfel, dezvoltarea „noii economii” a dus la r spândirea pe scar larg a companiilor

mici ce pot fi organizate cu investi ii minimale, principalul avantaj al c rora este intelectul i

talentul fondatorilor lor.

În prezent, principalele eforturi ale Republicii Moldova sunt orientate spre efectuarea

diverselor reforme i crearea condi iilor legislative, dar cu toat importan a acestor m suri, se

observ c în cazul managementului corporativ factorii interni ai succesului economic r mân

în afara aten iei managerilor locali.

În noile condi ii de instabilitate economic global a pie elor mondiale, managerii

corpora iilor formeaz cea mai viabil linie de protec ie i opunere activ a proceselor

distructive. Pentru orice corpora ie, stabilitatea condi iilor exterioare constituie unul din

principalii factori ai dezvolt rii ei cu succes.

Anume dezvoltarea intens a metodelor de management i aplicarea lor eficient în

gestiunea companiilor i în sfera administra iei de stat, a condus la atingerea unor asemenea

realiz ri de c tre statele lidere ale economiei mondiale – S.U.A., Marea Britanie, Germania,

Page 241: Revista 2010, Nr

Canada, Fran a, precum i o serie de ri din Asia de sud. Înc lcarea principiilor de baz ale

gestiunii eficiente duce la apari ia crizei i falimentul companiilor.

Exist trei sfere distincte de aplicarea a managementului, c rora le corespunde diverse

tipuri de management: macromanagementul, managementul organiza iei i

micromanagementul.

Macromanagementul se manifest prin influen a statului, a celor mai mari corpora ii, a

organiza iilor politice i ob te ti asupra modific rii mediului de afaceri în ansamblu, asupra

politicii fiscale, a condi iilor legislative.

Managementul organiza iei include managementul corporativ ce se ocup cu

gestiunea corpora iilor, a b ncilor, managementul organiza iilor de stat, managementul

micului business.

Micromanagementul cuprinde gestiunea subdiviziunilor organiza iei, inclusiv

gestiunea grupurilor, echipelor, executan ilor separa i i managementul individual adic

dirijarea i autodirijarea personalit ii.

În Republica Moldova, în perioada actual se petrece o „revolu ie a managerilor”, ce

const în apari ia unei p turi sociale a managerilor, capabili de a influen a mediul economic,

politic i social. O mare parte din ei sunt coproprietari ai corpora iilor proprii sau ac ionari

gigan i ai altor companii. Aceast p tur social este una din cele mai influente. Anume ea

determin caracterul tuturor proceselor integra ioniste în republic i în rela iile cu

corpora iile din Occident i Asia.

Starea actual a managementului din Republica Moldova se caracterizeaz prin procese

extrem de contradictorii. Pe de o parte, procesele businessului au condus la apari ia unui nou

tip de administratori i antreprenori, pe de alt parte se men in stereotipurile negative i

mecanismele administrative din perioada precedent , ceea ce reduc brusc eficien a atât a

corpora iilor, cât i a proceselor integra ioniste.

În managementul corporativ o importan deosebit o are eficien a multiaspectual în

baza deciziilor nestandart, responsabilitatea social a managerilor, importan a prioritar a

factorului timp în raport cu alte tipuri de resurse. În lupta concuren ial acut ce se desf oar

în condi iile de globalizare a economiei, vor putea exista doar corpora iile mobile i dinamice,

axate pe noile principii de management.

Transform rile din mediul exterior influen eaz inevitabil mediul managementului

corporativ. Datorit acestor schimb ri, corpora iile sunt nevoite s se adapteze la noile

condi ii i s i treac sistemul de dirijare pe o nou treapt ca ulterior s devin lidere pe

pia , în caz contrar, acestea vor da faliment.

Page 242: Revista 2010, Nr

Ob inerea lideratului devine tot mai dificil pentru corpora iile moldovene ti. În

Republica Moldova conduc torii pân în prezent nu pot con tientiza legit ile fundamentale

ale dezvolt rii contemporane, conform c rora concuren a nu începe pe pia , ci în interiorul

companiei la formarea nivelului general al firmei. Mai mult ca atât, multe companii nu în eleg

gradul r mânerii lor în urm de nivelul managementului mondial. Acest fapt se explic prin

prezen a stereotipurilor vechi în atitudinea fa de dezvoltarea sistemelor administrative ale

marilor companii moldovene ti. Obstacolul principal în calea dezvolt rii economiei

moldovene ti o reprezint starea actual a managementului. Incompeten a administrativ ,

stereotipurile eronate de gândire, lipsa unor stimulente reale i lipsa unui sistem adecvat de

avansare a unor manageri talenta i sunt cauza apari iei în lan a insucceselor în încercarea de a

ie i din cercul de crize economice ce vin una dup alta.

Se consider c neaplicarea managementului tiin ific în gestiunea autohton a dus la

aceea c corpora iile din Republica Moldova au dezavantaje în fa a concuren ilor

interna ionali.

Teoriile managementului corporativ, atât în Republica Moldova, cât i peste hotare, sunt

în curs de formare, cu toate c uniunile corporative au o dezvoltare destul de semnificativ .

Forma iunile corporatiste în Republica Moldova au ap rut odat cu destr marea

sistemului sovietic. Problematica acestor forma iuni reprezint o realitate achizi ionat

recent, realitate ce s-a conturat i a luat propor ii doar ca urmare a unor transform ri

profunde, care au culminat la 27 august 1991 cînd s-a adoptat Declara ia de

independen .

i dac în anul 1990 societ ile pe ac iuni n-au înregistrat o cre tere major , atunci pe

parcursul anilor de tranzi ie, num rul i importan a lor a crescut de la 35 de societ i în anul

1991 la cifra de 6209 de societ i la 1 aprilie 2004.

Ca rezultat al privatiz rii, întreprinderile de stat au devenit societ i pe ac iuni, în cadrul

rora au fost aplicate elemente ale administr rii corporative sau a managementului corporativ

pentru crearea unui nou sistem de motiva ie, care s permit unirea lor în corpora ii mari

pentru a spori poten ialul economic al rii.

Una din direc iile importante de activitate a administr rii corporative în aceast perioad

în Republica Moldova trebuie s fie consolidarea componentei de evaluare a sistemului de

administrare a societ ilor pe ac iuni. Dat fiind faptul c capitalul social al corpora iei este

constituit din ac iuni simple, acesta trebuie majorat din contul unor emisii suplimentare de

ac iuni. Aceasta îi permite societ ii pe ac iuni s i îmbun easc starea financiar , dar care

necesit un control riguros al administr rii acestor ac iuni.

Page 243: Revista 2010, Nr

Dac este de dat defini ia societ ilor pe ac iuni, atunci conform legii, ea „este

întreprinderea creat de dou sau mai multe persoane juridice i (sau) fizice, care i-au unit

bunurile pentru a desf ura împreun o anumit activitate antreprenorial într-o firm comun

în baza contractului de constituire încheiat între ele. Oricare dintre ele poate fi creat i de o

singur persoan juridic sau fizic ”.

Societatea pe ac iuni este societatea comercial al c rei capital social este în întregime

divizat în ac iuni i ale c rei obliga ii sînt garantate cu patrimoniul societ ii.

Societatea este obligat s dezv luie public informa ia, în conformitate cu legisla ia în

vigoare, în cazul în care corespunde unuia din urm toarele criterii:

1. are capital social în m rime de cel pu in 500000 lei i un num r de 50 i mai mul i

ac ionari ;

2. valorile mobiliare ale societ ii se coteaz pe pia a bursier ;

3. este banc comercial , companie de asigurare, fond de investi ii, fond nestatal de

pensii, societate pe a iuni în proces de privatizare sau societate pe ac iuni care a

plasat public valori mobiliare în perioada de circula ie a acestora ;

4. este o societate pe ac iuni alta decât cele enumerate în punctele de mai sus, în

conformitate cu legisla ia în vigoare, este calificat ca entitate de interes public.

Societatea pe ac iuni func ioneaz , de regul , pe o perioad de timp nelimitat , dac

statutul ei nu prevede altceva. Suma se formeaz prin subscriere public sau difuzarea

ac iunilor în rândurile fondatorilor.

Num rul societ ilor pe ac iuni ca element principal al managementului corporativ pe

parcursul anilor, de la destr marea regimului sovietic i pân în prezent, fie c s-a m rit, fie c

s-a mic orat, ajungând la cifra de 4933 de societ i pe ac iuni la data de 1 martie 2010.

La data de 1 martie 2010, Registrul de stat al Republicii Moldova con ine informa ii

despre 154 584 persoane juridice i întreprinz tori individuali.

Conform datelor Camerii Înregistr rii de Stat, structura pe forme organizatorico-juridice

a acestor întreprinderi este prezentat în tabelul ce urmeaz .

Tabelul 1. Repartizarea întreprinderilor dup formele juridice de antreprenoriat la data

de 1 martie 2010

Forma organizatorico-juridic de

antreprenoriat

Num rul de întreprinderi

la 01.03.2010

Cota fiec ruia în num rul

total de întreprinderi (%)

Societ i cu r spundere limitat

(S.R.L.)

70.097

45,34

Întreprinz tori individuali 67.575 43,71

Page 244: Revista 2010, Nr

Societ i pe ac iuni 4.933 3,20

Cooperative (cooperative de

produc ie, de consum, de

întreprinz tor)

4.059

2,63

Întreprinderi de stat i municipale 1.470 0,95

Organiza ii necomerciale 3.059 1,98

altele (filiale, reprezentan e,

societ i în nume colectiv, societ i

în comandit , întreprinderi de

arend , întreprinderi

intergospod re ti, colhozuri,

asocia ii de gospod rii ne ti i

alte întreprinderi).

3.391

2,19

Total 154.584 100

Unii autori consider c nu exist o form unic de administrare i conducere a

societ ilor pe ac iuni în economiile de pia . Spre exemplu, economiile est europene au

demonstrat clar c tranzi ia de la economia socialist la cea de pia nu presupune

introducerea unui singur i unic pachet de m suri. Exist o list cu diferitele forme de

administrare i conducere a societ ilor pe ac iuni, de unde se poate alege.

Administrarea i conducerea societ ilor pe ac iuni reprezint structura

organizatoric prin care o societate comercial reprezint i serve te interesele

investitorilor s i. Necesitatea unor astfel de structuri deriv din alc tuirea societ ilor

comerciale în economiile capitaliste. Se consider c necesitatea administr rii i conducerii

societ ilor pe ac iuni decurge din separarea caracteristicilor de proprietate i control ale

societ ii pe ac iuni modern, în economiile de pia .

Aceast gam de opera iuni nu iese nic ieri mai mult în eviden decât în rela ia cu

administra ia i conducerea societ ilor pe ac iuni. Esen a diferen elor, în economiile

capitaliste, o reprezint structura pie elor de capital i formele de administrare i conducere a

societ ilor pe ac iuni. Aceste deosebiri se întâlnesc în organizarea companiilor, în structura

industriilor i în rela iile dintre muncitori i proprietari. Ele î i g sesc originea în factorii

culturali i istorici care, adeseori, sunt dificili de clarificat.

BIBLIOGRAFIE:

1. Legea Republicii Moldova cu privire la societ ile pe ac iuni, 1134-XIII din 02.04.1997. În : Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, 38-39, cu modific ri i complet ri ;

2. http://www.statistica.md (vizitat 31.03.2010)

Page 245: Revista 2010, Nr

DEZVOLTAREA RELA IILOR ECONOMICE DE PIA PRIN PRISMA

IMPLIMENT RII ANTREPRENORIATULUI CONSTRUCTIV

Stela EFROS, lector magistru, ULIM Entrepreneurship is recognized today as an important factor of economic development of society and has an

impressive influence on the field with the ongoing process of transformation to market economic system, the formation of a new economic thinking and new ways of defining behavior population. Entrepreneurship is the scope of what can be approached from three major phases, the first being - economic activity, the second - economic sector and the third - innovative process. From these considerations are highlighted the main directions of entrepreneurship, and initiative to achieve the best results, find ways and new methods of achieving them, creativity, ability to assume the possible risks, the maximum responsibility in making decisions and their implementation. Directions and information leading to the need for entrepreneurship and development of constructive, based on compliance objectives and tasks, forms and methods of entrepreneurial activity, such as correspondence with specific economic interests of entrepreneurs, team or group of persons who lead and finally with market needs and the society at large.

Dezvoltarea rela iilor economice de pia se bazeaz pe corela ia nevoie – surse –

produc ie, ce caracterizeaz în modul cel mai complex esen a vie ii economice, care la rîndul

ei este reglat de concuren , cerere, ofert , formarea liber a pre urilor i a salariior etc. Pe

lîng faptul c dezvoltarea rela iilor economice de pia contribuie la îmbun irea situa iei

generale a societ ii, aceasta mai scoate în vileag o serie de probleme sau fenomene negative

acuitatea c rora a reliefat în prezent criza economic i social : nivelul înalt al infla iei,

falimentarea întreprinderilor, cre terea omajului, deficitul bugetar, degradarea economiei etc.

Astfel una din posibilit ile de solu ionare a problemelor iscate, dup cum ne demonstreaz

experien a unor ri economic dezvoltate, este dezvoltarea ampl a activit ii antreprenoriale

care actualmente este considerat ca un factor primordial în dezvoltarea economiei de pia a

republicii.

Antreprenoriatul prezint , de asemenea un domeniu cu influen impun toare asupra

procesului continuu de transform ri a sistemului economic de pia , a form rii unei noi gîndiri

economice, precum i a stabilirii unor noi modalit i de comportament a popula iei.

Antreprenoriatul este domeniul de activitate ce poate fi abordat din trei faze importante,

prima fiind – activitate economic , a doua – sector economic i cea de-a treia – proces

inova ional. Din aceste considerente sunt eviden iate direc iile principale ale

antreprenoriatului, precum ini iativa pentru ob inerea celor mai bune rezultate, g sirea c ilor

i metodelor noi de realizare a acestora, creativitate, capacitatea de a- i asuma riscurile

posibile, responsabilitate maxim în luarea deciziilor i realizarea acestora. Iar direc iile date

duc spre necesitatea existen ei i dezvolt rii unui antreprenoriat constructiv, care se bazeaz

pe corespunderea obiectivelor i sarcinilor, a formelor i metodelor activit ii antreprenoriale,

cum ar fi corespunderea intereselor economice specifice ale antreprenorului, echipei sau

Page 246: Revista 2010, Nr

grupului de persoane cu care conduce i în fine cu necesit ile pie ei i a societ ii în

ansamblu.

Defini ia antreprenoriatului a evoluat în timp pe m sura ce via a i structurile economice

au devenit mai complexe. No iunile care au fost identificate ca „majore" în studiul noilor

afaceri sunt: asumarea riscului, inovarea, crearea de bog ie. Decizia de a începe activitate

antreprenorial este compus din mai mul i pa i:

1. Decizia de a p si cariera i modul de via actual

2. Decizia c experien antreprenorial este dorit

3. Decizia c sunt întrunite condi iile interne i externe pentru crearea unei noi afaceri.

În sens larg, antreprenoriatul are ca principale obiecte de activitate crearea, finan area i

gestionarea întreprinderilor, cu scopul de a ob ine profit. Poate fi vorba despre o întreprindere

nou sau o activitate individual cu scopul angaj rii proprii în cîmpul muncii, dar i, de

asemenea, despre activitatea de l rgire/dezvoltare a întreprinderii existente.

Iar conform legisla iei Republicii Moldova, i anume „Legea R.M. cu privire la

antreprenoriat i întreprinderi”, antreprenoriatul este definit în felul urm tor: activitatea de

fabricare a produc iei, de executare a lucr rilor i prestare a serviciilor, desf urarea de

cet eni i de asocia iile acestora în mod independent, din propria ini iativ , în numele

lor, pe riscul propriu i sub r spunderea lor patrimonial , cu scopul de a- i asigura o

surs permanent de venituri.5

Antreprenoriatul este asociat cu succesul, banii i prosperitatea, atît pentru individ, cît i

pentru societate. Cu cît mai mul i întreprinz tori exist , cu cît mai multe afaceri de succes

sunt, cu atît mai dezvoltat este ara. Ast zi antreprenoriatul ofer fiec rui ansa de a- i

realiza scopurile i de a ob ine venit din propria afacere. Aceasta se demonstreaz prin faptul

anual în Republica Moldova î i deschid propria afacere mii de persoane, majoritatea fiind

ghida i nu de visul de a deveni cel mai bogat sau prosper, dar doresc s i asigure un nivel de

trai decent sie i apropia ilor s i.

Caracteristicile de baz ale întreprinderii sau organiza iei antreprenoriale sunt inova ia,

cre terea rapid , dezvoltarea cu grad sporit de risc i îmbun irea profitabilit ii.

Afacerile antreprenoriale de succes se bazeaz pe inova ii, ob inute în urma realiz rii unui

nou produs sau serviciu, aplic rii unei noi tehnologii sau a unui nou mod de conducere,

lans rii pe o nou pia de desfacere etc.

Cre terea rapid reprezint o alt caracteristic esen ial a afacerii antreprenoriale, care, în

mare m sur , depinde de domeniul de activitate i se bazeaz pe inova iile în domeniu.

5 Legea cu privire la antreprenoriat i întreprinderi, 845-XII din 03.01.1992. În : Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, 2/33, cu modific ri i complet ri.

Page 247: Revista 2010, Nr

Gradul sporit de risc se datoreaz inova iei semnificative i cre terii, iar totul în ansamblu

se efectueaz pentru îmbun irea profitabilit ii.

Din practica actual , antreprenoriatul înseamn a c uta i a în elege „ce este necesar”, „ce

lipse te” „ce se schimb ” i „ce vor cump ra consumatorii în viitorul apropiat”.

Antreprenoriatul este profund legat de responsabilitate. E adev rat c activitatea nu se

raporteaz unui ef direct, dar exist clien i, furnizori, angaja i, investitori, creditori, familie i

responsabilit i legale imense. Antreprenoriatul înseamn competi ie: nu doar cu alt firm , în

primul rând cu persoana îns i i aspira iile acesteia. Antreprenoriatul contemporan duce, de

asemenea, cu gândul la diversitate. Oricine poate deveni întreprinz tor dac are dorin a de a

se dezvolta, curiozitatea de a înfrunta provoc rile i dep i obstacolele.

Întotdeauna antreprenoriatul reflect dorin a de a fi cel mai bun, de a ob ine performan

cu orice pre , acesta având leg tur cu dezvoltarea personal i libertatea financiar . Foarte

pu ine lucruri în via sunt atât de generoase i complete ca o experien antreprenorial :

pentru c aceasta implic persoana – antreprenor : profesional, social, uman, i schimb

modul de a privi o activitate, precum i realit ile mediului înconjur tor, pentru c se alege

când, unde i cu cine se desf oar activitatea.

Foarte multe din administra iile din ziua de azi dau dovad crescînd de interes pentru

promovarea i dezvoltarea antreprenorial . Oamenii sunt încuraja i s inceap afaceri noi fie

prin m suri fiscale, crearea de infrastructur i sisteme de comunica ii care s faciliteze acest

proces. Încurajarea din partea statului ar trebui s continue pe m sura ce din ce în ce mai mul i

legiuitori în eleg c firmele creaz locuri de munca i „cresc" rezultatele regiunilor. Guvernul

dezvolt strategii proprii pentru încurajarea activit ii antreprenoriale si promovarea sus inut

a tehnologiilor.

De asemenea ar trebui s continue i sus inerea societ ii în general pentru antreprenoriat.

Acest suport este critic atît în ceea ce prive te motivarea dar i recunoa terea public . Nu

trebuie s uit m ca un factor covîr itor de influen în dezvoltarea social este mass media

care ar trebui s joace un rol important i constructiv prin prezentarea spiritului antreprenorial

în ara respectiv i cu pove ti de succes care s exemplifice cum se întampl în realitate. În

fine, firme mari cu politici de responsabilitate social ar trebui s fie interesate în dezvoltarea

acestui subiect: practic este de a permite „experimente antreprenoriale" în interiorul

firmelor pentru tineri. Aceste firme pot contribui semnificativ la cre terea interesului i

importan ei domeniului prin capitalizarea pentru Cercetare i Dezvoltare în mediul

hipercompetitiv de afaceri din ziua de azi. De i pîn acum toat lumea a fost fascinat de

fenomenul antreprenoriatului, este imperios necesar s se treac la ac iune i s se consolideze

suri active de dezvoltare i sus inere.

Page 248: Revista 2010, Nr

Antreprenoriatul trebuie s devin o op iune de carier pentru fiecare, prin aplicarea

programelor de formare profesional care s dezvolte competen e manageriale i

antreprenoriale. Aceasta reprezint o solu ie important atât pentru a r spunde efectelor

negative ale ajust rilor structurale i ale procesului de restructurare a economiei, prin

generarea de alternative economice i sociale i prin îmbun irea statutului economic al unui

num r semnificativ de persoane, cât i pentru a utiliza i beneficia de efectul pozitiv al

dezvolt rii economiei de pia care stimuleaz poten ialul antreprenorial.

Mediul economic în schimbare, precum i numeroasele provoc ri ale globaliz rii vor duce

inevitabil la noi evolu ii pe pia : promovarea culturii antreprenoriale va ac iona pentru

cre terea capacit ilor întreprinderilor de a p trunde pe noi pie e, prin intermediul

transform rii ideilor de afaceri în ac iuni concrete. Acest lucru poate fi f cut prin crearea de

noi întreprinderi sau prin schimbarea cursului afacerilor existente.

Analiza teoretic în retrospectiv a conceptului de antreprenoriat demonstreaz c o

influen esen ial asupra acestuia o are caracterul macroeconomic al unei ri la o anumit

etap de dezvoltare a societ ii.

Orice etap de dezvoltare a unei societ i în condi iile rela iilor economice de piat pune

în fa a antreprenoriatului noi sarcini socio-economice, stabilirea unor forme i metode

specifice, realizarea i solu ionarea c rora pot fi bazate în ansamblu pe un antreprenor

constructiv.

Aceasta vizeaz acumularea treptat a noilor caracteristici antreprenoriale, a propriet ilor

i particularit ilor constructive, orientate spre satisfacerea necesit ilor umane i a societ ii,

nu doar a celor primare cantitative, dar i celor calitative care deseori provoac dificult i

economice în asigurarea necesit ilor secundare.

O aten ie deosebit trebuie acordat cercet rii antreprenoriatului în sfera producerii,

deoarece situa ia actual din Republica Moldova este caracterizat de prezen a unei ponderi

maximale a sferei comer ului, adic cele mai frecvente forme de antreprenoriat sau munc pe

cont propriu sunt: formele de activitate comercial . În plus, sfera producerii potrivit

concep iei problemei cercetate, este în acela i timp i distribu ie, i consum, chiar dac apare

în rolul de consum al producerii.

Potrivit acestei opinii, trebuie de remarcat, c dezvoltarea obiectiv i indispensabil

satisfacerea necesit ilor cresc toare umane, în condi iile economiei de pia impun în fa a

antreprenoriatului diverse sarcini noi, printre care interven ia rela iilor de schimb ca faze de

ini iere a producerii, prin stabilirea necesit ilor societ ii i omului. Anume aceast direc ie

necesit o aten ie deosebit i este important de orientat asupra cunoa terii în profunzime a

caracteristicilor calitative i a propriet ilor interne ale antreprenoriatului, precum i a

Page 249: Revista 2010, Nr

formelor sale de manifestare fa de sursele obiective ale dezvolt rii economice. De aici se

ajunge la importan a dezv luirii conceptului de antreprenoriat constructiv, precum i a

caracteristicilor sale principale i specifice.

Lipsa aten ion rii i controlului asupra activit ilor constructive antreprenoriale poate

aduce daune economiei i societ ii. Cu astfel de m suri s-a caracterizat perioada dezvolt rii

antreprenoriatului capitalist la sfîr itul – începutul acestui secol. Atunci cînd, într-o perioad

întîrziat , multe ri orientate spre calea construirii rela iilor de pia , spre exemplu Japonia,

Spania i altele, au realizat aceasta cu pierderi socio-economice mult mai mici. Acest fapt

eviden iaz necesitatea scoaterii în eviden p ilor pozitive ale antreprenoriatului

constructiv, orientat spre crearea unei pie e civilizate.

Prin stabilirea rolului antreprenoriatului în condi iile contemporane de dezvoltare a

rela iilor economice de pia , se eviden iaz întrebarea cheie, asupra c reia atît statul, cît i

societatea trebuie s se direc ioneze, aceasta fiind antreprenoriatul constructiv, orientat spre

dezvoltarea for elor de producere ale societ ii, crearea mecanismelor economice i juridice,

care ar asigura acumularea venitului na ional i satisfacerea maxim a necesit ilor umane.

Definirea antreprenoriatului constructiv trebuie s înceap cu cunoa terea opiniilor

tradi ionale a acestui concept.

Expunerea enciclopedic a acestui conept se limiteaz la formularea „constructivism în

art ” i este definit drept contopirea artelor cu practica, o construire func ional justificat ,

stilism. Constructiv – se refer la o anumit construc ie, rodnic, ceia ce poate fi pus ca baz la

ceva.

În elegerea constructivismului chiar i la nivelul domeniului - art , distan at de economie

i producerea material , formuleaz pozi ii esen iale pentru definirea antreprenoriatului

constructiv, cu atît mai mult c dup p rerea autorului, aceasta din urm apare de asemenea ca

o art . Astfel se impune scoaterea în eviden a esen ei i a tr turilor caracteristice ale

antreprenoriatului constructiv.

În primul rînd, ceea ce trebuie de remarcat, rezid în faptul c , antreprenoriatul

constructiv este o form de expunere a concretului în abstract , pentru c antreprenoriatul

constructiv spre deosebire de sensul tradi ional al antreprenoriatului (business-ul) oric rei

activit i - aduc toare de venit (profit), con ine limite bine formulate i orientate. Trasarea

gîndului autorului cu referire la antreprenoriatul contemporan con ine în esen func ia de

baz a producerii propriet ii i mecanismul realiz rii intereselor economice obiective.

De aici, caracteristica antreprenoriatului contemporan trebuie s fie completat ca factor

al sistemului economiei de pia , cu sensul de poten ial intern de realizare, dezvoltare i

perfec ionare individual . Prin urmare, calit ile antreprenorului de luarea deciziei, de

Page 250: Revista 2010, Nr

ini iativ în goana dup profit i a celor mai bune rezultate, de g sire în permanen a noilor

i i metode de atingere a acestora, de creativitate, de asumarea riscurilor, de

responsabilitatea înalt în luarea i realizarea deciziilor de conducere spre un scop bine

determinat, transform antreprenoriatul într-un factor principal al sistemului economiei de

pia , tr tura caracteristic de baz a c ruia apare antreprenoriatul constructiv.

Din contextul dat, este bine de eviden iat, c pe lîng multiplele condi ii puse în fa a

antreprenoriatului, tr tura de baz se prezint prin rela ia direct a acestuia cu proprietatea.

Spre exemplu, caracteristica propriet ii în general în condi iile economice de pia trebuie s

fie exprimat i realizat prin forme concrete de conducere, avînd o anumit structur intern ,

grani e cantitative i calitative. În acest sens, se pot stabili cele dou tipuri specifice de

propietate: mijloace de producere (mijloace circulante, mijloace fixe) i capital intelectual

individual, îmbinarea c rora poate contribui i duce la o dezvoltare reu it a unei activit i de

antreprenoriat.

Antreprenoriatul constructiv se bazeaz pe corespunderea scopurilor cu sarcinile, a

formelor cu metodele activit ii de antreprenoriat, cum ar fi spre exemplu, concordan a

intereselor specifice economice ale antreprenorului, colectivului sau echipei cu care acesta din

urm conduce i a necesit ilor economice ale societ ii sau a pie ei locale.

Ob inerea din partea antreprenorului constructiv a profitului antreprenorial, dup p rerea

autorului, trebuie s se afle în logica interdependen ei satisfacerii intereselor echipei i

societ ii. (Fig. 1)

1 2 3

3 2 1

Figura 1. Rela ia de baz a antreprenoriatului constructiv.

În leg tur cu aceasta, urmeaz de eviden iat, c nivelul antreprenoriatului constructiv se

egaleaz i cu cultura antreprenorial , ce se afl în dependen direct de etapa satisfacerii

necesit ilor tuturor subiec ilor societ ii. Cu atît mai mult esen a antreprenoriatului

constructiv este descoperit în concordan a ra ional i efectiv , precum i a realiz rii

interdependente a scopurilor celor trei nivele: antreprenor, colectiv, societate. Altfel spus,

cre terea capacit ii antreprenorului de a ob ine profit trebuie sa se desf oare în baza

maximiz rii satisfacerii necesit ilor colectivului i a societ ii.

Antrpenor Colectiv Societate

Page 251: Revista 2010, Nr

În plus, este necesar de remarcat, faptul c ob inerea profitului antreprenorial de c tre

antreprenor este indiscutabil motivul motrice al antreprenoriatului. „Deoarece capitalismul

prezint în sine un sistem individualizat, nu este de mirare, c for a motrice principal a unei

astfel de economii, se vede în stimularea interesului proriu; fiecare unitate economic se

str duie s fac ceea ce-i este avantajos”.6

Aceast pozi ie nu se afl în contradic ie cu afirmarea dat mai sus, deoarece cre terea i

acumularea profitului antreprenorial în condi iile existen ei rela iilor concuren iale de pia

civilizate se realizeaz nu în baza leg turii directe a cre terii în norm a profitului, ci în baza

major rii dimensiunilor antreprenoriatului i, întîi de toate, cre terea volumului i vitezei de

rotare a capitalului industrial i de vînzare, condi iile de orientare a c ruia devine prelucrarea

i realizarea tehnologiilor inova ionale.

Pe de alt parte, urmînd logica enciclopedic a definirii constructivismului, se poate

deduce, c antreprenoriatul constructiv este de asemenea un proces de regenerare,

prelucrare, construire, de exemplu a unui proiect antreprenorial efectiv, în baza unei structuri

de producere i conducere eficiente. Prin urmare, antreprenoriatul constructiv este un proces

ce cuprinde în sine limite interne sub forma de „construc ii individuale ra ionale”.

Antreprenoriatul constructiv – este de asemenea, o activitate cu rezultate fructuoase, ce

aduce rezultate materiale sau nemateriale însemnate – ob inerea produselor sau serviciilor ce

asigur satisfac ia numeroaselor necesit i umane. Totodat ob inerea rezultatelor în ordinea

corespunz toare presupune un raport propor ional dintre cheltuieli i rezultate.

Antreprenoriatul constructiv, dup p rerea autorului, nu trebuie s de ine limite din punct de

vedere economic, cu excep ia celor antisociale.

Dezvoltarea rela iilor economice de pia îmbr eaz toate direc iile economiei, cum

sunt : social – economice, juridice, financiare, organizatorico-economice, tehnologice – de

producere i altele.

Ast zi con tient sau « din auzite » pentru pia optez majoritatea membrilor societ ii.

Problema, dup cum se vede, const doar în ce m sur i con inut este în eles acest concept de

fiecare individ.

În contextul temei cercetate, antreprenoriatul constructiv este determinat, mai întîi de

toate, ca fiind principiul efectiv al dezvolt rii rela iilor economice de pia – esen a

antreprenorial a producerii. Eviden iindu-se în condi iile de pia ca cel mai efectiv principiu

de organizare a producerii, a consumului i a schimbului de produse, antreprenoriatul devine

veriga de baz a dezvolt rii economice i factorul principal al sistemului economic de pia .

6 Campbell R. McConell, Stanley L. Brue. Economics. Moscova: Respublica, 1992, p.52

Page 252: Revista 2010, Nr

Aceast semnifica ie este confirmat de multitudinea exemplelor din practica interna ional a

form rii pie ei i organiz rii producerii, în ri precum SUA, Fran a, Suedia etc.

Dup cum arat practica, acest tip de principiu a conducerii, contribuie în cel mai adecvat

mod la cre terea eficien ei producerii, ra ionalismului, flexibilit ii, rapidit ii i calit ii lu rii

i realiz rii deciziilor de conducere, cre te nivelul competitivit ii i responsabilit ii

antreprenorului.

Al turi de acestea, antreprenoriatul prezint în sine, din punct de vedere a con inutului

economico – organiza ional, tipul de conducere organiza ional a unei afaceri. În plus – este

un tip de conducere a afacerii, care se desf oar sub influen a unui talent antreprenorial

constructiv deosebit, ce presupune:

modalitate deosebit de exprimare a orient rilor în perspectiv ale pie ei;

principii i metode mult mai eficiente de comportament economico-organizatoric

în întreprindere;

preconizarea situa iilor neprev zute;

sirea celor mai profitabile „ni e” de pia ;

organizarea unui proiect antreprenorial ra ional i efectiv, conducerea acestuia.

Tabloul economiei contemporane prezint o mare diversitate de activit i de

antreprenoriat i structuri ale acestora, cu dimensiuni, roluri i caracteristici foarte diferite;

astfel, în lume, se reg sesc simultan:

- activit i de antreprenoriat specifice unor moduri de produc ie precapitaliste i formule

ale viitorului;

- activit i de antreprenoriat care nu au salaria i, fiind o alt formul organizatoric i juridic

a locului de munc i întreprinderi cu sute de mii de salaria i;

- activit i de antreprenoriat care nu au sediu distinct de locuin a patronului i întreprinderi

care au sedii cu multe nivele în marile metropole;

- activit i de antreprenoriat care folosesc tehnologii primitive i cele în care robo ii industriali

înlocuiesc în mare m sur munca oamenilor.

Aceste realit i sunt direct condi ionate de existen a unui ir de factori la nivel na ional i

mondial ce au influen asupra mediului antreprenorial, iar acesta din urm ac ioneaz atît în

sensul sc derii, cît i în sensul cre terii performan elor i implicit a dezvolt rii, men inerii sau

stagn rii rala iilor economice de pia .

Ace ti factori fiind de natur legislativ-normativ , sociali, financiari, tehnologici, politici

i globali. Gradul de adaptabilitate i flexibilitate a personalit ii antreprenorului constructiv

i dezv luie în acest context propriet ile caracteristice.

Page 253: Revista 2010, Nr

Astfel, un antreprenor constructiv cu cuno tin e solide în domeniul resurselor umane va da

dovad de tact i diploma ie în cazul unei crize de personal. În aceea i m sur un antreprenor

care nu se informeaz despre legisla ia care îi reglementeaz activitatea, chiar dac

beneficiaz de consiliere juridic , se va afla în imposibilitatea deschiderii i men inerii unui

dialog productiv cu organismele administra iei publice sau va ob ine cu dificultate o finan are

prin societ i financiar-bancare.

a. Factori de natur legislativ-normativ . Principala tr tur a acestor factori se refer la

caracterul lor extern. Acest tip de factori sunt genera i în principal de stat i de institu iile sale.

Vizeaz în mod direct legile, actele, hot rîrile de guvern, dispozi iile cu caracter special sau

alte proiecte de legi care se refer în mod direct la mediul antreprenorial. Spre deosebire de

ceilal i factori, raportul de for e pentru aceast situa ie este inegal. Indiferent de statutul,

domeniul de activitate sau de elementele care in strict de persoana antreprenorului, asupra

factorilor men iona i societatea comercial nu are putere de decizie în sensul schimb rii lor.

La nivel individual, fiecare activitate de antreprenoriat trebuie s manifeste un comportament

de adaptare i de în elegere asupra condi iilor pie ei pe care activeaz .

Factorii de natur legislativ-normativ se estimeaz atît prin influen pozitiv , cît i negativ

asupra antreprenoriatului.

Influen ele pozitive ale factorilor de natur legislativ-normativ exprim crearea unui

cadru normal de desf urare a activit ilor de antreprenoriat, acordarea de beneficii pentru a

stimula extinderea mediului antreprenorial, consultan a gratuit în domeniul juridic i

contabil, cursuri de perfec ionare, organizarea de evenimente special adresate comunit ii

antreprenoriale, înlesnirea unei comunic ri facile cu autorit ile Republicii Moldova.

Influen ele negative ale factorilor de natur legislativ-normativ . Aplicarea legilor

constituite reprezint unul dintre cele mai dese motive de disput între antreprenori i stat,

multe articole din legi sufer de lipsa cercet rii sau a concordan ei dintre nevoile mediului

antreprenorial i ceea ce redau con inutul acestora.

b. Factorii sociali sunt factori cu caracter dual i subiectiv, se întâlnesc atât în mediul

extern cât i în mediul intern al mediului antreprenorial. Factorii sociali în raport cu mediul

extern sunt reprezenta i de furnizori, clien i (posibili i actuali), func ionarii statului, posibilii

investitori i partenerii de afaceri. În ceea ce prive te factorii sociali interni, cea mai mare

pondere o au angaja ii sau colectivul unei companii.

Rela ia antreprenor – furnizor/client este bazat pe încredere, porne te de pe pozi ii egale i în

care, fiecare element urm re te p strarea subunitar a raportului economic: minimum de

efort/maximum de efect. De obicei, acest tip de rela ie este ghidat de reguli comerciale care s-

au format de-a lungul timpului.

Page 254: Revista 2010, Nr

Rela ia antreprenor – intraprenor sau anagajator – angajat este reglementat în prim instan

de Codul Muncii al Republicii Moldova. De i, la nivel de structur de companie este

considerat un raport de subordonare, angajatul este “un consumator” sau “un client” de sarcini

direc ionate spre îndeplinire, în termenele stabilite i cu rezultate semnificative. Factorul

uman are un rol determinant în activitatea antreprenoriatului constructiv. A a cum un angajat

bun contribuie la bun starea i extinderea unei afaceri, un angajat mai pu in competent poate

da un sens negativ unor parteneriate de afaceri care pân la momentul respectiv se desf urau

în condi ii bune i cu rezultate fructuoase. Acest factor scoate înc o dat în eviden

importan a antreprenoriatului constructiv, bazat pe cele trei nivele : antreprenor, colectiv sau

angaja i, societate.

Factorii sociali pot aduce mediului antreprenorial urm toarele beneficii: - putere creativ

i diferen iere în fa a concuren ilor, “fa a uman ” a unei companii, contracte avanatajoase pe

termen lung, pot reprezenta subiecte de negociere în privin a ob inerii anumitor facilit i de la

organismele competente ale Republicii Moldova.

Totodat , factorii sociali sunt cei care reclam cea mai mare aten ie din partea

antreprenorilor. Din cauza caracterului subiectiv necesit resurse de motivare, perfec ionare

continu i monitorizare. Influen ele negative pot fi evitate de antreprenori înc de la început

prin planul de afaceri: dac se proiecteaz num rul optim de oameni de care firma va avea

nevoie, un plan salarial care s nu aib consecin e negative asupra cash-flow-ului

întreprinderii, sarcini bine trasate i evaluare neîntrerupt la un anumit interval de timp.

Astfel, pentru o companie care a înregistrat o cre tere a num rului de salaria i peste media

admis , va fi destul de complicat s i urmeze planurile de dezvoltare în perioade economice

de regres.

Este factorul cel mai sensibil la schimb rile mediului antreprenorial i se formeaz într-un

timp îndelungat. De multe ori, cel pu in în cazul companiilor care activeaz în zona

serviciilor, factorul uman este determinant în stabilirea nivelului de calitate pentru produsele

oferite.

c. Factori de ordin financiar. Factorii financiari nu introduc numai no iuni teoretice în

privin a unor indicatori, ci prin analiza lor ofer informa ii relevante pe baza c rora se pot

face verific ri ale situa iei actuale, evalu ri, dar i previziuni pentru o perioad determinat de

timp. O alt no iune în definirea factorilor de ordin financiar se refer la posibilitatea infuziei

cu cash-flow prin: credite, împrumuturi de la stat i alte modalit i. Principalii actori în

categoria factorilor de ordin financiar sunt: institu iile financiar-bancare, Banca Na ional a

Moldovei (BNM).

Page 255: Revista 2010, Nr

Influen ele pozitive ale factorilor de ordin financiar sunt elucidate prin faptul c contribuie

în mod semnificativ la cre terea lichidit ilor unei activit i de antreprenoriat, dezvoltarea pe

termen lung, bugetul de promovare a produselor/serviciilor oferite i la o îmbun ire

continu în rela ia cu clien ii, atunci când se refer preponderent la atragerea de fonduri prin

diferite modalit i. Sunt principalul suport pentru dezvoltarea companiei i un fond bine

gestionat cre te viteza de rota ie a capitalului.

Partea negativ a factorilor de ordin financiar este c constituie punctul de atrac ie în

mediul antreprenorial. În raport cu legile în vigoare, atrag impozite mai mari, cereri

nejustificate de sponsoriz ri (mai bine: cereri de sponsorizare nejustificate), preten ii salariale.

Cererea pentru un credit mai mare decât este capabil structura financiar a companiei s

sus in , ceea ce poate amplifica lipsa de lichididate imposibilitatea de a demonstra eficien a.

d. Factorii tehnologici au în vedere evolu ia tehnologic i se reg sesc pe mai multe

nivele. Astfel, î i fac sim ite efectele atât asupra obiectului principal de activitate ale

antreprenoriatului, cât i asupra producitvit ii unei întreprinderi.

Factorii tehnologici influen eaz pozitiv, prin modul c « îmbrac » activitatea

antreprenorial i îmbun te serviciile oferite, sus in evolu ia i competitivitatea mediului

antreprenorial.

Dar în acela i timp pot defavoriza într-o anumit m sur mediul antreprenorial, deoarece sunt

condi iona i de preg tirea antreprenorilor, de bugetul alocat, de ace tia pentru modernizare i

retehnologizare i de modul cum angaja ii vor ti s profite de investi ia f cut . Sunt factorii

cu cel mai înalt grad de perisabilitate, i din acest motiv întâmpin dificult i din partea

antreprenorului asupra lu rii unei decizii ferme de modernizare a activit ii.

e. Factorii politici - stau la baza dezvolt rii mediului antreprenorial i pot fi considera i

factori primari. Regimul politic a influen at în mod decisiv apari ia sau dezvoltarea mediului

antreprenorial într-o anumit ar sau zon geografic .

f. Factori de ordin global trateaz cu prec dere efectele pe care le au evenimentele din

economiile puternice ale lumii, politica statelor care de in monopol pe o anumit pia ,

conflictele armate, acordurile privind circula ia m rfurilor sau ultimele descoperiri în

domeniu.

Datorit faptului c condi iile de dezvoltare a rela iilor de pia i a cre terii eficacit ii

antreprenoriatului pot fi atinse doar prin procesul realiz rii tuturor factorilor enun i anterior,

interesul antreprenoriatului const în includerea acestora la maxumum în procesul de

producere. La rîndul s u, cre terea profitului antreprenorial devine adecvat realiz rii

intereselor economice ale societ ii i a satesfacerii multilaterale a necesit ilor umane.

Page 256: Revista 2010, Nr

Urmeaz , de asemenea, de subliniat, c antreprenoriatul poate fi considerat drept putere de

dirijare a dezvolt rii economiei, îndeosebi a rela iilor de pia , doar cu condi iile sus inerii de

stat, idee reprezentat anterior prin aten ionarea asupra factorilor de natur legislativ-

normativ . Corela ia dintre stat i întreprindere în condi iile economiei de pia se reflect

prin realizarea proiectului antreprenorial de c tre întreprinderea cu proprietate privat i se

caracterizeaz prin leg tura interdependent , dar în acel i timp nesupus totalmente a

întreprinderii de stat. În Fig. 2 este eviden iat aceast leg tur prin linie întrerupt .

Figura 2. Corela ia dintre stat i întreprindere în condi iile economiei de pia

În plus, implimentarea i dezvoltarea antreprenoriatului constructiv ca tendin

economic obiectiv , poate uneori stagna i chiar « întoarce direc iile » spre o economie

« tenebr », în momentul cînd exist o incapacitate de interven ie a statului în solu ionarea

problemelor stringente cu care se confrunt antreprenorii, în diferite situa ii impuse de via a

socio-economic . Statul împreun cu institu iile care i se supun pot participa doar par ial în

afacerile întreprinderilor produc toare, în principiu prin elaborarea condi iilor economice i

regl rii acestora prin intermediul pîrghiilor economice : bugetul de stat (asigurarea, finan area

programelor cu destina ie special , subven ion ri, investi ii, compens ri, dezvoltarea inov rii

în sectoarele sferei de producere) ; impozite (restructurarea datoriilor, impozitarea

preferen ial ) ; politica extern (stimularea exportului, reglementarea importului) ; pre uri

(controlul pre urilor, garantarea pre urilor, interven ia m rfurilor) ; investi ii (stimularea

investi iilor, dezvoltarea leasing-ului) ; credite (creditarea preferen ial , credite pe termen

lung).

Antreprenoriatul constructiv este un factor important în majorarea nivelului de flexibilitate

al economiei, conferindu-i acesteia mobilitate i posibilitate de a manevra. Dup nivelul de

dezvoltare a antreprenoriatului, se poate aprecia capacitatea de adaptare a economiei rii la

Stat

Antreprenor Întreprindere (proiect)

Page 257: Revista 2010, Nr

schimb rile interne sau externe. Cu toate dificullt ile i insuccesele, antreprenoriatul î i

majoreaz ritmul de cre tere, solu ioneaz atît probleme economice i sociale, cît i probleme

de ordin tehnico- tiin ific. Prin intermediul antreprenoriatului societatea solu ioneaz diverse

probleme :

diversificarea asortimentului de m rfuri i servicii ;

crearealocurilor noi de munc , mic orarea ratei omajului ;

amplasarea unit ilor productive i prestatoare de servicii în apropierea

consumatorilor int ;

utilizarea eficient a calit ilor creative ale persoanelor – descoper noi talente,

dezvolt diverse tipuri de me te ug rit;

în activitatea de lucru sunt implicate categorii ale popula iei pentru care activarea

în întreprinderile mari, de stat este problematic ;

formarea categoriei sociale de proprietari, antreprenori ;

utilizarea eficient a resurselor locale de materie prim ;

statul poate lichida întreprinderile nerentabile sau cu pierderi.

Conform practicii mondiale, crearea condi iilor satisf toare ini iale în baza unei

sus ineri proeminente a antreprenoriatului din partea statului, realizarea poten ialului intern

stabil prin capacitatea de auto dezvoltare, auto perfec ionare a activit ii economice

extraordinare i a ini iativei antreprenorilor constructivi, dezvoltarea rapid a economiei i a

societ ii în ansamblu.

Studiul antreprenoriatului are relevan în ziua de azi, nu doar pentru c ajut

întreprinz torii s i ating mai bine scopurile personale ci datorit contribu iilor economice

ale noilor afaceri cu rezultate pentru toat lumea. Pe lîng cre terile economice i crearea de

locuri de munc , ac iunile antreprenoriale au în sine influen pozitiv în dezvoltare i

progres. Se poate spune c guvernele sus in financiar i sistematic cercetarea i aplicarea

inova iilor, dar s-au înregistrat pu ine succese în transmiterea c tre mediul de afaceri, în

produse i servicii.

Datorit importan ei deosebite a antreprenoriatului i efectelor sale în societate, s-a ridicat

i la nivel central problema cre terii antreprenoriatului de succes. S-a demonstrat c de fapt

cei mai importan i factori necesari unui antreprenoriat de succes au legatur strîns cu factorii

sociali care pot fi ameliora i în vederea cre terii numarului de noi afaceri:

•sistemul educa ional este v zut ca influen puternic în atitudinea fa de

antreprenoriat;

Page 258: Revista 2010, Nr

•taxele, reglement rile i alte aspecte structurale ar trebui adaptate în sensul simplific rii i

relax rii, pentru a încuraja oamenii s înceap afaceri proprii mai simple i mai

profitabile;

•adaptarea unor forme de protec ie social , inclusiv a unui sistem de protec ie al omerilor,

ar sc dea riscul inceperii unei noi firme. Întreprinz torii ar trebui s fie trata i la fel ca i

angaja ii;

•acces la finan are în stadii incipiente pentru a ajuta întreprinz torul s pun în practic

idei comerciale bune;

•consultan profesionist accesibil i utilizabil ;

•este în interesul societ li în ansamblu s ajute la crearea de medii economice dinamice în

care s poat înflori antreprenoriatul.

Important este de remarcat, c antreprenoriatul constructiv ca concept socio-economic

complex al sistemelor economice în rile dezvoltate, în procesul de influen asupra

resurselor materiale de baz i a altor resurse destinate producerii, poart în sine, profunde

particularit i socio-economice, na ionale, etnice, culturale i tradi ionale, care prevaleaz

activ în dezvoltarea rela iilor economice de pia .

In acest sens, rolul antreprenoriatului constructiv, se bazeaz nu doar pe faza

impliment rii experien ei de conducere a rilor înalt dezvoltate, dar i pe faza – scoaterii în

eviden a particularit ilor i deosebirilor conducerii na ionale cu toate caracteristicile proprii

enun ate mai sus. « Ra ionalismul judicios » – fiind tr tura distinct a antreprenoriatului

constructiv BIBLIOGRAFIE:

I. ACTE LEGISLATIVE I NORMATIVE 1. Legea cu privire la antreprenoriat i întreprinderi, 845-XII din 03.01.1992. În : Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 1994, 2/33, cu modific ri i complet ri. 2. Legea Republicii Moldova privind revizuirea i optimizarea cadrului normativ de reglementare a

activit ii de întreprinz tor, 424-XV din 16.12. 2004. În : Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, 124, cu modific ri i complet ri.

II. MANUALE, C I, MONOGRAFII

3. Bila L., Sp taru S. Din start cu idei optime de afaceri/Ghid pentru antreprenori, instructori i consultan i. Chi in u: Proiectul BIZPRO, 2003. 125 p.

4. Boboc R. i al. Antreprenoriat Inova ie Risc. Chi in u: ASEM, 2003. 96 p. 5. Botea Fl. Ghidul întreprinz torul particular. Bucure ti: Economica, 1997. 85 p.

, .

, . . .

Page 259: Revista 2010, Nr

In work experience on the given subjects in the Countries of the Central Europe and Finland is stated. In conclusions its ascertained that the worker reacher the best labour productivity when it is capable from pressure from the eutside motivation. He convinced of the person is capabke to join in management of economic development of the enterprise

,

. ,

, ,

.

, -

,

,

.

:

, ; .

. ,

.

,

» , ,

.

, .

.

.- .

« » ( ).

«

»

.

«

»: « ,

, ,

,

. –

. –

, -

Page 260: Revista 2010, Nr

. , ,

,

,

. ,

.

, .

, .

,

».[1]

.- . ,

, ,

.

– .

, .

.

.

.

, . « , ,

,

, , ».[1]

,

,

,

. ,

, –

.

, ,

. , ,

, , «

», ,

, , . ,

, ,

.

:

, – ».

Page 261: Revista 2010, Nr

,

, .

, « »,

.

– ,

. , .

, ,

, ,

, ,

,

.

, ,

.

, ,

,

.

« » .

. .- . :

« »,

.

.

, .

.

– ,

, . , ,

. « »

:

. « 15

, ».

: «

, , modus vivendi.

,

, .

Page 262: Revista 2010, Nr

, ,

, .

,

». [1]

: .

. , . , . ,

– –

, , , .

,

.

.

,

.

1978 .

,

.

, .

, ,

.

, , , , -

.

,

.

, .

,

, .

,

; ;

; ;

Page 263: Revista 2010, Nr

;

.

, , ,

, .

,

:

,

.

». [2]

,

, , , .

,

« » « ». ,

. ,

.

, - . ,

, ( ) .

,

:

1. .

, ,

, .

, .

2. .

, .

3. .

,

.

,

,

.

, 5 14 . 1980

Page 264: Revista 2010, Nr

10

. ,

,

,

.

,

. , – ,

– .

- .

.

– .

,

.

,

, ,

.

, ,

,

.

, .

,

. , [3]:

-

( );

- ;

- ,

(« », « », « », « » .).

,

, ,

;

- , ,

;

Page 265: Revista 2010, Nr

- ( ) ,

;

- , ,

,

.

,

.

. ,

.

, ,

, ( )

.

« », « » « »

, .

,

,

.

2000-2004

,

,

[4].

, , ,

.

,

, ,

.

.

.

,

, . ,

.

Page 266: Revista 2010, Nr

1. – -

, ,

.

2. ,

,

,

.

3.

, , ,

.

4. ,

,

,

.

5. ,

.

,

. , ,

, ,

.

1. , « »: // . – 1999. / : /.

2. ., ., . : // . - 3. – 1998 / : /.

3. . . // . : 7 . – ., 1957. – . 4. – .374.

A

, ., , All recognise value and importance of a human resource and the importance of its contribution to

success of activity of the organisation. Concerning the personnel in the conditions of crisis unique action - reduction of the staff for the purpose of reduction of expenses by the personnel is carried out.

,

.

, , , . ,

. ,

Page 267: Revista 2010, Nr

. , ,

,

.

. :

;

( , ,

);

;

;

, ,

;

, ;

;

.

,

. , ,

-

.

.

,

,

.

.

( , , , . .),

, —

, ,

.

[2, c.73].

Page 268: Revista 2010, Nr

,

,

.

,

, .

— , —

. ,

; , ; ,

; ,

, .

:

- ;

- ;

- ;

- ;

- ,

, ;

- ,

;

- ;

- ;

- ,

.

,

. , ,

,

.

.

[3, c.119].

:

Page 269: Revista 2010, Nr

,

;

,

,

,

.

, -

, ,

.

,

,

,

, .

,

,

. .

,

.

(S)

[2, .127]:

S=<Tm, Rn, Pk>,

Tm - ; Rn -

; Pk -

.

-

.

;

Page 270: Revista 2010, Nr

, , .

, ,

, , , ,

, , ,

.

: ,

, , , .

,

, , :

;

" ", ,

;

.

:

(

);

;

. .

.

, .

, ,

( . 1).

Page 271: Revista 2010, Nr

. 1.

4 ,

:

1) ":

,

.

.

, ,

;

2) ":

( ,

,

)

.

. , ,

,

;

3) ":

, .

, , ,

Page 272: Revista 2010, Nr

,

.

;

4) "- :

, ,

.

,

.

,

. ,

;

5) " ( " "):

,

, . , ,

,

.

.

,

-

.

:

1. .

,

.

2. . ,

,

.

3. ,

. ,

.

:

Page 273: Revista 2010, Nr

1. , .

, , ,

,

,

.

2. , .

, ,

,

.

3. . ,

:

- ,

- ,

- ,

- ,

- ,

- ,

- .

,

.

4. . ,

,

.

5. . , ,

,

:

- ,

- ,

- ,

, .

.

:

Page 274: Revista 2010, Nr

1) - , ,

;

2) - (

, , );

3) , -

.

,

,

, ,

, .

.

,

, ,

, , [3, .168].

,

.

:

1) - "

". ,

,

.

;

;

2) -

. :

, ;

;

;

Page 275: Revista 2010, Nr

,

;

,

;

3) - ,

;

; ,

,

.

,

.

, )

.

.

,

, .

.

:

( );

.

.

. [4] ,

. ,

, -

, ,

.

) .

, , —

.

Page 276: Revista 2010, Nr

.

.

:

) ,

;

) ,

;

) ,

,

.

,

, ).

,

: , , .

, ,

., : 4:4:2.

— .

— —

. , ,

,

.

.

. ,

.

. ,

.

:

,

.

.

Page 277: Revista 2010, Nr

.

, , .

.

.

. -

.

. -

.

.

,

.

(

)

, , - .

,

, ,

.

. ,

.

. , ,

40%

.

.

. , , .

, .

,

,

, .

, ( )

. .

.

Page 278: Revista 2010, Nr

, , ,

.

, , .

, .

,

. ,

. ,

,

.

, ,

, ,

, ( )

. « »

« » .

,

,

.

.

. ,

, ,

.

,

. , .

, .

.

, , ,

:

1.

;

2. " " ,

", ;

Page 279: Revista 2010, Nr

3. , " ",

:

,

.

, ,

,

. :

1) . . - .: , 2002. - 124 .

2) ., ., . . . - .: , 2008. - 380 .

3) . . - , 2010. http://www.ippnou.ru/article

-

Natalia BURLACU, drd. hab.prof.univ. Oana BOCANETE, drd.ULIM

Group of relations between proprietors and managers are object of research at studying the corporate

management revealing the mechanism of its realization. In article questions of relations inside group of managers of corporation are examined.

,

, ,

. ,

,

.

.

, ,

,

.

.

,

.

,

. , ,

Page 280: Revista 2010, Nr

. ,

, ,

.

(

, ), (

,

), ,

(

, ).

.

1.

, ?

.

1. .

,

, , .

,

– , –

,

,

,

, ,

Page 281: Revista 2010, Nr

.

.

.

, , ,

.

.

:

-

;

-

.

,

, – .

,

.

, , ;

, .

,

,

,

.

,

, «

», .

,

( .1.).

1. .

Page 282: Revista 2010, Nr

2. .

. 1.

:

?

,

?

?

.

, ,

« »

.

, , , ,

, ,

. ,

.

. .

,

Page 283: Revista 2010, Nr

.

( 1/ 3 2/3).

,

.

,

,

.

, ,

, (

),

.

.

.

,

,

. ,

,

.

- , - , .

.

,

, .

,

. ,

.

,

,

,

,

.

Page 284: Revista 2010, Nr

,

.

.

, .

«

», « », « ».

,

, ,

.

, , ,

.

- . « »

« » (« »)

, .

( ) ,

.

.

. ,

.

, ,

. ,

,

.

,

. , ,

, , ,

, ,

.

Page 285: Revista 2010, Nr

.

(

, , .).

( )

( ).

, ,

,

.

( ) .

1. N.Burlacu. Managementul corporativ, Chi in u, ASEM, 1996

, . . .,

, ULIM

Specificity of corporate management will be, that the controlled subsystem represents, as a rule, set of the enterprises independent from each other which cooperate among themselves for achievement of the strategic purposes of corporation. In article features of the given interaction are examined.

: . ,

.

. –

.

.

, , ,

.

,

, ,

,

Page 286: Revista 2010, Nr

. ,

,

. ,

, .

.

, –

,

.

:

1. ,

.

2.

.

( )

.

,

, .

,

.

, –

, .

, ,

,

, ,

.

. 1.

:

– ,

– ,

Page 287: Revista 2010, Nr

,

.

. 1.

,

, ( ,

.).

, .

:

,

, ;

,

, -

;

,

,

,

, .

1

1

N

N

......... .........

Page 288: Revista 2010, Nr

,

,

;

,

, .

,

: , ,

, ,

, ,

.

, ,

( . 2).

. 2.

,

. ,

. , ,

, ( , ).

,

.

. 3.

. 3.

, ,

,

Page 289: Revista 2010, Nr

, ,

.

,

.

.

:

1. .

:

( ,

);

( , -

, );

( ,

);

( ,

,

).

, .

, .

,

. .

, –

,

.

. ,

,

.

Page 290: Revista 2010, Nr

.

2. ( ).

:

( );

(

: ,

, );

( ,

, ).

, ,

.

1. Irina Poloz, Aspecte privind riscuri financiare în infrastructura pie ei, Analele Universit i Libere Interna ionale din Moldova, Seria Economie, vol.V, Chi in u, ULIM, 2007, p.246-250.

DIAGNOSTICUL GENERAL AL ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE AL ORASULUI CHISINAU

Adriana BUZDUGAN, Lector magistru, drd.ULIM

Dans cet article on parle sur la caracteristique generale du statut general du Chisinau, les principaux

institutuions qui sont le Parlement, la Presidence, le Gouvernnement. Les competences des organs administratif teritorials, mais aussi sont presentee des divers conclusions: avantages, desavantages, opportunites et menaces.

Statutul special al municipiului Chi in u. Municipiul Chi in u se deosebe te de alte

unit i administrativ-teritoriale, dotate cu statut de municipiu i din punct de vedere

administrativ. Conform prevederilor art. 14 al legii supreme a rii „capitala Republicii

Moldova este ora ul Chi in u. Aceast men iune a Constitu iei deja confer un statut specific

fa de celelalte localit i [1].

Pe teritoriul municipiului sunt amplasate cele mai importante institu ii ale statului:

Parlamentul, Pre edin ia, Guvernul - institu ii prin care realizeaz puterea în stat. În afar de

aceasta aici sunt amplasate i celelalte organe centrale de specialitate a administra iei publice

centrale.

Rolul privilegiat al municipiului este marcat i de faptul c în compara ie cu alte

colectivit i locale, pentru municipiul Chi in u a fost adoptat , de c tre Parlament, o lege

organic prin care se define te caracterul s u special. Legea privind statutul municipiului

Chi in u reglementeaz organizarea i func ionarea autorit ilor administra iei publice în

Page 291: Revista 2010, Nr

municipiu i stabile te competen ele cu care sunt investite autorit ile administra iei

municipale, care în virtutea caracterului lor deosebit nu au fost reglementate prin legea

administra iei publice locale. Conform legii cu privire la statutul special al municipiului

Chi in u, spre deosebire de alte localit i, domeniile care nu in de competen a municipiului

sunt administrate de Guvern.

Structura organelor de administrare, competen a de care dispun i particularit ile de

func ionare a administra iei publice a municipiului, este un alt element ce deosebe te

municipiul de celelalte unit i administrativ-teritoriale. Conform legisla iei în vigoare

administrarea municipiului se realizeaz de c tre Consiliul municipal ca autoritate

deliberativ , i de c tre Primarul general i Prim rie ca autorit i executive. În conformitate cu

art. 71 al legii privind administra ia public local , Consiliul municipal asigur coordonarea

consiliilor locale având astfel împuterniciri ale consiliilor jude ene. Conform art. 90 al

aceleia i legi, prefectul municipiului Chi in u este ajutat de doi subprefec i. De asemenea,

pentru municipiul Chi in u, prin prevederile pct. 1 al art. 33, al legii administra iei publice

locale este stabilit un num r de patru vice-primari, num r comparabil au alte municipii. La

acela i capitol, este de men ionat importan a adopt rii deciziilor în cadrul Prim riei Chi in u,

care este eviden iat prin faptul c în activitatea sa, în afar de viceprimari, Primarul general

al municipiului este ajutat de 3 consilieri i alt personal încadrat în cadrul Cabinetului

Primarului, structur asem toare neexistând în alte localit i, chiar i municipii [2].

Vorbind despre statutul special al municipiului, nu putem s nu amintim i despre

organizarea administrativ-teritorial a municipiului, care este de asemenea specific . Spre

deosebire de alte unit i administrativ-teritoriale municipiul Chi in u este divizat în sectoare

administrate de autorit i specifice - preturi, precum i ora e, comune i sate ca în cazul unui

jude .

Având în vedere factorii enumera i mai sus precum i poten ialul economico-social i

demografic, municipiul Chi in u se eviden iaz clar între celelalte unit i administrativ-

teritoriale ale republicii.

Componen a administrat iv-teritorial a municipiului

Actual componen administrativ-teritorial a municipiului Chi in u a fost stabilit

dup adoptarea Legii privind organizarea administrativ-teritorial nr. 191-XIV din

12.11.1998, când în cadrul municipiului au fost incluse comuna Bacioi în componen a c reia

intr satele Br ila, Frumu ica i Str isteni, comuna Dumbrava i comuna St uceni în

componen a c reia intr satul Goianul Nou. Astfel, în prezent, municipiul Chi in u include 33

localit i - 6 ora e i 27 de comune i sate.

Page 292: Revista 2010, Nr

Tabelul 1. Componen a administrativ-teritorial a municipiului Chi in u [2]

Unit ile administrativ-

teritoriale

Nr. de unit i

administrativ-

teritoriale în

componen

Popula ia (mii

persoane)

Ponderea în municipiu,

%

Ora ul Chi in u 1 662,000 85,0%

Sectorul Botanica 7 200,900 25,8%

Sectorul Râ cani 8 168,200 21,6%

Sectorul Buiucani 6 156,000 20,0%

Sectorul Ciocana 11 141,880 18,2%

Sectorul Centru 1 112,200 14,4%

Ora e 6 55,900 7,2%

Durle ti 1 17,300 2,2%

Codru 1 11,500 1,5%

Sângera 3 11,200 1,4%

Cricova 1 7,600 1,0%

Vadul lui Vod 1 4,900 0,6%

Vatra 3 3,400 0,4%

Comune si sate 27 61,280 7,9%

Total municipiul Chisinau 33 779,180 100,0%

Unit ile administrativ-teritoriale din componen a municipiului, cu excep ia sectoarelor,

au personalitate juridic , dispun de patrimoniu distinct, beneficiaz de autonomie financiar ,

au dreptul la ini iativ în tot ceea ce prive te administrarea treburilor publice locale, i î i

exercit autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabile de legisla ia în vigoare.

Analiza structurii organiz rii administrativ-teritoriale a municipiului Chi in u întâmpin

anumite greut i care sunt cauzate de anumite deficien e legislative i statistice. În primul

rând, legisla ia în vigoare nu define te o no iune aparte pentru ora ul Chi in u ceea ce creeaz

anumite impedimente legate de delimitarea cadrului urban de celelalte unit i administrativ-

teritoriale din componen a municipiului. În al doilea rând, diferite izvoare prezint în mod

diferit componen a administrativ-teritorial a municipiului i num rul popula iei pentru

fiecare localitate. Conform legii privind statutul municipiului Chi in u în componen a

municipiului este inclus comuna Dumbrava, iar conform datelor Departamentului Statistic

i Sociologie aceast comun este lips . Mai mult decât atât, conform acestor date în

componen a municipiului este inclus comuna Humule ti, neprev zut de prevederile legii

organiz rii administrativ-teritoriale i legii privind statutul municipiului Chi in u.

Cadrul institu ional actual

Page 293: Revista 2010, Nr

Administra ia public municipal este constituit din organe ale administra iei publice

autonome i structurile de stat desconcentrate în municipiu. Administra ia municipal

autonom este reprezent de: (i) Consiliul municipal i consiliile or ene ti i comunale, în

calitate de organe deliberative; (ii) Primarul general al municipiului Chi in u, primarii

or ene ti i comunali, Prim ria municipiului Chi in u i preturile de sector ca autorit i

executive i (iii) serviciile publice municipale i locale constituite în municipiu, ora e i sate

pentru asigurarea administr rii domeniului public municipal i local. Administra ia de stat

desconcentrat în municipiu este format din: (i) prefect i (ii) serviciile desconcentrate ale

ministerelor i departamentelor [5].

Actualul cadru institu ional al administra iei publice municipale este rezultatul reformei

administrativ teritoriale începute în anul 1998 scopul c reia a fost crearea unui sistem

administrativ racordat la cerin ele europene actuale de administrare public local .

Tabelul 2. Concluzii [elaborat de autor] Avantaje Dezavantaje

• Statut special determinat prin legea suprem i lege

organic

• Cadrul institu ional creat în conformitate cu cerin ele

europene de administrare local

• Stabilitate a structurilor administrative

• Delimitarea patrimoniului i competen elor

• narea reformei administrative

• Contradic ii între prevederile actelor normative

• Dublare de competen e

• Nereglementarea statutului ora ului Chi in u în cadrul

municipiului

• Nedefinirea statutului patrimoniului municipal i a propriet ii

municipale

Oportunit i Constrângeri

• Perfec ionarea cadrului legal

• Definitivarea statutului special al capitalei

• Definitivarea reglement rii atribu iilor i competen elor

autorit ilor administra iei publice municipale

• Contrareforma administra iei publice la standarde dep ite

• Posibilitatea de destr mare a municipiului în raioane

neargumentate economic

• Implicarea factorilor politici

Comisiile de specialitate ale Consiliului municipal sunt [7]:

• Comisia juridic , pentru ordinea public i activitatea administra iei publice locale

• Comisia pentru buget, economie, finan e i patrimoniul public local

• Comisia pentru servicii tehnice, transport gospod rie comunal i energetic

• Comisia pentru construc ii, arhitectur i resurse funciare

• Comisia pentru educa ie, cultur , protec ia social i ocrotirea s ii

Atribu iile consiliului stabilite prin lege, pot fi clasificate schematic în câteva grupe [3]:

• Organizarea intern proprie

Page 294: Revista 2010, Nr

• Stabilirea structurii prim riei

• Constituirea serviciilor, institu iilor publice i a agen ilor economici de interes local

• Administrarea finan elor publice locale

• Dezvoltarea socio-economic a municipiului

• Protec ia drepturilor cet enilor i a mediului

• Atribu ii legate de acordarea tuturor titlurilor onorifice i de cooperare cu alte

localit i

• Exercitarea controlului.

Deficien e privind activitatea Consiliului municipal:

a ) Legislative

Conform pct. 1 al art. 73 al Legii cu privire la administra ia public local Consiliul

municipal Chi in u, exercit atribu iile prev zute de lege pentru consiliile locale i jude ene.

Aceast prevedere creeaz confuzii în activitatea Consiliului. Deoarece în componen a

municipiului sunt incluse 17 unit i administrativ-teritoriale care dispun de propriile consilii,

Consiliul municipal coordonând activitatea lor, este firesc ca s dispun de acelea i atribu ii

ca i consiliul jude ean, prev zute de art. 59. Având îns competen e ca i în cazul consiliilor

locale Consiliul municipal este, pe de o parte abilitat cu responsabilit i duble ceea ce duce la

complicarea delimit rii competen elor pentru autorit ile de diferite nivele, stipulate de art.

13. Pe de alt parte, aceste prevederi reprezint o înc lcare a principiului descentraliz rii i

lezeaz autonomia local a consiliilor or ene ti i comunale din componen . Rela iile care

se stabilesc între aceste nivele trebuie s fie identice cu cele dintre consiliile locale i cele

jude ene.

Legisla ia în vigoare nu prevede atribu ii suplimentare pentru Consiliul municipal care

ar reie i din prevederile constitu ionale de statut de capital a Republicii Moldova atribuit

municipiului Chi in u i ar reglementa rela ii cu celelalte autorit i ale administra iei publice

locale.

b) Organizatorice

1. Lipsa unui organ propriu de conducere a consiliului îngreuneaz activitatea

consilierilor.

2. Distorsiuni în activitatea comisiilor. Conform regulamentului de organizare i

func ionare a Consiliului municipal comisiile de specialitate î i desf oar

activitatea în edin e. Pe parcursul activit ii unele comisii i-au desf urat

activitatea s pt mânal. Cu mici excep ii la edin ele de lucru ale comisiilor de

specialitate particip doar pre edin ii de comisii, vicepre edin ii i secretarii

Page 295: Revista 2010, Nr

comisiilor. Unii consilieri se prezint la edin ele de lucru doar când sunt analizate

chestiuni legate de interes personal.

3. Lipsa condi iilor adecvate pentru activitatea consilierilor. De regul , edin ele

comisiilor de specialitate se desf oar într-un singur birou.

c ) Func ionale

• Activitate a comisiilor de specialitate intens politizat . În majoritatea cazurilor

deciziile adoptate în cadrul frac iunilor (în spe , în cadrul frac iunii BCAS) sunt

prioritare celor adoptate în cadrul comisiilor.

• Lipsa ini iativelor de decizie din partea consilierilor. Peste 90 la sut din

proiectele de decizie puse în discu ie la edin ele Consiliului municipal sunt

ini iative ale departamentelor, direc iilor i sec iilor prim riei.

4. Lipsa transparen ei în activitatea Consiliului. Legisla ia în vigoare prevede

informarea locuitorilor municipiului despre ordinea de zi, data i locul desf ur rii

edin elor Consiliului, în scopul familiariz rii i aducerii la cuno tin a locuitorilor a

chestiunilor ce se planific pentru examinare. De obicei, popula ia afl doar despre

deciziile deja adoptate de c tre Consiliu. Deciziile Consiliului municipal, de regul ,

nu se public i doar unele din ele sunt aduse la cuno tin a locuitorilor prin

intermediul radioului i televiziunii municipale.

5. În cadrul mijloacelor de informare municipale lipsesc rubricile i emisiunile care ar

reflecta activitatea Consiliului municipal.

6. Neglijen în exercitarea mandatului. În multe cazuri se remarc a atitudine

neglijent a consilierilor fa de exercitarea mandatelor, exprimat prin lipsa de la

edin ele Consiliului, comisiilor de specialitate, ce duce la avizare i votare formal

a proiectelor de decizie, etc.

Prim ria este abilitat cu realizarea unui ir de atribu ii care pot fi clasificate în câteva

categorii [4]:

• Organizarea i coordonarea activit ii comisiilor de specialitate ale Consiliului

municipal, direc iilor, sec iilor i serviciilor prim riei i preturilor

• Elaborarea i coordonarea activit ilor legate de dezvoltarea socio-economic a

municipiului

• Reglementarea regimul propriet ii funciare i fondului locativ al municipiului

• Stabilirea regimului de urgen i coordonarea activit ilor de lichidare a urm rilor

acestuia

• Asigurarea protec iei civile, sociale a popula iei i a ordinii publice.

Page 296: Revista 2010, Nr

Analiza competen elor de care dispune primarul ne permite urm toarea clasificare a

atribu iilor sale [6]:

• Organizarea execut rii i executarea la concret a atribu iilor ce-i revin

• Ini iativ în stabilirea unor reglement ri locale privind administrarea domeniului

public

• Organizarea i efectuarea controlului asupra activit ii subdiviziunilor care i se

subordoneaz

• Conducerea organelor administra iei publice locale

• Asigurarea ordinii publice.

Conform organigramei Prim riei municipiului Chi in u, Primarul general coordoneaz

i controleaz nemijlocit activitatea urm toarelor structuri municipale:

(i) Sec ia MSN;

(ii) Banca Municipala „Chi in u" S.A.;

(iii) Direc ia protec ie civil ;

(iv) Comisariatul militar-administrativ;

(v) Inspectoratul de poli ie;

(vi) Preturile sectoarelor,

(vii) Direc ia rela ii interna ionale.

În activitatea sa, Primarul general al municipiului este ajutat de 4 consilieri i 4

viceprimari. Viceprimarii sunt numi i în func ie prin decizia Consiliului municipal la

propunerea Primarului, cu statut de func ionari publici. Viceprimarii îndeplinesc atribu ii

delegate de primar în conformitate cu prevederile art. 40 ale legii administra iei publice

locale. În cadrul Prim riei municipale viceprimarii coordoneaz activitatea structurilor

determinate pe urm toarele domenii [6]:

- Transport public, c i de comunica ie i asigur ri inginere ti

- Economie, rela ii patrimoniale, privatizare, finan e

- Construc ii, locuin e, arhitectur i urbanism

- Educa ie, tiin , protec ie social , cultur i ocrotirea s ii

Realizarea activit ilor serviciilor publice de interes municipal se realizeaz de c tre 24

departamente, direc ii, sec ii i servicii. Aceste servicii asigur elaborarea i realizarea

programelor de dezvoltare în domeniile proprii, precum i consult , controleaz i

coordoneaz activit ile consiliilor i prim riilor locale [2].

Activitatea aparatului Prim riei, structurilor municipale este reglementat de legisla ia

în vigoare, propriile regulamente de func ionare, organigramele i statele de personal adoptate

prin Deciziile Consiliului municipal nr. 3/2-1 - 3/2-38 din 22.09.1999 cu privire la statele de

Page 297: Revista 2010, Nr

personal ale aparatului prim riei municipiului Chi in u, limitelor de personal ale aparatelor

preturilor de sector i aprobarea statelor de personal ale departamentelor, direc iilor i

sec iilor.

Serviciile publice municipale sunt învestite cu atribu ii proprii i se bucur de o anumit

independen în executarea deciziilor adoptate de organele centrale de specialitate i

autorit ile administra iei publice ale municipiului. Totodat , ele sunt responsabile în fa a

acestor organe de executarea sarcinilor ce le revin. Pentru executarea atribu iilor, serviciile

publice au aparat, format din profesioni ti în domeniu. Colaboratorii serviciilor publice ale

Prim riei municipiului au statut de func ionari publici.

Organizarea administrativ-teritorial a ora ului Chi in u prevede delimitarea lui în cinci

sectoare. În sectoare autorit ile administra iei publice municipale sunt reprezentate de pretur

i pretor. Preturile sunt constituite conform legisla iei în vigoare i se subordoneaz

autorit ilor administra iei publice municipiule. Preturile sectoarelor sunt autorit i executive

ale administra iei publice locale, ca organe ale prim riei, fac parte din structura organizatoric

a prim riei i posed personalitate juridic . Spre deosebire de alte structuri similare ale unor

capitalele europene, preturile nu dispun de organe deliberative. Pretura se constituie din

pretor, vicepretor, 3-5 membri i secretar. Preturile sunt abilitate cu atribu ii în domeniile [5]:

• Asigur rii execut rii legisla iei în vigoare i deciziilor autorit ilor municipale în

teritoriul administrat de ele

• Organiz rii, coordon rii i controlului activit ii serviciilor publice proprii

• Administr rii patrimoniului transmis în gestionare

• Asigur rii func ion rii institu iilor de menire social-economic

• Asigur rii dezvolt rii edilitar-gospod re ti a sectorului.

Preturile î i desf oar activitatea în edin e care se desf oar s pt mânal.

Pretorul este autoritate executiv a administra iei publice municipale, persoan oficial

cu func ii de administrare în teritoriu, numit în func ie prin dispozi ia Primarului general fiind

reprezentantul s u în sectorul respectiv. Pretorii fac parte din componen a Prim riei

municipiului i pot fi, concomitent, consilieri ai Consiliului municipal. Pretorii sunt abilita i

cu urm toarele atribu ii de baz :

• Conducerea i coordonarea serviciilor publice în sector

• Executarea prevederilor legisla iei în vigoare i deciziilor autorit ilor municipale

• Reprezentarea sectorului în rela ii cu alte institu ii ale administra iei publice locale,

cet eni, institu ii private.

Page 298: Revista 2010, Nr

În cadrul preturilor sunt constituite servicii publice, organizarea i func ionarea c rora

este stabilit în baza principiilor generale stabilite pentru serviciile publice ale Prim riei

municipale.

Deficien e în activitatea Prim riei municipale i a structurilor ei :

a ) Legislative:

• Conform art. 70 al legii administra iei publice, în municipiul Chi in u

administra ia public se realizeaz de c tre Consiliul municipal, ca autoritate

deliberativ , i de c tre Primarul general al municipiului, ca autoritate executiv .

Îns prin prevederile art. 75 Consiliul municipal formeaz pe durata mandatului

prim ria, ca organ executiv. Astfel se creeaz confuzia, cine constituie

autoritatea executiv , Primarul general sau prim ria, ceea ce poate duce la

suprapuneri de competen e între aceste institu ii i identificarea unei institu ii cu

alta.

• În exercitarea atribu iilor sale Primarul general al municipiului este investit prin

prevederile pct. 5 al art.75 cu acordarea votului decisiv în adoptarea deciziilor.

Acesta este un fapt care de iure i de facto abiliteaz primarul cu dou voturi în

loc de unul singur. Este firesc ca majoritatea voturilor s se acumuleze în mod

firesc, fiind o majoritate de op iuni i nici de cum în o majoritate for at .

• Pct. 2 al art. 41 prevede dreptul a 1/3 din consilieri în demiterea viceprimarilor,

fapt ce introduce o stare de tensionare în rela iile dintre primar i consiliu.

• Prin reglement rile la pct. 2 i 3 a art.76 Legea administra iei publice stabile te o

confuzie referitor la reglementarea activit ii preturii stabilind c structura,

statele de personal i regulamentele de organizare i func ionare ale preturilor

sunt aprobate de c tre consiliul municipal iar pretorii, care sunt un element

constitutiv al preturii, sunt numi i i elibera i din func ie de c tre primarul

general al municipiului. Aceast prevedere stabile te elemente de contradic ie

între cele dou autorit i municipale.

b) Organizatorice

1. Prim ria municipiului Chi in u activeaz în baza Legii privind statutul

municipiului Chi in u nr.431-XllI din 19.04.95 i Legii privind administra ia

public local nr.186-XIV din 06.11.98. Organigrama Prim riei a fost aprobat de

Consiliul municipal Chi in u, prin decizia nr.1/2 din 16.07.99, cu înc lcarea legilor

sus-numite. Acest fapt a fost constatat i de Hot rârea Cur ii de Conturi nr. 57 din

14.06.2001. Prin organigrama existent nu se poate de determinat clar interac iunea

Consiliului municipal, Primarului general, departamentelor, direc iilor, sec iilor i

Page 299: Revista 2010, Nr

serviciilor prim riei municipale i subordonarea fiec rui serviciu, cu definirea

fluxurilor comunica ionale interdepartamentale.

2. Necorespunderea organigramei cu situa ia real de organizare nu permite stabilirea:

(i) tipului de structur organizatoric a Prim riei; (ii) diviziuni verticale i

orizontale a muncii; (iii) ierarhiilor i liniilor de autoritate; (iv) sferelor de

autoritate; (v) ponderilor ierarhice; (vi) nivelurilor ierarhice. La doar o privire

general asupra organiz rii structurilor prim riei se constat existen a unei

organiz rii manageriale inefective, la un post de conducere revenind mai mult de 20

posturi de execu ie ceea ce nu respect cerin ele unui management administrativ

efectiv.

3. Organizarea actual a Prim riei creeaz aparen a existen ei unei structur ri pe

unit i descentralizate. Reie ind din activitatea deosebit de complex a

municipalit ii astfel de organizare este caracteristic multor prim rii ale capitalelor

europene. Pe de o parte acest tip de structur permite de a diversifica activitatea

subdiviziunilor structurale. Pe de alt parte, cre terea libert ii de ac iune nu este

completat cu un mecanism de coordonare a activit ii diverselor subdiviziuni.

Acest mecanism lipse te în cazul prim riei municipale.

4. În organigrama prim riei sunt incluse structuri, care conform legisla iei in de

subordinea Prefectului. Astfel, în subordinea Primarului general se afl

Comisariatul militar-administrativ, în subordinea viceprimarilor se afl Centrul de

medicin preventiv , Inspectoratul fiscal, Oficiul For ei de munc i Agen ia

teritorial de privatizare - servicii care conform legisla iei în vigoare sunt servicii

desconcentrate i sunt conduse de c tre Prefect.

5. Comunicarea i conlucrarea interdepartamental i a rela iilor cu cet enii este

îngreunat de lipsa unei re ele informa ionale moderne de schimb de informa ii i

documente.

c ) Func ionale

• Analiza comparativ a serviciilor publice a Prim riei municipiului Chi in u ne

demonstreaz existen a multiplelor confuzii ce in de interac iunea serviciilor

desconcentrate i serviciilor descentralizate. Totodat nu este clar care servicii

au un func ii de control în domeniile respective i care realizeaz interesul

statului în aceste domenii.

• Exist dublare de subordonare. Nu sunt strict delimitate func iile serviciilor

Prim riei i cele ale ministerelor i departamentelor atribuite Prefecturii.

Conform pct. 1.3 al Regulamentului func ion rii Serviciului Sanitar Veterinar de

Page 300: Revista 2010, Nr

Stat al municipiului Chi in u acest serviciu se subordoneaz i prezint d rile de

seam Prim riei municipiului Chi in u i Ministerului Agriculturi i Industriei

Prelucr toare a Republicii Moldova.

• În activitatea Prim riei au fost constatate înc lc ri ale legisla iei în vigoare. De

exemplu, cu înc lc ri ale prevederilor art.18 din legea privind administra ia

public local i în lipsa deciziei corespunz toare a Consiliului municipal

Prim ria mun. Chi in u a devenit de in toarea ac iunilor B ncii municipale

„Chisinau" S.A. Sau departamentele Prim riei au fost create prin decizia acesteia

i a Consiliului municipal nr.1/2 din 16.07.99, fapt neprev zut de legea privind

administra ia public local , legea privind finan ele publice locale i legea

privind statutul municipiului Chi in u.

• Majoritatea contractelor juridice încheiate de Prim rie sunt la un nivel

profesionist foarte jos, fiind convenabile partenerilor i neconvenabile Prim riei.

Neprofesionalismul încheierii contractelor de cele mai dese ori se r sfrânge

asupra bugetului municipal, Prim ria fiind în pierderi de cauz în procesele de

judecat i nevoit s achite desp gubirile necesare.

• Activitatea structurilor Primariei este patata de fenomenul coruptiei. Conform

datelor sondajului sociologic „Coruptia si accesul la justitie în viziunea societaii

si a expertilor” desfaurat de catre Transparency International Moldova în

perioada 1 octombrie – 7 noiembrie 2009, în municipiul Chisinau 14 din cei 298

de businessmani chestionati au mentionat ca au dat mita functionarilor Primariei

municipale, valoarea careia a variat între 100 si 3000 lei, pentru rezolvarea

anumitor probleme sau obtinerea unor favoruri.

• Neconcordanta de activitati si actiuni între subdiviziunile Primariei municipale

duce deseori la pagube materiale însemnate pentru bugetul municipal. De

exemplu, lipsa cooperarii între departamentul economie, reforme si relatii

patrimoniale, departamentul arhitectur i urbanism, direc ia general finan e,

direc ia construc ii capitale în problema repara iei capitale a înc perilor

nelocuibile arendate a prejudiciat bugetul municipal în anul 2001 de aproximativ

jum tate de milion de lei.

• Atitudinea de autoritate ierarhic asupra prim riilor locale. De exemplu, în

cadrul reviziilor asupra execut rii bugetelor prim riilor locale din componen

de obicei se controleaz insistent numai partea de cheltuieli. Mai mult decât atât,

conform raportului Cur ii de Conturi nr.57 din 14.06.2001 privind rezultatele

controlului asupra execut rii bugetului mun. Chi in u pe anul 2000, în

Page 301: Revista 2010, Nr

contradic ie cu art. 4 i art.10 din legea cu privire la finan ele publice locale, de

la bugetul municipiului nu s-au alocat, conform deciziilor Consiliului municipal,

unor bugete locale sumele de 95,5 mii lei (transferuri din fondul de sus inere a

teritoriilor) i 317,6 mii lei (transferuri cu destina ie special ).

În Consiliile or ene ti au fost constituite urm toarele Comisii de specialitate:

• Pentru buget i finan e, economie i reforme

• Pentru probleme umanitare i protec ie social a popula iei

• Pentru arhitectur i urbanism, dezvoltare rural i a menajare a teritoriului

• Pentru înv mânt, cultur , sport, tineret, s tate, familie i protec ie social

• Pentru amenajare i protec ia mediului

• Pentru problemele agriculturii i industriei prelucr toare

• Comisii juridice i men inerea ordinii publice

Crearea unui num r mare de comisii compuse doar din 3-4 membri este ineficient . De

exemplu: Comisia Juridic pentru reglement ri i men inerea ordinii publice a Consiliului

or enesc Codru este alc tuit doar din trei membri.

În majoritatea consiliilor comunale comisiile de specialitate au ca domenii de activitate:

• Buget, finan e i dezvoltarea social-economic

• Înv mânt, tineret, cultur i sport

• Ocrotirea s ii, ecologie i protec ia social

• Juridic i situa ii excep ionale.

Serviciile publice locale sunt organizate de c tre consiliul local la propunerea

primarului, în principalele domenii de activitate potrivit specificului i necesit ilor locale, în

limita mijloacelor financiare de care dispune. Primarul este acela care determin de care

servicii publice are nevoie popula ia i propune consiliului s fie create serviciile publice

respective. În prezent în cadrul prim riilor or ene ti i locale sunt organizate urm toarele

servicii publice:

Tabelul 3. Serviciile publice locale [2] Func ia Atribu iile

1 Specialistul pentru reglementarea

propriet ii funciare

1. Respectarea prevederilor Codului funciar în localitate

2. Eviden a funciar i controlul de stat asupra folosirii

ra ionale i protec iei terenurilor

3. Identificarea terenurilor i posesorilor

2 Speciali tii în problemele ce in de

construc ii, drumuri, gospod ria

comunal *

Executarea legisla iei în vigoare ce ine de domeniul spa iului locativ, construc iilor

publice, func ion rii transportului în ora e

3 Specialistul în rela ii cu publicul* 1. Organizarea ac iunilor de solu ionare a peti iilor

Page 302: Revista 2010, Nr

cet enilor

2. Stabilirea rela iei cet ean - administra ie

4 Juristul 1. Asisten juridic consiliilor i structurilor prim riei

2. Asigurarea corespunderii documenta iei cu legisla ia în vigoare

3. Reprezentare în instan ele de judecat

5 Specialist în probleme de personal* Asigurarea lucr rilor de secretariat i eviden a cadrelor

6 Specialist pentru percepere fiscal Efectuarea lucr rilor ce in de eviden a, perceperea i prezentarea d rilor de seam

despre impozitele cet enilor

7 Specialist pentru problemele

recrut rii i încorpor rii

1. Eviden a recru ilor

2. Coordonarea activit ilor de înrolare

8 Specialistul în problemele tineretului,

culturii i sportului

Asigurarea promov rii, respec rii i implement rii drepturilor i libert ilor

tineretului, valorilor na ionale, particularit ilor istorice i culturale ale republicii

9 Specialistul în problemele protec iei

civile

Asigurarea st rii permanente de preg tire a obiectelor din subordonarea protec iei

civile pentru ac iuni în condi iile situa iilor excep ionale

10 Arhitectul* Coordonarea activit ilor privind amenajarea teritoriului i urbanismului, ameliorarea

aspectului arhitectural i estetic al localit ilor

11 Contabilii Eviden a tuturor actelor financiar-bancare ale prim riei i a serviciilor ei

12 Grefier-dactilograf Organizarea lucrului de deservire a documentelor în prim rie i exercitarea lucr rilor

de secretariat

Atribu iile func ionarilor prim riei sunt stabilite în Regulamentul de organizare i

func ionare al prim riei i includ drepturile, obliga iile i responsabilit ile lor. Statele de

personal ale prim riilor sunt completate de personalul tehnic care asigur condi iile necesare

de func ionare.

Deficien e în activitatea administra iei publice locale:

a ) Legislative:

Analiza serviciilor publice locale demonstreaz c structurile organizatorice sunt create

dup o formul standard (vezi Anexele 10.3 - 10.4), nefiind func ionale, instituite în baza

statelor de personal recomandate de Guvern. Structura actual a prim riilor locale nu

corespunde domeniilor de competen a serviciilor locale o parte din ele r mânând pe seama

Primarului, care nu este în stare s le exercite.

Caracterul de recomandare al hot rârii Guvernului privind organigramele i statele tip

ale aparatelor prim riilor locale nu este luat în considera ie prin prevederile altei hot râri de

Guvern nr. 139 din 09.02.1998 cu privire la salarizarea func ionarilor publici i persoanelor

care efectueaz deservirea tehnic i asigur func ionarea autorit ilor publice în baza re elei

tarifare unice. Prin acest act se impune consiliilor locale s in cont de prevederile autorit ii

centrale în elaborarea organigramei i stabilirea statelor de personal.

Page 303: Revista 2010, Nr

Prevederea pct. 2 al art. 33 al legii administra iei publice locale referitor la exercitarea

func iei de viceprimar pe baze ob te ti, (neremunerat) este o restan din sistemului sovietic,

ce restric ioneaz existen a unei asemenea func ii i impune primarilor c utarea diferitor

modalit i pentru buna realizare a atribu iilor ce le revin.

Consiliile locale activeaz în baza Regulamentelor de organizare i func ionare adoptate

în conformitate cu Regulamentul cadru stabilit prin hot râre de guvern, f introducerea unor

prevederi care ar lua în considera ie specificul comunit ii locale sau specificului de activitate

a consiliului local.

b) Organizatorice

1. Consiliile locale nu au o conducere proprie i sunt lipsite de un aparat tehnic de

coordonare. Asigurarea deservirii organizatorice a consiliilor locale de c tre

structurile prim riilor implic i transferul de responsabilit i de la consilieri

tre func ionarii prim riilor.

2. Prim riile nu dispun de organigrame sau organigramele nu corespund situa iei

reale de organizare, sau unele organigrame sunt aprobate de primari.

3. În prim riile comunelor lipsesc serviciile de asigurare a rela iilor cu publicul-

structur ce ar facilita lucrul cu cet enii. În condi iile actuale primarii, în cadrul

orelor de audien stabilite pot doar s i-a cuno tin de problemele cet enilor,

amânând solu ionarea lor pentru vizitele repetate. Situa ia este i mai grav în

cazul comunelor cu mai multe sate. Crearea acestor sec ii ar permite examinarea

peti iilor i g sirea unor c i eficiente de solu ionare.

c ) Func ionale

Lipsa func iilor de viceprimari creeaz anumite dificult i în activitatea prim riilor

locale. În condi iile când primarii sunt deseori lips , fiind antrena i în alte activit i, atribu iile

fiind l sate pe seama secretarului, absen a postului de viceprimar î i pune amprenta asupra

bunei func ion ri a prim riei. Instituirea func iilor de speciali ti în anumite probleme nu

acoper necesit ile reale ale localit ilor. Pentru unele domenii importante (administrarea

bunurilor propriet ii publice, solu ionarea problemelor funciare, achizi iile publice) sunt

necesare organizarea unor servicii specializate. Lipsa unor structuri func ionale concrete

creeaz impedimente în activitatea prim riilor i solu ionarea problemelor locale.

În municipiu Prefectul ac ioneaz în numele i în serviciul statului, având în competen a

sa domeniul protej rii intereselor generale ale societ ii. Toate atribu iile Prefectului sunt

reglementate prin lege. În lipsa Prefectului, subprefec ii îndeplinesc atribu iile ce-i revin

acestuia. Directorul general al Prefecturii asigur conducerea operativ a aparatului de lucru al

Page 304: Revista 2010, Nr

Prefecturii. Aparatul Prefecturi este constituit din direc ii, atribu iile c rora se prezint în

urm torul tabel:

Tabelul 4. Direc iile Prefecturii i atribu iile lor [6] Denumirea Atribu ii principale

Direc ia controlul

legalit ii actelor

autorit ilor publice

locale

1. Efectuarea controlul privind legalitatea actelor adoptate de autorit ile publice locale

2. Acordarea asisten ei juridice i asigurarea respect rii procedurilor în instan ele de judecat

Direc ia servicii publice

desconcentrate

1. Coordonarea i controlul activit ii serviciilor publice ale ministerelor precum i cu regiile

autonome de interes na ional din municipiu pentru îndeplinirea atribu iilor ce le revin potrivit legii

2. Solicitarea informa iilor privind activitatea desf urat

3. Stabilirea programelor de lucr ri i ac iuni în comun

Direc ia audien , peti ii

i secretariat

1. Organizarea i desf urarea tuturor lucr rilor ce in de eviden a actelor normative,

coresponden ei dosarelor, registrelor cu peti ii

2. Asigurarea audien ei de c tre Prefect a peti ionarilor

3. Efectuarea controlului modului de solu ionare a peti iilor de c tre serviciile publice

subordonate Prefectului

Direc ia

administrativ-

financiar

1. Economico-financiare (auditul intern al Prefecturii)

2. Administrative (asigura condi iile necesare materiale pentru activitatea Prefecturii)

3. Cadre - sistemul de formare, recalificare, perfec ionare i atestare a personalului

În conformitate cu Hot rârea Guvernului nr. 674 din 22.07.1999 cu privire la serviciile

publice ale ministerelor, departamentelor desconcentrate în teritoriu, în municipiul Chi in u

au fost desconcentrate 21 servicii..

Interac iunea autorit ilor municipale i de stat

În exercitarea atribu iilor lor autorit ile administra iei publice municipale i autorit ile

administra iei publice locale au la baz principiile autonomiei, legalit ii i colabor rii în

rezolvarea problemelor comune consfin it i garantat prin Constitu ie i lege. Aceste

prevederi concretizeaz raporturile dintre autorit ile de diferit nivel în ceea ce prive te

rezolvarea problemelor comune.

Principiul autonomiei înseamn c ambele categorii de autorit i publice locale în

activitatea lor se conduc de atribu iile stabilite de lege pentru ei i fiecare rezolv de sine

st tor tot setul de probleme stabilite pentru ei, f amestecul altor autorit i, indiferent de

statutul acestora.

Legalitatea înseamn c autorit ile vizate, în activitatea lor se vor conduce strict de

prevederile legii, f dreptul de a le înc lca. Deoarece interesele comunale, în unele cazuri, se

pot intersecta cu cele municipale, este prev zut principiul colabor rii între autorit i. Acest

principiu constituie pilonul de baz în raporturile dintre autorit i, deoarece municipiul fiind

Page 305: Revista 2010, Nr

un ansamblu de colectivit i teritoriale, evident c o bun parte din activitatea autorit ilor

municipale se va limita la colaborarea cu autorit ile locale pentru realizarea func iilor ce-i

revin.

Colaborarea presupune invitarea la edin ele Consiliului municipal a consilierilor locali

sau a primarilor, elaborarea unor programe comune de dezvoltare a teritoriului, sus inerea

ini iativelor locale sau municipale i alte forme care sunt legate de administrarea domeniului

public.

Acelea i principii stau la baza raporturilor dintre prefect i autorit ile locale i cele

municipale. Legea stabile te c Prefectul vegheaz respectarea, pe plan local, a legisla iei, a

decretelor Pre edintelui Republicii Moldova, a Hot rârilor Guvernului i a altor acte

normative ale autorit ilor centrale de specialitate. Astfel, raporturile între autorit ile

reprezentative i prefect nu mai sunt de colaborare consiliile i primarii fiind obliga i a

prezenta prefectului toate actele emise spre control.

În linii generale, este de men ionat c autorit ile publice municipale se afl în regim de

"co-administrare" a intereselor publice, fiecare având func ii clar determinate, i atribu ii

concrete pentru realizarea acestor func ii. Astfel, interac iunea dintre autorit ile publice

municipale pot fi clasificate în urm toarele raporturi [3]:

1. Între autorit ile administra iei publice centrale i autorit ile administra iei publice municipale.

Aceste raporturi se manifest prin exercitarea controlului de legalitate a ac iunilor întreprinse

de autorit ile locale.

2. Raporturi între autorit ile administra iei publice locale de diferit nivel. Dintre acestea fac

parte autorit ile s te ti (comunale), or ene ti, cele municipale i prefectul. Raporturile dintre

ele au fost deja men ionate. Prefectul este invitat i particip la toate edin ele Consiliului

municipal Chi in u, proiectele de decizie fiind prezentate la Prefectur anticipat. Colaborarea

dintre ambele institu ii este foarte important , deoarece determin rezultatul activit ii

acestora. În cazul situa iilor excep ionale, în baza articolului 38 (1, V) din Legea cu privire la

administra ia public local , primarul ia m suri împreun cu organele de specialitate în

diminuarea efectelor calamit ilor naturale. În acest sens între autorit ile municipale i

structurile guvernamentale au fost stabilite rela ii de colaborarea în scopul mobiliz rii

popula iei, agen ilor economici i institu iilor publice în cazul situa iilor excep ionale.

3. Raporturi între autorit ile administra iei publice locale de acela i nivel. Acestea sunt numai

raporturi de colaborare, care se desf oar în urma încheierii unor contracte între autorit ile

respective, sau colaborare intercomunal sau inter-or eneasc , pân la organizarea i

gestionarea unor servicii publice în comun. În aceste condi ii nu sunt i nici nu pot fi raporturi

Page 306: Revista 2010, Nr

de subordonare, deoarece fiecare autoritate este persoan juridic , reprezint interesele unei

colectivit i locale i activeaz în baza principiului autonomiei locale.

Delimitarea i delegarea competen elor

Organizarea i func ionarea administra iei publice locale se realizeaz prin autorit ile

sale. Aceste autorit i func ioneaz potrivit art.6 din Legea cu privire la administra ia public

local , ca autorit i administrative autonome i au anumite competen e în rezolvarea

problemelor publice. Aceste competen e sunt reglementate în articolul 13 din Legea nr.186-

XIV. Problema delimit rii competen elor între autorit ile publice centrale, municipale i cele

locale este problema-cheie a func ion rii acestor autorit i. Legea nu stabile te cu claritate

domeniile fiec rei autorit i, admi ând unele zone de interferen care pot genera neîn elegeri,

iar în unele cazuri i situa ii de conflict. Doar o privire general asupra competen elor cu care

sunt abilitate autorit ile publice de diferite nivele denot existen a câtorva zone de

interferen între competen ele satelor, comunelor, ora elor cu competen ele municipiului

Chi in u (protec ia tinerei familii, asigurarea anselor egale între b rba i i femei, acordarea

asisten ei sociale i protec ia social , etc.)

Competen ele oferite Consiliului municipal îi confer rolul de coordonator al activit ii

consiliilor i prim riilor locale în vederea realiz rii unei politici coerente a administra iei

publice municipale. Competen ele stabilite se refer la elaborarea de prognoze i programe de

dezvoltare social-economic a teritoriului, la organizarea serviciilor publice municipale. În

cadrul autonomiei financiare, competen ele Consiliului municipal vizeaz adoptarea bugetului

municipal i stabilirea de impozite i taxe locale, ultima dublând competen a stabilit pentru

consiliile locale.

Pentru autorit ile locale sunt stabilite competen e ce in de domeniul organiz rii

serviciilor publice locale (amenajarea teritoriului, urbanism, între inerea drumurilor în limitele

localit ilor, aprovizionarea cu ap , salubritate, asisten a i protec ia social etc.), care sunt

exercitate direct de autorit ile locale i un ir de competen e partajate cu alte autorit i de

nivel superior, pe care le exercit indirect, nefiind stabilit mecanismul de exercitare i modul

de partajare.

Legea stabile te doar competen ele autorit ilor administra iei publice locale f a

stabili i competen ele Prefectului, iar prevederile pct. 2 al art. 12 i art. 110 din legea

men ionat nu sunt destul de clare referitor la rolul prefecturii în cadrul municipiului

Chi in u. Legea nu prevede competen ele exclusive, obligatorii i facultative ale autorit ilor

administra iei publice locale, modul de exercitare a acestor competen e direct, indirect, pe

cont propriu sau în cooperare cu alte autorit i.

Page 307: Revista 2010, Nr

Legisla ia în vigoare nu define te no iunea de delegare i nici nu stabile te mecanismul

deleg rii de atribu ii, competen e de la o autoritate public local la alta i nici în interiorul

lor, nominalizând doar caracterul permisiv al acestei proceduri de administrare a treburilor

publice. Legea nr.186-XIV (art.18 i art. 59) prevede delegarea competen elor c tre sectorul

privat în scopul rezolv rii problemelor de interes local. Având în vedere faptul c Consiliul

municipal se întrune te în edin e ordinare o dat în trei luni, iar pe durata mandatului

activeaz Prim ria, ca organ executiv, în vederea necesit i solu ion rii operative a

solicit rilor cet enilor mecanismul deleg rii competen elor este pe larg utilizat în activitatea

administra iei municipale. Prin decizia Consiliului municipal nr. 4/39 din 01.12.1999 cu

privire la delegarea unor atribu ii Prim riei municipiului Chi in u i preturilor de sector

(modificat i completat ) prim riei i preturilor de sectoare le-au fost delegate un ir de

atribu ii din competen a Consiliului. În perioada 10.19.1999 -01.11.2002 de c tre Consiliul

municipal au fost adoptate 10 decizii de delegare a atribu iilor c tre Prim rie, preturile de

sector i unor func ionari din cadrul direc iilor Prim riei.

Prim riei municipiului Chi in u îi sunt delegate atribu ii de adoptare a deciziilor ce in

de domeniul [2]:

• Repartizarea loturilor de p mânt ocupate de construc ii persoanelor fizice i

juridice pentru diferite destina ii

• Stabilirea i schimbarea perimetrului intravileanului municipiului, solu ionarea

litigiilor funciare

• Permiterea înstr in rii obiectelor nefinalizate

• Autentificarea dreptului de in torilor de teren

• Darea în arend , transmiterea în gestiune economic a înc perilor cu alt

destina ie decât cea locativ

• Înregistrarea asocia iilor ob te ti, etc.

Preturilor sectoarelor le-au fost delegate atribu iile ce in de:

• Eviden a persoanelor pentru îmbun irea condi iilor de trai

• Suspendarea i demolarea construc iilor neautorizate

• Permitarea înstr in rii caselor de locuit particulare nefinalizate

• Autorizarea i retragerea autoriz rii vizând amplasarea unit ilor de prestare a

serviciilor în casele particulare

• Crearea fondurilor extrabugetare i gestionarea lor

• Instituirea tutelei i curatelei, etc.

Func ionarilor prim riei le-au fost delegate temporar anumite atribu ii de reprezentare a

Consiliului municipal în sus inerea proceselor de judecat . Prin Decizia 4/39 a fost stabilit un

Page 308: Revista 2010, Nr

mecanism de informare a Consiliului referitor la îndeplinirea atribu iilor delegate, prin

prezentarea rapoartelor de c tre primarul general i pretorii de sector. Mai mult decât atât,

prin aceea i decizie a fost stabilit i un mecanism de control asupra execut rii atribu iilor

delegate. Spre regret pentru majoritatea atribu iilor delegate rapoarte de realizare nu au fost

prezentate iar în multe cazuri prim ria profit de mecanismul deleg rii i atribu iile nu sunt

îndeplinite la nivelul i cerin ele necesare.

La nivel local mecanismul deleg rii este, de asemenea, pe larg utilizat în delegarea

competen elor de la consiliile or ene ti i comunale c tre prim rii în domenii ce in de:

gestionarea fondului funciar, gestionarea fondului locativ, încheierea contractelor de societate,

etc.

Tabelul 5. Concluzii [elaborat de autor] Avantaje Dezavantaje

• Stabilitatea structurilor administrative i influen a relativ

slab a reformei administrative

• Crearea structurilor necesare pentru rezolvarea

problemelor curente

• Stabilirea rela iilor de colaborare între autorit ile

administra iei publice locale i institu iile guvernamentale

din teritoriu

• Utilizarea larg a mecanismului de delegare a competen elor

• Contradic ii între prevederile actelor normative

• Înc lc ri grave ale legisla iei în vigoare

• Dublarea atribu iilor i competen elor serviciilor

desconcentrate i descentralizate

• Lipsa unor servicii importante

• Structura nefunc ional i ineficient a Prim riilor

municipal i locale

• Lipsa delimit rii stricte a competen elor între autorit ile

locale de diferite nivele

• Lipsa controlului atribu iilor delegate

• Atitudinea de autoritate ierarhic a Prim riei municipale fa

de cele locale

Oportunit i Constrângeri

• Perfec ionarea structurii de organizare i a regulamentelor de

func ionare a autorit ilor locale

• Definitivarea mecanismului de departajare a competen elor

dup nivele i servicii

• Îmbun irea calit ii serviciilor prestate fa de nivelul

existent

• Instruirea permanent a func ionarilor publici i consilierilor

• Contrareforma administra iei publice

• Lipsa voin ei de restructurare

• Birocratizarea excesiv a activit i structurilor administrative

• Influen a excesiv a politicului în activitatea

organelor deliberative

BIBLIOGRAFIE:

1. Lege privind finan ele publice locale, 397–XV din 16.10.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, 248, cu modific ri i complet ri.

2. Lege cu privire la apa potabil , 272–XIV din 10.02.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, 039 cu modific ri i complet ri.

3. Lege privind administrarea i deetatizarea propriet ii publice, 121 din 04.05.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, 90-93, cu modific ri i complet ri.

Page 309: Revista 2010, Nr

STRUCTURA ÎNV MÎNTULUI AGRAR I PARTICULARIT ILE

LUI DE FUNC IONARE ÎN MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Constantin NESTERENCO,dr., conf. univ.

Colegiul Tehnic Agricoldin Soroca In this thesis it is spoken about the problem of the structure of agricultural

education and its functioning peculiarities in human resources management. It is mentioned the notion ”a network of educational institutions”. It is made a comparative analysis of finding a solution for this problem in different countries. In conclusions there are shovn the main directions of an integral management.

Amplificarea rolului cuno tin elor, informa iei, transformarea treptat a acestora în

capital de baz schimb principial rolul institu iilor educa ionale agrare în structura vie ii

sociale. De structura institu iilor educa ionale agrare, de capacitatea lor de a satisface

necesit ile specialistului i societ ii în servicii educa ionale agrare de o înalt calitate depind

perspectivele dezvolt rii sectorului agrar. Conduc torii statelor dezvoltate traseaz obiective

noi pentru institu iile educa ionale în scopul asigur rii func ion rii eficace a rilor lor în

condi iile contemporane. În adresarea sa rostit în fa a Congresului în februarie 1997, B.

Clinton a formulat trei obiective pentru asigurarea bun st rii i prosper rii rii sale: fiecare

copil de 8 ani trebuie s poat citi; fiecare copil de 12 ani trebuie s se poat conecta la

internet; fiecare tîn r de 18 ani trebuie s studieze la Colegiu, iar fiecare american matur – s -

i continue studiile pe parcursul întregii vie i.

În vederea realiz rii acestui studiu s-a apelat la o serie de informa ii de sintez privind

structura înv mîntului agrar i particularit ile lui de func ionare. În procesul de cercetare au

fost folosite a a metode clasice de analiz ca metoda monografic , de comparare, induc iei,

deduc iei i altele.

Pe parcursul ultimului secol s-a schimbat structura institu iilor educa ionale agrare în

func ie de problemele puse în fa a rii respective i de evolu ia ei.

În condi iile lumii informa ionale i postindustriale, un rol aparte revine form rii re elei

de instruire continu , capabile s realizeze politica statal – asigurarea posibilit ilor reale

pentru continuarea studiilor, sporirea calific rii i reciclare. „În economia unde predomin

informa ia i cunoa terea, instruirea este cheia succesului, nu numai în coal i universitate,

dar pentru întreaga via ” [4, p. 105]. De aceea în fa a institu iilor educa ionale este pus

sarcina de a fi în pas cu cerin ele i necesit ile societ ii, pentru a le lua în considera ie cît

mai deplin. Structura institu iilor educa ionale agrare nu urmeaz pur i simplu cerin ele

Page 310: Revista 2010, Nr

actuale, dar iau în considera ie continuitatea înv mîntului – de la institu iile medii

profesionale pîn la studiile postuniversitare.

Ca exemplu elocvent de implementare în practic a ideii continuit ii instruirii serve te

colegiul agricol, care, în comun cu Universitatea Agrar de Stat, realizeaz tehnologia

preg tirii continue a speciali tilor (ob inerea profesiilor muncitore ti, preg tirea tehnicienilor

i a speciali tilor de cea mai înalt calificare profesional ).

Instruirea la colegiu asigur i preg tirea pentru sus inerea examenelor de bacalaureat, i

ob inerea unor profesii muncitore ti. Absolven ii, ob inînd diplom de tehnician, se pot angaja

la serviciu i, totodat , î i pot continua studiile la facultate. Investiga iile efectuate în direc ia

dezvolt rii legisla iei educa ionale în rile dezvoltate denot c principiile strategice,

na ionale i social importante de dezvoltare a sistemului educa ional nu se aprob ca elemente

separate, fie aceasta concep ie ori doctrin , dar sau se fixeaz în actele normative ce in de

înv mînt, sau sînt p i componente ale programelor statale educa ionale. Ele includ, pe de o

parte, toate principiile de importan vital pentru societate i pentru stat, obiectivele i

sarcinile instruirii, pe de alt parte, formeaz metodologia i sistemul de m suri pentru

realizarea scopurilor educa ionale i pentru dezvoltarea structurii institu iilor educa ionale, în

corespundere cu necesit ile civiliza iei contemporane.

Problema form rii structurii integrale a institu iilor educa ionale agrare din Republica

Moldova este dictat de necesitatea men inerii parametrilor de baz în dezvoltarea societ ii i

este determinat de dezvoltarea rii, de plasarea ei la locul respectiv în economia agrar

mondial .

Prestînd popula iei servicii educa ionale, institu iile de înv mînt devin verigi primare

în sfera înv mîntului. No iunea de re ea de institu ii educa ionale semnific dup unii

„multitudinea sau mul imea de diferite institu ii educa ionale ce interac ioneaz ca form i

tip” [12, p. 16], dup al ii – „mul ime de institu ii educa ionale ce coreleaz i realizeaz un

complex de programe de studii, determinat de cerin ele educa ionale ale personalit ii i

societ ii” [10, p. 8], iar dup al i cercet tori – „institu ii educa ionale ce au menirea de a

satisface necesit ile, de diferit nivel i gen, în instruire ale popula iei” [1].

Astfel, no iunea respectiv este tratat de diferi i cercet tori ca o multitudine de institu ii

educa ionale ce interac ioneaz i o mul ime de institu ii care realizeaz un proces determinat,

un bloc de institu ii educa ionale care au un obiectiv comun, deci se cerceteaz aspectele

separate ale no iunii.

În viziunea noastr , re eaua institu iilor educa ionale este o multitudine de institu ii

educa ionale de diferit tip i form , ce interac ioneaz i realizeaz activitatea instructiv-

educativ în baza programelor de studii i standardelor educa ionale, în scopul de a satisface

Page 311: Revista 2010, Nr

necesit ile indivizilor i ale întregii societ i. Re eaua institu iilor educa ionale este

caracteristica de baz a sistemului de înv mînt.

tept rile comanditarilor sociali fa de viitorii absolven i este diferit . De aceea

fiecare institu ie educa ional agrar trebuie s i con tientizeze obiectivele pentru a- i

determina corect statutul (care este menirea), pentru a anun a rezultatele finale ale educa iei

(cel pu in în caracteristica de calificare) i pentru a se plasa la locul cuvenit în structura

institu iilor educa ionale. Consider m c nici o institu ie educa ional agrar nu poate

satisface integral i concomitent cerin ele înaintate de to i comanditarii sociali (beneficiari),

deoarece scopurile lor difer . Este oportun de a crea a a structuri ale institu iilor educa ionale

care ar întruni un num r maxim posibil de comanditari. Este necesar o orientare perseverent

a institu iilor educa ionale la cererea atît a statului, cît i a personalit ii, a diferitor grupuri

profesionale i sociale, a economiei agrare de pia .

Unele direc ii separate existente ale structurii activit ii educa ionale au ap rut i s-au

format în diferite perioade de timp, au avut o destina ie determinat , obiective concrete ale

activit ii, strategie de dezvoltare, care corespundea scopurilor de dezvoltare a statului i

societ ii.

Printre aceste direc ii pot fi eviden iate cele de baz , care asigurau scopurile strategice

ale educa iei i direc iile secundare legate de solu ionarea unor probleme globale. Una din

problemele globale ine de scopul asigur rii economiei na ionale cu cadre inginere ti i cu

muncitori califica i. Pentru atingerea acestui scop activau trei componente ale structurii

institu iilor educa ionale: înv mîntul profesional-tehnic, institu iile medii de specialitate i

institu iile de înv mînt superior.

În afara de direc iile de baz , pentru realizarea altor obiective statale, legate de

înv mînt, se creau sectoare suplimentare, care nu erau de baz , de exemplu, re eaua

institu iilor înv mîntului pentru perfec ionarea cadrelor. Ele completau vacuumul spa ial în

înv mîntul profesional.

Pîn la anii ´90 ai secolului trecut structura institu iilor educa ionale se dezvolta în

concordan cu scopurile i sarcinile sistemului administrativ planificat. În înv mînt lipseau

disciplinele social-active de profil umanistic, limbile moderne erau studiate destul de limitat,

predarea informaticii se efectua la un nivel extrem de sc zut, uneori chiar în lipsa tehnicii

respective. În acela i timp, în colile din rile dezvoltate se predau trei blocuri de discipline

dup ciclu [8, p.19]: comunicativ (limba matern , limbile moderne, informatica); tiin ele

exacte (matematica, fizica, biologia, chimia .a.); tiin ele socio-umane (economia, dreptul,

politologia, sociologia, istoria, antropologia social ). Cel din urm bloc practic lipsea în fosta

coal din Republica Moldova i numai în ultimul timp el a început s fie implementat treptat

Page 312: Revista 2010, Nr

în institu iile educa ionale. În genere, înv mîntul din Moldova, dup con inut, a primit prin

mo tenire de la vechiul sistem o desociolizare complet . În el lipseau studierea formelor de

interac iune a omului (individ, grup de indivizi, diferite societ i, straturi de societ i, întreaga

societate, societatea mondial ).

În ar au loc schimb ri calitative serioase ale structurii înv mîntului mediu de

specialitate cu profil agrar. Are loc reformarea întregului sistem al preg tirii generale, care

realizeaz trecerea la înv mîntul alternativ în compara ie cu cel unic existent.

În ultimii ani, institu iile educa ionale din sistemul mediu de specialitate i-au schimbat

structura preg tirii speciali tilor, fiind orientat spre preg tirea în condi iile rela iilor de pia .

În Colegiul Agricol din Soroca, care tradi ional preg tea speciali ti la dou specialit i,

mecanizarea agriculturii i electrificarea agriculturii, se preg tesc speciali ti înc la trei

specialit i noi: ma ini i aparate electrice de uz casnic; electromecanic (ma ini i aparate în

industria alimentar ) i transport auto.

De la vechiul sistem a fost mo tenit tradi ia de a specializa institu ia numai în

preg tirea speciali tilor de un anumit profil i nivel. Aceast tendin trebuie s fie dep it ,

deoarece în noile condi ii economice de pia înv mîntul trebuie s fie flexibil. În prezent,

sînt propuse dou modele de integrare: pe vertical i pe orizontal . Crearea institu iilor cu

profil agrar de diferit nivel va da posibilitate, în viziunea noastr , de a economisi timpul

elevilor, de a exclude dublarea disciplinelor de curs i de a utiliza mai productiv baza tehnico-

material .

Treapta a treia în preg tirea profesional – înv mîntul profesional superior – asigur

preg tirea i reciclarea speciali tilor de nivelul corespunz tor i satisface necesit ile

personalit ii în aprofundarea cuno tin elor i în ob inerea studiilor superioare în baza

înv mîntului mediu, liceal i mediu de specialitate. În rile dezvoltate institu iile

profesionale superioare au structuri diferite. În SUA ele se împart în dou grupuri mari:

universit i i colegii. În categoria universit ilor sînt incluse institu iile care asigur

preg tirea fundamental i tiin ific : colegiile, care asigur înv mîntul superior academic;

colile profesionale superioare (de medicin i drept). În Marea Britanie exist universit i,

institute politehnice i colegii, care asigur înv mîntul superior. În Germania în componen a

institu iilor de înv mînt superior intr universit ile i colile profesionale cu studii

superioare, sînt r spîndite i institu ii care preg tesc profesii muncitore ti de o înalt

calificare.

În Japonia din înv mîntul superior fac parte universit ile i colegiile inferioare i

tehnice, care acord o aten ie sporit preg tirii profesionale i practice. Din sistemul superior

al înv mîntului din Moldova fac parte universit ile, academiile i institutele. Actualmente,

Page 313: Revista 2010, Nr

se modific structura instruirii i se trece de la preg tirea tradi ional de 5 ani, fiind divizat în

dou trepte.

În ultimii ani a crescut num rul institu iilor de înv mînt privat. Men ion m c

majoritatea contingentului de institu ii de înv mînt superior este concentrat la Chi in u.

Institu iile private practic nu preg tesc cadre inginere ti, cu excep ia Academiei de

Transporturi, Informatic i Comunica ii. În SUA cota investi iilor private este de 22,2%; în

rile Europei – de 21,3%, cota maximal este atins în România – 26,6%, iar minimal – în

China, de 0,5%, în Ungaria fiind de13,9% [5, p.11].

În Republica Moldova predomina principiul ramural de preg tire, care are avantajele

sale i corespundea realit ii timpului. În prezent acest principiu cedeaz principiului

instruirii universitare, care este în concordan cu noile standarde educa ionale i cu noile

planuri de studii, în care disciplinelor fundamentale le este rezervat un rol corespunz tor. În

condi iile sistemului administrativ de comand principiile de conducere în coala superioar

determinau caracterul activit ii institu iilor educa ionale, al c ror punct slab era lipsa

concordan ei cu necesit ile produc iei. Sistemul de înv mînt din ara noastr se

caracterizeaz prin accesul la înv mîntul superior. S-a schimbat calitativ structura

institu iilor profesionale, în primul rînd, în direc ia preg tirii speciali tilor pentru economia

na ional .

S-a schimbat esen ial i structura preg tirii speciali tilor în toate institu iile educa ionale

profesionale, în conformitate cu cerin ele economiei de pia i cu managementul

contemporan. Schimbarea structurii institu iilor de înv mînt superior din Moldova i

rirea num rului lor corespunde tendin elor mondiale.

„În rile cu economie avansat , în ultimul secol s-a m rit brusc re eaua institu iilor de

înv mînt superior. Acest proces reflect rolul crescînd al colii superioare în progresul

economic” [6, p.28]. În Marea Britanie la începutul anilor 1990 s-a l rgit esen ial re eaua

institu iilor superioare i deja la mijlocul anilor 1990 num rul studen ilor s-a m rit cu 40%. În

Fran a pe parcursul anilor 1985–1992, num rul studen ilor de asemenea s-a majorat cu 40%.

Totodat , institu iile de înv mînt superior nu puteau s asigure fluxul de doritori pentru a

ob ine studii superioare, de aceea a fost aprobat „Proiectul universitar pentru anul 2000”,

conform c ruia se planificau a fi deschise 7 universit i cu 50 mii de locuri. În Japonia, în

1995, num rul candida ilor la admitere în universit i, în compara ie cu anii preceden i, s-a

majorat cu 46%.

Multiplele probleme ale economiei Republicii Moldova i necesitatea includerii ei în

economia mondial implic revederea structurii preg tirii speciali tilor i organizarea

reformei universitare. În calitate de repere strategice de dezvoltare a subsistemului

Page 314: Revista 2010, Nr

înv mîntului superior sînt oferite utilizarea parametrilor de dezvoltare a înv mîntului, care

sînt pronostica i de speciali ti în societatea postindustrial , – nu mai pu in de 60% de

speciali ti cu diplome i lucr tori tiin ifici în componen a popula iei ocupate [11, p.265]. În

caz contrar, pozi iile deja ocupate de ar pot fi cedate. Cota speciali tilor cu studii medii

profesionale i superioare (inclusiv persoanele cu studii superioare neterminate) în num rul

popula iei este înc mic (37%), a celor cu studii superioare – 13,3%, în timp ce în SUA –

22% [20, p. 33].

O direc ie prioritar a reform rii înv mîntului profesional superior trebuie s devin ,

în viziunea noastr , apropierea tiin ei i instruirii de produc ie.

În lumea contemporan încep s se dezvolte tot mai des noi genuri de activitate, iar

unele dispar treptat. Aceste schimb ri au impact asupra structurii de calificare a diferitor

categorii de popula ie i le solicit mobilitate profesional i social , instruire continu i

performan e profesionale: se modific activitatea economic , baza tehnic , formele

organiza ionale, structura, condi iile i cerin ele care sînt înaintate fa de nivelul cuno tin elor

i fa de calificarea specialistului. Toate acestea sporesc importan a recicl rii speciali tilor în

structura institu iilor educa ionale. „În unele ri au fost adoptate i realizate în practic , într-o

careva m sur , acte legislative sau legi speciale, sau compartimente întregi din Legea

înv mîntului”, ce in de instruirea adul ilor [7, p. 106]. În prezent, instruirea adul ilor este o

direc ie important în activitatea institu iilor educa ionale i se va transforma treptat într-o

sfer de prest ri de servicii aparte, cu particularit ile sale organiza ionale, teoretice i

metodico- tiin ifice. „În majoritatea rilor dezvoltate, instruirea maturilor este cercetat i

func ioneaz ca o structur destul de viabil i separat . În ultimii ani, un rol important în

instruirea adul ilor peste hotare îl au institu iile ce presteaz activit i de instruire la distan ,

în primul rînd a a-numitele universit i deschise” [7, p.106]. În Moldova, pîn la moment, de

problema instruirii i recicl rii adul ilor sînt preocupate unele institu ii de înv mînt:

institu iile medii speciale, institu iile de înv mînt superior, facult ile i cursurile de

perfec ionare.

Corpora iile gigante reduc în permanen perioadele dintre ciclurile de perfec ionare a

resurselor de munc . În caz contrar, luînd în considera ie ritmurile de accelerare a progresului

tehnico- tiin ific, pentru func ionarea eficace a produc iei va fi necesar la fiecare 5 ani de

schimbat completamente resursele de munc . De la mijlocul anilor 1980 corpora ia

„Motorola” a majorat cheltuielile pentru instruirea personalului cu 20 mln. dolari, ajungînd la

90 mln.: 2,6% din fondul de salarizare (sau 1% din volumul vînz rilor) este destinat pentru

între inerea competen elor profesionale ale angaja ilor. Anual circa o treime din 90 de mii de

angaja i ai corpora iei „Motorola” frecventeaz cursuri de instruire în volum de 2-3 mln. ore

Page 315: Revista 2010, Nr

(ceea ce constituie în medie 83 de ore pentru un angajat). Economi tii companiei afirm c

cheltuielile investite se recupereaz de 30 de ori. Concernul de calculatoare IBM, care

realizeaz politica „f de concedieri”, cheltuie te anual circa 750 mln. dolari pentru

perfec ionarea statelor de personal pentru o adaptare mai rapid la condi iile flexibile de

munc . Firma consider destul de argumentat c perfec ionarea angaja ilor cu vechime în

munc este mai convenabil decît angajarea altor noi. Totodat , aceasta amelioreaz climatul

moral din companie, spore te productivitatea muncii, deoarece angajatul este sigur în ziua de

mîine. Exper ii sînt de p rerea c este necesar de a perfec iona speciali tii care au ob inut

studii mai mult de 5 ani în urm , deoarece programele tradi ionale de instruire profesional ,

de regul , nu con in abilit i de comunicare, deprinderi de gîndire analitic i critic , de luare

a deciziilor, de comportament responsabil, capabil s satisfac cererea celor care se folosesc

de servicii – utilizatori, cump tori, clien i [9, p.29]. „Pe parcursul carierei angajatului,

cursurile de perfec ionare a speciali tilor urmeaz a fi f cut cel pu in de 3 ori, cu interval de

5–7 ani de activitate” [3, p.19]. Pentru aceasta este necesar de a m ri considerabil (mai mult

de 2 ori) num rul institu iilor educa ionale preocupate de formarea i perfec ionarea

speciali tilor i de a orienta institu iile existente spre o activitate mai productiv .

Pe viitor, raportul dintre num rul de institu ii care preg tesc speciali ti i num rul de

institu ii care se ocup de perfec ionarea lor ulterioar se va modifica în favoarea celor din

urm .

Este de asemenea necesar de a diversifica programele destinate perfec ion rii

managerilor (îndeosebi de verig medie i mijlocie), care vor include specificul activit ii de

munc a celor instrui i. În primul rînd, este necesar de a majora num rul celor preg ti i i

perfec iona i din rîndul cadrelor manageriale, pentru economia de pia . Conform unor

investiga ii, s-a constatat c numai 17% din 200 de manageri din agricultur , posed studii

corespunz toare [1]. În prezent la noi se simte insuficien a de institu ii educa ionale care

preg tesc speciali ti capabili s conduc procesul de produc ie (în condi ii de anticriz ), s

gestioneze patrimoniul, s gestioneze finan ele, s conduc personalul, managementul sferei

sociale.

În rile cu economie de pia , o importan sporit cap domeniul prest rilor de

servicii, în care este implicat majoritatea popula iei (în SUA – 70%, în Marea Britanie,

Japonia, Fran a, Germania – 60% i mai mult). În rile dezvoltate, cota serviciilor orientate

spre gospod ria casnic i spre necesit ile personale atinge 20–25% din PIB. În Moldova,

unde pia a serviciilor nu prea este dezvoltat , nu se îndeplinesc func iile social-economice ale

prest rilor de servicii, se stopeaz evolu ia omului ca lucr tor, personalitate, cet ean.

Conform datelor exper ilor, toate institu iile de înv mînt superior, ale c ror programe sînt

Page 316: Revista 2010, Nr

orientate spre prest ri de servicii, sînt apte de a satisface necesit ile ramurii numai în volum

de 25-30%, iar colegiile – numai 15-20%.

Astfel, factorii ce determin structura institu iilor nominalizate, în viziunea noastr ,

trebuie s i aduc contribu ia la perfec ionarea mecanismului social-economic al institu iilor

educa ionale în condi iile economiei de pia . Necesitatea perfec ion rii acestui mecanism este

legat de înl turarea discordan ei dintre priorit ile social-economice ale dezvolt rii societ ii

planificate i economia de pia , fiind condi ionat , într-o m sur mai mare, de schimb rile

globale ce au loc în societate, sub influen a dezvolt rii for elor de produc ie, a progresului

social i tehnico- tiin ific.

În prezent se atest tendin a de modificare a structurii institu iilor educa ionale din

Republica Moldova conform configura iei din rile dezvoltate. Structura institu iilor

educa ionale poate fi utilizat în calitate de model de dezvoltare a sistemului de înv mînt,

iar rezultatele investiga iilor por fi implementate în institu iile medii de specialitate de tip

colegiu.

La fixarea principalelor obiective, particularit ile sistemului de înv mînt impun luarea

în considera ie a conceptelor specifice, care îl individualizeaz în raport cu alte sectoare de

activitate. Aceste obiective, p i componente ale unei strategii, urm resc realizarea unui

proces de schimbare accelerat axat pe elemente opera ionale, care deriv dintr-un obiectiv

strategic. Pentru atingerea obiectivelor sistemului de înv mînt autorul a individualizat

urm toarele principii specifice:

- corelarea schimb rilor din sistemul de înv mînt colegial la triada tradi ii–realitate

social-economic i cultural –valori europene;

- caracterul global al schimb rii, aceasta afectînd, direct sau indirect, toate

componentele înv mîntului colegial;

- flexibilitatea curriculumului, prin adaptarea permanent la inputurile care parvin din

mediul endogen i extraendogen;

- stimularea gîndirii studentului i mai pu in a capacit ii acestuia de con tientizare a

informa iei;

- promovarea unui nou management al calit ii în procesul de înv mînt;

- diversificarea gamei de motiva ii ale studen ilor i ale cadrelor didactice;

- diversificarea valoric a colegiilor i universit ilor cauzat de necesitatea ierarhiz rii

acestora;

- consolidarea autonomiei institu iei în corela ie cu asigurarea sinergiei necesare

înv mîntului în integralitatea sa;

Page 317: Revista 2010, Nr

- modernizarea infrastructurii în colegii, inclusiv prin cre terea gradului de

informatizare a procesului de înv mînt;

- cre terea responsabilit ii în gestionarea resurselor la nivelul institu iilor de

înv mînt;

- asocierea institu iilor de înv mînt, asocierea acestora cu alte institu ii i întreprinderi

pentru realizarea unor obiective comune;

- revigorarea cercet rii tiin ifice, ca surs de alimentare a înv mîntului cu fonduri

financiare, respectiv practici i idei;

- sprijinirea colegiilor în cooper rile interna ionale i în diversificarea acestora.

Aceste principii generale i specifice sînt situate la baza stabilirii unei strategii coerente

de structurare a înv mîntului, de relevare a unor politici sectoriale în domeniu. Politicile

manageriale ale managementului contemporan, în viziunea noastr , includ urm toarele

elemente (fig.1.4).

Fig.1.4. Exigen ele implement rii managementului contemporan la nivel de colegiu

Sursa: elaborat de autor.

Responsabilit ile pe care colegiile trebuie s le asume fa de noile genera ii implic în

prezent orientarea spre necesit ile societ ii. Avînd ca principiu fundamental leg tura

indisolubil a activit ii didactice cu activitatea practic , se contureaz o nou pozi ie a

institu iei în societate: ea trebuie s devin un catalizator al dezvolt rii societ ii pe toate

planurile. Pentru a putea r spunde cît mai prompt i eficient la cererile crescînde de

specializ ri în domenii noi, se pune accentul pe flexibilitatea rapid a resurselor umane.

Modelul tradi ional de „institu ie profesoral ”, în care managerul obi nuie te s conduc

toate detaliile activit ii, de la procesul didactic i de cercetare la gestiunea bazei materiale i

la func ionarea c minelor i cantinelor studen ti, folosind resurse financiare puse la

dispozi ie de stat sau de donatori priva i, a fost treptat abandonat nu numai în Europa, ci i pe

celelalte continente.

Rena terea tehnologic

Managementul înv mîntului contemporan

Rena terea moral

Rena terea cognitiv

Conceptualizarea strategiilor

Reglementarea obiectivelor

Opera ionalizarea m surilor

Adaptarea la pia a liber

Alegerea implement rii

Page 318: Revista 2010, Nr

Institu ia de înv mînt contemporan este ast zi organizat frecvent ca o întreprindere

prestatoare de servicii publice, ca un operator economic onfruntat cu rigorile economiei de

pia i ale competi iei globale. O asemenea muta ie în comportamentul organiza ional al

comunit ii universitare s-a produs pretutindeni în lume în condi iile unei rezisten e

conservatoare semnificative din partea acelei p i a corpului profesoral i de cercet tori care

n-a în eles c finan area total din partea statului nu mai este posibil , nici m car în cele mai

bogate ri.

Dac ne referim la con inutul i managementul înv mîntului de tip colegiu, atunci el

trebuie armonizat cu noile principii de func ionare a societ ii: imprescriptibilitatea libert ilor

individuale, statul de drept i egalitatea în fa a legii a tuturor cet enilor, societate democratic

deschis c tre lume, economia de pia . Prin urmare, i atitudinea managerilor colegiilor

trebuie s favorizeze:

- rena terea moral , cognitiv i tehnologic a societ ii, în scopul preg tirii rii pentru

societatea viitorului, a cunoa terii i a înv rii;

- conceptualizarea strategiei i reglementarea adecvat a obiectivelor colegiilor;

- opera ionalizarea m surilor la nivelul colegiilor;

- abordarea frontal i concomitent a tuturor palierelor rela iei colegiului cu societatea

i pia a liber ;

- accelerarea ritmului de implementare a m surilor de adaptare.

În plus, managerii trebuie s manifeste o atitudine de ini iativ i implicare responsabil

în conducerea institu iei.

Noua concep ie a managementului înv mîntului pune accentul pe atitudinea flexibil a

liderilor din domeniu, de toate rangurile. Atitudinea flexibil rezid în numeroasele

aranjamente i în excep ii de tot felul, care sînt negociate de manageri în colegiu i în

exteriorul lui. O asemenea atitudine flexibil are la baz un comportament deschis, amical,

bazat pe încrederea în oameni.

Strategia colegiului este reflectat de managementul nou al înv mîntului

(managementul sistemului ca un tot întreg, managementul resurselor umane, managementul

resurselor financiare etc).

Un tablou complet al managementului dintr-o institu ie de înv mînt colegial este

constituit din urm toarele elemente: principiile generale prezentate, modelele propuse,

diversele analize de indicatori efectuate, analizele comparative dintre sistemul de stat i cel

privat în domeniul înv mîntului, aten ia acordat programelor europene i reflectarea lor în

legisla ia în vigoare.

Page 319: Revista 2010, Nr

Specific pentru managementul institu iilor de înv mînt este faptul c managerii eficace

trebuie s ia decizii prompte pentru a solu iona problemele care apar în cadrul acestor

organiza ii.

Managerii trebuie s ia decizii în condi ii de mediu schimb toare i complexe, care au o

influen semnificativ asupra deciziilor prin cantitatea informa iilor disponibile (condi ii de

certitudine, risc i incertitudine), prin obiectivele organiza ionale i cele individuale ale

decidentului, prin sistemul de valori al managementului i cultura organiza ional , precum i

prin o serie de alte condi ii de mediu, intern sau extern.

Managementul strategic în înv mînt se sprijin pe obiectivele procesului de la

Bologna. Pentru perioada de pîn la conferin a de la Bergen (mai, 2005), obiectivele

principale manageriale erau cele dou cicluri i îmbun irea sistemului de recunoa tere a

diplomelor i gradelor academice. Sistemul de dou cicluri a fost introdus în majoritatea

rilor membre. La Bergen se considera c trebuie s se mearg mai departe pe dou cicluri,

dar i s se includ i sistemul de masterat ca cel de-al treilea ciclu, pentru a promova leg turi

mai strînse între înv mîntul superior i cercetare. Statele membre sînt încurajate s i

elaboreze un cadru na ional de calific ri în sistemul de înv mînt superior.

Asigurarea calit ii este aspectul cel mai important al managementului instruirii i a fost

în centrul aten iei conferin ei de la Berlin (9 septembrie, 2003). Suntem de acord c

responsabilitatea cu privire la asigurarea calit ii o poart institu iile respective. Toate rile

membre ale procesului de la Bologna trebuie s aib un sistem propriu de asigurare a calit ii,

care s includ urm toarele componente: o defini ie clar a responsabilit ii organelor i

institu iilor implicate în asigurarea calit ii. S-a mai convenit c trebuie s avem anumite

principii comune, astfel ca evaluarea programelor i a institu iilor s includ evaluarea

intern , revizuirea extern . Participarea studen ilor la acest proces este la fel de important .

S-a convenit de asemenea asupra particip rii interna ionale în acest proces. Majoritatea

rilor i-au conformat sistemele de asigurare a calit ii la aceste principii. Bazîndu-se pe

rezultatele acestor activit i, autorit ile na ionale trebuie s i ajusteze sistemul na ional de

înv mînt. În acest fel, vom avea sisteme paralele de asigurare a calit ii în rile-membre.

Acest proces va dura ceva timp, dar la conferin a din Bergen se va demonstra disponibilitatea

de a continua aceast activitate.

Pentru recunoa terea gradelor de studii, mini trii educa iei i-au ar tat disponibilitatea

de a se conforma conven iei de la Lisabona. Moldova a ratificat acest document în 1999. Unul

din punctele conven iei de la Lisabona prevede c fiecare ar trebuie s recunoasc

calific rile altei ri, care sînt similare cu calific rile corespunz toare din propriu sistem, cu

excep ia unor diferen e. La conferin a de la Berlin mini trii educa iei au dispus ca tuturor

Page 320: Revista 2010, Nr

absolven ilor institu iilor de înv mînt superior s li se elibereze un supliment gratuit la

diplom . Obiectivele i principiile enumerate mai sus indic o leg tur strîns între procesul

de la Bologna i legisla ia na ional a rilor participante. Aceasta înseamn c ceea ce a

început la Bologna cu declara ia mini trilor educa iei a ajuns s fie o responsabilitate a

acestora. Structura spa iului unic educa ional a început s se contureze deja. În acest cadru

general, toate institu iile trebuie s aib un cadru de calific ri într-un sistem de trei cicluri,

cele mai importante fiind doctoratul i masteratul. Toate statele din spa iul european trebuie s

aib un sistem de asigurare a calit ii care s se bazeze pe un set comun de standarde, principii

i criterii. Un element important este c toate statele parte din acest spa iu unic trebuie s

recunoasc rezultatele de studii – calific rile i gradele academice. Faptul cum vor fi acestea

finalizate în 2010 depinde de conferin a de la Bergen, care va avea loc pe parcurs. Cunoa tem

i reprezentan ii Republicii Moldova au fost invita i s participe la aceast conferin .

Transform rile politice din anii 1990 au declan at schimb ri la toate nivelurile i au

afectat, bineîn eles, i procesul de dezvoltare a politicii educa ionale în rile Europei Centrale

i de Est.

În Ungaria s-a constituit practica de a stabili centralizat standardele de preg tire

(formare) a profesorilor. Raportul pentru 1997 privind educa ia descrie în modul urm tor

aceste standarde: „Schimbarea cea mai semnificativ din ultimii ani o constituie elaborarea

regulamentului privind cerin ele fa de calificarea profesional a profesorilor”.

Standardele pentru preg tirea cadrelor didactice sînt în curs de elaborare în Polonia. În

cadrul reformelor educa ionale radicale, au fost ini iate discu ii privind rigorile fa de un

model al profesorului modern.

În Slovenia ministerul de resort i-a declarat inten ia de a elabora standarde similare înc

în 1996. În Cehia cercet torii i practicienii interesa i de elaborarea standardelor au întîmpinat

dificult i, ministerul respectiv f cînd referin la autonomia deplin a universit ilor i la

responsabilit ile comisiei na ionale de acreditare în domeniu.

Principala schimbare a abord rii preg tirii cadrelor didactice în rile din Europa

Central a fost generat de eliminarea radical a conceptului conform c ruia profesorul

trebuia s fie promotorul voin ei politice a statului.

Constat m c în ultimii ani programele de instruire/preg tire a cadrelor didactice la nivel

de colegiu i universitar nu mai sînt specializate atît de îngust ca mai înainte, în unul sau dou

domenii academice. Elementele de con inut incluse în curriculumul universitar din Cehia

prev d, pe lîng cursuri introductive în filozofie, tiin e politice, economie, sociologie i

ecologie, considerate drept „baze ale educa iei umanistice”, i cursuri de pedagogie,

psihologie, comunicare eficient , rela ii interpersonale, precum i alte discipline la alegere,

Page 321: Revista 2010, Nr

dar relevante pentru curriculumul în uz. Deseori, acestea din urm in de aria tiin elor

naturale sau de cea a limbilor str ine. Construc ia dat a curriculumului de la facult i ofer

mai multe posibilit i i este destul de atractiv pentru tinerii candida i care, la absolvire, nu

mai merg în coal sau pleac din ea doar peste cî iva ani.

Aspectul-cheie al reform rii la nivel de con inuturi a preg tirii cadrelor didactice îl

constituie orientarea spre instruirea centrat pe elev. Experien a Cehiei, a avut drept rezultat

recunoa terea i valorificarea serioas a unor aspecte importante: instruirea prin cooperare,

diferen ierea, individualizarea, formarea abilit ilor de comunicare, stimularea creativit ii,

motivarea, integrarea copiilor cu deficien e, rela ia profesor–elev, diagnosticarea pedagogic

etc. Un num r mare de profesori s-au implicat în educa ia despre i pentru drepturile copiilor.

În majoritatea rilor din Europa Central i de Est, sistemul de prelegeri i seminare

tradi ionale universitare pierde tot mai mult în fa a cursurilor integrate, elaborate în baza

necesit ilor reale de formare a abilit ilor practice. Problema form rii abilit ilor de instruire

constituie unul dintre aspectele discutate cel mai frecvent în cadrul conferin elor

interna ionale ce in de domeniul form rii profesionale a cadrelor didactice.

În România, mai multe legi din domeniul educa iei au fost adoptate dup anul 1993,

adic dup ce s-a schimbat sistemul economic i politic din ar . Astfel, exist Legea

Educa iei, care prevede toate aspectele educa iei. Acest document legislativ a fost modificat

de trei-patru ori, ultima dat acum cî iva ani, în special în ceea ce prive te înv mîntul

preuniversitar, unde s-a introdus acela i sistem de finan are ca i în înv mîntul universitar,

adic finan area pe elev, în concordan cu cea pe student. Aceast lege creeaz cadrul general

al dezvolt rii înv mîntului românesc de toate gradele, de toate nivelele. A doua lege

important este statutul personalului didactic, care cuprinde toate prevederile privind

profesorii, educatorii, profesorii universitari, studiile, performan ele care le permit s ocupe

diverse posturi la nivelele respective. De asemenea, în aceast lege sînt prezentate drepturile

profesorilor, obliga iile lor etc.

Cît prive te înv mîntul, colegiile i universit ile din SUA, ca i cele din RM, sînt de

dou tipuri: publice i private. În general, institu iile publice implic cheltuieli mai pu ine

decît cele private, de i multe din ele, comparativ cu standardele europene, nu sînt deloc mici.

Majoritatea universit ilor publice sînt institu ii mari, cea mai renumit fiind

Universitatea din Berkeley (California), care este finan at de administra ia statului de

re edin . De altfel, aproape fiecare stat sus ine cel pu in o universitate. Pe lîng universit ile

publice mari, în SUA activeaz a a-numitele colegii ale comunit ii. Acestea sînt finan ate de

districtul de circumscrip ie în care se afl , cum ar fi Colegiul Comunit ii din Monroe,

Colegiul Mira Costa din Carlsbad etc. Exceptînd colegiile comunit ii, institu iile cu capital

Page 322: Revista 2010, Nr

public au statut de universit i, pe cînd cele cu capital privat pot fi i colegii, i universit i,

de i majoritatea i-au început activitatea cu titlu de colegii. Cele mai prestigioase colegii i

universit i private sînt situate în statele din Nord-Est: numite „ colile Ivy League”, ele

întrunesc universit ile Princeton i Cornell, precum i colegii mai mici. În fond, colegiile

private sînt între inute de studen ii care pl tesc taxele de studii, de aceea concursul pentru

studen i este destul de strîns. Colegiile care pierd în aceast curs dau faliment. În fiecare an

cîteva colegii particulare se închid (ori sînt vîndute), deoarece n-au fost competitive. Dac

institu ia exist de mult timp, de exemplu, de 100 de ani, atunci administra ia colii investe te

fondurile provenite din taxele colare în hîrtii de valoare, bunuri imobiliare etc. Acestea

constituie a a-zisul „depozit” al colegiului. În prezent, depozitul de un milion de dolari este

considerat mic: el trebuie s fie suficient pentru a satisface cheltuielile zilnice ale institu iei.

Administratorii buni niciodat nu admit ca depozitul s se reduc substan ial, ei contribuie la

sporirea lui.

Spre deosebire de Republica Moldova, în institu iile din SUA se in mai pu ine lec ii i

se ofer mai multe posibilit i de a alege obiectele de predare.

Mul i americani studiaz ani în ir la colegiu sau universitate pentru a ob ine o diplom .

În primul an de înv mînt, studen ii au trei cursuri obligatorii, numite „de baz ”. Acestea pot

include o limb str in , matematica i una din tiin ele naturii. C tre anul patru, majoritatea

cursurilor obligatorii se finiseaz i studen ii trec la cele „op ionale” sau la cursurile pe care i

le-au ales conform intereselor.

Deseori p rin ii î i motiveaz copiii s studieze domeniul care este tradi ional în familia

lor. Se mai întîmpl ca studen ii s i dea seama repede c rezultatele lor nu sînt suficiente

pentru a merge la o coal cu profil, de exemplu, de medicin sau de contabilitate. În acest caz

ei cer sfatul consultantului de la facultatea lor. Fiecare student are un profesor care îi

sugereaz ce cursuri s i aleag i ce carier s urmeze. Mul i dintre cei care î i doreau s

devin fizicieni ajung poe i sau filozofi, dup un an sau doi de studii. Aceasta, îns , nu

înseamn c ei trebuie s reia studiile de la început. Colegiile din SUA admit schimbarea

profilului pentru studen ii lor de dou sau chiar de trei ori, de aceea i cerin ele fa de ei sînt,

de obicei, flexibile, Colegiul este locul unde americanii merg nu numai s studieze, dar i s

în eleag cine sînt cu adev rat i ce vor într-adev r de la via .

În Republica Moldova studen ii înva în una i aceea i grup pîn la absolvire. Tot a a

sînt organizate institu iile de înv mînt superior din SUA, dar nu i clasele din colegii.

Fiecare student are propriul s u program de studii, în consecin , studentul se întîlne te cu

diferi i colegi, de la or la or . De exemplu, la o lec ie poate fi împreun cu un grup de cinci

sau ase persoane care studiaz istoria medieval la un profesor cu renume, iar la ora

Page 323: Revista 2010, Nr

urm toare este posibil s se afle în societatea unor studen i care înva chimia organic ,

îndruma i de un student avansat (numit i „asistent de studii”).

Majoritatea colegiilor din SUA practic pu ine cursuri organizate sub form de

prelegeri, deoarece acestea sînt considerate o modalitate ineficient de prezentare a

informa iei. Cea mai utilizat metod se axeaz pe seminare ori discu ii în grupuri mici.

Studen ii din SUA particip activ la ore. În opinia majorit ii profesorilor, o or are succes,

dac se centreaz pe o discu ie vie, cu multe opinii, cu participarea fiec ruia din cei prezen i,

profesorului revenindu-i doar misiunea s ghideze conversa ia prin întreb ri. Prezen a este un

lucru important: dac sînt multe absen e, cuno tin ele sînt apreciate corespunz tor. Cu alte

cuvinte, evaluarea nu depinde numai de examinarea final , dar i de participarea la discu ii pe

parcursul întregului semestru. Temele de acas se preg tesc în scris i majoritatea testelor de

asemenea sînt scrise. Acestea au o frecven mai mare decît în ara noastr . În plus, se practic

multe alte teste i examene suplimentare. Scopul sistemului educa ional din SUA const în

avansarea i perfec ionarea de la o s pt mîn la alta.

În colegiile din SUA, copiatul sau plagiatul în timpul examenelor sau preg tirii temei de

acas , sînt considerate înc lc ri grave. În RM acest fenomen uneori seam cu o competi ie

sportiv , pe cînd în SUA pentru astfel de infrac iuni studen ii pot fi exmatricula i din institu ia

respectiv . De la studen ii din SUA se a teapt ca ei s discute cu profesorii tezele lor de

licen pe tot parcursul elabor rii acestora, pentru ca s gîndeasc de sine st tor, nu s repete

ori s copieze gîndurile sau crea iile altora. Cu un anumit dispre ei numesc acest fenomen

„regurgitation”.

Studen ii din Republica Moldova au acces redus la informa ie. Dac , s zicem, ar avea

de scris un eseu despre Emily Dickinson, cea mai valoroas poet din secolul al XIX-lea,

atunci ar g si foarte pu in informa ie la bibliotec . De altfel, i în restul Europei lucrul

bibliotecarului const în a proteja c ile de studen ii care le pot deteriora sau fura. În SUA

bibliotecarul depune toate eforturile pentru a facilita accesul studentului la informa ie.

În concluzie men ion m c managementul contemporan este cel al competen elor,

valorilor i al calit ii în i constituie vectorii principali ai unei conduceri integrative în

înv mînt, reclamate de societatea modern . În viziunea noastr , noua paradigm în

conducere presupune dezicerea de conducerea tradi ional , bazat pe ra ionamentul colilor

clasice manageriale, considerat cheia succesului în ac iunile asupra factorilor interni ai

institu iei. Aceast direc ie este tot mai mult substituit , oferindu-se prioritate adapt rii

flexibile a institu iei la schimb rile continue din înv mînt, care influen eaz considerabil

asupra acesteia, dicteaz , de fapt, strategia i tactica conducerii, determin structura institu iei

educa ionale i formele de conducere.

Page 324: Revista 2010, Nr

BIBLIOGRAFIE 1. Nesterenco C. Managementul institu iilor înv mîntului agrar: Problemele manageriale ale gestiunii

institu iile cu profil agrar în perioada europeniz rii economice, Chi in u: Centrul Editorial al Universit ii Agrare de Stat din Moldova 2009, 244 p. 20,9 c.a. ISBN 978-9975-64-175-3.

2. . . . . . . . , 1999, 325 .

3. . ?// Alma Mater. 1999, 11, c. 18-20. 4. . . , 1994, 720 . 5. . .

// // . . . . . : , 1986, c. 201-227.

6. . . . , 1999, 200 . 7. . . // . 1999, 6, c. 106-108. 8. . // . 2000, 14, c.

14. 9. . . //Alma

Mater. 2000, 5, c. 25-29. 10. . .

: . . . . . , 1998, 27 . 11. 1999-2000 . .

, 1999, 55 . 12. . .; . .; . . . , 1998, 306 .

COMPLEXE MARITIME REGIONALE DE PORTURI I TERMINALE PROBLEME DE GESTIUNE

Dan BALAMACI, drd. ULIM

Seaports play extremely important role in formation of transport system of the country, development of foreign economic relations. In article questions of the organization and management of a network of cargo terminals in ports on crossing and joints of transport ways are considered

CMRPT reprezint în sine un obiect tehnic complicat, care con ine nai multe diferite

subsisteme (teritoriu terminal, complexul de obiecte i cl diri, mijloace tehnice pentru

prelucrarea înc rc turii, sistemul informativ de aprovizionare etc ) i elementele care au o

structur determinat , reunit pentru îndeplinirea func iilor concrete de transformare a

curentului de materiale.

Complexul regional de transport i p ile lui componente se limiteaz de hotarele

teritoriale ale regiunii, în care se amplaseaz portul maritim, i se eviden iaz cu scopul

cercet rii detaliate i a rolului acestuia în procesul organiz rii mi rii traficului prin CMRPT.

Complexul maritim regional de transport este descris succint pe modelul schemei

organiza ional economice de gestiune a CMRPT în portul Constan a (vezi figura 1).

Dezvoltarea complexelor regionale de transport nu este posibil f elaborarea

strategiei cu baz tiin ific de dezvoltare a elementului de baz – complexul maritim regional

de porturi i terminale. Problema principal este dificultatea interdependen ei complexului

regional de transport i CMRPT (Complexul maritim românesc de port i terminale) , ca

obiect de gestiune. Dificultatea se determin prin necesitatea coordon rii interdependen elor

diferitor tipuri de transport, având fiecare specificul s u, o baz fizico-tehnologic i un ir de

Page 325: Revista 2010, Nr

alte particularit i. Mai mult ca atât, neajunsul mijloacelor investi ionale, pentru dezvoltarea

infrastructurii CMRPT.

Analiza sistemic a modelului a permis de a delimita urm toarele particularit i a

CMRPT. CMRPT, este o parte component a sistemului logistic de transport a complexului

regional de transport, totodat reprezint o baz material-tehnic a participan ilor principali

(verigilor sistemului de transport) acestui sistem, prin care trece traficul material. În sistemul

general de transport, CMRPT joac rolul elementului acestuia, deoarece, asigurând opera iile

logistice de transport, el nu se supune descompunerii de mai departe în limitele problemelor

propuse a sistemului de transport.

- rela ii de în elegere

- mi carea fluxurilor materiale (înc rc turilor)

- sistemul regul rii str ine de stat a activit ii de transport

- sistemul regul rii de stat a activit ii României

- complexul regional de transport

- Complexul maritim str in de port i terminale

- Complexul maritim românesc de port i terminale

Figura 1. Schema conceptual organiza ional economic de gestiune a CMRPT

La CMRPT , ce nu depinde de locul lui în sistema regional de transport, se petrece

retransformarea înc rc turii materiale în m rimi i con inut care intr i ies din partea

înc rc turii, la timpul sosirii lor, desc rc rile etc.

Page 326: Revista 2010, Nr

În a a mod, CMRPT poate fi prev zut ca principalul reorganizator al sistemei regionale

de transport cu înc rc turi de la desc rcarea vaselor maritime pân la înc rcarea mijloacelor de

transport terestre. Cu toate acestea toat activitatea CMRPT trebuie s fie îndreptat spre

optimizarea sistemei de transport a tot complexului regional de transport. Cu toate acestea ca

scopuri i probleme, CMRPT se orienteaz spre optimizarea sistemului de transport regional,

elementul c ruia el este i trebuie s se adapteze la orice schimbare al acestui sistem, în

leg tur cu acumularea, prelucrarea înc rc turilor, repartizarea i deservirea înc rc turii. De

aceea CMRPT trebuie s prevad totul nu izolat dar ca un tot întreg al sistemului de dirijare,

care formeaz cerin e organizate, tehnice i economice a sistemului de tansport CMRPT,

instaleaz scopurile i criteriile ei optimale de func ionare, dicteaz cerin ele de prelucrare a

înc rc turii.

Scopurile de baz de folosire a CMRPT în sistemul de tansport regional a complexului

de transporturi poate num ra urm toarele:

Mic orarea re inerilor de transpot la transportarea înc rc turii;

Nivelul maximal de desevire tehnic a înc rc turii;

rirea cuprinderii geografice a pie ii de transport;

Posibilitatea neîntreruperii muncii SUT rii i regiunii;

Asigurarea unei politici flexibile de deservire a înc rc turii mai ales în sistemele

interna ionale a coridoarelor de transport.

Procesul de dirijare a transportului la CMRPT poate fi privit ca conducerea

opera iunilor legate de prelucrarea înc rc turilor ( dirijare de opera iune) i coordonarea

seviciilor între ele, într-un mod sau altul care asigur func ionarea efectiv a CMRPT.

Principiile de baz de dirijare care sunt preluate pentru prelucrarea înc rc turilor la

CMRPT trebuie de enumerat urm toarele:

Planificarea – împ irea CMRPT în zone de baz de lucru i aprecierea

trecerii consecutive a înc rc turii prin aceste zone;

Ra ionalitatea – planific rea mi rii fluxului material în cazul mic or rii

cantit ii de oper iuni pân la m rimea minimal necesar i lichidarea

înc rc turilor întoarse;

Sistema de acces – prelucrarea de trecere a înc rc turilor peste CMRPT

trebuie s fie legat de particularit ile înc rc turilor de intrare i ie ire luînd

în considera ie toate caracteristicele lor;

Folosirea efectiv a resurselor – p strarea înc rc turii la CMRPT trebuie s

asigure folosirea maximal a terenului de depozite i a teritoriilor;

Page 327: Revista 2010, Nr

Nivelul optimal de utilare tehnic – alegerea util rii tehnice trebuie s fie

dictat de particularit ile unice ale CMRPT, a înc rc turilor prelucrate i a

opurnit ii economice;

Universalizarea echipamentului – utilajul folosit la ridicarea transportului

trebuie s îndeplineasc diferite opera iuni tehnologice, pentru a mic ora

parcul utilajului de înc rc turi la CMRPT pân la minimum etc.

Procesul de dirijare a transportului la CMRPT cuprinde sferele interdependente i

interconexe ale sistemei terminale – dirijarea operativ a prelucr rii înc rc turilor i

coordonarea logic , care asigur atingerea optimal de func ionare a CMRPT. Aspectul

operativ de dirijare este legat de dirijarea nemijlocit de intensificare a înc rc turii i

opera iunile de dirijare i prelucrare a fluxului de înc rc turi la CMRPT:

Planificarea procesului de prelucrare a fluxului de înc rc turi;

Organizarea procesului de prelucrare a fluxului de înc rc turi;

Controlul procesului de prelucrare a fluxului de înc rc turi;

Reglarea procesului de prelucrare a fluxului de înc rc rc turi.

Cerin ele date trebuie s devin de baz la alegerea procesului metodologic de

descriere al sistemei de dirijare (modelarea) lucrului la CMRPT.

Modelele construite de dirijare a procesului de dirijare a transportului se bazeaz pe

dirijarea intensiv de prelucrare a materialelor fluxului de înc rc turi în cazul schimb rii

fluxului de transport.

Greutatea procesului de organizare a dirij rii transportului la CMRPT const în aceea

necesit coordonarea func iilor con inutului maritim, opera iuni cu înc rc turi i

repartizarea fluxului de înc rc turi.

Procesul de dirijare al transportului la CMRPT poate fi împ it în:

Opera iuni legate cu func ia de coordonare tansporto-logic al lucrului

transportului terestru i acvatic;

Opera iuni legate de prelucrarea înc rc turii i cu documentele

corespunz toare.

Procesul de dirijare al transportului la CMRPT cuprinde sferele interdependente i

interconexe – de dirijare operativ a prelucr rii înc rc turii i coordonarea logic , care asigur

func ionarea optimal a CMRPT.

Func ia de coordonare a dirij rii transportului este cumularea optimal a înc rc turilor

intrate i ie ite de pe CMRPT , orientate spre folosirea tehnicii mobile de înc rc turi, prin

folosirea maximal a puterilor depozitelor i nivelul minimal de re inere transporto – logic .

Page 328: Revista 2010, Nr

Apropierea de dirijare a transportului la dirijarea fluxului material de înc rc turi utilizat

la CMRPT se bazeaz pe dirijarea tuturor proceselor de prelucrare a înc rc turii în limitele

unei sisteme de organizare i dirijare.

În a a mod, procesul de dirijare al transportului la CMRPT este mai amplu decât cel

tehnologic i include în sine urm toarele elemente:

1. mecanizarea lucrului de înc rcare i desc rcare, mic orarea simplului mijloc de

transport prin înc rcare i desc rcare, prin urmare re inerile de transformare;

2. folosirea par ial exterioar a purt torilor de m rfuri în calitate de depozite unitare de

înc rc turi;

3. reducerea timpului la completarea locurilor m rite de înc rc turi;

4. regularea frecven ei i ritmului al lucrului transportului.

În leg tur cu aceasta trebuie de formulat metodica complex de dirijare a CMRPT

la modelul form rii regionale al nodului de repartizare al transportului, care duce eviden a

parametrilor cantitativi i calitativi al lucrului la CMRPT. Prelucrarea sistemei de dirijare

pentru automatizarea regiunilor ra ionale schimbarea parametrilor de baz al CMRPT la

diferite sisteme interioare de limitare, atât în componen a maritim , cât i în alte componente

ale portului. De asemenea trebuie de generalizat toate indicatoarele i de creat o sistem

informativ de dirijare în punctele de interac iune a transportului terestru i maritim, care

lucreaz la o scar real de timp, care func ioneaz pe principiile integrit ii prelucr rii

datelor i a metodelor matematice moderne de modelare a proceselor reale.

O importan mare pentru rezolvarea problemelor care stau în fa a CMRPT o are

perfec ionarea procesului de organizare a înc rc turii i dirijarea lui, conducerea în porturi

maritime pe linia optimiz rii regimului de lucru al CMRPT. Cu toate acestea prin regim

optimal de lucru al CMRPT se în elege a a o organiza ie de înc rc turi i opera iuni auxiliare

de deservire a flotei, vagoanelor, a ma inilor auto, care asigur mic orarea maximal a

timpului de parcare a unit ilor de transport prin cheltuieli sumare mai mici pentru între inere

lor i în general pe port.

Introducerea sistemei operative de dirijare al lucrului CMRPT a permis de a trece la

metodele rapide de prelucrare a vaselor i a mijloacelor de transport în regim optimal. Scopul

dirij rii operative al lucrului CMRPT este asigurarea apropierii ritmice i prelucrarea vaselor,

leg tura reciproc al lucrului flotei i porturilor, posibilitatea manevr rii i utiliz rii ra ionale

a resurselor porturilor.

Metodele rapide de înc rcare i desc rcare au fost elaborate în baza experien ei

multor transferuri ale porturilor. La început pentru prelucrarea rapid erau confiscate vasele,

trimiterea la termen a c rora într-o curs nou era considerat urgent . Prelucrarea rapid a

Page 329: Revista 2010, Nr

vaselor se atingea prin concentrarea ma inilor de înc rc turi i a for ei de munc pe un

singur vas cu toate acestea nu întotdeauna se verifica ra ionalitatea acestei metode la

indicatoarele economice. Un indiciu de baz pentru prelucrarea rapid era mic orarea

timpului de înc rcare i desc rcare.

În a a mod, la etapa ini ial pentru con inutul termenului ”prelucrare rapid ” se

depunea în elegerea de ceva extraordinar, prelucrare special , chemat din necesitatea de a

gr bi rota ia vaselor concrete .

Succesele atinse în acest domeniu, au permis de a pune întrebarea cu privire la

majorarea prelucr rii nu numai a vaselor aparte, dar termenul de „prelucrare rapid ” a început

piard con inutul s u in ial i s-a r spîndit la toate cazurile de îndeplinire esen ial a

normelor de lucru i alte opera iuni de deservire a vaselor.

În rezultat „Îndreptarea pentru prelucrarea rapid a vaselor” în porturile maritime au

fost instalate indicatoare, prin care rapide au fost considerate a a rezultate cînd:

Se mic ora timpul parc rii de facto a vasului nu mai pu in decât cu 15% în

compara ie cu toat perioada de prelucrare a vaselor în concordan cu

normele existente la toate opera iunile ( de înc rc turi i auxiliare ).

Se atingea prelucrarea calitativ a înc rc turii.

Hamalilor i tehnicienilor s li se îndeplineasc toate normele existente.

La începutul secolului 21 indicatorul care caracterizeaz mic orarea timpului parc rii

cu 15 % i mai mult s-a demodat, cu toate c el a jucat un rol progresiv în lucrul de des vîr ire

al tehnologiilor de lucru al înc rc turii.

Din anul 2000 în porturi au încetat s se ia în considera ie cantitatea vaselor, prelucrate

prin metode rapide, pentru c aceste metode au primit r spunderea de p retutindeni. Dar asta

nu înseamn , c a sc zut necesitatea, de a aplica metodele rapide de înc rcare i desc rcare a

vaselor ca un mijloc important de reglare a prelucr rii vaselor în porturi.

Dup cum la prelucrarea vaselor pe fronturi înguste a ap rut necesitatea prelucr rii

rapide a vaselor cu aceea ca pentru mai apoi tot prin acelea i metode rapide de a prelucra al

doilea vas. În a a mod, la începutul secolului 21 no iunea de „prelucrare rapid ” a c tat un

nou con inut i în eles. BIBLIOGRAFIA

1. Co erin Florinel. Managementul privind asigurarea maritim i portuar . A M, Economie i sociologie, Nr.2, 2006, Chi in u, p.29-36

2. Co erin Florinel. Managementul din industria transportului naval (în coautor). Analele ASEM, IV, ed.ASEM, Chi in u, 2006, p.57-62.

CLARIFIC RI CONCEPTUALE ALE MANAGEMENTULUI CORPORATIV

Oana BOCANETE, drd., ULIM

Page 330: Revista 2010, Nr

Occurrence and development of corporate management reflects laws of evolution of economic. The wide circulation of concept corporation has led to to that now this term is applicable to set of economic events. Therefore in article various approaches to definition of corporate management are considered

Extinderea pe larg a no iunii de corpora ie a adus la aceea c actualmente acest termen

este aplicabil multor fenomene economice. Exprimându-ne prin limbajul fizicii, a avut loc

difuziunea acestei no iuni în alte sfere conexe. i diferen a dintre t lm cirea no iunii de

„management corporativ” depinde de tema cercet rii unuia sau altui autor. De aceea, este

necesar de a examina din diferite puncte de vedere no iunea de managementul corporativ.

Psihologia, din punctul s u de vedere, determin managementul corporativ ca

management, care na te cultura corporativ , adic complexul de tradi ii comune, obiective,

principii de comportament.

Abordarea din punctul de vedere al teoriei firmei presupune coinciden a no iunilor de

corpora ie i organiza ie. Spre exemplu, no iunea de sistem informa ional corporativ.

Abordarea din punct de vedere al sistemului financiar determin managementul

corporativ ca anumite acorduri institu ionale, care asigur transformarea depunerilor în

investi ii i care distribuie resursele printre utilizatorii alternativi în sectorul industrial.

Fluidizarea efectiv a capitalului între ramurile i sferele societ ii se efectueaz în cadrul

corpora iilor construite pe baza asocierii capitalului bancar i industrial.

Din punct de vedere juridic managementul corporativ este denumirea comun a

concep iilor i procedurilor juridice, care stau la baza cre rii i administr rii corpora iei, în

special, în ceea ce ine de drepturile ac ionarilor.

Îns , cele mai r spândite i aplicabile abord rii la determinarea managementului

corporativ sunt urm toarele.

Prima dintre ele este abordarea no iunii de management corporativ ca management al

asocia iei integrate. Spre exemplu, în opinia unor autori, managementul corporativ este

conducerea organizatoric i juridic a perfect rii afacerilor, optimizarea structurilor

organiza ionale, fondarea rela iilor în interiorul i exteriorul companiei în conformitate cu

scopurile trasate. Al i autori definesc managementul corporativ ca administrarea unui complex

de efecte sinergice.

Îns , aceste defini ii, în opinia noastr , se refer deja la rezultatele utiliz rii formei

corporative a afacerilor, i nu la esen a problemei.

A doua abordare, cea mai timpurie i mai frecvent utilizat se bazeaz pe consecin ele

care decurg din esen a formei corporative a afacerilor – divizarea institutului proprietarilor i

institutul administratorilor – const în protec ia intereselor unui anumit cerc de participan i ai

rela iilor corporative (investitori) de activitatea ineficient a managerilor.

Page 331: Revista 2010, Nr

Cu toate c i acest caz defini iile managementului corporativ difer în func ie de

num rul de p i cointeresate luate în considerare în rela iile corporative. În cea mai restrâns

semnifica ie aceasta este protec ia intereselor proprietarilor - ac ionari. Alt abordare include

în acest num r i creditorii, care împreun cu ac ionarii constituie grupul investitorilor

financiari. În cea mai r spândit opinie managementul corporativ este protec ia intereselor

atât ale investitorilor financiari (ac ionari i creditori), cât i a celor ne financiari (angaja ii,

statul, întreprinderea – partenerii etc.

Care explica ii sunt cauze ale includerii unor sau altor grupuri în sistemul

managementului corporativ?

Ac ionarii constituie baza financiar necesar pentru apari ia managementului

corporativ. Interesele acestora în sistemul managementului corporativ constau în ob inerea

unei p i de venit prin intermediul pl ilor – dividende sau cre terii pre ului p ii lor de

participare în corpora ie.

Creditorii, de asemenea, sunt investitori financiari, îns , spre deosebire de ac ionari,

care sunt cointeresa i în cre terea rentabilit ii i costului corpora iei (pentru majorarea

venitului s u), creditorii sunt cointeresa i în stabilitatea situa iei corpora iei (pentru ob inerea

unui venit garantat).

Îns , în activitatea corpora iei sunt cointeresa i nu doar investitorii financiari, ci i cei

nefinanciari. Printre investitorii nefinaciari majoritatea economi tilor specific

- angaja ii corpora iei;

- partenerii corpora iei

- societatea în întregime (statul, consumatorii etc.).

Justificarea includerii partenerilor corpora iei în majoritatea cazurilor se examineaz

pe exemplul furnizorilor pentru întreprinderi – produc torii produc iei finite. Dac furnizorul

corpora iei produce produc ia utilizat doar de c tre aceast corpora ie, în asemenea caz

investi iile financiare ale partenerului – furnizor pot fi tratate în calitate de investi ii ale îns i

corpora iei, deoarece aceste investi ii se efectueaz pentru asigurarea activit ii corpora iei.

Actualmente asemenea rela ii, în opinia noastr , urmeaz a fi incluse nu în rela iile

externe, ci în cele interne ale corpora iei, i interesele partenerului furnizor pot fi tratate ca

interese ale unei subdiviziuni separate, dar subordonare corpora iei (spre exemplu, în Japonia

multe corpora ii exist pe baza unor contracte bilaterale pe termen lung).

Vorbind despre personalul corpora iei, este necesar de a remarca, c includerea

acestuia ca component a rela iilor corporative a devenit posibil datorit dezvolt rii

capitalului uman al întreprinderii. În func ie de modelele managementului corporativ, în

Page 332: Revista 2010, Nr

calitate de p i implicate în rela iile corporative se examineaz sau colectivul de munc , sau

unii angaja i ai corpora iei.

Pe lâng parteneri i personalul corpora iei, în sistemul managementului corporativ

este inclus i societatea în întregime.

Interesele diferitor investitori, dintre cei enumera i mai sus, nu coincid i adesea sunt

direct contrapuse. Spre exemplu, interesele enumerate ale proprietarilor i creditorilor

corpora iei. De aceea, în cadrul rela iilor corporative noi vom examina interac iunea

managerilor corpora iei i proprietarilor acesteia.

Pentru a descrie esen a managementului corporativ, în opinia noastr , este necesar de a

examina diferen a dintre managementul corporativ i cel necorporativ. Aceasta ne va permite

realiz m urm toarea figur (fig.1.).

Figura.1. Caracteristicile comparative ale managementului corporativ i cel

necorporativ.

Analizând figura, putem eviden ia urm toarele diferen e importante între

managementul corporativ i cel necorporativ.

În primul rând, dac în managementul corporativ sunt comasate func iile de

proprietate i administrare i administrarea se înf ptuie te de c tre îns i proprietarii, în cazul

Institutul proprietarilor

Institutul managerilor angaja i

Managementul corporativ Managementul necorporativ

afacerile

Institutul Institutul

Proprietarilor = managerilor

afacerile

Page 333: Revista 2010, Nr

administr rii corporative, de regul , are loc divizarea drepturilor de proprietate i

împuternicirilor de administrare.

În al doilea rând, din cele expuse reiese c apari ia managementului corporativ a dus la

formarea unui nou subiect independent al rela iilor economice – institutul managerilor

angaja i.

În al treilea rând, din aceasta rezult c în cazul managementului corporativ, împreun

cu func iile de administrare, proprietarii î i pierd i leg tura cu afacerile.

În al patrulea rând, dac în sistemul managementului necorporativ proprietarii sunt

lega i între ei prin rela iile pe marginea problemelor administr rii (sunt tovar i), apoi în

sistemul managementului corporativ rela iile între proprietari lipsesc i sunt înlocuite cu

rela iile proprietarilor i corpora iei.

Aceste deosebiri constau în urm toarele avantaje pentru proprietarii corpora iei:

independen a corpora iei ca persoan juridic , r spunderea limitat a proprietarilor corpora iei

i administrarea centralizat a corpora iei.

Independen a corpora iei ca persoan juridic separat . Conform acestui criteriu

corpora ia în calitate de persoan juridic are capacitate juridic , poate procura drepturi

patrimoniale i nepatrimoniale, poate participa la judecat din numele s u i r spunde cu

bunurile care îi apar in pentru datoriile sale.

spunderea limitat a investitorilor individuali. Mul i economi ti raporteaz anume

acest criteriu la cauza r spândirii pe larg a managementului corporativ i-l consider tr tur

fundamental a corpora iei. Chiar i în legisla ia federal a S.U.A., pentru scopurile

impozit rii, r spunderea limitat este determinat c tr tur principal a corpora iei.

spunderea limitat înseamn c investitorii nu poart r spundere personal

patrimonial pentru obliga iile corpora iei, în care i-au investit mijloacele i, prin aceasta, o

transpun pe corpora ie.

Pierderile maxime care le pot suporta investitorii constituie nerestituirea mijloacelor

investite în corpora ie. Aceasta, la rândul s u, na te tendin a spre diversificarea de c tre

investitori a investi iilor în diferite corpora ii, permite de a ob ine resurse financiare

considerabile în paralel cu asumarea riscurilor, nivelul c rora un investitor separat îl consider

prea înalt.

Cele dou criterii enumerate mai sus traseaz hotarul între patrimoniul i r spunderea

corpora iei în calitate de persoan juridic i patrimoniul i r spunderea investitorilor.

Administrarea centralizat a corpora iei. Aceast caracteristic a corpora iei apare în

rezultatul transmiterii de c tre investitori c tre direc ia corpora iei împreun cu r spunderea

pentru activitatea sa i împuternicirile de administrare a acesteia. Adic administrarea

Page 334: Revista 2010, Nr

corpora iei este înf ptuit nu de c tre ac ionari - proprietarii corpora iei, ci de c tre direc ie.

Aceasta permite, prin selectarea speciali tilor de înalt calificare, de a ob ine o eficacitate mai

înalt a administr rii corpora iei.

Aceast analiz a deosebirilor dintre administrarea corporativ i necorporativ

permite de a evalua gradul de corespundere a unui sau altui tip de asocia ie antreprenorial

formei managementului corporativ. Cu alte cuvinte, am ajuns la o concluzie important : dac ,

spre exemplu, în societatea pe ac iuni de tip deschis, nominal recunoscut ca corpora ie,

administrarea se înf ptuie te nu de c tre manageri angaja i, ci de c tre proprietari, apoi dup

con inut, deoarece lipse te obiectul rela iilor corporative, ea nu este corpora ie. i viceversa,

în asocia iile antreprenoriale, care nu sunt corpora ii, în anumite condi ii se pot observa

elemente ale managementului corporativ. Spre exemplu, în cazul întov irii complete, dac

proprietarul transmite împuternicirile de administrare managerului angajat.

În contextul concluziilor enumerate mai sus, consider m ra ional de a introduce

no iunea de „corpora ie pur ”. Corpora ia pur este o asocia ie antreprenorial , care dup

form i dup con inut corespunde corpora iei.

Spre regret, actualmente exist foarte pu ine cercet ri economice sistematizate

referitoare la problema – care forme de asocia ii antreprenoriale pot fi raportate la corpora ii

(no iunea de „corpora ie” provine din latin „corporatio”, ceea ce înseamn „asocia ie”)

analiza teoretic a literaturii utilizate a permis de a deduce urm torul rezultat în raport cu

aceast problem .

Exist diferite puncte de vedere asupra problemei despre cum, care forme de asocia ii

antreprenoriale se raporteaz la corpora ii. Aceasta se explic prin diferen a în definirea de

tre savan ii economi ti a tr turilor caracteristice corpora iilor.

Conform uneia dintre ipoteze r spândite (corespunde sistemului de drept continental)

corpora ia este o forma iune colectiv , organiza ie recunoscut ca persoan juridic , bazat pe

asocia ia de capital (cote benevole) i care desf oar o anumit activitate social util . Adic

defini iei corpora iei îi corespunde practic defini ia de persoan juridic . În acest caz

corpora iei îi sunt caracteristice urm toarele tr turi.

1. existen a persoanei juridice;

2. divizarea institu ional a func iilor de administrare i propriet ii;

3. adoptarea colectiv a deciziilor de c tre proprietari i (sau) managerii angaja i.

În a a mod, în no iunea de corpora ie, pe lîng societ ile pe ac iuni, sunt incluse multe

alte persoane juridice: diferite tipuri de întov iri (complete, în comandit ), asocia ii

economice (concerne, asocia ii, holdinguri etc.), cooperative de produc ie i de consum,

întreprinderi colective, de arend , precum i întreprinderile i institu iile de stat, care au ca

Page 335: Revista 2010, Nr

scop desf urarea activit ii culturale, economice sau altui tip de activit i social utile, bazate

pe principiul nonprofit.

Ipoteza concurent (corespunde sistemului de drept anglo-saxon), care limiteaz cercul

asocia iilor antreprenoriale, incluse în no iunea de corpora ie pân la societ ile pe ac iuni de

tip deschis, se bazeaz pe afirma ia, c cele mai principale caracteristici ale corpora iei sunt

mur toarele: independen a corpora iei ca persoan juridic , r spunderea limitat a

investitorilor individuali, administrare centralizat , precum i posibilitatea de a transmite altor

persoane ac iunile care apar in investitorilor individuali. Primele trei criterii au fost

examinate mai sus.

În a a mod, discordia în dialogul dintre diferi i savan i este problema de a include sau

de a nu include în tr turile corpora iei posibilitatea de a transmite liber ac iunilor i, prin

urmare, de a limita sau de a nu limita no iunea de „corpora ie” prin forma societ ii pe ac iuni

de tip deschis.Cel mai demonstrativ exemplu de formare a acestei tr turi distinctive a

corpora iei este dezvoltarea legisla iei în domeniul pie ii hârtiilor de valoare în S.U.A. În

S.U.A. din timpuri vechi ac iona norma de „drept comun”, conform c reia ac iunile nu erau

recunoscute ca patrimoniu în sensul obi nuit al acestui cuvânt.

Judecata a anulat teoria Dreptului Comun despre lipsa caracterului material al

ac iunilor, care excludea posibilitatea de a le identifica. Conform legii Statului Delaver

ac iunile corpora iei erau nu doar patrimoniu personal, ci i un asemenea bun, care poate fi

identificat, sechestrat i comercializat pentru achitarea datoriilor proprietarului.

Cauza existen ei în literatura economic a diferitor puncte de vedere asupra defini iei

transmiterii libere a ac iunilor ca tr tur caracteristic a corpora iei, în opinia noastr , este

influen a anumitor institute ale economiei de pia , inclusiv formele asocia iilor

antreprenoriale, asupra form rii i dezvolt rii economiei na ionale a rilor, pe exemplul

rora se examineaz activitatea corpora iei.

Aceasta explic diferen a dintre punctele de vedere asupra defini iei de corpora ie a

diferitor savan i care studiaz modelul anglo-american al managementului corporativ, i

savan i care studiaz modelele german i japonez ale managementului corporativ. Într-adev r,

modelul anglo-american al managementului corporativ se caracterizeaz prin existen a unui

num r impun tor de societ i pe ac iuni ca forme de organizare a companiilor mari (în S.U.A.

6000, în Anglia 2000), în al doilea rând, o influen puternic asupra pie ei de fonduri i pie ei

controlului corporativ asupra rela iilor corporative. Modelul german al managementului

corporativ, invers, se caracterizeaz prin num r nesemnificativ de societ i pe ac iuni de tip

deschis (num rul acestora este de 650), influen a puternic a finan rii bancare în loc de

Page 336: Revista 2010, Nr

finan area ac ionar , controlul din partea Consiliului directorilor, i nu a pie ei controlului

corporativ asupra eficacit ii activit ii managerilor.

Pentru atingerea scopurilor acestei cercet ri cea mai acceptabil , în opinia noastr , este

ipoteza sistemului anglo-american al managementului corporativ ca urmare a unui ir de

factori a a ca tendin a spre cre terea influen ei corpora iilor transna ionale, forma c rora este

societatea pe ac iuni de tip deschis, în economia mondial cre te, ceea ce duce ast zi la

unificarea no iunii de corpora ie în diferite sisteme ale managementului corporativ.

BIBLIOGRAFIE 1. Robert C. Clarko. – Corporate Low. Little, Brown&co 1986, Boston 2. Ph. Kotler, L. Fahey, S. Jatusripitak – La concurrence totale, Les Ed. d’Organisation, Paris, 1987 3. N.Burlacu – Management corporativ. Chi in u, ASEM, 1996

-

, ., ULIM , drd. ULIM

Monitoring, being the tool of research of the market. In article the basic aspects of system of monitoring

of an economic status of joint-stock company are considered. Results of carrying out of monitoring of the enterprises raise opportunities for heads of the enterprises to increase a degree of objectivity and efficiency of the available information necessary for efficient control by the enterprise.

, . .

.

, ,

, .

, ,

, .

– ,

.

:

- -

;

- ;

- ;

Page 337: Revista 2010, Nr

- ;

- .

,

, , , ,

.

, ,

, .

60-70 . .

.

FIBEN, , ,

,

. 150 .

, ,

,

.

,

. FIBEN

.

,

:

- ,

,

;

- ,

,

, ;

- ,

, .

Page 338: Revista 2010, Nr

, ,

,

,

,

.

, , .

,

,

, ,

, , , .

, ,

.

, .

,

.

,

,

, ,

. ,

, . ,

.

, ,

, ,

Page 339: Revista 2010, Nr

. , –

,

.

.

.

, ,

.

.

,

.

,

.

.

,

,

. ,

.

. 1.

Page 340: Revista 2010, Nr

. 1.

,

, ,

( ).

, .

,

, , ,

.

, , –

, ,

( , ,

), :

1.

,

.

2.

, .

Page 341: Revista 2010, Nr

3.

.

:

1.

.

2. ,

,

.

3.

.

4.

.

,

:

,

;

;

;

;

;

.

,

, ,

. ,

– ,

.

1. http://www.bized.ac.uk/dataserv/extel/notes/cass-ex.htm. 2. http://www.olap.ru/desc/informix/news/m001102957.asp.

MANAGEMENTUL INVESTI IILOR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIC

Tatiana FONDOS (LUNGU), dr. în economie. ULIM

Page 342: Revista 2010, Nr

Dans cet article, a fait quelques tentatives de présenter les définitions de la gestion des investissements. Trouver les facteurs influant sur l'augmentation ou la diminution de l'investissement, les critères économiques basés sur la décision d'investir, le processus de gestion de placements sont des étapes dans les situations de décision de placement et d'autres questions liées à la gestion des investissements.

Dezvoltarea economic implic cre tere economic i progres economic, de i

reciproca nu este valabil . Dezvoltarea economica presupune un ansamblu de transform ri

cantitative, structurale i calitative, atât în economie, cât i în cercetarea tiin ific , în

mecanismele i structurile organiza ionale, în cultura organiza ional .

În sensul cre terii economice, dezvoltarea exprim evolu ia unor m rimi

economice agregate în cadrul unui orizont de timp, la nivel na ional sau interna ional i

soar efectele pozitive în planul vie ii economice i sociale prin intermediul unui

indicator cum ar fi PIB pe locuitor.

Dezvoltarea economic presupune, de asemenea, îmbun irea standardului de

via al oamenilor i este m surat de regul prin venitul pe locuitor. Dezvoltarea

economic este asociat dezvolt rii durabile, în cadrul c reia criteriul esen ial devine

asigurarea egalit ii anselor genera iilor care coexist i se succed la via pe planet ,

astfel încât s existe compatibilitate între efectele economice, cele socio-umane, cele

ecologice, s se îmbine armonios cu justi ia social i democra ia, atât pe plan na ional,

cât i mondial. În sensul progresului economic, dezvoltarea exprim tendin a evolutiv de

ameliorare a performan elor globale ale func ion rii economiei na ionale reflectate asupra

calit ii vie ii i nivelului de civiliza ie.

Pentru o dezvoltare economic stabil ar fi necesar aplicarea urm toarelor obiective

generale ale managementului investi ional:

- în elegerea locului pe care îl ocup investi iile în cadrul dezvolt rii economice

i a distinc iei dintre investi ii i dezinvesti ii;

- însu irea factorilor de cre tere a eficien ei economice în general i a investi iilor

în special;

- în elegerea factorului timp în calculul eficien ei economice a investi iilor;

- deprinderea aplic rii unor tehnici de evaluare a proiectelor de investi ii i de

decizie optim ;

- însu irea unor tehnici de luare a deciziilor în investi ii i dezinvesti ii;

- în elegerea importan ei studiului de fezabilitate în proiectele de investi ii;

- dezvoltarea abilit ilor de aplicare a tehnicilor de previziunea investi iilor,

de previziunea a venitului net actualizat în proiecte de investi ii, de construire a

bugetului de investi ii i analiza de senzitivitate.

In sensul progresului economic, dezvoltarea exprim tendin a evolutiv de ameliorare a

Page 343: Revista 2010, Nr

performan elor globale ale func ion rii economiei na ionale reflectate asupra calit ii vie ii i

nivelului de civiliza ie.

În cadrul dezvolt rii economice urmeaz de atras aten ia asupra cre terii economice,

progresului economic, dezvolt rii durabile, programelor strategice, progresului tehnic,

dezvolt rii umane, etc. Asupra acestor elemente în continuare se va efectua o succint

descriere:

- Cre tere economic : sporirea cantitativ a activit ilor i rezultatelor

acestora, adic m rirea real a unui indicator macroeconomic agregat de tipul PIB total

sau PIB pe locuitor, într-o perioad de timp i într-un spa iu delimitat.

- Progres economic: schimbarea calitativ a con inutului factorilor de

produc ie i a rela iilor din via a economic pentru a se adapta la cerin ele progresului

social.

- Dezvoltare durabil : asigurarea echilibrului optim între factorii economici,

sociali i naturali în scopul asigur rii dezvolt rii prezente i viitoare.

- Programe strategice: totalitatea ac iunilor programate pe termen lung care s

conduc la schimbare în sens pozitiv.

- Progres tehnic: activitatea creatoare, rezultatul procesului de inovare, care

include: cercetarea tiin ific , elaborarea tehnologiilor, crearea produselor noi.

- Dezvoltare uman : asigurarea bazei materiale i spirituale pentru

satisfacerea nevoilor crescânde a factorilor umani.

La nivel microeconomic, dezvoltarea economic presupune ansamblul de

transform ri cantitative, structurale i calitative la nivelul organiza iei sau întreprinderii,

cu alte cuvinte presupune schimbare în structura i cultura organiza ional , în produc ie i

tehnologie, în marketing i vânz ri, în modul de tratare a oamenilor i în management.

Factorii cre terii economice sunt: a) sporirea resurselor economice disponibile; b)

cre terea eficien ei utiliz rii resurselor.

i de sporirea resurselor economice disponibile: progresul tehnic: inova ia tehnologic ,

transferul de tehnologie, dezvoltarea industriei telecomunica iilor (IT); restructurarea

economic , privatizarea; investi iile: investi ii directe str ine, achizi ii i fuziuni;

i de cre terea eficien ei utiliz rii resurselor: management strategic; dezvoltarea

personalului; dezvoltarea durabil .

Conceptul de management al investi iilor

Pentru o bun elucidare mai a conceptului managementului investi iilor sunt necesare

atingerea unor obiective de baz , i anume:

• în elegerea conceptului de management la investi iilor;

Page 344: Revista 2010, Nr

• însu irea etapelor procesului managerial de investi ii;

• deprinderea procesului de luare a deciziei în investi ii;

• în elegerea rolului dezinvesti iilor în strategia managerial ;

• Însu irea modalit ilor de determinare a dezinvesti iilor în procesul managerial;

• Dezvoltarea orizontului în politicile de investi ii;

Definirea conceptului

Managementul investi iilor este o component a managementului strategic. Decizia de

investi ii sau de dezinvesti ii este adoptat în contextul viitor, ca o alternativ strategic de

adaptare a organiza iei la mediul s u în scopul ob inerii avantajului competitiv. Prin urmare,

managementul investi iilor reprezint procesul decizional de amânare a consumului prezent

de resurse strategice ale organiz iei i utilizarea acestora în investi ii cu scopul ob inerii

unui consum viitor mai mare.

Managementul investi iilor este un proces i nu o colec ie de bunuri i ia în considerare

riscul de a nu ob ine în viitor rezultatele a teptate. Investi ia reprezint o alocare permanent

de capitaluri în achizi ia de active imobilizate i/sau financiare, care s permit cre terea

rentabilit ii în condi ii de risc asumat. Investi ia este totalitatea cheltuielilor cu caracter

ireversibil care se fac pentru cump rarea de bunuri de capital. Achizi ia i modernizarea

capitalului fix i a tehnologiilor, ca i perfec ionarea metodelor de organizare a produc iei

sunt politici manageriale de cre tere a eficien ei economice a organiza iei. Întrucât resursele

financiare ale organiza iilor sunt limitate, în scopul constituirii de fonduri financiare

suplimentare, managementul caut s atrag investitori din afara organiza iei. Dezinvesti ia

este parte a managementului investi ional.

Managementul procesului de invest ii

Decizia de a investi se bazeaz pe luarea în considerare a urm toarelor criterii economice:

- raportul dintre valoarea prezent a venitului ob inut prin investi ii i costul

investi iei;

- raportul dintre venitul net actualizat i rata real a dobânzilor (costul de

oportunitate);

Potrivit primului criteriu, decizia de a investi este favorabil dac valoarea prezent este

mai mare sau egal cu m rimea costului. În raport de cel de-al doilea criteriu, decizia de a

investi este favorabil dac rata venitului net actualizat este mai mare decât rata real a

dobânzii. În cadrul principalilor factori care influen eaz cre terea sau descre terea

investi iilor se situeaz : ritmul progresului tehnic; stocul bunurilor de capital în economie;

cheltuielile cu între inerea i func ionarea bunurilor de capital; anticip rile cu privire la

evolu ia vânz rilor i profiturilor i a nivelului taxelor din economie.

Page 345: Revista 2010, Nr

Procesul managerial de investi ii cuprinde ni te etape: planificarea investi iilor în termeni

de nevoi, resurse (capacitate) i atitudine fa de risc; cercetarea pie ei pentru a se analiza

ansele de câ tig i riscurile (include culegerea informa iilor privind rata infla iei, rata

dobânzii, indicatori de eficien ); fundamentarea deciziilor de investi ii prin evaluarea

activelor de capital disponibile i selectarea variantei optime; realizarea investi iei prin

sistemul de tranzac ii; controlul managerial al realiz rii investi iilor; evaluarea

performan elor prin m surarea eficien ei economice a investi iei sau a randamentului s u.

Dac proiectul de investi ii este de anvergur i are ca obiect, de exemplu: construc ia unei

fabrici, a unui site sau parc industrial, a unui complex hotelier, aeroport etc., managementul

investi iilor se axeaz pe proiect i parcurge un ciclu care presupune trei faze:

1. faza de pre-investi ii;

2. faza de investi ii;

3. faza de operare sau exploatare a investi iei.

Procesul decizional în investi ii

Ca orice proces decizional, deciziile în investi ii sunt compuse din urm toarele

elemente: obiective, decident, alternative strategice (variante decizionale), criterii

decizionale, mediul i mul imea consecin elor decizionale. Deciziile de investire, dezinvestire

sau de finan are pe termen lung definesc axele principale ale planific rii financiare i

corespund opiniei potrivit c reia, func ia financiar a întreprinderii comport trei misiuni

fundamentale:

- Care sunt activele de achizi ionat i capitalurile de angajat în consecin ?

- Care sunt activele ce trebuie dezangajate (dezinvestite) i care sunt oportunit ile de

realocare a resurselor eliberate?

- Care sunt mijloacele sau modurile de finan are posibile a nevoilor de fonduri ale

întreprinderii?

Managementul organiza iei trebuie s îndeplineasc dou condi ii esen iale în scopul

maximiz rii valorii ei de pia : condi ia utiliz rii resurselor existente în mod optim; condi ia

oportunit ii cre terii sau descre terii stocului de capital, denumit proces investi ional, sau

programare a investi iilor sau bugetare a capitalului.

Importan a fundamental a deciziei de investi ii în management rezult din urm toarele

aspecte:

- Investi iile constituie pe termen lung suportul cre terii i supravie uirii

organiza iei. Sunt necesare investi ii de înlocuire a echipamentelor uzate, depreciate cu

echipamente noi, mai performante, chiar i simpla men inere a ritmului de activitate

actual al unei organiza ii;

Page 346: Revista 2010, Nr

- Investi iile consum o parte substan ial a resurselor materiale, financiare i

umane ale organiza iei;

- Decizia de investi ii implic resursele organiza iei pentru o perioad de timp

medie sau lung i uneori de o manier ireversibil . Ireversibilitatea este în general un

aspect relativ, deoarece în contrapondere cu investi iile sunt dezinvesti iile, a c ror

decizie ia în considerare protejarea capitalului, prevenirea pierderilor. De

asemenea, investi iile financiare ofer o mai mare flexibilitate procesului de

recuperare a cheltuielilor de capital;

- Decizia de investi ii este influen at de considera ia mediului financiar al organiza iei.

Dezvoltarea organiza iilor nu este un proces închis, deoarece este influen at de politica

managerial i de variabile ale mediului extern: ale mediului economic, accesul la pia ,

posibilitatea de angajare a creditului bancar, posibilitatea de emisiune de ac iuni etc. Complexitatea deciziei de investi ii depinde de amploarea fluxurilor informa ionale

necesare i posibil de ob inut.

În general deciziile, dar i deciziile de investi ii se iau în trei situa ii distincte sau

combina ii dintre ele: situa ie de certitudine, situa ie de incertitudine i situa ie de risc.

Indiferent de situa ia decizional (de certitudine, incertitudine sau de risc), decizia de investi ii

comport trei dimensiuni: dimensiunea strategic , dimensiunea investi ional i dimensiunea

financiar . Procesul decizional de investi ii de capital cuprinde patru etape:

1. identificarea oportunit ilor de investi ii;

2. dezvoltarea ideii de investi ii într-o propunere ferm ;

3. selec ia proiectelor i controlul proiectelor;

4. post-auditul.

Procesul managerial al dezinvesti iei

Dezinvesti ia reprezint procesul de stopare imediat a efectelor negative din viitor din

folosirea unor active sau dintr-o activitate care se impune a fi eliminat .

Parametrii financiari ai dezinvesti iei sunt: valoarea recuperabil , durata de via restant ,

fluxul de venituri pierdute, valoarea rezidual viitoare pierdut i rata de actualizare.

Valoarea recuperabil a unei dezinvesti ii constituie fluxul real de capitaluri formate de

venitul realizat de activele asociate activit ii de referin , încheiate, diminuat cu cheltuielile

aferente acestei ac iuni. Fluxul monetar pozitiv al valorii recuperabile, actualizat cu rata

marginal a capitalului, se diminueaz cu fluxul negativ reflectat de cheltuielile cu

dezinvesti ia (demontare, demolare, salarii, cheltuieli de valorificare, cheltuieli de

reorganizare etc.). Durata de via restant a activelor supuse dezinvestirii se poate stabili pe

baza informa iilor previzionate cu privire la investi ie, actualizate la condi iile concrete ale

Page 347: Revista 2010, Nr

exploat rii i efectelor investi iei în momentul lu rii deciziei de dezinvesti ii. Fluxul de

venituri pierdute se determin între momentul op iunii de a începe dezinvesti ia i anul

prev zut pentru scoaterea din func iune în cadrul duratei de exploatare normale. Fluxul

rezultat reflect excedentul brut de exploatare dup impozitare i economia fiscal asupra

amortiz rii. Valoarea rezidual viitoare pierdut reprezint valoarea net a veniturilor

aferente imobiliz rilor i valorii de recuperat a nevoii de fond de rulment care nu se vor

recupera la sfâr itul fiec rui an în cadrul duratei de via restante a activit ii. Rata de

actualizare reprezint costul capitalului sau rata de respingere aplicabil unei activit i, luând

în considerare caracteristicile de risc similare proiectelor de investi ii.

Politica de investi ii

În politica de investi ii se înscrie orice opera ie constând în angajarea pe termen lung a

resurselor monetare, materiale sau umane în vederea cre terii poten ialului i a performan elor

organiza iei. Politicile de investi ii presupun: m surarea resurselor angajate prin fluxurile de

cheltuieli ini iale, explicite sau implicite pe care opera iile le cer; m surarea performan elor

adi ionale i poten ialul suplimentar aduse de opera iile considerate, cu ajutorul surplusurilor

monetare (cash flow) pe care le aduc; diversificarea resurselor necesare i a rezultatelor

ob inute prin evaluare cifric ; furnizarea fundamentului obiectiv pentru luarea deciziilor, prin

aplicarea metodelor de evaluare a proiectelor; determinarea efortului privind ramburs rile

monetare i eficien a sau utilitatea investi iilor.

Tipuri de decizii în managementul investi iilor

Managementul investi iilor, a a cum succint este prezentat în capitolul al treilea, presupune

procesul de luare a deciziilor în diferite circumstan e. F a epuiza situa iile decizionale,

consider m util a surprinde principalele aspecte privind decizii în situa ia investi iilor în:

obiective de construc ii; echipamente necesare produc iei; ac iuni i alte titluri financiare;

marketing i branding; programe de instruire a resurselor umane.

Decizii de invest ii în obiective de construc ii

Fundamentarea eficienei economice aferente unui proiect de investiii

presupune i alegerea amplasamentului pentru viitorul obiectiv economic, când acesta

este de natura imobiliz rilor corporale (teren cu construc ii i echipamente). Aceast

fundamentare se realizeaz având în vedere o serie de criterii care caracterizeaz o zon de

amplasare, specificul proceselor de produc ie sau dimensiunea capacit ii de produc ie

necesar . Criteriile care fundamenteaz deciziile sunt de mai multe categorii, grupate în:

criterii economice, criterii sociale, criterii tehnologice, criterii strategice, criterii ecologice i

criterii specifice i cuprind o serie de factori de influen a deciziilor. Dintre metodele cele

mai utilizate în decizia de amplasare a unui obiectiv de investi ii sunt: metoda minimiz rii

Page 348: Revista 2010, Nr

efortului specific i metoda minimiz rii cheltuielilor de transport.

Capacitatea optim de produc ie

Dimensionarea capacit ii optime de produc ie are ca scop stabilirea nivelului de capacitate

de produc ie pentru care cheltuielile totale (investi ia i produc ia) sunt minime. Capacitatea

de produc ie indic produc ia maxim ce poate fi realizat într-o perioad de timp (an, lun , or )

în condi iile:folosirii depline, intensive i extensive a capacit ii (capitalul fix al întreprinderii);

celui mai bun regim de lucru; organizarea ra ional a produc iei i a muncii. Capacitatea de

produc ie depinde de indicatorul de utilizare intensiv i de timpul de lucru. Capacitatea optim

de produc ie este dat de nivelul capacit ii de produc ie pentru care efortul cu investi ia i cu

produc ia ce revine pe o unitate de capacitate este minim.Momentul optim de achizi ie i

înlocuire a utilajelor

Echipamentele au determinate o durat de via economic prin proiect i prezentat în

documenta ia tehnic . În cadrul politicilor manageriale de amortizare a capitalului imobilizat

se stabile te durata de via normal a echipamentelor. De cele mai multe ori îns , durata

normal sau durata economic de via a echipamentelor nu coincide cu realitatea, datorit

condi iilor specifice de exploatare a lor. Sunt cazuri în care durata de via real dep te

durata de via normal i cazuri când echipamentele nu mai sunt economice, de i

func ioneaz . Una din metodele cele mai mult utilizate în practic pentru alegerea

momentului optim de înlocuire sau de modernizare a unui echipament este metoda Kaufmann.

Metoda presupune înlocuirea utilajelor atunci când cheltuielile actualizate cu între inerea i

func ionarea acestora dep esc cheltuielile actualizate totale pentru achizi ionarea unor

noi utilaje i cu repara iile aferente acestora.

Alegerea variantei optime de achizi ie a utilajelor

Deoarece efortul total al investi iei cuprinde valoarea investi iei i cheltuielile care se fac cu

între inerea i repararea utilajelor, cu luarea în considerare a factorului timp. O metod de

alegere a variantei optime de achizi ie a utilajelor o constituie metoda minimiz rii sumei

de recuperat anual. Costul anual cu repara iile se disconteaz la momentul achizi ion rii

utilajului, dup care se însumeaz cu valoarea de achizi ie, se pondereaz cu factorul de

recuperare a fondurilor cheltuite pentru a se stabili suma ce trebuie recuperat , având în vedere

suma total cheltuit cu achizi ia, cu între inerea i cu repararea utilajului.

Decizia de investi ii în marketing

Marketingul se asociaz în orice defini ie mixului compus din „cei 4 P”- produs, pre ,

pozi ie în lan ul de distribu ie i promovare. Aceast teorie a mixului de marketing

prevedea strategia de atragere a consumatorilor i beneficiarilor pentru a câ tiga noi pie e,

a penetra în ni e ale unor segmente de pia i a vinde cât mai multe produse. Schimb rile ce

Page 349: Revista 2010, Nr

au avut loc pe pia a mondial , caracterizat prin cre tere puternic a competi iei,

globalizarea, explozia în tehnologie i în special în tehnologia informa iei au condus la

schimb ri în caracteristicile consumatorilor i beneficiarilor. Aceste schimb ri se refer

la: maturitatea consumatorilor i beneficiarilor, care au devenit mai sofistica i i chiar exper i

în cump rarea produselor i serviciilor; discern mânt în selectarea produselor i serviciilor

dintre multitudinea de produse i servicii similare oferite pe pia ; cuno tin e în c utarea,

selectarea i alegerea produselor i serviciilor prin utilizarea tehnologiei informa iei.

Investi iile în marketingul strategic

Marketingul rela ional i brandingul necesit fonduri financiare semnificative din partea

firmelor (uneori peste 5% din cifra de afaceri) care se reg sesc în bugetele de marketing, dar

i cheltuieli care sunt cuprinse în bugetele de investi ii. De i, din punct de vedere contabil

aceste cheltuieli sunt curente, apar inând unui exerci iu financiar, totu i pot fi considerate

investi ii pentru c , pe de o parte, aceste cheltuieli se repet pe o perioad mai îndelungat ,

iar pe de alt parte acestea î i „arat ” efectul în timp, fiind supuse ac iunii factorului de

discontare i a riscului i incertitudinii. Ca i investi iile de capital, cele destinate activit ilor

de marketing strategic trebuie s demonstreze un randament relevant al investi iilor.

Decizia de investi ii în resurse umane

Investi ia în resurse umane include o serie de cheltuieli legate de activit i specifice

domeniului, respectiv în recrutarea personalului, evaluarea posturilor, evaluarea

performan elor, monitorizarea activit ii. beneficiile investi iei în resurse umane sunt

evidente: cre terea contribu iei persoanelor cu preg tire superioar la progresul societ ii,

prin depunerea de activit i novatoare, creative, cu productivitate sporit ; sc derea

omajului pentru lucr torii cu nivel superior de instruire; sc derea cheltuielilor de

protec ie social ; sc derea manifest rilor antisociale; cre terea bun st rii. În fond,

cheltuielile cu instruirea resurselor umane reprezint o investi ie în capitalul intangibil al

firmei. În acest sens, teoria acumul rii i func ia de produc ie Cobb Douglas vin în ajutor,

pentru a explica i cuantifica necesarul de funduri financiare de alocat pentru investi ii de

instruire. BIBLIOGRAFIE:

1. Burdu , E. Managementul comparat interna ional. Bucure ti: Ed. ASE, 2003. 2. Doval, E. Managementul investi iilor. Bucure ti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006.

3. Istoicescu, A. Managementul intraprenorial. Bucure ti: Ed. ASE, 2003.

Page 350: Revista 2010, Nr

, ULIM

The formation of local administration is an important component of the democratic development of modern local administration, being of the basis of the constitutional construction of the legal state which helps to democratize the staff into solving local matters taking into consideration interests of different classes and to consider their interests combined with the optimum interests of the government, respecting citizens’ rights. This includes the readiness to follow the principles and norms predominant in most European countries in which democratic traditions are already in place. This determines the necessity of studying the theory and practice of local administration as being a necessary element in Moldova, a country in which the Democratic political system is still being formed. The basic aim of the democratic social infrastructure is the creation of more favorable conditions for the realization rights and freedoms of citizens. It is impossible to accomplish such a task without an administration being formed of a people of a dense population living in a certain area.

. ,

,

, ;

.

,

,

, ,

.

,

.

(

),

,

,

.

) .

XVIII-XIX XX .

Page 351: Revista 2010, Nr

.

,

,

. XIX

- -

, .

,

, ,

.

,

,

,

,

,

,

,

.

, ,

,

. ,

,

,

.

,

,

. . . : «…

, ,

,

»

[9, .76].

Page 352: Revista 2010, Nr

,

( ,

).

,

, .

( )

.

, ,

,

,

.

, ,

.

.

,

, ,

,

, .

.

,

,

. ,

, .

, , ,

.

,

,

. ,

- , -

.

( ),

,

Page 353: Revista 2010, Nr

, ,

., .

,

. ,

.

( , ),

.

,

,

, ,

.

,

,

,

.

.

(

) :

.

,

.

. ,

,

.

.

,

, - .

, ,

.

, ,

Page 354: Revista 2010, Nr

.

,

. ,

,

.

. : « - , ,

, » [13, .37].

. , , ,

,

-

.

. . ,

,

.

,

( . )

,

( , , ).

, ,

,

, .

,

: ,

-

.

, , ,

,

. ,

, , .

Page 355: Revista 2010, Nr

,

. ,

: ,

,

- .

,

, , .

« » ,

. ,

,

,

( . ).

, ,

( ),

( ,

).

. ,

),

( , ,

.),

,

, .

, ,

.

,

, .

, , ,

, ).

, ,

Page 356: Revista 2010, Nr

. ,

,

,

,

( )

,

.

,

,

.

. ( )

,

.

.

, ,

,

.

. , ,

,

,

, . , ,

,

, .

,

.

.

- ,

,

. ,

, . ,

-

Page 357: Revista 2010, Nr

,

. ,

:

, .

,

-

.

.

, ,

.

,

. ,

,

( ,

). ,

,

.

,

, ,

, ,

- , , )

.

- , ,

) (

, ).

( , , )

.

,

,

,

Page 358: Revista 2010, Nr

. ,

.

.

, ,

, , , , ,

. , ,

.

, .

, ,

, ,

.

— , ,

, .

:

.

2 :

( , ,

) ,

, – -

.

,

[1,

.109].

,

.

, :

;

-- ;

;

( );

,

Page 359: Revista 2010, Nr

– ( ) ( ).

, 29 1994 109-

113 ,

,

, ,

, [1, .110].

,

, : , ,

( ) [1, .111]. -

.

- , ,

,

, .

[2, . 4].

– , ,

, –

, , , -

, ,

.

, , ,

, .

: , , , . -

. -

[2].

, -

,

,

.

,

( ), ( ), .

.

Page 360: Revista 2010, Nr

: , ,

, — ,

. ,

- ,

- ,

– .

,

— . —

,

.

, , ,

: [1].

, ,

. ,

,

.

, ,

.

,

, ,

.

, ,

,

. , ,

.

-

.

, ,

.

: «

-

Page 361: Revista 2010, Nr

» [12, 15].

« »,

« ».

,

: ,

, ,

.

-

, : - ,

– , .

, - ,

), ( ) -

.

, .

,

,

- , ,

,

, , .

,

,

.

, , ,

, .

112 , ,

,

, ,

,

. 2 ,

,

, 38 ,

.

, ,

Page 362: Revista 2010, Nr

.

, .

,

.

N 123-XV 18.03.2003,

- ,

;

-

.

;

-

,

;

- -

,

,

;

- , ;

- ,

;

- .

,

, ,

,

. ,

( ),

),

.

,

Page 363: Revista 2010, Nr

,

, ,

.

, ,

,

, ,

. ,

- » ,

.

, , . :

1. , 29.07.1994 . : . , 1994.

2. « » 123-XY 18.03.03 . : . , 2003, 49.

3. « » 443-XIII 04.05. 1995 . : . , 1995, 61

ASPECTE I PRIORIT I ALE DECIZIEI ÎN GRUPURILE ORGANIZA IONALE

Elena GRAUR, conf. univ., dr. UCCM, Le facteur determinant dans l’activite de management et le processus d’adoption des decisions. Dans cet article sont inclus les avantages et les desavantages des decisions prennes un groupe. Ca vise directement la mobilite d’une entreprise.

Managementul nu poate exista f de decizie, iar con inutul principal al activit ii de

management îl constituie procesul de luare a deciziilor. Exprimarea managementului unei

organiza ii porne te de la analiza deciziilor elaborate, de la rezultatele ob inute de organiza ie

ca urmare a deciziilor adoptate.

Decizia se prezint ca un instrument de conducere deosebit de important prin care

managementul mobilizeaz întreg personalul salariat, direc ionându-l în func ie de obiectivele

stabilite. Decizia astfel, implic o anumit reac ie din partea subordona ilor i adesea

influen eaz i determin comportamentul individului în organiza ie sau pe cel al colectivelor

de munc existente. Decizia marcheaz în procesul managerial puntea de trecere de la

gândirea creatoare la ac iune, unde se asum responsabilit i pentru activitatea desf urat în

organiza ie. Decizia este un act de autoritate ce rezult din totalitatea atribu iilor,

competen elor i responsabilit ilor cu care sunt investi i managerii. Managerul î i pateu

realiza menire a numai prin intermediul procesului decizional. Astfel procesul decizional este

parte majoritar dup importan în managementul organiza ional i are un caracter social-

uman. Accente deosebit în managementul actual se pune pe cre terea capacit ii decizionale a

Page 364: Revista 2010, Nr

organiza iei prin antrenarea unui num r mare de speciali ti din produc ie, cre terea preg tirii

managerilor în ceea ce prive te tiin a conducerii, utilizarea metodelor moderne în cadrul

procesului decizional etc. Un al factor de major importan în întreprinderile autohtone este

modific rile de importan ce influen eaz procesul de realizare în practic a deciziilor deja

luate. Genul acestor modific ri const în: cre terea gradului de receptivitate a personalului

executant, ridicarea nivelului de preg tire general i de specialitate; reducerea fluctua iei

excesive, instabilitatea în profesie etc.

Managerii cu experien constat c eficacitatea unei decizii este determinat de dou

criterii: calitatea deciziei i ata amentul celor care trebuie s o implementeze. Calitatea

deciziei este determinat de modul în care este desf urat procesul de luare a deciziilor. O

decizie de calitate care nu este implementat potrivit este ineficace. Dirijarea i coordonarea

subsistemului decizional relevate din spectrul proceselor de management solicit o

permanent preocupare din partea managerilor pentru perfec ionarea acestora, pentru

consolidarea capacit ii organiza iei în vederea unor decizii de calitate, care s asigure o

eficien i competitivitate sporit . Pentru ca procesul de luare a deciziilor s se soldeze cu o

eficacitate adecvat , este necesar ca deciden ii s progreseze ei în i într-un ritm suficient de

rapid, pentru a contrabalansa cerin ele i dificult ile generate de transform rile survenite în

mediul micro, mezo, macro i mondoeconomic.

Ca urmare a investiga iilor efectuate, au fost conturate mai multe cerin e pe care decizia

trebuie s le întruneasc în vederea îndeplinirii în mod eficient a multiplelor func ii ce îi revin

în firma contemporan . Aceste cerin e ar fi:

1. Decizia trebuie s fie fundamentat tiin ific, fiind necesar de un management abilitat

cu cuno tin e, metode, tehnici i deprinderi decizionale suficiente, cât i perceperea

mecanismelor specifice economiei de pia .

2. Decizia s fie “împuternicit ”, adic fiecare decizie s fie adoptat de c tre

managementul organiza ional în ale c rei sarcini de serviciu aceasta se încadreaz în mod

expres.

3. Fiecare decizie s fie integrat , armonizat în ansamblul deciziilor adoptate sau

proiectate, inând cont de strategia i politicile firmei. Integrarea deciziilor se va realiza atât

pe vertical , cât i pe orizontal , acestea garantând realizarea principiului unit ii de decizie i

ac iune. Integrarea pe vertical se refer la corelarea deciziilor luate de fiecare manager cu

deciziile adoptate la niveluri ierarhice superioare. Integrarea pe orizontal prive te corelarea

cu deciziile referitoare la celelalte activit i implicate cu care se afl în rela ii de

interdependen .

Page 365: Revista 2010, Nr

4. Decizia s se încadreze în perioada optim de elaborare i de aplicare, asigurând

efectul economic maxim. Decizie s fie conceput i aplicat într-o anumit perioada de timp.

5. Condi ia esen ial pentru aplicarea eficace a deciziei - formularea clar , concis i s

con ine obiectivul i principalii parametri opera ionali, deci s reflecte obiectivul urm rit,

modalitatea de ac iune preconizat , s se încadreze în resursele alocate i perioada sau

termenul de aplicare.

Un loc aparte i de importan în eficien a deciziei organiza ionale o constituie

necesitatea i specificul deciziei luate în grupurile organiza ionale.

Dezvoltarea organiza iilor i cre terea complexit ii problemelor pe care acestea sunt

nevoite s le rezolve au determinat delegarea unor sarcini decizionale spre grupurile formale.

O practic uzual în organiza ii este s se formeze grupuri a c ror misiune const în luarea

deciziilor, acestea fiind cele mai importante. Se a teapt ca grupurile analizez mai exact

situa ia decizional decât un singur individ, având resurse informa ionale substan iale i se va

întâlni mai pu in rezisten din partea celorlal i membri pe post de executan i ai deciziei

luate. Implicarea grupurilor în deciziile organiza ionale satisface nevoia fiec rui membru de a

se face auzit, de a- i exprima i sus ine opinia, totodat se va elimina favoritismul i erorile

multiple la care sunt supu i deciden ii individuali.

Sumativ prezent m beneficiile eventuale oferite de c tre deciziile luate în grupurile

organiza ionale:

Se va dispune de o cantitate de informa ii comparativ mai des vâr it i mai

complet ,

Spore te v dit ansele implement rii deciziilor luate de c tre personalul

executant,

Se reduc esen ial zvonurile i distorsiunile comunica ionale în organiza ie,

Problemele eventual pot fi abordate în varietate de contexte

Satisfac ia de a participa în discu ii, prezentându-te ca personalitate cu opinii i

argumente.

Concomitent se atest i unele dezavantaje ale deciziei de grup:

Prezen a conformismului de grup,

Timp notoriu pentru deliberare,

anse mari de apari ie a controverselor i t nare a consensului,

Posibilitatea de dominare a situa iei de c tre un individ influent,

Absenteism a unor persoane datorat cumulului în activitate a altor sarcini la fel

de importante,

Conflicte având la baz dezagreiere unor persoane din cadrul grupului,

Page 366: Revista 2010, Nr

Posibilitate ca decizia s fie lipsit de argumentare ra ional sau s fie

rezultatul unui compromis.

Deciziile de grup în mod democrat sau participativ de in unele avantaje i unele

dezavantaje cum ar fi:

Avantaje:

1.În procesul decizional de grup sunt generate mai multe informa ii i sunt utilizate

mai multe cuno tin e.

2.Sunt generate mai multe alternative decizionale.

3.Implicarea în aplicarea deciziei finale va fi mai mare din partea celor implica i.

4.Se poate ajunge la îmbun irea comunic rii, datorit faptului c managerii

implica i î i informeaz subalternii în leg tur cu motivele lu rii deciziei.

5.În selectarea alternativei optime, grupurile pot fi mai dispuse s î i asume riscuri mai

mari decât deciden ii individuali.

6.Cre terea creativit ii rezultat din existen a mai multor abord ri i puncte de vedere

diferite.

7.Subalternii î i îmbun esc capacitatea de a lua decizii.

Dezavantaje:

1.Sistemul decizional de grup dureaz mai mult i presupune deci costuri mai mari.

2.Datorit faptului c grupurile nu pot r spunde pentru succesul implement rii, aceast

abordare poate determina apari ia unei situa ii în care nimeni nu este r spunz tor.

3.Membrii grupului pot fi presa i s accepte decizia preferat de majoritate; de

asemenea, unul sau mai mul i membri pot domina grupul, reducându-i eficacitatea.

4.Deciziile de grup pot fi, în unele situa ii, rezultatul compromisului sau al indeciziei

unei p i a grupului.

5.Indivizii pot începe s cread c ar trebui s fie implica i în toate deciziile, inclusiv

în cele care în mod normal sunt unilaterale i impuse din partea superiorilor.

6.Poate interveni fenomenul numit “gândire de grup”.

Grupurile pot utiliza în vederea alegerii între alternative dou tipuri de cuno tin e:

explicite i implicite. Studiile realizate de noi la capitolul problematica deciziei de grup s-au

adresat exclusiv cuno tin elor explicite pe care le utilizeaz grupul. Rolul cuno tin elor

implicite în decizia de grup este aproape ignorat, dar suntem de p rerea c acestea trebuiesc

luate în calcul în primirea deciziei i adoptând o perspectiv normativ , ele sunt cuno tin ele

pe baza c rora se realizeaz ra ionamente i se argumenteaz în favoarea diferitelor

alternative. Cuno tin ele implicite sunt considerate ca resurse strategice pentru organiza ie.

Page 367: Revista 2010, Nr

Stereotipurile i atitudinile sunt cuno tin e ce se pot reg si în strategiile de

interac iune dintre membrii grupului. Convingerile de autoeficacitate se pot constitui în teorii

implicite care influen eaz comportamentul decizional al grupului. Coordonarea între

membrii grupului se poate realiza i ea în baza unor cuno tin e implicite împ rt ite între

membrii grupului. Cuno tin ele referitoare la munca de echip au un caracter implicit i

influen eaz performan a general a grupului.

Tipul cuno tin elor utilizate de grup pe parcursul actelor decizionale influen eaz

calitatea deciziilor pe care le ia acesta.

Poten ialul mediului de comunicare virtual de a transmite cuno tin ele implicite este

semnificativ mai mic în compara ie cu procesul comunic rii fa în fa . Cuno tin ele

implicite împ rt ite vor fi men ionate mai frecvent în primele etape ale discu iilor de grup,

comparativ cu cuno tin ele explicite împ rt ite.

Utilizarea anumitor cuno tin e pe parcursul discu iilor de grup este similar cu

impactul acestor cuno tin e în decizia final a grupului. Decizia grupului este rezultatul

combin rii cuno tin elor prin intermediul discu iilor de grup, dar acest lucru nu înseamn c

un con inut informa ional care apare în discu ia grupului se va reg si direct i în decizia

final a acestuia.

Cuno tin ele sunt definite doar în rela iile cu un sistem cognitiv, iar impactul

cuno tin elor asupra performan ei grupului i în particular asupra deciziei acestuia, va fi

influen at de reprezent rile cu care opereaz grupul, se va reflecta reprezentarea colectiv

distribuit i nu cuno tin ele la acare acces grupul.

Cuno tin ele sunt transmise de diferite surse. Reprezent rile pe care ni le form m în

rela iile cu un anumit con inut informa ional depind de o serie de factori precum:

credibilitatea sursei din care provine, felul în care sunt formulate (framing) i modul în care

grupul interac ioneaz cu acestea i le integreaz în reprezent rile cognitive. Interac iunile

îndelungate între membrii grupului având ca obiect în elegerea unui domeniu conceptual este

echivalent cu o procesare mai profund a con inuturilor informa ionale de c tre grup.

Alocarea unui timp mai îndelungat pentru discutarea unui con inut informa ional s-a dovedit a

determina identificarea unui num r mai mare de rela ii între constructele discutate de grup.

Preluarea unei informa ii dintr-o surs înalt credibil determin integrarea ei într-o

manier necritic reprezent rilor existente.

Luând în considerare reprezentarea colectiv , este posibil explicarea diferen elor de

performan dintre grupuri. Reprezentarea colectiv pe care grupul i-o formeaz în rela ie cu

spa iul problemei este cea care determin direct decizia final a grupului. Nu atât cuno tin ele

de care dispune grupul la un moment dat sunt cele ce determin decizia sa final , ci mai

Page 368: Revista 2010, Nr

degrab modul în care aceste cuno tin e se reg sesc în reprezentarea colectiv pe care i-o

construie te grupul. Când cuno tin ele explicite sunt distribuite i grupul trebuie s ia decizia

sub presiunea timpului, el se focalizeaz mai întâi asupra cuno tin elor implicite i, datorit

faptului c cele explicite sunt distribuite între membrii grupului, reprezentarea colectiv

ini ial , dezvoltat în baza cuno tin elor implicite împ rt ite, nu poate fi restructurat în

acord cu cuno tin ele explicite disponibile. În consecin decizia final a grupului reflect

reprezentarea final a grupului, reflectat în decizia luat , este restructurat în acord cu

cuno tin ele explicite disponibile.

Maniera în care informa ia critic este adus în discu ie determin modul în care

aceasta este reprezentat în sistemul cognitiv al grupului, având un impact implicit în decizia

final . Probabilitatea ca o informa ie s fie men ionat i s aib impact asupra deciziei finale

a grupului cre te dac to i membrii grupului cunosc acea informa ie.

Credibilitatea sursei are un impact mai mare asupra deciziei grupului decât distribuirea

informa iei. Grupul ni proceseaz toat informa ia disponibil . Sistemul de selec ie filtreaz

informa ia, i în consecin ,doar o parte din informa ia disponibil va fi procesat .

Credibilitatea sursei din care este primit informa ia constituie unul dintre factorii ce

influen eaz procesul de selec ie a informa iei. În condi iile în care membrii grupului

recep ioneaz informa ia din surse pu in credibile, acestea vor ap rea pe parcursul discu iei de

grup, dar într-un stil de argumentare care le reduce impactul asupra deciziei finale a grupului.

Astfel valen ele asociate unui con inut informa ional pe parcursul discu iilor de grup

determin modul în care el va fi înglobat în reprezentarea colectiv , iar credibilitatea sursei

este unul dintre factorii ce asociaz astfel de valen e cuno tin elor la nivelul grupului. Modul

în care un con inut va fi prezentat i de credibilitatea sursei din care provine. Aceste efect este

o euristic reprezenta ional pe care membrii grupului o folosesc pentru a economisi resurse

computa ionale.

Maniera în care informa ia critic este adus în discu ie determin modul în care

aceasta este reprezentat în sistemul cognitiv al grupului, având astfel un impact implicit în

decizia lui final . Se constat i o interac iune stabilit între credibilitatea sursei i gradul de

distribuire a informa iei între membrii grupului. Probabilitatea ca o informa ie s fie

men ionat i s aib impact asupra deciziei finale a grupului cre te dac to i membrii

grupului cunosc acea informa ie.

Maniera în care e formulat o situa ie determin activarea schemelor cognitive

congruente cu aceast formulare. Odat activate, aceste scheme conduc la o procesare

selectiv a informa iei disponibile. Procesare selectiv const în procesarea detaliat a

informa iei congruente , iar uneori chiar producerea unei informa ii congruente cu schema

Page 369: Revista 2010, Nr

congruent . Astfel este posibil ac to i membrii grupului s fie afecta i de aceast distorsiune în

procesarea informa iei la nivel individual. Ceea ce va fi prezentat în timpul discu iei de grup

va fi a adar congruent cu reprezent rile individuale ale membrilor grupului.

Reprezent rile colective nu sunt infesibile. Dac grupul nu trebuie s ajung la o

decizie sub presiunea timpului, impactul framing-ului ini ial dispare.

BIBLIOGRAFIE:

1. Burdu E., C pr rescuG., Mile M, Androniceanu A., managementul schimb rilor orgniza ionale. –Bucure ti: Editura Economic , 2000,

2. Cândea M., Cândea D., Competen ele emo ionale i succesul în management. – Bucure ti: Editura Economic , 2005,

3. Constantinescu D.Galea M., Costache A., Tranzi ia în management. –Bucure ti: Editura Colec ia Na ional , 2000,

METODE SI TEHNICI FOLOSITE ÎN ELABORAREA STRATEGIILOR DE

DEZVOLTARE ECONOMIC LOCAL

Alin-Mihai GAL, drd. ec. ULIM

Dans cet article on a parle sur l’importance des methods et les techniques utilisees dans l’elaboration des strategies de developpement economique locale. Ces methodes sont elaborees pars l’Instituts d’Affaires Culturelles du Chicago est sont appliquees par plus de 30 d’annees dans les communautes pour developper l’esprits qualitatif et participatif de la population.

„ Metodele TOP sau Tehnologiile de participare” sunt metode de facilitare în grup ,

elaborate de c tre Institutul de Afaceri Culturale din Chicago i aplicate de mai bine de 30 de

ani în comunit i în vederea dezvolt rii spiritului participativ i implic rii popula iei în

procesul de luare a deciziilor i de solu ionare a problemelor.

Metodele TOP cele mai frecvent utilizate sunt:

- Metoda discu iei;

- Metoda fundamental de seminar;

- Metoda planific rii strategice;

Particularit ile metodelor TOP constau în urm toarele:

- Abordare creativa a problemelor comunit ii bazat pe înv area din experien a

proprie;

- Îmbinarea reu it a teoriei cu practica. Participan ii însu esc metodele de

facilitare prin implicarea direct în procesul de solu ionare a unor probleme în baza

metodelor TOP;

- Caracter participativ. Metodele presupun includerea participan ilor pe tot

pracursul practic rii lor;

- Implicarea tuturor participan ilor. Metodele contribuie la implicarea tuturor

Page 370: Revista 2010, Nr

participan ilor în activit i i ii mobilizeaz la ac iuni concrete;

- Stimuleaz creativitatea. Metodele solicit participan ilor o abordare creativa

a planului de desf urare a ac iunilor, pentru a progresa;

- Lucrul în echip . Metodele promoveaz o activitate în echip , stimulînd

aportul creativ al fiec rui membru la rezultatul final

În cazul aplic rii Metodelor TOP facilitatorul i participan ii formeaz o echip ,

rolurile lor îns sunt totalmente diferite. Astfel, participan ii:

- Vin cu idei i recomand ri;

- Fac schimb de reflec ii;

- Particip activ la elaborarea unor planuri de actiuni;

- i asum responsabilit i pentru implementarea planurilor de ac iuni

Rolul facilitatorului const în urm toarele:

- De a ghida conversa ia în direc ia atingerii obiecivelor;

- De a contribui la implicarea tuturor participan ilor în discu ie;

- De a contribui la ajungerea consensului de grup în cazul discu iilor dificile;

- De a promova claritatea în formularea exprim rilor;

- De a respecta toate opiniile;

- De a poseda i a aplica un limbaj de colaborare;

Vom încerca în continuare s caracteriz m pe scurt metodele TOP.

Metoda discu iei este o metod de facilitare a conversa iei în grup care permite

participan ilor s i manifeste creativitatea i aprofundeaza viziunile fiec ruia, conduce spre

consensul grupului, scopul final fiind împ rt irea experien ei personale i l rgirea planului

discu iei. Astfel, Discu ia este o comunicare eficient care:

- Conduce la un dialog profund;

- Contureaz perspectivele;

- Rezult în idei i concluzii clare;

- Implic în discu ie întregul grup

Metoda Discu iei este aplicat la: evaluarea activit ii desf urate; reflectarea asupra

întrunirilor, seminarelor, conferin elor; colectarea datelor, a informa iei; discutarea

problemelor, aplanarea conflictelor; crearea contextului pentru alte activit i.

Metoda discu iei este aplicat de c tre facilitator printr-o serie de întreb ri care:

- Direc ioneaz gîndirea grupului spre luarea unor decizii;

- Sunt utilizate secven ial, la anumite perioade de timp;

- Sunt adaptabile la orice situa ii i grupuri;

- Conduc participan ii prin cele patru nivele ale cunoa terii: obiectiv,

Page 371: Revista 2010, Nr

reflectiv, interpretativ, decizional;

- Sunt puse într-o anumit ordine, conducînd la con tientizarea procesului;

Prin întreb rile puse, metoda practic reflect calea fireasc de cunoa tere, urmînd

cele patru niveluri: Obiectiv, Reflectiv, Interpretativ, Decizional. În baza acestui fapt

aceast metod mai poart i denumirea de ORID.

Astfel, la nivelul Obiectiv cunoa terea începe de la senza iile pe care le

recep ion m cu ajutorul organelor de sim : v zul, auzul, mirosul, gustul, senza iile tactile.

Întreb rile puse de facilitator la acest nivel vor fi:

- Ce scene v aminti i?

- Ce culori v aminti i?

- Ce buc i de fraz a i auzit?

- Ce a i observat?

La nivelul Reflectiv, care mai este i nivelul percep iei, se creaz o imagine

integr

despre realitate i apar sentimente, emo ii, asocieri, care completeaz informa ia

recep ionat la nivelul senza iilor. Întreb rile puse la nivelul Reflectiv vor ine de reac iile

oamenilor, sentimentele lor cu referin la anumite evenimente (fric , furie, intriga etc),

asocierile f cute cu evenimentele din trecut. Astfel, facilitatorul la acest nivel va pune

întreb ri de tipul:

- Care a fost prima Dvs reac ie?

- La ce moment, dup p rerea Dvs, a reac ionat întregul grup?

- La ce moment v-a i sim it frustrat, emo ionat pozitiv?

- Unde a i sim it oboseala?

Nivelul Interpretativ presupune atribuirea lucrurilor, faptelor a anumitor valori,

sensuri, scopuri. Întreb rile in cazul dat vor scoate în eviden scopurile i sensurile,

importan a pe care oamenii o atribuie subiectului. Ca model de întrebri pot fi urm toarele:

- Care pa i au fost reu i... i care ... mai pu in reu i?

- Ce a i înv at nou?

- Ce crede i despre...?

Nivelul Decizional presupune luarea unei atitudini, a unei decizii care motiveaz

ac iunile noastre viitoare. Întreb rile vor conduce indivizii spre luarea deciziilor privind

rela iile lor i atitudinea fa de tema discu iei pe care au avut-o împreun . Tipurile de

întreb ri pentru nivelul Decizional ar fi:

- Ce i-a i spune despre ziua de ast zi unei persoane, care nu a asistat la eveniment?

- Ce schimb ri sunt necesare?

Page 372: Revista 2010, Nr

- Care este solu ia grupului?

Pe parcursul facilit rii discu iei, facilitatorul va ine cont de urm toarele aspecte

importante:

a. Ini ierea discu iei este un prim pas spre asigurarea succesului ei.

Astfel, în timpul ini ierii discu iei:

a) va asigura o atmosfer pl cut

b) va convinge participan ii din start c discu ia este foarte

important

c) va pune prima întrebare în mod clar

d) va ob ine r spunsuri de la fiecare membru al grupului

b. Toate ideile participan ilor trebuie s fie notate. Pentru aceasta,

facilitatorul:

- va nota într-un carnet toate r spunsurile;

- va ruga pe cineva dintre participan i s noteze r spunsurile;

- va utiliza noti ele pentru recapitulare pe parcursul discu iei;

- va utiliza noti ele la scrierea raportului

c. Va supraveghea i va men ine mersul discu iei în func ie de obiectivele

propuse. În acest scop:

- în cazul in care nu s-a obtinut r spuns, va repeta întrebarea;

- în caz dac participan ii vor ie i din cadrul temei, va repeta întrebarea;

- dac cineva vorbe te mult, se va adresa altei persoane din grup pentru

clarific ri sau exemple

d. Va ine discu ia focusat . Astfel:

- dac grupul va porni alt discu ie, va recapitua cele men ionate anterior;

- va con tientiza si va întrerupe devierea de la tem ;

- va repeta întrebarea

e. Va orienta discu ia spre obiective practice. În acest scop:

- cînd va pune întrebarea, va da un exemplu din practic ;

- dac r spunsul va fi abstract, va ruga participan ii s dea un exemplu real

f. Va contribui la solu ionarea dezacordurilor. Astfel,

- nu va face aprecieri, cînd punctele de vedere ale participan ilor nu vor

corespunde cu viziunile lui;

- dac participan ii se vor contrazice, nu va lua partea nici unuia din ei, ci va

întreba dac are cineva alte puncte de vedere;

- dac cineva va manifesta dezacordul, îl va întreba care este argumentul

Page 373: Revista 2010, Nr

g. Va conduce discu ia spre concluzii concrete. În acest scop:

- va recapitula ce a fost discutat;

- va informa participan ii în ce mod vor fi utilizate rezultatele discu iei;

- în cazul n care discu ia nu are obiective practice, va men iona c unele

discu ii au drept scop schimbul de p reri i nu presupun rezultate concrete

In Anexa 1 se prezinta un model de aplicare a Metodei Discu iei.

Metoda fundamental de seminar Metoda fundamental de seminar este o modalitate

de facilitare a grupului în vederea solu ion rii unor probleme complexe. Aceast metod

constituie baza tuturor formelor de seminar aplicate de c tre facilitator i poate fi aplicat la:

conturarea perspectivelor, depistarea obstacolelor, elaborarea c ilor de realizare a ideilor

grupului, implicarea popula iei în diverse activit i, organizarea ac iunilor, activit ilor.

Seminarul este alc tuit din trei p i de baz :

- contextul;

- procedeele de lucru (generarea de idei, gruparea, denumirea);

- reflec ii

Fiecare seminar are tema sa central . De exemplu: asigurarea durabilit ii

obiectelor reabilitate. În func ie de tema seminarului sunt elaborate obiectivele ra ional i

empiric ale seminarului i întrebarea central . Astfel, în cazul temei de mai sus, obiectivul

ra ional va fi: identificarea m surilor de asigurare a durabilit ii obiectelor reabilitate.

Obiectivul empiric va consta în identificarea rela iilor create între participan ii la discu ie în

raport cu problema asigur rii durabilit ii. Întrebarea central va fi: Cum vom asigura

durabilitatea obiectelor reabilitate?

Orice seminar începe cu crearea Contextului.

Contextul reprezint partea întroductiv a seminarului, în timpul c reia este

actualizat tema, este conturat procesul i durata seminarului. Actualizarea temei

presupune urm toarele ac iuni:

- prezentarea facilitatorului i participan ilor;

- expunerea scopului întrunirii;

- ini ierea unei discu ii scurte pe marginea temei seminarului

Conturarea procesului i duratei seminarului presupune informarea participan ilor despre

etapele seminarului i durata lui. De obicei durata seminarului este nu mai mare de o or ,

inclusiv: contextul – 15 min., procedeele de lucru – 35 min., reflec ii – 10 min,.

Procedeele de lucru includ generarea de idei, gruparea lor i denumirea.

Generarea de idei presupune:

- generarea individual de idei pe o coal de hîrtie (8-12 idei) cu referire la

Page 374: Revista 2010, Nr

întrebarea central a seminarului;

- Selectarea individual a 5-7 idei considerate de c tre participan i drept cele

mai valoroase;

- Divizarea participan ilor în echipe i discutarea ideilor elaborate. Selectarea

în grup a 7 idei valoroase i scrierea lor pe foi separate;

- Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou idei cele mai importante i

afi area lor pe tabl ;

- Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou idei care sunt cel mai u or de

realizat i afi area lor la întîmplare pe tabl .

Gruparea fi elor include:

- Identificarea de c tre participan i a ideilor cu sens apropiat i gruparea lor în

coloane;

- Prezentarea din partea grupurilor a înc dou idei care sunt dificil de realizat

i gruparea lor dup sens în coloanele de pe tabl ;

- Aplicarea unor simboluri pentru fiecare coloana de idei;

- Aplicarea acelora i simboluri pe fi ele r mase în echip i afi area lor pe

tabl în coloanele respective

Denumirea seturilor de fi e presupune citirea seturilor de fi e i denumirea lor

(exemple de denumiri vezi Anexa 2.).

Reflec iile constituie etapa de totalizare a seminarului, în timpul c reia sunt confruntate

rezultatele ob inute cu obiectivele i întrebarea central a seminarului i este efectuat o mic

discu ie de încheiere .

În rezultatul compararii rezultatelor ob inute cu obiectivele seminarului, participan ii se

vor asigura c seminarul i-a atins scopurile i a r spuns la întrebarea central . În acest scop

facilitatorul va ruga un participant s citeasc întrebarea, scopul seminarului i denumirile

seturilor de fi e.

Discu ia de încheiere are scopul de a generaliza i sistematiza lucrul seminarului, de a

afla impresiile participan ilor despre seminar

Planificarea strategic participativ Înainte de a descrie Metoda planific rii strategice

participative, vom încerca s clarific m no iunile de baz : planificare, planificarea ac iunilor

comunitare, planificarea strategic , planificarea strategic participativ i s definim

particularit ile planific rii strategice participative.

Astfel, prin planificare noi subîn elegem un proces de identificare i de selectare a

obiectivelor ce vor fi urm rite de-a lungul unor intervale de timp, precum i modalit ile prin

care acestea vor fi atinse.

Page 375: Revista 2010, Nr

Planificarea ac iunilor comunitare desemneaz o corelare a poten ialului de

interven ie a membrilor unei comunit i în cazul unor probleme de interes comun.

Planificarea strategic reprezint planificarea dezvolt rii comunit ii de lung durat

din perspectiva unui set de probleme cu care se confrunt membrii comunit ii.

Planificarea strategic participativ reprezinta elaborarea planului strategic prin

cooperarea i conlucrarea membrilor comunit ii.

adar, planificarea strategic participativ se deosebe te de alte tipuri de planificare

prin urm toarele:

- Este un proces de participare a membrilor comunit ii în luarea deciziilor;

- Este un proces de implicare a diferitor grupuri socio demografice din

comunitate în planificarea i implementarea ac iunilor comunitare;

- Presupune activitatea în echip ;

- Este un proces deschis i transparent. Presupune consult ri cu popula ia;

- Este un proces de responsabilizare a membrilor comunit ii. Membrii

comunit ii de in autoritatea de a ac iona i î i asum responsabilit i pentru ac iunile

întreprinse

Procesul de elaborare a planului strategic participativ presupune:

- O etap de preg tire sau de preplanificare în comunitate;

- Elaborarea planului strategic participativ al comunit ii

În timpul etapei de preg tire sau de preplanificare vor fi efectuate urm toarele

activit i:

a. Crearea unui grup comunitar (de exemplu Comitetul de dezvoltare socio-

economic a Comunit ii) care va fi responsabil de participarea activ a membrilor

comunit ii în procesul de planificare, de elaborarea direct a planului strategic i de

monitorizarea mplement rii lui

b. Elaborarea profilului comunit ii (analiza situa iei socio-demografice,

economice, culturale, ecologice etc.)

c. Analiza factorilor de decizie din comunitate

d. Identificarea resurselor comunit ii ( de ap , atmosferice, de sol i

geologice, biodiversitatea, resurse umane, infrastructur , resurse economice, resurse culturale

i de agrement etc)

Planul strategic participativ va fi elaborat prin intermediul unui ciclu de seminare

organizate la nivel de comunitate, i anume:

a) Seminarul viziunilor (elaborarea unui tablou practic al viitorului dorit) ii. Seminarul

contradic iilor (identificarea obstacolelor care stau în calea realiz rii viziunilor)

Page 376: Revista 2010, Nr

b) Seminarul direc iilor strategice (elaborarea ac iunilor propuse pentru înl turarea

contradic iilor i atingerea viziunilor)

c) Seminarul implement rii (elaborarea unor ac iuni substan iale necesare pentru

implementarea direc iilor trasate)

Succesiunea seminarelor este obligatorie i are o cale logic : porinind de la perspectiva

îndep rtat , prin relevarea obstacolelor i elaborarea c ilor de dep ire a acestora, se ajunge la

pa i practici, reali, care încep mi carea spre perspectiva trasat .

O importan deosebit are întrebarea central a seminarului, care determin

con inutul întregului ciclu de seminare. Din ea reies întrebarea i scopul fiec rui seminar luat

aparte. O întrebare central reflect urm toarele elemente: problema comunit ii, realizatorii

Planific rii strategice, perioada de realizare i începe de obicei cu întrebarea: Cum? Exemplu

de întrebare central : Cum vom îmbun i calitatea vie ii oamenilor din comunitate pîn în

anul 2010?

Durata Seminarului de Planificare strategic este de regula de dou zile. Prima zi

va cuprinde:

- Deschiderea i Contextul – o or ;

- Seminarul viziunilor – 1,5 ore;

- Seminarul contradic iilor – 2

ore; A doua zi vor fi organizate:

- Seminarul Direc iilor Strategice – 2 ore;

- Seminarul Implement rii – 3 ore;

- Reflec ii - 30 minute.

Este de men ionat c la seminare se vor pregati procese verbale ale sedintelor în dou

exemplare. Un exemplar va r mîne în comunitate, iar un exemplar va fi luat de c tre

facilitator.

Deschiderea i contextul

Deschiderea i contextul includ:

- Prezentarea facilitatorului i expunerea scopului vizitei;

- Comentarea planului de lucru pentru dou zile;

- Prezentarea participan ilor;

- Discu ia întroductiv (se bazeaz pe problemele comunit ii, resursele de

care dispune comunitatea pentru a le solu iona);

- Explicarea metodei i scopului Planific rii strategice

Seminarul viziunilor

Page 377: Revista 2010, Nr

Seminarul viziunilor are drept obiectiv elaborarea viziunilor participan ilor la seminar

privind perspectivele problemei peste 5 ani. Astfel, întrebarea central a Seminarului viziunii

va fi: „S vedem ce realizari vom avea în sat / localitate peste 5 ani în rezultatul solu ion rii

problemei?”.

Seminarul viziunilor are la baz metoda fundamental de seminar i presupune

acelea i etape de realizare: Contextul, Procedeele de lucru i Reflec iile.

În Context, facilitatorul afi az întrebarea central a seminarului dat, contureaz durata

i etapele seminarului, ini iaz o discu ie pentru a-i face pe participan i s i imagineze

problema solu ionat peste 5 ani.

Procedeele de lucru includ, ca i în cazul Metodei fundamentale de seminar, Generarea

de idei, gruparea i denumirea lor. În caziul gener rii de idei, ideile vor fi formulate ca ac iuni

terminate (exemplu: coal reabilitat )

Generarea de idei va include:

- Generarea individual de idei (8-12 idei);

- Selectarea individual a 5-7 idei considerate de c tre participan i drept cele

mai valoroase;

- Divizarea participan ilor în echipe i selectarea în grup a 7 idei valoroase.

Scrierea lor pe foi separate;

- Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou idei cele mai importante i

afi area lor pe tabl ;

- Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou idei care sunt cel mai u or de

realizat i afi area lor la întîmplare pe tabl .

Gruparea fi elor va include:

- Identificarea de c tre participan i a ideilor cu sens apropiat i gruparea lor în

coloane;

- Prezentarea din partea grupurilor a înc dou idei care sunt dificil de realizat

i gruparea lor dup sens în coloanele de pe tabl ;

- Aplicarea unor simboluri pentru fiecare coloana de idei;

- Aplicarea acelora i simboluri pe fi ele r mase în echip i afi area lor pe

tabl în coloanele respective

Denumirea seturilor de fi e presupune citirea seturilor de fi e i denumirea lor.

Reflec iile. La aceast etap se face o totalizare a seminarului. Se confrunt

denumirea coloanelor cu întrebarea i scopul Seminarului viziunilor. Se face o analiz an

rezultatelor, aplicînd Metoda discu iei. Se totalizeaz întreaga activitate desf urat

Page 378: Revista 2010, Nr

(secite te întrebarea central a Seminarului, întrebarea, scopul i rezultatele Seminarului \

viziunilor.

Se anun c va urma Seminarul Contradic iilor, unde vor fi identificate obstacolele

în calea viziunilor lor)

Seminarul contradic iilor Seminarul contradic iilor este al doilea seminar din ciclul

de seminare ale Planific rii strategice i are drept obiectiv identificarea obstacolelor care stau

în calea realiz rii viziunilor. Acest seminar are la baz Metoda fundamental de seminar i

va parcurge de asemenea toate etapele acesteia: contextul, procedeele de lucru, reflec iile.

Pentru desf urarea eficient a seminarului este foarte important de a formula corect

întrebarea central i obiectivul. Un model de întrebare central ar fi: „Care sunt

obstacolele ce ne împiedic s atingem viziunile stabilite?”. Obiectivul ar fi în cazul

dat: identificarea obstacolelor care pot afecta realizarea viziunilor.

Contextul. În context, facilitatorul afiseaza întrebarea i scopul seminarului, contureaz

durata i etapele lui. Totodat , explic auditoriului c obstacolele depistate trebuie s ar te

cina problemei (cauza i nu efectul). Facilitatorul poate face apel la scurte povestiri, care

ar apropia participantii de ideea de r cina problemei.

Prima povestire. Dac o buruian a fost pr it , dar r cina ei nu a fost atins , atunci

dup ploaie ea va reînvia. La fel se va întîmpla i în via a social , dac noi ne vom concentra

la înl turarea efectelor i nu a r cinii problemei.

A doua povestire: s ne închipuim c stropim gr dina i la un moment apa a încetat s

curg din furtun. Nimeni nu se va uita în furtun pentru a în elege ce s-a întîmplat, ci mai

curînd va verifica dac nu s-a defectat furtunul sau dac este ap la robinet.

A treia povestire: dou autoturisme s-au pornit spre o localitate. Pe drum la ambele

autoturisme s-a spart cate o roata. În ambele ma ini lipsea cricul. Pasagerii primului autoturism

au g sit dou pietre, au ridicat ma ina i au schimbat roata. Pasagerii celui de al doilea

autoturism continuau s caute cricul. Pova a: a a se întîmpl i în via : cineva vede

problema: cum s ridic m ma ina, al ii – o substituie: nu avem cric, haide i s c ut m un cric.

Identificînd obstacolele vom evita frazele: lips de, inexisten de, înlocuindu-le cu

surse neidentificate, strategii nedezvoltate etc.

Procedeele de lucru. Generarea de idei începe cu reamintirea condi iilor: evita i

formulele de tipul: lips de , inexisten de etc. Facilitatorul men ioneaz c obstacolele

trebuie s fie reale i s in de specificul problemei.

Generarea de idei include:

- generarea individual de idei (8-12 idei);

- Selectarea individual a 5-7 idei considerate de c tre participan i drept cele mai

Page 379: Revista 2010, Nr

valoroase;

- Divizarea participan ilor în echipe i selectarea în grup a 7 idei valoroase.

Scrierea lor pe foi separate;

- Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou idei cele mai importante i afi area

lor pe tabl ;

- Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou idei care sunt cel mai u or de

realizat i afi area lor la întîmplare pe tabl .

Gruparea fi elor va include:

- Identificarea de c tre participan i a ideilor cu sens apropiat i gruparea lor în

coloane;

- Prezentarea din partea grupurilor a înc dou idei care sunt dificil de realizat i

gruparea lor dup sens în coloanele de pe tabl ;

- Aplicarea unor simboluri pentru fiecare coloana de idei.

Aplicarea acelora i simboluri pe fi ele r mase în echip i afi area lor pe tabl în

coloanele

respective.

Denumirea seturilor de fi e presupune citirea seturilor de fi e pe coloane i

denumirea lor.

Reflec ii. La aceast etap se face o totalizare a seminarului i se integreaz

obstacolele în procesul de planificare strategic . Astfel:

- Se cite te întrebarea i scopul seminarului i se întreab care sunt obstacolele

ce împiedic comunitatea s i realizeze viziunile;

- Se face o analiz a rezultatelor (denumirile coloanelor), aplicînd metoda

discu iei (ex.: ce am ob inut în rezultatul seminarului Contradic iilor? Cunoscînd

obstacolele, ce ar trebui de f cut?);

- Se totalizeaz întreaga activitate desf urat (citim întrebarea central ,

întrebarea seminarului viziunilor i rezultatele lui. Citim scopul, întrebarea central i

rezultatele seminarului contradic iilor. Întreb m participan ii dac a fost ob inut un

spuns la întrebarea seminarului contradic iilor)

În final participan ii sunt anun i c Planificarea Strategic va continua cu

elaborarea Direc iilor strategice i Implementarea.

Seminarul Direc iilor Strategice Obiectivul seminarului const în elaborarea, în baza

viziunilor i contradic iilor, a direc iilor strategice pentru dep irea obstacolelor i realizarea

Page 380: Revista 2010, Nr

perspectivelor de dezvoltare ale comunit ii. Seminarul este parte a Planific rii strategice i

repet pa ii metodei fundamentale de seminar.

Întrebarea central a acestui seminar va solicita ca r spuns ac iuni, activit i ce vor fi

desf urate de c tre membrii comunit ii pentru a dep i obstacolele existente i solu ionarea

problemei de baz . (exemplu de întrebare:ce putem face pentru a dep i obstacolele ce ne

împiedic la solutionarea problemei comunit ii?) Scopul seminarului în cazul dat ar fi

urm torul: identificarea ac iunilor concrete care ne-ar ajuta s dep im obstacolele.

Contextul. În context, facilitatorul va afi a întrebarea central a seminarului, va contura

durata i etapele seminarului, va explica semnifica ia no iunii de gîndire strategic în baza

unor istorioare povestite participan ilor.

Prima povestire. Dac arunc m într-o crati cu ap fierbinte o broscu , ea va

reac iona imediat i va s ri din crati . Dac îns punem broscu a într-o crati cu ap rece i

punem crati a la foc, broscu a nu va sesiza schimbarea treptat a temperaturii apei, ajungerea

apei la temperatura de fierbere i fiind mole it va pieri. La fel este i în via a social . Dac

intervine brusc o schimbare negativ , omul o sesizeaz i refuz s se adapteze la ea, f cînd

ceva pentru a redresa situa ia. În cazul în care schimbarea intervine treptat, omul se adapteaz

înceti or i ajunge la un moment cînd nu mai poate întreprinde ceva, chear dac în elege c

inactivitatea va conduce la nepl ceri mari.

A doua povestire. Tabla de ah. În jocul de ah este foarte important ca juc torul s

prevad urm torii pa i pe tabl . Succesul jocului rezid în viziune. În via e la fel: este

important ca omul s i planifice activit ile sale, prev zînd urm torii pa i.

A treia povestire. Yng si Yang – este un concept în filosofia chinez , care explic

unitatea lumii. Lucrurile sunt componente ale unui întreg. Nu trebuie s trat m lucrurile la

extrem: bine sau r u, noul nu exclude totalmente vechiul. Deci, trebuie s privim lucrurile în

ansamblu, g sind armonia lor.

A patra povestire. Jocul de popice ne prezint o situa ie cînd cu o singur aruncare a

bilei încerc m s rasturn m toate popicele. Asa i noi, trebuie s întreprindem ac iuni care ar

conduce la dep sirea mai multor contradic ii.

Procedeele de lucru: generarea de idei, gruparea lor în chenare, denumirea chenarelor i

alinierea lor, denumirea direc iilor strategice. La începutul seminarului pe tabla de lucru se

afi eaz 9 chenare marcate în col ul stîng cu litere.

Generarea de idei începe cu instruc iunea facilitatorului: „Formula i cel pu in c te o

ideie, ac iune care ar contribui la dep irea fiec rui obstacol identificat la Seminarul

contradic iilor. Ideile trebuie s fie formulate ca ac iuni, ce pot fi înf ptuite în comunitate

pentru a înl tura obstacolele.

Page 381: Revista 2010, Nr

Generarea de idei include:

- generarea individual de idei (8-12 idei);

- Selectarea individual a 5-7 idei considerate de c tre participan i drept cele mai

valoroase;

- Divizarea participan ilor în echipe i selectarea în grup a 7 idei valoroase.

Scrierea lor pe foi separate;

- Prima colectare a fi elor. Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou ac iuni

cele mai importante i afi area lor la intamplare în 1-2 chenare de lucru.Gruparea

fi elor în chenare. (Gruparea se va face dup prima extragere a fi elor. Ideile cu sens

apropiat se grupeaz în chenarele libere);

- A doua colectare a fi elor. Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou ac iuni

care sunt cel mai u or de realizat i afi area lor la întîmplare în 1-2 chenare de lucru;

- Identificarea de c tre participan i a ideilor cu sens apropiat i gruparea lor în 1-2

chenare de lucru;

- Prezentarea din partea grupurilor a înc dou ac iuni care sunt dificil de realizat

i gruparea lor dup sens în chenare;

- Aplicarea literelor chenarelor pe fi ele r mase în echip , colectarea lor i

afi area în chenarele respective.

Denumirea chenarelor

Numele chenarelor trebuie s prezinte o ac iune (ex. C utare, instruire etc.). Denumirea

chenarelor include: citirea fi elor din fiecare chenar, atribuirea unui nume fiec rui chenar,

citirea denumirilor tuturor chenarelor.

Alinierea chenarelor. Facilitatorul întreab sala care chenare numesc activit i cu

orientare comun i le plaseaz într-o inie pe tabl . În acest mod se aliniaz toate chenarele.

Denumirea direc iilor strategice. Se propune participan ilor s dea un nume chenarelor

din fiecare linie care ar indica o ac iune i ar fi un substantiv cu dezinen a –rea.

Reflec ii. Etapa include urm toarele ac iuni:

- Se face o totalizare a seminarului;

- Se confrunt direc iile strategice cu întrebarea seminarului;

- Se desf oar o discu ie de totalizare aplicînd metoda ORID (Ce am f cut ast zi?

Care au fost momentele de succes? Ce dificult i am întîmpinat? Ce a i dori s face i n

continuare?);

- Se analizeaz dac direc iile strategice elaborate prev d dep irea tuturor

obstacolelor identificate în timpul Seminarului contradic iilor. În acest scop se cite te

fiecare obstacol i participan ii sunt întreba i care direc ie strategic înl tur obstacolul

Page 382: Revista 2010, Nr

dat;

- Urmeaz procesul de integrare a reultatelor seminarului în procesul Planific rii

strategice (se cite te întrebarea central a Planific rii strategice, întrebarea i

rezultatele Seminarului viziunilor, seminarului contradic iilor, seminarului direc iilor

strategice. Se întreab dac seminarul Direc iilor strategice i-a atins scopul);

- Participan ii î i aleg direc ia strategic la care vor lucra în timpul Seminarului

implement rii.

Seminarul Implement rii Seminarul implement rii este ultimul seminar din

Planificarea strategic . La fel ca i celelalte seminare are la baz Metoda fundamental de

seminar. Seminarul implement rii este alc tuit din dou p i: planificarea activit ii pentru 5

ani i planificarea activit ii pentru un an.

Planificarea activit ii pentru 5 ani. Întrebarea i scopul planific rii pentru 5 ani de

activitate solicit determinarea ac iunilor reale ce trebuie întreprinse pentru a solu iona

problema comunit ii relevat în întrebarea central (ex:Ce vom face în urm torii 5 ani de

activitate pentru a solu iona problema?). Scopul seminarului ar fi: s determin m ce avem de

cut în fiecare an, reie ind din direc iile strategice elaborate.

Facilitatorul aten ioneaz participan ii c vor planifica ac iuni concrete pentru cinci ani

de activitate, reie ind din direc ia strategic la care lucreaz .

Contextul:

Facilitatorul afi eaz întrebarea seminarului

Face o retrospectiv a activit ii efectuate în cadrul Planific rii

strategice Contureaz durata i etapa

Generarea de idei. Generarea de idei începe cu instruc iunile facilitatorului:

formula i ideile ca realiz ri, ac iuni terminate care r spund la întrebarea: ce avem de f cut

în primul an, în al doilea an etc. Ideile trebuie s numeasc ac iuni. Lucruri specifice,

potrivite, orientate spre rezultat, reale, limitate în timp. Astfel nu se va spune: crearea unui

comitet, ci comitet creat.

Amintim participan ilor c realiz rile, ac iunile pentru primul an de activitate nu

trebuie s se bazeze pe surse din exteriorul comunit ii.

Generarea de idei include:

- Generarea individual de idei (sunt formulate cîteva realiz ri pentru fiecare an,

conform direc iei strategice la care s-au semnat participan ii);

- Selectarea individual a 1-3 realiz ri pentru fiecare an;

- Formarea echipelor de lucru conform direc iilor strategice, la care s-au semnat

participan ii;

Page 383: Revista 2010, Nr

- Determinarea în echip a 3-5 realiz ri pentru fiecare an i scrierea lor pe fi e.

Gruparea realiz rilor pe ani. Prezentarea rapoartelor

- Câte un reprezentant din fiecare echip de lucru aplic pe tabl pe ani realiz rile

preconizate;

- Un reprezentant al echipei prezint auditoriului un raport scurt despre ac iunile

prev zute

Reflec ii.

- Confruntarea rezultatelor cu scopul seminarului;

- Retrospectiva intregii activit i, desf urate în cadrul planific rii strategice;

- Discu ie de analiz i încheiere (metoda ORID)

Planificarea activit ii pentru un an. Se efectueaz similar planific rii activit ii

pentru 5 ani . Activit ile sunt planificate pe trimestre. Este efectuat în baza Metodei

fundamentale de seminar (context, procedee de lucru, reflec ii).

Reflec ii la planificarea strategic Reflec iile au drept scop analiza i generalizarea

întregii activit i de Planificare strategic i includ:

- Discu ie de analiz i totalizare în baza metodei ORID (Care este întrebarea

central a Seminarului? Care sunt întrebarea, scopul i rezultatele Seminarului

viziunilor, Seminarului contradic iilor, seminarului Direc iilor strategice? Ce a i f cut

la seminarul implement rii? Am ob inut r spuns la intrebarea central a seminarului

pe parcursul a dou zile? Ce v-a pl cut în aceste zile? Ce a i înv at? Ce concluzii a i

cut? Ce ve i face în continuare?);

- Mesajul de încheiere al facilitatorului. Facilitatorul explic rezultatele muncii

efectuate în comun i men ioneaz importan a activit ii în echip i pe viitor la

implementarea planului strategic. El anun participan ii c urm toarea întrevedere va

avea loc peste trei luni pentru a avalua activitatea echipelor i a revedea planul de

ac iuni pentru urmatorul trimestru.

BIBLIOGRAFIE: 1. Manualul opera ional pentru programul de creare a capacit ii institu ionalela nivelul comunitî ilor ANDZM

ARGUMENTAREA TIIN IFIC A DECIZIILOR MANAGERIALE: ASPECTUL METODOLOGIC

Leonid BABII, dr. hab., conf. univ. Natalia SUDITU, doctorand ULIM

Nowadays, management issue is well equipped with methods, mechanisms, algorithms and programs that

creates favorable conditions for managerial activities. In the article the usage of potential of the mathematic programming theory is examined, it is proved that, for

minimizing the eventual lots, the manager should posses a series of economical and mathematical problems.

Page 384: Revista 2010, Nr

Odat cu apari ia calculatorului, poten ialul program rii matematice i utilizarea acestuia în

activit ile manageriale se bucur de un mare interes. Programarea(planificarea) matematic nu

constituie o parte a economiilor ramurale, macro,micro e.t.c ci este un poten ial care- i g se te

aplicare în toate activit ile economice ( i nu numai). Planificarea (programarea) matematic

contribuie în mare m sur la ra ionalizarea managementului. Managementul, dotat cu metode i

algoritme de programarea matematic , calitativ devine altul, mai ra ional, mai argumentat. În

acest context managementul „se îmbrac ” i în no iuni speciale ca: scop, mijloc,metod ,

algoritm, ac iune, plan, siguran a, productivitate, risc, varia ii e.t.c. În acest context

managementul se conduce de anumite principii: principiul gospod rii ra ionale; principiul

economicit ii. Principiul gospod rii ra ionale poate fi aplicat de c tre manageri în cazul cînd

scopul i mijloacele de ac iune sunt cuantificate, sunt sau pot fi exprimate printr-un num r,

printr-un scalar. Acest principiu managerial îl realizeaz atunci, cînd cu un cost (o cheltuial ) dat

de producere se realizeaz scopul într-un grad maxim. Principiul economicit ii presupune

realizarea de c tre manager a efectului maxim sau a eficien ei maxime. Eficien a, fiind definit

ca raportul dintre EFECT i EFORT poate fi maxim cînd managerul reu te s realizeze în

activit ile sale manageriale un EFECT CONSTANT la un EFORT MINIM, sau dac i

EFECTUL i EFORTUL sunt variabile, atunci raportul acestora s fie MAXIM. Principiul

economicit ii presupune costuri (cheltuieri) minime de mijloace de producere ( de eforturi

productive) în procesul de realizare a scopului dinainte stabilit de c tre manager. Principiul

gospod rii ra ionale i cel al economicit ii sunt echivalate. Deci sunt diferite nu principiile, ci

formul rile acestuia. Principiul gospod rii ra ionale joac un rol important în activit iile

economice ale managerului; este strîns legat de dezvoltarea economiei. Odat cu dezvoltarea

economiei bazate pe rela ii marf -bani, cu dezvoltarea modului de produc iei sub impactul PT ,

fenomenele economice au început s fie cuantificate; calculul economic s-a transformat integral

într-un calcul b nesc; scopul activit ii economice a c tat un caracter cantitativ omogen.

Scopul se bazeaz pe realizarea unui venit, profit b nesc. Mijloacele de producere, utilizate de

tre intreprinderi, de asemenea pot ( i sunt) exprimate b ne ti. Deci, în economie s-a produs o

cuantificare în bani a scopurilor, a mijloacelor necesare pentru realizarea acestora; a ap rut un

scop bine determinat al activit ii managerului – profilul b nesc. Managerul prin metodele

matematice contribuie la ra ionalizarea activit iilor economice. Vechile metode, bazate pe

jonglarea datelor economice din trecut, sunt înlocuite cu metode precise, bazate pe poten ialul

matematic.Principiul gospod rii ra ionale este pus la baza modului de utilizare optim a

mijloacelor de producere. Optimizarea utiliz rii mijloacelor de producere const în maximizarea

gradului de realizare a scopului sau în minimizarea cheltuielilor(costurilor) de mijloace de

Page 385: Revista 2010, Nr

producere. Orice program(plan) neoptim, în sensul expus mai sus, este o risip de eforturi

productive. Risip în activitatea economic include cazurile în care mijloacele sunt utilizate în

a mod, încît nu se atinge gradul maxim de realizarea a scopului sau EFECTUL dat se ob ine cu

costuri(eforturi) de mijloace mai mari decît este necesar. Risipa poate fi „ocolit ” de c tre

manager doar în cazurile cînd la baza deciziilor manageriale sunt puse rezultatele calculilor

matematice preluate din teoria program rii, din analiza opera ional , din cercetarea

opera ional (operations research). Actualmente este o problem deficil s enum m

problemele pe care managerul le solu ioneaz cu ajutorul metodelor matematice pentru ca în

consecin s adopte decizii tiin ifice profund argumentate. Printre acestea am pute enum ra

doar cîteva modele tipice de programare utilizate în management: problema itinerarului închis

(the travelling saleaman problem); problema de transport; problema de transport a lui

Koopmans; problemele de reparti ie; problemele de amestec; problemele dinamice despre

desf urarea produc iei i stocurile; problemele dinamice despre depozitarea m rfurilor;

programarea investi iilor, alegerea variantelor, alegerea orient rii, reparti ie investi iilor în timp,

e.t.c.

Acestea i multe alte probleme î i g sesc cu succes locul în activit ile manageriale, sunt

puse la baza deciziilor optime. Teoria managerial s-a înbog it cu includerea unor noi

compartimente: bazele generale ale teoriei program rii( formularea matematic a problemei

generale a program rii; interpretare geometric a problemelor de programare matematic ;

problemele duale, inclusiv metoda multiplicatorilor lui Lagrange e.t.c); programarea marginal (

metode de solu ionare a problemelor marginale; condi iile necesare de existen a solu iei

problemelor de programare marginal ; programarea optim a produc iei sub impactul factorilor

de produc ie e.t.c.); programarea liniar ( formularea matematic a problemei de programare

liniar ; interpretarea geometric a program rii liniare; elaborarea metodei simplex; teorema

fundamental a program rii liniare, dualitatea în programarea liniar ; stabilirea economico-

matematic a activit ilor manageriale (esen a analizei activit ii managerului; maximizarea

produc iei i minimizarea costului(cheltuielilor); problema produc iei complexe; forma general

a problemei de optimizare a produc iei e.t.c); programarea în cazul multitudinii obiectivelor

(programe efeciente; rezolvarea problemelor cu ajutorul calculului marginal; multitudinea

criteriilor(obiectivelor) i programarea liniar e.t.c); programare în condi ii de incertitudine(

reparti ia optim a planului de produc ie între întreprinderi; solu ionarea problemelor cînd

capacit ile de produc ie ale întreprinderilor sunt limitate; determinarea capacit ii de produc ie

optime; problemele planific rii produc iei în condi iile de incertitutine; programarea produc iei în

condi iile în care marimea riscului admisibil este limitat ; teoria riscului; planificarea produc iei

pe baza teoriei riscului; metoda probalitit ilor marginal e.t.c); programarea dinamic a

Page 386: Revista 2010, Nr

aprovizion rolor i stocurilor în condi ii de certitudine( m rimea optim a unui lot achizi ional;

problema de programare a aprovizion rilor i stocurilor în condi ii de incertitudine( probleme cu

coeficientul de risc dat, cu reparti ia normal a probabilit ilor; cu reparti ia Poisson, cu reparti ia

rectangular ; programarea m rimii optime a coeficientului de risc i a rezervei optime e.t.c);

programarea dinamic a productiei în condi ii de certitudine( determinarea dinamicii optime a

produc iei în timp cu ajutorul calculului varia ional; programarea dinamic a produc iei e.t.c);

programarea dinamic a produc iei în condi ii de incertitudine(problema cererii incerte; probleme

reparti iei probabilit ii cererii totale; problema resurselor energetice e.t.c); programarea în

condi ii de total incertitudine(teorie jocurilor; criteriul lui Hurwicz i criteriul lui Bayes-

Laplace; criteriul minimax; criteriul minimax în cazul deciziilor colective e.t.).

Putem g si o alt structur a metodelor i problemelor solu ionate în teoria program rii

matematice. Explica ia este simpl . Procesele economice,situa iile, condi iile, scopurile sunt cele

mai diverse. În consecen i tr rile problemelor se fac în mod diferit.Este important s

subliniem, c actualmentele, teoria managementului este puternic dotat cu metode,modalit i,

algoritme, programe, calculatoare, memorii, re ele locale, globale, statistice e.t.c. Toate acestea

creaz condi ii favorabile activit ilor manageriale. De exemplu, o firm poate produce produsele

1 i 2. Se tie c costurile(cheltuielile) productive sunt în anumit dependen cu volumul

produselor: pentru produsul 1 sunt determinate de func ia 1112

111 cxbxaz ; pentru produsul 2

– de func ie 2222

222 cxbxaz ; necesarul de capacit i productive pentru produsul 1 este

determinat de func ia )(11

)(1

21

)(11 )( MMM cxbxaXM ; pentru produsul 2 – de func ie

)(22

)(2

22

)(22 )( MMM cxbxaXM ; necesarul de munc pentru produsul 1 este determinat de

func ia )(11

)(1

21

)(11 )( LLL cxbxaXL ; pentru produsul 2 de func ia

)(22

)(2

22

)(22 )( LLL cxbxaXL . Disponibil de capacit i productive al firmei constituie M; de

munc - L (Tabelul 1).

Tabel 1. Date ini iale

Produse

i

Volumu produsu

lui i

Costul volumului

Necesarul de capacit i productive

Necesarul de munc

1

1x 11 )( axz 1x 2+ 1b 1x + 1c 1M ( x ) = 1a )(M

1x 2+ 1b )(M

1x + 1c )(M1L )(x 1a )(L

1x 2+ 1b )(L

1x +

1c )(L

2

2x 2z ( x )= 2a 2x 2+ 2b 2x + 2c

2M ( )x = 2a )(M2x 2

+ 2b )(M2x +

2c )(M

2L )(x = 2a )(L2x 2

+

2b )(L2x + 2c )(L

Problema managerului: de determinat valoarea minim a func iei

Page 387: Revista 2010, Nr

1zz 2z 1a 1x 2

1b 1x 1c 2a 2x 22b 2x 2c

costuri productive totale În condi iile:

)(xM 1a )(M1x 2

1b )(M1x 2

1c )(M2a )(M

2x 22b )(M

2x c 2)(M M

)(xL = 1a )(L

1x 2 + 1b )(L1x 2 + 1c )(L + 2a )(L

2x 2 + 2b )(L2x + 2c )(L L

Firma poate produce produsele 1; 2 ( 1x ; 2x > 0); poate produce numai produsul 1 ( 1x > 0; 2x =

0); numai produsul 2 ( 1x =0; 2x > 0); nu poate cump ra produsele 1 i 2 ).0;( 21 xx Pornind de

la acestea restric ii în modelul economico-matematic sunt introduce condi iile: 01x ; 02x .

solu ion m problema pentru dou cazuri separate: de determinat costurile productive

minime dac în problem restric iile ( condi iile) sunt lipse; de determinat costurile productive

minime, inînd cont de disponibilul de capacit i productive (M), de munc (L).

Cazul 1 Costurile productive ale firmei sunt determinate de structura produc iei (tabelul 2).

Problema se pune: de determinat volumul 1x , 2x al produselor 1 i 2 pentru care costurile productive, suportate de c tre firm , vor fi minime.

Tabelul 2 Costurile productive

produsul Volumul produsului Costul volumului produselor 1 1x

1112

11 cxbxa 2 2x

2222

22 cxbxa

Necesarul de munc pentru producerea produsului 1 în volum

de 1x unit i

Necesarul de munc pentru producerea produsului 2 în volum

de 2x unit i

Disponibilul de munc care poate fi utilizat pentru producerea ambelor produse

Necesarul de capacit i productive pentru producerea produsului 1

în volum de 1x unit i

Necesarul de capacit i productive pentru producerea produsului 2 în volum de

2x unit i

Disponibilul de capacit i productive care pot fi utilizate pentru producerea ambelor produse

Page 388: Revista 2010, Nr

Firma, producînd ambele produse în volum de 21 xx , va suporta costuri productive:

2222

221112

11 cxbxacxbxaz .

La o unitate de produse 1;2 reducerea costurilor constituie 11121

bxaxz ; 21 22

2bxax

z .

Dac firma dispune de un program productiv ini ial ):( 20100 xxx , atunci reducerea costurilor

la o unitate de produse constituie 11 xx

z10x ;2 1101 bxa

22 xxy

20x = 22022 bxa .

Reducerile costurilor productive specifice (la o unitate) sunt determinate de vectorul

).2;2( 220211010 bxabxaK Iar programul productiv ini ial ):( 20100 xxx nu este optimal. În

scopul reducerii costurilor firma î i modific programul 0x . Volumele 10x i 20x le m re te (sau

le reduce) cu 1 unit i, propor ionale cu reducerea costurilor productive la o unitate de produse

pentru programul ini ial ):( 20100 xxx , adic propor ionale cu 2 1101 bxa ; 2 2202 bxa . Programul

astfel modificat va constitui:

))2();2(( 2202120211101110111 bxaxxbxaxxx , (1)

Unde 1 - cre terea sau reducerea volumului produselor 1;2, este variabil ;

( )2();2 22021101 bxabxa - coeficien i de propor ionalitate. Cu alte cuvinte, programul productiv

ini ial firma îl modific mai considerabil pentru acele produse unde posibilit ile de reducere a

costurilor productive sunt mai mari. Pentru programele );();;( 2111120100 xxxxxx costurile totale

constituie respectiv

;

;

22122

21211112

1111

22022

20211012

1010

cxbxacxbxaz

cxbxacxbxaz

Reducerea costurilor productive totale –

)()()()( 20212

220

221210111

210

2111

22022

20211012

10122122

21211112

111011

xxbxxaxxbxxa

cxbxacxbxacxbxacxbxaZZZ

(2) Substituind valorile variabililor 2111, xx din (1) în expresia (2) ob inem:

)))2((()))2(((

)))2((()))2(((

2022012022

202

22021202

10110111012

102

110111011

xbxaxbxbxaxa

xbxaxbxbxaxaZ

a

(3)

Firma î i modific programul ini ial cu un volum de 1 unit i maximum posibil. Condi ia

necesar (dar nu i suficient ) ea costurile totale s fie reduse la maximum este:

01

1d

zd sau 0)2)(2()2)(2( 12022212110111111

1 bxabxabxabxadzd (4)

Rela ia (4) poate fi transcris sub forma produsului scalar a vectorului

)2;2( 220211010 bxabxaK i )2;2( 221211111 bxabxaK adic ( 01, KK ) = 0 sau

Page 389: Revista 2010, Nr

( )2;2 22121111 bxabxa 1101

2202

22

bxabxa = 0 (5)

În rela ia (5) variabilile 11x i 21x - volumul produselor 1 i 2 în programul rectificat , sunt

func ii de variabila 1 . Substituim valorile din expresia (1) în expresia (5) i ob inem:

1101

2202

22222021202111011101 ))2((2;)2((2 bxa

bxabbxaxabbxaxa = 0 (6) Not m: 2 202202101101 2; AbxaAbxa . Rela ia (6) poate fi scris :

10

20202012021101101 (2);(2 AAbAxabAxa = 0

Sau 10

20)2;2( 201220101`10

AAAaAAaA = 0

De unde ob inem: 022 2

20122

202

10112

10 AaAAaA

2202

2101

220

210

21

1 AaAaAA (7)

Valoarea variabilei 1 din (7), fiind substituit în expresia (1) ob inem prodramul productiv

rectificat

);( 2021

20211021

111 2202

2101

220

210

2202

2101

220

210 AxxAxx

AaAaAA

AaAaAA

Pentru programul );( 21111 xxx determin m reducerea costurilor productive la o unitate de

produse

)2;2( 221211111 bxabxaK (8)

În continuare firma î i modifica deja programul );( 21111 xxx pentru a realiza un alt program

);( 22122 xxx cu costuri productive mai reduse. Volumele 2111; xx le m re te (sau le reduce)

cu 2 unit i, propor ionale cu reducerile costurilor productive la o unitate de produs pentru

programul ),;( 21111 xxx adic cu .2;2 22121111 bxabxa programul astfel modificat va constitui:

))2();2(( 2212221221111211122 bxaxxbxaxxx (9)

Reducerea costurilor productive la o unitate de produse pentru programul );( 22122 xxx sunt

determinate de vectorul

222211212 2;222221211

bxabxaK xxxz

xxxz .

Valoarea maxim a variabilei 2 poate fi determinat din condi ia.

0),( 12 KK , de unde ob inem 2212

2111

221

211

21

2 AaAaAA (10)

Substituind valoarea variabilei 2 din rela ia (10) în rela ia (9) firma ob ine programul

);( 22122 xxx rectificat. Pentru programul realizat firma determin reducerile costurilor

productive la o unitate de produse 1; 2, adic vectorul 3K .

Page 390: Revista 2010, Nr

Dac componentele vectorului 3K sunt zero, programul 2x este optimal. În caz contrar firma

repet procedurile de modificare a programelor productive deja realizate. S examin m cîteva

exemple.

Cazul 2

De determinat minimum func iei

)()( 22

1iiii

ii cxbxaxz (11)

În condi iile

McxbxaxM Mi

Mi

ii

Mi

)(1

)(2

1

2)(()( (12)

LcxbxaxL Li

Lii

i

Li )()( )(

1)(2

2

1

)( (13)

2;1,0 ixi (14) Pentru solu ionarea problemei pot fi elaborate cîteva metode. Una din astfel de metod este

reducerea func iilor neliniare )(),( xMxZ i )(xL la func iile Z ( Mx), ( )x i L ( )x - liniare i

deci problema poate fi solu ionat prin metoda simplex.Firesc e, s admitim c firma dispune de

un program productiv admisibil (calculat prin metode intuitive sau în baza statisticii din

perioadele precedente). Not m programul ini ial admisibil prin );( 20100 xxx . Reducerea

costurilor productive la o unitate de produse 1;2 este determinat de vectorul

).;()2;2( 2010220211010 AAbxabxaK Liniarizarea func iilor )(),( xMxZ i )(xL se face prin

substituirea acestor func ii neliniare cu termenii din descompunerile respective în irul Tailor în

intervale punctelor ini iale :; 2010 xx

Z )(*)()()( 00'

0 xxxZxZx sau

Z 101

202)2;2()( 220211012202

22021101

2101

xxxxbxabxacxbxacxbxax

Func ia – scop va avea forma: Z 2

20222

1011220211101 )2()2()( xacxacbxaxbxax Similar procid m i cu func iile :)();( xLxM M ))((')()( 000 xxxMxMx sau

101

20)2;2()( 220

)(2110

)(1

)(22

)(2

220

)(2

)(110

)(1

210

)(1

xxxx

MMMMMMMM bxabxacxbxacxbxaxM

M )(2

220

)(2

)(1

210

)(12220

)(21110

)(1 )2()2()( MMMMMM cxacxaxbxaxbxax

Restric ia MxM )( va fi substituit cu restric ia: M )(

2)(

12

20)(

22

10)(

12220)(

21110)(

1 )2()2()( MMMMMM ccxaxaMxbxaxbxax Restric ia LxL )( va fi substituit cu restric ia:

L )(2

)(1

220

)(2

210

)(12220

)(21110

)(1 )2()2()( LLLLLL ccxaxaLxbxaxbxax .

În continuare se aplic algoritmul utilizat la determinarea costurilor productive minime pentru

cazul cînd restric iile sunt lips . Exprimarea procesului economic în limbajul formalizat, adic

Page 391: Revista 2010, Nr

modelarea acestuia, îi permite managerului s treac la o analiz calitativ a proceselor de

organizare a produc iei. În modelul examenat mai sus au fost inclu i numai 2 factori de

produc ie. Încluderea în modelul economico – matematic a tuturor factorilor nu este o problem .

De aceea, în scopul analizei a metodolojiei de cercetare au fost inclu i doar 2 factori-capacit ile

productive i munca. Vectorul );( 1111 LM caracterizeaz structura costurilor pentru producerea

unei unit i de produse 1; );( 1212 LM structura costurilor unei unit i de produse 2. consumul

factorilor de produc ie pe unitate de produs este determinat respectiv: pentru capacit ile

productive de vectorul );;( 1211 MM pentru munc de vectorul ).;( 1211 LL managerul are de

determinat din variantele posibile, varianta de producere a produselor 1;2 cu intensitatea ce ar

asigura costuri totale minime. În analiza procesului economic managerul are de ales costurile

111111 )( xLMZ sau costurile .)( 212122 xLMZ Dac coeficien ii 12111211 ;;; LLMM nu depind

de volumul de produc ie 1x i 2x atunci costurile productive vor fi propor ionale cu costurile

factorilor de produc ie, a mincii. În caz contrar, coeficien ii de consumuri ai factorilor de

promo ie sunt exprima i prin dependen ile respective, i dup cum s-a demonstrat mai sus,

metodologia alegerii variantelor ne se modific . Managerul poate întîlni i probleme cînd ,

utilizînd un singur factor de produc ie (de exemplu suprafa a de teren cultivibil), are de ob inut

produse finale diferite (grîu,cartofi etc). În asemenea cazuri managerul poate formula problema

în variantele: folosind o cantitate dat dintru-n factor de produc ie, de realizat o combina ie de

produse a c ror valoare s fie maxim ; de ales o a a combina ie de produse de o valoare total

dinainte stabilit , încît cantitatea de factor de produc ie necesar pentru ob inerea lor s fie

minim . La prima vedere managerul a formulat dou variante de probleme. În principial aici

vorba e de o singur variant : varianta 1, numit ini ial ; varianta 2 , numit dubl . Programarea

matematic îi permite managerului, solu ionînd una din variante, s ob in (automat) i solu ia

variantului 2. pentru ilustrarea celor expuse mai sus vom prezenta un exemplu preluat din Allen

R, Economia matematic , V.1961,p.680 i urm.: admitem c pentru produc ia de cereale se

utilizeaz trei factori de produc ie: munca;p mîntul,tractoare. Produc ia de cereale poate fi

realizat prin trei procese

Tabelul 3 Date tehnologice Procese tehnologice Factori de produc ie i

1 2 3 Disponibilul de factorul de produc ia i

1.Munc 25 5 4 10 2.P mînt 50 100 125 110 3.Tractoare 20 3,5 0 10 Intensitatea utiliz rii proceselor tehnologice este notat .,, 321 xxx

Page 392: Revista 2010, Nr

Problema ini ial : Problema dual :

321 xxxz max 321 1011010 YYYL min În condi iile În condi iile

104525 321 xxx 100205025 321 YYY 11012510050 321 xxx 1005,31005 321 YYY

105,320 21 xx 1001254 21 YY 0;0;0 321 xxx 0;0;0 321 YYY

Solu ia: 0;1;2,0 *3

*2

*1 xxx Solu ia: 9,0;2,2 *

2*

1 YY 120*Z 120*L

Deci, managerul, solu ionînd o problem ( problema ini ial ) realizeaz informa ia

suplimentar (din problema dual ) util pentru analiza calitativ , complexe a produselor

economice.

Variabile duale Y, în problema (11) - (14), sunt o cuantificare a nivelului excedentar sau de

deficit de capacit i productive. În cazul cînd necesarul de capacit i productive este mai mic

decît disponibilul )( MM variabila dual ;0MY dac capacit ile productive sunt utilizate la

100%, atunci variabila dual 0MY i exprim cu cîte unit i s-ar reduce costurile productive

dac capacitatea productiv ar fi fost cu o unitate mai mare. Managerul, solu ionînd problema:

a) 2

1

2 )(i

iiiii cxbxaZ min far restric ii;

b) Z min cu restric iile respective, poate argumenta necesitatea de cre tere sau reducere a

capacit ilor productive.În acest context managerul va formula o nou problema: firma suport

costuri suplimentare provocate de insuficien a de capacit i productive, numite costuri definitare.

Atunci costurile totale legate de producerea produselor 1;2 i de o eventual insuficien de

capacit i productive vor reprezenta:

)),(()( 1

2

1

2 MMmqcxbxaZ iiii

ii dac m > M M unde 1q - cheltuieli specifice

legate de capacit ile productive excedentare; m – capacit ile productive rezervate; M - necesarul de capacit i productive; M - disponibilul de capacit i productive sau

),)()( 212

2

1mMMcqcxbxaZ iii

ii dac m < M M

( 2q - cheltuieli specifice legate de deficitul de capacit i productive).

Capacitatea M este considerat o variabil aleatoare pentru care sunt cunoscute

probabilitatea respectiv . Not m M MM - cuantumului excedentului sau deficitului de capacit i. În dependen de specificul produc iei rezervele de capacit i productive în diferite intervale de timp trebuie s fie diferite. Not m prin tm - rezervele capacit ilor productive în

Page 393: Revista 2010, Nr

intervalul t. Atunci costurile probabile legate de o eventual insuficien sau exceden de capacit i productive în perioada (1-0) vor constitui:

),)(())((1

21

11 tt

T

Qtttt

Q

tt PmMqPMmqEZ unde tP - probabilit ile cuantumului

),( tt mM t = 1,2…..,T Media ponderat ( speran a matematic ) a costurilor legate de capacit ile productive

excedentare. deficitare )( 1EZ va fi minim în cazul cînd va fi satisf cut condi ia:2

1

1 qq

PP .

Aceast afirma ie poate fi demonstrat în baza teoremei: dac limitele de integrare a i b depind de variabila x, adic :

dxyxfxgxb

xa)()(

)(

)( 1

atunci derivata func iei )(xg constituie:

),))(())(( )(1

)(1

)(

)(

)()( 1dx

xdadx

xdbxb

xa xyxf

dxxdg xdxfxbxfdy unde

Q

tPtp

1 este probabilitatea

faptului c capacit iile productive rezerv )( tm dep esc o ventual necesitate suplimentar de

capacit i de );( tM pPT

Qtt 1

1

este probabilitate c capacit ile productive rezerv vor

dovedi a fi iient . Deci coeficientul de risc p, c capacit ile productive vor devini ........ poate fi

insuficiente. Deci coeficientul de risc p, este reprezentat de probabilitatea c capacit ile

productive vor devini deficitare poate fi culculate, tiind costurile eventuale 1q i 2q :

21

2

qqqP ; coeficientul de încredere .1

21

1

qqqP .

În procesul adopt rii deciziilor optimale de c tre manager, inclusiv a celor colective, este

necesar: de utilizat poten ialul enorm al teoriei program rii matematice; de creat i de actualizat

baze de date statistice necesare pentru solu ionarea problemelor eventuale, care pot fi utilizate

pentru argumentarea profund tiin ific a deciziilor de tot felul; managerul trebuie s dispun de

datele statistice ale partenerilor economici, ale pie ei de desfacere pentru a s redirec ioneze în

caz de necesitate, a activit ilor firmei, pentru a minimiza eventualele pierderi, pentru a realiza

unor supraproduceri; managerul trebuie s dispun de un arsenal de probleme economico-

matematice, pentru fiecare respective algoritme de solu ionare, care pot fi utilizate în procesele

de activitate a firmei; în baza modelelor, algoritmelor utilizate, managerul trebuie s i elaboreze

sistemul propriu de func ionare a firmei, sisteme de stimulente, motiva ii pentru lucr torii firmei

în mod ca procesele respective s se desf oare optimal f implica ii manageriale; managerul

trebuie s i elaboreze re ele locale pentru solu ionarea problemelor, organizarea stocurilor de

Page 394: Revista 2010, Nr

date economice; managerul trebuie s i ierartizeze problemele economice ale firmei, s i

stabileasc nivele macro, micro, micro de solu ionare a problemelor; s duc eviden a despre

evolu ia indicatorilor economici de pe pie ele de desfacere, despre modific rile institu ionale,

care direct sunt tangibile cu activit ile firmei: managerul trebuie s dispun de date referitor la:

clasificarea metodelor de programare; dispersiei deficitului, excedentului produc iei;

coeficien ilor de costuri, cheltuieli tehnologici ai produc iei firmei, consumuri probabile de

materii prime; cre terea marginal a func iei-scop; diversificarea criterilor de optimizare;

deciziile strategice; deficitul probabil marginal; domeniul solu iilor admisibile; excedentul,

deficitul probabil marginal; factorii de produc ie, la cheltuielile de mijloace; matricele

costurilor(cheltuielilor) , veniturilor, profiturilor, pierderilor, eficien elor, pre urilor,

coeficien ilor riscurilor, risipelor; teorie estim rilor statistice riscului; utilizarea optim a

mijloacelor disponibile. BIBLIOGRAFIE:

1.Andrei, Neculai – “Convergen a algoritmilor de optimizare”, Editura Tehnic , Bucure ti,2004 2..Babiii, Leonid. Minimizarea pierderilor financiare de la datoriile debitoare. Simpozion tiin;ific interna onal,

Chi in u,22-23.10.2004

ROLUL COSTURILOR IN MANAGEMENTUL FIRMEI

Florinel COSERIN , dr. in economie

Corina DUCA Le cout exprime la totalite valorique des facteurs de production consomes pour obtenir des biens et services. Le

role des couts dans le management d’une affaire est exprime dans cet article.

Continutul si tipologia costurilor. Costul exprim totalitatea valoric a factorilor de

produc ie consuma i pentru ob inerea de bunuri, lucr ri i servicii.

Îns i din definire rezult leg tura costului de consumul de factori de produc ie în vederea

realiz rii i a desfacerii de bunuri materiale, de executarea de lucr ri i prestarea de servicii.

La baza costului stau atât consumurile de munc vie i materializat , îmbr când forma

cheltuielilor de produc ie i de desfacere suportate de c tre unitate.

Astfel, costul reprezint corela ia care se creeaz între expresia valoric a cheltuielilor

efectuate de c tre o întreprindere în vederea realiz rii i a desfacerii produc iei i cantitatea de

bunuri, lucr ri i servicii prestate.

Derularea unui proces de produc ie prin utilizarea factorilor de produc ie d na tere

înregistr rii de cheltuieli.

Cheltuiala reprezint consumul de munc vie i materializat ca urmare a derul rii

anumitor procese economice sau activit i socio-culturale.

De asemenea, trebuie f cut distinc ia între no iunea de „cheltuial ” i cea de „plat ”.

Page 395: Revista 2010, Nr

Din punct de vedere financiar, cheltuiala poate fi simultan , anterioar sau posterioar

efectu rii de consumuri de resurse.

O cheltuial poate constitui sau nu un element de cost, în func ie de leg tura cu activitatea

de produc ie (a se vedea tipologia costurilor).

Având în vedere procesele parcurse de purt torul material de costuri (proces de

aprovizionare, produc ie, desfacere), costurile îmbrac forme specifice acestor procese, i

anume:

costuri de achizi ie;

costuri de produc ie;

costuri complete aferente produc iei vândute.

Conform OMFP num rul 1826 / 2003 costul de achizi ie al bunurilor cuprinde pre ul de

cump rare, taxele de import i alte taxe (excep ie taxele recuperabile: TVA), cheltuielile de

transport – manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizi iei bunurilor

respective. Reducerile comerciale, rabaturile, etc. nu se includ în costul de achizi ie.

Costul de produc ie sau de prelucrare a stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente

produc iei (materiale directe, energie consumat în scopuri tehnologice, manoper direct i

alte cheltuieli directe de produc ie), precum i cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocat

în mod ra ional ca fiind legat de fabrica ia acestora.

Costul complet cuprinde costul de produc ie + cheltuielile generale de administra ie +

cheltuielile de desfacere repartizate ra ional.

Clasificarea cheltuielilor care formeaz costul de produc ie

Structura cheltuielilor, dup diferite criterii în func ie de scopul urm rit, este:

Costul de produc ie este denumit i cost financiar sau fiscal fiind costul care se preia în CF

în conturile de stocuri i de imobiliz ri.

Costul complet poate fi considerat un cost economic eviden iind în mod clasic sau

tradi ional toate cheltuielile f cute cu resursele consumate pentru ob inerea unui produs.

Dup modul de includere în costul de produc ie:

cheltuieli directe

cheltuieli indirecte

Cheltuielile directe reprezint echivalentul valoric al resurselor consumate, consum ce

poate fi atribuit f ambiguitate în costul produsului. Consumul de resurse directe exprim o

leg tur de cauzalitate direct i nemijlocit cu bunul ob inut. Cheltuielile directe se reg sesc

în structura costului sub form de materii prime i materiale directe, salarii directe, asigur ri

i protec ie social aferente salariilor directe. Se mai numesc i cheltuieli specifice sau

individuale.

Page 396: Revista 2010, Nr

Cheltuielile indirecte reprezint echivalentul valoric al unor consumuri de resurse care nu

se pot reg si direct i nemijlocit în costul P, L, S decât ulterior dup calcule intermediare de

repartizare. Consumul acestor produse nu are o leg tur direct cu un anumit produs ci este

determinat de întreaga activitate a întreprinderii. Renun area la producerea unui produs nu

aduce automat eliminarea consumurilor respective, ci deplaseaz efortul asupra celorlalte

produse. Cheltuielile indirecte sunt în prealabil colectate pe centre de costuri i apoi

repartizate în costul produselor pe baza unor criterii mai mult sau mai pu in conven ionale. În

grupa cheltuielilor indirecte de produc ie se includ:

cheltuielile de regie variabile ale sec iei;

cheltuielile de regie fixe ale sec iei;

cheltuielile generale (de administra ie);

cheltuielile de desfacere

Conform Reglement rilor contabile actuale armonizate cu Directiva 4 a U.E. i cu

Standardele interna ionale de contabilitate, în costul de produc ie NU se vor include

cheltuielile de administra ie i de desfacere (tratate ca i costuri ale perioadei i afecteaz

rezultatul).

Dup comportamentul cheltuielilor în raport cu evolu ia volumului fizic al produc iei:

cheltuieli variabile

cheltuieli fixe

Cheltuielile variabile î i modific volumul în mod corespunz tor i în acela i sens cu

modificarea volumului fizic al produc iei. Ele pot fi tratate ca i o func ie a volumului fizic al

produc iei: CVT = f (Q).

Q(Q) f

QC

C VTVu

Cheltuielile variabile sunt egale cu cheltuielile opera ionale deoarece sunt dependente

de volumul i structura produc iei ap rând odat cu activit ile i disp rând odat cu ele.

Cheltuielile fixe sau conven ional constante sunt cheltuielile a c ror m rime nu se

modific în func ie de evolu ia volumului fizic al produc iei. M rimea lor depinde de factorul

timp:

CF = f (t).

Revenind la cheltuielile variabile, acestea pot fi grupate în:

Cheltuielile propor ionale au IV = 1, cresc în totalitatea lor sau descresc în aceea i

propor ie cu cre terea sau descre terea volumului fizic al produc iei. Efectul rezultatului este

0.

Page 397: Revista 2010, Nr

Cheltuielile progresive au un ritm de cre tere superior fa de volumul fizic al

produc iei. IV > 1 ceea ce duce la un efect < 0 asupra profitului. Genereaz pierderi i

eviden iaz o proast gestionare a resurselor. Cauze de apari ie: încadrarea masiv cu

lucr tori f calificare corespunz toare, cre terea tarifului de salarii f cre terea

corespunz toare a produc iei muncii, etc.

Cheltuielile degresive cresc într-o propor ie mai mic decât volumul fizic al

produc iei, adic subpropor ional. Pe unitatea de produs ele scad, efectul în rezultat este

pozitiv, benefic.

Cheltuielile regresive sunt acele cheltuieli care, în totalitatea lor într-o perioad de

timp dat , la o cre tere a produc iei scad. Ele scad i pe unitatea de produs.

În condi iile economiei de pia , se folosesc mai multe categorii de costuri, în care se

reg sesc, într-o form sau alta, diferitele cheltuieli de produc ie. În acest sens, exist o

tipologie a costurilor, în cadrul c reia se includ mai multe tipuri de costuri.

Costul global cuprinde ansamblul costurilor corespunz toare unui volum de produc ie dat.

Ca elemente structurale, aici se disting costurile fixe, variabile i totale.

1. Costul fix desemneaz acele cheltuieli care, privite în totalitatea lor, sunt independente

de volumul produc iei (chirii, asigur ri, dobânzi, amortizarea capitalului fix, cheltuieli de

între inere, salariile personalului administrativ etc.)

2. Costul variabil reprezint acele cheltuieli care, la un nivel dat al productivit ii, se

modific propor ional cu volumul produc iei (materii prime, energie, ap , salariile

muncitorilor etc.). Exist i unele cheltuieli variabile care nu se modific strict propor ional

cu modificarea produc iei (orele suplimentare sunt pl tite la cote superioare celor normale

etc.).

Unele cheltuieli dintre acestea se schimb strict propor ional cu produc ia (de exemplu,

cheltuielile de materii prime, salariile directe etc.).

Costul total reprezint suma costurilor fixe i variabile. Modificarea costului total este

determinat numai de schimb rile costului variabil.

CT = CF + CV

Costul marginal (Cm) reprezint suplimentul de cost (sporul de cost) necesar pentru

ob inerea unei unit i suplimentare de produs; la un moment dat el se determin raportând

cre terea costului total la cre terea produc iei.

Page 398: Revista 2010, Nr

Costul marginal are o mare importan în luarea deciziilor privind m rirea ofertei de

bunuri. Venitul suplimentar ce se poate ob ine prin vânzarea sporului de produc ie, trebuie s

fie mai mare decât costul suplimentar”7

Sub aspectul componen ei avem costuri marginale simple i costuri marginale adi ionale.

Costurile marginale simple sunt formate din cheltuieli variabile aferente produc iei

suplimentare ob inute cu capacit i de produc ie nemodificate. Ele nu con in cheltuieli fixe.

Costurile marginale adi ionale sunt formate din cheltuieli variabile i cheltuieli fixe i

corespund produc iei ob inute cu o capacitate modificat (extins ).

Costurile marginale au dublu rol:

pe baza lor se iau decizii pentru stabilirea capacit ilor optime

ele fac posibil cea mai eficient compunere a programelor de produc ie

Luarea în considerare a costurilor marginale privesc cu deosebire deciziile pe termen scurt

pentru deciziile pe termen lung trebuie inut seama de costurile medii.

Costul mediu (unitar) reprezint costul pe unitatea de produs sau pe unitatea de efect util.

Costul mediu poate fi de asemenea fix ,variabil i total. Atunci când este vorba de costul

mediu , costul fix devine i el variabil; acesta scade pe m sura cre terii cantit ii de produse i

spore te atunci când produc ia ob inut se mic oreaz .

rimea costului mediu este diferit în timp i spa iu de la un produs la altul, în func ie de

specificul fiec ruia de factorii consuma i în cazul unuia i aceluia i bun, de la un produc tor

la altul; la unul i acela i produc tor , de la o perioad la alta în func ie de modific rile

intervenite în dotarea tehnic , în nivelul de calificare al lucr torilor, în organizare i

conducere, etc.”

„Costul fix mediu se determin prin raportarea costului fix la cantitatea de produse.

Costul variabil mediu (CVM) se calculeaz raportând costul variabil total la cantitatea de

produse.

Costul total mediu (CTM) se determin prin raportarea costului total la cantitatea de

produse.”8

2. Procedee de calculatie a costurilor

Desf urarea activit ii dintr-o întreprindere, de la aprovizionare i pân la desfacere, este

influen at de o serie de factori (procesul tehnologic aplicat, tehnica de care dispune, modul

de organizare a produc iei, tipologia produselor ob inute, durata ciclului de fabrica ie etc.).

De aceea, i calcula ia costurilor este diferen iat de la o activitate la alta i procedeele

utilizate sunt diferite.

7 Legea contabilit ii nr. 82/1991 8 Legea contabilit ii nr. 82/1991

Page 399: Revista 2010, Nr

Dar, indiferent de natura influent a factorilor, determinarea costului unitar are la baz

raportul dintre cheltuielile întreprinderii i volumul produselor ob inute, al lucr rilor

executate i al serviciilor prestate.

Metodele de calcula ie a costurilor folosesc procedee:

cu caracter general: observa ia, ra ionamentul, compara ia, induc ia, deduc ia etc.;

cu caracter specific calcula iei costurilor, care sunt subordonate în final calculului

matematic i care au forme diferite, de la calcule aritmetice simple, la cele algebrice;

Se utilizeaz , astfel, diferite procedee de calcula ie cum ar fi:

procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte;

procedee de delimitare a cheltuielilor de produc ie în variabile i fixe;

procedee de calcul al costurilor privind produc ia de fabrica ie interdependent ;

procedee de calcul al costului pe unitatea de produs.

2.1. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte

Repartizarea cheltuielilor indirecte pe activit i, pe locuri de cheltuieli, pe purt tori de

costuri, se realizeaz prin intermediul procedeului supliment rii care îmbrac dou forme:

procedeul supliment rii în form clasic ;

procedeul supliment rii sub forma cifrelor relative de structur .

2.2. Procedeul supliment rii – varianta clasic

Acest procedeu se utilizeaz pentru repartizarea i delimitarea cheltuielilor indirecte, pe

zone sau sectoare de cheltuieli.

Zonele sau sectoarele de cheltuieli sunt considerate subdiviziunile organizatorice ale unei

întreprinderi (fie productive sau administrative), în raport de care se realizeaz bugetarea,

analiza i controlul activit ii.

Utilizarea acestui procedeu presupune urm toarele etape de lucru:

stabilirea bazei de repartizare (bj); aceasta creeaz leg tura dintre cheltuielile ce

urmeaz a fi repartizate i purt torii de cheltuieli;

calculul coeficientului de suplimentare (Ks), prin respectarea cheltuielilor de repartizat

(Chr) asupra bazei de repartizare.

n

jj

rs

b

ChK

1

calculul cotei-p i din cheltuielile indirecte (Cj) ce trebuie repartizate pe obiecte

de calcula ie, dup rela ia:

sjj KbC

Page 400: Revista 2010, Nr

2.3. Procedee de delimitare a cheltuielilor în variabile i fixe

Din aceast categorie fac parte:

procedeul celor mai mici p trate;

procedeul punctelor de maxim i de minim;

procedeul analitic.

2.4. Procedeul celor mai mici p trate

Presupune o rela ie de tip liniar între cheltuielile de produc ie i volumul produc iei,

presupunând parcurgerea urm toarelor etape:

determinarea volumului mediu de produc ie aferent perioadei de calcul, dup

formula:

n

QQ

n

tt

1 ,

în care:

Q - volumul mediu al produc iei;

Q - volumul produc iei dintr-o perioad de gestiune;

t - perioada de gestiune (lun , trimestru, an);

n - num rul perioadelor de gestiune luate în calcul.

determinarea cheltuielilor medii aferente perioadei de gestiune luat în calcul:

n

ChCh

n

tt

1 ,

în care:

Ch - cheltuielile medii aferente perioadei de gestiune luat în calcul;

Ch - cheltuielile dintr-o perioad de gestiune ce trebuie repartizate în variabile i fixe.

determinarea abaterii volumului activit ii din fiecare perioad de gestiune luat

în calcul, fa de volumul mediu al acesteia:

QQX t ,

în care:

X - abaterea volumului produc iei fa de volumul mediu al acesteia.

(celelalte simboluri sunt explicate în etapele anterioare).

calculul abaterii cheltuielilor de produc ie aferente unei perioade de gestiune fa

de cheltuielile medii:

Page 401: Revista 2010, Nr

ChChY t ,

în care:

Y - abaterea cheltuielilor de produc ie, fa de cheltuielile medii.

determinarea cheltuielilor variabile unitare (chv), dup rela ia matematic :

n

1t

2

1

t

n

tv

x

txych ,

în care:

chv - cheltuieli variabile;

t - perioada de gestiune luat în calcul;

xy - produsul abaterilor de produc ie i cheltuieli;

x2 - abaterea la p trat a volumului produc iei.

determinarea cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune:

QchCh vvt ,

în care:

chv - cheltuieli variabile totale.

determinarea cheltuielilor fixe:

vttft ChChCh ,

în care:

Chf - cheltuieli fixe;

Cht - cheltuieli de produc ie.

determinarea cheltuielilor de produc ie prestabilite (standard) pentru o perioad

de gestiune viitoare:

svfs QchChCh ,

în care:

Chs- cheltuieli standard;

Qs - produc ie prestabilit (standard).

2.5. Procedee de calcul al costurilor privind produc ia de fabrica ie interdependent

Procedeul de calcula ie a costurilor privind produc ia de fabrica ie interdependent se

aplic în întreprinderile industriale unde are loc deservirea reciproc de produse, lucr ri,

servicii, fie între sec ii sau ateliere de produc ie. Rezultatele activit ii de produc ie ob inute

în acest mod sunt denumite „produse de fabrica ie interdependent ”.

Page 402: Revista 2010, Nr

Calcula ia costului produc iei de fabrica ie interdependent presupune utilizarea mai

multor procedee:

Procedeul elabor rii calcula iilor privind costul fiec rui produs, f a se ine seama

de presta iile reciproce (utilizat în faza antecalcula iilor).

Procedeul calcula iilor iterative care presupune:

determinarea m rimii rapoartelor dintre cantit ile de produse livrate altor sec ii ( iq )

i totalul produc iei fabricate de sec ia furnizoare (Q):

Qq

K jj , unde:

K - raportul dintre cantitatea de produc ie livrat altor sec ii i totalul produc iei fabricate;

j - sec ia primitoare;

q - cantitatea de produse livrate;

Q - cantitatea de produc ie fabricat .

se determin costul presta iei:

fjj ChKC , unde:

C - costul presta iei primite;

fCh - cheltuielile ini iale ale sec iei furnizoare;

cheltuielile sec iei furnizoare se scad i ale sec iei primitoare se adun ;

cotele de cheltuieli preluate se repet pân când rezultatele ob inute vor fi neglijabile:

as

jj q

SFDC , unde:

C - costul presta iei altor sec ii;

j - produsul;

SFD - soldul final debitor al contului de cheltuieli;

asq - cantitatea produc iei livrate altor sec ii.

Utilizarea procedeului amintit se face destul de rar deoarece implic un volum foarte mare

de calcule.

2.6. Procedee de calcul al costului pe unitatea de produs

Determinarea costului efectiv unitar presupune m surarea cheltuielilor aferente produc iei

în corela ie cu nivelul produc iei fabricate, dar i modalitatea de calcul, astfel:

nivelul cheltuielilor aferente produc iei presupune detalierea cheltuielilor cu produc ia

neterminat fa de cheltuielile aferente produc iei neterminate;

Page 403: Revista 2010, Nr

modalitatea de calcul presupune, pe de o parte, stabilirea unit ii de calcula ie, dar i a

procedeelor utilizate în func ie de particularit ile procesului de produc ie i cheltuielile de

produc ie efectuate, cum sunt:

procedeul diviziunii simple;

procedeul cifrelor de echivalen ;

procedeul restului (al valorii r mase).

3. Metode de reducere a costurilor

Avand in vedere complexitatea proceselor creatoare de bunuri si servicii, reducerea

costurilor se poate realiza pe urmatoarele grupe de factori:

factori tehnici;

factori economico-financiari;

factori manageriali.

a)Economiile obtinute pe seama factorilor tehnici de productie sunt dependente de:

performantele tehnico-functionale ale capitalurilor fixe aflate in exploatare;

caracteristicile capitalurilor circulante supuse proceselor de productie;

gradul de preluare a bunurilor ce fac obiectul activitatilor productive.

b)Economiile din contributia factorilor economico-financiari se realizeaza prin:

achizitionarea de factori de productie cu preturi ma mici sau din surse de aprovizionare

mai apropiate;

bonificatii cantitative si de pret acordate de furnizori pentru comenzi deosebite

efectuate de agentii economici;

arantii oferite de firmele furnizoare de factori de prosuctie in cazul producerii unor

marfuri cu performante deosebite;

conditii avantajoase de acordare a creditelor sau de finantare.

c)Economiile ce atesta priceperea menageriilor firmelor pot fi concretizate in:

o mai eficienta utilizare a capitalurilor banesti ale firmelor prin desfasurarea unei

activitati care sa respecte normele juridice in vigoare, cu privire la activiatea economica , la

poluare si alte actiuni rezultate din productia sau comercializarea marfurilor;

constituirea compartimientelor si a directiilor de marketing la nivelul firmelor care sa

realizeze o politica de promovare adecvata, o identificare si individualizare a produselor

firmelor in aria pietelor prezente;

o combinare cat mai eficienta a factorilor de productir, alegerea variantelor tehnologice

care ofera maximum de castig si atrag in activitatiile productive insemnate contigente din

forta de munca temporar disponibila.Pentru reducerea la maxim a cheltuielilor de productie,

Page 404: Revista 2010, Nr

in stiinta economica, s-a evidentiat pentru actuala etapa ca metoda cu o ampla utilizare

analiza valorii.

Analiza valorii reprezinta un procedeu ce-si propune sa imbunatateasca activitatea

agentilor economici, prin reducerea unor costuri care nu se justifica din punct de vedere

tehnic si au ca punct de plecare faza de proiectare a produselor si continua cu aceea a

producerii lor.

Aceasta metoda impune ca produsul analizat sa fie abordat din trei puncte de vedere, si

anume:

tehnologico-material;

latura sociala(utilitate de beneficiar, efecte utile pentru societate, calitate);

latura economica (costurile producatorului, efecte la beneficiar si pentru societate).

Pentru atingerea obiectivelor propuse prin aplicarea metodei analiza valorii trebuie sa

fie respectate o serie de principii fundamentale, si anume:

a) analiza conceptiei de functionere a produlsului in ansamblul sa, din punct de vedere a

aspectului fizic si conceperea de solutii noi;

b) abordarea conceptului de produs si al functiei sale din punct de vedere al functiilor

tehnice (apreciate cu ajutorul unor parametrii specifici), dar si al functiilor economice (si in

principal prin costul de productie);

c) motivarea fiecarei functii a produsului prin eficienta proprie, care este maxima cand

antreneaza un cost cat mai mic;

d) analiza complexa a raportului dintre utilitatea produsului si costuri, fiind vizata

maximizarea acestui raport. Prin compararea costurilor reale cu cele ideale, se stabilesc

functiile supraevaluate economic si cele ce au fost subevaluate. Pentru functiile supraevaluate

economic se impun masuri care sa determine reducerea cheltuelilor alocate. Metoda de

analiza avalorii este de natura sa orienteze si sa selecteze eforturile cercetarilor spre acele

structuri ale costurilor care detin ponderi exagerate in raport cu functia pe care o intalnesc in

utilitatea generala a produsului finit. Cercetarile intreprinse pe baza metodei analizei valorii

ofera solutii a caror aplicare determina reduceri apreciabile ( dupa unele surse intere 20 si

50%), ale costurilor de productie si mai ales ale cheltuelilor materiale.

Evolutia costurilor. În timp ce pe termen scurt este evident distinc ia dintre factorii

variabili i cei fic i, pe perioada lung se poate afirma c to i factorii de produc ie au caracter

variabil. Pe termen lung, întreprinz torii pot s modifice capacit ile de produc ie prin investi ii

(dac se urm re te cre terea dimensiunilor produc iei) sau renun ând la o serie de capacit i,

prin cas ri sau pe alte c i (dac restrângerea produc iei devine necesar ).

Page 405: Revista 2010, Nr

Astfel, paralel cu modificarea volumului produc iei, variaz i costurile cu amortizarea

capitalului fix, care se transform în costuri variabile. De asemenea, posibilit ile de

schimbare a metodelor de management i organizare a proceselor de produc ie odat cu

modificarea sc rii produc iei contribuie la trecerea altor categorii de costuri fixe în grupa

celor variabile.

Analizând comparativ curbele costului mediu pe termen lung i pe termen scurt, se ob ine

graficul din figura de mai jos:

Se observ c fiec rui punct de pe curba costului pe termen lung îi corespunde o valoare

minim a costului pe termen scurt. Costul mediu minim pe termen scurt va avea valori

descresc toare pân la un anumit nivel al produc iei, dup care acesta va începe s creasc .

Forma respectiv a curbei poate fi explicat în felul urm tor: dezvoltarea capacit ilor de

produc ie conduce la diminuarea costului mediu datorit economiilor de scar concretizate în

posibilitatea de exploatare a unor avantaje tehnice i financiare ale firmei. Avantajele tehnice

ale cre terii produc iei sunt: cre terea specializ rii, posibilitatea introducere progresului

tehnic (automatizare, robotizare etc.) care este eficient doar la un anumit nivel al produc iei,

utilizarea cu eficien sporit a for ei de munc etc. Avantajele financiare ale produc iei de

scar mare rezid în facilit ile intervenite în aprovizionare (condi ii de pre i de livrare mai

avantajoase oferite de furnizori), ob inerea de bonifica ii pentru comenzi importante,

îmbun irea condi iilor de creditare i finan are acordate de c tre b nci etc.

Pe m sur ce firma î i extinde produc ia, apar i unele disfunc ionalit i numite

deseconomii de scar care vor ac iona în sensul sporirii costului total mediu pe termen lung.

Acestea se leag de apari ia unor probleme de natur administrativ cum ar fi: dificult i de

comunicare i coordonare, apari ia unor noi sarcini de management, gestiunea dificil a

stocurilor, reducerea vitezei de adoptare a deciziilor, inflexibilitate în adaptarea la

modificarea condi iilor de pia etc. De aceea, optimul economic al produc iei se consider a

Page 406: Revista 2010, Nr

fi punctul în care începe s se manifeste fenomenul deseconomiilor de scar care vor conduce

la cre terea costului mediu pe termen lung.

Influenta structurii costurilor asupra performantelor. Structura costurilor si in special

raportul intre cheltuielile fixe si cheltuielile variabile exercita o influenta marcanta asupra

rentabilitatii.

Rezultatul exploatarii este intotdeauna calculat dupa punerea in balanta a doua grupe de

cheltuieli:

Rezultatul exploatarii = vanzari-cheltuieli totale

= vanzari – (cheltuieli fixe+cheltuieli variabile)

Cheltuielile fixe (CF) corespund consumurilor a caror marime este total independenta

de nivelul productiei. Ele inglobeaza cheltuieli de administratie, cheltuieli cu amortizarea, etc.

Cheltuielile variabile (CV) corespind elementelor, al caror consum variaza cu nivelul Q

al productiei: cheltuieli cu salariile directe, materiale.Desi aceste cheltuieli variaza, se

propune o formulare simplificata dupa care cheltuielile variabile (CV) sunt strict

proportionale cu cantitatea de produse:

CV=V x Q

In aceste conditii, cheltuielile totale pot fi exprmate astfel:

CT=CF+CV =>CT=CF + V x Q

Cifra de afaceri (CA) este direct proportionala cu cantitatea de produse si daca pretul de

vanzare unitar p ramane constant cand intreprinderea mareste oferta de produse, relatia poate

fi scrisa:

CA = p x Q

Cifra de afaceri si costul total apar ca doua functii ale cantitatii de produse Q, prezentate in

graficul urmator:

Page 407: Revista 2010, Nr

Aceasta figura permite punerea in evidenta a unui nivel optim al productiei Q0 pentru

care cifra de afaceri compenseaza swtrict costul total. Q0 corespunde “punctului mort” , adica

un nivel al productiei pentru care intreprinderea nu obtine nici castig nici pierdere.

Acest “punct mort” corespunde unui prag de rentabilitate, marcheaza o ruptura pentru

intervalul de variatii posibile ale nivelului productiei.

Pentru Q< Q0 costurile depasesc cifra de afaceri si intreprinderea va avea pierderi.

Pentru Q> Q0 costurile sunt compensate de vanzarile suficient de ridicate si se obtin

beneficii.

Deci, Q0 marcheaza trecerea din “zona pierderii” in “zona de beneficii”, ceea ce

justifica acea caracterizare de prag de rentabilitate.

Justificarea punctului mort nu poate fi cercetata prin luarea in calcul a cheltuielilor fixe

si a efectului lor. Intr-adevar, cheltuielile fixe trebuie sa fie repartizate asupra ansamblului

productiei.

Daca volumul productiei este redus, cheltuielile fize sunt repartizate asupra unui numar

limitat de produse si preseaza deci puternic asupra costului unitar pe produs.

In aceste conditii, modelul “punctului mort” imbraca o importanta majora in

evidentierea incidentei asupra rentabilitatii intreprinderii, a poperatiunilor de investitii sau a

deciziilor tehnice sau comerciale, a=susceptibile sa influenteze asupra nivelului de

activitate(capacitatile de productie sau de vanzare, structura costurilor).

Pentru o productie egala cu pragul de rentabilitate, cufra de afaceri este egala cu costul

total al productiei,, care este format din costuri fixe si costuri variabile.Marja asupra

costurilor variabile este determinata de excedentul cifrei de afaceri asupra costurilor

variabiile.

Pentru pragul de rentabilitate, marja asupra cheltuielilor variabile este egala cu costurile

fixe.

Pragul de rentabilitate, adica acea productie pentru care rezultatul (beneficiul) este nul,

se poate calcula conform relatiei:

CAxCFPM

,

P- pragul de rentabilitate;

CA - cifra de afaceri;

CF – cheltuieli fixe;

M – marja asupra cheltuielilor variabile

BIBLIOGRAFIE

Page 408: Revista 2010, Nr

1. lu Aurelian – Virgil, Contabilitate de gestiune.No iuni fundamentale, Ed. Funda iei România de Mâine, 2005;

2. Iatan Elena, Contabilitate de gestiune, Ed. Muntenia, Constan a, 2004; 3. Ni Dorina, Economie politic . Îndrum tor de seminar, Editura Universitas, Petro ani, 2006 3. Oprea C lin, Cîrstea Gh., Contabilitate de gestiune i calcula ia costurilor, Ed. Atlas Press, 2003.

MANAGEMENTUL – CONDI IE DE BAZ ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI

ECO-RURAL

Leonid OSTROFE , lec. univ. ULIM Eco-rural touristic management have to include both touristic and environment management in order to

set the base for a long term tourism development in the country. Despite the success registered recently, the ecologic situation in the world continues to get worse. One of the main reasons is the lack of an efficient mechanism of ecologic control of the management. Within the international conference from Brazil in 1992 there was highlighted that the ecologic management is the key – condition of the long term tourism development. The ecologic management is a complex of activities directed to perform the objectives of touristic projects, programs, routes and zones. In the eco-touristic management there are two main aspects:

- environment preservation; - economic efficiency of touristic programs.

Managemnentul eco-rural touristic trebuie sa inglobeze in sine managementul turistic

cu cel de mediu pentru a pune bazele unei dezvoltari durabile a turismului in tara.

Necatind la unele succese, situatia ecologica in lume continua sa se inrautateasca, unele din

cauzele principale este lipsa unui mecanism de control ecologic eficient asupra

managementului: La conferinta international din Brazilia in 1992 s-a subliniat ca

managementul ecologic este o dominanta a dezvoltarii turismului durabil.

Managementul ecologic este un complex de activitati indreptat spre realizarea

scopurilor proeictelor si programelor, itinerariilor, calitatilor si zonelor turistice.

In managementul eco-turismului in toata activitatea turistica sunt urmatoarele doua aspect mai

importante:

- Asignarea pastrarii mediului inconjurator

- Eficienta economica a programelor turistice

Sistema managementului ecologic include in sine 5 componente de baza:

1. Elaborarea politicii ecologice si a sarcinilor organizatiilor turistice

2. Monitorizarea situatiei si plasarea caracteristicilor esentiale a activitatilor

3. Formularea sarcinilor concrete pentru fiecare tip de activitate turistica;

4. Elaborarea programei ecologice

5. Efectuarea controlului systematic asupra executarii sarcinilor trasate

Politica ecologica a organizatiei turistice este declararea publica a principiilor si obligatiunilor

legate de scopurile si obiectivele sale cum ar fi:

- Integrarea sarcinilor si obiectivelor ecologice cu cele ale organizatiei turistice;

- Utilizarea constienta in activitatea turistica a bazelor culturii etice ecologice

Page 409: Revista 2010, Nr

- Securitatea ecologica a personalului, populatiei locale in zona unde isi desfasoara

activitarea organizatia turistica;

- Realizarea eficientei economice prin activitatea de ocrotire a naturii

- Utilizarea durabila a resurselor in zona;

- Micsorarea supra consumului;

- Ajutorarea economiei locale;

- Perfectionarea personalului implicat in activitati turistice;

- Cresterea importantei cercetarilor pentru studiul de piata.

Aplicarea managementului ecologic in firma, organizatia turistica are la baza citeva aspect

esentiale:

- Imbunatatirea strategiilor de planificare a dezvoltarii economice pe termen mediu si

lung;

- Formarea unei atitudii ecologice la producatori si consumatori;

- Reutilarea deseurilor si transformarea lor in noi produse si servicii;

- Introducerea managementului calitatii totale in activitatea turistica.

In practica, politica de ecologizare intr-o firma turistica in Republica Moldova ar constitui

urmatoarele:

Deviza firmei “Economia prin ecologie”

Coordonatele dezvoltarii firmei sunt:

- Oferta respectarea standardelor economice;

- Cererea: sensibilizarea ecologica a pietei turistice in Moldova;

- Cheltuieli si preturi: exidenta chetuielilor interne si externe pentru prevenirea sau

inlaturarea poluarii mediului inconjurator;

- Utilizarea resurselor: plan de obiective si sarcini concrete prin care firma sa aiba in

vedere si dezvoltarea problemelor de mediu;

- Risc: analizarea pericolului ecologic si informarea in detaliu asupra lui;

- Satisfacerea intereselor clientilor: motivatia asupra odihnei in mijlocul naturii;

- Calitatea produsului turistic: respectarea paramentrilor calitatii ecologice a produsului

touristic;

- Realizarea: prin tehnologii tehnologice si finantarea la obiect;

- Concurenta: lupta continua pentru client pe cimpul respectarii standardelor calitatii

produsului;

- Informarea: asigurarea clientilor informative cit mai complete si veridica despre

situatia ecologica din zona.

In activitatea de zi cu zi, firma se conduce dupa deviza: “ Ocrotirea naturii prin utilizarea ei”.

Page 410: Revista 2010, Nr

Iata citeva programe asupra carora ar trebuie sa se opreasca managerii firmei:

1. Influenta transportului asupra mediului ;

2. Consumul de energie, poluarea si zgomotul;

3. Tehnologia deservirii;

4. Informarea ecologica a clientilor;

5. Cooperarea cu partenerii prestatori de serviciu.

Colaborarea cu teritoriile naturale ocrotite include:

1. Inspectarea sistematica a acestor zone;

2. Stabilizarea posibilitatilor de gadzuire a clientilor;

3. Cercetarii influentei turismui asupra mediului;

4. Gestionarea torentelor turistice;

5. Controlul dezvoltarii programelor turistice.

6. Asigurarea unor locuri de munca attractive care sa favorizeze productivitatea si

eficienta muncii;

7. Dezvoltarea unor sisteme de transport cit mai putin poluante;

8. Pregatirea personalului indifferent de functie pentru a fi responsabil si constient fata de

problemele mediului ambiant.

Eco-turismul este considerat de o buna parte din practicieni drept o forma a turismului durabil

ce poate asigura valorificarea adecvata a resurselor turistice si dezvoltarea unor zone turistice,

concometent cu pastrarea integritatii ecologice a acestora. In mileniul trei, sanatatea va devein

cel mai important produs turistic in lume.

Atunci, cind toate statele lumii sunt cointiresate in integrarea economica se cere stabilirea

unor reguli supranationale pentru protectia mediului. Din experienta statelor Europene un eco

–turism dezvoltat se pot aprecia rezultatele cooperarii dintre turism si ecologie, doar printr-o

simpla enumerare a acestora:

- Dezvoltarea economica a localitatilor rurale;

- Cresterea nivelului de viata a ppopulatiei a acestor localitati;

- Stabilitatea economic ape termen lung;

- Cresterea cererii pentru produs touristic eco-rural;

- Atragerea capitalului catre acestea;

- Dezvoltarea infrastructurii zonei.

Insa la prima etapa de dezvoltarea a eco turismui in RM este nevoie de un system de sustinere

a statului in politica de eco-turism care se poate face prin:

1. Reducerea la taxe si impozite pentru firmele turistice care respecta cerintele de

protejare a mediului;

Page 411: Revista 2010, Nr

2. Acordarea de garantii guvernamentale pentru realizarea de investitii in dezvoltarea

turismului eco-rural;

3. Crearea conditiilor de modernizare bazei materiale existente a gospodariilor taranesti

pentru gazduirea turistilor.

Turismul eco-rural poate reprezenta o sasna pentru economia tarii doar daca se va

constientiza olul sau de catre administratile locale agentii economici implicati in activitatile

turistice de turoperatorii si de mass-media.

“Calitatea reprezinta ce mai buna polita de asigurare a fidelitatii clientelor si de cistigare

a altora noi, ce mai eficace aparare contra concurentei straine si singura cale de dezvoltare si

de permanentizare a cistigurilor”(Philip Kotler-managimentul makrketingului.Editura Teora

1997)[1 p345].

Managimentul calitatiii ecorurale turistoce presupune mai multe directii de actiune:

Montiorizarea calitratii resurselor turistice natural si antropice in zona;

Calitatea pregatirii profesionale;

Studierea preferinteilor potentialelor clienti din tara si din strainatate;

Exsistenta unor produse turistice deosebite;

Studierea experientii mai avansate in domeniul din tara si de peste hotare;

Aplicarea unui management asemanator in ecorural turismul din tara;

Pe cei din turims trebue sa-I preocupe mereu calitatea serviciilor oferite si pentru aceasta

trebue sa studieze atent ce fel de calitate asteapta turistii din partea prestatorilor de servicii.

Realizarea acestui deziderat ne oblige sa cercetam continuu calitatea servicilor

existente,sa ne implicam pe teren cu intregul personal in aplicarea managementului calitatii

totale a servicilor.

Pentru punerea in practica a managimentului ecoturistic,reesind din experienta altor

state avem nevoe de urmatoarele actiuni:

1.Aceptarea rapida a scimbarii. Aici este nevioe sa intelegem necesitatea celor trei

component ale dezvoltarii durabile in ecorural turism:cresterea economica,protectia mediului

si bunastarea sociala.

2.Trecerea la o noua cultura in activitatea firmelor tutristice si anume integrarea

decizilor in ceea ce priveste afacirile si mediul.

3.Stimularea actiunelor voluntare privind abordarea celor alternative in atingerea unor

performante mai inalte,cunoscind ca stimulentele de piata si economice vorbesc mai bine

limbajul afacerilor.

Page 412: Revista 2010, Nr

4.Sustinerea strategiei de ecoeficienta in turismul ecorural,adica cum si penteu cine sa se

produca.Prin ecoeficienta este studiata valoarea pe care produsul turistic o ofera

consumatorilor si societatii.

5.Cercetarea posibilitatilor de continua crestere,managerii trebue sa fie atenti la noile

cereri pe piata pentru calitatea mediului inconjurator.

6.Investirea in inovatii.Firmele vor cauta noi tehnologii,bazate pe resurse mai reduse de

a creste eficienta si de a capata reziduri mai putine.

7.Incurajarea competitive a angajatilor in dezvoltarea turismului ecorural inseamna o

etica a mediului inconjurator care isi are radacina printer angajatii firmeii,care sa se extinda

asupra strategii afacerii si asupra culturii firmei.Daca salariatelor incredere,sprijin si

recunoastere ei pot influenta considerebil schimbarile din cultura firmei turistice.Astfel

afacerile turistice,mediului economic,cel social si mediul exsistentioanl al menirii intra sub o

form sau alta in ecuatia eco-business-ului.

Notiunea de ecobusiness include ansamblul bunurilor si servicilor ecologice si

ecoeficiente.

Cinform organizatiilor specializate in cadrul ONU, notiunea de “bunuri si servicii

ecologice”insumeaza ansamblul echipamentelor,tehnicilor. Tehnologiilor si servicilor ce

permit protectia mediului.

Conform studiilor din cadrul Uniunii Europene se disting trei categorii,si anume:servicii

cu character ecologic, echipamente si tehnici de combatere a poluarii,alte bunuri

denumite”produse verzi”.

La conferinta de la Varsovia, din octombrie 1994 sa sublinita ca “Productia curate”

reprezinta “aplicarea contiinua a unei strategii preventive de protective a mediului integrata

procesului de productie si la nivelul produselor in vederea reducerii riscurilor umane si

ecologice” (UNEP- “Cleaner Production “Industry and Enveronment, vol.17 ,nr 4 octombrie –

decembrie 1994.[2p-63].

Rezulta ca procesul de productie este orientat spre conservarea resurselor

turistice,eliminarea substantelor toxice,reducerea deseurilor,iar la nivelul produselor turistice

strategia se axeaza pe reducerea impactului ecologic de-a lungul cicluluo de viata a produslui.

Managementul strategic fiind utilizat in activitatea firmelor ce practica turismul eco-

rural poate deveni resposnabilitatea tutror managerilor dintr-o firma si nu numai a conducerii

firmei.Managementul strategic in turismul eco-rural poate fi ndezvoltat in trei directii legate

intre ele:

1. Analize strategice;

2. Alegere strategic;

Page 413: Revista 2010, Nr

3. Implementarea strategic.[3 p.233](Vasile Glavan.Turismul rural Romanesc. Iasi.

Pan Europe. 2001,p.233).

Legatura organic intre aceste trei component este prezentata in fig. 1 unde cele teei

component sunt explicate astfel:

Analize strategice- incercare de a intelege pozitia strategica a firmei;

Alegere strategic- determinarea potentialului afacerii si calculele de capital necesar;

Implimentare strategic-planul pentru a sti cum alegeria strategica va fi pusa in

practica si ce efecte va avea.

Fig.1 ELEMENTELE MANAGEMENTULUI STRATEGIC

Puterea si asteptarile

obiectivelor

Mediul inconjurator

Resursele

Analize Strategice

Generatia optiunilor

Planificarea resurselor

Alegere strategica

Implementarea strategic

Evaluarea optiunilor

Organizarea structurii

Selectarea strategiei

Populatia si sistemul

Page 414: Revista 2010, Nr

In concluzie in conditiile de tranzitie a Republicii Moldova la economia de piata este

necesara la nivelul structurilor turistice a unui minimum de masuri care sa conduca la

realizarea unui ecorural turism adevarat care sa se sprijine pe elemente de management si

marketing al serviciilor turistice combinant cu cele de gestionare echilibrata si durabila a

mediului incoinjurator.Astefel tarile cu o industrie turistica foarte dezvoltata sunt primele

cointeresate in dezvoltatea ecoturismului care le poate asigura o mai mare protectie a

resurselor natural de care dispun.

BIBLIOGRAFIE: 1. Minciu Rodica. Economia turismului (edi ia a III-a rev zut i ad ugit ). Bucure ti: Editura Uranus, 2004,

345 p. 2. Stanciulescu Gabriela. Managementul opera iunilor de turism. (ed. a II-a revîzut i ad ugit ), Bucure ti

Editura CH Beck, 2003, 372 p.

MANAGEMENTUL RELATIILOR CONTRIBUABILILOR CU ORGANELE FISCALE ÎN CONDITII ACTUALE

Lucica POP, drd., ULIM,

Alexandru GRIBINCEA, dr.hab., prof.univ, ULIM

In light of current economic situation, more countries have adopted tax laws that allow direct negotiation of taxes, on legal basis, between taxpayer and tax authorities.

When a taxpayer is in a difficult financial situation, the tax authorities displayed the same way of addressing for all the situations, that means: all the taxes must be played on time, without any delay and also, without any possibility for rescheduling payments until the targeted company is full recovery.

The crisis situation should involve a change of mentality in the Romanian fiscal policy, that will lead to support the traders in a difficult financial situation, who are not able to pay their debts because also, these traders don’t collect their claims against third parties.

Tematica prest rii produselor invizibile (servicii) are un con inut tematic care vizeaz

cunoa terea naturii serviciilor, a dimensiunii i a tr turilor definitorii ale pie ei interne i

interna ionale. Reliefarea muta iilor produse în comer ul interna ional cu servicii ca urmare a

globaliz rii i progresului înregistrat de tehnologia informa iilor.

Un accent deosebit este pus pe utilizarea analizei lan ului valoric în stabilirea factorilor

critici de succes în domeniul comer ului invizibil, comunic rii, serviciilor persuasive. Evolu ia

i modernizarea continu a societ ii reprezint un proces care implic dezvoltarea complex

a tuturor laturilor vie ii economice, sociale i spiritual-culturale. Potrivit unei asemenea

accep iuni, dezvoltarea i perfectionarea continu a activit ii prest rilor de servicii reprezint

o latur important a restructur rii i moderniz rii oric rei economii, serviciile prezentându-se

ca o component care recep ioneaz impactul unor fenomene i procese majore ce jaloneaz

evolu ia economiei unei ri.

Page 415: Revista 2010, Nr

Situa ia de criz ar trebui s presupun o schimbare de mentalitate la nivelul politicii

fiscale din România, în sensul acceptarii contribuabilului ca pe o “g in care face ou de aur”.

De exemplu, nu doar în situa ia actual de criz financiar , ci i în anii trecu i, îns mai ales în

lumina situa iei economice actuale, multe ri au adoptat legisla ii fiscale care permit

negocierea direct a impozitelor, pe baz legal , între contribuabil i autorit ile fiscale.

Când un contribuabil este într-o situa ie financiar dificil , modalitatea de abordare a

autorit ilor române este aceea i în toate situa iile: impozitele trebuie pl tite la timp, f

întarziere, f posibilitatea unor ree alon ri sau rescaden ri pân la redresarea companiei

vizate. Ori, în cazul unei eventuale adânciri a crizei de lichidit i, o astfel de m sur ar putea

fi de real folos pentru contribuabilii bine inten iona i (acele “gaini care fac ou de aur”), care

nu doresc s se finan eze de la stat, dar ar putea fi într-o imposibilitate real de a- i achita

datoriile c tre acesta, din cauza neîncas rii propriilor crean e fat de ter i”.

O alt schimbare de abordare s-ar cere implementat i cu privire la asumarea

spunderii la toate nivelele autorit ilor române. In contextul economic actual, consider c

men inerea cotei de impunere atât la nivelul persoanelor fizice, cât i la nivelul persoanelor

juridice ar fi un semn de stabilitate, o cre tere a acestora putând duce atât la restructurarea

unor investi ii deja efectuate în România, cât i la mic orarea atractivit ii României pentru

noi investitori, fie ei români sau str ini – ei ar putea alege s investeasc în ri cu cote mai

favorabile de impozitare.

Cre terile de impozite nu duc neap rat la o colectare efectiv de venituri mai mari la

buget. “In locul cre terii cotelor de impozitare, ne-am putea gândi la modalit i de

îmbun ire a sistemului de colectare i de atragere în sistem a veniturilor din economia

subteran prin cote reduse i aplicarea unor deduceri pentru încurajarea declar rii veniturilor,

precum i la reducerea cheltuielilor – ca i la nivel micro, m surile de criz nu presupun doar

cre terea veniturilor, ci i reducerea cheltuielilor. România este i r mâne în competi ie

deschis cu multe alte t ri din zon i nu numai, pentru atragerea investi iilor directe, iar

stabilitatea i un nivel rezonabil de impozitare r mân printre factorii favorizan i ai acestor

investi ii”.

O m sur care ar viza aducerea la suprafa a a unor venituri neimpozitate ar putea fi cea

legat de stimularea angajatorilor persoane fizice, prin acordarea aceluia i sistem de deduceri

fiscale ale cheltuielilor cu angajarea, aplicat în prezent angajatorilor persoane juridice. Astfel,

costurile angaj rii de personal de c tre angajatori persoane fizice (costuri legate de salariul

brut i asigur rile sociale aferente) ar putea fi deductibile din veniturile impozabile ale

angajatorilor persoane fizice.

Page 416: Revista 2010, Nr

Referitor la alternativa pentru stat de a extinde termenele de plat ale datoriilor fiscale

aferente crean elor neîncaste, în limita posibilit ilor de finan are a bugetului, pentru orice

companie, “nu este recomandabil s se finan eze de la stat pentru ca, pe de o parte, chiar i

statul, în lipsa acestor lichidit i, nu poate, la rândul s u s achite înapoi sumele de rambursat

de la buget (a se vedea TVA) sau nu poate achita companiile private furnizoare de bunuri sau

servicii c tre stat sau, pur i simplu, ca parte din angrenajul economic general, companiile nu

pot beneficia, direct sau indirect, de toate presta iile statului (infrastructur , s tate public ,

mediu, s.a.m.d.), iar pe de alt parte, pentru ca ar fi o finan are prea “periculoas ”, întrucât

statul a i externalizat m surile de recuperare a crean elor de inute fa de contribuabili, c tre

firme specializate, care sunt mult mai stricte i nu au interes s amâne recuperarea pân la

redresarea debitorului”.

1. Cu privire la ramburs rile de TVA

De i statul român, din dorin a de a asigura o transparen mai mare a ramburs rilor de

TVA, prin modific ri aduse codului fiscal, a hot rât ca acestea s se fac la numai la nivelul

ministerului, pe baza deconturilor depuse de agen ii economici la nivelul direc iilor de finan e

publice din teritoriu (în termen maxim de 45 de zile), iar stadiul lor s poat fi urm rit on line

de agentul economic solicitant, jum tate din suma total pe care statul trebuie s o deconteze

firmelor sub form de ramburs ri de TVA este cu scaden a dep it . Ramburs rile întârziate

din TVA c tre contribuabili au crescut în martie cu 15,5%, de la 1,556 miliarde lei la 1,798

miliarde lei, valoarea acestora ajungând astfel la jum tate din suma total de decontat, potrivit

datelor Agen iei Na ionale de Administrare Fiscal (ANAF).

Deconturile pl tite în termenul legal de 45 de zile reprezentau 33,5% din valoarea

total , echivalentul a 1,245 miliarde de lei, în timp ce deconturile suspendate aveau o cot de

18,2% din total, respectiv 677 milioane de lei. Potrivit datelor institu iei, 40% din deconturi,

în valoare de 719 milioane de lei aveau termenul legal de rambursare dep it cu 30 de zile.

Deconturile cu sume negative de TVA cu op iune de rambursare, cu termenul legal de

solu ionare întârziat înte 31 i 60 de zile, reprezentau la finele lunii martie 14,7% din total,

respectiv 264 milioane de lei.

Ramburs rile întârziate care dep esc un an reprezentau 3% din total la sfâr itul

primului trimestru, adic 54 de milioane lei.

Ministrul finan elor admitea c statul creeaz probleme firmelor. Într-un interviu

acordat unei reviste de profil, la sfâr itul lunii februarie, ministrul finan elor promitea

rezolvarea problemei. „A a cum tu, ca stat, îi pui pe cap (contribuabilului persoan juridic -

n.r.) penaliz ri i-l închizi pentru 2 lei, la fel de bine trebuie s -i rambursezi TVA la timp. i

pe to i s -i tratezi egal, nu dai diferen iat unuia TVA înapoi la 10 zile, i altuia peste 6 luni. Se

Page 417: Revista 2010, Nr

tie ce înseamn s ai de primit câteva miliarde, statul s invoce fel de fel de motive i

sectorul privat s crediteze statul. Efectul este îns unul dezastruos: nerambursându-i TVA la

timp, agentul economic nu- i poate pl ti d rile c tre stat, figureaz în certificatul fiscal cu

slab bonitate i nu poate participa la licita ii, nu poate angaja proiecte i a a chiar statul

induce efecte negative în economie. Drept urmare, s-a dorit prin aceste modific ri cu privire

la rambursare, s se fac o rambursare transparent a TVA, dac nu se poate s li de dea la to i

odat întreaga sum , m car propor ional, a a cum fac acum cu plata facturilor c tre sectorul

privat.

Mai pu ine inspec ii pentru rambursarea TVA

Inspec ia fiscal anticipat pentru ramburs rile de TVA nu va mai fi obligatorie în

cazul firmelor care au renun at de dou ori la op iunea de rambursare în ultimele ase luni, în

cazul firmelor f salaria i sau al companiilor cu activitate de produc ie i comer cu tutun,

alcool sau petrol, potrivit unui proiect postat pe site-ul ANAF. „Având în vedere c aceast

renun are la op iunea de rambursare poate constitui un semnal c respectivul contribuabil nu

dore te efectuarea inspec iei fiscale, se propune ca aceste deconturi s fie totu i supuse

procedurii de solu ionare a solicit rii de rambursare, îns organele de inspec ie fiscal s fie

anun ate, în vederea cuprinderii, cu prioritate, a contribuabilului în programul de inspec ie

fiscal ”,

ANAF urm re te „uniformizarea condi iei de risc fiscal mare, condi ionat de faptele

înscrise în cazierul fiscal, pentru toate categoriile de persoane impozabile, fiind considera i cu

risc fiscal mare numai contribuabilii care au înscrise în cazierul fiscal fapte de natura

infrac iunilor”, se afirm în referatul de aprobare a proiectului de ordin al ministrului

finan elor publice.

Potrivit legisla iei fiscale, deconturile cu sume negative de TVA cu op iune de

rambursare se solu ioneaz în func ie de gradul de risc fiscal pe care îl prezint fiecare

persoan impozabil . Astfel, în cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mic se va emite o

decizie de rambursare, în cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mediu rambursarea va fi

cut dup o analiz documentar , iar în cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mare,

rambursarea va fi f cut dup o inspec ie fiscal anticipat . Pe de alt parte, inspec ia fiscal

anticipat este obligatorie, indiferent de categoria de risc individual , pentru societ ile nou-

înfiin ate sau firmele pentru care organele fiscale nu de in toate datele necesare întocmirii fi ei

de calcul al standardului individual negativ. Termenul legal de rambursare a TVA este de 45

de zile.

Page 418: Revista 2010, Nr

2. Scutirea profitului reinvestit, povar , nu facilitate

Antreprenorii care opteaz pentru „facilitate“ î i pierd dreptul de amortizare i vor fi

nevoi i s reîntoarc serviciul statului în cazul dezmembr rilor. Guvernul a decis s acorde fa-

cilitatea de scutire, imediat i integral, a profitului reinvestit în echipament tehnologic numai

firmelor care au înregistrat în trimestrul al IV-lea al anului 2009 un profit considerabil,

capabil s acopere investi iile scutite. Cum profiturile curente ale firmelor române ti au fost în

mare parte insignifiante, prevederile ordonan ei de urgen ce vizeaz modificarea Codului

Fiscal au prea pu in influen . Iar normele de aplicare publicate s pt mâna trecut pe site-ul

Ministerului Finan elor Publice nu fac decât s sublinieze c m sura e aplicabil doar pentru

pu ini. În plus, nu e vorba, în esen , decât de o amânare la plat , în cazul dezmembr rii, fiind

obligatorie plata integral a sumei scutite de impozit i nefiind acceptat nicio amortizare.

sura scutirii de impozitare a profitului reinvestit a fost prezentat ca un mare succes

al Executivului înc dinainte ca ea s fie aplicat . Dup apari ia Ordonan ei de Urgen de

modificare a Codului Fiscal s-a putut observa c , de fapt, este doar o amânare la plat i c ea

se va aplica numai investi iilor în tehnologie. În plus, se va aplica numai un an i trei luni,

între octombrie 2009 i decembrie 2010. Motivul pentru care antreprenorii trebuie s fie

extrem de precau i în ceea ce prive te aceast „facilitate“ este unul extrem de simplu: dac

apeleaz la ea, î i pierd dreptul de amortizare. Potrivit actului normativ, „scutirea se

calculeaz trimestrial sau anual, dup caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de

scutirea de impozit pe profit va fi repartizat cu prioritate pentru constituirea rezervelor pân

la concuren a profitului contabil înregistrat la sfâr itul exerci iului financiar. În cazul în care

la sfâr itul exerci iului financiar se realizeaz pierdere contabil , nu se efectueaz regulariza-

rea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat s repartizeze suma profitului investit

pentru constituirea rezervelor“. În cazul în care valoarea profitului trimestrial a fost mai mare

decât cea a investi iei, valoarea de amortizat va fi egal cu zero. Iar rezerva nu este altceva

decât un impozit amânat, i nu o cheltuial deductibil , precum amortizarea. Pe cale de conse-

cin , dac un antreprenor decide s lichideze firma, rezerva devine impozabil , iar acesta va

fi nevoit s achite statului toat suma de care a fost scutit, nemaiavând dreptul de a- i

amortiza investi ia, drept pierdut în momentul în care a optat pentru „facilitatea“ scutirii de

impozit a profitului reinvestit.

2.1.Investi ii mai mici decât profitul: s pt mâna trecut , Ministerul Finan elor Publice

(MFP) a publicat i normele de aplicare a acestei m suri, prin care se explic modalitatea de

calcul a impozitului pe profit în condi iile efectu rii unor investi ii în tehnologie.

Astfel, în cazul în care profitul contabil pe ultimul trimestru al lui 2009 este mai mare

decât valoarea investi iei realizate, valoarea fiscal a echipamentului tehnologic, în baza

Page 419: Revista 2010, Nr

reia se face amortizarea fiscal , va fi egal cu zero. De exemplu, s presupunem c la

sfâr itul anului 2009 o societate comercial înregistreaz un profit impozabil în sum de

170.000 de lei, iar impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 10.000 de lei. La

data de 15 noiembrie, societatea achizi ioneaz un echipament tehnologic în valoare de

80.000 de lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie-31 decembrie 2009 fiind 90.000

de lei. Impozitul aferent trimestrului al IV-lea ar fi de 17.200 lei (170.000 x 16% - 10.000).

Din aceast sum se scade impozitul pe profit aferent investi iei (16% x 80.000), rezultând un

impozit de plat în valoare de 4.400 de lei. Cum investi ia a fost scutit integral, valoarea de

amortizat a acesteia va fi una egal cu zero. BIBLIOGRAFIE:

1. Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, actualizata la zi 2. Colectia de reviste Saptamana financiara pe anii 2008-2009; 3. Colectia de reviste Tribuna Economica pe anii anii 2008-2009.

MODALIT I DE EFIENTIZARE A MOTIV RII

PERSONALULUI ÎN CONDI IILE REPUBLICII MOLDOVA

Valentina POSTOLACHI, dr. în economie, conf. univ., USM

In the Republic of Moldova the methods of motivating the employees are promoted and implemented in an

always changing socio-economical environment. The labor legislation stipulates an amount of stimulants which must be provided by the employers in order

to ensure the labor protection and security and training. These expenses are made from the contributions to the State Supply Insurance Budget and they are fiscally deductible.

Besides all the compulsory rules, the Labor Code offers to the employers the possibility to add some extra stimulants.

Key words: employer, labor force cost, social contributions, national economy, personnel motivation, salaried, minimum wage, income.

Schimbarea relatiilor economice conduce i la importante modific ri calitative în cererea

for ei de munc . Politica resurselor umane ale companiilor moldovene ti va fi tot mai mult

influen at de modele moderne de management i de tendin ele economice globale. In acest

sens, elementul definitoriu al schimb rilor continuie va impune cre terea cererii pentru for a

de munc calificat i reducerea treptat a cererii pentru for a de munc necalificat . Aceasta

va avansa în paralel cu modernizarea societatii în ansamblu. În acest sens patronii sunt

motiva i s practice metode noi de motivare i stimulare a angajalor pentru realizarea

obiectivelor socio-economice..

Analiza motiv rii prin prisma costului for ei de munc

Este cunoscut faptul c salariul constituie unul din principale costuri de produc ie pentru

angajator, iar pentru angajat este sursa sigur de venit, motiv pentru care au loc nenum rate

negocieri prev zute în contractul colectiv (individual) de munc . Cu toate acestea, în cadrul

negocierilor salariale, discu iile nu se concentreaz numai asupra salariilor, ci i asupra altor

Page 420: Revista 2010, Nr

facilit i acordate angaja ilor în conformitate cu prevederile Codului Muncii care se includ în

costul for ei de munc .

În Republica Moldova eviden a costului for ei de munc se efectueaz în baza statisticii

anuale a muncii începând cu anul 1994.

În 1997 au intrat în vigoare principiile metodologice privind evaluarea cheltuielilor pentru

for a de munc . Acest document este elaborat în baza Clasific rii Interna ionale (Standard

privind cheltuielile de munc adoptat la Conferin a Interna ional a statisticienilor în

domeniul muncii care a aprobat o Rezolu ie cu referin la normele interna ionale cu privire

la elementele costului muncii

Aceste cheltuieli includ: salariile i lefurile directe; pl ile pentru timpul nelucrat; primele,

cadourile i retribu iile în bani; retribu iile în natur (hran , b uturi i alte pl i în natur );

cheltuielile pentru achitarea spa iului locativ pe care le suport patronul (unitatea); cheltuielile

unit ii economice pentru asisten a social ; cheltuielile pentru instruirea profesional ;

cheltuielile pentru servicii sociale; alte cheltuieli pentru for a de munc .

Clasificarea internationala a costului muncii prevede urmatoarele grupe de cheltuieli:

Salariu si plati directe:

Salariul de baza al lucratorilor remunerati pe unitate de timp si leafa functionarilor;

Prime de stimulare pentru lucratorii remunerati pe unitate de timp;

Salariul lucratorilor in acord;

Sporurile pentru orele suplimentare, orele de noapte si efectuate in zilele de sarbatoare.

Remunerarea orelor nelucrate:

Concedii anuale, concedii similare si concedii de vechime;

Zile de sarbatori oficiale si alte zile recunoscute;

Alte pl i pentru timpul nelucrat (spe exemplu,.casatoria salariatului, functii oficiale, etc) ;

Indemniza ii de concediere si compensa iile de preaviz .

Premii si gratific ri :

Premii la sfirsitul anului sau sezoniere;

Participarea la repartizarea de beneficii;

Prime de vacan , pe lâng remunerarea aferent a concediului i alte premii.

Alimente, b uturi, combustibil i alte avantaje în natur ;

Cheltuielile suportate de angajator pentru locuin ele lucr torilor:

Cu titlu de locuin e departamentale ;

Cu titlu de locuin e nedepartamentale (aloca ii, subven ii s.a.);

Alte costuri legate de locuin .

Cheltuieli suportate de angajator pentru securitatea social :

Page 421: Revista 2010, Nr

Contribu ii legale de securitate social (de vârst , invaliditate, pensii de urmas, boal ,

maternitate, boli profesionale, omaj, aloca ii pentru familii);

Contribu ii conven ionale, contractuale sau benevole la securitatea sociala i asigurarile

private (de vârst , invaliditate, pensii de urmas, boal , maternitate, boli profesionale, omaj,

aloca ii pentru familii);

Sume transferate direct lucratorilor în caz de absen de la munc pe motiv de boal ,

concediu de maternitate, boal profesional sau accident de munc , pentru compensarea

pierderii câ tigului;

Alte sume destinate prest rilor serviciilor de securitate social ;

Costul serviciilor medicale i sanitare;

Indemniza ii de concediere i preaviz neprimite, considerate cheltuieli de securitate

social .

Cheltuieli pentru formare profesional 1onorariile si alte pl i pentru servicii de

instruire din afara organizatiei, institutiilor de formare, material didactic si rambursarea

sarcinilor de scolarizare ale lucratorilor etc.)

Costuri aferente serviciilor sociale:

Costul cantinelor si altor servicii de aprovizionare;

Costul instalatiilor pentru servicii cu caracter educativ, cultural, recreativ sau asimilate

acestora;

Contribu ii la credite mutuale i costu l serviciilor conexe de care beneficiaz lucratorii.

Alte cheltuieli – costuri neclasificate (cheltuieli de transport suportate de angajator între

domiciliu i locul de munc ca i rambursarea biletelor de calatorie, a îmbr mintei de

lucru).

Impozite considerate drept cost (bazate pe ocupare sau pe borderoul de salariu.

În continuare vom analiza elementele din structura costului for ei de munc în Republica

Moldova, cuprinzând perioada anilor 2002-2008.

Conform metodologiei na ionale, utilizat de c tre Biroul Na ional de Statistic , în

structura costului muncii sunt incluse facilit ile oferite de c tre patroni în conformitate cu

prevederile legisla iei în vigoare precum i facilit i acordate suplimentar de unele companii

dîn sectorul privat. Tabelul 1. Elementele costului for ei de munc în Republica Moldova,

perioada 2002–2008 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total cheltuieli pentru for a de munc , % din care:

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Retribu ii personal, total 78,1 78,2 76,6 78,0 79,9 80,2 80,4 Salarii i lefuri directe 62,5 62,8 62,5 63,1 65,2 65,6 65,7 Pl i pentru timpul nelucrat 5,8 6,0 6,3 6,4 6,7 6,7 6,8

Page 422: Revista 2010, Nr

Prime i retribu ii în bani 8,5 8,6 8,0 7,9 7,6 7,6 7,5 Retribu ii în natur 1,2 0,8 0,7 0,6 0,4 0,2 0,3 Retribu ii pentru achitarea spa iului locativ al lucr torului

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

Cheltuilelile patronului pentru asisten social , din care:

20,6 20,4 21,2 20,9 19,0 18,8 18,5

Cheltuieli pentru instruirea profesional 0,4 0,4 0,4 0,3 0,3 0,3 0,4 Cheltuieli pentru servicii sociale 0,4 0,6 0,6 0,5 0,5 0,4 0,5 Alte cheltuieli pentru for a de munc 0,2 0,3 0,2 0,2 0,2 0,1 0,2

Surs : BNS. http/statistica.md/for a de munc

Din datele prezentate în tabelul de mai sus observ m o dinamic pozitiv a retribu iei

totale pentru for a de munc , inclusiv a salariilor i lefurilor directe. În structura total a

cheltuielilor patronului pentru for a de munc , acestea ocup o pondere între 61-65 la sut in

totalul cheltuielilor pentru for a de munc , dar în compara ie cu alte state europene, ponderea

acestor cheltuieli în structura costului de munc este mai inferioar cu circa 15 puncte

procentuale.Acest indicator a inregistrat rata cea mai inalta în Danemarca, Cipru, Luxemburg

si Slovenia (pentru anul 2007, respectiv: 85,54%, 85,12%, 83,92% si 82,70%)( tab.2 ).

O alt compnent din structura costului for ei de munc sunt cheltuielile obligatorii ale

patronului pentru asigurarea social . În Republica Moldova începând cu anul 2004,

cheltuielile pentru asisten a social , înregistreaz o diminuare, fapt ce poate fi explicat prin

reducerea cotelor defalc rilor în bugetul asigur rilor sociale de stat pentru angajatori în

conformitate cu modific rile operate în legisla ie, dar aceast cot în compara ie cu alte state,

spre exemplu, în Danemarca este de circa dou ori mai mare, iar serviciile sociale de care

beneficiaz angaja ii în aceast ar au un caracter mai ordonat. Tabelul 2. Componente ale costului muncii in statele europene,.î

Salarii si lefur, in % Contributii sociale ale angajatoruluin în %

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Cehia

72.00 71.80 71.80 71.90 72.50 72.60 72.30 26.60 26.90 26.90 26.90 26.20 26.0 26.90 Danemarca

87.69 87.44 86.61 87.0 86.68 85.84 85.54 9.4 10.0 10.2 10.5 11.1 11.5 12.0 Germania

76.20 76.20 76.00 76.20 76.50 76.20 76.70 23.30 23.30 23.50 23.40 23.35 23.30 22.90 Estonia

73.09 72.78 73.13 73.29 73.4 73.6 73.62 25.47 25.77 25.42 25.27 25.28 25.01 25.02 Spania

73.69 73.72 73.62 73.43 73.36 73.42 73.30 24.62 25.0 24.97 24.89 24.93 24.91 24.97 Franta

66.94 67.08 67.00 66.96 67.05 67.24 67.21 28.53 28.47 28.60 28.69 28.67 28.50 28.53 Cipru

86.38 86.16 84.56 84.48 84.42 84.93 85.12 13.62 13.84 15.44 15.52 15.58 15.71 15.83 Letonia

77.94 77.86 78.58 78.6 78.5 78.7 78.9 21.75 21.83 20.75 20.62 20.54 20.43 20.21 Lituania

71.80 71.80 71.80 71.50 71.50 71.50 71.50 27.80 27.70 27.80 28.20 28.20 28.20 28.20 Luxemburg

84.51 84.44 84.42 83.76 83.76 83.90 83.92 14.0 14.01 14.03 15.37 15.38 15.24 15.22 Ungaria

68.60 68.50 69.30 69.40 70.40 69.10 71.10 28.80 28.50 27.7 27.80 27.40 26.90 26.97 Portugalia

79.3 78.7 78.1 77.5 77.5 77.5 77.5 19.4 19.4 20.45 21.0 21.0 21.0 21.0 Romania

68.40 69.02 72.60 74.00 73.50 72.05 73.49 26.84 25.84 24.80 24.20 24.97 25.45 24.93 Slovenia

80.80 80.60 80.70 82.47 82.23 82.57 82.70 14.50 14.60 14.30 13.47 13.22 13.44 14.00 Slovacia

72.50 73.59 73.56 73.67 75.34 75.00 74.93 26.31 25.39 25.54 25.63 23.74 24.07 24.15

Page 423: Revista 2010, Nr

Finlanda 77.14 77.35 77.85 77.81 77.93 78.05 78.23 21.33 21.68 20.62 20.96 20.85 20.73 20.55

Suedia 66.51 66.51 66.51 66.18 66.18 66.18 66.18 29.60 29.60 29.60 30.56 30.56 30.56 30.56

Regatul Unit 81.87 81.49 80.31 79.99 79.18 79.57 77.15 15.65 16.13 17.63 18.05 18.37 18.84 20.35

Republica Moldova

61,2 62,5 62,8 62,5 63,1 65,2 65,6 21,2 20,6 20,4 21,2 20,9 19,0 18,8

Surse: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/publications/collections/sif_dif http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/labour_market/labour_costs/database

Din datele de mai sus observ m c în Republica Moldova se inregistreaza cea mai mic

cot a salariilor si lefurilor directe în strucura pre ului de cost, în mediu pe economie în a.

2007 i a. 2008 acest indice constituind 65,6%, i respectiv 65,7%. Contribu iile sociale ale

angajatorului pe parcursul perioadei 2001-2007 în Danemarca, Slovenia i Luxemburg, aceste

aloca ii înregistreaz o cot ,respectiv, de 9,4% - 12,0%, 14,5% - 14,00% i 14,00% - 15,22%.

În Republica Moldova contribu iile sociale ale angajatorului au inregistrat o diminuare de

circa trei puncte procentuale (21,2% - 2001, 18,8% - 2007), iar pentru anul 2008 cota medie a

contribu iilor sociale ale angajatorului în structura pre ului de cost a constituit 18,5%.

Analizând experien a statelor europene, observ m c în Danemarca, Slovenia si

Luxemburg angajatorii sunt motiva i (prin reducerea cotelor obligatorii în bugetul asigurarilor

de stat) s investeasc mai mult în salarii si lefuri directe. Pe de alt parte, salaria ii i patronii

particip la formarea fondurilor speciale de asigur ri facultative pentru a- i asigura la

batrine e o via decent .

În alte state cum ar fi: Suedia, Fran a i Lituania cota contribu iilor sociale ale

angajatorului ajunge aproape la 30%. Este evident c fiecare stat î i alege politicile în

domeniul motiv rii personalului prin: oferirea facilit ilor patronilor, spre exemplu, prin

diminuarea cotelor impozitelor i taxelor obligatorii ca ace tea s poat s investeasc mai

mult în personal aplicind sisteme motiva ionale de lung durat .

Veniturile salariale în Republica Moldova sunt mici. Cu toate ca salariul mediu lunar a

inregistrat o anumita crestere pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova se eviden iaz

prin cel mai mic nivel al salariilor, comparativ cu alte ri aflate în tranzitie, fiind considerat

cea mai sarac ar din Europa. În acest context, Republica Moldova se caracterizeaza printr-o

for de munc ieftina. Drept urmare, salariul mediu nu reprezint un salariu de echilibru pe

pia a muncii. În opinia noastr , salariul trebuie s satisfac marea parte a necesit ilor

angajatului. Se consider c salariul trebuie sa dep easc 60% din costul total al for ei de

munc , iar în alte ri, spe exemplu, în . Danemarca: acest indice constituie 87,7% iar în

Irlanda: 85% .

În economia de tranzi ie a Republicii Moldova ca i în multe alte economii. unul din

instrumentele de interven ie aplicat de stat este salariul minim, Necesitatea interven iei

statului este motivat de faptul ca salariul, ca pre al muncii, se formeaza pe pia într-o

Page 424: Revista 2010, Nr

anumit conjunctur determinat de cerere i ofert i are tendin a de sc dere la o anumit

dep ire a cererii de catre ofert .

Dac ar fi fost s ne referim la salariul minim ca o garan ie de stat, acesta ar trebui s aib

în primul rînd un rol social i apoi unul economic.

În clasamentele europene Republica Moldova se afl pe penultimul loc în ce priveste

marimea salariului minim. Tabelul 3. Salariul minim în statele europene (EUR/luna)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Belgia 1163 1163 1186 1210 1234 1259 1309.6 Bulgaria 51.4 56.3 61.4 76.7 81.8 92 112.5 Cehia 175.2 198.8 207.2 234.5 261.3 288 304 Estonia 118.2 138 158.5 171.9 191.7 230.1 278 Irlanda 1009 1073 1073 1183 1293 1403 1462 Grecia 552 605 630.8 667.7 667.7 657.9 680.6 Spania 516 526 537 598.5 631.1 665.7 700 Franta 1084.4 1093.6 1113.2 1164 1217.9 1254.3 1280 Letonia 107.3 115.7 120.6 115.9 129.2 172 229.4 Lituania 120.5 124.6 124.5 144.8 159.3 173.8 231.7 Luxemburg 1290 1369 1403 1467 1503.4 1570.3 1570 Ungaria 202.2 211.8 200.2 231.9 247.3 257.9 272.5 Malta 551.6 533.7 541.4 557.2 579.7 584.2 612.3 Olanda 1207 1249 1264.8 1265 1273 1301 1335 Polonia 211.8 200.7 176.8 205.3 233.5 245.5 312.6 Portugalia 406 416 426 437 450 470.2 497 Romania 49.7 73 69 72.4 90.2 114.2 141.4 Slovenia 431.4 450.6 471.1 490 511.9 521.8 538.5 Slovacia 114.2 133.4 147.8 167.2 182.2 217.3 242.5 Regatul Unit 1117.5 1105.6 1084.1 1197.1 1269.1 1361.4 1222.5 Turcia 171 189 240.1 261.2 331.1 297.3 353.8 Statele Unite 1000.7 877 726.8 666 752.9 675.6 696 Republica Moldova

(100lei/ 16.5lei) 6,06

(100lei/ 16.5lei) 6,06

(100lei/ 16.5lei) 6,06

(200lei/ 16.5lei) 12,12

(200lei/ 16.5lei) 12,12

(400lei/ 16.5lei) 24,24

(400lei/ 16.5lei) 24,24

Surse: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/labour_market/labour_costs/database; http/.fedee.com/min_wage; Statistics in focus.

Analizând salariul minim în statele europene principalele concluzii care se desprind se

refer la: cele mai înalte cote a e salariului minim se atest în: Luxemburg, Irlanda, Olanda,

Belgia, Fran a si Regatul Unit, atingând sume de: 1570 euro, 1462 euro, 1335 euro, 1309,6

euro, 1280 euro si 1222,5 euro.respectiv.

Între timp în Republica Moldova se nregistreaz cel mai mic cuantum al salariului minim

în compara ie cu alte statele analizate. Salariul minim pe ar în anul 2008 fiind de 24,24 euro,

iar pentru anul 2009 fiind de 36,36 euro (600lei.).

Page 425: Revista 2010, Nr

Cuantumul salariului minim este net inferior minimului de existen i bugetului minim de

consum. Astfel, valoarea numeric a bugetului minim de consum în trimestru III 2009 a

constiituit 1085, lei pentru o persoan dep ind de 1,8 ori cuantumul salariului minim i de

circa patru ori bugetul minim de consum.

Aceste date impun revederarea politicilor de salarizare sub aspectul a doi factori – s cia

si diferen ierea, precum si pre ul muncii pe plan international ca factor competitiv.

Tendin e contemporane de motivare a personalului

Cunoscut este lucrul precum salariile mici sunt rezultatul productivit ii joase a muncii i,

în ultim instan , este factorul determinant al exodului for ei de munc din Republica

Moldova i al unui nivel de trai sub a tept rile i necesit ile cet enilor. Productivitatea

muncii este i rezultatul condi iilor de securitate i s tate la locul de munc . În acest sens,

motivarea personalului con ine mai multe elemente, i se refer nu numai la plata pentru

munca depus sau performan a realizat , dar este cu mult mai complex i mai variat , la baza

reia se afl politica de recompensare adoptat de organiza ie F a d una mobilit ii for ei

de munc i f a crea rigidit i pe pia a muncii, este necesar de stimulat angajatorii pentru a

participa cu programe proprii, de investi ii în s tate i securitatea angajatilor la locul de

munc , precum i la alte tipuri de beneficii acordate în „pachet” pe perioada angajarii.

Problema motiv rii eficiente este foarte actual , aceasta determin importan a men inerii

unui sistem de management eficient, bazat pe persoane motivate, care la rândul lor îi pot

motiva pe cei din jurul lor. O modalitate eficient de motivare a personalului poate fi aplicat

i în ara noastr cu denumirea de „Pachet social”.

În acest context am studiat opiniile angajatorilor, speciali tilor din domeniul resurselor

umane, m sur realizat prin intermediul test rii a 50 de companii din Republica Moldova din

diferite zone geografice i domenii de activitate.

Rezultatele ob inute confirm interesul sporit fa de promovarea mecanismului nou de

motivare a personalului ”Pachet social”.

În cadrul test rii, companiile participante la sondaj au avut posibilitatea s eviden ieze în

ordinea priorit ilor componentele din structura „Pachetului social” propus.

Mai mult de 50 la sut din cei testa i pe primul loc au eviden iat serviciile medicale,

asigur ri, plata pentru transport, 20 % au optat pentru produse alimentare, în timp ce al ii nu

accept categoric motivarea prin produse alimentare

La modul general, motivarea determin în mod direct sub multe aspecte rezultatele

muncii. O motivare suficient a angaja ilor este o premis a productivit ii, o îmbun ire

treptat a rezultatelor muncii. Crearea condi iilor pentru o bun motivare semnific atenuarea

factorilor care provoac sentimente negative i amplificarea celor ce genereaz satisfac ie.

Page 426: Revista 2010, Nr

Pentru a ob ine satisfac ie din munca depus , angaja ii trebuie s simt c munca prestat

este o real valoare.Este important s preciz m c fiecare angajat are nevoie de propria

motivare pentru a ob ine performante. Aceasta permite evitarea abord rii standartizate a

motiv ri

Iar în condi iile unei concuren e crescânde în mediul de afaceri, pentru orice întreprindere

este dificil s i men in for a de munc calificat f a le oferi stimulente mai esen iale

Astfel, se impune o abordarea a motiv rii muncii într-o optic managerial de perspectiv

i impune luarea în considera ie a tuturor elementelor esen iale ce intervin în procesul muncii..

Utilizarea motiv rii ca element stimulator necesit luarea în considera ie atât a intereselor

patronilor cît i a intereselor angaja ilor, deoarece ei de comun acord particip la formarea

produsului final i contribuie la asigurarea func ional a economiei în ansamblu..

În aceast ordine de idei, se propune ajustarea unor cheltuieli din sursele bugetului asigur

rilor sociale de stat pentru a facilita angajatorii i angajai i s utilizeze metode noi de

motivare a personalului.

Pachetul social”, în calitate de instrument de motivare a personalului, nu va substitui

sistemul de stimulente i înlesniri, prev zut de cadrul normativ juridic existent ce ine

preponderent de asigurarea protec iei i securit ii muncii sau este destinat unor anumite

categorii de beneficiari socialmente vulnerabili.

Con inutul i structura „pachetului social” sunt subiecte ale negocierilor colective la nivel

de unitate economic

Orientativ structura pachetului social va include: asigur ri de s tate, pensii

facultative, biletele de tratament i odihn , alimenta ia, cheltuielile de transport, preg tire

profesional etc.

„Pachetul social” include un set de stimulente (neprev zute în legisla ie), oferite

salariatului pe perioada angaj rii. Astfel de metode de motivare a personalului sunt practicate

pe larg în sistemul economic occidental i i-au demonstrat eficien a prin asigurarea unui

climat moral-psihologic confortabil i prin ob inerea de c tre angaja i a unor beneficii

suplimentare în consens cu strategia i politica managerial a companiei.

Orientativ pachetul social va include asigur ril, pensii facultative, credite salariale, bilete

de tratament i odihn , alimenta ie, cheltuieli de transport etc.

„Pachetul social”, în calitate de instrument de motivare a personalului, nu trebuie

confundat cu sistemul de stimulente i înlesniri, prev zut de cadrul normativ – juridic existent

ce ine preponderent de asigurarea protec iei i securit ii muncii sau este destinat unor

anumite categorii de beneficiari socialmente vulnerabili.

Page 427: Revista 2010, Nr

Promovarea „Pachetului social” în calitate de mecanism motiva ional trebuie s vin în

concordan cu strategia firmei i s fie un subiect de negociere la nivel de unitate economic ,

iar cheltuielile pentru acoperirea costurilor trebuie s fie deductibile.

Destina ia „Pachetului Social” este orientat spre dezvoltarea capacit ilor intelectuale,

prevenirea sau chiar eliminarea consecin elor diferitelor riscuri de s tate, de via , spre

îmbun irea condi iilor de munc a personalului pe perioada angaj rii.

În afara scopurilor sociale, acest mecanism va contribui i la dezvoltarea culturii în

afaceri, la cre terea încrederii i loialit ii personalului angajat.

Este importat de men ionat c destina ia „Pachetului Social” este orientat spre

dezvoltarea capacit ilor intelectuale, prevenirea sau chiar eliminarea consecin elor diferitelor

riscuri de s tate, de via , spre îmbun irea condi iilor de munc a personalului pe

perioada angaj rii, schimbarea accentelor în structura beneficiilor acordate.

Combina iile optimale ale costurilor pentru for a de munc vor fi determinate de c tre

fiecare agent economic ca un echilibru între armonizare i valoare pentru fiecare angajat.

Pe lâng toate aspectele motiva ionale, „Pachetului Social” va contribui la eliminarea

pl ilor neoficiale practicate de c tre unii angajatori

Concluzii. Prin promovarea „Pachetului social” companiile vor putea investi în

dezvoltarea valorilor într-o perioad mai îndelungat , cu alte cuvinte, personalul va fi stimulat

munceasc mai mult timp, deoarece asemenea componente care se pot oferi în viitor pe o

perioada mai de durat , cum ar fi asigurarea cu pensii facultative, asigur ri medicale i alte

stimulente vor motiva i vor fi motivate reciproc. În acest sens este imperios necesar de

aplicat un mecanism nou de motivare i de stimulare a muncii bazat pe negocieri colective

care ar corespunde principiilor econimiei de pia . Prin urmare, acest mecanism de stimulare a

salaria ilor pe durata angaj rii va înlocui în perspectiv beneficiile simbolice, mo tenite dintr-

un sistem al economiei centralizate, care nu se încadreaz în conceptul economiei

contemporane, iar în ultim instan nu stimuleaz nici salariatul i nici angajatorul.

BIBLIOGRAFIE: 1. Codul Muncii nr.154-XV din 28 martie 2003 (Monitorul Oficial, 29 iulie, nr.159-162, partea I, art.648); 2. Codul Fiscal, Titlul II „Impozitul pe venit”; 3. Legea privind sistemul public de asigur ri sociale;

Natalia BURLACU,dr.hab., prof., ULIM Mandita BULUC, drd., ULIM

La etapa contemporana dezvoltarea economiei pentru multe companii devine o întrebare actual ,

ridicînd totodat cre terea structurii în cadrul organiza iei.

Page 428: Revista 2010, Nr

,

, .

, , .

,

. .

– , ,

, .

,

.

,

.

: , –

) – – – .

, ,

.

,

, ) .

.

,

. ( )

, .

(50% + 1) (75% + 1) –

– .

,

, ,

Page 429: Revista 2010, Nr

. , ,

,

, (

).

(

) (

: , , ).

,

,

. ,

.

,

, . .

,

. .

, ,

,

( ) ( ).

.

,

: , ,

. ,

, , –

.

.

, ,

( , ,

), .

,

.

,

.

Page 430: Revista 2010, Nr

1 . . .

) .

,

. ,

.

, :

,

( ,

,

, 75% 50% 50% 20%,

);

, ,

, ;

,

.

.

,

.

.

, .

,

,

.

,

,

.

,

.

,

. , :

1. ( ) .

, .

Page 431: Revista 2010, Nr

:

– ,

, .

2. ( ,

).

3. .

4. . ,

, – 20%. ,

( , ),

. , ,

: ,

,

) ,

.

, ,

.

, ,

.

5. , .

, .

:

- , , ,

( ) ;

-

;

- (

– ).

1. . . ., 1985. 2. . . : " ", 1999.

Page 432: Revista 2010, Nr

PARTICULARIT ILE GESTIUNII COMPLEXELOR REGIONALE DE PORTURI I TERMINALE

Dan BALAMACI, drd., ULIM

Seaports play extremely important role in formation of transport system of the country, development of foreign economic relations. The major factor of competitiveness of sea trading ports is presence of modern means of processing of cargoes and efficient control them.

Porturile maritime sunt sisteme locale de transport, care unesc c ile magistrale

maritime i interne ale rii. Scopul func ion rii i dezvolt rii portului maritim devine

transbordarea înc rc turilor, aduse de c tre navele maritime pe por iunile mobile ale diferitor

forme de transport – nave fluviale, vagoane, automobile sau invers – pentru efectuarea

transporturilor de comer exterior i a transporturilor de cabotaj. Se îndeplinesc, pe lâng

acestea, i unele func ii privind deservirea tehnic i aprovizionarea navelor.

Pentru asigurarea activit ii economice de produc ie, a func ion rii eficiente i a

dezvolt rii, portul de ine anumite construc ii hidrotehnice i complexe de transbordare, care

includ regiunea cheiurilor, teritoriul portului, echipamentul de transbordare i mijloacele de

transport, dezvoltarea liniilor sta iilor, gospod ria depozitar , flota portului, atelierele tehnice,

precum i resursele de munc – colective de oameni cu diferit calificare i specializare.

O mare importan în solu ionarea problemelor portului o are perfec ionarea

organiz rii procesului de transbordare i gestiunea acestuia, efectuat în porturile maritime

pentru optimizarea regimului de lucru. Prin regimul optim de lucru se în elege o astfel de

organizare a opera iunilor de transbordare i a celor suplimentare de deservire a flotei,

vagoanelor, automobilelor, care asigur o reducere maxim a timpului de sta ionare a

unit ilor de transport cu cheltuieli minime de între inere în general pe port.

Gestiunea operativ a activit ii nodului de transport este realizat de un consiliu

coordonator format din reprezenta ii organiza iilor interdependente sub conducerea efului

portului maritim sau a naviga iei. Totodat , pentru implementarea, coordonarea i

perfec ionarea activit ii portului i a fiec rei organiza ii interdependente a nodului de

transport, sunt create grupe speciale de lucru.

În scopul studierii întreb rilor principale privind perfec ionarea activit ii nodurilor de

transport i a îmbun irii leg turilor de afaceri, a fost creat la nivelul ministerului o Comisie

de Coordonare.

Una din direc iile de perfec ionare a organiz rii opera iunilor de transbordare într-un

regim optim este crearea în porturi a terminalelor de transbordare.

Implementarea i perfec ionarea de mai departe a sistemelor de gestiune moderne pe

calea dezvolt rii propor ionale i activitatea coordonat a tuturor verigilor conveierului de

transport – flotei, porturilor, a tipurilor de transport interdependente i adiacente i a altor

Page 433: Revista 2010, Nr

organiza ii, precum i prin organizarea ra ional a opera iunilor de transbordare i a celor

suplimentare i a muncii docherilor este forma cea mai reu it , tiin ific argumentat i

demonstrat de practic a gestiunii operative a procesului de transport, condi ia cea mai

important de îndeplinire a sarcinilor cu întârzieri minime i cu indicatori productivi esen iali.

În condi iile nivelului actual de dezvoltare a porturilor maritime, perfec ionarea

organiz rii activit ii acestora asigur intensificarea i cre terea eficien ei procesului de

produc ie.

La solu ionarea problemelor de produc ie organiza ionale se aplic a a numita

abordare sistematic . Este o metodologie de analiz a diferitor complexe (fenomene) pe calea

studierii esen ei acestora: a structurii, organiz rii, a legit ilor de dezvoltare, a c ilor optime

i a metodelor ce influen eaz dezvoltarea lor. Abordarea sistematic presupune luarea în

calcul a caracteristicilor specifice ale obiectului studiat, care determin structura i

organizarea acestuia. Prin sistem se în elege grupul sau totalitatea elementelor, care formeaz

un întreg. Aceste elemente ale sistemului sunt simple i însu i sistemul, la fel, este simplu.

Sistemul complicat include tot complexul, prin care se poate în elege portul în

ansamblu sau un compartiment al acestuia, precum i un complex de func ii operative i chiar

i o func ie particular , dac ea se determin din influen a mai multor factori. La proiectarea

organiz rii procesului de produc ie în forma unui sistem, se ine cont de anumite reguli,

principii i proceduri. Ele nu sunt identice pentru sisteme diferite, dar au i tr turi comune.

La planificarea proiectelor se determin cercul de probleme interdependente pentru asigurarea

abord rii sistemice unice în general. Apoi, pentru fiecare problem se efectueaz optimizarea

deciziei conform unui program unanim acceptat: formularea tehnico-economic a problemei,

argumentarea criteriului de optimizare, elaborarea func iei scop, stabilirea condi iilor limit ,

alegerea metodei matematice i exprimarea în form matematic a dependen elor calitative ale

procesului de produc ie, elaborarea algoritmului, alc tuirea programei, solu ionarea i

explicarea rezultatelor.

Parametrii intr rii sistemului de transport al portului sunt determina i de structura

traficului de m rfuri pe fluxuri de m rfuri i a datelor pe fiecare flux de m rfuri (masa în tone,

direc ia, componen a pe genuri de înc rc turi, relat rile despre fluxul de nave i de material

rulant al tipurilor adiacente de transport, caracteristici de volum i mas , tipul constructiv al

înc perilor pentru înc rc turi, sosirile în loturi pe tipuri de înc rc turi, intensitatea apropierii

mijloacelor de transportare). Parametrii de ie ire ai sistemului de transport la fel se determin

de factorii circuitului de m rfuri, dar se transpun pe m sura rezultatelor de func ionare a

sistemului.

Page 434: Revista 2010, Nr

Sistemul de produc ie al portului, dup scop i caracteristica func ional , poate fi

divizat în urm toarele componente ale subsistemului: de baz , înso itoare i de asigurare.

Subsistemul de baz asigur îndeplinirea lucr rilor de înc rcare/desc rcare (procesul

de transbordare), care alc tuiesc esen a procesului de produc ie. Totalitatea opera iilor

tehnologice ce in de înc rc turi, din momentul sosirii acestora în sistem i pân la ie irea din

acesta, condi ioneaz caracterul func iilor de produc ie ale sistemului: înc rcarea

(desc rcarea) navelor, vagoanelor, automobilelor; transportarea înc rc turilor pe teritoriul

portului; depozitarea, p strarea i îndeplinirea opera iunilor în interiorul depozitelor.

Elementele tehnice ale subsistemului sunt: teritoriul portului cu cheiurile, dotate cu

echipamente de cheiuri, cu dezvoltarea comunica iilor feroviare i auto, cu depozite de

diferite tipuri, echipament a cheiurilor condi ionale (sta ionarea în rad în interiorul sau

înafara teritoriului acvatoriului portului), care asigur sta ionarea în siguran a navelor i a

execut rii opera iunilor cu înc rc turile pe ap ; transbordoare de mal (mecanizarea de baz i

cea mic ) i pe ap (macarale plutitoare .a.); mijloace de transport interne (autocamioane,

flot de port).

Resursele de munc ale subsistemului reprezint contingentul de lucr tori ai portului

în anumit num r i de o anumit calificare.

Func ionarea subsistemului de baz presupune îndeplinirea opera iunilor cu

înc rc turile în ceea ce prive te lucr rile operative (prelucrarea navelor, vagoanelor i

automobilelor) cu utilizarea resurselor tehnice i de munc .

Dezvoltarea subsistemului se manifest prin majorarea cantitativ i perfec ionarea

calitativ a elementelor tehnice, tehnologiei i organiz rii procesului de produc ie, precum i

în sporirea num rului i calific rilor lucr torilor portului, îmbun irea formei de organizare

a lucrului acestora. Func ionarea i dezvoltarea subsistemului depinde în mare m sur de

parametrii intr rii, precum i de caracterul dependen ei acestora de parametrii altor

subsisteme. Totodat , influen eaz restric iile privind m rimea i structura traficului, existen a

resurselor tehnice i de munc , termenelor normative de prelucrare a unit ilor de transport

.a.

Stabilitatea func ion rii subsistemului se determin din stabilitatea caracteristicilor

fluxului de m rfuri care intr i a fluxului de nave, vagoane, autocamioane care îl realizeaz ,

precum i situa ia dinamicii elementelor structurale ale subsistemului.

Subsistemul înso itor asigur opera iunile de manevr , auxiliare i de între inere ale

deservirii navelor. Eviden ierea acesteia ca un subsistem este condi ionat de diversitatea

resurselor specifice folosite i a caracterul leg turii cu lucr rile cu înc rc turile.

Page 435: Revista 2010, Nr

Elementele subsistemului sunt mijloacele flotei portului (remorchere, dispozitive de

sturnare, silozuri, alupe de pilotaj i de inspectare), precum i colectivele de speciali ti ai

serviciilor de pilotaj, de carantin i ai altor servicii.

Subsistemul de asigurare men ine starea de exploatare a mijloacelor tehnice ale

portului. Caracterul func iilor lui de produc ie este determinat de regulile de exploatare

tehnic , care presupun înf ptuirea opera iunilor tehnice i tehnologice necesare pentru

între inerea echipamentului de înc rcare i a mijloacelor micii mecaniz ri, precum i a

anumitor tipuri de repara ii.

Elementele structurale ale subsistemului sunt mijloacele tehnice corespunz toare i

colectivele speciali tilor ce le deservesc. Dezvoltarea subsistemului se bazeaz pe cre terea

cantitativ i perfec ionarea calitativ a elementelor structurale.

Interdependen a subsistemelor care alc tuiesc sistemul de transport al portului se

reflect în procesul de produc ie, care include un complex de opera iuni, ce asigur deplasarea

final a înc rc turii de pe un tip de transport pe altul i capacitatea mijloacelor de

transportare. Opera iunile subsistemului de baz – cele de înc rcare/desc rcare pot fi efectuate

în dou moduri: direct (nava-vagon, nav -nav , nav -automobil sau invers) i prin depozitare

(nav -depozit, depozit-vagon, depozit-automobil sau invers cu o perioad de p strare la

depozit .a.m.d.). Mijloacele de baz i cele suplimentare de transbordare, precum i

persoanele implicate în aceste lucr ri determin tehnologia opera iunilor ce in de înc rc turi.

Indicatorii de producere sunt : intensitatea transbord rii înc rc turii i cantitatea resurselor

tehnice i de munc utilizate (ma in /or , om/or ). Tehnologia opera iunii cu înc rc tura într-

un moment concret de timp, este determinat de echipamentul, m surarea frontului operativ

de lucru, caracteristicilor înc rc turii, a navei i a echipamentului mobil a tipul adiacent de

transport, modul de transbordare a înc rc turii. Schimbarea condi iilor i a indicatorilor

opera iilor în timp, reflect dinamica tehnologiei procesului de transbordare.

Subsistemul de baz este legat de celelalte dou prin indicatorul de consum al

resurselor limitate ale sistemului de transport – bugetul timpului de acostare: pentru

subsistemul înso itor acestea sunt opera iunile de manevrare, de preg tire, de finalizare i cele

auxiliare; pentru subsistemul de între inere – opera iunile complexe profilactice pentru

mijloacele de transbordare ocupate. Vizavi de aceasta, caracterul leg turii subsistemelor este

determinat de concordan a de îndeplinire a opera iunilor subsistemului de baz i a celui

înso itor – o combinare maxim , cu asigurarea – necoinciden ei în timp.

Procesul de prelucrare a înc rc turii în port sau a CMRPT este înso it de deplasarea

unui mare num r de diverse înc rc turi. În decursul ciclului de transbordare aceste

înc rc turi sunt supuse multiplelor deplas ri i opera iuni de înc rcare/desc rcare, care

Page 436: Revista 2010, Nr

majoreaz esen ial volumul lucr rilor de transport. Fiec rei opera iuni tehnice îi revin câteva

opera iuni de transport. Aceasta condi ioneaz cre terea cheltuielilor pentru lucr rile de

transport în terminale.

Direc iile prioritare în dezvoltarea gospod riei de transportare i depozitare a CMRPT

sunt mecanizarea i automatizarea acestora, implementarea noii tehnici i noilor metode de

lucru. Toate acestea pot reduce cheltuielile de între inere a acestor gospod rii i pot majora

productivitatea muncii i respectiv profitul CMRPT.

Analiza sistemic complex a situa iei actuale i a perspectivelor de dezvoltare a

CMRPT, bazat pe analizele publica iilor tiin ifice ale savan ilor, care studiaz problemele

de organizare a metodelor de lucru ale complexelor portuare i de transbordare a demonstrat,

în calitate de componente ale acestor complexe s-au utilizat destul de pu in sistemele de

gestiune operativ de prelucrare rapid a înc rc turilor, neluând în considerare faptul c

progresul tiin ifico-tehnic în transportul maritim i cel adiacent acestuia, deja permite crearea

unei baze material-tehnice pentru hot rârea acestor probleme.

Orice sistem de gestiune const din sistem gestionat i de gestiune. În cazul analizat

sistemul gestionat este reprezentat de fluxurile de înc rc turi – trafic de m rfuri (înc rc turi).

De aceea, gestiunea CMRPT const în administrarea fluxurilor materiale în sfera

transportului. [47]

Sistemul de gestiune a traficului de înc rc turi presupune formarea permanent a

traiectoriei deplas rii fluxurilor materiale, asigurând cheltuielile minime i profitul maxim pe

contul folosirii principiilor opera iunilor în gestiunea fluxurilor de înc rc turi.

În gestiunea fluxului se ine cont de urm toarele func ii: planificarea, reglementarea

operativ , controlul i analiza.

În general, fiecare func ie de gestiune poate fi caracterizat în felul urm tor:

Func ia de planificare presupune rezolvarea problemelor ce in de stabilirea traiectoriei

optimale a mi rii fluxului, formarea fluxului propriu-zis, stabilirea intensit ii lui,

elaborarea orarului (graficului) de deplasare a fluxului i altele.

Func ia de reglementare operativ presupune realizarea în practic a regimului

planificat de mi care a fluxului, inclusiv dispecerizarea obiectelor ce se deplaseaz , elaborarea

i introducerea în ac iune a influen elor de gestiune.

Func ia de analiz include un complex de probleme, care presupun stabilirea

leg turilor cauz -efect între rezultatele ob inute i mijloacele cheltuite, stabilirea influen ei

diferitor factori asupra valorii reale a parametrilor fluxului, calcularea eficien ei gestiunii i

func ion rii sistemului în ansamblu. Informa ia analitic ob inut se folose te pentru noi

cicluri de gestiune i noi calcule de plan.

Page 437: Revista 2010, Nr

Func ia de control stabile te corespunderea parametrilor de facto ai mi rii fluxului

cu cei ceru i.

În practic problema gestiunii procesului de transbordare prin rânduirea mijloacelor de

transport – este de a asigura o concentrarea optim a resurselor la obiecte unice ale lucr rilor

cu înc rc turile i men inerea valorii maxime a performan elor individuale ale lucr torilor,

precum i a intensit ii prelucr rii fiec rui mijloc de transport. Pentru însu irea traficului de

înc rc turi ce vin spre CMRPT, este necesar, al turi de cre terea capacit ii de trecere prin

calea folosirii mai eficiente a resurselor, de a perfec iona gestiunea procesului de

transbordare, pentru a nu crea rânduri ale mijloacelor de transport ce se afl în a teptarea

deservirii.

Reglementarea operativ a capacit ii de trecere reprezint o etap , care necesit un

volum mare de munc în m surile întreprinse în scopul perfec ion rii gestiunii resurselor

portului, ca parte component a CMRPT, deoarece acest proces trebuie îndeplinit în cel mai

scurt timp. Dificult ile ap rute la ac iunile regulatorii se explic prin cheltuielile esen iale

pentru culegerea, c utarea i prelucrarea informa iilor, care caracterizeaz starea resurselor

portului, nivelul de folosire a acestora, precum i distribuirea optim pe obiecte de lucr ri cu

înc rc turi.

Gestiunea proceselor CMRPT se bazeaz pe rezolvarea urm toarelor probleme:

1. Eviden ierea în cadrul sistemului a obiectelor ce se deplaseaz , în calitate de

subsistem individual de gestiune i aplicarea unei abord ri sistemice fa de acesta (formarea

traficului de înc rc turi).

2. Determinarea exact a rezultatului final ca scop de formare a traficului de

înc rc turi în corespundere cu cerin ele economice, tehnice, tehnologice .a.

3. Calculul riguros la începutul tuturor etapelor de gestiune a traficului de înc rc turi,

începând de la planificare pân la analiz , executarea calculelor am nun ite a tuturor

parametrilor traiectoriei traficului de înc rc turi.

4. Dispecerizarea traficului de înc rc turi – urm rirea neîncetat a deplas rii i

modific rii fiec rui obiect al traficului de înc rc turi i corectarea operativ a mi rii

acestuia.

5. Asigurarea fiabilit ii i securit ii traficului de înc rc turi, rezervarea

comunica iilor i a mijloacelor tehnice.

6. Formarea tuturor tipurilor de între inere, adic , a unei infrastructuri dezvoltate

pentru înf ptuirea mi rii traficului de înc rc turi în condi iile activit ii reale.

7. Folosirea pe larg a mijloacelor tehnice moderne de deplasare i conducere a

mi rii.

Page 438: Revista 2010, Nr

8. Coordonarea ac iunilor participan ilor direc i i indirec i ai traficului de înc rc turi.

9. Înf ptuirea traficului de înc rc turi cu cheltuieli minime de resurse de toate tipurile.

10. Ocrotirea mediului înconjur tor.

Calea principal de ob inere a eficien ei propuse de func ionare a gestiunii este

formarea CMRPT sub form de sistem opera ional.

BIBLIOGRAFIE

1. Sbora T., T nase Gh., erban D. Economia, organizarea i planificarea transporturilor Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1986 2. Beziris A., Bamboi Gh. Transportul maritim Vol.I,II . Editura Tehnic , Bucure ti, 1988

OP IUNI MANAGERIALE PENTRU UN ANUMIT TIP DE STRUCTUR ORGANIZATORIC -FACTORI DETERMINAN I

Mandita BULUC, drd., ULIM

At the present stage of development of economy for many companies there is actual a question of increase of efficiency of the organizational structure, expansion of a field of activity, an outputon the new markets. To one of steps of structural reorganization of the company can become education of holding.

În noul context existent, succesul unei companii este rezultatul în elegerii profunde a

mediului în care aceasta î i desf oar activitatea i a implement rii cu succes a acelor

strategii i structuri organizatorice care corespund acestei situa ii. Structura care st la baza

„construc iei” unei afaceri poate îmbr ca diferite forme. Fiecare dintre acestea necesit

derularea unei analize preliminare în cadrul c reia trebuie g site r spunsuri la o serie de

probleme, corespunz toare urm toarelor întreb ri:

1. Care este structura de conducere care corespunde cel mai bine implement rii cu

succes a strategiei organiza iei în spa iul geografic ales?

2. Unde trebuie delegat r spunderea managerial pentru un anumit proces strategic?

3. Ce nivel ierarhic din cadrul organiza iei trebuie s fie activ i s aib în acela i timp

capacitatea i puterea de a sprijini implementarea rapid a strategiei?

4. Care sunt avantajele sau dezavantajele centraliz rii sau ale descentraliz rii

responsabilit ii manageriale?

Configurarea concret a structurii organizatorice a unei întreprinderi holding poate fi

realizat numai dac se ine cont de situa ia specific existent . În acest sens trebuie analiza i

factorii care influen eaz acest proces i anume dinamica mediului, gradul de diversificare a

afacerilor holdingului i volumul afacerilor acestului, num rul filialelor i cota de participare

a acestora la activitatea holdingului. Totodat trebuie luat în considerare pentru analiz i

nivelul de globalizare al diferitelor domenii de afaceri.

Page 439: Revista 2010, Nr

Conducerea firmei trebuie s decid asupra tipului de form de organizare, simpl sau

complex , în func ie de posibilit ile de comunicare i de coordonare a activit ilor

întreprinderii în contextul condi iilor existente în fiecare ar .

Datorit diversit ii mediului holdingul trebuie s i aleag o strategie flexibil ,

capabil s se adapteze rapid la modific rile elementelor componente ale acesteia. Apar

situa ii în care unei unit i dintr-o ar i se încredin eaz mandatul de „produc tor mondial”

pentru un anumit produs all corpora iei. De pild , în anul 1992 AT&T a transferat în

întregime produc ia telefoanelor cu fir filialelor sale din Fran a, DuPont i-a mutat afacerile

din domeniul electronicii în Japonia, iar Siemens i-a transferat în SUA divizia de

echipamente medicale cu ultrasunete.

O problem specific unei anumite situa ii pretinde o organizare specific . Solu ia

poate fi schi at prin introducerea entit ilor modulare sau temporare constituite în vederea

atingerii unui scop special i temporar.

Principalii factori care influen eaz decizia de alegere a formei de organizare a unui

holding pot fi delimita i în grupa factorilor socioculturali, grupa factorilor tehnico-economici

i grupa factorilor politicolegislativi.

Grupa factorilor de influen socio-culturali cuprinde de exemplu: filosofia

întreprinderii, stilul de conducere, cultura organiza iei mam , structura demografic , nivelul

de preg tire a personalului, mentalitatea acestuia, creativitatea, sistemul de motivare,

responsabilitatea personal , apartenen a la un anumit cult religios, istoria organiza iei. To i

ace ti factori prezint o influen mai mare sau mai mic asupra structurii organizatorice a

întreprinderii. Totodat na ionalitatea organiza iei mam influen eaz gradul de delegare a

responsabilit ilor în cadrul acesteia. Influen a factorilor culturali asupra structurii

organizatorice este analizat prin prisma a dou teorii contradictorii: teoria independen ei de

cultur i teoria dependen ei de cultur .

Teoria independen ei de cultur presupune c majoritatea factorilor de mediu prezint

acelea i caracteristici, iar pe termen lung influen a lor este aceea i pentru diferite culturi ceea

ce determin apari ia i dezvoltarea unor structuri organizatorice asem toare.

Teoria dependen ei de cultur exprim existen a unei leg turi importante între

structura organizatoric i cultur . Organiza iile de succes î i orienteaz cu prec dere

activit ile asupra dorin elor clien ilor i reac ioneaz flexibil la modific ri ap rute în structura

acestora. Acesta este ra ionamentul de baz al orient rii situative, conform c reia nu exist o

cale optim de urmat, ci în func ie de fiecare situa ie în parte exist o cale specific .

Cu cât este mai mare distan a dintre cultura local i cultura din ara de origine a

organiza iei mam , cu atât mai mult se reduce spa iul de manevr al conducerii de tip

Page 440: Revista 2010, Nr

centralizat i domina ia stilului de conducere al acesteia. În acest caz se manifest o cre tere a

puterii decizionale i de stabilire a problemelor majore de c tre filialele din str in tate precum

i m rirea libert ii de ac iune în cazul încheierii i derul rii contractelor. Se remarc faptul c

organiza iile care opereaz într-un mediu complex prezint tendin a de descentralizare

organizatoric , iar tendin a contrar de centralizare a structurii organizatorice se manifest cu

prec dere în mediile cu complexitate redus .

Astfel, G. Hofstede, plecând de la modelul s u de analiz intercultural

multidimensional , eviden iaz câteva grupuri de afinitate cultural privind structurarea

companiilor. Pentru descrierea structurilor organizatorice este relevant analiza în dou

dimensiuni: pe de o parte, distan a fa de putere, care m soar gradul de egalitate/inegalitate

în sistem, cu alte cuvinte gradul de acceptare a ierarhiei; pe de alt parte, evitarea

incertitudinii, care exprim nevoia de reguli formale, adic gradul de libertate a ini iativei

individuale (figura 1).

Un prim grup de ri se caracterizeaz printr-o distan mare fa de putere i grad

ridicat de evitare a incertitudinii, ceea ce determin o acceptabilitate ridicat a ierarhiei i o

nevoie mai mare de reguli formale i aranjamente institu ionale. Este vorba de modelul latin

de organizare, ilustrat atât în rile latine din Europa occidental (pe grafic, Italia, Spania,

Page 441: Revista 2010, Nr

Fran a, Belgia, Portugalia), cât i în rile Americii Latine (Brazilia, Venezuela, Columbia,

Mexic). Specific acestui model, este caracterul centralizat i organizarea de tip birocratic

(ierarhie, reguli formale etc.); cu alte cuvinte, avem de a face cu o “structur piramidal ”.

În partea opus a graficului, întâlnim ri scandinave (Danemarca, Suedia, Irlanda) i

Marea Britanie, care ilustreaz modelul anglosaxon - mai pu in birocratic, mai descentralizat

(distan a mic fa de putere), cu mai pu ine reguli formale i proceduri i mai mult ini iativ

individual (indice sc zut de evitare a incertitudinii).

În cazul SUA, Canada, modelul este mai pu in ierarhic, mai descentralizat, dar nevoia

de reguli i proceduri formale este mai mare. în ambele situa ii este vorba de modelul

“organiza iei de pia ”.

Modelul germanic (pe grafic, Germania, Elve ia, Austria) se caracterizeaz prin

organiza ii cu mai pu ine niveluri ierarhice, deciziile fiind descentralizate (distan a mic fa

de putere), dar având reglement ri clar definite. Specific modelului este faptul c mecanismul

organiza ional este mai important decât managerul individual (de unde denumirea de “ma in

performant ”).

În rile în care distan a fa de putere este mare, dar indicele de evitare a incertitudinii

este sc zut avem de-a face cu modelul organiza iei de tip familial. Aici eful este autoritatea

deplin (“structur paternalist ”), iar subordona ii nu au sarcini i responsabilit i definite

rigid (formalizare), ci mai degrab roluri sociale. Aici se includ o serie, de ri din Asia de

Sud-Est (pe grafic, Malaysia, Filipine, Indonezia, dar i India), în care firmele sunt, de regul ,

caracterizate prin putere centralizat i rela ii personale (modelul asiatic).

O sintez a tr turilor celor patru tipuri de modele organiza ionale se prezint dup

Schneider/Barsoux, în tabelul 1. Sensul principal al unor astfel de abord ri este relevarea unor

modele implicite de organiza ii, specifice unui anumit tip de cultur . Ele nu pot fi privite ca

descriind modele normative sau ca reflectând o structur care se reg se te cu necesitate, tel

quel în toate rile i la toate firmele incluse în aria culturii respective.

Tabelul 1. Modele implicite de structuri organizatorice:

Page 442: Revista 2010, Nr

Factorii tehnico-economici, de exemplu m rimea întreprinderii, gradul de

interna ionalizare a activit ilor acesteia, nivelul tehnologiilor utilizate, dinamica pie ei,

pre urile de transfer influen eaz de asemenea structura organizatoric a holdingului. Ace ti

factori influen eaz cu prec dere capacitatea de inovare, flexibilitatea i eficien a structurii

organiza iilor.

Factorii politico-legislativi, de exemplu: reglement rile locale, formele juridice locale

de organizare, stabilitatea politic constituie premize ale existen ei unui anumit tip de

structur organizatoric . Din experien a practic a holdingurilor interna ionale s-a observat c

în cazul lu rii în considerare a condi iilor locale specifice fiec rei zone de activitate a

corpora iei, aceasta poate ajunge în situa ia în care nu poate valorifica poten ialul de sinergie

al propriei organiza ii. Fenomenul care se manifest la scar mondial este de descentralizare

atât pe pia a bunurilor de consum cât i în politic , în educa ie i în alte domenii. Acesta

reflect puternica înclina ie a persoanelor spre individualizare care dep te cu mult credin a

în valorile comune ale unei societ i. Holdinguri se vor dezvolta în continuare, influen a

acestora va dep i cu mult grani ele na ionale. BIBLIOGRAFIE

1. Hofstede Gert, Cultures and Organization, McGraw-Hill, 1991. 2. Schneider Susan C., Barsoux, Jean-Louis, Managing across cultures, Pretice Hall, 1997

, ., , ULIM

Page 443: Revista 2010, Nr

The increased level of a competition and calls of time show new requirements to job of corporations. Solving the problem on a choice of the mechanism of the further development, the majority of the companies prefer merges and absorption by virtue of his main conclusive advantage in comparison with organic growth of an opportunity of fast growth.

.

.

.

.

,

. ,

, , , -

, , ,

:

,

. ,

,

,

.

.

,

, .

- ( . 1).

« », ,

- .

, .

. 1.

Page 444: Revista 2010, Nr

,

,

, ,

,

— ,

,

.

.

.

, ,

, ,

.

. 60- . XX ,

.

,

. : « ,

,

.

, ».

.

. . ,

, .

,

,

.

, ,

,

.

.

:

Page 445: Revista 2010, Nr

- ,

, (

),

,

. , ,

,

,

;

- « » ,

, ,

,

( ),

;

- ,

« »

,

.

,

. ,

, .

.

. ,

, .

( )

: , , .

. , ,

,

. . ,

, ,

,

, ,

Page 446: Revista 2010, Nr

,

.

:

- ,

. ,

,

,

, ;

-

, ,

;

-

,

,

;

-

,

, ,

.

,

, ,

.

.

,

80- . , . .

, .

, ,

:

V(AB)>V(A) + V(B), V(AB) - ,

;

) - ;

) - .

Page 447: Revista 2010, Nr

, ,

.

: . :

, .

; , .

;

;

; ,

.

,

.

.

— .

,

, ,

, , ,

.

. .

». ,

« » ,

. ,

, . -

.

, 1986 , .

,

. — ,

, .

, , , ,

,

.

, ,

Page 448: Revista 2010, Nr

. ,

, .

,

,

, .

1986 . ,

(« ») ,

.

,

, ,

, ,

.

, ,

. -

, , ,

,

.

, ,

, ,

, .

( . 1).

- 0

,

-

, -

1.

Page 449: Revista 2010, Nr

,

1993 . . ,

3/4

, 1/4 - .

(merger)

, , ,

.

(statutory merger).

, (subsidiary merger) ,

- (target)

. ,

(reverse subsidiary merger),

- . .

: .

,

, ,

-

*. : .

(acquisition) -

(

), , .

« » « », ,

, - ,

( ) ( ), -

, ,

.

1. . , : // . - 2005. - 2. - . 6-12.

2. . . / . . . . - : , 1995.

ANALIZA COMPARATIV A STRUCTURILOR ORGANIZATORICE DE GESTIUNE ÎN INDUSTRIE

Daniel FURCIL , drd., ULIM

Successful realization of industrial strategy of the industrial enterprise is determined not only quality of her preparation and presence of the detailed plan of realization, but also the effective organization of process of monitoring of her realization. In article various classifications of organizational structures of management of the

Page 450: Revista 2010, Nr

industrial enterprises are considered, comparative which economic analysis will allow their use as bases of construction of system of monitoring of an economic status of the industrial enterprise.

Analiza func ion rii structurii organizatorice de gestionare a oric rei întreprinderi

industriale, fie de dimensiuni medii sau mari - este un proces destul de minu ios i de lung

durat . În vederea simplific rii acestuia, în teoria structurilor organizatorice de gestionare sunt

analizate dou tipuri de structuri organizatorice: de baz i clasice.

Pentru a alc tui clasificarea structurilor organizatorice ale conducerii, în primul rând,

trebuie de selectat, criteriul de clasificare. Se recomand urm toarele criterii de clasificare ale

structurilor organizatorice:

Dup aspectul extern al ierarhiei;

În func ie de tipul de fragmentare a organiza iei în departamente;

Dup gradul de centralizare;

Dup gradul de complexitate;

Dup nivelul de detaliere i nivelul de reac ie la mediul extern.

Pe baza criteriilor identificate, se formeaz urm toarele clasific ri:

1. Clasificarea structurilor organizatorice dup aspectul extern al ierarhiei.

- Mono-administrative (piramidale). Mono-ierarhiei administrative îi este caracteristic

faptul c fiecare executant are un manager direct. Uneori este permis prezen a câtorva

manageri func ionali, dar to i func ioneaz pe o baz permanent , adic unui executant

nu i se pot schimba conduc torii.

- Poli-administrative (matriciale). Structurile organizatorice de gestionare poli-

administrative (de exemplu, matriciale) difer de cele anterioare, în sensul c

executan i finali au întotdeauna cel pu in doi conduc tori, fiecare dintre care de ine

conducerea direct permanent sau temporar.

2. Clasificarea controlului institu ional în func ie de tipul de fragmentare a organiza iei în

departamente:

- fragmentarea f specializare,

- fragmentarea pe func ii;

- fragmentarea pe tipuri de produc ie, în func ie de amplasarea teritorial i în func ie de

grupele de clien i.

Fragmentare f specializare. Acest tip de fragmentare se produce în timpul

fragment rii blocului structural, format din angaja i de aceea i calificare i respectiv, care

execut func ii similare. Fragmentarea apare sub forma de divizare a blocului structural în

câteva blocuri separate (fiec rei unit i structurale noi format , conform defini iei, îi este

atribui un conduc tor).

Page 451: Revista 2010, Nr

Fragmentarea pe func ii. Acest tip de fragmentare se efectueaz în scopul de a crea

servicii i departamente specializate în executarea oric rei func ii anumite. De exemplu,

delimitarea departamentului financiar, departamentului de produc ie i de departamentului de

marketing are loc la nivelul blocului structural al directorilor adjunc i ai companiei i duce la

formarea de departamente i servicii corespunz toare .

Segmentarea în func ie de tipuri de produc ie, în func ie de amplasarea teritorial i de

grupele de clien i. Segmentarea pe tipuri de producere, de localizarea teritorial i pe grupe de

clien i este utilizat în caz c nu este posibil dintr-un motiv sau altul de a combina unit ile

structurale ce de in acela i func ii într-o singur unitate.

În func ie de amplasarea teritorial , de obicei are loc fragmentarea pe filiale.

Fragmentarea pe grupe de clien i este necesar , în cazul în care compania realizeaz

produsele unor grupe foarte diferen iate de consumatori (spre exemplu în dependen de venit

sau de gust), ceea ce poate necesita crearea de unit i aparte nu doar a departamentului de

marketing, dar chiar i a diverse industrii i sub diferite brenduri.

3. Clasificarea structurilor organizatorice în func ie de gradul de centralizare:

centralizate;

descentralizate.

Întreprinderea centralizat - o întreprindere în care concentrarea de putere se afl la

nivelul superior al conducerii.

Întreprinderea descentralizat - o organiza ie, în care toate nivelurile de management,

inclusiv i cel executiv, sunt implicate activ în gestionarea acesteia.

Centralizarea excesiv a întreprinderii conduce la o dependen total a func ion rii

acesteia de activitatea managementului superior. Acest lucru duce la faptul c angaja ii afla i

la nivelurile mai inferioare ale ierarhiei sunt doar transmi tori i executori ai voin ei

conduc torilor superiori. Ca rezultat, nu este încurajat inova ia i gândirea liber a acestora.

Dar, în acela i timp, i top-manageri sunt supu i unor consecin e grave, cum ar fi:

Supraînc rc ri majore, ceea ce duce la o diminuare a eficien ei lucrului;

Apare necesitatea de a se ocupa de controlul opera ional, etc.

Descentralizarea ne permite de a rezolva aceste probleme. În exercitarea

împuternicirilor delegate (anume acest proces st la baza descentraliz rii) este necesar, de a

trasmite subordona ilor, cu un grad sporit de responsabilitate, drepturile

corespunz toare,precum i ar fi necesar, în mod adecvat, de a majora salariile ca o

compensare pentru munca mult mai complicat i dificil . Înc lcarea acestor proceduri poate

duce la e uarea m surilor de îmbun ire a func ion rii organiza iei sau, mai mult ca atât,

poate paraliza complet toate lucr rile sale.

Page 452: Revista 2010, Nr

4. Clasificarea structurilor organizatorice în func ie de gradul de dificultate:

Cele mai simple se divid în subtipuri:

- de baz ;

- derivate.

Cele complexe se divid în urm toarele subtipuri:

- clasice

- compuse sau conglomerate (care combina mai multe tipuri clasice)

Exist dou tipuri de baz de structuri organizatorice de gestiune: principale de baz i

principale derivate. Structurile principale de baz sunt: "banda", "cercul", "roata".

Figura 1. Structura organizatoric de gestiune principal de baz –„banda”

În scopul de a în elege cum func ioneaz unui sistem "band ", vom examina un

exemplu cu executan i concre i i anume o Sec ie cercet ri de pia ,al unei companii. Func iile

vor fi distribuite dup cum urmeaz :

Conduc torul - eful Serviciului cercet ri de marketing transmite îns rcinarea

adjunctului s u;;

Executor 1 - eful-adjunct – primul înloc iitor elaboreaz programa de realizare a

cercet rii de marketing i o transmite celui de-al doilea înloc iitor – vice- efului;

Executor 2 - Vice- ef al Serviciului- al doilea înloc iitor preia leg tura cu Serviciul de

Informa ie i ob inând informa ia necesar o transmite angajatului ordinar;

Executor 3 - angajat ordinar în conformitate cu planul de cercetare de marketing

efectueaz prelucrarea necesar a informa iilor primare i transmite rezultatele ob inute vice-

efului, sub form de raport finit;

Vice- eful, efectuând dac este nevoie unele ajust ri la raport, îl transmite efului-

adjunct;

eful-adjunct scoate în eviden cele mai importante informa ii din raportul

ob inut,face concluzii pertinente, i toate acestea le transmite efului s u. Grafic, aceast

schem este prezentat în Figura 2.

Conduc torul Executorul 1 Executorul 2 Executorul 3

Page 453: Revista 2010, Nr

Figura 2. Ordinea derul rii procesului de efectuare a sarcinii în cadrul schemei „band ”

Aceast schem arat c to i angaja ii utilizeaz numai leg tura direct i invers

liniar . Un alt tip de conexiune - este leg tura cu lumea exterioar , dar aceasta nu va fi

discutat în detaliu în acest studiu. Prin urmare, aceast leg tur o s fie doar desemnat ,

pentru a demonstra c aceasta exist .

În schema "cerc" (vezi figura 3), în compara ie cu "benda", nu exist o rela ie clar

liniar dintre elementele ei structurale. Elementul "Executor 3" are nu unul , dar doi efi

(direc i). Pentru a în elege modul în care func ioneaz acest sistem, se va ilustra urm torul

exemplu.

Figura 3. Structura organizatoric de gestiune principal de baz –“Cerc”

Schema "roat " (figura 4) difer de toate schemele anterioare prin prezen a unor

elemente, cum ar fi "consultant". Pentru a ilustra mai clar func ionarea circuitului acestei

structuri organizatorice to i consultan ii vor fi înlocui i prin unul singur. În acest caz, sistemul

va arata astfel (figura 5).

Page 454: Revista 2010, Nr

Figura 4. Structura organizatoric de gestiune principal de baz –„Roat ”

Figura 5. Schema redus a structurii organizatorice “Roat ”

În pofida unui num r mic de leg turi implicate, activitatea acestui sistem este destul de

complicat . Apar dificult i din cauza prezen ei unui tip nou de leg turi ca cea – direct

func ional i cea invers func ional .

În afar de principalele structuri organizatorice de baz a gestion rii se identific dou

tipuri principale de structuri organizatorice derivate (de la cele de baz ):

schema “stea”,

schema “ierarhic ”.

Schema “Stea” (figura 6) este interesant pentru c aici nu exist leg turi între

executan i. Acest sistem permite s se p streze confiden ialitatea i independen a fiec rui

dintre executan i.

Figura 5. Schema derivat „Stea”

Page 455: Revista 2010, Nr

Un astfel de sistem se poate utiliza, de exemplu, de c tre companiile care au

reprezentan e comerciale în diferite regiuni.

Schema ierarhic este redat în figura 6

Figura 6. Schema principal derivat „ierarhic ”

Toate schemele structurilor organizatorice de gestiune analizate anterior sunt acele

elemente din care se formeaz structuri organizatorice de gestiune de orice complexitate.

Orice element al schemei poate fi nu doar o unitate structural , dar i un bloc structural sau

chiar un departament structural.

Structura organizatoric a întreprinderii industriale este o baz a sistemului

informa ional, ceea ce condi ioneaz necesitatea organiz rii sistemului de monitorizare a

întreprinderii industriale, precum i eviden ierea principalelor leg turi de dependen , de care

trebuie s se in seama la construirea sistemului complexe a analizei situa iei economice a

întreprinderii industriale.

BIBLIOGRAFIE

1. Harrington, H.J. The Improvement Process. New York: McGraw-Hill, 1987 2. Industrial and Engineering Applications of Artificial Intelligence and Expert Systems: 5th International

Conference, Iea/Aie-92, Paderborn, Germany, by F. Belli, F. J. Radermacher (Editor) (August 1992) Springer Verlag.

METODE DE REALIZARE A STRATEGIEI ÎNTREPRINDERII

Constantin MIROIU, drd. ULIM Article is devoted to the state-of-the-art review of the literature on problems of research of process and

factors of formation of economic strategy of the enterprise. In her existing ways of realization of a choice of strategy at the enterprise also are considered

Procesul gestiunii strategice pentru dezvoltarea întreprinderii, poate fi divizat în dou

etape: alegerea strategiei i realizarea ei. Pân nu demult, speciali tii managementului

strategic, considerau prioritar procesul de elaborare a strategiei întreprinderii. Dar în prezent,

Page 456: Revista 2010, Nr

economi tii, i anume reprezentan ii rilor înalt dezvoltate, deseori sus in c capacitatea de

realizare a strategiei în practic , este mult mai important decât procesul ei de elaborare.

Schimbarea priorit ilor este condi ionat de urm toarele circumstan e:

Complexitatea i dinamismul mediului institu ional al întreprinderii;

Mic orarea termenului de elaborare a alternativelor strategice, condi ionat fuziuni

frecvente a companiilor – clien ilor sau concuren ilor;

Noi posibilit i ai întreprinderii, în leg tur cu apari ia noilor tehnologii informa ionale

i comunica ionale.

Este foarte important capacitatea întreprinderii de a- i realiza strategia rapid i efectiv în

condi ii de instabilitate i de schimbare a dinamismul mediului extern. Cum arat practica

întreprinderilor la care se implementeaz planificarea strategic , nec tând la faptul c pentru

elaborarea i realizarea strategiilor sunt implicate o multitudine de resurse costisitoare, se

realizeaz doar 20-30% din capacitatea total a strategiilor elaborate.

Principalele probleme cu care se confrunt întreprinderea la realizarea strategiei, sunt

urm toarele:

Strategia nu este în eleas de cei care trebuie s o realizeze. În mare parte acest lucru

deoarece obiectivele au un caracter general i nu sunt în elese de majoritatea

colaboratorilor, fapt ce duce la ac iuni inconsecvente i abateri de la scopuri;

Neutralitatea sistemelor de conducere fa de strategia aleas . Când este necesar de

cut careva corect ri în sistemul de planificare i eviden , precum i în sistemele de

motivare, acestea de obicei r mân f schimb ri;

Necunoa terea lucr torilor a scopurilor i a sistemului de motivare inclus în strategie.

Conducerea întreprinderii trebuie s formuleze scopurile în a a fel, încât esen a lor s

fie clar personalului

preponderen a scopurilor personale a lucr torilor fa de strategia comun .

adar, în perioada evolu iei rapide a tehnologiilor, intensific rii concuren ei i a

modific rii dinamice a mediului institu ional, alegerea i realizarea strategiei, trebuie s

constituie un proces unic, în care s fie interesa i to i colaboratorii întreprinderii.

Ac iunile de implementare i realizare a strategiei nu trebuie s fie pasive. O

particularitate a etapei de realizare al alternativei strategice, const în faptul c greut i pot

ap rea chiar i la realizarea unei strategii de succes, i chiar dac procesul de implementare a

strategiei întreprindere este alc tuit corect, oricum, pe parcurs se pot corecta careva erori

strategice.

Realizarea de succes a strategiei întreprinderii, presupune transformarea planului strategic în

anumite ac iuni, iar apoi i în rezultate. Pentru implementarea strategiei i mobilizarea

Page 457: Revista 2010, Nr

capacit ilor colectivului întreprinderii sunt necesare aptitudini manageriale speciale. Dac

elaborarea i alegerea strategiei economice pentru întreprinderi este în primul rând o sarcin

managerial orientat spre pia , atunci realizarea ei este legat de activitatea de gestiune a

personalului i de tranzac iile economice. În timp ce elaborarea alternativelor de dezvoltarea a

întreprinderii depind de viziunea strategic , misiune i factorii de influen asupra form rii

strategiei, realizarea strategiei - este o sarcin practic , orientat spre ac iuni concrete, care

deseori duc la modific ri organiza ionale a întreprinderii. În compara ie cu elaborarea,

realizarea strategiei, reprezint un proces mult mai complicat i îndelungat, deoarece

presupune solu ionarea unui spectru larg de sarcini tactice i strategice, analiza diferitor

alternative, existen a capacit ilor organizatorice i aptitudini de gestiune a personalului.

Majoritatea autorilor, care studiaz acest compartiment a managementului strategic,

consider c metodologia de realizare a alternativei strategice alese, trebuie s se bazeze pe

schimb rile organiza ionale a structurii i culturii întreprinderii. Schema organiza ional a

fiec rui întreprinderi, este individual , ea con ine informa ii despre structurile organiza ionale

anterioare, viziunea conducerii despre liniile preferabilele de subordonare, politica distribuirii

obliga iunilor i r spunderea. În prezent sunt cunoscute cinci tipuri de structuri

organiza ionale, care se deosebesc între ele, prin cantitatea i amplasarea elementelor

componente. Efectuarea anumitor schimb ri în organiza ie, aduce la crearea condi iilor

necesare pentru realizarea strategiei. În acest sens schimb rile nu trebuie s fie primordiale.

Necesitatea i volumul schimb rilor depinde de capacitatea întreprinderii de a face fa

implement rii noii strategii. Totu i, modificarea structurii organiza ionale a întreprinderii nu

este posibil f efectuarea schimb rilor în cultura organiza ional .

Pentru ca strategia adoptat s aib succes, ea trebuie s con in o anumit structur ,

care ar permite concentrarea maximalilor posibilit i de realizare a acesteia. Elaborarea

structurii, include repartizarea responsabilit ilor pentru executarea obiectivelor i dreptul de a

primi decizii. De asemenea este necesar de hot rât, care structur organiza ional va putea

realiza mai bine strategia: cea orizontal , sau vertical (luarea deciziilor centralizate, sau

decentralizate), pân în ce m sur ea trebuie s fie împ it pe grupe de lucru independente,

etc.

Aceast metod de realizare a strategiei are atât avantaje, cât i dezavantaje.

Avantajele constau în faptul c când se formuleaz unu scop clar, bine conturat i când se

alege o structur organiza ional adecvat , atunci se divizeaz atribu iile i responsabilit ile

pentru îndeplinirea sarcinilor puse. Îns modificarea structurii organiza ionale a întreprinderii

necesit i cheltuieli suplimentare semnificative. De asemenea se dezechilibreaz func iile de

coordonare, fapt ce poate duce la reingineringul business-proceselor la întreprindere, iar

Page 458: Revista 2010, Nr

aceasta la rândul s u, necesit cheltuieli ad ug toare, fapt ce nu poate s nu se reflecte în

pre ul produselor finite i la atractivitatea lor.

O alt metod de realizare a strategiei presupune formarea elementelor sistemului

strategiei economice. Prin elemente ale sistemului, se în elege nivelul strategiilor func ionale

care este orientat spre sferele interne i externe ale activit ii întreprinderii. Aceasta semnific

faptul c realizarea alternativei strategice alese într-o m sur , sau alta depinde, pe de o parte

de poten ialul intern care influen eaz direct elaborarea deciziilor strategice. Metoda analizat

se aseam cu precedenta, în aspectul aplic rii i repartiz rii sarcinilor i a r spunderii

colaboratorilor întreprinderii, îns atunci când strategia se aplic într-o companie mare, este

greu realizabil , deoarece apar cheltuieli mai mari în ceea ce prive te conducerea

personalului, precum i apare dificult i în realizarea scopului unic de gestiune strategic ,

fiindc subdiviziunile func ionale, de obicei nu cunosc sarcinile care stau în fa a altor

subdiviziuni.

În lucrarea lui Allaire Y. mecanismul de gestiune cheltuielilor, reprezint o sistem de

asigurare a procesul de elaborare i realizare a deciziilor strategice. În cadrul realiz rii

strategiei, autorul propune de abordat cheltuielile sub forma uni lan de valori, care în ultima

instan ar aduce întreprinderii venituri, sau care i-ar asigura o pozi ie strategic anumit pe

pia . Metoda descris , nu presupune utilizarea unor instrumente complexe la realizare a

strategiei, ci presupune estimarea cantitativ a cheltuielilor - component important dar nu

unic în implementarea reu it a strategiei la întreprindere.

În manualele de management strategic, de asemenea se pot g si propuneri cu privire la

realizarea strategiei întreprinderii i a strategiei de atingere a scopurilor prin îndeplinirea

unuia, din urm toarele genuri de activitate: cre terii organice prin utilizarea resurselor proprii,

fuziune sau absorb ie,,î elaborarea alternativelor strategice. În dependen de situa ie,

întreprinderea utilizeaz una din acestea metode, sau combinarea acestora. Cea mai

preferabil metod de realizare a strategiei este aceea din contul propriilor resurse, deoarece

nu conduce la modificarea formei organizatorico-juridic li nu necesit investi ii financiare

mari. Dar este aplicabil doar atunci când întreprinderea se afl în faza incipient sau de

cre tere a ciclului de via a întreprinderii.

Urm toarea metod de realizare a strategiei presupune elaborarea unui complex de

sarcini optimale a gestiunii strategice, elaborate în baza metodelor teoriei jocurilor. Astfel,

întreg procesul managementului strategic este orientat spre reac iunea momental atunci când

principalul concurent întreprinde careva ac iuni.

canu B. propune de a se întocmi anchete, r spunsul la întreb rile din anchet va

permite de a stabili ac iunile care vor trebui întreprinse la realizarea strategiei alese. Aceast

Page 459: Revista 2010, Nr

metod ine mai degrab de planificare i nu tot timpul poate fi realizat practic, deoarece

scopul nu este împ it în sarcini i nu se desemneaz persoanele responsabile pentru

realizarea acestora.

F. Kotler, sus ine c strategia poate fi realizat prin „gestiunea contrazicerilor”.

Aceast metod nu este descris detaliat i nu exclude utilizarea c rora elemente sus-

men ionate.

Cum este indicat de Thompson A. i Strickland A.J. realizarea strategiei - este un

proces structural a gestiunii strategice. Diferen ele din practica economic i caracterul

concuren ei, dintre sfera de produc ie i cultura companiei, politica, metodele de stimulare a

personalului i a structurii organiza ionale – trebuie s fie abordate individual pentru

realizarea strategiei i care s se bazeze pe o situa ie concret .

Analiza activit ii întreprinderilor care î i realizeaz cu succes strategiile sale, arat c

ele în activitatea lor au urm toarele principii:

1. Scopuri, strategii i planuri, au fost aduse la cuno tin a personalului întreprinderii din

toate nivelele - pentru a ob ine din partea lor nu doar sesizarea cu ce se ocup

întreprinderea, dar pentru a le atragere neformal în procesul de realizare a strategiei, în

particular, pentru a le forma obliga iuni fa de întreprindere în condi iile de realizare a

strategiei.

2. Conducerea nu numai din timp asigur întreprinderea cu resursele necesare realiz rii

strategiei, ci i creeaz un plan de realizare a strategiei sub form de scopuri bine

determinate pentru fiecare subdiviziune în parte, iar apoi fixa realizarea fiec rui scop.

Astfel, analiza metodelor i a principiilor existente de realizare a strategiei alese, permite

de a generaliza metodologia propus i de f cut urm toarele concluzii:

În primul rând, metodele analizate nu permit lizibil de a structura procesul de realizare a

strategiei, deoarece au un caracter general.

În al doilea rând, majoritatea autorilor din totalitatea de factori care influen eaz realizarea

cu succes a strategiei, eviden iaz de regul , doar factori separa i ai mediului extern i intern.

adar Aaker D., ca element principal de îndeplinire a strategiei se propune de a se considera

modific rile organiza ionale a structurii întreprinderii i cultura acesteia, Allaire Y. i

Fîr irotu M., mecanismul de gestionare a cheltuielilor, reac ia prompt la ac iunile

principalului concurent în lucrarea lui Ansoff I..

În al treilea rând, majoritatea metodelor analizate, chiar dac formeaz strategia în mod

cantitativ, ele calculeaz doar indicatorii financiar tradi ionali care cuprind întreprinderea în

întregime, i nu le împarte pe fiecare subdiviziune. Acest fapt, complic perceperea

subpunctelor strategiei i rolul pe care îl are fiecare angajat în realizarea acesteia, iar

Page 460: Revista 2010, Nr

conducerea întreprinderii nu poate s stimuleze efectiv participan ii la realizarea strategiei

alese.

În al patrulea rând, toate metodele analizate sunt orientate spre m rirea eficacit ii de

utilizare a activelor materiale, în timp ce în prezent, partea cea mai mare a pre ului de pia a

întreprinderii o constituie activele nemateriale, subestimarea c rora scade considerabil

probabilitatea realiz rii cu succes a strategiei.

În al cincilea rând, pentru majoritatea întreprinderilor, procesul managementului strategice

i etapa de realizare, se bazeaz pe bugetul întreprinderii, planul de produc ie, realizarea lor,

analiza devierilor i elaborarea m surilor pentru înl turarea lor. Dar acesta constituie doar

managementul tactic, pentru realizarea de succes a strategiei, este necesar atât de integrarea

tactic , cât i strategic a totalit ii de componente a managementului întreprinderii.

adar, cea mai adecvat form de realizare a strategiei, bazat pe abordarea integral ,

este elaborarea sistemei indicatorilor de echilibru pentru o întreprindere concret , care ar lua

în considera ie toate aspectele de gestiune a afacerilor i care s-ar baza pe metodologia

elabor rii planurilor de realizare a strategiei, propuse de Montanari J.R., Morgan C.P., Braker

J.S. Dar i aceast metod de realizare a strategiei necesit a fi concretizat , deoarece trebuie

de luat în considera ie specificul fiec rei ramuri în care activeaz întreprinderea,

particularit ile mediului intern i extern.

Analiza lucr rilor tiin ifice a ar tat c exist o multitudine de defini ii a no iunii

„strategie economic ”, care pot fi contopite în trei grupe: formul ri comune, formul ri

individuale – cu concretizarea c rora ac iuni i formul ri specifice.

Nu exist p reri comune cu privire la procesul de formulare i a tras rii scopurilor în

gestiunea strategic (managementul strategic), fapt ce denot necesitatea elabor rii unui

algoritm corespunz tor.

Nec tând la multitudinea tipurilor de strategii, lipse te o clasificare unic . Astfel, s-a

elaborat clasificarea nivelelor i tipurilor de strategii economice.

La cercetarea ansamblului de factori care influen eaz procesul de elaborare a

strategiei, s-a stabilit c structurarea lor este abordat nesistematic, iar analiza factorilor de

risc i a efectului sinergetic, evaluarea cantitativ a acestora asupra procesului de elaborare a

strategiei economice a întreprinderii – lipse te în lucr ri.

Modelele de alegere a strategiei întreprinderii analizate, în mare parte sunt individuale

i se refer la analiza portofoliului - nu corespund în calitate de temelie pentru formarea

sistemei de alegere a strategiei întreprinderii.

Page 461: Revista 2010, Nr

Metodele de realizare a strategiei, prezentate în literatura tiin ific , nu propun

solu ionarea concret a unei probleme, ele poart un caracter general i nu propun nici un

algoritm de implementare a strategiei alese la întreprindere.

În elabor rile teoretice lipse te abordarea sistemic a procesului de gestiune strategic

pentru dezvoltarea întreprinderii, unii autori cerceteaz procesul form rii strategiei, iar al ii –

procesul de realizare al acesteia, cu toate c acestea dou componente fac parte din procesului

unidirec ional.

BIBLIOGRAFIE

1. Aaker D. A., Strategic Market Management, second edition, John Wiley & Sons, New York, 1998. 2. Allaire Y., Fîr irotu M. Management strategic, Bucure ti, Editura Economic , 1998 3. Ansoff I. Stratégie et développement de l’entreprise, Paris, Les Editions d’Organisation, 1996 4. canu B. Management strategic, Bucure ti, Editura Teora, 1998 5. Kotler P., Principiile Marketingului, Ed. Teora, 1999. 6. Montanari J.R., Morgan C.P., Braker J.S., Strategic management, Dryden Press, Chicago, 1990 7. Thompson A., Strickland A.J. Strategic Management – Concepts and Cases, New York, Business

Publications Inc. 1992

CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE CA STRATEGIA DEZVOLT RII TURISMULUI

Anca NEDEA, drd., ULIM

In the functional market economy, due to the intense competition, the service suppliers are forced to consider, as far as utility and the tariff of the services are concerned, the needs, requests and expectations of the consumers. This fact is imposed with necessity because the consumers are better and better informed and trained, becoming more demanding, and as such more and more often they preffer purchasing services of the best possible quality at the lowest tariff. Therefore the managers and employees of the firms in the hospitality industry (the tourism agents, hotels, restaurants etc) should have the interest of offering only good quality services on the market at the lowest possible tariffs, so that they could keep their clients and even win more clients, in order to continuously increase the business figures, the profit and the market segments.

Serviciile turistice reprezint un domeniu deosebit de vast, ce face dificil abordarea

global a problemelor privind calitatea presta iilor. Calitatea în serviciile de cazare, spre

exemplu, implic atât calitatea echipamentelor de primire cât i calitatea lenjeriei, a

mobilierului, pe cea a instala iilor i nu în ultim instan pe cea a personalului. Pe de alt

parte în cadrul serviciilor de transport turistic calitatea presta iilor este dependent atât de

starea tehnic a mijlocului de transport cât i de combustibilii utiliza i, de normele de

siguran , de poluare .a. O serie de activit i precum cele ale ghizilor, animatorilor ori

monitorilor, ac iunile de promovare sau cele de publicitate sunt i mai greu de m surat ori de

comparat din punct de vedere calitativ.

Ca orice activitate economic , turismul, prin prestarea unor servicii de calitate, are

drept scop satisfacerea consumatorilor i ob inerea de profit.

Page 462: Revista 2010, Nr

Realizarea îns a unor servicii turistice de calitate nu mai este posibil f cuno tin e

solide de management, mai ales cuno tin e privind calitatea i managementul calit ii precum

i de operare coerent i sus inut cu acestea.

Ca urmare, este nevoie ca problema calit ii serviciilor turistice s devin o problem

de management modern, adic o problem de viziune, valori, obiective i strategii, o problem

de coduri de bun practic , de standarde i modele de excelen (figura 1).

Figura 1. Bunele practici i performan a

Abordarea în aceast manier a serviciilor turistice, care ar putea p rea unora

complicat i inutil , presupune mai întâi sensibilizarea celor interesa i i implica i, apoi

informarea lor general i, în cele din urm , formarea lor ca manageri performan i, ca

speciali ti în managementul calit ii, posesori de cuno tin e adecvate domeniului i deprinderi

consolidate. Numai în acest fel va avea loc trecerea de la abordarea empiric a practicianului

în domeniu, bazat pe bun sim i experien , la ceea ce se nume te abordarea tiin ific , care

adaug bunului sim i experien ei o multitudine de cuno tin e referitoare la:concepte,

principii i legi, metode i tehnici, instrumente, modele, standarde, bune practici etc., în

domeniul turismului.

Luând în calcul faptul c turismul, împreun cu activit ile utile de petrecere pl cut a

timpului liber contribuie la satisfacerea nevoilor sociale - fie i doar prin contribu ia la

refacerea for ei de munc printr-un repaos bine organizat la sfâr it de s pt mân sau în timpul

concediilor, constat m c presta iile din acest domeniu reprezint o parte integrant a vie ii

moderne, respectiv a întregii societ i post industriale. În aceste condi ii actorii sectorului

turistic trebuie s ia în calcul nevoile i orient rile valorice ale turistului, industriei turistice i

Page 463: Revista 2010, Nr

ale comunit ii gazd . Cei trei principali actori sunt interesa i de o just m surare a

intereselor, în mod cinstit i democratic.

În ultimii ani, calitatea serviciilor oferite de majoritatea agen iilor a crescut destul de

mult. Pia a turistic din România s-a dezvoltat în mod evident. Dac în anul 2001, num rul

celor care plecau în str in tate pentru a- i face concediul era de 125.000. Anul trecut num rul

acestora a ajuns la 175.000. Cu toate c , raportat la popula ia României, acest num r este mic,

pân la urm tendin a este important . Totu i constat m atât o cre tere a num rului actorilor din

acest segment de pia cât i o dezvoltare a activit ii acestora. Când vorbim de dezvoltarea

agen iilor ne referim la cele care, în ultimii ani, au început s se alinieze la standarde vestice. În

acest moment, sistemul de rezerv ri are un rol vital în oferirea de servicii prompte c tre clien ii

agen iilor. Nu mai este de ajuns s prime ti un simplu voucher, o agen ie profesionist trebuie

se ocupe de transferul de la aeroport i de tot ceea ce se nume te serviciu la sol pentru clien ii

i.

La fel de important este ca agentul de turism s în eleag nevoile sau felul în care tu

vrei s î i pl nuie ti vacan a. Un agent nu trebuie s se gr beasc s î i dea bro uri sau s î i

recomande un hotel f s te întrebe dac ai copii, dac inten ionezi s te odihne ti sau s

vizitezi, s petreci mai mult timp în hotel sau în afara acestuia, ce condi ii de cazare î i dore ti.

În mod evident aici calitatea presta iei turistice este în concordan cu calitatea preg tiri

profesionale a resursei umane, dar nu numai. Îns tot despre calitatea produsului ori presta iei

turistice este vorba. Calitatea produsului turistic este influen at în cel mai înalt grad de

nivelul de educa ie i de preg tire profesional a personalului angrenat în turism, care

determin nivelul de calitate al serviciilor directe.

a intra în am nunte specifice domeniului, este cazul s constat m o sc zut

preocupare pentru calitate a prestatorilor din turismul nostru. inând cont de fluxurile turistice ce

se dirijeaz c tre România, de integrare a rii noastre în Comunitatea European apreciem c

astfel de probleme trebuiesc rezolvate intr-o perioad cât mai scurt de timp.

În aceste condi ii trebuie remarcate preocup rile Autorit ii Na ionale pentru Turism,

ale organiza iilor profesionale din turismul românesc, ale întreprinz torilor din turism i nu în

ultim instan ale speciali tilor din înv mântul de profil românesc, pentru “calitate în

turism”.

Pentru a comercializa servicii de calitate, managerii i angaja ii firmelor trebuie s

vrea, s poat i s tie s realizeze calitatea, s-o evalueze i s-o îmbun easc permanent.

Pentru a se înscrie în cadrul celor men ionate mai sus ei trebuie s implementeze un

sistem de management al calit ii, conform standardelor ISO 9000, în companiile de turism pe

Page 464: Revista 2010, Nr

care le conduc, sistem ce presupune planificarea, controlul, asigurarea i îmbun irea

calit ii serviciilor turistice.

În acest sens au de înf ptuit în principal urm torii pa i:

a) Informarea general a întregului personal privind problemele calit ii, i anume

ce este i cum se face calitatea, în special managementul calit ii i de ce este nevoie de el.

Managerul trebuie s înceap cu conturarea unei viziuni cuprinz toare, corecte i la obiect, un

cadru de activitate profitabil care s -i permit ca, pe baza valorilor afirmate în declara ia sa,

i elaboreze politica i s i fixeze în mod fezabil i profitabil reperele i obiectivele pe

termen scurt, mediu i lung.

b) Selectarea din cadrul propriului personal a celor care vor aprofunda aceste

informa ii, transformându-le în cuno tin e, deprinderi i modele de activitate i care,

colaborând cu speciali ti din exteriorul companiei (exper i, consultan i, auditori), vor avea ca

misiune i atribu ii proiectarea, implementarea i certificarea unui sistem de management al

calit ii în conformitate cu anumite referen iale cum sunt standardele i modelele de

excelen .

Pentru a se specializa, cei selecta i trebuie înscri i în diverse programe de formare i

instruire în domeniul calit ii.

c) Proiectarea i implementarea propriu-zis a sistemului de management al

calit ii în companie. Aceasta înseamn , în primul rând, realizarea instrumentelor de lucru –

stabilirea referen ialelor (reglement ri i acte normative, standarde, modele), elaborarea

documenta iei (manualul calit ii, proceduri i instruc iuni, chestionare, formulare, fi e,

registre sau aplica ii informatice), informarea întregului personal i instruirea personalului

implicat în lucrul cu aceste instrumente. Acest pas se încheie cu examinarea final , printr-un

audit intern, a func ion rii sistemului i luarea eventualelor m suri corective i a celor

preventive care se impun.

d) Certificarea conformit ii sistemului cu referen ialul adoptat de companie ca

model de bun practic , de regul cu un standard. Aceast ac iune se deruleaz printr-un audit

extern, ter parte, efectuat de c tre un organism de certificare acreditat i este finalizat prin

emiterea unui certificat de conformitate, înso it de o marc de certificare a conformit ii.

Obiectivul sistemului de certificare a calit ii serviciilor hoteliere din România este de

a pune în practic un set nou de reglement ri privitoare la calitatea serviciilor prestate de

unit ile hoteliere din România pentru:

- dotarea unit ilor hoteliere cu un sistem de evaluare intern i extern, care s

ac ioneze ca un instrument eficace de management, pentru garantarea calit ii serviciilor

prestate;

Page 465: Revista 2010, Nr

- constituirea unei baze de ac iune continu , prin adaptarea sistemului de

management la noile nevoi, a tept ri i cerin e ale clien ilor.

Aceste preocup ri sunt datorate faptului c în momentul actual produsul turistic

românesc trebuie s se impun pe o pia pe care concuren a este în plin ascensiune i în

cadrul c reia consumatorii sunt din ce în ce mai informa i i mai preten io i. Tocmai de aceea

reafirmarea destina iei România trebuie coroborat cu cre terea calit ii serviciilor turistice;

cunoscut fiind faptul c imaginea unei regiuni sau ri este dat precump nitor de calitatea

presta ilor i de justul raport pre /calitate.

Fiecare organiza ie din turismul românesc trebuie s realizeze o analiz a calit ii

activit ii ce o desf oar . Aceast analiz a calit ii reprezint punctul de plecare în

îmbun irea conducerii strategice a organiza iei. Scopul analizei vizeaz , cel pu in,

urm toarele aspecte:

- stabilirea nivelului calit ii serviciilor;

- formularea deciziilor de baz pentru îmbun irea serviciilor i produselor

turistice oferite;

- cunoa terea punctelor tari i a celor slabe ale organiza iei;

- recoltarea de idei i planificarea m surilor concrete de cre tere a calit ii

întregii activit i.

Îmbun irea calit ii presta iilor turistice este strâns legat de o îmbun ire a

managementului organiza iilor ce activeaz în turismul românesc. Acest lucru este realizabil

prin aplicarea unui management al calit ii serviciilor care s aib între preocup rile

principale urm toarele aspecte:

- cunoa terea a tept rilor turi tilor;

- între inerea cl dirilor i a amenaj rilor precum i a utilit ilor conexe;

- cunoa terea satisfac iei turi tilor;

- munca în echip ;

- conlucrarea cu organiza ii partenere;

- promovarea unei juste motiv ri a angaja ilor.

Drept urmare managerii i angaja ii firmelor de turism (transportatori, hoteluri,

restaurante, agen ii de turism, baze de agrement .a.) trebuie s ofere pie ei numai servicii de

calitate maxim la tarife i pre uri cât mai reduse. În acest mod se pot p stra clien ii, pot fi

câ tiga i noi clien i, cifra de afaceri profitul i segmentul de pia de inut pot cre te constant i

continuu.

Toate acestea sunt posibil de realizat dac se vrea, se poate i se tie s se realizeze

calitatea, evaluarea acesteia i îmbun irea permanent a acesteia. Concretizarea în practic

Page 466: Revista 2010, Nr

a cestor deziderate este reprezentat de ciclul P.D.C.A. care impune: planificarea, efectuarea,

verificarea i ac ionarea. Tocmai de aceea în lumea practicienilor turismului se afirm c ai

calitatea pe care o controlezi.

Cre terea concuren ei pe plan mondial, dar i în plan na ional, impune celor care ofer

servicii turistice s ia m suri de readaptare i repliere hot râtoare pentru men inerea pe pia a

de profil, prin diversificarea i corelarea calit ii cu pre ul produsului turistic.

Este momentul ca profesioni tii din industria turistic s în eleag noile tendin e în

dezvoltarea turismului interna ional i s realizeze faptul c exigen ele tot mai mari ale

clien ilor îi oblig s recurg la noi instrumente de management. Mai mult decât atât, nu este

suficient numai s se con tientizeze acest lucru, ci e important ca to i cei implica i în acest

domeniu s i pun în practic aceste idei i instrumente.

BIBLIOGRAFIE 1. Didier Noye. Ghid practic pentru controlul calit ii, Editura Tehnic , Bucure ti, 2000 2. Nistoreanu Puiu. Management în turism, Editura ASE, Bucure ti, 2002 3. Nistoreanu Puiu, Dinu Vasile, Nedelea Alexandru. Produc ia i comercializarea serviciilor

turistice, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 2004

TEHNICI MANAGERIALE ÎN GESTIUNEA FILIALELOR CA OBIECT DE PROPRIETATE A CORPORA IEI

Vasile VASILICA, drd. ULIM

In a basis of market regulation of economy in all industrially advanced countries management of the corporate property lays. In article the basic concepts of integrated efficiency are formulated, managerial process by the corporate property is considered

Procesul de conducere a propriet ii corporative trebuie s fie efectiv, adic trebuie s

fie realizat în a a mod, încât cheltuielile pentru între inerea i conducerea lui s nu

dep easc veniturile, primite de la procesul de gestiune. Pentru aceasta în procesul de

gestiune este necesar de a aplica un oarecare complet de metode i procedee de gestiune, care

în ansamblu compun o unic metodologie de gestiune a propriet ii corporative în economia

de trecere.

Analiza teoretic a obiectului de gestiune, care se bazeaz pe principiile social –

economice, întotdeauna precedeaz cercetarea lui în detaliu i este o condi ie necesar de

organizare corect a procesului de gestiune i interpretarea f gre eli a rezultatelor ei

financiare. O condi ie necesar de gestiune eficient a propriet ii corporative este în elegerea

esen ei obiectului de gestiune sau a procesului tehnologic, cunoa terea cauzei de dezvoltare i

particularit ile situa iei concrete.

Din punctul nostru de vedere, pentru descrierea i descoperirea esen ei procesului de

gestiune a propriet ii corporative în condi iile economiei de trecere este necesar de a efectua

Page 467: Revista 2010, Nr

structurarea metodelor i procedeelor de gestiune i de a introduce careva no iuni i definiri,

în esen care acord influen asupra prelucr rii i lu rii hot rârilor de gestiune prin

realizarea obiectelor de gestiune a PC.

În leg tur cu aceasta , din punctul nostru de vedere este oportun de a efectua

clasificarea:

1. propriet ii corporative ca totalitatea diferitor obiecte de gestiune;

2. metodelor de gestiune a propriet ii corporative.

În afar de aceasta, la baza efectu rii clasific rii este necesar de a formula criteriile de

gestiune efectiv a PC în condi iile economiei de trecere.

Reie ind din clasificarea dat vom analiza metoda de gestiune a urm toarelor obiecte a

propriet ii corporative:

a întreprinderilor unitare;

a p ii lor în capitalurile statutare i a pachetului de ac iuni;

a patrimoniului corporativ imobiliar;

a activelor nemateriale a corpora iei.

Esen a gestiunii a filialelor a corpora iei (FC ) const în realizarea ciclului de gestiune

pentru atingerea eficacit ii maximale a func ion rii ei. Dup p rerea noastr , mai acceptabil

pentru filiale a corpora iei este ciclul larg de gestiune, care con ine 7 etape ( Figura 1 ).

Figura 1. Ciclul de gestiune a filialelor în cadrul corpora iilor.

Pentru realizarea celor prezentate în figura 1 a ciclului de gestiune, compania

conduc toare, de exemplu, în limitele îndrept rii afacerilor corpora iei trebuie s aprecieze i

coordoneze cu filiale a corpora iei enumerarea, structura i informa ia cu privire la

func ionarea ei. Enumerarea în acela i timp trebuie s fie scurt i s con in cantitatea

necesar de informa ie pentru ob inerea tabloului întreg i autentic cu privire la situa ia în

întreprindere.

1 7 2

6 3

5 4

Analiza

Planificarea

rganizarea

Realizarea tivarea

Controlul

Reglarea

Page 468: Revista 2010, Nr

Una din pârghiile de interac iune asupra managementului filialelor poate fi procedura

repartiz rii venitului de la întreprindere în folosul organiza iei. O alt pârghie poate fi

delegarea împuternicirilor concrete de la întreprindere la compania care dirijeaz , prev zute în

regulamentul FC.

Gestiunea întreprinderilor fiice a corpora iei din partea companiei conduc toare,

îndreptarea afacerilor poate fi construit pe urm torul principiu. Compania conduc toare

apreciaz strategia de dezvoltare a îndrept rii afacerilor, dar conduc torii lor – ordinea

activit ii întreprinderilor în concordan cu interesele corpora iei. Deoarece fiecare

întreprindere are scopurile sale determinate, procesul de gestiune trebuie s se conduc de

aceste scopuri. Etapele de gestiune pe scopuri sunt prezentate n figura 2.

Figura 2. Etapele procesului de gestiune pe scopuri.

Eficacitatea activit ii filialelor a corpora iei. Pentru a dirija cu eficacitate, este

necesar de a aprecia clar, ceea ce este eficacitatea anume pentru întreprinderea fiic a

corpora iei de asemenea de a putea m sura importan a func ion rii efective. Pentru m surarea

func ion rii efective poate fi utilizat indicele de resurse – rentabilitatea comun a întreprinderi

– calculat dup formula:

,AGVE (1)

unde

E – eficacitatea func ion rii întreprinderi;

V – venitul curat al întreprinderi;

A – activele globale ale întreprinderi.

Compararea sensului calculat primit cu cel planificat, poate fi f cut concluzia cu

privire la aceea c , cât de efectiv întreprinderea îndepline te sarcinile de producere în

corespundere cu planurile de strategie ale corpora iei.

Elaborarea scopurilor

Planificarea ac iunilor

Controlul i aprecierea muncii

surile de corectare

Page 469: Revista 2010, Nr

Analiza posibilit ilor filialelor ale corpora iei. Analiza posibilit ilor – este o

cercetare complex , care se efectueaz cu scopul aprecierii aspectelor de baz a func ion rii

FC. Rezultatele analizei permit de a judeca starea actual a întreprinderi, de a depista punctele

ini iale pentru aprecierea eficacit ii. La prima etap se realizeaz analiza produc iei

întreprinderi.

Dac fabricarea produc iei nu este efectiv , atunci se cerceteaz structura cererii cu

privire la tipurile produc iei, producerea c rora poate ameliora echipamentul existent f

schimbarea principial a tehnologiei, se analizeaz eficacitatea fabric rii unei asemenea

produc ii. În cazul în care o asemenea producere nu este efectiv , se studiaz structura cererii

asupra produc iei ramurilor învecinate. i a a mai departe – cu ajutorul metodei aproprierilor

consecutive. Criteriul de baz de alegere a tipului de produc ie i a organiz rii fabric rii ei

este func ionarea efectiv a întreprinderi unitare corporative.

Analiza structurii interne. Analiza structurii interne a întreprinderi fiice a corpora iei

se realizeaz pentru eviden ierea acelor rezerve interne, pe care ea le poate folosi pentru

ridicarea eficacit ii de func ionare i asigurarea emiterii cantit ii necesare a produc iei de

rfuri care s corespund calit ii.

De la început este necesar de a aprecia poten ialul întreprinderi pe câteva diviz ri.

Pentru aprecierea poten ialului pot fi aplicate diferite calcule economice. De exemplu, pentru

compararea calit ii de gestiune la diferite întreprinderi de a raporta suma venitului curat al

întreprinderi pentru o perioad concret i suma, achitat conducerii acestei întreprinderi în

calitate de recompens pentru munca lor ( salariul, premiile .a.m.d. ) pentru aceia i perioad .

În întregime, alegerea informa iei urmeaz a se efectua dup indicatorii compara i, folosind

diferite metode i procedee. Informa ia pentru analiza pronun at a posibilit ilor întreprinderi

poate con ine date despre:

capacitatea de concuren a produc iei;

ile puternice i slabe ale activit ii;

locul de aflare a întreprinderi;

nivelul reputa iei;

echipamentele tehnologice;

durata fabric rii tipului de produc ie;

calitatea produc iei;

personalul;

nivelul cheltuielilor.

Analiza structurii interne se realizeaz pe baza informa iei enumerate pe calea

compar rii a importan ei indicatoarelor corespunz toare a întreprinderi concrete cu

Page 470: Revista 2010, Nr

indicatoarele medii pe ramur . Pentru studierea fiec rei structuri interne prezentate mai sus a

întreprinderi fiice a corpora iei se utilizeaz un rând de indicatoare, calculul c rora se face în

expresie de valoare.

Pentru aprecierea locului afl rii întreprinderi se folose te indicatorul locului afl rii ( Il

). Importan a lui permite de a analiza cheltuielile de transport ale întreprinderi, de a planifica

mai eficient procesul de func ionare i logistica.

n

n

ii

l

PI 1 , (2)

unde

Pi – pre ul livr rii produc iei sau care completeaz de la analiza întreprinderi pân i –

la acel nod de transport;

n – num rul nodurilor de transport, pe care poate fi livrat produc ia întreprinderi

pentru transmiterea urm toare la consumatori.

Indicatorul nivelului reputa iei ( Nr ) permite în expresie numeric de a aprecia

eficacitatea politicii de marketing a întreprinderi, i de asemenea a p ii ocupate de

întreprindere pe pia a emiterii produc iei. Dac importan a indicatorului Nr este egal cu 1,

întreprinderea cercetat este monopol pe tipul dat de produc ie. Nivelul reputa iei se

calculeaz dup formula :

CîcCîNr , (3)

unde

Cî – cantitatea întreprinderilor, care conlucreaz cu întreprinderile cercetate;

Cîc – cantitatea întreprinderilor consumatoare a unui tip de produc ie, fabricate de

întreprinderile cercetate.

Calitatea i cantitatea poten ialului de producere i a echipamentului tehnologic poate

fi m surat cu ajutorul indicatorului nivelului de uzare a activelor nemateriale i corespunz tor

a tehnologiei, i de asemenea cu ajutorul coeficientului de p sire i a coeficientului de

renovare a componentelor corespunz toare ale activelor necirculare.

Perioada de fabricare a produc iei este apreciat dup normele tehnologice de

producere a unit ilor de produc ii, dup aceea perioada de fabricare a unit ilor se înmul te

la cantitatea unit ilor de la normele de înc rcare ( vagon, container .a.m.d. ).

Calitatea produc iei este apreciat de coeficientul de întoarcere ( C întoarcere ) i se

calculeaz ca corela ia cheltuielilor pentru repara ie i schimbarea produc iei, întoarse

consumatorilor ca necalitativ i suma total încasat de la realizarea acestei produc ii ( ÎR ).

Page 471: Revista 2010, Nr

ÎR

CsCrîntoarcereC , (4)

unde

Cr – cheltuielile pentru repara ia produc iei necalitative;

Cs – cheltuielile pentru schimbarea produc iei necalitative;

Personalul poate aprecia dup fabricarea medie a personalului în producere, de

asemenea dup încasarea medie la un singur muncitor. Nivelul cheltuielilor este apreciat dup

rile de seam financiare.

Dup analiza structurilor interne FC urmeaz a a numita analiz a mediului extern

care include în sine studierea furnizorilor i a consumatorilor.

Analiza mediului extern. În procesul de analiz a mediului extern se preg te te

informa ia pentru toate aspectele, care au leg tur cu întreprinderi - furnizorii materiei prime

i consumatorii produc iei. Studierea furnizorilor materiei prime se realizeaz cu scopul

eviden ierii mai profitabile dup criteriul pre ul dup scala întreprinderi fiice a corpora iei.

Din alt parte, se studiaz cererea i oferta cu privire la produc ie, fabricat în întreprindere.

În leg tur cu aceea c de regul la întreprindere se fabric câteva tipuri de produc ie, sarcina

de baz a companiei conduc toare – este de a împ i produc ia în produc ia consumat de

diferite grupuri de cump tori.

În a a mod, analiza posibilit ilor – este etapa ini ial a ciclului de gestiune, în

corespundere cu rezultatele pe care se construie te activitatea ulterioar a întreprinderi fiice

ale corpora iei.

BIBLIOGRAFIE

1. Nathan Rosenberg, L. E. Birdzell, Jr., How the West Grew Rich. The Economic Transformation of the Industrial World, Basic Books, Inc., Publishers, New York, 1986.

2. Thráinn Eggertsson, Economic behavior and institutions, Cambridge University Press, 1990. 3. Michael C. Jensen, William H. Meckling, Theory of the Firm: Managerial Behavior, Agency Costs

andOwnership Structure, Journal of Financial Economics 3 (nr. 4, octombrie), 1976

IV. ACTIVITATE FINANCIAR-BANCARA

DEZECHILIBRELE FINANCIARE DIN SECTORUL BANCAR ROMÂNESC CA URMARE A CRIZEI FINANCIARE GLOBALE

Petru RO CA, prof. univ., dr. hab în economie, ULIM

Clara DOMAN, doctorand ULIM The world financial crisis has affected both the Romanian banking system and the entire national economy.

The lack of liquidity and the growing number of insolvent debtors has increased the banks degree of vulnerability.

Page 472: Revista 2010, Nr

Perspectiva sectorului bancar ramâne în continuare negativ datorit condi iilor

economice dificile ca urmare a efectelor crizei financiare mondiale. Prin sprijinul financiar

primit de România de la Uniunea European i Fondul Monetar Interna ional i ca urmare a

sistemului de reforme aplicate de c tre guvern s-a produs o atenuare a presiunilor financiare la

nivel macroeconomic creând o u oar revenire a sistemului de lichidit i si solvabilitate a

ncilor. "Condi iile din economia româneasc se men in dificile în urma contract rii

semnificative a activit ilor i a cre terii omajului în 2009, ca efect al crizei financiare

mondiale. Drept rezultat, moneda local a fost sub presiune, num rul creditelor ne

performante a urcat semnificativ i cre terea activit ilor de creditare a încetinit considerabil

din cauza aversiunii b ncilor fa de asumarea riscurilor i a resurselor limitate de finan are",

a declarat Nondas Nicolaides, vicepre edinte la Moody's [1].

Kenneth Orchard, analistul la Agen ia de rating Moody's a apreciat la începutul lunii

februarie 2010 c ratingul pentru România în perioada urm toare pentru investment grad va

ramâne la cel mai mic nivel Baa3 cu o perspectiv sta ionar . "Pentru a putea lua în

considerare o îmbun ire a ratingului, trebuie s vedem unele îmbun iri substan iale ale

situa iei fiscale i cred c ne vom uita la intele din 2011. Vom men ine ratingul la nivelul

actual în viitorul apropiat", a declarat Kenneth Orchard. El a mai spus c evolu ia actual a

economiei române ti este conform cu a tept rile agen iei. "Nu sunt foarte optimist c vor

putea s fac consolidarea fiscal , astfel încât deficitul bugetar sa coboare la 3% din PIB în

2012", a declarat Kenneth Orchard, care a mai precizat c în României se va înregistra o

cre tere economic cu 2,3% in 2010 datorit înregistr rii unor cre teri a exporturilor i în

urma contrac iei de 7% înregistrate în 2009.

Criza financiar a împov rat sistemul bancar cu datorii de miliarde de dolari ceea ce a

declan at un sistem riscant prin faptul c b ncile au început s i vând pasivele bancare

înapoi debitorilor în ideia de a demonstra c au o situa ie financiar pozitiv în bilan uri.

Acest lucru a dus la vânzarea ipotecilor la pre uri foarte mici pentru a reduce riscurile de

valorificare ale pie ei imobiliare. O mare îngrijorare o reprezint fenomenul prin care s-a

instaurat o practic interna ional potrivit c reia companiile i investitorii priva i r scump ra

datorii imense de la b ncii cu acordare de discount. Acesta practica creeaz i va crea o

subminare a tehnicilor i practicelor de refinan are a institu iilor între ele în vederea acoperiri

necesarului de lichidit i. Aceasta metod întrerupe procesul de refinan are care nu mai poate

fi ref cut u or punând b ncile care doresc s se refina eze pe cont propriu în imposibilitatea

de a- i valorifica pasivele. Aceast vânzare de active va induce o mare confuzie pe pia a

creditelor ipotecare i va genera subscrieri suplimentare care vor cre te gradul de neîncredere

în sistemul financiar i a a zdrucinat de criza financiar global . Acest sistem potrivit c ruia o

Page 473: Revista 2010, Nr

companie privat cump de la banc o datorie ,aceast companie devine de in toare de titlu

de creditor asupra unui debitor al b ncii dândui dreptul de decizie asupra acestuia dar f a

de ine ceva din afacerea debitorului, fapt ce poate duce la grave ilegalit ii [2]. În acest sens

este necesar un sistem legal imediat de interzicere a unor asemenea practicii.

La toate acestea se adaug cursul de schimb leu-euro care este foarte volatil i creeaz

mari probleme exportatorilor i în esen întregii economii na ionale. Dup cum se vede din

graficul de mai jos (fig. 1) în ultimele 30 de zile cursul de schimb a înregistrat varia ii destul

de mari i perspectiva unei stabilit i într-o marj eficient este foarte mic în viitorul

apropiat.

Fig. 1. Evolu ia euro pe ultimile 30 de zile

Sursa: newz.ro

Ca urmare a efectelor crizei financiare mondiale în sistemul bancar românesc se

contureaz o serie de schimb ri care reorienteaz modul de lucru al sistemului bancar din

România în urm toarele domenii:

1. În domeniul lichidit i

S-a constatat c peste tot în lume atunci când exist bani ieftini si se înregistreaz o

cre tere a pre urilor la bunuri dar în special la imobiliare , b ncile comerciale au sc zut

activele lichide periculos de mult .Acest precedent a dus spre faliment sau în prag de faliment

multe b nci, unele chiar prestigioase. Pentru evitarea acestor situa ii autorit ile în materie de

reglementare trebuie s emit reguli i m suri clare care s creeze un sistem pruden ial solid i

reglementeze sistemul lichidit ilor bancare (tabelul 1).

Tabelul 1. Topul primelor 10 b nci din România în 2009 pe baza totalului de active bancare

Page 474: Revista 2010, Nr

Locul ocupat în top

Denumirea bancilor 2009 Total active bancare 78,5 miliarde euro

2008 Total active bancare 79 miliarde

euro 1 BCR-controlat de grupul austriac

ERSTE 19 20,3

2 BRD-controlat de grupul francez Societe Generale

14,1 15,6

3 Volksbank-controlat de grupul austriac Volksbank

6,6 6,8

4 Alppha Bank-controlat de grupul elen Alpha

6,4 5,5

5 CEC BANK-detinut de statul român 6,3 4,3 6 UniCredit Tiriac Bank-controlat de

grupul italian UniCredit 6,1 5,5

7 Raiffeisen Bank-controlata de grupul austriac Reiffeisen Bank

6 5,9

8 Banca Transilvania-de inut de BERD,Bank of Cyprus i un grup de antreprenori români.

5,9 5,4

9 Bancpost-controlat de grupul elen EFG Eurobank

4,4 4,7

10 ING Bank-controlat de grupul olandez ING.

3,3 3,5

Sursa: Alc tuit de autor

2. În domeniul depozitelor versus credite.

Bazate pe un suport solid de finan are pus la dipozi ie de b ncile-mam , filialele sau

sucursalele acestora din România au dat credite peste nivelul depozitelor atrase. Reducerea

refina rilor a determinat b ncile din România s î i concentreze activitatea pe atragerea de

depozite. Acest lucru a dus la mari exager ri care a dus la cre teri a dobânzilor în unele cazuri

la dublu infla iei la depozite. În prezent se constat o relaxare a situa iei care permite într-o

anumit m sur reluarea creditelor i stimularea economisirilor.

2. În domeniul aministr rii riscurilor

Criza financiar a determinat b ncile sa practice o politic foarte prudent în

administrarea opera iunilor ,a test rii capacit ilor lor de administrarea a riscurilor. Sistemul

opera ional al b ncilor cu privire la segmentarea clien ilor va fi mai dur în vederea evit rii

riscurilor, iar sistemul de creditare i dobânzile vor fi mult diferen iate. B ncile î i vor testa

capacit ile de workout i restructurare într-un cadru real i nu simulat. Vor trebui sa dea

dovada de mare flexibilitate cu clien ii pentru g sirea împreun a unor posibilit ii de

traversare a crizei si crearea unui vasel III.

3. În domeniul rela iei b ncilor cu clien ii

De i sistemul bancar are misiunea de a servi clien i , în România nu s-a consolidat un

sistem de parteneriat sau mai bine zis de fidelitate a clien ilor cu banca. Acest lucru se

Page 475: Revista 2010, Nr

datoreaz perioadei de expansiune bancar în România care a determinat o migra ie continu

a clien ilor în c utarea unor b ncii ideale care nu exist nic eri în lume i accesarea unor

promo ii .În aceast perioad b ncile vor lucra cu clien ii existen i si vor diferen ia pe

categorii clien ii i ii va trata în consecin .

4. În domeniul migra iei personalului bancar.

Procesul de expansiune bancar în România a determinat o mare presiune pe resurse

umane care în ultimi trei ani a absorbit circa 20 000de oameni noi în sistem .Sistemul bancar

s-a axat în primul rând pe tinerii cu pân la trei ani vechime care migreaz de la o banc la

alta dup salarii i func ii. Cre terea salariilor din sistemul bancar va stagna i se va alinia la

stadiul de dezvoltare economico-social a rii.

Din sursele BNR rezult c restan ele la credite de la companii i persoane fizice au ajuns

în ianuarie 2010 la 4,37% din totalul soldului de credite acordate, fa de 3,88% în

decembrie 2009 i fa de 1,7% în ianuarie 2009.La creditele în lei restan ele au ajuns la

5,8%, circa 4,6 miliarde din totalul soldului creditelor. În cazul creditelor în valut restan ele

se cifreaz la 3,5% din soldul total al creditelor i este de trei ori mai mare decât în 2009.

Creditele în valut îns sunt în cea mai mare parte garantate[3].

În concluzie se constat ca sistemul bancar romanesc se confrunt cu grave dezechilibre

create de criza financiar mondial si uneori aplificate de politicile bancare incoerente si ne

pruden iale .Aceste probleme au dus la blocarea refina rilor sistemului de lichiditate si in

spe a la solvabilitatea sistemului.

BIBLIOGRAFIE:

1. Agen ia de rating Moody's 2. Estim ri BNR 3. www.newy.ro

, ULIM

Evaluations of the present conditions of education should be based upon the results of the market

research which allows us to in turn evaluate concurrent competition of schools in an effort to judge their competitive positions and the ability to explain strategies of development.

Research in the field makes it clear the obvious necessity of the marketing of educational services. The development of market relations in Moldova brought about the fact that public education has turned

into a positive thing. It has turned into a non-material service. Contemporary problems of pricing the value of education is one of the most difficult problems we face

because: it is under the influence of long standing and strong traditions and stereotypes and education and healthcare in our country is traditionally accepted as being within the sphere of free services although as any other budget sphere, it is financed from the pocket of the tax-payer.

The question of the value of education for the country actually didn’t exist. In fact, the ‘buyers’ and ‘sellers’ of education are one in the same. It was the state represented by the bodies of government, elementary and higher education.

Page 476: Revista 2010, Nr

This was the circumstance which closed the problems of valuing educational services and excluded the possibility establishing the real value as a result of negotiations between customers (users) and sellers (producers) of educational services.

In order to study the question of pricing education, it is necessary to methodologically study strategies of marketing for the development of education at the regional level.

,

- .

, ,

“ ” . ,

, ,

, “ ”

.

(

, , )

.

,

,

.

- .

( ) ( )

.

,

, , , -

, .

, ,

.

“ ”.

Page 477: Revista 2010, Nr

,

,

( ,

) .

,

, -

.

, ., , .,

, .

: ,

(

), ,

. ,

,

, , .

,

, , (

) , ,

,

- .

, ,

,

,

.

( .

) ,

, “

”.

.

{3}:

Page 478: Revista 2010, Nr

= 1- {3},

- ( ); - ( );

- , [6, . 81].

,

,

. ,

.

( ),

-

, ,

. « »

, .

.

-

,

.

, - ,

:

,

. ,

.

. ,

, .

,

, ,

.

, ,

)

,

Page 479: Revista 2010, Nr

. , ,

. -

.

., . [9, .138]

( . .1).

.1

[9, .140].

. 1, : • ( ,

);

Page 480: Revista 2010, Nr

, (

);

• : ,

; ;

;

.

,

,

,

. , ( i)

1- {4}:

i i = i + 100 {4},

Ci - ; i - , Ci; - .

« » 50%

,

.

,

, 20% (

, 40%).

:

• ( ) - 48%;

• , – 25%;

• -

16%;

• - 11%, . 60%

- .

, ,

( . ),

( ).

Page 481: Revista 2010, Nr

« »,

, , ., .

.

, . ,

,

, ,

.

,

( . )

.

( ), -

.

( )

( ), ,

. ,

, , .

-

, , (

) ,

.

.

,

, .

, , ,

, ,

- .

, 42%,

- 29%, -

12%, - 1%,

- 2%. 4,5%,

5%, [1, .112].

Page 482: Revista 2010, Nr

.

.

, ,

( ).

, ,

( ) .

, ,

.

, ,

.

: “ ” ,

,

( . ,

, “ ” ).

.

“ ” “ ” , ( )

( . 4).

4.

[5, .308].

- ;

- ;

- .

)

,

,

Page 483: Revista 2010, Nr

4, « » 5

9 , . “ ”

)

.

“Journal of Commerce”,

70%

. “ ”

(60

% ), - (50 %

) [5, .16-27].

,

, .,

– « » [6,

.147].

. , ,

. ,

, .

.

, ,

.

,

.

. -

, ,

- .

, .

( ) (

, ) ( ), .

, .

, ,

.

Page 484: Revista 2010, Nr

, ,

.

”, .

,

60- . , . [8,

.112], ,

, - .

, , ,

,

, ( . ) .

1980 . . , ,

1961 .: “

.

, ,

... , ,

-

. ,

, ,

” [2, .104].

,

, ,

,

.

, - -

, ,

, -

.

, ,

. , ,

. -

Page 485: Revista 2010, Nr

.

, .

, ,

,

.

, -

( -

),

. ,

-

.

1. . . .: « », 2002. 112 . 2. .; . . .:

, 1999. 234 . 3. . . : , 2000,

5. 312 .

, ULIM,

. , ULIM Under conditions of market economy the role of payment transactions increases because, on the one hand they are the finat stage of any business, in manycases determining the financial standing of an enterprise, on the other hand promptitude in paying ansures trust of suppliers, banks and other counterparts , lack of customs penalty, loan repayment and so on. Analysing the arrangement of dearing settlements,we can determine that they ensure promptitude in paying or suppliers fulfillment of obligations, but other transactions do not guarantec this. In order to develop a business, economic units shouid understand and take into consideration all the advantages and axpenses of this or,that type of, payment transaction. They should choose methods of payment according to the specificity of transaction in order to ensure fast,reliable and aconomical executions of payment transactions.

-

, ,

, .

( , ,

; ;

.) ,

. ,

, .

,

Page 486: Revista 2010, Nr

.

, , ,

, .

,

, . . ,

,

, . ,

.

,

90% (

- 62%). , ,

, .

.

02468

10

2007 2008 2009

. 1. ( . ) [3, c. 2]

. 2008 2009

,

.

( ) - 2008 . 43534.0 .

, 7.6%

2007 . 2008

17.0%, 1622.0 . 11159.2 . .

398.1 .

1224.0 . .

. ,

, ,

, ,

Page 487: Revista 2010, Nr

. 2008 M2 (

+ ) 14.9% 2007

21145.7 . . M2

4064.5 . ( 20.1%),

398.0 . (6.0%).

:

(39.6%), , ,

(22.5%), ,

(14.9%) (8.9%).

1.

, 2

. % . % . %

2005

7972,2

100

3485,9

43,7

4486,3

56,3

2006

10745,9

100

4403,0

41

6342,9

59

2007

12256,0

100

4726,0

38,6

7530,0

61,4

2008

18348,3

100

6281,6

34,2

12066,7

65,8

2009

20553,7

100

6781,7

33

13772,0

67

1,

62 % 38%.

, ,

. ,

, –

.

, ,

.

,

.

.

:

, ,

Page 488: Revista 2010, Nr

. , -

.

,

.

. – ,

.

.

:

[4, c. 17].

, –

( ,

) , ,

, .

-

,

,

.

. :

1) ;

2) ,

;

3) ,

, ;

4)

, , ;

5) ,

, ;

6)

;

7)

;

Page 489: Revista 2010, Nr

8)

.

,

( ,

), – ( ,

).

,

( . 2).

, -

.

2.

1. 2. 3. 4.

1. 2. 3. 4.

;

;

;

;

.

;

;

;

;

.

; ; ; ;

;

.

;

;

.

2,

: , ,

, .

,

:

;

,

;

, .

;

Page 490: Revista 2010, Nr

, . ;

, ( ),

;

, .

.

,

, ( . 3).

3.

, ,

,

,

( )

,

, , ,

),

:

,

, ,

.

, , ,

,

,

.

( ) , ,

,

.

Page 491: Revista 2010, Nr

.

: , , - ,

, , .

.

,

.

,

.

,

.

.

.

.

,

,

( ,

, , , .).

,

.

, ,

. ,

100 . : 1991-

1992 . 1000 , 1995-1996 . - 10000 , 2001 . - 100000 .

, ,

. ,

,

, 100

, ,

,

,

10% . ,

:

Page 492: Revista 2010, Nr

;

( ) ;

;

[1, c. 5].

, , ,

, , .

,

. ,

. .

,

, ,

, , ,

.

,

.

, .

, ,

,

( ) ,

, .

, 15 ,

.

.

,

. , ,

,

, .

. , . ,

, 15 16

, , , ,

, ,

Page 493: Revista 2010, Nr

.

,

,

.

, . ,

(aviz) 16

.

,

, , , 18 , ,

, ,

.

. , ,

,

.

, :

0,25% ;

,

.

,

, , ,

, ,

.

, :

a) , ;

b) .

c) , .

.

, .

, :

Page 494: Revista 2010, Nr

, ;

;

;

;

, ,

;

,

;

,

, :

1) , , ,

, ,

;

2)

;

3) ;

4)

.

, .

. .

( ) .

, - ,

,

, .

, -

, ,

.

.

« » [2],

.

:

1) ,

;

Page 495: Revista 2010, Nr

2) , .

[2, c. 29].

, ,

.

;

;

;

, ,

;

,

;

.

« ».

,

.

,

:

(ordin de incasare)

;

(ordin de eliberare)

.

, ,

.

.

, .

, ,

,

.

, . ,

. ,

:

, ;

, ;

Page 496: Revista 2010, Nr

;

, ,

.

,

.

,

.

:

)

, ,

, ;

b)

, ,

;

)

,

;

d)

.

,

, , , ,

.

.

, ,

,

– .

,

.

, –

.

, .

,

Page 497: Revista 2010, Nr

( – , –

),

.

, ,

« ».

« » « »,

.

:

, ( )

;

(

, ,

,

, );

( , ,

). ,

) ( )

,

, ;

( ).

– , ,

, ;

.

:

1. .

2. .

3. .

:

1. ,

.

2. .

,

Page 498: Revista 2010, Nr

,

.

, , .

.

:

1)

,

;

2) , .

.

, ;

3)

.

, ,

. ,

. ,

, .

,

« ».

,

, ,

,

.

:

1. .

2. .

, .

,

.

– ,

, ,

.

Page 499: Revista 2010, Nr

,

– .

«

». ,

( ),

,

, .

,

.

:

;

. :

;

.

.

, –

, .

,

.

,

, . . ,

, ,

,

.

, ,

.

, ,

.

, –

.

Page 500: Revista 2010, Nr

,

.

, .

, ,

:

1) , ,

, , );

2) , ,

, ;

3) ,

( ,

.).

.

4. I . 2009 % II . 2009 % III . 2009 % IV . 2009 %

3,514,047

100

7,297,641

100

10,900,016

100

14,817,458

100

3,337,986

95

6,930,539

95

10,328,362

94,7

13,991,826

94,4

176,061

5

367,102

5

571,654

5,3

825,632

5,6

)

2,958,026.8

100

6,116,814.6

100

9,305,383.5

100

12,735,774.6

100

2,896,240.2

98

5,992,781.7

98

9,111,449.4

98

12,449,170.6

97,7

61,786.6

2

124,032.9

2

193,934.1

2

286,604.0

2,3

, . 4

2009

5,2%

95 010 . 94,8%

.

,

,

.

,

Page 501: Revista 2010, Nr

.

,

, ,

. ,

. , ,

, . . . ,

,

.

,

,

, .

,

,

. ,

,

. -

.

.

– .

, .

.

:

1)

;

2)

– , ,

( );

3) ;

4) ,

.

-

.

,

, .

Page 502: Revista 2010, Nr

,

, , ,

.

.

,

.

, ,

, .

, , ,

,

, , ,

, ,

,

: 1. o , 548-XIII 21.07.1995. : Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 1995, 8/56-77, . 2. 2009 . URL:http://bnm.md./ru/financial_politics . 3. . ( )

. : Contabilitate i audit, 2004, 5, . 21-24. 4. . . .: , 2006. 766 .

CREDITUL: FUNC II, FORME, PRINCIPII

Ion STURZU, drd. ULIM Grâce à ce six essais cet article, pour expliquer et interpréter les principaux enjeux et définir les enjeux et les

prêts bancaires, mettant l'accent sur les fonctions, les principes formes de crédit. Il aborde également les outils et les techniques de prêts et de leurs perspectives d'évolution.

Principala tr tur distinctiv a rela iilor de credit const în finan area subiec ilor

economici pe seama disponibilit ilor latente ale economiei, în condi iile rambursabilit ii,

perceperii de dobând i emisiune (crea ie) monetar .

Func iile creditului, ca expresie a dezideratelor fundamentale fa de existen a i menirea

opera ional a rela iilor de credit, sunt:

Func ia de mobilizare, ameliorare i redistribuire

Func ia de emisiune

Func ia de reflectare i stimulare a eficien ei activit ii economice

Func ia de mobilizare, ameliorare i redistribuire

Formarea disponibilit ilor latente în activitatea agen ilor economici, institu iilor, popula iei

Page 503: Revista 2010, Nr

i concentrarea lor la b nci sunt premisa principal pentru acordarea de credite. Are loc, de fapt,

crearea de c tre banc a unei noi puteri de cump rare, pe care de in torii de moned pasiv

nu au utilizat-o, producându-se i o „rea ezare” a cererii de valori de întrebuin are.

Cererea titularilor de disponibilit i, care nu este în condi iile date decât poten ial ,

este înlocuit cu cererea efectiv a beneficiarilor de credite, diferit material de cea a

de in torilor de depozite monetare, cu implica ii asupra structurii materiale a produc iei.

Func ia redistributiv a creditului nu poate pune în eviden dinamica masei

monetare în circula ie, întrucât în ea se reg se te i se reflect doar înlocuirea monedei

pasive cu moneda activ , cantitatea de moned r mânând aceea i, a a cum, schimbând

pozi ia clepsidrei, cantitatea de nisip cuprins în ea r mâne neschimbat .

Func ia de emisiune

Manifestarea func iei de emisiune a creditului const în crearea de noi mijloace de plat

în economie, a unei mase monetare suplimentare. Dac fondurile agen ilor economici,

resursele bugetului administra iei publice i ale popula iei sunt, în fiecare moment, limitate,

creditul bancar apare ca fiind singura resurs „liber ”, a c rei m rime ar putea lua valori în

func ie de deciziile subiective ale b ncilor. Aceast aparen este îns fals . Emisiunea

monetar nu poate fi arbitrar , ci ea trebuie corelat cu realit ile economice, deoarece

supracreditarea, cât i subcreditarea au efecte perturbatoare pentru economie.

Func ia de reflectare i stimulare a eficien ei activit ii agen ilor economici

Eficien a economic a activit ii întreprinderilor se reflect sensibil în situa ia lor

financiar , iar aceasta din urm , în volumul fondurilor utilizate pentru un nivel dat de

activitate, precum i în gradul de asigurare a capacit ii de plat . Cu cât eficien a economic a

unei activit i date este mai ridicat , celelalte condi ii fiind invariabile, cu atât necesarul

de fonduri este mai redus.

Nivelul de eficien se reg se te în m rimea fondurilor totale necesare, îns , i

mai pregnant, în situa ia creditelor, întrucât acestea intervin ca resurs marginal de

completare, a c rei dimensiune este determinat de evolu ia fondurilor proprii.

Creditul nu este doar un seismograf al eficien ei economice, ci i un instrument de

influen are, în direc ia stimul rii unei activit i calitativ superioare, prin acordarea de credite

restric ii agen ilor economici cu bun activitate i prin aplicarea de restric ii sau

neacordarea de credite celor care se confrunt cu deficien e în gestiunea lor i dificult i

în returnarea împrumuturilor.

Prin func iile pe care le îndepline te, creditul genereaz o serie de efecte favorabile,

cum ar fi: sporirea puterii productive a întreprinderii, prin redistribuirea capitalului;

concentrarea capitalului; reducerea cheltuielilor pe care le presupune circula ia monetar ;

Page 504: Revista 2010, Nr

adaptarea elastic a cantit ii de moned în circula ie la necesarul economiei.

Pe lâng aceste efecte favorabile, creditul presupune i o serie de riscuri. Principalul

risc este abuzul de credit, fenomenul supracredit rii economiei generând, inevitabil,

procese de deteriorare a puterii de cump rare a banilor, infla ie. Totodat , creditul poate

favoriza opera ii economice ce atenteaz la lichiditatea bancar , în m sura în care b ncile au

prea pu ine posibilit i de selec ie a clien ilor solicitatori de credite sau ace tia sunt de rea-

credin .

Riscurile creditului pot fi generate de fenomene economice individuale sau de o

anumit stare economic conjunctural .

Pentru prevenirea riscurilor credit rii, ncile trebuie s de in informa ii pertinente

asupra situa iei patrimoniale i financiare a debitorilor, asupra naturii opera iunilor

economice în care ace tia se angajeaz . Totodat , prevenirea riscurilor în creditare

presupune cunoa terea reputa iei morale a debitorilor, a bonit ii lor, o bun evaluare a

evolu iilor viitoare a acestora.

Formele creditului

Creditul poate fi structurat dup mai multe criterii, ceea ce permite mai buna lui

cunoa tere i analizare. Aceste criterii sunt:

natura economic i participan ii;

destina ia dat creditului;

natura garan iilor ce servesc ca acoperire;

termenul la care trebuie rambursat;

fermitatea scaden ei;

modul de stingere a obliga iilor de plat .

a. Dup natura lui economic i participan i, se disting mai multe forme ale creditului:

• creditul comercial;

• creditul bancar;

• creditul de consum; • creditul obligatar; • creditul ipotecar. Creditul comercial este creditul pe care-l acord întreprinz torii

la vânzarea m rfurilor sub forma amân rii pl ii. Aceast form de credit se manifest nu

numai în rela iile de vânzare-cump rare dintre întreprin- z torii productivi i cei din comer , ci

i, mai ales, direct, între întreprin- z torii produc tori.

Datorit creditului comercial, întreprinz torii î i pot desface produc ia f s mai

tepte pân când cump torii vor dispune de bani, creditul comercial accelerând circuitul

Page 505: Revista 2010, Nr

capitalului real.

Cu toate avantajele pe care le presupune, creditul comercial are totu i o serie de

limite. În primul rând, el este limitat prin propor iile capitalului de rezerv al

produc torului. Orice întreprinz tor va putea vinde m rfuri pe credit numai în m sura în

care dispune de rezerve de capital care-i permit continuarea activit ii de exploatare. În al

doilea rând, propor iile creditului comercial depind de regularitatea încas rii contravalorii

rfurilor vândute pe credit anterior; dac nu încaseaz la timp contravaloarea m rfurilor

livrate, produc torul va trebui s restrâng vânzarea cu plata ulterioar (pe credit).

Creditul comercial cuprinde: creditul de vânz tor i creditul de cump tor.

Creditul de vânz tor are ca obiect vânzarea m rfurilor cu plata amânat .

Întreprinz torul apare în dou ipostaze, i anume: cea de împrumutat, prin credit-

furnizori, pentru procur ri de echipamente, materiale etc., i cea de împrumut tor,

prin credite-clien i, pentru produsele livrate sau lucr rile executate partenerilor s i.

Creditul de cump tor se identific cu pl ile în avans. i în aceast ipostaz ,

întreprinz torul poate fi atât beneficiar al avansurilor pl tite de c tre clien ii s i pentru

fabrica ia produselor, cât i pl titor de avansuri c tre furnizori. Altfel spus, creditele de

cump tor apar ca o prefinan are, de c tre beneficiari, a fabrica iei produselor pe care

ace tia inten ioneaz s le achizi ioneze. De regul , aceste credite sunt utilizate în procesele

de exploatare cu ciclu lung de fabrica ie (construc ii, agricultur ).

Creditul comercial este un instrument de promovare a livr rilor, de reducere a

cheltuielilor reclamate de plata dobânzilor pentru contractarea de împrumuturi, care, altfel, în

cazul creditului bancar, ar fi necesare.

Creditul bancar este un credit sub form b neasc acordat de bancheri

întreprinz torilor i popula iei. Dac , în cazul creditului comercial, participan ii la

rela iile de credit sunt întreprinz torii, în cazul creditului bancar numai unul dintre

participan i este agent nefinanciar, produc tor (întreprinz torul), cel lalt participant fiind

banca, adic un agent financiar, bancherul ap rând doar în ipostaza de de in tor al sumei

împrumutate. Creditul bancar, fiind sub form b neasc , este mult mai flexibil, se poate

mi ca în orice situa ie, disponibilit ile b ne ti mobilizate din anumite sectoare ale

economiei putând fi dirijate c tre întreprinz tori, indiferent de sfera lor de activitate.

Prin formarea depozitelor bancare pe seama disponibilit ilor, pe de o parte, i acordarea

de credite pentru activitatea de exploatare curent sau realizarea obiectivelor de investi ii, pe

de alt parte, b ncile i clien ii lor (întreprinz torii) se g sesc în raporturi de reciprocitate.

Modalit ile tehnice de creditare a activit ii curente a agen ilor nefinanciari sunt

multiple: avansurile în cont curent, linia de credit simpl , linia de credit confirmat , linia

Page 506: Revista 2010, Nr

de credit revolving, credite cu destina ie special etc.

Creditul obligatar exprim rela ii între unit i economice i institu ii, în calitate de

debitori, care emit obliga iuni, pe de o parte, i, pe de alt parte, subscriptorii de obliga iuni, în

calitate de creditori, care î i avanseaz capitalul în scopul ob inerii unei dobânzi.

Rezult c obliga iunea, în calitate de titlu de credit, serve te atât la formarea

capitalului fix, cât i la formarea capitalului circulant (sub forma bonurilor i

certificatelor de depozit).

Referitor la obliga iunile emise de c tre întreprinderi, se eviden iaz specificul acestora

de a fi angajate primordial în sfera public , fiind accesibile tuturor doritorilor de investi ii

i f când obiectul negocierii la bursa de valori.

Dezvoltarea pe scar larg a creditului obligatar a extins activitatea institu iilor de

evaluare mobiliar (rating).

Fiind un proces de evaluare a pozi iei financiare a unui titlu de împrumut, ratingul

exprim o apreciere asupra riscurilor legate de rambursare sau plat a dobânzilor.

Desf urând o activitate de expertizare în favoarea investitorilor, institu iile de rating pot

consolida buna apreciere a emiten ilor de obliga iuni, promovând prin aceasta emisiunea

valorilor mobiliare.

Obliga iunile se vând în mod curent între întreprinderi i b nci, între b nci i Banca

Central , în cadrul opera iunilor de optimizare a plasamentelor pe care o urm re te

fiecare. Totodat , activele în obliga iuni creeaz baza unor opera iuni de împrumut declan ate

de de in torii care primesc credite; prin gajarea acestora, de in torii ob in disponibilit i

lichide în momentele considerate oportune, în condi ii avantajoase, iar pe de alt parte,

streaz în continuare calitatea de proprietar al acestor obliga iuni i deci privilegiul de a

încasa, la termenele stabilite, dobânzile ce li se cuvin. Se poate conchide c obliga iunile, în sine,

reprezint fondul material al unor ample opera iuni bancare active i genereaz numeroase i

diverse opera iuni de credit bancar.

Creditul de consum const în vânzarea, cu plata în rate, a unor bunuri de consum

personal de valori mari i folosin îndelungat , cum sunt mobila, articolele de uz casnic,

autoturismele etc. Între creditul de consum i creditul bancar se manifest raporturi de

determinare, adesea, pentru a dezvolta vânzarea de m rfuri cu plata în rate, comercian ii

recurgând la creditul bancar.

Creditul ipotecar este creditul garantat cu proprietatea imobiliar i are ca principal

obiectiv sus inerea dezvolt rii acestei propriet i. Dup natura garan iei, creditul ipotecar

poate fi rural sau urban. În timp ce creditul ipotecar rural are drept garan ie a

ramburs rii proprietatea funciar , proprietatea asupra terenului, creditul ipotecar urban

Page 507: Revista 2010, Nr

este garantat cu ipotecarea cl dirilor. Creditul ipotecar a dobândit amploare în toate rile

dezvoltate, formele pe care le îmbrac fiind diverse: credit ipotecar cu dobânzi variabile,

credit ipotecar cu rambursare progresiv , credit ipotecar inversat, purt tor de anuit i.

Elementul comun al ultimelor dou forme de credit const în faptul c ele contribuie la

finan area nevoilor de consum ale popula iei, diferen a constând în dimensiunea

temporal a consumului finan at.

b. Dup destina ia dat creditului, se disting:

• credite productive; • credite neproductive. Creditele productive sunt cele destinate unei activit i productive.

Creditele neproductive au ca destina ie consumul individual.

Aceasta nu înseamn c numai prima categorie de credite este important , iar cealalt

lipsit de semnifica ie, deoarece rezultatul final al utiliz rii unui credit de consumate

poate avea efecte productive comparabile sau superioare.

c. Dup natura garan iilor ce servesc ca acoperire, creditul poate fi:

• credit real; • credit personal. Creditul real este creditul acordat pe temeiul unor garan ii

materiale, certe, care acoper cu prisosin valoarea creditului, punând la ad post pe creditor de

orice risc.

Creditul personal are la baz încrederea de care se bucur debitorul, reputa ia lui

de a- i îndeplini prompt obliga ia, calit ile morale ale solicitatorului, dar i situa ia lui

material . Chiar dac nu se cere o garan ie efectiv sub raport juridic, ca în cazul creditului

real, calit ile morale ale debitorului nu pot fi ignorate.

d. Dup termenul la care trebuie rambursat, creditele pot fi:

• credite pe termen;

• credit f termen. Creditele pe termen trebuie rambursate la o dat stabilit , cum

sunt, de exemplu, creditele cambiale. Nerespectarea termenului de rambursare atrage

sanc iuni. Creditele pe termen pot fi considerate credite pe termen scurt, credite pe termen mediu

sau lung.

În cazul creditelor f termen, contractarea obliga iei de credit nu stipuleaz data

lichid rii ei, de exemplu, în cazul creditelor de cont

curent, care presupun rela ii continue i curente.

e. În func ie de fermitatea scaden ei, creditul poate fi:

Page 508: Revista 2010, Nr

• credit denun abil; • credit nedenun abil. Atunci când bancherul î i rezerv dreptul ca înaintea termenului de

scaden fixat, pe baza unui preaviz, s cear debitorului s pl teasc , avem creditul

denun abil. De pild , astfel de denun ri pot interveni în cazul creditului de cont curent,

atunci când debitorul prezint o deteriorare a gestiunii sale. Creditul în care bancherul

nu- i rezerv dreptul de a cere restituirea anticipat a împrumutului acordat este numit credit

nedenun abil.

f. În func ie de modul de stingere a obliga iilor de plat pentru lichidarea creditelor,

se disting:

• credite amortizabile;

• credite neamortizabile. La creditele pe termen lung i mediu se prevede posibilitatea

ramburs rii acestora prin rate anuale, astfel determinate încât stingerea întregului angajament

se fac în cadrul unui termen stabilit, având credite amortizabile. Suma din credit

care trebuie restituit periodic poart denumirea de amortizare sau amortisment. De regul ,

amortizarea unui credit pe termen mediu i lung se realizeaz în cadrul anuit ilor, care

includ i dobânzile aferente.

Pentru creditele mici sau pe termen scurt, condi iile de rambursare pot fi stabilite fie în

sensul unei achit ri globale, fie în sensul unei pl i e alonate altfel decât anual. Aceste

credite intr în categoria creditelor neamortizabile.

Principii în activitatea de creditare bancar

Economiile actuale, ca economii monetare, presupun desf urarea unui amplu proces de

creditare, ca o latur consistent a activit ii bancare, existând o interdependen a

creditului i situa iei financiare a agen ilor economici:

• în primul rând, prin situa ia creditelor se reflect starea financiar a oric rui întreprinz tor

angajat în rela ia de creditare;

• în al doilea rând, o bun sus inere financiar va genera condi ii favorabile pentru

ob inerea de noi credite.

Desf urarea adecvat a procesului de creditare este reglementat i organizat în sensul

asigur rii unei intermedieri financiare care s permit satisfacerea adecvat a nevoilor de

finan are a clien ilor, dar i realizarea eficient i cât mai sigur a acestei activit i din

punctul de vedere al b ncii, aceste deziderate fiind impuse prin respectarea principiilor de

creditare.

• Un principiu de baz dup care se c uze te întreaga activitate

Page 509: Revista 2010, Nr

bancar este pruden a bancar . Ca atare, b ncile vor urm ri ca solicitan ii de credite s dea

dovad de credibilitate. Toate opera iunile de creditare i cele în leg tur cu

constituirea garan iei vor trebui consemnate în documentele contractuale, din care s rezulte

echivoc to i termenii i toate condi iile respectivelor tranzac ii.

Activitatea de creditare trebuie s prezinte interes atât pentru banc , ce are în vedere o

sporire a profiturilor ob inute din dobânzi, cât i pentru agen ii economici, ce urm resc

consolidarea afacerilor i, dac este posibil, ob inerea unei mai bune rentabilit i financiare,

urmare a utiliz rii

efectului de „levier” financiar favorabil.

Pe întreaga durat a credit rii, debitorul are obliga ia s pun la dispozi ia b ncii un

exemplar din bilan ul contabil, situa iile contabile periodice i orice alte documente solicitate

de creditor, aceast obliga ie fiind ca o clauz distinct prev zut în contractul de credite.

• Un alt principiu care trebuie respectat este acela al respect rii destina iei creditului,

care afirm c împrumuturile i scrisorile de garan ie solicitate b ncii, indiferent de

sum , durat de rambursare, respectiv valabilitate, se acord numai pentru destina ia

stabilit prin contracte, nerespectarea acestei condi ii dând dreptul b ncii s rezilieze contractul

de credit i s retrag împrumutul.

În practica bancar , persoanele fizice pot s solicite credite dac îndeplinesc o serie de

criterii, cum ar fi:

- realizeaz venituri certe i cu caracter permanent pe întreaga perioad de creditare;

- garanteaz rambursarea creditelor solicitate cu veniturile pe care le realizeaz , precum i

cu alte valori materiale;

- nu înregistreaz debite restante sau alte obliga ii neachitate la scaden la data

solicit rii împrumutului.

• Principiul planific rii creditelor afirm necesitatea estim rii, cuantific rii cerin elor

i poten ialului de creditare ale b ncii, sub forma unor situa ii bilan iere care cuprind resursele

totale de creditare (disponibilit i i depozite, valori mobiliare, refinan ri etc.) i

plasamentele (credite, plasamente interbancare, rezerva minim obligatorie etc.). Din

compararea resurselor totale de creditare (Rtc) cu totalul plasamentelor (Pt) pot s apar

urm toarele dou situa ii:

-Rtc < Pt – deficit de resurse;

-Rtc > Pt – excedent de resurse.

Înc din faza de planificare, pentru diminuarea riscului lipsei de lichidit i, se va

urm ri asigurarea corel rii creditelor cu resursele de acoperire a acestora, atât în structur ,

cât i din punct de vedere al maturit ii lor. De pild , disponibilit ile la vedere vor putea fi

Page 510: Revista 2010, Nr

utilizate pentru acoperirea a circa 30 % din soldul împrumuturilor curente.

Activitatea de planificare bancar a plasamentelor se coreleaz cu stabilirea necesarului

de credite de c tre clien ii b ncii în func ie de necesit i. Aceast activitate presupune o

limitare a creditelor în cadrul unor plafoane stabilite i controlate de c tre unit ile bancare

• Principiul garant rii creditelor asigur b ncile în ce prive te rambursarea la

scaden a ratelor din credit i achitarea dobânzilor aferente. În rela iile cu debitorii, b ncile

sunt expuse unor riscuri, care, în mod firesc, impun luarea unor m suri pentru garantarea

crean ei, de regul , garantarea creditelor f cându-se pe baza bunurilor mobile i imobile ale

debitorului.

Trebuie re inut faptul c b ncile pot acorda credite nu numai dac garan iile constituite

pot fi valorificate, ci trebuie s se in seama i de posibilit ile reale de rambursare a

creditelor pe seama lichidit ilor gene- rate de activitatea economic . Garan iile constituie doar o

surs secundar , de protec ie a creditorului în cazul unor împrejur ri neprev zute.

Din punct de vedere juridic, dup natura lor, garan iile pot fi, a a cum s-a ar tat: garan ii

reale i garan ii personale.

Garan iile reale constau în afectarea unui bun al debitorului în vederea asigur rii

ramburs rii creditelor angajate. Acest tip de garan ie ofer b ncii dreptul de preferin

(întâietate în recuperarea crean ei) i dreptul de urm rire (poate ac iona asupra bunului

respectiv, indiferent la cine se afl ). Garan iile reale se pot concretiza în gajul propriu-zis (cu

deposedare) sau în ipotec i privilegii.

Garan iile personale constau în acele mijloace juridice prin care o persoan se angajeaz

în numele debitorului s pl teasc datoria în caz de insolvabilitate a acestuia. Cele mai utilizate

forme de garan ii personale întâlnite sunt: cau iunea, scrisoarea de garan ie i cesiunea de

crean .

Toate aceste forme de garantare a creditelor, pentru a fi acceptate de c tre b nci, trebuie

îndeplineasc , cumulativ, urm toarele condi ii: poat fi materializate într-un titlu înscris

autentic; bunurile s se afle în proprietatea debitorului sau a girantului i s nu fie afectate de

tre alte crean e; proprietarul bunurilor s aib capacitatea de a le gira sau ipoteca; bunurile

existente anterior angaj rii creditelor s fie în stare corespunz toare de func ionare;

bunurile procurate ulterior pe seama creditelor s fie noi i înso ite de documente de calitate;

bunurile propuse drept garan ie s aib pia de desfacere sau poten iali cump tori.

• Rambursarea creditelor la scaden , ca principiu al activit ii de creditare, presupune

restituirea sumelor împrumutate la termenele stabilite. Fiecare agent economic angajat în

rela ia de creditare va negocia i va stabili, în func ie de anumite criterii, termenele de

rambursare pe care b ncile le vor urm ri s se respecte. Are loc a a-zisa scaden are a

Page 511: Revista 2010, Nr

creditelor. Scaden a este o dat viitoare, posibil i cert la care creditul devine exigibil i

trebuie rambursat. Scaden a poate fi intermediar , când numai o parte din împrumut devine

exigibil i trebuie rambursat, sau final , când opereaz rambursarea ultimei rate.

Pot s apar i situa ii în care creditele nu pot fi rambursate la scaden . Dac acest

fenomen este generat de cauze obiective, la cererea clien ilor s i, banca poate prelungi

termenul de rambursare, procedându-se la o rescaden are a creditelor. Totodat , pot

apar i cazuri deosebite, justificate economic, când debitorul se confrunt cu

greut i majore în rambursarea creditelor. În aceste situa ii, la solicitarea expres a

celor în cauz , b ncile pot aproba ree alonarea la plat a întregului credit, ca o m sur

excep ional , înainte de declararea incapacit ii de plat i declan area procedurii de

executare silit .

Creditele nerambursate nici dup procedura de ree alonare se vor trece, din ini iativa

ncii, în categoria creditelor restante, pentru care se vor percepe dobânzi penalizatoare în

func ie de vechimea restan elor.

În condi iile în care un agent economic are de achitat b ncii sale diferite crean e din

activitatea de creditare, ordinea va fi urm toarea: comisioane, taxe i speze bancare;

dobânzi penalizatoare; dobânzi curente; rate la credite restante în ordinea vechimii; rate la

creditele curente ajunse la scaden .

Aplicarea unilateral a principiilor credit rii pentru to i beneficiarii de credite creeaz

posibilitatea urm ririi operative a resurselor de creditare i antren rii acestora potrivit

necesit ilor reale ale economiei. BIBLIOGRAFIE:

1. Gaftoniuc, S. Practici bancare interna ionale. Bucure ti: Ed. Economic , 2003. 2. Dardac , N. Moned – Credit. Bucure ti: Ed. ASE, 2003. 3. Manolescu, G. B nci i Credite. Bucure ti: Ed. Funda iei România Mare, 2006.

SME’S SURVIVAL DURING THE CURRENT CRISIS

Nelu a MITEA Doctor in Economy, Associated Professor at “Andrei aguna” University, in Constan a,

România [email protected]

Toate crizele financiare sunt crize ale succesului i fac parte din mecanismul de reglare al pie elor

financiare. În general crizele sunt cauzate de excesul de încredere, de supraevaluare i de încetare a respect rii unor reguli. Actuala criz economico-financiar a condus la un declin semnificativ al economiei în ansamblu. Principalele institu ii afectate au fost IMM-urile, dar nici institu iile publice nu se pot l uda la ora actual cu ie irea de sub „teroarea” colapsului general. Impactul crizei asupra economiei României ar trebui s dea de gândit speciali tilor i politicienilor în sensul adopt rii unor m suri prin care s se acorde o ans redres rii rii noastre.

Page 512: Revista 2010, Nr

Stoparea declinului economic, diminuarea infla iei i a omajului, reducerea deficitelor din balan ele de pl i, reactivarea culturii de munc i disciplin , inclusiv schimbarea mentalit ii generale ar trebui s reprezinte obiective majore ale strategiei care s vizeze revenirea economiei mondiale. Profesia contabil îns i trebuie s lupte pentru redobândirea integrit ii, pentru câ tigarea credibilit ii, impunând publicului vizat „adev rata” imagine fidel , bazat pe realitatea economic , i nu „cosmetizat ” sub influen a exercitat de interesele marilor puteri.

Am ales pentru lucrarea de fa o asemenea tem , întrucât sunt tot mai influen at de continuitatea fenomenului crizei precum i de incapacitatea de supravie uire a IMM-urilor într-un astfel de context economic. Consider c impactul crizei asupra României i, în special asupra IMM-urilor de aici este unul de propor ii, statul nefiind suficient de dezvoltat pentru a ine pasul. Încerc s aduc în discu ie dificult ile pe care ara noastr este nevoit s le înfrunte i sper ca prezenta lucrare s dea na tere unor dezbateri în rândul

colegilor de breasl cu privire la viitorul „întunecat” spre care tindem s ne îndrept m. fie oare acesta destinul nostru? Nu suntem oare capabili s mai influen m, prin m surile i deciziile noastre, o soart ce parc nu ne mai surâde deloc nou , românilor?

In the last four centuries, financial crisis have repeated, each time being generated by

similar factors and going through the same stages. The visible part of the financial crisis is

the worldwide freezing of bank lending. The crisis’ stages are objectively identical if we take

into consideration each case. Thus, we could say that it is about the crisis of the speculative

capitalism that ended with the "unexplained” money disappearance from the market.

The experts consider that the financial crisis which started in 2008, in the U.S. and

other countries, does represent the most serious shock of the international finances since the

Great Depression from 1929-1933. The transmission of this crisis adverse effect from a

country like the United States to other countries is due to the increasing interdependence of

national economies during the markets globalization process including the financial market

too.

Among the traditional roots of the economic and financial crisis, I could mention the

boom period of credit increase, the strong growth of assets’ prices especially that of housing

market, the uncontrolled lending concerning less creditworthy enterprises (it is about the sub-

prime mortgage borrowers).

The U.S. crisis from 2008 is due, primarily, to the extension and to the complexity of

sub-prime crisis. Its causes have been the uncontrolled expansion of the transferable risk

model distribution (home-and-distribute model); the excessive appetite for profit, which

fueled the demand increase for assets with a very high-risk degree; the inadequate corporate

governance and inefficient management incentives in financial institutions; the negative role

of the regulatory factors and of the rating agencies.

However, the most devastating effect of the current crisis is the bankruptcy of some

important banking and credit institutions in the U.S. and the E.U. countries because of the

entry into default and the inability to recover debts especially in the field of real estate.

Because of this situation, economic analysts predict a slowdown in global economic growth

Page 513: Revista 2010, Nr

due to the production decline in the developed states and to the cessation of economic

dynamics in emerging countries.

Among other effects of the financial crisis, we could talk about the increase of

inflationary pressure, of interest rate and of unemployment, the currencies devaluation and

the growth of current account deficits and of the public debt. However, the current crisis

threatens to destroy even the accounting profession, the international rules, and the

accounting language that tends to uniformity. Moreover, I consider that we need a

cooperation of specialists in the field, to the detriment of their own interests, but in terms of

regaining the credibility of a profession without which economic life would be impossible.

At present, a report issued by ACCA (the Association of Chartered Certified

Accountants) states that the European Union’s determination to implement the International

Financial Reporting Standards (IFRS) has become an important reference for the creation of

a global accounting system and of unique standards. According to the report, we could

understand that IFRS should remain an accounting language with high quality principles. At

this point, we could note that, in spite of a number of shortcomings in the European

regulatory system, the EU has the opportunity to support the realization of new global

structures and the guarantee of transparency and of a sound management.

The current events demonstrate that the global economic crisis has been deepening

day by day and that Romania has begun to experience more and more the economic recession.

According to statistics, the SME field is the most affected by the financial and economic

crisis, especially in the context of a poor implementation of Government anti-crisis measures.

On the one hand, companies that had applied to substantial credits for investment will

not be able to pay these loans, nor the debts to their suppliers, especially the ones who have to

pay in foreign currency. The SME representatives argue that tax reduction, the minimum

mandatory tax elimination as well as the credit transfer from international financial

institutions to the investment and not to the salaries, could be the key measures for the

survival of this field seriously affected.

From the analyze concerning the situation of Romanian SME, published on October

30, 2009 by the National Council of Private Small and Medium Enterprises (CNIPMMR), we

could find out that for the first semester of the year it was recorded a negative index of

entrepreneurship. This shows a very unsatisfied evolution of business environment and of

SME sector according to the same period of 2008.

Concerning the enterprises’ ability to survive on the market during the crisis, we could

regard the data furnished by the National Trade Register Office (ONRC). We find out that

during the period January - December 2009, 133.362 companies suspended their activity,

Page 514: Revista 2010, Nr

which represents an increase reported to the same period of 2008, when there was recorded

only a number of 12.019 requests. The greatest part of these requests was registered in

Bucharest (20.067) and in the following counties: Cluj (7.913), Brasov (6.190), Bihor (5.581),

Constanta (5.165), Timis (5.042) and Iasi (4.752). The fewer requests came from Giurgiu

(839), Teleorman (883), Mehedinti (907), Ialomita (924), Calarasi (1.086), Covasna (1.157)

and Tulcea (1.226).

Also during 2009, a number of 18.766 trade companies applied for their dissolution,

which represents an increase of 398, 83 % reported to 2008, when the number of voluntary

dissolution in our country was only of 3.762.

Over 6.250 enterprises became insolvent in the first quarter of 2010, up to 27 %

reported to the same period of 2009 and nearly 20.000 companies suspended their activity,

according to the statistics. In March 2010, there was registered the greatest number of

insolvencies since the beginning of the year, 2.152, reported to that of 2.082 registered in

January and 2.022 registered in February, as shown by the National Trade Registry Office

data. The reality has just become somber for the unemployment rate that achieved a value of

8, 1 % across our country, during the first month of 2010.

The specialists estimate that the economic situation of SME will continue to

deteriorate here in Romania in the second half of 2010 when their survival on the market

reaches an almost impossible goal.

The enterprises must face many major difficulties today. I consider that the regulators

should take some necessary measures in order to counterbalance them. Among these

difficulties I remind: the credit lock; the inability to provide adequate financing for economic

recovery or activity development; the lack of liquidity; the decline of demand for products

and services at a national and international level; the extremely high taxation designed to

hinder and even to make impossible the continuation of companies’ activities; the large prices

increases for raw materials, energy and food; the unexpected variations of the exchange rate

and uncontrolled inflation; the financial lock due to the delayed collection of debts; costly

court procedures for resolving trade disputes; unstable legal framework, bureaucracy and

numerous administrative barriers. We could add the impossibility to access the structural

funds, due to some factors more or less known; the inexistent measures to support the SME

during the crisis; a difficult access to government aid; a mainly quantitative social dialogue

and free of substance for most of the time. There is a custom not to take into consideration the

social partners proposals concerning the legal and economic issues.

Realizing this "grim picture" which shows the current situation of SME in Romania, I

could conclude that, if the Government does not implement some state aid schemes for the

Page 515: Revista 2010, Nr

companies in difficulty because of the economic crisis, in order to help them to pay their

debts, then surely the engine of Romanian economy will stop.

However, from the most recent events, we notice with stupefaction that, in our

country, regulators are still interested in a possible tax increase during 2010, including the

establishment of new trade taxes, but also the increase of the penalizing activity concerning

the companies by the means of adequate fines. Thus, we could appreciate that there is a true

conflict of interest between regulators and SME, from which the loser will be namely the

Romanian economy. Therefore, in order to help SME to escape from the crisis, I believe that

political stability is essential, as well as the tax reduction, the state support and the real

opportunity to access European funds.

Authorities should not lose sight of the fact that adopting legislative measures in order

to "throw the lifebuoy” to the SME is even more important as companies are acting as the

principal employer and the largest taxpayer for the Gross Domestic Product. In their absence,

the Romanian economy could take farewell from the concept of market economy, from the

efforts made to overcome such a long transition period, but also from the glimpse of a

comfortable future for next generations. In the middle of an economic crisis, the company

able to invest could provide the dream for the economy revival, by creating jobs and by

injecting cash into the economic circuit. By the means of these Small and Medium

Enterprises, we could urge the whole economy.

While the current policy debate at the European and national level is mainly

dominated by short-term measures, the beginning of a new legislative period might be used

for a strategic debate focused more on the medium term concerning the appropriate policies

for the next five years, policies that should be implemented by the European Parliament and

the European Commission.

From a fiscal perspective, we observe that some states are more interested in reducing

government expenditure, in delaying the retirement age and in increasing taxes in order to

raise the revenues. Thus, they take ad hoc measures, ignoring the risks that will have a

negative chain effect over the market disappearance of a large number of companies. Other

states are thinking of their economic recovery by supporting the businesses, to which they

provide certain facilities in order to continue their activities. We could say that rich states

have opted to pump funds into the economy and to allocate state incentives or tax reductions

for individuals and companies in financial danger. It is the case of countries not affected by

large budget deficits, and that were able to allow budget funds in order to create new jobs and

to protect disadvantaged citizens. However, other governments considered optimal to increase

their tax revenues from those paid by individuals and SME.

Page 516: Revista 2010, Nr

A happy example in the current economic context is that of Poland. This was the only

European country, which registered an economic growth (7 %) in 2009. Polish authorities are

proud of their own crisis management and they have become the "best students" in Europe.

With 38 million inhabitants, Poland has a vast internal market. Less open than its neighbors,

less dependent on exports, with a diversified economy, this country had the chance to have

avoided the world trade decline.

Concerning the implementation of some effective measures, in Slovenia, the

regulators reduced the VAT refund period from 60 to 21 days for all contributors’

applications after January 1, 2010. They also reduced the tax basis only at the request of

taxpayers, with 30 % of the amount invested in equipment and intangible fixed assets. By this,

we could notice that, in such a country, the government thinks about how to ease the

companies’ financial situation as well as how to avoid the suspension of their activities or,

worse, their bankruptcy.

France has already cut some fees and taxes imposed to the enterprises or to the

individuals and this country hopes to see this money in new investment and in the creation of

new jobs.

In Sweden, we are assisting at the reduction of income tax rate and of some taxes for

certain domestic services, which aims to encourage the taxes payment in time and therefore

the increase of budgetary revenues.

Even our neighbors in Bulgaria have implemented some effective measures such as

five years tax relief for investment in disadvantaged regions, the exemption or the reduction

of income taxes for young families who pay interest on housing loans. This issue leads us to

some questions: How does in Romania, until now, nobody has taken any measure to save the

economy from its rapid, certain and irreparably fall down? Does the national and political

interest foresee the economic and social development in spite of the segregation between rich

and poor people?

In order to continue with the examples concerning the economic recovery measures I

could remember that in Czech Republic, the tax rate was reduced from 21 % to 20 %. There

the government reduced also the rate of social health contributions for employees and

employers and, concerning the VAT refunds, they settle more quickly the claims of the

taxpayers who submit electronic fiscal statements.

In Hungary, the authorities proposed a series of fiscal measures to reduce income tax

and social contributions, but the government also decided to increase excise duties on alcohol

and tobacco.

Page 517: Revista 2010, Nr

United Kingdom has reduced the rate of VAT for one year from 17, 5 % to 15 % and

the regulators allowed to postpone taxes payment for companies affected by the crisis but

only under the condition of demonstrating their acute need for such postponements.

In Austria, however, we are assisting at a tax increase and at the reduction of public

expenditure in order to reduce the deficit. In addition, the Government from Vienna adopted a

recovery plan for public finances, consisting in saving measures and new taxes.

As for Romania, we could say strongly only that the country has an urgent need of

money. We have not been able to attract European funds yet nor to collect important revenues

for the public budget. Money comes to this budget very difficulty because of the high tax

pressure, as business representatives say. They also consider that the Government should be

interested in unlocking the credit and granting tax facilities to ease the companies’ financial

situation such as VAT payment at the moment of bill collection, the reduction of social

contributions and of excises on gas, energy, fuel. The authorities should also find appropriate

measures to facilitate the enterprises’ access to loans guaranteed by the state, and to impose a

maximum price for stopping the private monopoly on the raw materials markets.

In order to conquer the current crisis we note that, paradoxically, our Government

thinks to apply the following "solution" suggested by the International Monetary Fund (FMI):

the increase of flat tax from 16 % to 20 % and the VAT increase reaching a value of 25 %.

Other Government’ solutions to reduce the budget deficit would be the increase of the tax

base, a new wave of layoffs or other salary reductions. According to the politicians, they

propose to increase the VAT by three percentage points in a first stage, which means 22 %,

and this could happen on July 1, 2010. Unfortunately, this solution is good for the

Government that has shown us during the last twelve months its inability to reduce the

administration staff, and to target the different types of social support.

Applying the flat tax increase and that of the VAT, the effects will be positive (the

growth of budget revenues) but especially negative (and hence the prices increase and that of

inflation; the chasing of foreign investors). The Impact of VAT increase by five percentage

points is hard to estimate, because some producers could absorb some price rises while others

may add further from their hope and for a better return. Consequently, we will assist on price

increases on everything. However, if they raise prices, the sales will decrease.

According to the latest measures proposed by our Government, we see that

the VAT and the flat tax have not been increased yet, which is good news for everyone. Our

President has announced that the Government should take some "survival" measures, which

will not be able to please everyone. Among these measures, we quote the 25 % payroll

reduction for all budgetary system in Romania, the 15 % pensions cutting, the

Page 518: Revista 2010, Nr

15 % reduction of the unemployment allowance. The president himself tried to reassure

pensioners and budgetary employees by explaining that these income "cuts" will affect them

less than the VAT increase. Meanwhile, we should recognize that, for the moment, this

measure seems to show that the politicians have begun to take into consideration the situation

of the SME and the danger of the enterprises’ market disappearance. But how long won’t this

measures dated from May 2010 be linked to that of raising fees and taxes?

According to a recent study realized by the CESifo, anti-crisis measures taken so far in

Romania are among the most inefficient in Europe and worldwide, in their complexity and

structure. The economic crisis determines the Romanian companies to reduce their anti-

corruption efforts in their struggle for survival.

As a conclusion, I could say that Romania’s exit from the crisis would be more

difficult than expected, because our country went into the current economic and financial

crisis "completely disarmed in terms of fiscal and monetary policy, its only chance being the

reform" as said Mr. Theodor Stolojan an European Parliament member. However, I

personally believe that, in order to achieve these reforms, is crucial for our Government to

establish a strategy in the true sense of this word. It is about a medium and long-term

strategy, in which our politicians have to answer to some questions such as: At what point are

we finding now as a state? To where are we intending to go? And when?

From the events that took place in the past, I argue that the "powerful people" of our

country used to show their only interest in their fortune increase by "draining" the resources

of a state that, after the Revolution of 1989, had succeeded in integrating in market economy

and in achieving a nice economic growth. Finally, the politicians proved to have been

overcome by the "mirage" of power and money, ignoring the fate of the economy and of the

country.

I believe that, in such a critic situation, Romania has no chance to prevent the fall, than

that of the sudden awakening to reality. The politicians’ interests and actions should act

positively on companies because they could save the whole economy.

Considering the information above, I am thinking now ... What would be the saving

solution for the crisis in Romania? Why for us, the Romanian people, is it impossible that

political interest, that of business environment and the social one converge towards the

welfare of all? REFERENCES

1. Mitea, N. „Contabilitatea financiar ”, Editura Funda iei Andrei aguna, Constan a, 2008; 2. Pohoa , I. Repere în economia institu ional . Editura Economic , Bucure ti, 2009 3. * * * : colec ia ziarului Capital, trimestrul I, 2010.

Page 519: Revista 2010, Nr

PROFESIA CONTABIL LA R SCRUCE DE DRUMURI – INTRE INTERESUL ECONOMIC I CEL POLITIC

Nelu a MITEA

Doctor în economie, Conferen iar în cadrul Univ. “Andrei aguna” Constan a, catedra de tiin e

Economice, Constan a, România [email protected]

It is well known that the world economy and the accounting profession have been passing nowadays

through the most serious economic and financial crisis since 1930. The crisis came to us really slowly, but it could be anticipated several years earlier. It is very difficult for us to say if this crisis could have been avoided. But it seems that specialists had ignored the signals of the collapse like: the Asian crisis of 1997-1999, the chain collapse of some world market giants such as Enron's case, the oil crisis, the lack of liquidity on financial and banking markets, culminating with the U.S. credit crisis. Finally, we reached at a crisis which had overthrew the world economy because, especially, of an unlimited exposure to the risks, because of the lack of transparency and credibility concerning the financial reporting, the lack of an adequate culture for what the accounting profession really means, and at last but not at least, because of the dominant political class that had imposed its own interests above those of the global economy. We could not overlook the fact that, the state and financial authorities, as well as the rest of the market participants do have different opinions and rather different interests regarding the functioning of the economy. In this paper I would like to draw attention to the politics negative role, consisting especially in pursuing its own interests such as the excessive taxation in spite of following the objectives of the economic growth and that of business entities stimulation, to the prejudice of the entrepreneurs and of financial information users. I realized this paper starting with the question: How ethical could be considered the politic system which is used to "thrust its nose into” the accounting profession? I think this has led to the loss of professional integrity, with consequences to its evolution in the global economy.

Lucrarea de fa a fost conceput cu scopul de a trage un semnal de alarm în rândul

profesioni tilor contabili, al economi tilor, reglementatorilor i chiar statelor vis-a-vis de

problematica crizei actuale care pare s se aprofundeze pe zi ce trece. In aceast perioad

asist m cu to ii la dezbateri tot mai aprinse i mai dese între bancheri, politicieni, profesioni ti

contabili, reprezentan i ai mediului antreprenorial i academic cu privire la solu iile posibile

care ar putea conduce economiile s dep easc criza i s le înscrie din nou pe drumul c tre

cre terea economic . Semnalul de alarm vizeaz îndeosebi rolul negativ al politicului care

continu i în prezent s urm reasc propriile interese în detrimentul interesului pur

economic, fiind incapabil s „renun e” la lupta pentru putere i domina ie, o lupt

distrug toare de valori, a tept ri i rezultate economice în special. Atât la nivel na ional cât i

interna ional, interesele politice domin întreaga via economic , social , juridic , fapt

pentru care, în loc s se ia m suri pentru redresare, se fac adev rate „experimente” pe „pielea”

societ ilor i cet enilor, de i num rul mare de falimente i dispari ii de pe pia la nivel

mondial, nu ridic semne de întrebare în rândul adev ra ilor responsabili de aceast situa ie.

Personal consider c cei ce vor reu i s „supravie uiasc ” acestei perioade, vor fi adev ra ii

deschiz tori de drumuri ai noii ordini mondiale pe scena economic .

Pentru realizarea lucr rii am procedat la o analiz documentar , fapt ce mi-a permis

evaluarea, în elegerea i compararea unei game largi de studii publicate în jurnale, reviste i

Page 520: Revista 2010, Nr

i de prestigiu din circuitul interna ional. Am aprofundat evenimentele trecute i actuale

din via a economic i am cercetat între r cinile crizei, pentru a în elege mai bine ceea ce se

întâmpl în prezent. De aceea, problematica referitoare la rolul politicului în via a economic

i în exercitarea profesiei contabile, doresc s dea na tere unor dezbateri profunde între

speciali tii din domeniu.

2. Criza actual i profesia contabil

În anii premerg tori crizei, am asistat cu to ii la extinderea creditelor de diferite tipuri,

pornind de la cele ipotecare, la cele pentru autoturisme precum i la banalele credite pentru

consum ce au ajuns s fie la îndemâna oricui, exagerându-se expunerea la riscul de neplat .

Ins dezastrul a pornit de pe pia a imobiliar american unde s-au raportat pierderi

semnificative, fapt ce a condus la distrugerea stabilit ii financiare. De la boom-ul imobiliar

criza s-a propagat astfel dintr-un anume segment al pie ei c tre toate celelalte. Remarc m

incapacitatea autorit ilor i reglementatorilor de a recunoa te c economia real este

influen abil , iar dintr-o criz a Statelor Unite, aceasta s-a transformat repede într-o criz

mondial .

Din rapoartele organismelor de specialitate care vizeaz criza financiar , afl m în

mare parte care sunt cauzele acesteia. Nu trebuie s pierdem din vedere faptul c b ncile s-au

dovedit oarbe la risc i au încurajat gândirea pe termen scurt, în detrimentul unei viziuni de

ansamblu pe termen lung. Astfel, ele au acceptat un grad de îndatorare extrem de ridicat, s-au

expus nelimitat la riscuri, au înl turat reglement rile financiare s toase i chiar au delegat

responsabilit ile în fa a colapsului sistemului financiar.

Dar din analiza datelor referitoare la situa ia general economic i financiar , afl m

b ncile nu sunt singurele care se fac vinovate de actuala criz , ale c rei dimensiuni nu au

putut fi previzionate deloc. Ci, am putea afirma c un rol negativ l-a avut i profesia contabil

în perioada premerg toare crizei, prin distorsionarea informa iilor financiare transmise c tre

public în interesul marilor puteri, prin sporirea opacit ii raport rilor financiare, ascunzând

atât riscurile existente cât mai cu seam cele previzionate. i, ajungând în acest punct, nu a

putea s nu adresez o întrebare retoric , ca în cazul celei din paginile anterioare, referitoare la

sistemul politic : Cât de etic este considerat i profesionistul contabil care se las influen at

în aplicarea ra ionamentului s u de interesele grupurilor de presiune?

Însu i organismul ACCA (Asocia ia Contabililor Profesioni ti), prin raportul s u din

2009, specific faptul c una dintre cauzele majore ale crizei, din cele cinci enumerate, este

„raportarea financiar eronat ”. Intre celelalte cauze se mai înscriu: lipsa guvernan ei

corporatiste, remunerarea i stimularea ca i principii ale gândirii pe termen scurt,

reglementarea insuficient i chiar ubred , identificarea i gestionarea riscului.

Page 521: Revista 2010, Nr

Se poate b nui astfel c aceast criz va avea consecin e mult mai aspre decât crizele

din trecut i c va fi nevoie de mai mult timp pentru reînceperea cre terii la nivel global. Atât

sistemul financiar care a contribuit la declan area crizei, cât i sistemul contabil au lucrat

„mân în mân ” în dezavantajul rilor în curs de dezvoltare în special, urm rind interesele

marilor puteri. Observ m astfel cum aspectele de ordin politic, economic sau social

interfereaz cu cele contabile. Dar sunt de p rere c , toate practicile contestabile ar trebui

aspru sanc ionate, îns întreb rile pe care le adresez în acest context ar fi: De c tre cine? Cine

anume se face mai pu in vinovat de situa ia la care s-a ajuns?

3. Rolul politicului i profesia contabil

Criza actual este rezultatul unor modific ri calitative în evolu ia capitalismului, când

asist m la o concentrare asupra specula iilor, în dezavantajul spiritului antreprenorial. Dar

criza ar trebui s ne trezeasc o dat pentru totdeauna, s putem face planuri cu m suri

viabile, strategii pe termen lung care s se bazeze pe o regândire de fond a principiilor

fundamentale ale capitalismului.

In aceast perioad , politicul ar trebui s fie mai mult interesat de conceperea i

instituirea unei reglement ri neutre, independente i corecte, a transparen ei în exercitarea

ac iunilor sale precum i a unei mai profunde supravegheri publice.

tim cu to ii c , în general, crizele sunt legate i de interesele mari ale unor grupuri

puternice mondiale, dar se cuvine oare s ne întreb m : Nu cumva crizele sunt provocate de

îns i interesele acestor grupuri?

Imixtiunea politicului i grupurilor de interese în activitatea de reglementare i

normalizare contabil a e uat, dup cum ne stau m rturie evenimentele de la ora actual din

întreaga lume. Presiunile exercitate de politic asupra profesioni tilor contabili s-au tradus în

final printr-o „reinventare” a conceptului de „imagine fidel ”, ace tia din urm reu ind prin

„creativitatea” lor s construiasc „acea” imagine fidel care s r spund necesit ilor diferite

ale politicului. Profesionistului contabil i s-a dat astfel posibilitatea ca, sub presiunea

exercitat de politic i de grupuri de interese, s denatureze „adev rata” imagine fidel , pe

baza rolului avut în organizarea întreprinderilor, deoarece, a a cum ar ta Marin Toma,

Pre edinte al CECCAR, profesionistului contabil „îi sunt încredin ate spre dirijare i

armonizare cifrele privind mi carea mijloacelor i resurselor unei întreprinderi care,

ordonate pe anumite categorii, dup o schem bine stabilit , pot demonstra la un moment dat

situa ia – oricât de complex – a unei întreprinderi”. De i profesionistul contabil ar fi putut

car anticipa riscurile la care erau expuse companiile, datorit presiunilor marilor puteri,

ace tia au ignorat atribu iile esen iale ale profesiei, furnizând publicului larg o informare

incorect , lipsit de credibilitate i comparabilitate. Intradev r sunt de p rere c vina profesiei

Page 522: Revista 2010, Nr

contabile rezid în aceea c ea a încercat mult prea mult s r spund presiunilor exercitate

pentru satisfacerea intereselor unor grupuri- int , f a ine cont de riscurile previzionate i

a eviden ia, de fapt, adev rata realitate prin intermediul unei informa ii complete, reale i

relevante a unei entit i la momentul analizat. Deducem astfel c în prezent, interpretarea

conceptului de imagine fidel mâne principalul obstacol în armonizarea structurilor

contabile în plan interna ional.

Vorbeam anterior despre necesit ile politicului care difer în func ie de statul de

provenien , dar i de interesele care primeaz în cadrul fiec rui stat în parte. Spre exemplu,

în SUA , obiectivul contabilit ii se refer la furnizarea de informa ii utile pentru

fundamentarea deciziilor investitorilor i, în acest sens, profesioni tii „au avut grij ” s

„cosmetizeze” starea i situa ia financiar a întreprinderilor, ascunzând riscurile specifice, fapt

ce a condus la pr bu irea întregului sistem financiar i economic. O concep ie diferit de cea a

Statelor Unite se poate întâlni în ri precum Germania, Austria, Elve ia, unde obiectivul

contabilit ii nu era prezentarea imaginii „celei mai fidele” a situa iei economice, ci

subestimarea valorii întreprinderii, în conformitate cu respectarea principiului pruden ei.

Asist m în aceste ri la o subevaluare a activelor i la o supradimensionare a datoriilor, fapt

ce a denaturat i el „adev rata” imagine fidel . In schimb îns , în rile Europei continentale,

în special în Fran a, observ m o fiscalizare a contabilit ii, interesul primordial fiind acela al

statului de a impozita beneficiile directe legate de rezultatul contabil. Ins , contrar

deontologiei profesionale, putem sesiza cazuri numeroase în care responsabilii cu raportarea

financiar au manifestat tendin a de a subevalua beneficiul pentru a minimiza impozitul de

plat .

Dac pân în prezent remarc m c în SUA contabilitatea ac ioneaz în interesul

investitorilor, în Germania profesia ac ioneaz în interesul bancherilor, în Fran a i la fel, în

România, contabilitatea pare s fi devenit un adev rat instrument al fiscalit ii. Acest din

urm aspect, pentru faptul c nou românilor ne este binecunoscut din practica de zi cu zi, nu

poate decât s ne ridice întreb ri de genul: Fiscalitatea, ea de unde vine oare? De la un

interes pur na ional, de la unul european sau chiar de la unul mondial?State precum

România, nu sunt oare ele însele mult prea mici pentru a- i impune interesele legate de

cre terea economic i bun starea proprie în fa a intereselor marilor puteri care au

capacitatea s î i urm reasc strategii de progres bine conturate i numai de ele tiute?

In acela i context, a putea face precizarea c , de exemplu, în ara noastr care este o

ar de drept scris, statul joac un rol important, iar sistemul contabil reprezint doar un

instrument al fiscalit ii, f a reu i s devin motorul în elaborarea i punerea în aplicare a

normelor contabile. Dar, în virtutea evenimentelor trecute i prezente din România, nu a

Page 523: Revista 2010, Nr

putea s nu subliniez faptul c actuala cultur contabil na ional este, de fapt, o cultur

impus , importat , prin care statul „face hatârul” marilor puteri ale lumii. i probabil ca ara

noastr , la nivel global mai exist multe alte state care i-au uitat identitatea în aceast „lupt ”

a interna ionaliz rii i mondializ rii.

Bineîn eles c interna ionalizarea are o serie de argumente pozitive, dar adev ratele

beneficii globale vor putea fi aduse, din punctul meu de vedere, numai atunci când vor

spunde unor nevoi globale în aceea i m sura i intensitate, când se va instala la nivel

mondial o gândire economic i contabil unic menite s nu mai adânceasc pr pastia între

boga ii i s racii lumii.

Intradev r Statele Unite reprezint ara care are cea mai lung tradi ie în materie de

normalizare contabil . Americanii sunt primii care au creat un cadru contabil conceptual, iar

la ora actual , principiile contabile au ajuns la un înalt grad de rafinament. Dar, inând cont de

criza american , am putea considera c sistemul acesta a e uat. In plus, acceptarea normelor

americane ca referen ial pentru normalizarea mondial nu se bucur de sus inerea Uniunii

Europene, atât din considerente economice cât i politice. Mai mult de atât, pare c nici o ar

nu dispune de un dispozitiv de reguli contabile care s merite s fie adoptate unitar în întreaga

lume pentru c nic ieri nu exist un referen ial contabil perfect.

Aflat la r scruce de drumuri, profesiunea contabil se vede în fa a unei provoc ri de a

se orienta pe un drum nou care s ia in considera ie complexitatea aspectelor na ionale i

interna ionale actuale. Ideea pe care o aduc în discu ie în acest moment se refer la faptul c ,

printre remediile crizei, a acorda o importan deosebit reglement rii care ar trebui s

faciliteze cooperarea interguvernamental bazat pe politici interna ionale adecvate de

integrare. Dar, totodat , în încercarea unilateral care vizeaz convergen a standardelor de

contabilitate, nu putem pierde din vedere faptul c speciali tii ar trebui s efectueze studii

pertinente i complexe referitoare la sistemele contabile na ionale, la asem rile i

deosebirile evidente dintre acestea, la caracteristicile culturale ale fiec rui stat în parte ce nu

pot fi ignorate. Odat depuse toate aceste eforturi, este posibil ca profesia contabil s î i

recâ tige respectul i totodat s furnizeze o imagine global „mai” fidel asupra realit ii

economice. Dar, o mare problem pentru noi to i ar fi aceea ca noua reform contabil s nu

fie iar i rezultatul „jocurilor” politice de la nivel înalt, în care profesionistului contabil s nu

îi revin decât rolul de „pion” al punerii în practic a unor schimb ri de suprafa ..

4. Noua profesie contabil

Ca o concluzie a lucr rii de fa , putea sus ine c , atât sistemul financiar cât i cel

contabil interna ional se afl întradev r la o r scruce de drumuri. Nu este greu s observ m

faptul c , în prezent, din motive mai mult sau mai pu in cunoscute nou , asist m la o

Page 524: Revista 2010, Nr

„degringolad ” economic i politic , având un impact negativ în lan , asupra indicatorilor

economici i, mai cu seam , asupra nivelului de trai. De aceea, consider c este nevoie de o

adev rat revolu ie în profesia contabil la nivel interna ional, cu scopul de a salva economia

mondial .

Severitatea crizei economice i financiare, precum i implica iile ei asupra tuturor

domeniilor vie ii, ar trebui s trezeasc „spirite înalte” din lumea de afaceri mondial care s

dea solu ia salvatoare pentru ie irea din impas, l sând deoparte interesele câtorva puteri.

Acum, când pie ele sunt în dezordine, iar politicienii se arat neputincio i s rezolve situa ia

catastrofal , ar trebui s ne gândim unde vrem s ajungem cu adev rat în viitor. Este

important s nu ignor m faptul c noi suntem responsabili de crearea valorii economice

actuale, ce o vom l sa mo tenire genera iilor viitoare. In acest sens este nevoie de cooperarea

tuturor speciali tilor din institu ii politice, guvernamentale, financiare, juridice, contabile i de

audit în sensul cre rii unei noi culturi economice i contabile care s priveasc dezvoltarea

societ ii globale în ansamblul ei.

Sunt voci în lume care sus in faptul c tot ceea ce se întâmpl pe scena economic

mondial este normal, conform teoriei cre tere-declin, ceea ce vrea s arate c este normal ca

dup o perioad de boom economic urmeze colapsul. Intradev r întreprinderile sunt

organiza ii complexe, ca i întreaga lume economic , care au un ciclu de via asem tor

ciclului unui produs: adic ele se nasc, cresc i se dezvolt , intr în stare de dificultate din care

pot s î i revin sau dispar. De aceea, profesia contabil ar trebui s se doteze cu un arsenal de

tehnici i metode prin care s se reflecte aceste faze complexe, dar i s anun e riscurile

posibile care, odat evitate, ar putea contribui la salvarea entit ii vizate. Pân la ora actual

îns , referen ialele contabile nu con in norme capabile s serveasc procesul de restructurare

al întregii economii i, de aceea, sunt de p rere ca aici ar trebui sa intervin reglementatorii.

Personal, consider c reglementarea poate fi relevant numai în m sura în care se va

dovedi capabil s produc îmbun iri reale în mediul de afaceri i nu doar rezultate

ocazionale, a a cum s-a mai întâmplat la nivel na ional si interna ional.

Convingerea potrivit c reia pie ele tind spre echilibru este dep it la ora actual . Dar

în virtutea acestei convingeri, reglementatorii s-au eschivat i au putut s renun e la propria

responsabilitate privind interven ia lor în situa ie de criz , pe motiv c pie ele se vor

autoregla. Nimic nu se dovede te în prezent mai lipsit de tact i responsabilitate, fapt

demonstrat de tulbur rile din via a economic ce par s nu mai înceteze. In acest sens, m

consider partizana ideii lui George Soros potrivit c reia este nevoie de o nou paradigm care

sa aib în vedere schimbarea percep iei rolului pie elor i a reac iei participan ilor în fa a

incertitudinii i dezastrului financiar.

Page 525: Revista 2010, Nr

Noua paradigm ar trebui s se opun teoriei economice a cunoa terii perfecte, pe

motiv c nici reglementatorii, nici participan ii la pia nu î i pot baza deciziile doar pe

cunoa tere. Întotdeauna apare imprevizibilul, iar capacitatea de reac ie este deosebit de

important . Mai cu seam îns , trebuie previzionate riscurile i dimensionate, dar acest aspect

nu poate fi realizat în lipsa unor situa ii financiare clare, corecte, relevante, credibile.

Contabilitatea are deja o voca ie interna ional , în ceea ce prive te normalizarea,

armonizarea i convergen a standardelor. Dar este nevoie ca la nivel mondial s se înl ture

discrepan ele dintre US GAAP ( Principiile General Admise care reglementeaz contabilitatea

american ), IFRS (Standardele Interna ionale de Raportare Financiara) i Directivele

Europene i s se elaboreze interpret ri comune cu ajutorul conlucr rii organismelor

interna ionale. Dar, din literatura de specialitate am aflat c Principiile General Admise au

devenit extrem de specializate. Normatorii americani în i recunosc pericolul ca aceste

GAAP s nu mai poat fi utilizate de o serie de companii i, de aceea, chiar în prezent, s-a luat

în calcul reconsiderarea acestor principii.

Noua profesie contabil ar trebui s fie îndreptat spre sporirea transparen ei i

credibilit ii raport rilor financiare, spre o analiz mai detaliat a riscurilor, precum i spre

construirea „adev ratei” imagini fidele a realit ii economice, f ca activitatea contabil s

mai accepte s fie supus presiunii unor grupuri de interese. In scopul de a fi în elese de c tre

to i utilizatorii, informa iile contabile ar trebui s dea dovad de respectarea condi iei privind

inteligibilitatea. Aceasta din urm ar putea asigura perceperea unitar a mesajului transmis

prin situa iile financiare venind s sus in un limbaj comun între cei care întocmesc situa iile

i cei care le utilizeaz .

Ar fi necesar i un cult contabil autentic, bazat în special pe respectarea unor principii

contabile ca cel al pruden ei, al consecven ei i al continuit ii activit ii, urm rind ca scop

prioritar determinarea pozi iei financiare i a rezultatelor reale ob inute de societ i. Dar, mai

cu seam , a considera necesar respectarea cu stricte e a codului etic al profesiei care impune

valori precum: integritatea, cinstea, onestitatea, obiectivitatea contabililor i auditorilor.

Activitatea contabil nu ar trebui s piard din vedere nici utilitatea informa iilor transmise

tre toate categoriile de public vizat. Iar aceast utilitate va depinde în continuare de :

comparabilitate, permanen a metodelor, comunicabilitate, respectarea normelor contabile,

inteligibilitatea i, nu în ultimul rând, de prezentarea adecvat i relevant .

Aceast nou profesie contabil nu poate ignora îns complexitatea tot mai accentuat

a tranzac iilor i structurilor pie elor financiare i nici interna ionalizarea întreprinderilor care

a devenit de mult vreme un obicei tot mai frecvent, dep irea barierelor financiare

nemaifiind un obstacol în calea expansiunii economice. Ea ar trebui s ignore îns presiunile

Page 526: Revista 2010, Nr

i interesele i insufle disciplin , rigoare financiar , o mai bun guvernan corporativ i

minimizarea riscului de fraud . O contabilitate riguroas ar fi esen ial pentru angajarea

eficient atât a capitalului, cât i pentru credibilitatea pe care trebuie cl dit orice afacere.

Criza actual ne-a dovedit tuturor c ni te ra ionamente gre ite precum i interpretarea

eronat a realit ii, afecteaz mersul întregii economii i al societ ii. Consider îns c mai

grav este faptul c , de atâta timp, nici o autoritate nu s-a gândit la ni te m suri globale

salvatoare. In opinia mea, autorit ile ar trebui s cedeze i s nu mai urm reasc doar

interesele câtorva dintre marile puteri. Acum este momentul ca cei responsabili s i uneasc

for ele i s intervin pentru a reinstaura stabilitatea, siguran a i cre terea economic .

a cum afirma Ovidiu Bunget în lucrarea sa intitulat „Contabilitatea româneasca

între reform i convergen ”, „…elaborarea unui corp curent de norme nu se poate realiza

decât prin punerea în valoare a energiilor profesioni tilor contabili organizate pentru ca

vocea lor s poat fi auzit de mediul economic de afaceri i de mediul social”.

In final ar trebui s subliniez faptul c lucrarea de fa nu d solu ii, ci se vrea a ridica

doar ni te semne de întrebare în mintea speciali tilor. In acest sens, a dori s fac un apel

tre colegii de breasl i nu numai, din ar i din str in tate, pentru a ne solidariza în lupta

cu criza i pentru a contribui la recâ tigarea integrit ii unei profesii f de care via a

economic nu ar mai fi posibil . REFERIN E BIBLIOGRAFICE

1. Feleag , Niculae. „Sisteme contabile comparate”, Edi ia a II-a, Vol. I. „Contabilit ile anglo-saxone”, Editura Economic , Bucure ti, 1999; 2. Soros, George. 2008. Noua paradigm a pie elor financiare. Criza creditelor din 2008 i implica iile ei. Bucure ti. Ed. Litera Interna ional. 3. Weller, Christian, E. 2008. „This is a Financial Crisis like any other. – Treat it like one.”, October 11. http://www.un.org/ga/president/63/interactive/gfc.shtml

INOVATIA FINANCIARA - INTRE A FI SI A NU FI RESPONSABILA DE CRIZA FINANCIARA MONDIALA

Silvia NOHAILIC, drd.; lector, magistru ULIM

De plus en plus utilisé le terme d’innovation, était devenu courant et dans le domaine financier, quand on parle des innovations financières on se référer aux nouveaux instruments et technologies financiers utilisées sur marché financier. Dans les conditions de la crise économique l'innovation financière est souvent accusée qu’elle serait responsable de cela, mais en l'absence de l’innovation financière on ne peut pas parler de croissance et de développement tant au plan financier que économique.

În condi iile în care inova ia a devenit o no iune de actualitate fiind fundamental

pentru a forma economia i in condi iile necesita ii adapt rii societ ii noastre la proiectul s u

de dezvoltare, r ne de determinat doar pricipiile i caracteristicile sale. Dac secolul XX a

fost marcat de schimb ri semnificative în plan tehnologic, politic, economic i cultural, epoca

actual pare c dubleaz efortul pentru a impune inova ia ca motor de dezvoltare a societ ii.

Page 527: Revista 2010, Nr

No iunea de inova ie financiara define te unul din urmatoarele evenimente: implementarea

unei noi tehnologii in sectorul financiar si bancar (de exemplu internetul), introducerea unor

noi instrumente de plasament sau de finan are, apari ia de noi pie e de capital. Dupa caz ele

corespund unor schimbari în cî tiguri sau din contra unor adevarate dezorient ri.

Inova ia financiar este continu , dar se accelereaz in unele momente din cauza

progresului tehnic, a mediului economic sub influen a cre terilor economice, a infla iei .a. si

a volatilit ii pie elor financiare. Inova ia financiar este în particular marcat de dezvoltarea

tehnicilor de finan are a proiectelor, finan are a activelor, investi ii cu grad ridicat de

îndatorare (LBO), finan ri structurate, tehnici de gestionare a bilan ului (gestionarea

pasivelor si a activelor), tehnici de gestionare a portofoliului de produse derivate.

Aflate în fa a cre terii pie elor financiare i confruntate cu declinul activit ii lor,

ncile se comport din ce în ce mai mult ca un broker, jucînd rolul de intermediar pe pia .

Cu scopul de a îmbun i pozi ia brokerilor i de a face fa mai bine concuren ei tot mai

acerbe pe pia a tradi ional , b ncile s-au lansat activ în c utarea de inova ii. Aceste inova ii

actuale sunt (fig. 1):

Inova iile financiare – tot mai variate i mai interna ionalizate – se adreseaz diver ilor

clien i i au ap rut în urma progresului în cercetare i informatizare.

Prin intermediul microfinan rii, oferte de servicii financiare se deschide unei popula ii

ordinare excluse din sistemul bancar.

Inova iile financiare ce beneficiaz de cea mai mare cre tere sunt produsele derivate.

[3]

Figura 1. Tipologia inova iilor financiare.

Sursa: Adaptare dup http://www.raexpert.ru/strategy/conception/part6/4/ (15.11.2008)

Inova ii financiare

Inova ii, condi ionate de

progresul tehnologic (plati electronice, banii

electronici, sisteme

electronice de gestionare, etc.)

Înova ii dup modul de

executare i finan are (netting, titrizare -

securitisation etc.)

Inova ii financiare de proces

Instrumente derivate / hedging

(contractele futures, swap,

op iuni, forward, etc.)

Servicii financiare specifice (tranzac ii

i opera iuni ce includ -fuziuni i

achizi ii, scumpararea

intern de capital, finan are de proiect,

management de portofoliu, etc.)

Inova ii financiare de produse i instrumente

Instrumente de finan are (Floating

Rate Notes; emiterea hartiilor

de valoare – RUFs, NIFs, CPs,

CDs; Asset Backet Securities, Zero Bonds; etc.)

Page 528: Revista 2010, Nr

Inova ia financiar are ca scop de a facilita dezvoltarea creditelor si în particular a

pie elor creditelor. Inova ia financiar ar fi trebuit sa reduc riscurile, dar crizele financiare au

fost numeroase în ultimii dou zeci de ani.

Inovatia financiar st la originea produselor financiare – fie c este vorba de contracte

sau titluri. Aceste produse complexe sunt în ultimul timp criticate pentru c au transmis criza

financiar sferei reale a economiei.

În centrul inova iei financiare se reg se te dezvoltarea prin inginerie financiar a

produselor derivate i în particular a derivatelor de credit. Pie ele derivate au cunoscut un

puternic progres în ultimii ani, atît din punct de vedere calitativ si cantitativ. Inova ia

financiar s-a dezvoltat pe baza utiliz rii tehnicii actuariale i de inginerie juridic i

financiar . Ea se dezvolt profitînd de reglement rile bancare. [2]

Inova ia financiar se consider ca fiind un simplificator în ceea ce prive te alocarea

de riscuri între agen ii economici, iar partajarea riscurilor va ameliora func ionarea sistemului

financiar. Gestionarea riscurilor într-o a a manier va permite finan area proiectelor cu

randament înalt, care sunt în acela i timp proiecte riscante, permi înd astfel investitorilor de a

gestiona mai bine portofoliul lor de active.

În afara de partajarea riscurilor care se opereaz mai u or inova iile financiare vor

contribuie, teoretic, la eficientizarea pie elor, prin diminuarea costurilor tranzac iilor, o mai

buna lichiditate a pie elor, stimularea colect rii i difuz rii de informa ii.

Si totu i toate aceste produse sofisticate, care s-au r spîndit rapid în ultimii ani, si

despre care pu ini cunosc sau în eleg ceva, sunt ar tate cu degetul ca fiind una din cauzele

crizei financiare. Ele apar ca fiind produse de specula ie, inutile economiei reale. Iar

comportamentul speculativ al unora dintre aceste produse, rezultatul inova iei financiare, este

acuzat c ar fi creat criza actual .

Produsele financiare au o utilitate destul de important pentru economia real , mai ales

pentru c ele acoper riscurile, avînd rol de asigurator.

Companiile de transport se asigur prin intermediul produsului financiar în ceea ce

priveste fluctua iile pre ului la carburan i, astfel atunci cand pre ul la petrol cre te sa creasc si

pre urile sale, pentru c o data cu cre terea pre ului la petrol cresc i costurile companiei. i

vice versa în cazul diminu rii pre ului la petrol. Astfel scopul companiei nu este de a ob ine

profituri pe pia a financiar , dar de a compensa volatilitatea pre ului petrolului.

Dar utilizate în exces aceste noi produse financiate au cauzat criza sau au accentuat

negativitatea sa. Totu i privind dintr-un alt unghi aceasta problema utilizarea excesiva de

produse financiare inovante nu este direct responsabil de apari ia crizei financiare. Cel mai

Page 529: Revista 2010, Nr

adesea este vorba de o problem de gestionare intern a b ncilor si de controlul

reglementatorilor asupra acestor banci.

Inova ia financiar nu este în sine o problem real . Dar ea trebuie s fie riguros i

sever controlat i bine încadrat . Ceea ce ar însemna c produsele financiare cele mai

complexe ar trebui s fie în elese de c tre cei ce le vor controla. Astfel vom gasi mereu

bancheri care au o multitudine de noi idei i care dispun de bunavoin a reglementatorilor,

imagina ia debordanta a c rora antreneaz o mare volatilitate a pie elor financiare, a

consumului si a investi iilor în absen a unui mecanism ce ar asigura protec ia investitorilor si

a economiilor lor.

De aceea este foarte important rolul politicilor puterii publice în ceea ce prive te

în elegerea utilit ii i efectelor acestor idei si buna lor încadrare în inova ia financiar .

Astfel se poate spune c produsele financiare inovante au o utilitate majora i nu sunt

tocmai speculative si c ele pot pune în pericol existen a b ncii în cazul în care acestea din

urm î i asum riscuri majore, dar nu inova ia financiar ea-însu i este un pericol. În acest caz

este vorba despre gestionarea riscurilor de c tre banca.

Cel mai adesea b ncile nu fac propriile studii i evalu ri ale utilit ii unor anumite

produse financiare i î i desf oara activitatea avînd la baza exemplul altor b nci, în acest caz

riscurile capata o amploare mult mai mare i consecin ele lor sunt semnificativ mai grave.

În analiza sa din aprilie 2008 privind cauzele crizei actuale, Fondul Monetar

Interna ional i Forumul de Stabilitate Financiar au subliniat lacunele manifestate de c tre

gestionarea riscurilor precum i incapacitatea colectiv de a evalua i de a delimita LBO –

Coeficientul de îndatorare – în numeroase institu ii i riscurile unui deznod mînd negativ (1).

Gestionarea riscurilor, informa ia, reglement rile i controlul nu au inut pasul inova iilor,

favorizînd astfel asumarea de riscuri excesive i infla ia activelor. [1]

Patru tipuri de inova ii i de schimb ri structurale au slabit mai ales gestionarea

riscurilor i au expus sistemul la instabilitate: modelul bazat pe transferul de riscuri i

finan area pe pie ele de gros, normele ce in de fondurile proprii i practicile contabile

prociclice, utilizarea abuziva a modelelor retrospective de gestionare a riscurlor,

complexitatea i opacitatea cresc toare a actorilor. [1]

Daca titrizarea i intrumentele de credit structurate au facilitat accesul la creditare, el

au favorizat in general si asumarea semnificativ mai mare de riscuri, în locul unei dispersiuni

eficace, s-a asistat la un transfer al riscurilor c tre institu ii incapabile în ale gestiona i la

apari ia unor situa ii de incertitudine în ceea ce prive te reparti ia lor între actorii pie ei.

Bazîndu-se excesiv pe pre urile de pia i pe modele simpliste i retrospective de

gestionare a riscurilor, i neglijînd necesitatea de vigilen i de analiz aprofundat a

Page 530: Revista 2010, Nr

variabilelor fundamentale, s-a ajuns la subestimarea riscurilor. Mai mult chiar, atunci cînd

numero i actori ai pie ei utilizeaz modele comparabile, ei sunt înclina i spre adoptarea unor

pozi ii similare, ceea ce agraveaz riscul sitemic.

La fel, în ultimii ani se asist la o distinc ie mai pu in clar privind tipurile de actori pe

pia a financiar , cu o concetrare mult mai mare si cu noi intervenen i. Dac aceast evolu ie

este rezultatul inova iilor orientate spre eficacitatea intermedierii financiare, ea de asemenea a

multiplicat posibilit ile de îndatorare i de transfer incert de riscuri.

Recentele evenimente au ar tat c unii reglementatori au supraestimat aptitudinile

institu iilor financiare în ceea ce prive te gestionarea riscurilor i autoreglementarea. Ei au

permis erodarea capitalului prin intermediul titrizarilor, structurilor opace din afara bilan ului

i tehnicilor imperfecte de reducere a riscurilor. În aceste condi ii utilzarea mult mai riguroas

a mijloacelor de control i de sanc iuni existente de c tre reglementatori ar fi putut eviden ia i

împiedica mult mai bine institu iile financiare s i asume ricuri excesiv.

Totu i inova ia financiar se impune în ciuda crizei si a acuza iilor care-i sunt aduse.

În lipsa inova iei financiare nu exist cre tere. Astfel pentru a se evita crizele de acest gen,

sistemul financiar trebuie regandit in totalitate: responsabilitatea trebuie s o poarte cel care

ini iaz riscul, b ncile centrale trebuie s ac ioneze asupra cauzelor crizei i nu asupra

consecin elor acesteia, produsele financiare trebuiesc incadrate i în elese pentru ca actorii s

fie capabili s evalueze riscul.

În concluzie subliniem faptul c experien a recent arat precum c inova iile

financiare pot avea urm ri neasteptate. Reglement rile nu trebuie s împiedice la dezvoltarea

i implementarea inova iei, ci din contra ele trebuie s asigure ca inova ia s fie suficient de

transparent i u or de în eles, pentru ca consumatorul s dispun de mai multe op iuni. În

acest caz trebuie s se acorde o aten ie deosebit unor situa ii complexe care au ca scop s

duc consumatorul în eroare, facînd produsul sau serviciul mai greu de perceput i de în eles

de c tre poten ialul client. inova iile financiare au un rol deosebit de important pentru

dezvoltarea sistemului financiar i cre terea pie elor financiare. Inova ia financiara aduce si

beneficii pentru risk managementul întreprinderii.

Inova iile financiare sunt necesare pentru aportul lor benefic în serviciul economiei

reale, dar în acela i timp este nevoie de o reglementare mult mai ampl si mai profund care

ar asigura stabilitatea financiar , în aceste condi ii inova ia financiar trebuie s dispun de o

transparen major i de o în elegere i aplicare corect . BIBLIOGRAFIE:

1. Rapport sur la stabilite financiere dans le monde – avril 2008, http://www.imf.org/external/french/pubs/ft/gfsr/2008/.../sumf.pdf

2. Lorenzi, J.-H.; Villemeur, A. L'innovation au coeur de la nouvelle croissance, Paris: Economica, 2009. 342 p.

Page 531: Revista 2010, Nr

3. http://www.raexpert.ru/strategy/conception/part6/4/ (15.11.2008)

ABORD RI TEORETICE PRIVIND CRIZELE VALUTAR – FINANCIARE

Petru RO CA, dr. hab., prof. univ. ULIM Adrian URCANU, doctorand, USM

Crisis clearly distinguishes itself from the large mass of economic phenomena through its provocative

force, which fuels theoretical discourse. The last decade has witnessed the development of a vast literature devoted to the study of several phenomena like banking crises or episodes of vulnerability and distress, characterized by inadequate capitalization, impairment of the asset quality and of the credit institutions’ rating.

The purpose of this study is to describe the types of currency and financial crises phenomenon, the causes of their appearance and the schema of the interaction. Also, it is presented an integrated framework for analyzing currency and financial crises that draws from both the early first generation models and the more recent generation approach.

Se disting trei tipuri de crize financiare: bancare, valutare i de datorie extern . În

practic nu exist îns forme pure de crize. Un concept aparte în teoria economic în acest

sens îl reprezint crizele gemene (twin crises) – crizele valutare i ale sectorului bancar, care

au fost în Asia (1997), Rusia (1998) sau din Turcia (2000). Alte forme de crize complexe sunt

crizele valutare i fiscale: Brazilia (1999) sau crize valutare i de datorie extern : Mexic

(1994), Argentina (2001).

Criza bancar – situa ie în sistemul bancar, cînd se îndepline te cel pu in una din

urm toarele condi ii (Demirguc - Kunt, Detragiache):

cota datoriei expirare reprezint 10%;

Cheltuielile pentru restabilirea sistemului bancar sunt mai mari de 2% din Produsul

Intern Brut;

Are loc na ionalizarea a unui num r impun tor de b nci (mai mare 10%)

Se observ destabilizarea sistemului bancar (situa ie cînd se reduce esen ial capitalul

bancar).

Cauzele apari iei crizelor bancare:

Macroeconomice:

ocurile cauzate de politica fiscal i cu cre terea datoriei;

ocurile cauzate de politica monetar-creditar ;

instabilitatea regimului cursului valutar;

alegerea unui regim de curs de schimb nepotrivit;

nivelul ridicat al datoriei pe termen scurt;

cre terea deficitului de cont curent, ca urmare a reducerii cererii externe.

Microeconomice:

Page 532: Revista 2010, Nr

Calitatea joas a creditelor (necorespunderea structurii termenelor i obliga iilor la

credit, creditele companiilor afiliate, risc valutar i procentual, o cot ridicat a

creditelor expirate);

managementul inadecvat al b ncilor comerciale (evaluarea incorect a riscurilor de

insolvabilitate ale debitorilor interni);

supravegherea sc zut a b ncilor comerciale de c tre banca central .

Criza valutar – Criza valutare reprezint pierderea încrederii în moneda na ional ,

exprimat printr-o cerere sporit de schimbare a monedei autohtone cu o moned str in ,

aceasta ducând fie la devalorizarea/deprecierea puternic a monedei na ionale, fie la

diminuarea rezervelor valutare sau impunerea de restric ii privind mi rile de capital.

Cauzele apari iei crizei valutare:

deficitul balan ei de pl i (sold negativ a contului opera iunilor curente, pre uri înalte

la export i import, retragerea capitalului, investi ii de portofoliu în loc de investi ii

directe);

epuizarea rezervelor valutare a b ncii centrale;

cre terea datorie externe (a sectorului privat i public);

comportamentul investitorilor (atacuri speculative asupra cursului valutar ce duc la

retragerea investi iilor de portofoliu).

Criza de datorie extern – situa ie, în care statul sau o grup a debitorilor se declar

incapabil de a îndeplini obliga iunile de plat i refuz achitarea lor.

Cauzele apari iei crizei de datorie extern :

cre terea datoriilor pe termen scurt;

cre terea ratei dobânzii pe pie ele externe;

descre terea brusc a pre urilor la produsele exportate i majorarea pre urilor la cele

importate;

apari ia crizei pe pie e cu care sunt rela ii comerciale, ceea ce influen eaz aspira iile

investitorilor.

În continuare este prezentat schema de interac iune a celor trei tipuri de crize

men ionate mai sus.

Page 533: Revista 2010, Nr

Fig. 1. Schema de interac iune a diferitor tipuri de crize

Sursa: Elaborat de autor

Unde:

1. Reducerea costului activelor bancare ca urmare a reducerii pre urilor la hârtiile de

valoare din portofoliul b ncilor poate duce la apari ia îndoielilor la deponen i în privin a

bonitatea financiar a b ncilor.

2. „Invadarea” de c tre deponen i a b ncilor ca urmare a informa iilor cu caracter negativ

privitor la capacitatea de rambursare a creditelor de c tre debitori.

3. Informa ie cu caracter negativ pe pia a valutar poate provoca deponen ii la retragerea

depunerilor în moned na ional în scopul atacului valutar.

4. Modelul crizei valutare de genera ia a treia.

Cauzele comune pentru toate tipurile de criz :

sectorul real (încetinirea tempoului de cre tere a PIB real, reducerea consumului);

sectorul de public (deficit bugetar, reducerea credit rii sectorului public i a

obliga iunilor de sta);

Criza datoriei sistemului bancar

Retragerea capitalului bancar

Risc de lichiditate

Risc creditar Risc valutar

Atac speculativ

Criza de datorie extern Criza valutar

Criza datoriilor cu grad sporit de nerambursare

Criza de lichidit i

Criza bancar

Criza financiar (de capital)

Solicitatea ramburs rii creditelor

Problema deservirii datoriei externe

Problema deservirii datoriei interne

Margin calls

Retragerea capitalului

Oferirea creditelor în valut

1

2 3

4

Page 534: Revista 2010, Nr

institu ional (deschiderea economiei, nivelul controlului administrativ asupra cursului

valutar, nivelul liberaliz rii financiare);

politice (gradul tension rii politice).

În literatura economic , crizele financiare sunt împ ite în trei genera ii de modele.

Modelele teoretice de declan are a acestora sînt prezentate în continuare.

Prima genera ie de modele

Prima genera ie de modele a fost introdus de Krugman i dezvoltat ulterior de Flood i

Garber. În conformitate cu acest tip de modele, în contextul unei rate de schimb fixe, o

expansiune a creditului în exces fa de cre terea cererii de bani conduce la o pierdere de

rezerve interna ionale gradual , dar persistent , i, ulterior, la un atac speculativ asupra ratei

de schimb. Pentru a nu avea pierderi Agen ii economici vând moneda na ional chiar în

momentul în care a a numita shadow exchange rate este egal cu rata de schimb fix . Datorit

acestui atac, rezervele sunt epuizate, iar autorit ile sunt for ate s abandoneze paritatea. Acest

model caracterizeaz perioadele de criz ca fiind perioade în care rezervele valutare ale

autorit ilor scad în mod persistent, iar creditul intern cre te mai rapid relativ la cererea de

bani. Dac oferta excesiv de bani este rezultatul nevoii de a finan a sectorul public, atunci

deficitele fiscale mari i creditul c tre sectorul public pot servi ca indicatori ai crizei.

Aceast prim genera ie de modele descrie bine crizele din deceniile 8 i 9 din rile din

America Latin , precum Argentina, Brazilia i Chile. Regimurile de schimb fixe au fost

introduse ca urmare a programelor de stabilizare cu scopul de a reduce infla ia i de a ine sub

control deficitul bugetar. În cele mai multe cazuri, acestea s-au încheiat într-unul din modurile

descries mai sus: rata de schimb fix a fost abandonat ca urmare a cre terii rapide a

creditului intern (în general în urma falimentului unor b nci comerciale) i a reducerii

semnificative a rezervelor interna ionale ale b ncii centrale.

Acest model poate fi formalizat dup cum urmeaz : banca central a unei economii mici,

fixeaz cursul valutar al monedei locale fa de acela al unei ri mari, al c rei nivel

logaritmic al pre urilor i rata dobânzii sunt *p i respectiv *i .

Ecua iile modelului sunt urm toarele:

ttt ipm (1)

Rela ia (1) reprezint condi ia de echilibru a pie ei monetare, unde crearea de bani în

termeni reali este negativ corelat cu rata dobânzii (instantanee) de pe pia a intern .

)ln( ttt RDm (2)

Rela ia (2) reprezint o identitate contabil (în form logaritmic ) a bilan ului b ncii

centrale: baza monetar este egal cu suma creditului domestic i rezervelor externe nete.

Page 535: Revista 2010, Nr

(3)

Rela ia (3) reflect prezum ia c politica de curs de schimb fix este secundar -

obiectivul primar al politicii monetare dicteaz evolu ia creditului intern (care este

programat s creasc cu o rat constant ).

tt spp * (4)

Rela ia (4) reflect ipotezele parit ii puterii de cump rare

dtdsii * (5)

Rela ia (5) reflect ipotezele parit ii ratei dobânzii.

unde: tm - reprezint logaritmul bazei monetare;

tp - logaritmul nivelului pre urilor;

*p - logaritmul nivelului pre ului extern;

s - logaritmul ratei de schimb;

ti - rata instantanee a dobânzii;

*i - rata dobânzii la valoarea forte;

tR - valoarea contabil a rezervelor b ncii centrale;

tD - activele b ncii centrale i creditului intern.

Legea de evolu ie a cursului valutar dtdsms t

tt (6)

unde ** ip

Dac cursul valutar este fix, s , rata anticipat de evolu ie a acestuia este zero,

0t

t

dds , atunci tm este constant i cre terea creditului intern trebuie balansat exact de

sc derea rezervelor. Cre terea continu a creditului intern va conduce la declinul constant al

rezervelor pe m sur ce banca central intervine pe pia a valutar pentru a men ine cursul de

schimb fix. În cazul în care banca central nu va permite declinul rezervelor valutare sub un

anumit nivel minim, aceasta va renun a la politica de curs de schimb fix.

Pe parcursul unei crize, guvernul opteaz fie pentru flotarea ratei de schimb (Mexic,

1994), fie pentru o depreciere tip treapt de la o paritatea ini ial fix la alt paritate fix

(criza European , 1992). Se consider acum situa ia în care speculatorii utilizeaz din plin

rezervele valutare destinate ap rii ratei ei fixe, iar apoi, guvernul permite flotarea ratei. Se

tt D

dtdD

Page 536: Revista 2010, Nr

tia faptul c fixingul nu va rezista dar nu se tia momentul pr bu irii valutei locale. Pentru

determinarea momentului atacului (T), se introduce no iunea de rat de schimb umbr s~ (rata

fictiv flotant acceptat liber de pia i care nu necesit interven ii ulterioare de echilibrare pe

pia a valutar ). Rata umbr este crucial în evaluarea dinamic a eventualului profit al

speculatorilor într-o criz , deoarece reprezint pre ul de revânzare a valutei achizi ionate din

fixingul precedent.

Evident c atacul are sens dac ss~

Echilibrul pe pia a îndat dup atac se descrie dup cum urmeaz :

(7)

(8)

Exprim m s~ în dependen de d,, ds~ , ( d ), deci i s~

csd ~ (9)

cDs~ (10)

Fig.2. Rata de schimb i rata fix .

Sursa: [3]

La momentul atacului exist dou pârghii de influen are a echilibrului:

oferta de bani scade odat cu m rimea atacului;

cererea de valut intern scade ca urmare a cre terii ratei dobânzii interne pentru

reflectarea deprecierii valutei.

Bilan ul din pia a monetar prezint la momentul atacului o sc dere a ofertei de bani

astfel încât r .

Creditul intern se scrie sub forma,

(11)

add

s dm

0r

Trr

t

r

T

tdD t 0

cssipssd ~~~~ **

)~( ** sispd

Page 537: Revista 2010, Nr

iar rezervele valutare sub forma,

(12)

La momentul T al atacului, rezervele tind spre zero iar condi ia de atac se rescrie dup

cum urmeaz ,

(13)

Din ecua ia de mai sus ob inem urm toarea formul :

0rT (14)

Modelarea politicilor de sterilizare monetar

Se consider în modelul standard c oferta monetar este constant pe perioada

atacului, mm . Atunci, dac rata de schimb este fixat , echilibrul pe pia a monetar se scrie,

)( ** ispm (15)

Dup atac, rezervele valutare sunt epuizate, economia trece la un regim valutar cu rat

flexibil iar oferta de bani începe s creasc cu rata n. Atunci, rata flexibil cre te cu aceea i

rat . Paritatea dobânzilor asigur respectarea condi iei *ii . Imediat dup atac

echilibrul pe pia a monetar se scrie,

)(~ ** ispm (16)

Din rela iile 15 i 16 rezult ,

0~ ss (17)

Ecua ia 17 arat c dac autorit ile monetare decid sterilizarea atacului, regimul cu rat

fix nu poate fi în nici un caz men inut nici m car momentan. Se observ c în acest tip de

modele regimul cu rat fix este incompatibil cu opera iunea de sterilizare complet . Acest

model poate fi oricum reabilitat prin recunoa terea faptului c de fapt sterilizarea mut atacul

din pia a monetar în alt pia . Sterilizarea atacului cu ajutorul rezervelor valutare ale ri,

impun autorit ilor monetare expansiunea creditului intern i utilizarea acestuia pentru

cump rarea obliga iunilor guvernamentale na ionale. Astfel, este doar un transfer din pia a

monetar în pia a obliga iunilor.

Flood – Garber - Kramer (1996) au urm rit atacul speculativ din pia a monetar (unde e

plasat în modelul standard), în pia a obliga iunilor unde este adus de opera iunile de

sterilizare. Politica monetar e aceea i de mai înainte cu excep ia faptului c atacul propriu zis

este sterilizat. Creditul intern cre te tot cu rata i este un invariant fa de atacurile

trRt 0

trr 0

Page 538: Revista 2010, Nr

speculative. În loc de condi ia de paritate a ratelor dobânzilor ….. se include o rela ie a primei

de risc pe pia a obliga iunilor de forma:

)( ** sbbsii (18)

unde 0 este o constant , iar b , respectiv *b , exprimate în logaritmi, cantitatea de

obliga iuni guvernamentale interne, respectiv în valut forte de inute de investitori priva i.

Expansiunea creditului intern conduce la realocarea portofoliilor i poate sfâr i prin trecerea

rezervelor interna ionale din proprietatea guvernului în sectorul privat. Aceste rezerve sunt

titluri purt toare de dobânzi în valut forte, iar dac rezervele scad, *b cre te. Dup includerea

acumul rii private de rezerve, rata de preschimbare a rezervelor devine )1/(R .

Anterior, atacul a fost temporizat astfel încât s se evite un salt brusc al ratei de schimb.

Acum, deoarece oferta de bani nu mai r spunde la atacul speculativ i deoarece înc nu e

permis saltul brusc al ratei de schimb, men inerea echilibrului pe pia a monetar implic

condi ia suplimentar ca rata dobânzii la valuta intern s nu prezinte un salt la previzionarea

atacului. Din analiza rela iei (18) se observ c atacul speculativ este temporizat astfel încât

saltul în s s se compenseze cu saltul de sens contrar al primei de risc.

Prin includerea primei de risc la rela ia clasic de paritate a ratelor dobânzii, rezult

acum un model modificat, în care sterilizarea este compatibil cu regimul de rat de schimb

fix . Prim de risc se ajusteaz astfel încât s se men in constant cererea de bani în timp ce

sterilizarea ine oferta de bani fix .

Modelarea atacurilor speculative în condi ii de incertitudine

Pân acum s-au f cut referiri la modelarea atacurilor speculative previzibile. Aceasta nu

deoarece atacurile sunt perfect previzibile, ci pentru a concentra în mod simplu structura

economic i modul în care sectorul privat r spunde la politicile economice inconsecvente. O

contribu ie important a modelelor de prim genera ie este c se arat faptul c un eveniment

major din pia a activelor, respectiv atacul speculativ, nu trebuie s fie asociat cu ocurile

puternice (nu au fost introduse pân acum aceste ocuri). Încercarea de reinterpretare a

recentelor episoade de criz pe baza modelelor clasice de genera ia întâi este influen at

semnificativ de elementul numit incertitudine. Participan ii din pia nu pot fi niciodat siguri

când atacul va avea loc i nici care va fi modificarea ratei de schimb în cazul producerii

atacului. Aceast incertitudine este reflectat prin evolu ia ratelor dobânzii pe termen scurt, în

anticiparea crizei.

În cadrul modelelor în condi ii de certitudine, procesul de fixing al ratei de schimb,

eventual atacat , nu implic transfer de capital sau de profit între guvern i speculatorii din

pia a valutar . În crizele reale, desigur, unii se îmbog esc, adesea pe cheltuiala autorit ii

guvernamentale prin prelungirea fixingului. Transferul de capital apare atunci când agen ii pot

Page 539: Revista 2010, Nr

cump ra din rezervele valutare ale guvernului la o rat fix i apoi s revând aceste sume

imediat la o rat de schimb post-criz superioar . Prin introducerea incertitudinii, sistemul cu

rat fix (considerând posibilitatea atacului) func ioneaz acum ca o op iune call liber pe rata

de schimb dat de autorit i speculatorilor. Extinzând aceast analogie, regimul cu rat fix ,

func ioneaz ca o op iune cantitativ egal cu rezervele valutare din spatele acestui regim

valutar. Desigur, o diferen important între o op iune real tranzac ionabil i op iunea pe

politica de fixing este dat de drepturile de proprietate din prima situa ie. Într-un atac, nu este

clar cât de mari sunt obliga iile din rezerve i nici modul de alocare al acestora. Incertitudinea

acestor aloc ri de dinaintea atacului ajut la explicarea atmosferei de criz în cadrul atacurilor

reale la valut .

Este interesant de remarcat faptul c metodele utilizate în calculul pre ului op iunilor sunt

relevante în în elegerea comportamentului speculatorilor pe parcursul perioadelor de criz .

Practic, când se caut pre ul unei op iuni pe un activ, sunt relevante atât media, varian a,

cât i alte propriet i ale distribu iei pre ului. Astfel, o mare parte din cercet rile actuale din

domeniul atacurilor speculative în mediu incert se refer la exemple specifice ale func iei de

distribu ie a distorsiunilor. Formele distribu iei i momentele centrate (medie i varian ) pot

afecta concluziile de ordin politic.

Flood - Marion (1996) au propus un model cu sterilizare complet i prim de risc într-un

mediu stochastic explicit. Prima de risc asociat provine din maximizarea utilit ii

teptate i baza monetar este men inut constant (înainte, pe parcursul i dup criz ) Cu

aceste modific ri rela ia de paritate a dobânzilor se scrie:

)~*(~~* 1 ttttttt sbbssEii

(19)

)~( 1ttt szVar (20)

În rela ia (19) prima de risc este de form stohastic i nu în timp continuu.

Coeficientul este indexat în timp, sugerând o varia ie de la o perioad la alta.

Modelul con ine o neliniaritate ce permite solu ii multiple. Se observ din (19) c dac

agen ii se a teapt în viitor la un plus de volatilitate a valutei, atunci este afectat rata intern

a dobânzii , se modific cererea de bani, producând un exces de variabilitate a ratei iar în final

aceasta poate duce la abandonarea fixingului. Modific rile în cadrul a tept rilor ra ionale

altereaz rata umbr , indicator relevant pentru determinarea gradului de profitabilitate a

atacului i se modific i momentul atacului. Cu o prim de risc stohastic crizele valutare

pot s reprezinte atât modelele de prim genera ie, în care acestea sunt rezultatul

inconsecven elor politice dar i profe iile autocondi ionat probabile în contextul riscului din

pie ele valutare. Neliniarit ile din func ionarea sectorului privat pot reprezenta surse

Page 540: Revista 2010, Nr

adi ionale pentru crizele valutare. Existen a acestora sugereaz faptul c o economie poate s ri

rapid sau chiar brusc dintr-o stare de echilibru, f atac speculativ într-o stare de atac [3].

A doua genera ie de modele

Crizele autoconfirmate (self-fulfiling) sunt principala caracteristic a modelelor din

genera ia a doua (Obstfeld, 1986). Acest tip de modele este caracterizat de posibilitatea

existen ei unor echilibre multiple, economia putând varia între acestea f o schimbare

semnificativ în variabilele reale. Spre exemplu, existen a unor a tept ri de colaps al ratei de

schimb va conduce la rate ale dobânzii mai ridicate. Acest fapt va genera costuri adi ionale

pentru autorit i, care pot s decid abandonarea peg-ului validând astfel a tept rile ini iale.

De asemenea, acestea nu implic neap rat existen a unor aspecte negative la nivelul sectorului

real. Este suficient doar o înr ut ire brusc a expecta iilor care poate conduce la

abandonarea peg-ului i transferul spre un alt echilibru cu o rat de schimb flexibil . Problema

care r mâne este aceea legat de cauzele care determin modificarea brusc a expecta iilor i

în ce m sur aceste cauze sunt corelate cu existen a unor deficien e la nivelul sectorului real.

Modele din genera ia a doua explic o serie de crize printre care i cea din cadrul ERM

(Exchange Rate Mechanism) de la începutul deceniului trecut. În acel caz, unificarea

Germaniei a generat un oc ridicat al cererii în aceast ar , ceea ce a condus la rate ale

dobânzilor mai ridicate în celelalte ri membre. Deoarece pie ele muncii sunt foarte rigide la

nivel european, efectul a fost o cre tere a omajului. Acest fapt a indus a tept ri conform

rora rile cu un nivel ridicat al omajului s fie susceptibile de un atac asupra monedei. În

plus, aceste a tept ri au ridicat din nou ratele dobânzii, crescând din nou costurile autorit ilor

asociate cu p strarea unui regim de schimb fix i generând o serie de atacuri speculative.

Modelele din a doua genera ie, al c ror ini iator a fost Obsfeld (1994), se axeaz pe

neliniarit i în comportamentul sectorului public. Ele analizeaz modul în care politica

guvernului reac ioneaz la modific ri în comportamentul sectorului privat sau alegerea pe care

guvernul trebuie s o fac între ap rarea unui regim de curs fix sau alte obiective.

Conform rezultatelor acestor modele, un atac speculativ poate avea succes chiar dac

politica monetar i fiscal este consistent cu politica de curs fix. Pentru ca atacul s se

declan eze, trebuie totu i s existe o tenta ie din partea autorit ilor pentru devalorizarea

cursului de schimb, sau chiar pentru abandonarea regimului de curs fix, în scopul

adopt rii unei politici expansioniste. Chiar i atunci când exist costuri politice ridicate în

cazul unei devaloriz ri, faptul c speculatorii tiu c autorit ile sunt tentate s

devalorizeze moneda na ional poate fi suficient pentru declan area atacului speculativ; acesta

este „self-fulfilling”.

Page 541: Revista 2010, Nr

Formal, acest tip de atac speculativ poate pus în eviden în cadrul unui model prin

existen a unor solu ii multiple, astfel încât, perturb ri foarte mici pot conduce la salturi

discrete (discontinue) de la un nivel ini ial de echilibru cu un regim de curs fix la un alt

echilibru cu un curs valutar devalorizat sau chiar cu un curs de schimb flotant.

Obstfeld (1995), exemplific un model de criz de genera ia a doua prin prisma teoriei

jocurilor. Astfel, ca i în cazul unui atac asupra unei b nci („bank run"), specula ia

împotriva unei monede creaz condi ii economice obiective care fac probabil

devalorizarea. Ca urmare, chiar i regimurile de curs fix care pot fi sus inute un timp

nedefinit în absen a unui atac speculativ pot c dea datorit sentimentului advers al pie ei.

Variabilele fundamentale macroeconomice sunt irelevante în declan area crizei dar, în

schimb, au efect asupra nivelelor de echilibu viitoare. Modelul propus de Obstfeld

ilustreaz cum problema coordon rii trader-ilor pe pia a valutar se modific atunci când

variabilele macroeconomice fundamentale se modific i altereaz nivelul de disconfort pe

care îl sufer guvernul în cazul unui atac speculativ.

Modelul con ine trei agen i: autoritatea monetar (guvernul), care vinde valut pentru a

men ine fix cursul de schimb, i doi agen i priva i care de in moned local i se

confrunt cu dou op iuni - s continue s de in moned local sau s o vând

guvernului în schimbul monedei str ine.

Guvernul de ine un stoc finit de rezerve, R, pentru ap rarea cursului de schimb fix.

rimea acestor rezerve define te payoff-ul jocului non-cooperativ pe care cei doi trader-i

îl vor juca. Func ie de m rimea acestor rezerve, pot fi jucate trei jocuri:

jocul cu rezerve ridicate;

jocul cu rezerve intermediare;

jocul cu rezerve reduse.

În cazul jocului cu rezerve ridicate, rezervele guvernului, R, sunt (de exemplu) 30 i

fiecare trader de ine moned local în valoare de 10, care poate fi vândut guvernului („sell")

sau de inut în continuare („hold”). În cazul în care trader-ul vinde, acesta înregistreaz un

cost de 1. Dar chiar i dac ambii traderi vând resursele lor de moned local guvernului,

rezervele de valut ale acestuia r mân 10 i îi permit men inerea cursului de schimb fix.

Astfel, un trader care speculeaz înregistreaz un payoff de -1 (costul de tranzac ionare)

indiferent de ce tranzac ie alege s fac cel lalt. În aceste condi ii, singurul echilibru

Nash se situez în col ul din Nord-Vest: regimul de curs fix supravie uie te. Tabel 1. Jocul cu rezerve ridicate (R 30)

Trader 2

Trad Hold Sell

Page 542: Revista 2010, Nr

er 1 Hold 0, 0 0, -1

Sell -1, 0 -1, -1

Sursa: [1]

În cazul jocului cu rezerve reduse, rezervele guvernului sunt 10, ceea ce înseamn c

fiecare trader în parte poate termina regimul de curs fix. Presupunând c în cazul

renun rii la regimul de curs fix, guvernul devalorizeaz cu 50 la sut , un trader care a vândut

toat moneda local are un câ tig de capital, în moned local , de 5, i un profit net de 4

dup plata costurilor de tranzac ionare. Dac ambii trader-i vând, fiecare

achizi ioneaz jum tate din rezervele guvernului i cî tig numai 23125 .În acest

caz, de inerea de moned local este o strategie strict dominat iar echilibrul Nash este în

col ul Sud-Vest, ceea ce implic c derea regimului de curs fix (graficul urm tor).

Tabel 2. Jocul cu rezerve ridicate (R=10)

Trader 2

Trade

r 1

Hold Sell

Hold 0, 0 0, 4

Sell 4, 0 3/2, 3/2

Sursa: [1]

În acest joc, atacul speculativ are un element „self - fulfilling” deoarece regimul de curs

fix cade dac este atacat, dar supravie uie te în caz contrar. Colapsul s u este f cut posibil nu

de o necesitate economic , ci de starea intermediar a variabilelor fundamentale

(rezervele guvernului). Acestea nu sunt nici suficient de puternice pentru a face imposibil

succesul unui atac speculativ, dar nici atât de reduse pentru a face atacul inevitabil.

Un model de criz din a doua genera ie poate fi formalizat dup cum urmeaz (Obsfeld,

1995):

Guvernul are urm toarea func ie de pierdere: 22 )~()( yypL (21)

unde: p - reprezint rata infla iei;

y~ - nivelul int al output-ului;

- ponderea relativ a infla iei.

Output-ul real este generat de o curb Phillips:

vppyy e )( (22)

unde: y - reprezint nivelul natural al output-ului;

ep - rata a teptat a infla iei.

Page 543: Revista 2010, Nr

Presupunând c nivelul int al output-ului difer de nivelul s u natural printr-o constant

k, 0~ kyy , (de exemplu, din cauza unei rate ridicate a omajului), va exista o tenta ie

a guvernului pentru o politic expansionist , i deci pentru acceptarea unei rate a infla iei

superioar fa de cea anticipat de pia .

Presupunând c paritatea puterii de cump rare ine, *PPS (23)

*P fiind constant, rezult ps i ee ps

În aceste condi ii, func ia de pierdere poate fi scris : 22 )()( kvsssL e (24)

iar

L va avea valoarea minim când

adic , (26)

Deoarece rata de depreciere este egal cu rata infla iei, autorit ile pot cre te output-ul

printr-o devalorizare surpriz :

e

e

ssE

ksEsksE

)(

)(11

)( (27)

Rezult func ia de pierdere pentru o politic discre ionar :

2)(1

kvsL eD (28)

unde: D reprezint op iunea pentru o politic discre ionar .

Dac autorit ile i-ar men ine op iunea pentru regula cu curs de schimb fix (R), 0s ,

atunci,

2)( kvsL eR (29)

De unde rezult RD LL - tendin a c tre devalorizare. În literatura de specialitate, cei

mai întâlni i factori care contribuie la declan area crizelor din genera ia a doua sunt: deficitul

public, B ncile (distribu ia veniturilor), ratele de dobând reale, efectele de contagiune,

trader-i care sunt îngrijora i de anticipa iile celorlal i trader-i, cascade informa ionale,

globalizarea [1; 2].

A treia genera ie de modele

Cea de-a treia genera ie de modele combin primele dou i introduce în analiz o serie

de elemente microeconomice, precum variabile aferente sectorului bancar. Dezvoltarea

acestor modele s-a accentuat dup criza asiatic . rile din sud-estul Asiei nu aveau politici

kvssseL e 22222

1)1( kvss

e

0eL

Page 544: Revista 2010, Nr

monetare sau fiscale extrem de expansioniste. Ratele infla iei i omajului erau sc zute.

Problemele au existat la nivelul b ncilor i al firmelor, iar ie irea în eviden a dus la

declan area crizei. În particular, aspecte de hazard moral, contrac ia creditului (liquidity

crunch) i elemente de contagiune au reprezentat componentele esen iale ale crizei. În primul

rând, hazardul moral provine dintr-o conexiune strâns a institu iilor financiare cu guvernele

din regiune, ceea ce a indus la nivelul creditorilor ideea existen ei unor garan ii

guvernamentale implicite. Aceasta a generat, pe de o parte, o supraîndatorare (extern în

special), iar pe de alt parte, decizii investi ionale suboptimale. Astfel, un oc chiar sc zut la

nivelul pre urilor activelor a dus la o deteriorare semnificativ a portofoliilor b ncilor.

Autorit ile au fost for ate s intervin prin m suri infla ioniste pentru a salva sectorul bancar

[4],.

Crizele considerate ca apar inând acestei genera ii sunt considerate ca fiind mai degrab

crize ale sectorului financiar decât atacuri speculative. Modelul formalizat de Krugman în

1999 se refer la o economie mic i deschis care produce un singur bun omogen (y)

folosind capitalul i for a de munc conform unei func ii de produc ie Cobb-Douglas: 1ttt LKy (30)

Capitalul este considerat ca depreciat dup o perioad , i ca urmare, capitalul din

perioada t este egal cu investi iile realizate în perioada t - 1. Reziden ii sunt diviza i în dou

categorii: muncitorii ca î i consum tot venitul i antreprenorii care economisesc i î i

investesc tot venitul. Bunul produs, y, nu este un substitut perfect pentru bunurile externe i

elasticitatea substitu iei între bunurile interne i externe este unitar . Ca urmare, un

procent constant, , atât din consum cât i din investi ii va fi cheltuit pe bunuri externe

(importuri), iar restul, 1 , va fi cheltuit pe bunuri interne. Datorit ipotezei de economie

mic , exporturile sunt exogene, mai precis, valoarea (m surat în bunuri externe) X a

exporturilor X este exogen i are valoarea pX m surat în bunuri domestice, unde p

reprezint terms of trade (pre ul relativ al bunurilor externe sa cursul real de schimb).

La echilibru, oferta (output-ul) de bunuri interne este egal cu cererea:

XpICy tttt )1()1( (31)

i inând cont c muncitorii î i cheltuiesc tot venitul (care este ty)1( având în vedere

func ia de produc ie Cobb-Douglas), rela ia de mai sus poate fi scris dup cum

urmeaz :

XpyIy tttt )1)(1()1( (32)

de unde rezult cursul real de schimb:

(33) X

Iyp ttt

)1()1)(1(1

Page 545: Revista 2010, Nr

În ceea ce prive te determinarea investi iilor, Krugman consider c posibilitatea

antreprenorilor de a investi este limitat de capacitatea lor de a se împrumuta deoarece b ncile

impun o limit la creditul pe care îl pot da unui antreprenor. Ca urmare, un antreprenor

poate împrumuta cel mult de ori averea sa, de unde rezult :

tt WI )1( (34)

iar averea este definit ca ttttt FpDyW (35)

unde: D - reprezint datoria net intern ;

F - datoria extern .

Decizia de investi ie este luat pe baza compar rii randamentului real la investi iile

interne (i, care depinde de func ia de produc ie) cu randamentul

str in tate ( *i , care este exogen): real la investi iile în

(36)

O alt ipotez a modelului este c investi iile nu pot fi negative 0tI .

Fig. 3. Dependen a echilibrului economic de investi ii

Sursa: [1]

Conform acestui model, un declin al influxurilor de capital poate cauza o criz deoarece

va afecta cursul real de schimb (p) i situa ia financiar a antreprenorilor (W). Ca urmare

EM EH

M

H WI t )1(

*

1

1)1( iPPit

t

L

0tI

Investi ii efectuate

Investi ii prognozate

*

1

1)1( ipp

it

t

Page 546: Revista 2010, Nr

posibilitatea antreprenorilor de a se împrumuta se reduce, i deci i posibilitatea de a investi,

care vor avea un efect negativ asupra influxurilor de capital i a a mai departe.

Mai precis, presupunem c oferta de credit depinde de valoarea garan iilor (averea) pe

care b ncile cred c o au de in antreprenorii. Aceast valoare depinde de nivelul cursului real

de schimb deoarece o parte din datoriile debitorilor sunt denominate în moned str in . Ca

urmare echilibrul în condi ii de a tept ri ra ionale va fi un set de estim ri self-fulfilling: nivelul

actual al investi iilor care se vor realiza având în vedere oferta de credit va fi egal cu acel

nivel a teptat, implicit în oferta de credit.

Pentru a demonstra aceast afirma ie, din derivarea ecua iei averii antreprenorilor în

func ie de investi ii rezult :

(37)

Definind nivelul finan abil al investi iilor fI ca acel nivel al investi iilor care ine cont

de restric iile de finan are ale b ncilor:

WI f )1( (39)

Din ultimele dou rela ii rezult :

Magnitudinea luidIdI f este crucial . Dac este mai mic decât 1, o economie cu un grad ridicat

de productivitate poate avea probleme în cazul ajust rii stocului de capital, ajustare datorit

constrângerilor de finan are, dar nu va fi criz . Din contra, dac 1dIdI f atunci pot exista

echilibre multiple i crize.

În cazul rilor asiatice care s-au confruntat cu crize financiare, acestea au avut un nivel

ridicat de îndatorare, i în plus, în anii 1990 acestea au început s se împrumute extensiv de pe

pia a extern . Strategia standard a FMI în cazul confrunt rii cu asemenea crize a fost s

recomande rilor asiatice s î i apere moneda ridicând rata dobânzii.

Aceast recomandare poate fi translatat în modelul lui Krugman (Gandolfo, 2001)

presupunând c guvernul dore te s men in constant cursul de schimb real atuci când

finan atorii externi sunt reticen i în finan area investi iilor.

Rezultatul este un declin al output-ului; men inând p constant i rearanjând termenii,

din XpICy tttt )1()1( rezult :

XF

dIdp

dpdW

dIdW )1(

XF

dIdW

dWdI

dIdI ff )1)(1(

Page 547: Revista 2010, Nr

IpXy )1()1)(1(1

1 (41)

pe care Krugman îl denume te multiplicatorul „cvasi - keinesian”. inând cont de

ecua ia averii antreprenorilor rezult :

(42)

care arat c un declin al investi iilor va reduce averea i va cauza un feedback de la

investi iile actuale c tre investi iile finan abile:

Aceast ultim ecua ie arat c un nivel înalt de îndatorare poate cauza 1dI

dI f . Din

1dI

dI f rezult valoarea critic a lui , notat c :

)1(c (44)

Astfel încât 1dI

dI f pentru c

Aceast rela ie ilustreaz dilema stabiliz rii: stabilizarea cursului de schimb închide un

canal al colapsului financiar, dar deschide un altul. Dac gradul de îndatorare este ridicat,

economia î i poate stabiliza cursul de schimb doar pe baza reducerii output-ului i

producerii unei decapitaliz ri a clasei antreprenoriale.

Concluzii. Crizele valutare care au afectat diverse economii, în majoritatea lor

emergente, pe parcursul deceniilor trecute au atras aten ia asupra fragilit ii regimurilor

valutare. Responsabilitatea acestor crize nu poate fi în întregime a guvernelor care au încercat

politici excesiv expansioniste.

Studiile arat c crizele sunt diferite între ele dar cu toate acestea, în special în rile

dezvoltate, acestea prezint o semnificativ component previzional . În unele cazuri

indicatorii fundamentali afecteaz interac iunile strategice ale guvernelor i speculatorilor.

Totu i, majoritatea crizelor sunt aproape imposibil de interpretat exclusiv în baza indicatorilor

fundamentali i presupun noi explica ii bazate pe asimetria informa ional i reac iile

psihologice ale pie ei. BIBLIOGRAFIE:

1. Cordila u A. Factorii care determin crizele valutar-financiare i posibilit i de anticipare i de prevenire a acestora, ASE Bucure ti, 2005.

2. Cordila u A, Sisteme de avertizare timpurie a crizelor financiare, Banca Na ional a României Bucure ti, 2005.

3. Prelipcean G. Realizarea unui cadru integrat de analiz a crizelor valutare, Universitatea „ tefan cel Mare”, Suceava.

)1)(1(1)1(

dIdW

)1)(1(1)1()1(

dIdW

dWdI

dIdI ff

Page 548: Revista 2010, Nr

ABORD RI MODERNE PRIVIND RISCUL DE CREDIT

Tatiana FONDOS (LUNGU), dr.în economie, lec. sup., ULIM

The Basel Committee proposes to permit banks a choice between two broad methodologies for

calculating their capital requirements for credit risk. One alternative will be to measure credit risk in a standardized manner, supported by external credit assessments. The alternative methodology, which is subject to the explicit approval of the bank’s supervisor, would allow banks to use their internal rating systems for credit risk.

Analiza creditului reprezint procesul de evaluare a riscului de creditare. Riscul de

creditare trebuie apreciat în func ie de ceea ce banca se a teapt s realizeze de pe urma

credit rii. Procesul de creditare este poten ial purt tor de câ tiguri; acestea se pot grupa

în dou categorii: câ tigurile directe i cele indirecte. Câ tigurile directe sunt imediate

i cuantificabile adeseori. Cele mai importante sunt dobânda i comisionul încasat de

banc . La acestea se poate ad uga soldul creditor minim al contului clientului, sold care

reprezint garan ia creditului. Câ tigurile indirecte sunt mult mai greu de cuantificat i mai

incerte. Acordarea unui credit poate s atrag dup sine ini ierea sau men inerea unei

rela ii, o cre tere a depozitelor, precum i o cre tere a cererii pentru alte servicii

bancare. Ansamblul acestor câ tiguri trebuie avut în vedere atunci când

expunerea la risc este analizat i, eventual, acceptat . Analiza creditului este un

proces care trebuie s se deruleze periodic: înainte de acordarea creditului în vederea

fundament rii deciziei de creditare i apoi, în func ie de scaden a creditului, la intervale

de timp determinate, de regul atunci când rapoartele financiare ale clientului sunt puse

la dispozi ie.

Procesul de analiz a creditului are dou dimensiuni: o dimensiune cantitativ i

o alta calitativ . Dimensiunea cantitativ a analizei creditului are la baz o serie de

activit i specifice de colectare, prelucrare i interpretare a tuturor informa iilor

referitoare la client, la care banca are acces. Acestea sunt: analiza datelor financiare,

prognoza evolu iei viitoare a activit ilor clientului, evaluarea capacit ii de rambursare

prin analiza i prognoza fluxurilor viitoare anticipate de venituri i cheltuieli, evaluarea

capacit ii debitorului de a rezista la ocuri. Rezultatele acestor activit i sunt relativ u or

cuantificabile i pot contribui la fundamentarea unei decizii obiective privind expunerea

ncii la risc, care rezult din angajarea creditului analizat. Analiza calitativ presupune

adunarea i actualizarea tuturor informa iilor referitoare la responsabilitatea

financiar a debitorului, determinarea scopului real al contract rii împrumutului,

identificarea riscurilor cu care se poate confrunta debitorul i estimarea seriozit ii i

implic rii debitorului în respectarea angajamentelor asumate fa de banc . Elementele

Page 549: Revista 2010, Nr

determinante ale gestiunii riscului individual de creditare sunt: capacitatea de plat ,

caracterul debitorului – dorin a sa de a face plata, capitalul – averea debitorului,

garan ia (real sau personal ), condi iile de mediu. Dintre ace ti cinci factori primul este

cel mai important.

Se apreciaz c principalele sl biciuni în gestiunea riscului de creditare sunt unele

de ordin intern: selec ia defectuoas a dosarelor i supravegherea intern improprie a

evolu iei calit ii debitorilor. Riscul de selec ie improprie a dosarelor poate fi minimizat

prin: rigoare în con inutul dosarelor, apreciere intern a calit ii clien ilor pe baze

unitare, prin punctaj, dubla avizare a deciziei de creditare i stabilirea unei marje

corespunz toare a dobânzii percepute.

Protec ia împotriva riscului de creditare se materializeaz în trei direc ii esen iale:

1. prevenirea producerii riscului (acoperirea creditului i a dobânzii aferente prin

eficien a agentului economic creditat);

2. limitarea riscului de credit prin constituirea de provizioane specifice de risc;

3. acoperirea creditului i a dobânzii aferente în caz de ineficien în activitatea

agentului economic, în cazul producerii riscului poart denumirea de protec ie prin

garan ie.

Contractul de credit bancar este în esen un act de comer ; specificul obliga iilor

comerciale const în exigen a sporit cu care trebuie tratat onorarea acestor obliga ii.

O prim no iune care a fost impus de realit ile bancare este cea de „credit

neperformant”.

Se în elege ca fiind neperformant un credit constând în sume de bani acordate de

banc cu titlu de împrumut care nu au fost rambursate i a c ror rambursare pe viitor este

îndoielnic .

Un credit performant este cel care este asigurat ca recuperabil înc din momentul

acord rii sale adic s existe garan ii asigur torii, o stare financiar economic

stabil i prosper a debitorului, un indice de solvabilitate i lichiditate bun în viitor i

o bonitate corespunz toare i real .

Dintre to i ace ti parametri care sunt fluctuan i în timp, variabili, elementul

referitor la existen a garan iilor materiale apare ca fiind cel mai sigur i la ad post de

interferen e socio - economice negative.

În prezent, am constatat c toate b ncile comerciale din Moldova:

- s-au implicat activ în sus inerea întreprinderilor mici i mijlocii private, sector

considerat ca fiind cel mai dinamic din economie, prin credite pentru activit i

curente, investi ii, pentru cump rarea de ac iuni, pentru angajarea omerilor i

Page 550: Revista 2010, Nr

pentru demararea unor afaceri;

- au promovat politici mai flexibile în ceea ce prive te nivelul comisioanelor i

dobânzilor practicate pentru produsele i serviciile bancare existente, precum i

prin lansarea unor produse i servicii noi, care s r spund în mai mare m sur

cerin elor clien ilor b ncii;

- au dovedit eficien în gestionarea resurselor disponibile, respectiv, resursele

financiare, umane i materiale;

- au aplicat o politic pruden ial în administrarea riscului de creditare;

- au demarat ac iuni importante vizând îmbun irea portofoliului de credite;

- au urm rit cre terea gradului de exigen în procesul de acordare a creditelor i, în

acest fel, a pruden ei bancare, prin restric ionarea pân la anulare a accesului la

credite a unit ilor cu situa ie economico-financiar necorespunz toare, generatoare

de pierderi;

- au constituit provizioane asiguratorii împotriva declan rii riscului;

- duc o politic pruden ial în ceea ce prive te creditele pe termen lung, având în

vedere perioada lung pe care se întind;

- consider c gestionarea prudent a riscului de credit este o component

esen ial a managementului b ncii.

i totu i, în realitate au existat unele b nci care au avut probleme cu privire la

gestionarea riscului de credit.

Principalele cauze care au favorizat i au condus la dezechilibre în situa iile

financiare ale unor b nci i apoi la intrarea lor în incapacitate de plat , pot fi grupate în trei

categorii:

1. gre eli de politic i strategie;

2. nesocotirea cerin elor de pruden bancar ;

3. nerespectarea cerin elor de analiz i chiar a normelor proprii cu privire la:

- documenta iile pe baza c rora s-au acordat credite i cunoa terea

clien ilor;

- aprobarea creditelor;

- urm rirea respect rii de c tre cei c rora li s-au acordat credite, a

condi iilor puse la aprobarea acestora;

- urm rirea ramburs rii creditelor i a încas rii veniturilor din dobânzi.

1. Gre elile în politicile i strategiile practicate de banc pot fi prezentate

împreun cu cazurile de nesocotire a cerin elor de pruden bancar , având în vedere c

ele se întrep trund i se reg sesc în acelea i consecin e asupra b ncii.

Page 551: Revista 2010, Nr

a. expunerea b ncii i gradul de risc au fost determinate de politica i strategia în

plasarea fondurilor proprii i a celor atrase de la persoanele fizice i juridice,

precum i de modul cum au fost armonizate diferitele categorii de plasamente

în func ie de riscul pe care acestea îl prezint pentru banc .

b. politicile i strategiile privind plasamentele trebuie s fie sus inute cu resurse, atât

în ceea ce prive te volumul dar, în special, în ceea ce prive te maturitatea

lor, adic termenele de constituire. În caz contrar, riscul dezechilibrului financiar

este iminent.

c. unele b nci au dus, în unele perioade, o politic agresiv de dobânzi, având în

vedere nivelul dobânzilor pasive i al celor active practicate în rela iile cu clien ii

i.

2. Nesocotirea cerin elor de pruden bancar , precum i gre elile de politic

i strategie cu privire la plasamente, resurse i dobânzi, au fost amplificate de

nerespectarea normelor de lucru de cei care au analizat, avizat i aprobat solicit rile de

credite, ceea ce a condus la intrarea în încetare de pl i a unor b nci.

3. Nerespectarea cerin elor de analiz i chiar a normelor proprii se refer la:

acceptarea de documenta ii incomplete i neconforme cu normele de lucru i

luarea lor în considerare la propunerea i aprobarea creditelor, de i normele oblig

personalul b ncii ca în asemenea cazuri s nu le primeasc ;

propunerea de acordare de credite i aprobarea lor, f ca, clien ii s fi

prezentat documentele din care s rezulte situa ia financiar , indicatorii de

performan i toate celelalte informa ii prev zute de norme;

analiza superficial a solicit rilor de credite i neaprofundarea la acordarea

creditelor a activit ii de exploatare, a viabilit ii firmei i a afacerilor acesteia,

bonitatea i capacitatea de plat ;

verificarea, la primirea documenta iei, dac aceasta este complet ;

analiza capacit ii agentului economic de a rambursa credite la scaden i

a pl ii dobânzilor datorate;

verificarea pe teren a existen ei patrimoniului, reflectat în situa iile contabile, modul

în care societatea î i desf oar activitatea i l murirea tuturor elementelor care

au fost invocate pentru fundamentarea creditului solicitat;

stabilirea bunurilor care pot fi luate în garan ie i verificarea existen ei faptice a

acesteia;

întocmirea pe baza tuturor verific rilor efectuate a referatului de credite la care

oblig normele de creditare;

Page 552: Revista 2010, Nr

precizarea cât mai complet a obiectului creditului;

acordarea de credite cu garan ii care nu acoper creditul i dobânzile, f garan ii

sau cu garan ii care nu îndeplinesc cerin ele normelor de creditare, respectiv:

poat fi transformate rapid în lichidit i;

nu fac obiectul altor garan ii;

bunurile ce s-au acceptat în garan ie s fac obiectul contractelor de

garan ie care s fie autentificate i înregistrate la judec torie;

existen a poli elor de asigurare;

neefectuarea controalelor prev zute de normele de creditare privind:

utilizarea creditului în conformitate cu destina ia pentru care s-a aprobat;

respectarea clauzelor din contractul de credit;

asigurarea capacit ii de rambursare în concordan cu evolu ia situa iei

economico – financiare;

dup aprobarea creditului nu s-a mai urm rit activitatea clien ilor, acest lucru fiind cu

atât mai necesar de la acei clien i care nu au mai depus la banc bilan uri sau

balan e de verificare;

în unele cazuri în care creditele au fost aprobate cu obliga ia de a se urm ri

asigurarea cu garan ii, aceast condi ie nu a fost respectat , astfel c b ncile au r mas

posibilit i de a- i recupera creditele de la r u – platnici;

Strâns legat de calitatea creditului bancar un factor important îl reprezint

personalul b ncii. Astfel, cu cât acesta este mai preg tit i are mai mult experien cu

atât ansele apari iei creditelor neperformante este mai mic.

În ultimii 10 ani, mai multe organiza ii bancare au investit mul i bani în modelarea

riscului de creditare ap rut din opera iuni importante. Asemenea modele au fost create în

scopul de a ajuta b ncile în ceea ce prive te cuantificarea, uniformizarea i

managementul riscului de creditare. Analiza creditului reprezint procesul de evaluare a

riscului de creditare. Riscul de creditare trebuie apreciat în func ie de ceea ce banca se

teapt s realizeze de pe urma credit rii. Experien a a demonstrat urm torul fapt: cauza

principal în falimentul b ncilor este calitatea sc zut a creditelor i evaluarea gre it a

riscului de credit. Dac nu se descoper în timp util deteriorarea calit ii creditului,

problema poate fi agravat i prelungit .

Comitetul de la Basel, din cadrul B ncii Reglement rilor Interna ionale, cu sediul

la Basel, Elve ia a elaborat acordurile Basel I în anul 1988 i Basel II în anul 2004

care impun standarde pentru m surarea riscului de c tre b nci i pentru alocarea de

capital pentru acoperirea acestor riscuri.

Page 553: Revista 2010, Nr

Acordul Basel II cum este numit Cadrul revizuit de Convergen Interna ional a

sur rii Capitalului i a Standardelor de Capital specifice institu iilor bancare

(International Convergence of Capital Measurement and Capital Standards – a Revised

Framework) a fost definitivat de c tre Comitetul de la Basel în anul 2003, semnat în

2004 i urmeaz s fie implementat de rile Uniunii Europene din decembrie 2006.

Acordul Basel II, se compune din trei piloni care se sprijin mutual: Pilonul 1

reglementeaz cerin ele minime de capital necesare pentru acoperirea unor riscuri

specifice activit ii bancare: risc de credit, risc de pia i risc opera ional;- Pilonul 2

este reprezentat de procesul de supraveghere pruden ial , care impune autorit ilor de

supraveghere na ionale s se asigure c b ncile dispun de proceduri interne s toase de

evaluare a riscurilor proprii;- Pilonul 3 urm re te înt rirea disciplinei de pia prin

cre terea transparen ei financiare a b ncilor.

Acordul Basel II î i propune s permit b ncilor s aleag între dou mari

metodologii de calcul a cerin elor pentru capital în cazul riscului de credit. Prima

metodologie este: posibilitatea de m surare a riscului de credit într-o manier standard

(abordarea standard) sus inut de o evaluare extern a creditului. A doua metodologie

const în utilizarea sistemelor interne de evaluare a riscului de credit ale b ncilor

(abordare bazat pe modele interne). Cea de-a doua metodologie poate avea la rândul

u dou abord ri: abordarea de baz i abordarea avansat .

I. Riscul de credit – Abordarea Standard :

Este elementul de leg tur cu Basel I pentru c p streaz metodologia de

stabilire a cerin elor privind fondurile proprii prin utilizarea coeficien ilor de

risc de credit i a instrumentelor de diminuare a riscului de credit;

Elemente de noutate ale Basel II:

- rgirea gamei ponderilor de risc de credit de la un num r de 4

categorii la 8 (0%, 10%, 20%, 35%, 50%, 75%, 100% i 150%);

- Diversificarea instrumentelor de diminuare a riscului de credit

(recunoa terea ca diminuatoare de risc de credit a garan iilor oferite de

administra ii locale si regionale, entit i din sectorul public sau alte

entit i cu rating ridicat, utilizarea instrumentelor derivate);

- Utilizarea rating-urilor pentru evaluarea clien ilor stabilite de agen ii de

rating independente sau institu ii independente de evaluare.

II. Abordarea bazat pe sisteme interne de evaluare a riscului de credit:

Supuse la câteva condi ii minimale i la cerin e privind divulgarea informa iilor,

ncile care au primit aprobare în a utiliza abordarea IRB (Internal Rating Based) se

Page 554: Revista 2010, Nr

pot baza pe propriile estim ri interne ale componentelor de risc.

Componentele de risc includ:

1. probabilitatea neîndeplinirii obliga iei (probabilitatea neramburs rii) –

(probability of default: PD);

2. pierderi determinate de neîndeplinirea obliga iei (pierderea datorat

neramburs rii) – (loss given default: LGD);

3. expunerea la riscul de nerambursare (exposure at default: EAD) i scaden a

(maturity: M). Abordarea IRB se bazeaz pe m surarea pierderilor nea teptate

(unexpected losses: UL) i pierderilor a teptate (expected losses: EL).

Abordarea bazat pe sisteme interne de evaluare a riscului de credit cuprinde

propriile evalu ri ale b ncii. Aceast metodologie poate avea la rândul s u dou abord ri:

abordarea de baz i abordarea avansat . În cazul sistemelor interne de baz , de evaluare

a riscului de credit, banca trebuie s calculeze estim rile proprii cu privire la

probabilitatea neramburs rii (PD), iar ceilal i doi indicatori (pierderea datorat

neramburs rii: LGD i expunerea la riscul de nerambursare: EAD) sunt stabili i de

Banca Central . În cazul sistemelor interne avansate, de evaluare a riscului de credit,

to i cei trei indicatori (PD, LGD, EAD) sunt calcula i i estima i de c tre fiecare banc

în parte. BIBLIOGRAFIE

1. Acordul Basel II: Basel (2004), International Convergence of Capital Measurement and Capital Standards – a Revised Framework (sau Acordul Basel II), Basel Comittee on Banking Supervision. 2. Consultative Document, Basel Committee on Banking Supervision, Sound credit risk. Assestment and Valuation for Loans. 3. Georgescu F. Basel II – o nou etap pentru modernizarea sistemului bancar. Bucure ti, 2005.

,

The world financial crisis began with negative trends on the mortgage market of the USA and it stroke most countries of the world. It also has a negative influence on all areas of economics of Moldova Republic including the development of its bank system. Therefore the analysis of development of Moldova’s bank system during the world financial crisis and ways of escaping negative trends have become very actual recently. In present work the influence of the world financial crisis on the Moldova’s bank system was defined. For this the comparative statistic analysis of its development during nine months of 2009 was done. ,

. ,

, ,

. ,

Page 555: Revista 2010, Nr

«Lehman brothers» 2008 .,

, ,

.

,

2009 ,

:

- ,

;

- ,

;

- ,

.

2009 9,1%,

2008 77,8% ( ).

2008

32,1%,

- 24,3%, - 1,5%,

0,6%, 21,4% 0,2%.

10% [3, .2].

10818,9

. , 5856,4 . ,

, 65,1% 64,5% 2008 [2, .2].

2009 1297,7 . , 18,4%

, 2008 . 3278,3 .

66,9% , 2008 .

1980,6 . 1327,0 . (

40,1%) 2008 . 2,5

1) [3, .2]

,

, ,

, [3, .2].

Page 556: Revista 2010, Nr

.

. 2009

, ,

.

, :

;

;

;

.

,

, .

, I 2,4 % 6 453,1 . .

, I 100 .

5,8 . ).

( , ). I

" ",

( ,

« » 25%.),

.

,

290,3 . [3, .2].

77.6% 3,5

.

289 . ,

213 . « R», 53 .

«PCB», 22,4 . – « ».

, ,

.

Page 557: Revista 2010, Nr

,

, ,

. , ,

, ,

- ,

, ,

.

1

,

( , ).

3,5 , ,

, 4; 2,3 3

.

.

1

( )

0

20

40

60

80

2006 2007 2008 2009

32.3% 12%.

[2, .2].

2009 2.2% 39 915

(2 348 . ). , , 3.4%.

Page 558: Revista 2010, Nr

: 145.8% 6 052.5 ;

, , - 99.9% 5 465.1

, - 16.4% 2 179.3 . . ,

, , - 66.8% 1 943.9 . ,

- 13.9% 20 264.2 . [3, .2].

31.12.2009 .

- 51.6%,

- 15.9%, ,

- 12.5 % - 8.7 %.

,

35.3% 1 656.9 . ,

7 540.9 , 16.8% . ,

2009 .

.

: «MAIB» - 718 (-14,2%),

«MICB» – 416 (-13%), «MobiasBank-SocieteGeneral» – 341,5 (-15,3%),

«VictoriaBank» – 217,5 (-6,2%), «FinComBank» – 170 (-15,8%).

,

34%.

.

,

,

. , , ,

.

.

, ,

,

. , ,

,

, .

10,4 .

, 16,3 . 2,

Page 559: Revista 2010, Nr

, . , 30 1999 ,

, 38,9%.

4.7 . 9.7%

, 73,4%

2008 [3, .2].

2008 2009

. 2009 .

145.5 . ,

: -0.4% ,

, -2.1% ( 2).

[2, .5].

2

,

(

%)

-5

0

5

10

15

20

2008 2009 1 2009 2 2009 3 2009 4

,

. ,

I (

) 0.6.

II ( 20.0%)

Page 560: Revista 2010, Nr

38.3 %. 7,6% .

[2, .5]

,

. ,

,

. ,

, .

,

. 3

.

( 2,67 ),

, ( 2,17) [1, .5].

, , ,

.

, ,

, .

, ,

, ,

.

.

:

,

(

2 . );

,

Page 561: Revista 2010, Nr

,

,

;

2 .

,

;

,

, .

,

.

,

;

, .

,

.

.

, , ,

,

.

.

,

.

, ,

,

. ,

, .

.

,

. 2008 14% ,

2009 5% . ,

, ,

Page 562: Revista 2010, Nr

.

, 2009

, 8%

, .

233,5 . , 11,5 . 12,7 . .

.

2008 20%

12% , 2009 .

9,79%,

- 3,81%. ,

, .

, ,

.

, ,

.

.

,

.

,

, , 2010 .

,

( ,

) -

.

1. . : . : « -», 2009, 25.

2. . : « », 2009, 44.

3. – 2 2009 . , 2010.

METODE I TEHNICI DE EVALUARE UTILIZATE ÎN GESTIUNEA RISCURILOR

Aliona CURCHI,

Page 563: Revista 2010, Nr

lector asistent, magistru în Economie, Catedra “Finan e, B nci i Contabilitate”, ULIM

Dans cet article l’auteur a donne la caractéristique générale de la gestions des risques. La gestion des

risques représente la totalité des certaines méthodes, mesures a l’aide desquelles on peut effectuer ou mettre en évidence, évaluer et en cas de nécessité calculer l’influence des facteurs sur le risque analyse au but de réduire les pertes ou augmenter le profit de l’entreprise.

Gestiunea riscurilor reprezint totalitatea unor anumite metode, procedee i m suri cu

ajutorul c rora se efectueaz eviden ierea, evaluarea i, in caz de necesitate, calculul influen ei

factorilor asupra riscului examinat cu scopul reducerii pierderii sau major rii profitului

intreprinderii.

De men ionat c in literatura de specialitate exist mai multe abord ri in ceea ce

prive te organizarea sistemului de gestiune a riscurilor in activitatea de antreprenoriat.

Sistemul de gestiune a riscurilor poate fi eviden iat intr-o structur aparte din cadrul

sistemului de gestiune al intreprinderii sau poate fi integrat in sistemul general de gestiune a

activit ii intreprinderii. In ultimul caz func iile de gestiune a riscurilor pot fi repartizate intre

diferite subdiviziuni ale intreprinderii.

Activitatea de gestiune a riscurilor trebuie s fie confirmat prin documente de

reglementare i de dispozi ie corespunz toare, care determin in fiecare caz concret

periodicitatea examin rii riscului, modul de reflectare, p strare i utilizare repetat a

rezultatelor monitoringului i analizei riscurilor, ordinea de inaintare conducerii intreprinderii

a recomand rilor de optimizare a riscurilor i a controlului execut rii lor, deoarece una din

prevederile raportului conducerii, prezentat de c tre entitatea care intocme te rapoarte

financiare proprii i consolidate, se refer nemijlocit la includerea descrierii principalelor

riscuri i incertitudini cu care se confrunt entitatea i grupul de entit i.

De regul , gestionarea riscurilor la intreprindere trebuie s se efectueze in baza

urm toarelor principii substan iale:

complexitatea:

oportunitatea;

continuitatea;

func ionarea;

legitatea;

ra ionalitatea economic (criteriul „eficien – efort”).

Pentru ob inerea unor rezultate performante in acest domeniu i optimizarea proceselor

riscante in activitatea intreprinderii este necesar s se efectueze studiul in dou direc ii:

1) in direc ia sporirii eficien ei func ion rii i indeplinirii obliga iunilor i sarcinilor, care stau

in fa a subsistemelor relativ independente ale intreprinderii (sec iile marketing, publicitate,

Page 564: Revista 2010, Nr

opera iuni de transport i vamale, coordonare a achizi iilor i vinz rilor, contabilitatea,

planificare – analitic i juridic );

2) in direc ia indeplinirii de c tre fiecare sec ie impreun cu managerul de risc, a func iilor de

gestiune a acelui risc care apare anume pe sectorul particular de lucru, a organiz rii leg turilor

mai strinse a fiec rei sec ii cu sistemul managementului de risc al intreprinderii. Aceasta

permite a reac iona mai operativ asupra influen elor negative ale situa iilor de risc i a elabora

in comun metodele de neutralizare a lor.

Insu i sistemul de gestiune a riscului, ca proces, presupune efectuarea unui ir de

ac iuni, care influen eaz in mod hot ritor asupra riscului. Totalitatea acestor ac iuni poate fi

diferit , dar ele sunt interconexate i indeplinirea unei ac iuni deseori este imposibil f

eviden ierea alteia.

In majoritatea cazurilor procesul de gestiune a riscurilor include urm toarele ac iuni:

formularea scopurilor de gestiune a riscurilor;

identificarea riscurilor pe domenii de activitate;

acumularea i prelucrarea informa iei necesare pentru evaluarea riscurilor;

evaluarea riscurilor;

alegerea metodelor i tehnicilor de optimizare a riscurilor;

aplicarea lor in practic ;

evaluarea rezultatelor gestiunii riscurilor.

La formularea scopurilor de gestiune a riscurilor este important s se determine scopul i

condi iile in care se efectueaz evaluarea acestora. Scopul poate fi diferit: minimizarea

(optimizarea) sau excluderea deplin a riscurilor etc. La aceast etapa este necesar s se ia in

considerare starea curent a activit ilor desf urate de intreprindere, perspectivele de

dezvoltare a acesteia i, in corespundere cu informa ia ob inut , s se stabileasc scopurile de

gestiune a

riscurilor.

Evaluarea riscurilor este in strins leg tur cu identificarea riscurilor pe domenii de

activitate. Aceast semnifica ie este condi ionat , in primul rind, de faptul c de identificarea

corect a riscurilor depinde ulterior eficien a intregului proces de gestiune a lor. In cazul

ac iunilor incorecte efectuate la etapa dat , toate eforturile ulterioare vor fi deja neeficiente i,

cu cit mai tirziu se va depista gre eala, cu atit mai mare va fi pierderea pe care o va suporta

intreprinderea. La aceast etap trebuie s se determine i s se clasifice cu exactitate acele

tipuri de risc, cu care se confrunt sau se va confrunta intreprinderea. Acest lucru este necesar

pentru acumularea ulterioar a informa iei corespunz toare i aplicarea unor sau altor metode

de evaluare a riscului examinat.

Page 565: Revista 2010, Nr

Deseori, din start, exist imaginea despre riscurile, cu care intreprinderea se confrunt

in procesul activit ii economice i, respectiv, acestea sunt eviden iate primordial.

Etapa urm toare – acumularea i prelucrarea informa iei necesare pentru evaluarea

riscurilor – este una din etapele importante ale procesului de gestiune a riscurilor. De

cantitatea i calitatea informa iei ob inute depinde direct eficien a evalu rii riscurilor – atit

cantitativ , cit i calitativ . Evaluarea exact a riscului este imposibil f utilizarea unei

informa ii calitative.

Anume calitatea informa iei joac rolul decisiv in acest proces. In cazul cind

informa ia ini ial se denatureaz i se efectuaeaz calcule conform acestei informa ii, agentul

economic suport pierderi din cauz c rezultatele ob inute sunt incorecte, timpul este pierdut

i pentru rectificarea acestora vor fi necesare resurse suplimentare de prelucrare a rezultatelor.

Totu i, dac procesul a dep it evaluarea riscurilor i sunt intreprinse careva ac iuni, efectul

poate fi diametral opus celui a teptat. De aceea in procesul acumul rii i prelucr rii

informa iei aten ia trebuie direc ionat spre ob inerea i utilizarea unei informa iei cit mai

ample i mai veridice.

Actualmente, multe tipuri de informa ie constituie o tain comercial i ob inerea unei

asemenea informa ii poate necesita cheltuieli suplimentare. Ca rezultat, in procesul acumul rii

i prelucr rii informa iei pentru gestiunea riscurilor se tinde spre punctul optim dintre

plenitudinea informa iei, pe de o parte, i cheltuielile suportate, pe de alt parte.

Totu i, consider m c se poate jertfi plenitudinea informa iei, dar nu i autenticitatea

ei, deoarece informa ia care lipse te se poate ob ine i mai tirziu, iar informa ia denaturat i

inexact va trebui verificat din nou i inlocuit .

Urm toarea etap este consacrat evalu rii riscului. Este important a face distinc ie

intre evaluarea calitativ i cantitativ a riscurilor.

Analiza calitativ presupune eviden ierea surselor de formare a riscului, etapelor i

lucr rilor la indeplinirea c rora apare riscul (stabilirea zonelor poten iale ale riscului,

schimbarea riscului in dinamic , eviden ierea tuturor momentelor negative i pozitive

referitoare la realizarea deciziei ce con ine un risc). Este necesar s se eviden ieze riscurile

suplimentare, care il inso esc pe cel dominant, i s se preg teasc i/sau completeze

clasificatorul detaliat al riscurilor intreprinderii.

Evaluarea cantitativ permite a determina probabilitatea matematic a apari iei

riscurilor identificate, suma pierderilor (sau profitului) ca urmare a ac iunilor in situa ia de

risc, i gradul de influen a unui sistem de factori asupra situa iei de risc, a preg ti planul

optim de comportare a conducerii intreprinderii in situa ia de risc i a ob ine alt informa ie cu

caracter cantitativ referitor la riscurile evaluate. De asemenea, este necesar s se determine

Page 566: Revista 2010, Nr

dimensiunea riscului admisibil. Astfel, imediat apare posibilitatea de a compara rezultatul

ob inut ca urmare a evalu rii riscului cu aceast m rime admisibil sau cu cea etalon, adic cu

varianta optim pentru un caz concret.

La aceast etap inc o dat se observ clar interconexiunea dintre evaluarea riscului i

colectarea informa iei necesare. Dac la etapa evalu rii va fi depistat o insuficien de

informa ie, este posibil a reveni i a ob ine datele necesare. O asemenea abordare a suficien ei

minime pare a fi mai practic , fiindc este mai bine a ob ine ulterior informa ia ce lipse te (in

cazul cind ea este necesar ), decit din start s se adune mun i de date excesive, cheltuind

pentru aceasta resurse suplimentare. In a a mod se asigur ciclicitatea ob inerii informa iei,

care este necesar pentru o evaluare eficient a riscurilor.

Dup p rerea noastr , criteriile de baz ale evalu rii riscurilor, care trebuie luate in

considerare la alegerea ulterioar a metodei de gestiune a riscurilor, sunt:

exactitatea (suficien a) evalu rii;

operativitatea evalu rii.

Anume criteriile specificate influen eaz in mod direct asupra calit ii indeplinirii deciziei

ulterioare in domeniul gestion rii riscului. Pe parcursul evalu rii riscurilor examinate, anume

acestor criterii trebuie s se acorde o aten ie deosebit .

In baza rezultatelor ob inute in cadrul etapei de evaluare a riscurilor, se recurge la

urm toarea i posibil cea mai important etap a procesului de gestiune a riscurilor de

antreprenor – alegerea metodelor i tehnicilor de optimizare a riscurilor. Conform

rezultatelor evalu rii cantitative i calitative a riscurilor, se ia decizia privind aplicarea unei

sau altei metode de optimizare a riscurilor. De men ionat c asupra alegerii metodelor de

optimizare a riscurilor influen eaz nu numai rezultatele etapei de evaluare, ci i un ir de

factori suplimentari, cum ar fi: existen a mijloacelor pentru efectuarea unor sau altor ac iuni

de gestiune a riscurilor, limit rile de timp etc.

In literatura de specialitate se eviden iaz citeva metode de optimizare a riscurilor

intreprinerii. Cea mai simpl este metoda de evitare a riscului. In acest caz intreprinderea, pur

i simplu, nu risc con tient. Dar in fiecare caz concret este necesar s se ia in considerare

gradul de risc i consecin ele negative posibile comparativ cu avantajele, pe care le are

evitarea situa iei de risc. Dac asemenea avantaje nu exist , evitarea riscului este varianta cea

mai simpl i cea mai pu in costisitoare pentru intreprindere in situa ia de risc. In unele cazuri,

evitarea riscului poate fi, pur i simplu, imposibil , iar in alte cazuri, poate duce la apari ia

altor tipuri de risc.

Trebuie de men ionat c , dac decizia privind renun area la risc este adoptat nemijlocit la

etapa de optimizare a riscului, intreprinderea va suporta anumite pierderi, deoarece in cazul

Page 567: Revista 2010, Nr

dat au fost efectuate anumite cheltuieli i, deci, va trebui s renun e la avantajul i recompensa

posibil referitoare la recurgerea la situa ia de risc. In condi iile cind influen a riscului poate

avea consecin e nefavorabile pentru activitatea desf urat , cel mai bine astfel de situa ii

trebuie prev zute la etapa de eviden iere a riscului propriu-zis.

Consider m c aplicarea metodei respective poate fi argumentat in urm toarele cazuri:

renun area la un tip de risc nu genereaz apari ia altor riscuri cu influen echivalent

sau mai puternic ;

veniturile poten ial admisibile sunt mult mai mici decit consumurile i cheltuielile

suportate in situa ia de risc;

recurgerea la risc poate cauza consecin e nefavorabile pentru intreprindere;

insuficien a de timp nu permite a se efectua o analiz integr a riscului examinat.

O alt metod de neutralizare a riscurilor este transmiterea riscului. Transmiterea riscului

se efectueaz prin utilizarea diferitelor tehnici de finan are, instrumente financiare derivate,

metode de plat , precum i prin incheierea contractelor.

Cele mai r spindite direc ii de transmitere a riscurilor financiare sunt urm toarele:

incheierea contractului factoring;

incheierea tranzac iilor de scontare;

incheierea contractului de leasing;

utilizarea unei scrisori de garan ie;

incheierea contractului de fidejusiune;

utilizarea acreditivului;

incheierea tranzac iilor bursiere (hedging) care presupun incheierea contractelor

futures, forward, pe op iuni i swap.

Un alt mod de transmitere a riscului este tehnica asigur rii, care poate fi intern

(autoasigurarea) i extern .

Asigurarea intern const in rezervarea preventiv a unei p i de mijloace financiare

(formarea provizioanelor, constituirea rezervelor) i permite garantarea asigur rii interne a

riscurilor economice aferente opera iunilor, consecin ele negative ale c rora nu pot fi

transferate pe seama altor agen i economici. Totu i, cele mai periculoase riscuri, in func ie de

consecin ele lor, sunt supuse neutraliz rii pe calea asigur rii externe, in care partea –gazd

este compania de asigur ri.

Unificarea sau diversificarea riscurilor, de asemenea, este una din metodele de reducere a

acestora.

Page 568: Revista 2010, Nr

In primul caz neutralizarea riscului const in unirea cu al i participan i ai business-ului

(sau p i cointeresate in afacere) in scopul repartiz rii responsabilit ilor pentru consecin ele

posibile ale riscului.

In cazul diversific rii riscului are loc, intr-un oarecare fel, repartizarea riscului in

interiorul intreprinderii pe diferite direc ii i aspecte ale activit ii acesteia. Ideea de baz este

reducerea riscului, avind in rezerv o oarecare surs alternativ de substituire a resurselor. In

caz de insucces, spre exemplu, al unui proiect, exist posibilitatea acoperirii pierderilor pe

seama profitului altui proiect. De asemenea, este necesar a men iona c , diversificind

activitatea sa, intreprinderea ridic in intregime flexibilitatea general a business-ului s u,

ceea ce o face mai stabil i minimizeaz influen a factorilor negativi asupra rezultatelor

ob inute.

In ceea ce prive te aplicarea propriu-zis a metodelor alese de optimizare a riscului, este

necesar s se acorde aten ie faptului c in procesul analizei riscului se eviden iaz o mul ime

de variante posibile de solu ionare a problemei respective, i nu una singur , deoarece riscul

este generat de incertitudinea condi iilor in care are loc adoptarea i realizarea deciziilor

manageriale.

In final, evaluarea definitiv a rezultatelor de gestiune a riscurilor permite a determina

atit eficien a general a intregului proces, cit i punctele lui vulnerabile, in vederea

consolid rii lor, i, ceea ce este foarte important, dac este necesar, a reveni la formularea

scopurilor. A adar, are loc utilizarea aceluia i principiu: ciclicitatea. Drept criteriu de baz al

succesului poate servi indicele devierii rezultatului ob inut de la cel planificat. In cadrul

evalu rii eficien ei generale a procesului de gestiune a riscurilor, este necesar s se

eviden ieze eficien a fiec rei etape de evaluare a riscurilor pentru c ulterior, la analiza

analogic , s se atrag mai mult sau mai pu in aten ie acestor etape.

Rezultatele ob inute se compar cu scopurile gestiunii riscurilor i, dup caz, se

corecteaz .

O asemenea ciclicitate conduce inevitabil la un rezultat: fie se ating scopurile ini ial propuse,

fie, in cazul imposibilit ii indeplinirii lor ca urmare a diferitelor cauze, are loc corectarea

necesar a obiectivelor propriu-zise.

Un sistem bine organizat de gestiune a riscurilor la intreprindere permite a eviden ia

situa iile poten ial posibile legate de desf urarea evenimentelor, ob ine caracteristicile

pierderilor posibile (prejudiciului) sau ale posibilit ilor ratate ca urmare a unei desf ur ri

nefavorabile a evenimentelor, a lua in considerare la adoptarea deciziilor eforturile

organizatorice semnificative, consumurile de timp i cheltuielile legate de evaluarea riscului,

influen a ra ional asupra nivelului acestuia i de reducerea lui pin la o valoare admisibil .

Page 569: Revista 2010, Nr

BIBLIOGRAFIE: 1. CO EA, M., NASTOVICI, L. Evaluarea riscurilor, Ed. Lux Libris, Bra ov, 1997. 2. NICULESCU, M. Diagnostic global strategic, Ed. Economic , Bucure ti, 1997. 3. JALENCU, M. Management. Modalit i d eficientizare / coord. S. Certan. - Chi in u: CEP USM, 2007.

- 239 p.

V. MARKETING I LOGISTIC

, ., . ULIM . ,ULIM

Marketing activities is an integral part of company management in a competitive environment. With

increasing dynamics and complexity of modern business the role of the planning of marketing activities, the formation of flow of marketing information, evaluation of marketing activities. Lack of necessary information, lack of consideration of factors that influence the evaluation of marketing activity, leads to an erroneous decision in the future marketing decisions.

.

,

,

. ,

, ,

.

. ,

.

,

.

,

. ., «

,

. .

». ,

,

,

.

Page 570: Revista 2010, Nr

,

.

,

. ,

,

.

,

, . ,

, ,

,

, , .

,

,

.

, ., .,

, .

,

.

,

.

1.

w

Page 571: Revista 2010, Nr

.1.

:

( , ),

.

,

.

., ,

,

, ,

.

, ,

.

,

.

,

.

- , .

1.

.

,

— , ,

. - »

.

. ,

,

.] — , , ,

, ;

Page 572: Revista 2010, Nr

,

..

,

. , ,

( , ,

),

, )

( , ).

,

« ».

« », « », « », « »,

.

,

. ,

.

,

.

,

.

( , , ),

. - , ;

, ,

.

. - ,

, , ;

, .

; - ,

Page 573: Revista 2010, Nr

.

« » « » ,

.

« » , « » -

, . « »

, , . . « »

« » , ,

(

), (

).

,

. ,

.

,

, , , ,

.

,

.

.

, .

. ,

.

.

« »

( , ,

) . ,

,

« ».

,

Page 574: Revista 2010, Nr

— ,

.

, .

.

.

.

, , .

. ,

, .

,

.

.

,

.

, - ( ,

), —

( , ),

. ,

, ,

,

,

.

, , Financial Accounting Standards

Board, ,

,

,

.

Page 575: Revista 2010, Nr

,

.

,

, .

.

, .

, , .

,

, , ,

.

1.Ambler Tim, Kokkinaki Flora, Puntoni Stefano. Assessing Market Performance. Centre for marketing. Working paper 01-903 Revised March 2002. London Business School 2.Powell Guy R.. Return on Marketing Investment. Demand more from your marketing and sales investments. Atlanta, RPI press, 2002 3.Shaw Robert. Improving Marketing Effectiveness. www.Informix.com

, .

Management of risks - the process which was inextricably related with process of strategic planning at the enterprise. Risk - management is an integral element of process of strategic planning. The purpose of introduction of system of risk - management is system parallel protection of geopolitic, political, social, economic, financial processes, protection of an environment, design and technological structures of economy against excessive risks.

,

- ,

, .

. ,

, «

», «

».

Page 576: Revista 2010, Nr

,

, . ,

, ,

.

,

.

, , (

- ,

), ,

, , , , .

, -

.

, , ,

, , .

( .1.).

,

, ,

.

.1. .

Page 577: Revista 2010, Nr

.

, ,

,

, , .), , ,

; , - , - ,

, . .

«

».

, « -

( , , ,

, .),

».

-

, ,

.

,

,

. ,

( ) ( )

. , ,

, .

,

.

: , , , .

, ,

.

. :

Page 578: Revista 2010, Nr

, .

, . ,

,

, . .

,

, ,

.

, X.

., , (

, ) ( ),

.

, ,

)

,

.

X.,

4 ( . .2.): ,

, , .1

. 2. X.

Page 579: Revista 2010, Nr

« »).

, , ,

.

-

. , ,

, , :

, .

,

1, X. ,

, , , .,

, . ,

, ,

, ,

.

,

. ,

« 64%

». ,

.

,

.

, :

, , , -

, ,

.

,

,

. ,

,

,

.

- .

, ,

Page 580: Revista 2010, Nr

. (

, ),

, .

. , ,

, ,

. ,

- ,

. ,

.

, , , ,

,

, .

,

,

,

. ,

,

, .

, - ,

, .

,

:1

.

.

.

- ,

.

,

.

, .

, ,

(

).

Page 581: Revista 2010, Nr

,

,

.

,

.

,

, - , ,

.

,

X., ,

, ,

, . ,

,

,

,

. ,

) , ,

, ,

. , . ,

,

, ,

,

.

, ,

.

,

.

. , ,

, ,

.

Page 582: Revista 2010, Nr

,

, . ,

« »

«Pinto» -

.

,

. $ 120,000

, ,

. ,

,

, ,

.

, ,

, ,

.

, .

»

. « » , ,

, .

- ,

.

.

,

( ).

-

, ,

,

.

,

.

,

, ,

,

Page 583: Revista 2010, Nr

,

. ,

, ,

( , )

. ,

, - ,

,

, -

, ,

.

X.

. ,

, .

, ,

,

, . ,

,

( )

,

.

X.

. ,

)

.

, ,

(

),

X.

, ,

. ,

,

Page 584: Revista 2010, Nr

,

, , ),

.

,

,

.

,

, ,

,

,

( .

- ,

).

:

, , , ,

, ,

( ) . ,

,

,

,

.

( ),

,

, .

: , ,

,

. ,

.

Page 585: Revista 2010, Nr

( , , ,

) ( ,

, ). ,

: -

, -

,

- ,

- .

, , , ( )

,

. , ( , , .)

, , (

, , .).

,

( ) ( , , ,

)

. ,

. ( ) ,

, ,

, ,

. ,

( ) , ( )

« / ».

, ,

.

,

.

( . « / »),

, ( )

Page 586: Revista 2010, Nr

, ( )

. ., «

,

».

,

,

:

, ,

.

1. X. . / . 1998. 4. . 54-63. 2. Charette R. N. Software Engineering Risk Analysis and Management. - NY, Intertext Publications / Multiscience Press, 1989.

PERFEC IONAREA MECANISMULUI DE GESTIUNE ÎN CADRUL

SISTEMULUI ÎNV MÎNTULUI AGRAR PRIN IMPLEMENTAREA PARADIGMEI NOI A SISTEMULUI EDUCA IONAL EUROPEAN

Constantin NESTERENCO,

dr, conf., Colegiul Tehnic Agricol din Soroca In this thesis there is mentioned about the financial administration mechabism's improvement of the

agricultural institutions through the improvement of the nev paradigm of the European Educational System. There are shovn the advantages of the managerial reform. It vas spoken about the leadership's levels. In conclusions vere indicated the general vays of the educational management's reform.

În domeniul înv mîntului, ca i în alte domenii ale economiei na ionale, o parte

component a mecanismului economic este organizarea conducerii sistemului educa ional în

genere, precum i a tuturor p ilor sale componente. Ea se realizeaz prin intermediul cre rii

i func ion rii organelor de conducere a înv mîntului de diferit nivel i, totodat , prin

repartizarea drepturilor i responsabilit ilor între ei. Schimb rile calitative ce au loc ast zi în

structura institu iilor educa ionale sînt înso ite neap rat de schimb ri esen iale în organele de

conducere i în caracterul procesului de conducere a întregului sistem educa ional.

Conducerea în înv mînt este o activitate perseverent a tuturor subiec ilor

înv mîntului pentru a asigura crearea, func ionarea optim i dezvoltarea obligatorie a

fiec rei institu ii educa ionale, a tuturor verigilor din întregul sistem educa ional. Principiile

tiin ifice, de sistem, de complex, de eficacitate, de orientare la rezultatul final, îmbinarea în

conducere a elementelor sociale i statale, corelarea optimal a centraliz rii i decentraliz rii,

raportul ra ional al drepturilor, obliga iunilor i responsabilit ilor, în viziunea noastr ,

Page 587: Revista 2010, Nr

reflect destul de amplu esen a conducerii institu iilor educa ionale în condi iile economiei de

pia .

A fost utilizat informa ia publicat în diferite surse bibliografice i acumulate date din

presa periodic . În baza acestui studiu au fost utilizate metodele statistice, de sintez teoretic ,

de analiz , de comparare monografic , formulare de ra ionamente .a.

În investiga iile noastre este oportun de delimitat func iile conducerii de func iile

organelor de conducere. Func ia de conducere se realizeaz de orice subiect de conducere în

conducerea cu oricare obiect. Func iile de baz ale conducerii sînt: elaborarea i luarea

deciziei de conducere; organizarea; reglarea; corectarea; eviden a i controlul; selectarea i

prelucrarea informa iei. Conducerea institu iilor educa ionale este cercetat de savan i ca

proces – ca o mul ime de procese corelate ciclic, ce se repet în cadrul de elaborare i

realizare a deciziilor orientate la o func ionare stabil i eficace a dezvolt rii sistemului de

înv mînt i a p ilor lui componente.

La studierea sistemului de conducere a institu iilor educa ionale, în calitate de obiect al

conducerii se cerceteaz îns i institu ia educa ional , iar în calitate de subiect de conducere –

organele de conducere a înv mîntului de diferit nivel i diferite organe ob te ti de conducere

a institu iilor educa ionale.

Savan ii relev diferite probleme care trebuie solu ionate de conducerea institu iilor

educa ionale în condi iile economiei de pia . Pe de o parte, în prezent conducerea

înv mîntului este orientat primordial spre solu ionarea problemei organiz rii accesului la

înv mînt, care ar satisface necesit ile educa ionale ale oamenilor secolului al XXI-lea, i

pentru asigurarea accesului la înv mînt pentru to i oamenii de diferit nivel de instruire:

sporirea calit ii înv mîntului i a eficacit ii sistemului educa ional. Pe de alt parte,

actualmente e important ca subiec ii de conducere de diferit nivel (republican, raional, la nivel

de institu ie) s ia în considera ie necesit ile educa ionale schimb toare ale societ ii, s

sintetizeze problemele actuale ale ramurii, s elaboreze i s realizeze programe orientate spre

dezvoltarea înv mîntului, spre rezultate concrete, s g seasc i s foloseasc maxim eficace

posibilit ile de atingere a obiectivelor trasate.

În viziunea noastr , ast zi este necesar de a pune sarcini noi i de a realiza func ii noi în

domeniul conducerii, care au ap rut în leg tur cu globalizarea economiei i cu formarea

societ ii informa ionale, îndeosebi în înv mîntul agrar.

Problemele perfec ion rii mecanismului de conducere a institu iilor educa ionale cap

o importan deosebit în condi iile implement rii reformelor în sistemul educa ional. Orice

politic educa ional se realizeaz prin intermediul mecanismului de conducere. Problemele

existente în înv mînt se datoreaz în mare m sur nivelului sc zut al conducerii.

Page 588: Revista 2010, Nr

Pe parcursul a zeci de decenii a func ionat o re ea de institu ii asem toare, cu o

centralizare strict i cu structuri de conducere. Toate aspectele activit ii instructive i

economice ale institu iilor educa ionale erau strict delimitate de organele ierarhic superioare.

Pentru executarea ordinelor i dispozi iilor de sus, conducerea acestor institu ii se realiza nu

prin metode economice, ci administrative.

Odat cu restructurarea economiei Republicii Moldova i formarea rela iilor de pia ,

este evident necesitatea trecerii de la sistemul administrativ de comand la sistemul

democratic de conducere în înv mînt. Procesul decentraliz rii conducerii din institu iile

educa ionale înseamn , în primul rînd, lichidarea monopolului organelor statale i reducerea

puterii excesive administrative, debarasarea de reglarea planificat i direc ionat a tuturor

aspectelor activit ii institu iilor educa ionale, care trebuie s fie înso ite de asigurarea

independen ei i a autonomiei acestora.

Este necesar de a perfec iona administratorii din înv mînt ca manageri ai sferei

sociale, aceasta fiind o solu ie în modernizarea managementului. În viziunea noastr , este

necesar de a introduce cursuri orientate spre adaptarea absolven ilor din institu iile cu profil

agrar la activitatea de munc în condi iile economiei de pia .

Trecerea la o autonomie financiar complet a institu iilor educa ionale este dificil din

cauza lipsei de cadre calificate, chiar i în domeniul contabilit ii. Luînd în considera ie

particularit ile eviden ei contabile a institu iilor finan ate din buget i particularit ile

legislative ale institu iilor educa ionale în economia de pia , consider m necesar preg tirea

managerilor la disciplina „Economia în înv mînt”.

Analiza practicii contemporane de func ionare a colectivului din înv mîntul

profesional denot c natura, caracterul i tehnologia rela iilor de pia practic nu au atins

structura organiza ional a conducerii locale. Printre cauzele acestui fenomen vom

nominaliza: insuficien a informa ional în aspectele organiza ionale-de conducere, normativ-

legislative, de procedur i con inut; gîndirea inert i conservativ i metode dep ite de

conducere ale managerului, care s-au format în sistemul statal trecut.

De i despre necesitatea perfec ion rii serviciului informa ional s-a spus mult, în

viziunea noastr , la toate nivelurile de conducere a înv mîntului trebuie s se atrag aten ia

asupra monitoriz rii diferitor aspecte ale activit ii educa ionale. În acela i timp,

monitorizarea, dup p rerea noastr , ar trebui s fie una din principalele direc ii a influen ei

manageriale, iar posedarea de informa ii trebuie s fie principala condi ie în eficacitatea

oric rei conduceri. Studiul a ar tat c în Republica Moldova statistica din înv mînt este

modest , pu in accesibil pentru speciali tii din domeniu, pentru manageri.

Page 589: Revista 2010, Nr

Investiga iile au demonstrat c f o analiza a indicatorilor cantitativi ai institu iilor

educa ionale este imposibil de a realiza o confruntare obiectiv a caracteristicii st rii i a

tendin ei evolu iei înv mîntului. Totodat , caracteristicile calitative i cantitative, de regul ,

se îmbin i se completeaz reciproc.

În scopul solu ion rii problemei asigur rii informa ionale a conducerii în înv mînt,

este oportun de a organiza seminare în problema metodicii efectu rii monitoriz rii a diferite

aspecte din complexul educa ional (republican, raional), de a elabora tehnologii

informa ionale automatizate, de a efectua monitorizarea func ion rii sistemului de înv mînt.

Elementele tehnologiei date, care presupun o colectare computerizat a datelor de eviden

statistic , sînt implementate la nivel de direc ii i sec ii ale Ministerului Agriculturii i

Industriei Alimentare, precum i la nivel de direc ii raionale. Ca rezultat, a crescut

operativitatea, i informa ia despre institu iile din subordine a devenit mai ampl , ceea ce

asigur premise pentru adoptarea unor decizii manageriale argumentate.

Analizînd desf urarea transform rilor în sistemul educa ional, concluzion m c , în

genere, sistemul de conducere nu a fost preg tit pentru o trecere rapid de la o centralizare

dur la un grad a a de înalt de decentralizare. Distrugerea leg turilor vechi pe vertical i lipsa

unor modele noi de interac iune conduc la tendin a de a se reîntoarce la centralizare, bazat pe

principiile administr rii. Tot mai frecvent se vorbe te despre „pierderea conducerii” la nivel

republican, municipal i raional, mai ales în raport cu organele de conducere plasate ierarhic

inferior.

Cu regret, constat m c unele categorii de speciali ti sînt preg ti i uneori de institu ii

care nu sînt apte s -i instruiasc , ceea ce conduce la denaturarea înv mîntului la

specialit ile tehnice i tehnologice. Suntem de p rerea c organele statale de conducere

trebuie s participe la gestiunea institu iilor educa ionale de diferit nivel, mai ales c exist i

mecanismul acestei particip ri, care deja se folose te în practica rilor avansate.

Organele de nivel central trebuie s se implice la solu ionarea urm toarelor

microprobleme principale: repartizarea institu iilor educa ionale dup principiul teritorial,

impactul asupra eficien ei func ion rii acestor institu ii i cheltuielile pentru între inerea lor.

Înl turarea organelor statale de la conducerea strategic a institu iilor educa ionale va avea

drept consecin degradarea sistemului de înv mînt din ara noastr la nivel macroeconomic,

ceea ce este caracteristic pentru rile în curs de dezvoltare. Una din direc iile de influen a

organelor statale este politica de egalare a posibilit ilor financiare a diferite teritorii i

introducerea unor normative garantate de finan are a institu iilor educa ionale. În acela i timp,

structurile republicane i raionale nu vor interveni economic în conducerea operativ a

institu iilor educa ionale, pentru a nu neglija conducerea de nivel local a institu iilor

Page 590: Revista 2010, Nr

educa ionale. Nivelul de baz de conducere pentru majoritatea institu iilor educa ionale îl

constituie cel local. În prezenta lucrare nu se analizeaz detaliat sistemul de conducere

operativ a institu iilor educa ionale, deoarece aceast problem este tratat pe larg în lucr rile

contemporane despre conducerea în institu iile educa ionale.

Este imposibil de a realiza rapid reforma sistemului educa ional. Deoarece institu iile de

înv mînt sînt cele mai conservative, reorganizarea lor trebuie efectuat treptat. Împ rt im

opinia cercet torilor care consider c „procesul de reformare trebuie s dureze 10-12 ani,

ceea ce ar fi ca minimum o genera ie colar ” [12, p.95].

Experien a mondial demonstreaz c pot fi reu ite doar acele reforme legate de

conducerea înv mîntului care au o baz teoretic solid i care argumenteaz necesitatea

implement rii reformelor respective.

În Republica Moldova, cu regret, nu a existat o legisla ie perfect în domeniul

înv mîntului. Cum a fost men ionat anterior, pia a serviciilor educa ionale din ara noastr

are specificul s u. Înv mîntul, ca marf , posed un caracter dublu: pîn la un nivel anumit

acesta este o marf de stat, livrat gratis pentru cel care folose te acest serviciu, dup acest

nivel marfa devine de stat, privat , cu servicii contra plat .

Luînd în considera ie c serviciile gratuite formeaz baza întregului sistem de

înv mînt, calit ii, factorului determinant în instruirea de la toate treptele, trebuie s i se

atrag o aten ie sporit , cu atît mai mult c , prin metodele de pia , ea sau se regleaz par ial,

sau nu se regleaz de loc. De aceea, în cadrul conducerii institu iilor de stat, un loc de frunte

trebuie s -i revin controlului calit ii serviciilor educa ionale prestate. Dup noi, metoda de

baz poate fi standardizarea serviciilor educa ionale, i în primul rînd a înv mîntului

între inut de stat. În condi iile europeniz rii i interna ionaliz rii economiei mondiale, aceste

standarde trebuie racordate la sistemul interna ional de evaluare a rezultatelor din înv mînt,

ceea ce va crea condi ii pentru ca ara noastr s p easc sigur în sistemul interna ional al

diviziunii muncii.

Un rol tot mai mare îl are, atît în institu iile statale, cît i în cele private, activitatea

extrabugetar . Aceasta a reorientat pu in valorile înv mîntului, în primul rînd a

înv mîntului profesional, de la centru de înv mînt, tiin i cultur la un interes material

al angaja ilor. În condi iile rela iilor de pia devin mai acute contrazicerile dintre stat,

institu ii de înv mînt i personalitatea angajatului din institu ia educa ional .

Principala sarcin a administra iei institu iei educa ionale const în asigurarea

echilibrului tendin elor de pia i a celor din afara pie ei: p strînd misiunea institu iei

educa ionale de a implementa un sistem flexibil i diferen iat de finan are i de schimbare a

mentalit ii lucr torilor-pedagogi, orientînd-o spre rela iile de pia .

Page 591: Revista 2010, Nr

Una din problemele-cheie la noi este repartizarea adecvat a rolului puterilor: central i

a institu iei. În condi iile schimb rilor esen iale structurale ale institu iilor educa ionale i de

dezvoltare a rela iilor de pia tot mai evident devine necesitatea delimit rii func iilor

diferitor subiec i ai conducerii, în scopul sporirii eficacit ii activit ii institu iilor

educa ionale. Problema repartiz rii obliga iunilor func ionale i a responsabilit ilor în

domeniul managementului institu iilor educa ionale se solu ioneaz , într-un mod sau altul, în

toate rile lumii contemporane i atrage aten ia societ ii pedagogice interna ionale. În

viziunea noastr , nivelurile de conducere din institu iile educa ionale pot fi clasificate în

modul urm tor:

1) central (republican), care include Ministerul Educa iei i unele ministere care au în

subordine institu ii de înv mînt;

2) propriu-zis al institu iei, în persoana administra iei (managerii).

Toate nivelurile indicate, dup noi, trebuie s se subordoneze în direc iile principale ale

activit ii lor. De subliniat c subordonarea nu trebuie s aib un caracter dur, de

obligativitate, deoarece în condi iile rela iilor de pia orice sistem trebuie s aib libertate i

flexibilitate. Aceasta nu numai c e în concordan cu sistemul de gestiune în condi iile

rela iilor de pia , dar i faciliteaz alegerea activ a celor mai ra ionale solu ii manageriale.

Fiecare din aceste niveluri are particularit ile sale în conducere i propriile resurse

manageriale. În condi iile transform rilor de pia sistemul de perfec ionare a

managementului institu iilor educa ionale de diferit nivel se deosebe te radical. În cadrul

fiec ruia din aceste niveluri are loc repartizarea func iilor de conducere a institu iilor.

Este oportun de a cerceta structura managementului institu iilor educa ionale în cadrul

diferitor niveluri, dar i a sistemului de conducere în întregime, precum i mecanismele de

interac iune dintre diferite niveluri. Sistemul de solu ii manageriale la fiecare nivel de

func ionare a institu iilor educa ionale trebuie nu numai s reflecte priorit ile strategice de

baz , dar i s in cont cît mai amplu de interesele specifice ale fiec rui nivel, de specificul

sarcinilor locale.

În majoritatea rilor cu o economie de pia dezvoltat , managementul institu iilor

educa ionale se realizeaz în trei niveluri, excluzînd îns i institu ia de înv mînt: central,

departamental i local. Numai în cîteva ri structura este format din dou niveluri (de

exemplu, în Marea Britanie). Îns rolul fiec rui din aceste niveluri în conducerea institu iilor

educa ionale i în repartizarea responsabilit ilor între ele difer de la o ar la alta.

„Organizarea concret , formele i metodele de conducere în înv mînt depind, în mare

sur , de orînduirea social din stat, de specificul tradi iilor culturale i politice din ar ”

[10, p.111].

Page 592: Revista 2010, Nr

Nivelul central de conducere în înv mînt este reprezentat, de obicei, de Ministrul

Înv mîntului, dar într-un ir întreg de ri chiar i de dou ministere (a înv mîntului i a

înv mîntului superior). În majoritatea rilor europene (Grecia, Irlanda, Islanda, Italia,

Norvegia, Portugalia, Fran a .a.) i chiar în Japonia acest nivel de conducere are cele mai

multe împuterniciri în luarea deciziilor ce in de managementul institu iilor educa ionale. În

acela i timp, în rile cu o structur de stat federativ (Germania, SUA, Canada, Elve ia .a.),

unde, conform constitu iei, responsabilitatea pentru înv mînt este pus pe seama subiec ilor

federa iei ( inuturi, state, provincii, cantoane), ultimele au rol de nivel central de conducere. În

aceste state rolul de baz îl au ministerele (departamentele) educa iei ale subiec ilor federa iei,

iar ministerele federale sau nu exist (de exemplu, Elve ia, Canada), sau au împuterniciri

destul de limitate, ca în SUA, unde în 1989 a fost format un minister separat al educa iei.

Comun pentru aceste sisteme este faptul c structurile regionale poart responsabilitatea cea

mai mare, f a o transfera la un nivel ierarhic plasat mai jos. Mul i exper i de peste hotare

consider c din to i membrii Uniunii Europene, ara care asigur cea mai mic autonomie

colii este Germania, unde colile pot utiliza numai manualele care sînt incluse în lista

aprobat de minister [7, p.160].

Ca diametral opus sistemului centralizat de conducere în institu iile educa ionale, în

unele ri s-au format tradi ii decentralizate. În SUA, în fiecare stat ac ioneaz acte legislative

proprii în domeniul managementului institu iilor, la nivel de stat se stabilesc termenele

înv mîntului obligatoriu, condi iile de admitere la studii, cerin ele fa de calificarea

pedagogilor, m rimea minimal a salariului, i, de asemenea, regulamentul despre sursele i

rimea finan rii institu iilor de înv mînt. În prezent, autonomia organelor regionale i

locale de conducere i chiar a institu iilor educa ionale se reduce, dar continu s r mîn

destul de esen ial . În mare parte aceasta se datoreaz sistemului de finan are. Cota

investi iilor statale i federale în necesit ile înv mîntului cre te, dar totu i ele cedeaz

sumelor alocate de state i de circumscrip iile de înv mînt.

În Marea Britanie s-a constituit sistemul de conducere în înv mînt de dou niveluri:

central, care este reprezentat de patru departamente de înv mînt i cel al institu iei, nivelul

regional lipse te. În aceast ar , asigurarea finan rii sociale a înv mîntului colar i

instruirea adul ilor este pus în sarcina consiliilor locale, care creeaz comitete în subordine

cu largi împuterniciri i subordonare dubl : consiliului sau municipalit ii i Ministerului

Na ional al Înv mîntului i Ocupa iei. Managementul operativ este exercitat de director

[11].

În ultimele decenii, în majoritatea rilor cu economie de pia dezvoltat au avut loc

reforme în domeniul managementului institu iilor educa ionale, a c ror esen a fost

Page 593: Revista 2010, Nr

decentralizarea, repartizarea obliga iunilor i responsabilit ilor în luarea deciziilor între

diferite niveluri de conducere i delegarea unor împuterniciri societ ii. Reformele au afectat

nu numai structurile organiza ionale, dar, într-o m sur destul de esen ial , i statutul

institu iilor educa ionale, care au devenit tot mai independente în majoritatea rilor

dezvoltate, iar în unele au ob inut o autonomie impun toare financiar , managerial i

pedagogic . În acela i timp, cercet torii men ioneaz c într-un ir de ri în împuternicirile,

func iile i structurile organelor de conducere în înv mînt toate aceste transform ri se iau în

considera ie insuficient sau de loc. Mul i cercet tori de peste hotare vorbesc despre

necesitatea i actualitatea reformelor în domeniul managementului institu iilor educa ionale.

Specialistul american J. Danzberger, care a efectuat investiga ii în domeniul managementului

institu iilor educa ionale, afirm c „reformele sînt destul de necesare i trebuie s aib loc,

cel pu in din considerentul, c fiind realizate în secolul al XIX-lea, institu iile nu corespund,

structural i func ional, cerin elor unui management eficient i contemporan din sistemul

educa ional” [4, p.369].

Decentralizarea conducerii înv mîntului în rile dezvoltate nu înseamn c statul nu

i asum responsabilitatea de starea general i de dezvoltarea institu iilor educa ionale. El

mîne acel garant de drept pentru accesul egal al tuturor la înv mîntul contemporan, în

compara ie cu schimb rile ce au loc în Republica Moldova. Banca Mondial a recomandat

Republicii Moldova tipul de „pia ” al sistemului educa ional, format ca un spectru de servicii

educa ionale pentru satisfacerea necesit ilor comandatorului, în func ie de cerere i ofert .

Dar aceasta nu înseamn c Statul trebuie s se înl ture de la exercitarea func iilor sale.

Astfel, cînd în anii 1980 în Fran a, care avea un sistem dur centralizat administrativ de

conducere a înv mîntului, a început procesul de repartizare a împuternicirilor în domeniul

managementului institu iilor educa ionale, s-a afirmat destul de clar c statul, în persoana

organelor centrale, ca i anterior poart responsabilitatea principal pentru starea

înv mîntului i joac rolul determinant în dezvoltarea lui. Dup cum subliniau oficialit ile

franceze, „statul în continuare este responsabil de domeniul înv mîntului. El este garantul

func ion rii lui normale i organice... Statul este dator s formeze i s recruteze personalul

pedagogic, s -l conduc i s -l remunereze” [2, p.39-40].

Înainte de a efectua reforme radicale în managementul institu iilor educa ionale, în

viziunea noastr , este necesar nu numai de a organiza aprobarea local a unor regulamente

teoretice, dar i de a studia rezultatele experimentelor efectuate în alte ri. A a, de exemplu,

în SUA se fac experimente, în urma c rora într-un stat pot s existe diferite tipuri de sisteme

de înv mînt. N. Ness [6, p.14] compar sistemele de înv mînt de dou tipuri din Statul

Pensilvania. În regimul unuia din ele func ioneaz 501 circumscrip ii educa ionale cu sisteme

Page 594: Revista 2010, Nr

locale de control. Pentru el sînt caracteristice: instabilitatea remuner rii muncii pedagogilor, a

ocupa iei lor, nivelul sc zut de cuno tin e ale absolven ilor institu iilor educa ionale. În al

doilea tip de sistem educa ional este utilizat conducerea centralizat sub egida Asocia iei

Na ionale a înv mîntului. Aici sînt tipice: controlul strict al calit ii instruirii, o stabilitate a

ocupa iei i în remunerarea profesorilor, cuno tin e trainice ale absolven ilor. P.Wohlstetter i

S. Mohrman [7], cercetînd metoda decentralizat a managementului colar i în

circumscrip iile colare, a a-numitul management în baza colii (transmiterea controlului de la

organele centrale ale înv mîntului statului la circumscrip iile individuale colare), de

asemenea indic atît aspectele pozitive, cît i cele negative ale unui atare management;

principiile de func ionare a institu iei în vederea organiz rii; transformarea rolului

managerului institu iei. Unii savan i americani men ioneaz posibilitatea alegerii tipului de

coal (privat sau de stat), a planului de înv mînt i a programelor în calitate de cale real

pentru reformarea colii americane, asigurarea p rin ilor i a copiilor cu o „pia

educa ional ” adecvat [5]. Al i cercet tori americani propun în calitate de activit i necesare

strategia colar de descoperire a poten ialului p rin ilor în activitatea colii – „scanarea pie ei

educa ionale” – i cerceteaz problema, dac p rin ii sînt stimulatorul de schimbare în

practica înv mîntului colar [7]. Analiza direc iilor principale de reformare a colii

americane în limitele circumscrip iei colare realizat de E. Clinchy servea drept suport pentru

activitatea de creare a sistemului decentralizat de coli, cu o conducere autonom , mici dup

contingentul de elevi. Men inerea sistemului standardizat, centralizat, aprobat la nivel

na ional, în viziunea noastr , este o decizie corect i un drept al p rin ilor de a face alegerea

pentru copiii lor [3].

În Marea Britanie, în 1992, colegiile au fost scoase din subordonarea puterilor locale i

au devenit independente i autonome. Cercet torii men ioneaz : „Controlul de stat al

sectorului înv mîntului general i al celui mediu profesional a crescut din contul regl rii

stricte a finan rii i a cerin elor de asigurare a calit ii i eficien ei în activitate. Deci, de i

aparent s-a f cut un pas c tre pia a liber , acest sector a devenit, cum ar fi destul de paradoxal,

mai centralizat i controlat de stat” [13, p.97].

În baza analizei efectuate în managementul educa ional în rile cu economie de pia

dezvoltat , putem concluziona c sistemul de management în institu iile din Republica

Moldova este aproape de cel „continental”, european i are mult comun cu cel german, care

pîn nu demult se caracteriza printr-un management strict centralizat.

În viziunea noastr , în sistemul educa ional din Republica Moldova repartizarea

împuternicirilor între nivelurile de conducere nu este suficient de reu it . Îns solu ionarea

Page 595: Revista 2010, Nr

Managerul IE Administra ia IE

rin ii celor care se instruiesc

Cei care se instruiesc

Fondatorii i proprietarii

Colectivul de munc al IE

CFCIE

problemei de integrare pe vertical trebuie g sit nu în c ile de amplificare a resurselor

administrative, ci în sporirea rolului eficien ei pîrghiilor economice.

La nivel de conducere de stat, în planul realiz rii sarcinilor strategice este necesar de a

lua în considera ie nu numai impactul transform rilor de pia , dar i orientarea la racordarea

sistemelor educa ionale ale Republicii Moldova i ale rilor dezvoltate, precum i obiectivul

comun orientat la procesele civiliza iei postindustriale. În perioada contemporan de

transform ri globale este necesar de a elabora priorit ile macroeconomice în management i

de a le prezenta lor pentru discu ii în societate. La acest nivel de conducere de stat trebuie

racordate i standardele educa ionale în conformitate cu cele interna ionale. Aceast necesitate

este dictat atît de extinderea colabor rii economice i tehnico- tiin ifice, cît i de sporirea

fluxului migratoriu de resurse umane, de amplificarea proceselor integrative în alte domenii

de activitate.

În viziunea noastr , este necesar de a separa problemele financiare de problemele

managementului institu iilor educa ionale i de nu a reduce problemele moderniz rii

conducerii la o simpl manipulare a fluxurilor. Principiul social-statal de conducere în

înv mînt are destina ia de a l rgi nivelul de participare a societ ii la conducerea institu iilor

educa ionale, i nici de cum nu presupune înlocuirea finan rii de stat cu cea privat i

transmiterea societ ii func iilor de dobîndire a resurselor financiare. Conduce cel care ia

decizia, gestioneaz fondurile organiza iei, exercit func ia de conducere: planific ,

organizeaz , motiveaz i controleaz activitatea organiza iei în procesul realiz rii

obiectivelor de sarcini trasate. În acela i timp, în caz de realizare în practic a postulatelor

teoretice ale conducerii social-statale a institu iilor educa ionale, ea cap un caracter

echilibrat. Consider m c în prezent configura ia func ional-de conducere a institu iilor

educa ionale (CFCIE) este constituit din ase elemente principale, care stipuleaz tipuri de

„persoane care sînt implicate” i particip la luarea i executarea deciziilor în institu iile

educa ionale: conduc torul institu iei; administra ia (directorii adjunc i, contabilul- ef, efii de

sec ii i sectoare); cei care se instruiesc i p rin ii lor (reprezentan ii legali); fondatorii

(proprietarii), atît fizici, cît i juridici, colectivul de munc al institu iei educa ionale (fig. 1).

Page 596: Revista 2010, Nr

Fig. 1. Configura ia func ional-de conducere a

institu iei educa ionale (IE)

Sursa: elaborat de autor.

În figura 1, cu s ge i îngro ate sînt reprezentate leg turile func ionale cele mai puternice

sau rela iile de conducere dintre obiectele configura iei func ional-de conducere, cu s ge i

sub iri spre centru – a tept rile lor de la institu iile educa ionale.

Caracteristica de baz calitativ a CFCIE este nivelul de echilibru al elementelor ei, din

punctul de vedere al impactului asupra procesului de luare a deciziei i asupra conducerii

institu iei educa ionale

Vom indica tendin ele i direc iile generale ale reform rii managementului educa ional

în rile cu economie de pia dezvoltat , care pot fi implementate i în Moldova:

1. Reformarea organelor de conducere din înv mînt devine o parte a unor largi

reforme din ar . Un exemplu elocvent este Islanda, unde de cî iva ani continu reforma

administrativ de stat, care include i reforma managementului educa ional de diferit nivel.

2. De i exist o multitudine de metode na ionale de conducere în organizarea

înv mîntului ele pot fi reduse, în cele din urm , la dou sisteme istoric formate –

centralizate i decentralizate. Nici unul din aceste dou sisteme nu poate fi apreciat doar sau

pozitiv, sau negativ. Sistemul centralizat faciliteaz crearea standardelor na ionale în

înv mînt, men inerea i consolidarea sentimentelor culturale ale întregii popula ii. În acela i

timp, acest sistem amplific tendin ele autoritare în conducerea din înv mînt, limiteaz

ini iativa lucr torilor colii i a administra iei locale, ignoreaz importan a specificului

regional. Decentralizarea sistemului deschide un spectru larg pentru dezvoltarea ini iativei

locale, ia în considera ie mai amplu particularit ile locale. Totodat , ar fi incorect de a nu

recunoa te, mai ales în condi iile specificului rii noastre, c în prezent decentralizarea

considerabil a înv mîntului în unele ri amplific tendin ele „centriste”, pun în pericol

integritatea politic i cultural a rii.

3. În ultimii ani, are loc o reorientare în direc ionarea activit ii i func iilor organelor de

conducere în înv mînt de la conducerea operativ în func ionarea institu iilor educa ionale

la conducerea în perspectiv , strategic a evolu iei institu iilor educa ionale i sistemului

educa ional din teritoriu. În corespundere cu aceasta se mic oreaz volumul func iilor de

conducere operativ i control i o importan tot mai mare cap ideea de parteneriat,

Page 597: Revista 2010, Nr

colaborare i ajutor institu iilor educa ionale în perfec ionarea activit ii lor i în elaborarea

planurilor de dezvoltare.

4. Într-un ir de ri cu sistemul preponderent centralizat de management în înv mînt

are loc extinderea împuternicirilor organelor de înv mînt locale. Îns se observ i procese

inverse, mai ales în rile cu sistem decentralizat de conducere, cînd, ca rezultat al reformelor

educa ionale, împuternicirile i func iile de conducere trec de la organele de conducere locale

din înv mînt. Drept consecin , institu iile educa ionale ob in o autonomie tot mai larg în

rela iile cu organele de conducere în înv mînt.

5. Sub influen a procesului de dezvoltare a leg turilor economice interna ionale i în

condi iile apari iei societ ii postindustriale i informa ionale s-a conturat tendin a de

convergen a sistemelor centralizate i decentralizate de management în înv mînt. În acele

ri pentru care era caracteristic decentralizarea extrem acum se amplific rolul puterilor

centrale, i, invers, în rile cu exces de sistem centralizat în înv mînt se l rgesc func iile

organelor regionale i locale de conducere.

6. În majoritatea rilor europene în ultimii ani s-a consolidat independen a institu iilor,

de i în unele din ele se manifest un nivel de rezisten în problema transmiterii drepturilor i

obliga iunilor institu iilor educa ionale. Aceast autonomie, de regul , nu se refer la

gestionarea resurselor financiare, îndeosebi la nivelul institu iilor educa ionale, care pot s

gestioneze aceste fonduri, strict destinate pentru activitatea lor de baz sau pentru executarea

unor activit i concrete (activitatea extradidactic sau educativ .a.).

7. Marea majoritate a drepturilor managerului institu iei, ob inute în ultimii ani, în

îmbinare cu responsabilitatea minimal i dependen a mare de fondator (proprietar) creeaz

un dezacord în configura ia func ional-de conducere a multor institu ii educa ionale. P rin ii

elevilor cap o tot mai mare posibilitate de a ac iona asupra managerului i asupra

administra iei institu iei educa ionale, ceea ce spore te nu numai echilibrarea împuternicirilor,

responsabilit ilor i obliga iunilor, dar i echilibrarea de sistem a mecanismului de conducere

a institu iei educa ionale.

BIBLIOGRAFIE 1. Anuarul statistic al Republicii Moldova. 2000; 2001; 2002; 2003; 2004; 2005; 2006; 2007; 2008; 2009. 2. Bulletin official du Ministere de L`education nationale. Nr. special. 1985, 5 sept. 3. Clinchy E. The educationally challeneged American scool district//Phi Delta Kappan. 1998, vol. 80, 4, p. 272-277. 4. Danzberger J. P. Governing the Nation`s Schools: The Case for Restructuring Local School Boards//Phi Delta Kappan. 1994, vol. 75, 5, 369 5. Goldhaber D. D. School choice as education reform//Phi Delta Kappan. 1997, vol. 79, 2, 143-147 p. 6. Ness N. F. Public education: Against local control//Issues Sciences and Technology. 1998, vol. 14, 3, c. 14. 7. Nesterenco C. Managementul institu iilor înv mîntului agrar: Problemele manageriale ale gestiunii institu iile cu profil agrar în perioada europeniz rii economice, Chi in u: Centrul Editorial al Universit ii Agrare de Stat din Moldova 2009, 244 p. 20,9 c.a. ISBN 978-9975-64-175- 8. Haret S. Gestiunea neasc . Ia i: 1905, 212 p.

Page 598: Revista 2010, Nr

9. . . . , 1992, 252 . 10. . .; . .; . .

. : , 1995, 164 . 11. . . // . 1998,

7, c. 25-36. 12. . . : // . 1998, 6, c. 92-95. 13. .; .

// . 1998, 6, c. 96-102.

VI. MODELARE I INFORMATIC ECONOMIC

ESTIMAREA PREVIZIUNILOR ÎN ECONOMIA NA IONALÃ PRIN ABORDÃRI MATEMATICE

Nicolae ÂU, dr. hab., prof. univ ULIM Clara DOMAN [MAZILU], drd., ULIM

. The economical forecast determined on the basis of mathematical calculations represents an effective

method of countering the emergence of major risks in economy. Pentru previzionarea unor dezechilibre în economie în vederea anticip riiri riscurilor

bancare se folosec anumite studii economice bazate pe metode statistico-matematice. Studiile

de previziune ale economiei na ionale au la baz principiul interdependen ei variabilelor

economice unde produc ia depinde de consum, consumul de utilizarea for ei de munc i for a

de munc de produc ie [1].

Previziunea venitului na ional

At = b1+C1Xt+eAt (1) Iv = b2+d2Pt-1+ eIv (2) J = e3PNBt+ eJt (3) Pt= b1+C1Xt+g4 Ivt-1+ePt (4) PNB = At +Iv +Ht (5) Vt = PNBt-Jt (6) A = consumul; Iv = investi iile; J = impozite i taxe; PNB = produsul na ional brut; H = cheltuieli guvernamentale de bunuri i servicii; P = profitul; X = venitul national disponibil; eAt, eIv, eJt, ePt = erori matematice de estimare. Modelul se bazeaz pe dou tipuri de ecua ii iar primele patru sunt de tip structural

care implic parametri b1, C1, etc., ce vor trebui calcula i.

Având la baz teoria economic se calculeaz cu ajutorul acestei ecua ii cele patru

variabile A,Ivt,J,P. Prima ecua ie consumul agregat al economiei este dat ca o func ie liniar

de venitul na ional, a doua ecua ie prezint investi ia agregat din economie ca fiind func ie

Page 599: Revista 2010, Nr

liniar de profituri, în a treia ecua ie datele agregate se calculeaz ca o propor ie …. din

totalul produsului na ional brut, etc. Toate aceste ecua ii structurale con in i erori de calcul.

Ecua iile 5 i 6 sunt iden it i prezentate ca simple defini ii ce leag variabile diferite.

Variabilele At, Ivt, Jt, Pt se determin cu ecua iile structurale ale sistemului i se

numesc variabile endogene.

Variabilele de tip Pt-1, Ivt-1 sunt variabile predeterminate iar Ht este variabil exogen .

Întrucât valoarea se calculeaz la momentul t este calculat în afara sistemului – se presupune

aceste cheltuieli se fac în urma unor decizii guvernamentale.

PNPt i …. sunt variabile care se deduc prin intermediul identit ilor din celelalte.

Folosim forma redus a sistemului unde variabilele endogene se exprim în func ie de

cele exogene i cele predeterminate plus eroarea de calcul.

Pentru previziunea PNB se însumeaz cele dou ecua ii:

At+Ivt=b1+b2+C2X1+d2Pt-1+ eAt +eIvt (7)

Din aceast identitate rezult :

At+Ivt = PNBt – H

În continuare folosim identitatea:

Xt = PNBt – Jt

Rela ia 7 devine:

PNBt – Kt (b1+b2) + C1(PNBt – Jt) + d2Pt-1+( eAt + eIvt)

Prin folosirea identit ii 3 rezult :

PNBt = (b1+b2) + Ht + C1 (PNBt – e3 PNBt – eJt)+d2 Pt-1+( eAt + eJvt) =>

=>PNBt = b1+b2+ Ht + C1 (PNBt – e3 PNBt ) – C1 eIvt + d2 Pt-1+( eAt + eIvt)

PNBt – C1 + C1d3PNB = (b1+b2) + Ht +d2 Pt-1+( eAt + eIvt – C1 eJvt) =>

(b1+b2) +H +d2 Pt-1+ (eAt + eIvt +C1 eJt)

=>PNBt =- ------------------------------------------------- (9)

1-C1+C1 e3

Dac not m numitorul cu Y rezult c :

(b1+b2) Ht d2 Pt-1 eAt + eIvt +C1 eJt

PNB = ------------ + -------- + ------------ + ------------------------- (10)

Y Y Y Y

Din ecua ia 2 se determin volumul investi iilor la anul t, care este deja într-o form

redus i implic doar variabila predeterminat Pt-1. Volumul de taxe în anul t se calculeaz

Page 600: Revista 2010, Nr

din ecua ia 3 inlocuind PNB determinat în ecua ia 10. Pentru deteminarea profitului Pt în anul

t se înlocuie te valoarea Xt cu identitatea 6.

Pt= a4+C4(PNBt – Jt) + f4 Ivt-1+ ePt

Înlocuim în continuare p Jt cu valoarea expresiei 3 i rezult :

Pt= a4+C4 PNBt –( e3 PNBt+eJt) + f4 Ivt-1+ ePt

Pt= a4+C4 PNBt –(Iv–e3)+ eJt + f4 Ivt-1+ ePt

Din expresia 10 înlocuim PNB

b1+b2 Ht d2 Pt-1

Pt= a4+b4 (-------------- + -------- + ------------ + eAt + eIvt +C1 eJt)(1- e3- eJt) +

Y Y Y

+ f4 Ivt-1+ ePt

C4(1- e3 )

Dac not m ------------- = X =>

Y

=>Pt= b4 + (b1+b2)X+ HtX+d2 Pt-1X1

(eAt + eIvt +C1 eJt)X-C4 eJt+f4 It-1+ePt

Dac not m:

q1 = a1+(a1+a2)X

q2 = X

q3 = e2x

q4 = f1

(eAt + eIvt +C1 eJt)X-C4 eJt+ ePt= e'Pt

Pt= q1+q2 Ht+q3 Pt-1+q4 Ivt-4+ e'Pt

Parametrii q1, q2, q3, q4 sunt din punct de vedere matematic func iile parametrilor

ecuatiilor structurale e'Pt este o func ie liniar a erorilor de calcul din ecua iile ini iale.

Prin consum intermediar se în elege consumul de bunuri economice pentru a produce

alte bunuri exceptând capitalul fix. Aceast determinare a consumului intermediar este

important in determinarea indicatorilor macroeconomici pentru a evita înregistr rilr

repetate.

Rata consumului RC este dat de cheltuielile de consum din totalul venitului i

reprezint raportul matematic între consum si venit:

C

Page 601: Revista 2010, Nr

RC = -------

X

Cu cât rata consumului este mai mare cu atât este mai mic partea de economii.

Pentru a nu diminua economiile în condi iile cre terii consumului este necesar ca

venitul s creasc mai repede decât consumul.

Înclina ia marginal spre consum IC' arat cre terea consumului DC la o unitate de

crestere a venitului DX.

DC

IC' = -------

DX

Inclina ia marginal spre consum este în general o m sur subunitar si pozitiv .

C = IC' X, iar 0< IC'<1

Economiile (E) reprezint acea parte care se determin din venit dup ce se scad

cheltuielile de consum

X = C+E; E = X-C

Economiile reprezint o func ie de cre tere a venitului i sunt nule când exist un

raport de egalitate între consum i venit.

Înclina ia marginal spre economii IS' arat cu cât cresc economiile DE la o unitate de

cre tere a venitului DX.

DC

IS' = ------- , 0< IC'<1, IC' + IS' =1

DX

Înclina ia marginal spre economie reprezint de regul o m rime pozitiv i

subunitar mai mic ca inclina ia marginal spre consum IC'.

Conform legii psihologice fundamentale[2] avem:

1. În situa ia când venitul scade la un anumit procent D%C>D%X>D%E

2. În situa ia când venitul cre te cu un anumit procent D%C<D%X<D%E

Cre terea medie a economiei D%E introdus devanseaz cre terea medie a

venitului D%E unde D%E>D%X

3. Rata marginal a consumului c' scade în concordan cu cre terea veniturilor

4. Rata marginal spre economie e' cre te în concordan cu cre terea veniturilor.

5. Rata medie a consumului Rc scade atunci când veniturile cresc.

Page 602: Revista 2010, Nr

Concluzie. Previziunile economice reprezint elementele esen iale în elaborarea

strategiilor bancare pe termen mic, mediu i lung . Informa iile determinate prin abord ri

matematice ofer date importante pentru deciden i cu privire la apari ia unor riscuri majore în

economiile na ionale.

BIBLIOGRAFIE:

1. Granger C.V.J-Forecasting in Bussines and economics , Academic Press, Inc, 1989; 2. Ion Purcaru, Oana Gabriela Purcaru-Matematici financiare, Editura economic , Bucure ti,

2000 3. www.contabilizat.ro

STABILITATEA ÎN SENSUL LIAPUNOV LA STUDIUL MODELELOR

ECONOMICE

Cristina BUJAC, lector asistent ULIM

. The models of study of the trajectories of the financial condition of the enterprise and finding the

optimal constant accumulation rate according to the parameters of single-commodity nonlinear macro model of economic growth of the enterprise were offered. The presented model problems and approaches can determine the area of combining the basic economic parameters providing the sustainable development of enterprises.

În studiul sistemelor economice cu ajutorul modelelor, studierea propriet ilor se reduce

la analiza tras rii traiectoriilor modelului, imitând procesele reale care au loc în acest sistem.

Unul din cele mai importante aspecte în cadrul acestei analize const în cercetarea stabilit ii

func ion rii întreprinderii (companiei).

Pentru a defini majoritatea conceptelor ale stabilit ii este de ajuns de utilizat spa iul

euclidian de st ri. Nu prezint dificultate de utilizat oricare spa iu metric de st ri. La început

se cerceteaz spa iul euclidian finit Rn

Pentru a da o no iune general a conceptului de stabilitate în spa iul Rn i a timpului t,

întroducem dou mul imi: mul imea (domeniul) st rilor ini iale G0 Rn i mul imea

st rilor(proceselor) finale Gk . Elementele mul imii Gk de obicei satisfac ecua ia

mi rii(procesului). Pentru procese continue în timp ecua ia are forma:

x = f(x, t), (1)

unde x – vectorul de stare economic a unit ii, t – coordonatele timpului.

La rezolvarea problemelor de stabilitate a unit ii (companiei/ întreprinderii) se poate de

prec utat stabilitatea în leg tur cu starea ini ial de func ionare.

Astfel, dac ecua ia (1) are solu ia x = 0 i se cerceteaz stabilitatea acestei st ri de

echilibru, atunci mul imea Gk este alc tuit doar dintr-un singur punct – originea de

Page 603: Revista 2010, Nr

coordinate. Aici are loc zero dimensiune a domeniului st rilor finale. În figura 1.a mul imea

Gk, compus dintr-un punct, se afl în interiorul domeniului G0, care este un caz tipic. În

figura 1.b acest punct se afl în afara domeniului G0.

Fig.1. Ilustrarea conceptului de stabilitate

Dac mul imea Gk reprezint una din traiectorii, ce satisface ecua ia sistemului (1) i

având forma parametric x( ) (ca parametru poate servi timpul t), atunci dimensiunea lui Gk

este egal cu unu. Acest caz , destul de r spândit, este ilustrat în figura 3.c, d. Mi carea pe

aceast traiectorie se nume te mi carea neperturbat . În exemplul precedent punctual Gk se

poate considera ca un caz particular mi rii neperturbate. Figura 3.c ilustreaz cazul, când

mi carea neperturbat reprezint auto-oscila ii, traiectoria c rora este un ciclu finit.

Oscila iile, dup cum se tie, pot exista în sisteme neliniare, împreun cu func iile f(x, t)

continue, cât i discontinue.

În figura 3.d este reprezentat cazul, când mul imea Gk reprezint un segment de dreapt

în spa iul st rilor. Astfel de cazuri de obicei nu se cerceteaz în teoria calitativ a ecua iilor

diferen iale clasice, deoarece în acest caz ecua ia (1) nu satisface condi iei Lipschitz de

existen i unicitate. Aceste cazuri, legate, în particular, cu a a numite regimuri alunec toare,

Page 604: Revista 2010, Nr

pot avea loc atunci când func ia f este discontinu sau este definit pe domenii învecinate ale

st rilor cu condi ii suplimentare de comportare a solu iilor la hotarele domeniilor.

În calitate de domeniul Gk poate servi suprafa a oric rei dimensiuni p < n, pe care sunt

ezate traiectoriile solu iilor ecua iei (1). Ecua ia suprafe ei poate avea forma:

F(x, t) = const, (2)

unde dimensiunea func iei vectoriale F e mai mic decât n. În calitate de suprafe e (2) pot

figura cilindri (Fig. 3.e), tori i alte suprafe e. În cazul func iilor f discontinue i care nu sunt

netede suprafa a regimurilor alunec toare (2) poate avea forma hipersuprafe ei sau chiar unei

par i a hipersuprafe ei (Fig. 3.f). În final, pentru sisteme de forma special , în particular

sistemelor economice, în care func ia f se transform în zero pe domeniul Gk de dimensiunea

n, mul imea Gk reprezint suprafa a domeniului întreg în spa iul st rilor (Fig.3.g). Mul imea

Gk vom numi mul imea st rilor neperturbate sau mul imea mi rilor(proceselor)

neperturbate, mul imea G0 – domeniul de atrac ie (în cazul stabilit ii). O sistem poate avea

câteva mul imi de mi ri neperturbate i respectiv domenii de atrac ie. Ca exemplu clasic

reprezint sistema de oscila ii cu câteva cicluri m rginite. Altele dou mi ri neperturbate

corespund ciclurilor neperturbate Gk|, Gk

|| (este caracteristic pentru sistemele cu re ea

ramificat de agen i).

Mul imea st rilor(mi rilor) neperturbate Gk se nume te asimptotic stabil cu

domeniul de atrac ie G0, dac fiecare mi care, cu începutul în G0, în virtutea ecua iilor

(legilor) sistemului dinamic, vine în vecin tatea oricât de mic Gk cu parcurgerea timpului.

Prin vecin tate oricât de mic Gk se subîn elege distan a oricât de mic de la toate

punctele acestei vecin i pân la hotarele domeniului Gk în spa iul metric al st rilor.

Dac m car o mi care cu începutul în Gk sau dintr-o vecin tate oricât de mic , cu

parcurgerea timpului în virtutea ecua iilor(legilor) sistemului dinamic iese din oricare

vecin tate a mul imii Gk, atunci mul imea st rilor (mi rilor) Gk se nume te nestabil .

Dup cum se vede din cele spuse mai sus, elementele mul imii Gk reprezint procesele,

mi rile sau st rile, ce satisfac ecua iile mi rii libere a sistemului. De aceea se poate vorbi

despre stabilitatea mi rii neperturbate.

Unit ile economice ca un sistem dinamic (1), unde func ia general , ce caracterizeaz

starea economic a întreprinderii, depinde de timpul t, în teoria clasic se nume te autonom ,

iar în teoria conducerii – nesta ionar . Respectiv, sistemul x = f(x) se nume te autonom sau

sta ionar. S not m mi carea neperturbat cu indicele “0” sus. Pentru cazul (1) definim

Page 605: Revista 2010, Nr

x 0 = f(x0(t), t). (3)

Sc zând din (1) pe (3) i f când nota iile x(t) = x(t) – x0(t), ob inem

),()),((),)(()),(()),(( 0000 txXttxftxtxfttxfttxfx (4)

Ecua ia (4) se nume te ecua ia cu abateri sau ecua ia cu perturb ri.

Ecua ia

),( txXx (5)

are solu ia zero x = 0. Întroducând ecua ia prin devieri, problema stabilit ii mi rii

neperturbate se transform în problema stabilit ii st rii de echilibru x = 0 (stabilitatea

solu iei nule). S observ m c , excluzând cazurile speciale (x0 = const sau f – liniar ,

independent de t), ecua ia prin devieri (5) este nesta ionar (neautonom ), chiar dac

sistemul ini ial e sta ionar, adic are forma (4).

not m prin || x || norma vectorului x i presupunem ca în mo (mentul ini ial

vectorul x(t0) apar ine domeniului G0 x spa iului devierilor. Mi carea neperturbat x0(t) va

tinde asimptotic cu domeniul de devia ii G0 x dac pentru orice x(t) G0 x , în virtutea

ecua iei (5), || x(t) || ->0 pentru t -> .

definim stabilitatea mi rii neperturbate în sensul Liapunov. Mi carea neperturbat

x0(t) se nume te stabil în sensul Liapunov, dac pentru orice , oricât de mic, exist un num r

, astfel încât pentru || x(t0) || rezult || x(t) || , t > t0. Aici t0 – momentul de timp

ini ial fixat.

Stabilitatea în sensul Liapunov, în general, reprezint o stabilitate local . Acest tip de

stabilitate este ilustrat în figura 2. Aici este reprezentat un tub de traiectorii în vecin tatea

mi rii neperturbate x0(t) i vecin ile sferice ale acestei mi ri în momente diferite de

timp. Este ar tat i domeniul devierilor ini iale cu raza . În fig.2 este prezentat cazul când <

.

În acest caz stabilitatea dup Liapunov se poate interpreta astfel: cât de sub ire nu ar fi

tubul i vecin tatea sferic a mi rii neperturbate, mi carea neperturbat , care a început în

vecin tatea , mai mic sau egal decât vecin tatea , va r mâne totdeauna în tubul specificat

i vecin tatea .

Page 606: Revista 2010, Nr

Fig.2. Ilustrarea conceptului de stabilitate a mi rii dup Liapunov

În teoria clasic conceptului stabilit ii neasimptotice îi corespunde din punctul de

vedere ingineresc conceptul neutralit ii. Astfel, sistema x =0, neutr d.p.v.ingineresc, este

stabil neasimptotic în sensul ar tat mai sus.

definim no iunea de stabilitate asimptotic dup Liapunov. Mi carea x0(t) se

nume te asimptotic stabil în sensul Liapunov, dac ea este stabil dup Liapunov i dac

exist un a a num r pozitiv , || x(t) || < , astfel ca pentru t -> avem || x(t) || -> 0.

Sensul stabilit ii asimptotice explic figura 2.b. Aici exist a a o vecin tate destul de mic a

st rii ini iale x0(t) a mi rii neperturbate, astfel ca toate mi rile, cu origine în aceast

vecin tate, tind c tre x0(t) pentru t -> .

Conceptele generale considerate ale stabilit ii i stabilit ii asimptotice pot fi aplicate

modific ri principiale asupra proceselor , descrise de ecua ii func ional-diferen iale în

spa iul st rilor.

În cazul realiz rii programelor dirij rii într-un sistem economic sunt posibile devieri de

la traiectoria estimat dat . Aceste devieri vor influen a asupra comport rii sistemului. Pe

lâng aceasta vor exista dou rezultate cauzate de aceste devieri. Primul rezultat: mici devieri

de la traiectorie în momentul de timp curent vor aduce devieri de la traiectorie i în viitor.

Devierile în viitor pot fi f cute oricât de mici prin reducerea lor în timpul curent. În al doilea

caz are loc situa ia invers : devierile oricât de mici în timpul curent în viitor vor aduce

inevitabil la devieri ale traiectoriei nu mai pu in decât un num r dat.

Se propun modele de cercetare a traiectoriei st rii financiare a întreprinderii i g sirii

unei rate constante optime de acumulare. Ultima problem poate fi redus la problema

optimiz rii statistice – calcularea extremului func iei cu anumite condi ii.

Page 607: Revista 2010, Nr

consider m un model care este descris cu ajutorul sistemului de ecua ii diferen iale

).,...,,,(......

);,...,,,(

);,...,,,(

21

2122

2111

nnn

n

n

xxxtfx

xxxtfx

xxxtfx

(6)

Fie ))(),...,(()( 1 txtxtx n - traiectoria studiat a sistemului (6), care este o solu ie a ei,

cu condi iile ini iale

nn xxxx 0011 )0(,...,)0( . (7)

consider m al turi de aceast traiectorie traiectoria x1(t), …, xn(t), determinat de

condi iile ini iale

nn xxxx 0011 )0(,...,)0( . (8)

Vom numi traiectoria )(tx stabil , dac pentru oricare num r > 0 dat, se poate de

sit un num r > 0, astfel ca din ,,...,1,00 nixx ii rezult

,,...,1,)()( nitxtx ii t [0, + ].

Problemele (6) – (8) dau posibilitatea cercet rii traiectoriei dezvolt rii unit ii

economice i stabilitatea st rii financiare a lor dup parametrii, determinate de coeficien ii

sistemului (6).

Problemele i abord rile modelate prezentate dau posibilitatea de a determina domeniul

combina iilor parametrilor economici de baz , care asigur stabilitatea dezvolt rii unit ilor

economici. BIBLIOGRAFIE

1. – 1968 2. – 1987 3. . : . / . , .

, . . – : .

MODELAREA Sl SIMULAREA PROCESELOR ECONOMICE

Constan a SUVAC, drd.ULIM

Economic simulation modeling sl - border economic discipline with mathematics and computing, management deals with the substantiation decision in terms of efficiency for the producer, using mathematical and economic models with flexible and can use simulation technology. Modelarea sl simularea proceselor economice – disciplina economica de granita cu

matematica si tehnica de calcuL -se ocupa de fundamentarea deciziei manageriale in conditii

Page 608: Revista 2010, Nr

de eficienta pentru producator, cu ajutorul unor modele economico-matematice flexibile si cu

posibilitatea utilizarii tehnicii simularii.

Modelarea economica ofera managerului latura riguroasa a actiunilor sale ("stiinta de a

conduce"), modalitati multiple de punere de acord a resurselor (materiale, umane, financiare)

existente cu obiectivele formulate pentru o anumita perioada de timp, oferindu-i posibilitatea

de a gandi si a decide "mai bine" si "mai repede" fara sa denatureze realitatea.

Aceste marimi reprezinta de fapt elemente ale "vectorului de intrare" in modelele economico-

matematice care pot fi:

- deterministe —> solutia optima

- stochastice —> solutia optima cu o anumita probabilitate. 14353syx68oty4i

Din punct de vedere al preciziei , marimile care caracterizeaza procesele economice se

clasifica in trei mari categorii : - marimi deterministe(riguros stabilite, cu o valoare unica),

marimi stochastice / aleatoare(marimi ce au o multime de valori carora li se asociaza o

probabilitate) si marimi vagi/fuzzy (nu au o valoare unica, ci o multime de valori carora li se

asociaza un grad de apartenenta la o anumita proprietate).

Aceasta clasificare a marimilor care pot caracteriza procesele economice ne conduce

la o grupare similara a metodelor de prelucrare folosite in vederea adoptarii unor decizii, si

anume: metode deterministe, metode stochastice si metode fuzzy.

O alta clasificare , bazata de asemenea pe criteriul exactitatii este gruparea in:

metode exacte, metode aproximative si metode euristice . Cele doua moduri de clasificare a

metodelor sunt necesare pentru a pune in evidenta exactitatea in diverse etape ale

fundamentarii deciziei: culegerea datelor si prelucrarea acestora in vederea adoptarii unor

decizii.

Metodele exacte permit obtinerea in cadrul unei probleme de decizie economica a

unei solutii S care indeplineste fara nici o eroare (abatere) restrictiie impuse si/sau conditiile

de optim, cerute prin criteriile de eficienta . Daca notam prin S vectorul solutiei efectiv

adoptate, iar prin S* vectorul solutiei adevarate, atunci: S-S*=0.

Metodele aproximative sunt acele metode care permit obtinerea unei solutii S, diferita

de solutia aderata S* printr-un vector , dominat de un vector a, dinainte stabilit, adica:

|S-S* | = | |<= | a | (1)

Metodele euristice sunt metodele prin care, chiar in cazul unei probleme complexe se

obtine intr-un timp relativ scurt, comparativ cu alte metode, o solutie S, acceptabila d.p.d.v.

practic, fara a avea garantii asupra rigurozitatii rezolvarii. Fiind dat vectorul erorii admisibile

a metodele euristice nu reusesc totdeauna sa ne conduca la o solutie S cu proprietate (1).In

unele cazuri metodele euristice reusesc sa asigure respectarea relatiei (1), dar cu o anumita

Page 609: Revista 2010, Nr

probabilitate.Metodele euristice pot fi considerate ca o succesiune de incercari/tatonari a caror

alegere este legata de fiecare data de natura problemei de rezolvat si de personalitatea

modelatorului (analistului de sisteme).

Ansamblul fluxurilor primite de la alte sisteme reprezinta vectorul intrarilor in sistem,

iar ansamblul fluxurilor dirijate catre alte sisteme formeaza vectorul iesirilor din sistem.

Functionalitatea este o rezultanta vectoriala a intensitatii fluxurilor, care reprezinta

intrarile in sistem si a comportamentului acestuia, adica a modului de transformare a

fluxurilor de intrare in fluxuri de iesire.La un moment dat,orice sistem este caracterizat de

tripletul (T,B, C).

Notatii:(T) multimea intrarilor ; (B) multimea stariior sistemului ; (C) multimea iesirilor

din sistem

Procesul de trecere de la sistemul real la modelul de simulare yt353s4168otty

Simularea este o tehnica de realizare a experimentelor cu calculatorul numeric, care

implica construirea unor modele matematice si logice care descriu comportarea unui sistem

real (sau a unor componente ale sale ) de-a lungul unei perioade mai mari de timp. Desi nu

ofera solutii exacte (ci suboptimale), simularea este o tehnica de cercetare eficienta pentru

problemele economice complexe la nivel de firma, imposibil de studiat analitic (cu modele

economico-matematice de optimizare).In activitatea de simulare sunt implicate trei elemente

importante si anume: sistemul real / modelul / calculatorul si doua relatii: relatiile de modelare

si relatiile de simulare."Sistemul real" reprezinta sistemul perceput cu simturile omului.

"Modelul real" reprezinta sistemul real inlocuit si care corespunde, in principiu, cerintelor

sistemului real initial. "Modelul abstract" realizeaza trecerea de la "sistemul real" la "modelul

real", el reproduce sistemul real prin descompunerea sistemului in parti componente

elementare si stabileste legaturile dintre acestea.

Modelul poate fi definit ca o reprezentare abstracta si simplificata a unui proces

economic.Metoda modelarii este un instrument de cunoastere stiintifica si are ca obiect

construirea unor reprezentari care sa permita o mai buna intelegere si o mai profunda

cunoastere stiintifica a diferitelor domenii. Esenta metodei modelari consta in inlocuirea

procesului real studiat printr-un model mai accesibil studiului. Putem spune ca modelul este

o reprezentare izomorfa a realitatii, care ofera o imagine intuitiva, dar riguroasa in

sensul structurii ogice a fenomenului studiat, si permite descoperirea unor legaturi si

legitati greu de stabilit pe alte cai.Principalele criterii pe baza carora facem gruparea

modelelor economico-matematice sunt urmatoarele:

1. in functie de sfera de reflectare a problematicii economice:

- modele macroeconomice - modele de ansamblu ale economiei,

Page 610: Revista 2010, Nr

- modele mezoeconomice - la nivel regional, teritorial,

- modele microeconomice - la nivel de intreprindere, unitati, trust, companie, combinat.

2. in functie de domeniul de provenienta si conceptie (intre diferitele grupe de modele

exista asemanari si intrepatrunderi):

- modele cibernetico-economice (relatii I/O cu evidentierea fenomenelor de reglare),-

- modele econometrice (elementele numerice sunt determinate statistic) -folosesc metoda de

explicitare a unei tendinte (trend) sau metode de identificare a unei periodicitati

- modele ale cercetarii operationale - permit obtinerea unei solutii optime sau apropiate de

optim pentru fenomenul studiat

- modele din teoria deciziei (cu luarea in considerare a mai multor criterii, factori de risc,

incertitudine)

- modele de simulare - incearca sa stabileasca modul de functionare al unui organism macro

sau microeconomic prin acordarea unor combinatii de valori intamplatoare variabilelor

independente care descriu procesele

-modele specifice de marketing.

3. In functie de caracterul variabilelor:

- modele deterministe (marimi cunoscute),

- modele stochastice/probabilistice (intervin marimi a caror valoare este insotita de o

probabilitate/variabile aleatorii).

4. In functie de factorul timp:

- modele statice

- modele dinamice.

5. In functie de orizontul de timp considerat:

- modele discrete - secventiale,

- modele continue.

6. In functie de structura proceselor reflectate:

- modele cu profil tehnologic,

- modele informational-decizionale,

- modele ale relatiilor umane,

- modele informatice.

Din multitudinea de metode ne referim in primul rand, la metoda analizei drumului

critic (ADC), care sub aspectul aplicatiilor se detaseaza de toate celelalte. Ea pune la

indemana decidentilor instrumente utile de mare eficienta pentru analiza, organizarea si

conducerea actiunilor complexe, evidentiaza locul activitatii decizionale in ansamblul actiunii

complexe si inlantuirea procesului decizional, modul de folosire a resurselor disponibile.

Page 611: Revista 2010, Nr

Logica matematica introduce si utilizeaza forme logice si calcule logice in scopul

deducerii legilor gandirii corecte si aplicarii acestora in construirea de rationamente

corecte.Logica formaIa este componenta a logicii matematice in care variabilele logice sunt

propozitii.

Cele doua stari pe care le poate cunoaste propozitia P pot fi inscrise in tabele de

adevar in felul urmator:Se exclude existenta unei alte posibilitati.Negarea propozitiei P se

numeste non P si se noteaza P. Negarea P este adevarata cand P este fals si este falsa cand P

este adevarat.

Relatia dintre doua propozitii P si Q realizata prin Sl se numeste "conjunctie" ( ).

Conjunctia a doua propozitii P Q este adevarata, daca cele doua propozitii sunt adevarate,

ea este falsa daca cel putin una din propozitii este falsa.

Relatia dintre doua propozitii prin operatorul logic SAU se numeste disjunctie

(v).Disjunctia este adevarata cand numai una din propozitiile care o acatuiesc este

adevarata.Implicatia (->) are o deosebita importanta in studierea raportului cauza -efect.

In cazul in care propozitia P o numim premisa, atunci propozitia Q va fi numita

concluzie. Acest lucru semnifica faptul ca daca P este adevarat, atunci si Q este adevarat (nu

este implicit adevarat: daca P este fals si Q este fals). Tabela de adevar se prezinta

astfel:Propozitia P este o conditie suficienta pentru propozitia Q, in timp ce Q este o conditie

necesara pentru propozitia P.Daca ne propunem sa gasim o concluzie logica reciproca /

inversa, atunci apelam la echivalenta (<—>).P implica Q si Q la randul lui implica P.

Propozitia rezultata va fi falsa daca una din propozitii este adevarata, iar cealalta este falsa,

deoarece se implica una pe alta. In celelalte doua cazuri propozitia rezultata va fi

adevarata.Tabela de adevar in cazul de echivalenta:Fiecare din cele doua propozitii P si Q

este atat necesara cat si suficienta pentru cealalta.

Procesul de perfectionare a metodei axiomatice a parcurs urmatoarele etape:

• Axiomatica intuitiva cand conceptele fundamentale, axiomele sunt date ca evidente, iar

procedeele de inferenta sunt cele ale logicii naturale.

• Axiomatica abstracta cand conceptele fundamentale sunt definite in mod explicit, prin

proprietatile lor, iar axiomele nu mai sunt evidente.

• Axiomatica formala in care sensul conceptelor fundamentale este stabilit exclusiv prin

relatiile dintre ele, conform axiomelor. Axiomele utilizeaza limbajul curent si sensurile date

de intuitie.

• Sistemul formal pur. Se utilizeaza un limbaj simbolic precis definit, orice referire la un

domeniu exterior acestuia fiind exclusa. Intuitia, care nu poate fi eliminata, este limitata la

manipularea riguroasa a unui sistem de semne.

Page 612: Revista 2010, Nr

Intreprinderea ca sistem este alcatuita dintr-un numar mare de elemente: resurse

umane, resurse materiale (utilaje, materii prime, materiale), resurse financiare.Sistemul de

conducere, coordonare si control al intreprinderii cuprinde la randul lui 3 subsisteme si

anume: subsistemul organizatoric, subsistemul informational-decizional si informatic si

subsistemul metode si tehnici de conducere (metode de tip traditional - cu caracter intuitiv si

metode stiintifice bazate pe algoritmi de calcul si tehnici de simulare).

Analiza de sistem reprezinta un complex de procedee pentru perfectionarea activitatii

generale a unitatilor social - economice, prin studierea proceselor informationale si a

celor decizionale, care au loc in unitatile respective.

Regulile metodologice definesc atat succesiunea corecta a operatiunilor decizionale

corespunzatoare conducerii sistemelor, cat si modul de organizare si realizare efectiva a lor.

Principalele reguli metodologice generale pentru conducerea sistemelor sunt urmatoarele:

a) Deciziile privind conducerea eficienta a unui sistem implica adoptarea unei

conceptii integratoare in ceea ce priveste disciplinele si metodele decizionale ale

conducerii sistemeor.

b) Pentru obtinerea unor decizii eficiente in conducerea sistemelor este necesara o

profunda si detaliata cunoastere a acestora.

c) Comportamentul cibernetic este o lege generala a functionarii sistemelor si

subsistemelor ce le alcatuiesc, iar modelarea acestui comportament reprezinta o

metoda decizionala fundamentala in conducerea sistemeor.

d) Factorul uman, cu multiplele sale aspecte are o deosebita importanta in deciziile

privind conducerea sistemelor. Cateva dintre implicatiile cele mai actuale ale

factorului uman in conducerea sistemelor sunt:

- conducerea participativa

- perfectionarea profesionala permanenta, policalificarea;

- motivatiile individuale si colective si implicatiile lor asupra comportamentului si

luarii deciziilor.

e) Modelarea descriptiva si normativa a proceselor decizionale este esentiala pentru

conducerea eficienta a sistemelor.

f) Se va acorda cuvenita importanta modelelor informatice si sistemelor expert in

luarea deciziilor privind conducerea sistemelor .

g) Succesul practjc al metodologiei de conducere a sistemelor este conditionat in mod

decisiv de operatiile care urmeaza dupa elaborarea modeleor descriptive si normative

si anume de experimentarea modelelor , de implementarea lor precum si de

functionarea in regim normal a sistemului de modele

Page 613: Revista 2010, Nr

h) Un model descriptiv sau normativ poate fi utilizat pentru rezolvarea practica a unei

probleme decizionale, numai daca el prezinta o analogie semnificativa cu problema

considerata.

i) Modelarea, descriptiva si normativa, trebuie orientata cu precadere catre problemele

decizionale cele mai importante in conducerea sistemelor.

j) Readaptabilitatea rapida si supletea constituie cerinte generale ale modelelor

decizionale de conducere a sistemelor, precum si ale aplicarii practice a acestora.

Modele deosebit de utile sunt cele care iau in considerare conditiile de risc si

incertitudine, modelele decizionale cu o indelungata verificare practica, in general,

modelele cu suplete si adaptabilitate (euristice, vagi).

k) Evolutia rapida a tuturor parametrilor caracteristici ai proceselor din interiorul

sistemelor ne obliga sa tinem seama in elaborarea modelelor decizionale de aspectul

dinamic si de cel previzional.

I) Elaborarea de catre decidenti a unui proiect decizional, pe baza regulilor generale

prezentate. BIBLIOGRAFIE

1. C. Ducu. Degajarea informatiei privind rezultatul prin retele de rentabilitate si profilabilitate. Revista Stiintifica Studii Economice, an.2, nr.1-2 (iunie)/2009, p.369-

2. C. Bujac. Stabilitatea solutiei dupa Leapunov. Revista Stiintifica Studii Economice, an.2, nr.1-2 (iunie)/2009, p.363-369