Embed Size (px)
Citation preview
UnUnităţi de măsură ităţi de măsură pentru timppentru timp
În vechime, timpul a fost măsurat prin comparaţie cu un interval de timp necesar desfăşurării unor fenomene care se repetă cu regularitate, ca de exemplu:
- durata unei zile şi a unei nopţi- durata unui anotimp
Instrumente folosite pentru Instrumente folosite pentru măsurarea timpuluimăsurarea timpului
1. Cadranul solar
Este un dispozitiv care măsoară timpul în funcţie de poziţia Soarelui
2. Clepsidra
3. Lumânarea gradată
4. Pendulul – apărut datorită dezvoltării mecanicii
6. Ceasul electronic – apărut datorită dezvoltării ştiinţei şi tehnicii
Foloseşte un oscilator electronic reglat de un cristal de cuarţ pentru a măsura timpul.
Primul ceas cu cuarţ
7. Cronometrul
Cronometrul este un ceas special, care are func iuni specifice, de măsurat cu țmare exactitate doar intervale de timp. Acest mecanism a devenit indispensabil în întrecerile sportive i în stabilirea recordurilor pe o durată șfixă de timp.
8. Ceasul atomic
Este ceasul care utilizează tranziţia frecvenţei electronice în zona microundelor, opticii sau a ultravioletelor.
Este cel mai exact ceas dintre toate ceasurile descoperite de om.
Unitatea de măsură a timpului este SECUNDA (prescurtat “s”)
O secundă este reprezentată de fiecare pâlpâire galbenă.
Pentru exprimarea timpului se folosesc multipli ai secundei:•MINUTUL (prescurtat “min”)•1 min=60s•ORA (prescurtat “h”)•1h=60min=3600s
Ceas cu interval de timp de 12 ore
Este un sistem de măsură a timpului în care orele unei zile sunt împărţite în două intervale orare de 12 ore fiecare.
Orele din primul interval, între miezul nopţii (ora 12 noaptea) şi prânz (ora 12 ziua), sunt notate cu “am” (prescurtare de la expresia latină “ante meridiem” = “înainte de amiază”).
Orele din al doilea interval, între prânz şi miezul nopţii, sunt notate cu “pm” (prescurtare de la expresia latină “post meridiem” = “după amiază”).
Ceas cu interval de timp de 24 de ore
Este un sistem de măsură a timpului în care cele 24 de ore ale unei zile nu sunt împărţite în două intervale de câte 12 ore, am şi pm, ci sunt numerotate de la 0 la 23.
Ceasurile digitale folosesc intervalul de 24 de ore.
ZIUA (prescurtat “d”) exprimă timpul necesar ca Pământul să facă o rotaţie completă în jurul axei sale.
Această perioadă de rotaţie este împărţită în 24 de ore care se pot împărţi în unităţi de timp mai mici: minute şi secunde.
1d=24h1d=1440min1d=86400s
Rotaţia Pământului în jurul axei sale
SĂPTĂMÂNA este o unitate de timp mai lungă decât o zi i mai scurtă decât o lună. ș
Zilele săptămânii sunt:1. LUNI (lat. Lunae dies)=Ziua lunii2. MARŢI (lat. Martis dies)=Ziua zeului roman Marte, zeul războiului3. MIERCURI (lat. Mercurii dies)=Ziua zeului roman Mercur, zeul comerţului4. JOI (lat. Jovis dies)=Ziua zeului roman Jupiter, zeul care are în grijă legile şi ordinea socială
Zeul Marte Zeul Mercur Zeul Jupiter
5. VINERI (lat. Veneris dies)=Ziua zeiţei Venus, zeiţa dragostei, frumuseţii şi fertilităţii6. SÂMBĂTĂ (lat. Saturni dies)=Ziua zeului Saturn, zeul care patrona muncile agricole şi roadele pământului7. DUMINICĂ (lat. Dies Dominus)=Ziua Soarelui
Zeiţa Venus
Zeul Saturn
LUNA este unitatea de timp care are de regulă 30 sau 31 de zile cu excepţia lunii februarie care are 28 sau 29 de zile.
Cele douăsprezece luni sunt:
1. Luna IANUARIE (lat. Ianuaris)=numele vine de la zeul Ianus, zeul cu două feţe: una orientată spre anul care se încheie şi alta spre anul care vine
Are o durată de 31 de zile.În România, luna ianuarie, popular, se
nume te ș Gerar. Sărbătorile din luna ianuarie cuprind obiceiuri i practici specifice începutului de an prin șcare oamenii speră să ob ină, prin diferite practici țmagice, prosperitate, sănătate, lini te i pace.ș ș
2. Luna FEBRUARIE (lat. Februaris)=purificare, cură ireț , legat de ritualul cură irii ce se făcea anual la ț15 februarie. Această lună era închinată zeului împără iei subpământene Februs.ț
Luna are 29 de zile în anii bisec iț , în ceilal i țani, luna februarie are 28 de zile.
În România, luna februarie, popular, se nume te ș Făurar.
3. Luna MARTIE (lat. Martius)=zeul Marte, zeul războiului din mitologia romană, era considerată o lună favorabilă începerii războiului.
Are o durată de 31 de zile. În România, luna martie, popular, se
nume te ș Măr i orț ș . În luna martie începe aratul i șsemănatul, se curăță livezile i grădinile, se scot șstupii de la iernat i se "reteaza" fagurii de miere șutiliza i ca leac în medicina populară etc.țEchinoc iul de primăvară (data când ziua este egală țcu noaptea), este o data care variaza de la 19 martie la 21 martie.
4. Luna APRILIE (lat. Aprilis)=numele vine de la cuvântul latinesc aperio, ire = a deschide, deoarece în aprilie se deschid mugurii plantelor.
Are o durată de 30 de zile. În România, luna aprilie, popular, se
nume te ș Prier. În aprilie continuă semănăturile de primăvară, se formează turmele, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară arcurile i oboarele pentru vite etc.ț ș
5. Luna MAI (lat. Maius)=numele vine de la denumirea majores dată de Romulus senatorilor romani.
Are o durată de 31 de zile.În România, luna mai, popular, se nume te ș
Florar. Pe ogoare, în livezi, grădini i podgorii șactivitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite dau randament maxim.
6. Luna IUNIE (lat. Iunius)=numele vine de la zei a țIuno, so ia lui Jupiter i protectoarea femeilor ț șmăritate.
Are o durată de 30 de zile.În România, luna iunie, popular, se nume te ș
Cire arș .Pe data de 22 iunie este solsti iu de vară, ț
marcând ziua cea mai lungă a anului.
7. Luna IULIE = numele vine de la numele Iulius Cezar care s-a născut în această lună.
Are o durată de 31 de zile.În România, luna iulie, popular, se nume te ș
Cuptor.
8. Luna AUGUST = numele vine de la numele primului împărat roman, Cezar August. Luna are 31 de zile, pentru că Cezar August a dorit ca luna august să aibă tot atâtea zile câte are luna lui Iulius Cezar, luna iulie.
Are o durată de 31 de zile.În România, luna august, popular, are mai
multe denumiri zonale: Augustru, Măselar, Gustar, Secerar.
9. Luna SEPTEMBRIE (lat. September)=numele vine de la cuvântul latinesc septem, apte, pentru că luna șseptembrie era a aptea lună în calendarul roman.ș
Are o durată de 30 de zile.În România, luna septembrie, popular, se
nume te ș Răpciune. Luna septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an.
Pe 23 septembrie este echinoc iul de țtoamnă, când ziua este egală cu noaptea.
10. Luna OCTOMBRIE (lat. October)=numele vine de la cuvântul latinesc octo, opt, pentru că luna octombrie era a opta lună în calendarul roman.
Are o durată de 31 de zile.În România, luna octombrie, popular, se
nume te ș Brumărel. În această lună cad frunzele din copaci, ăranii se ocupă mai mult de treburile țgospodăriei, acum se fac însămân ările de toamnă.ț
11. Luna NOIEMBRIE (lat. November)=numele vine de la cuvântul latinesc novem, nouă, pentru că luna noiembrie era a noua lună în calendarul roman.
Are o durată de 30 de zile.În România, luna noiembrie, popular, se
nume teș Brumar. Este timpul brumei, sunt însămân ate toate grânele de toamnă i totul este ț șgata pentru iernat.
12. Luna DECEMBRIE (lat. December)=numele vine de la cuvântul latinesc decem, zece, pentru că luna decembrie era a zecea lună în calendarul roman.
Are o durată de 31 de zile.În România, luna decembrie, popular, se
nume te ș Undrea. Denumirea de Undrea sau Andrea vine de la faptul că încă se păstrează amintirea Sfântului Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie.
Cum să afli imediat câte zile are o lunăCa să aflaţi imediat câte zile are o lună, vă puneţi mâinile una lângă
alta, închideţi pumnii astfel încât oasele din capul degetelor să se alinieze şi, ca în poza de mai jos, veţi vedea următorul şir.
Astfel, lunii ianuarie îi corespunde un “deal”, deci are 31 de zile, lunii februarie îi corespunde o “vale”, deci are 28 sau 29 de zile, lunii martie îi corespunde un “deal”, are mai multe zile, deci 31, lunii aprilie îi corespunde o “vale”, are mai puţine zile, deci 30. Mai-31, iunie-30, iulie şi august au amândouă “dealuri”, deci au câte 31 de zile, septembrie are 30 de zile, octombrie–31, noiembrie–30, iar decembrie–31.
ANUL este unitatea de timp formată din 12 luni sau 365 sau 366 de zile, după cum luna februarie are 28 sau 29 de zile.
Anii care au 366 de zile se numesc ani bisecţi şi se succed din 4 în 4 ani. Este bisect anul al cărui număr de ordine este divizibil cu 4.
Exemplu: 1996 este un an bisect pentru că 1996 este divizibil cu 4, deci luna februarie a avut 29 de zile.
Întrebare: Anul 2012 este un an bisect?
Anul este durata unei revoluţii a Pământului în jurul Soarelui.
DECENIUL este intervalul de timp de 10 ani.SECOLUL sau VEACUL este intervalul de
timp d 100 de ani.Anii de la 1 la 100 alcătuiesc secolul I.Anii de la 101 la 200 alcătuiesc secolul II.Întrebare: În ce secol ne aflăm?Anii de la 2001 la 2100 alcătuiesc secolul XXI.MILENIUL este intervalul de timp de 1000 de
ani.
Un submultiplu al secundei este MILISECUNDA (prescurtat “ms”), fiecare secundă având 1000 de milisecunde.
Milisecundele exprimă vitezele deosebit de mari, de exemplu, viteza cu care un computer procesează informaţia.
Folosindu-vă de toate informaţiile cuprinse în această prezentare, completaţi următorul ciorchine:
HAIDEŢI SĂ REZOLVĂM!!!
1. În ce unităţi de măsură este indicat să măsurăm:a) Durata vieţii omeneşti;b) Durata călătoriei cu trenul de la Iaşi la Cluj;c) Durata unei reclame TV;d) Sărbătoarea Crăciunului;e) Durata recreaţiei;f) Perioada de 10 ani;g) Durata vacanţei de vară;h) Durata unei probe de viteză la educaţie fizică;i) Perioada de 100 de ani;j) Perioada de 1000 de ani?
2. Câte zile au în total anii 1946, 1947, 1948, 1949, 1950, 1951, 1952?
3. Câte zile au în total lunile ianuarie, februarie, martie ale anului 1872?
4. Scrie ora indicată pe ceas:
De la 0 la 12
ora ora ora ora ora ora ora ora
De la 12 la 24
ora ora ora ora ora ora ora ora
5. Câte secunde sunt într-un an?6. Dacă o inimă sănătoasă bate cam de 72 ori pe minut,de câte ori ar bate într-un an?7.Completeazǎ şi calculeazǎ:
a) Ziua mea de naştere este (ziua,luna, anul)... .b) Acum am ... ani. Cu 3 ani în urmă aveam ... ani. c) Peste 8 ani voi avea … ani. d) 30 de ani voi avea peste ... ani.
8. Ştefan are 10 ani, iar mama sa are 34 de ani. a) Câţi ani va avea mama, când Ştefan va avea 29 de
ani?b) Peste câţi ani mama va avea vârsta de 2 ori mai mare
decât Ştefan ?
9. Calculeazǎ: a) 4 sǎptǎmâni=... zile; 2 secole=... decenii; 3 milenii=... Secole. b) 13 h 40 min 5 s + 19 h 48 min 56 s; 7 h 35 min 54 s + 9 h 41 min 13 s;
3 h 48 min 7 s + 20 h 8 min 47 s; 2 h 12 min 30 s + 8 h 39 min 54 s; 48 min 27 s + 5 h 56 s; 1 h 3 min + 20 h 59 min; 28 min 35 s + 38 min 27 s; 18 h 39 min 57 s + 3 h 35 s.
10. Pe uşa unui magazin se află următorul anunţ: “Deschis între orele 8,00 şi 16,30”. Câte ore va sta închis magazinul în cursul unei zile?11. Arătaţi că din 13 elevi cel puţin 2 elevi s-au născut în aceeaşi lună.
De rezolvat problemele rămase din fişa de lucru.
