Upload
ion-herciu
View
275
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
history
Citation preview
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARECLASA A V-A
AN ŞCOLAR 2012 - 2013ISTORIE
COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.
COMPETENŢE SPECIFICE
1.1Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală.
2.1. Cooperarea în vederea realizării unei mape istorice2.2.Manifestarea interesului pentru valorile lumii antice prin realizarea a unui proiect istoric.
3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice.3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti.3.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice.3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere.3.5. Stabilirea unor asemănări şi a unor deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe baza surselor istorice date3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-o expunere scrisă, sau orală.
4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare le timp si spaţiu. 4.2. Utilizarea surselor istorice în vederea ilustrării unui fapt istoric.
CLASA A V-A
1
AN ŞCOLAR 2012 - 2013ISTORIE
PROFESOR : GRECU MARIA LICEUL ,, MATEI BASARAB’’ CRAIOVAPentru orice manual / planificare realizată pe baza programei şcolare aflată în vigoare NR.CRT.
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE DETALIERI DE CONŢINUT
NR.ORE
C.S ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
1.
INTRODUCERE ÎN STUDIUL ISTORIEI
PREISTORIA UMANITĂŢII
Omul şi mediul
1/S1 1.1
ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte: - istorie, izvoarele istoriei;- omul şi mediul;-cronologia: tipuri (mileniu, secol, deceniu, epocă, eră - î.Hr/ d.Hr.). Definesc, clasifică şi analizează un izvor istoric. Construiesc o axă cronologică care să cuprindă duratele timpului preistoric.
Manual; Atlas istoric; Harta României Dicţionar istoric; Imagini ;
Activitate individuală, apoi frontală
Metode tradiţionale Observarea sistematică a comportamentului elevului;Verificarea corectitudinii întocmirii axei cronologice;Test predictivS2
2. PREISTORIA UMANITĂŢII
Marile zone de apariţie a civilizaţiei
1/S3 1.1 ELEVII:Localizează pe hartă marile zone de apariţie a civilizaţiei.
Manual; Atlas istoric; Dicţionar istoric;
Metode tradiţionale Observarea sistematică a comportamentului elevului
3. PREISTORIA UMANITĂŢII
Apariţia, evoluţia şi răspândirea grupurilor umane
1/ S4 1.1ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte : -familie, vecini, relaţii de rudenie, sedentarizare; -evoluţia uneltelor, a ceramicii şi a aşezărilor.
Manual; Atlas istoric; Dicţionar istoric; Activitate individuală
VALORI ŞI ATITUDINI
• Asumarea diversităţii etnice, sociale, religioase si culturale.
2
4.CIVILIZAŢII ALE
ANTICHITĂŢII
Orientul anticOmul şi mediul Popoarele orientului antic
MesopotamieniiEgipteniiEvreii Fenicienii Perşii şi mezii Indienii Chinezii
1/S5
1.1
3.1
3.2
ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte: -agricultură, păstorit, meşteşug, comerţ, căi de comunicaţie Utilizează surse istorice şi harta istorică pentru a identifica popoarele Orientului antic şi locul geografic de constituire a acestora.
METODA CIORCHINELUI
Manual; Atlas istoric; Dicţionar istoric;
Activitate individuală, apoi frontală
Metode tradiţionale
Observarea sistematică a comportamentului elevuluiProbe oraleVALORI ŞI ATITUDINI•Asumarea diversităţii etnice, sociale, religioase si culturale.
5.
6.
CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII
Orientul anticDE LA ORAŞELE – STATE LA IMPERII
Reconstituirea istoriei unui oraş-stat.Studiu de caz: Babilonul
Regate şi imperii din Orientul Antic.Studiu de caz: Egiptul, Persia
2/S6,S7
1.1
3.1
3.2
3.3
ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte: - oraş-stat, regat, imperiu, dinastie, sclavi; Reconstruiesc pe baza unei fişe de lucru istoria Babilonului.
METODA ÎNVĂŢĂRII PRIN DESCOPERIRE
ELEVII: utilizează termeni specifici pentru a defini formele de stat antice şi a identifica deosebirile dintre un oraş-stat, regat şi imperiu. Localizează pe hartă statele Orientului antic. Explică organizarea şi evoluţia politică şi administrativă a Egiptului şi PersieiUtilizarea corectă a noţiunii de cultură pe baza lecturii textelor propuse şi identificarea principalelor tipuri de scriere antică. Comentarea unor texte propuse şi imagini referitoare la scrierea ,literatura şi cunoştinşele ştiinţifice.
Manual; Internet ; Imagini –Babilon ; Planşe – reconstituirea unui oraş antic; Lucru în perechi urmat de activitate frontală
Manual; Atlas istoric; Planşe; Tabel sinoptic. Lucru în perechi şi schimb de opinii
Manual;
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;-probe scrise;
VALORI ŞI ATITUDINI
• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune.
Notare
Metode alternative
PortofoliulReferat
3
CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII
Orientul antic
Şcoala, literatura, cunoştinţele ştiinţifice, arta.Studiu de caz: Piramidele Codul lui Hammurabi.
1/S8
2.1
2.2
3.2
Prezentarea principalelor trăsături ale artei Orientului antic, folosind limbajul de specialitate. Comentarea unor texte propuse şi imagini referitoare la trăsăturile artei Orientului antic. Descrierea unui palat şi a unei piramide .
METODA HĂRŢII CONCEPTUALE
Atlas istoric; Dicţionar istoric; Imagini ;
Activitate individuală
VALORI ŞI ATITUDINI• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune.
7. Evaluare Popoarele orientului antic.
MesopotamieniiEgipteniiEvreii Fenicienii
Oraşe –stat, regate şi imperii din Orientul Antic; Egiptul .
Moştenirea culturală a Orientului antic; cunoştinţele ştiinţifice, arta.
1/S9 3.3
3.6
Elevii răspund la întrebările cuprinse în fişa de evaluare.
Utilizează claculatorul pentru a căuta imagini şi informaţii.
Manual; Atlas istoric;Dicţionar istoric; Imagini ; Caiet de notiţe; Fişe de evaluare ;Fişe de lucru;
Activitate individuală
TEST DE EVALUARE cu itemi obiectivi, semiobiectivi,subiectivi.VALORI ŞI ATITUDINIAcceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieţii socialeNOTARE
8. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII
GRECIA ANTICĂ
OMUL ŞI MEDIU
Creta, lumea miceniană, Grecia arhaică.
Studiu de caz: „Iliada” şi „Odiseea”.
1/S10 1.1
1.3
ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte: - epopee, război troian, eleni; Identifică influenţa mediului asupra vieţii şi asupra ocupaţiilor vechilor greci şi pornind de la textele şi imaginile din manual să realizeze o scurtă descriere geografică a Greciei. Menţionează principalele caracteristici ale civilizaţiei miceniene. Identifică rolul jucat de poemele homerice în viaţa grecilor. METODA ÎNVĂŢĂRII DIRIJATE CU AJUTORUL FIŞELOR DE LUCRU.
Manual; Atlas istoric; Dicţionar istoric; Imagini ;Caiet de notiţe; Fişe de lucru- CINE A FOST HOMER?Fişe de lucru- ILIADA ŞI ODISEEA –izvoare istorice.Activitate individuală, apoi frontală.
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;-probe scrise;VALORI ŞI ATITUDINI• Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
4
9. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII
GRECIA ANTICĂ
Marea colonizare greacă Cauzele şi consecinţele marii colonizări greceşti
1/S11 1.1
1.3
ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte :. polis, democraţie, strategi, agora, acropolă, -cetăţean, barbar , colonizarea;
Utilizând informaţii din surse istorice selectate, identifică cauzele şi consecinţele marii colonizări.
Manual; Atlas istoric; Dicţionar istoric; Imagini ;Caiet de notiţe; Fişe de lucru;Portrete; Culegere: Istoria lumii în texte ; Activitate individuală.
Metode de evaluare tradiţionale :-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;Metode alternative ESEUL MAPA ISTORICĂ
10.CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII
GRECIA ANTICĂ
FORMAREA POLIS-ULUI ŞI A DEMOCRAŢIEI
Reformele lui Solon şi Clistene
1/12 2.1
2.2
3.3
Identifică trăsăturile modelului democratic şi a modelului aristocratic. Menţionează principalele reforme elaborate de Solon şi Clistene şi identifică consecinţele lor în construcţia democraţiei greceşti. Realizează prin cooperare o mapă istorică cu tema Democraţia ateniană; Reformele lui Solon şi Clistene.
METODA EŞTI ...ŞI MOTIVEAZĂ...Elevilor li se cere să scrie texte pe tema marea colonizare greacă în care să integreze corect din punct de vedere istoric:
Termeni; Concepte ; Repere cronologice; Personalităţi;
Manual; Atlas istoric; Dicţionar istoric; Imagini ;Caiet de notiţe; Fişe de lucru;Portrete; Culegere: Istoria lumii în texte ; Activitate individuală, apoi frontală.
Metode de evaluare tradiţionale :-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;Metode alternative ESEUL
MAPA ISTORICĂVALORI ŞI ATITUDINI• Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factorde predicţie a schimbărilor
11. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢIIGRECIA ANTICĂ
LUMEA GREACĂ A SECOLULUI AL V-LEA Î.HR. 1.1
ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte-modelul democratic şi modelul aristocratic;Identifică cauzele şi consecinţele războaielor medice. Aleg şi argumentează un moment din timpul războaielor medice care i-a
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice; Fişe de lucru; Albume; Fişe de lucru;
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;
5
Războaiele medice.
Studiu de caz: Marathon.
1/S13
1/S14
3.4
3.6
impresionat în mod deosebit.Prezintă un erou la războaielor medice; ex.Leonida .Prezintă bătălia de la Marathon.Realizează o hartă conceptuală de tip păianjen Bătălia de la Marathon.METODA Clusteringul
Culegere: Istoria lumii în texte ;Herodot;Tucidide ;Aristotel ;
- probe scrise;
Se urmăreşte :Capacitatea de a lucra individual şi în grup
12. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢIIGRECIA ANTICĂ
LUMEA GREACĂ A SECOLULUI AL V-LEA Î.HR.
Modelul democratic şi modelul aristocratic;
Pericle şi epoca sa.
1/S151.1
3.4
3.6
Compară modelul democratic cu modelul aristocratic şi stabileşte deosebirile.
Prezintă rolul lui Pericle în Istoria Greciei antice realizând o hartă conceptuală.
METODA CIORCHINELUIRealizează un chiorchine pornind de la termenul istoric de democraţie.
Atlas istoric; Portrete istorice; Fişe de lucru: Atena model democratic Fişe de lucru:Sparta model aristocratic;
Activitate individuală
Fiind date anumite situaţii concrete, profesorul urmează să aprecieze modul în care elevii identifică, explică şi argumentează conceptul de model democratic antic. VALORI ŞI ATITUDINI• Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi.
13.CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII
GRECIA ANTICĂ
LUMEA ELENISTICĂImperiul macedonean
Studiu de caz: Alexandru cel Mare
1/S16
ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte: - mercenar, falangă, elenism; criza cetăţii greceşti; Urmăresc pe hartă traseul parcurs de Alexandru cel Mare şi Caracterizează personalitatea lui Alexandru cel Mare.METODA MOTIVEAZĂ-ŢI DECIZIA Elevilor li se cere să menţioneze trei motive pentru care Alexandru cel Mare este o personalitate a istoriei.
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru. Culegere: Istoria lumii în texte; Activitate individuală
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe oraleVALORI ŞI ATITUDINIRezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor.
14. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII
GRECIA ANTICĂ ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte Manual;
Metode de evaluare:
6
CULTURA GREACĂ ŞI ELENISTICĂ
Scrierea şi Ştiinţa în Grecia antică
Arta în Grecia antică
1/S17 2.23.23.54.2
- artele, ştiinţa, scrierea istoriei;- teatrul în societatea greacă Reconstruiesc contextul istoric al apariţiei ştiinţei şi artei greceşti. Recunosc din texte principale domenii ale ştiinţelor. Îşi asumă sarcini diferite în timpul participării la lecţie. (Elevul caută informaţia).Descrierea unui templu pe bază de imagini şi text.METODA PROICTULUI Moştenirea culturală a Greciei antice
Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru Internet Activitate individuală, apoi frontală sau în echipă.
-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale-probe scrise VALORI ŞI ATITUDINIAsumarea diversităţii etnice, sociale, religioase si culturale.
15. Evaluare
CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢII
GRECIA ANTICĂ
Formarea polis-ului şi a democraţiei;
Modelul democratic şi modelul aristocratic.
1/S18 1.13.43.64.2
Identifică trăsăturile modelului democratic şi a modelului aristocratic.
Menţionează principalele reforme elaborate de Solon şi Clistene şi identifică consecinţele lor în construcţia democraţiei greceşti.
Compară modelul democratic cu modelul aristocratic şi stabileşte deosebirile.
Realizează o hartă conceptuală despre democraţia ateniană.
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice; Fişe de lucru; Culegere: Istoria lumii în texte; Internet
Activitate individuală, apoi frontală sau în echipă
Completarea fişei de evaluare.
SEMESTRUL AL II –LEA
16. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢIILUMEA TRACO-GETO –DACĂ
Raporturile geto-dacilor cu lumea greacă şi cu cea romană.
1/ S19 4.1
ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte -traci,daci,geţi,regalitate;-cultura material şi spiritual a geto-dacilor; Realizează o axă cronologică în care să
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului
7
Omul şi mediul.Geto –dacii.
Statul dac în timpul lui Burebista şi Decebal
integreze principalele momente din istoria tracilor şi a geto-dacilor. Identifică principalele trăsături ale civilizaţiei geto-dacilor. Compară statul dac din timpul lui Burebista cu statul dac din timpul lui Decebal.METODA DIAGRAMA VENNPrin care stabilesc asemănări şi deosebiri între statul dac din timpul lui Burebista şi Decebal.
Internet Culegere: Istoria lumii în texte ;
Activitate individuală, apoi frontală
elevilor;-probe orale;-probe scrise;VALORI ŞI ATITUDINI• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune• Gândire critică şi flexibilă
17.CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢIILUMEA ROMANĂ
Aşezarea şi locuitorii Italiei în antichitate.
1/ S20 3.5
Localizează pe hartă aşezarea Romei şi a Italiei. Identifică, folosind harta principalele popoare care au locuit în vechea Italie. Pe baza textelor, a imaginilor şi a Atlasului istoric realizează o descriere a Peninsulei Italice.METODA BRAINSTORMING-UL.
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru Internet
Activitate individuală, apoi frontală
Metode de evaluare:-probe orale;-probe scrise ;VALORI ŞI ATITUDINI• Acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieţii sociale .
18CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢIILUMEA ROMANĂ
Republica romană
Roma: De la regalitate la republică.
Organizarea politică şi socială a Romei în timpul regalităţii şi republicii romane.
Războaiele din peninsulă. (Roma,cucereşte Italia).
Sfărşitul republicii romane.
1 /S21
1/ S22
3.33.53.6
3.33.53.6
ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte: - rege, senat, patrician, plebeu;- tribun al poporului, provincie;- dictatură, principe;- războaiele din peninsulă;- organizarea primelor provincii;Prezintă organizarea politică şi socială a Romei în timpul regalităţii şi republicii. Identifică principalele magistraturi şi atribuţii ale magistraţilor, Senatului şi a Adunării poporului în Roma republicană. Prezintă etapele instaurării hegemoniei Romei în Italia. Realizează o comparaţie între democraţia ateniană şi republica romană. METODA
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice; Fişe de lucru; Internet;
Culegere: Istoria lumii în texte ;
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;-probe scrise ;
Urmărim:-capacitatea de a argumenta o idee exprimată;VALORI ŞI ATITUDINI• Acceptarea
8
Războaiele punice.
Cauzele războaielor punice.
Desfăşurarea şi consecinţele războaielor punice.
ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT Utilizează surse istorice pentru a explica cauzele şi consecinţele războaielor punice. Compară strategia militară romană cu strategia militară cartagineză. Utilizează surse istorice pentru a identifica o trăsătură pozitivă şi una negativă a personalităţii lui Hanibal. METODA MOZAICUL
Activitate pe grupe de elevi
reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieţii sociale• Asumarea diversităţii etnice, sociale, religioase si culturale.
19. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢIILUMEA ROMANĂ
Imperiul roman
Principatul. Întinderea şi organizarea Imperiului.
1 /S23
1/S24
2.24.14.2
ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte - administraţia, romanizarea;- Principat, imperiu;
Utilizează surse istorice pentru a înţelege că Principatul reprezintă o nouă formă de conducere a statului roman Explică titulatura lui Octavian Augustus.Urmăreşte pe hartă întinderea Imperiului roman. Defineşte procesul de romanizare şi explică rolul romanizării în procesul formării popoarelor europene.Realizează portretul istoric al lui Traian.Compară domnia lui Octavian Augustus cu cea alui Traian. Realizeză o comparaţie între republica romană şi imperiul roman.METODA TABELUL CONCEPTELOR
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru Culegere: Istoria lumii în texte ;
Internet
Activitate individuală
Activitate individuală, apoi frontală
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;-probe scrise.Urmărim:-capacitatea de a lucra individual şi în grup. VALORI ŞI ATITUDINIDezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială
20. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢIILUMEA ROMANĂ Cultura romană
Influenţa culturii şi civilizaţiei romane în lume
1/S25 2.12.23.2
ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte: - arhitectură, artă.Prezentarea principalelor trăsături ale culturii şi civilizaţiei romane, folosind limbajul de specialitate.Comentarea unor texte propuse şi imagini referitoare la trăsăturile artei romane. Descrierea unui monument de artă roman,
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru Album de artă Istoria artei Internet
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale-probe scrise
9
folosind limbajul de specialitate. Evaluarea influenţei culturii şi civilizaţiei romane în lume.METODA DESCRIERII UNUI MONUMENT DE ARTĂ PE BAZA ANUMITOR CRITERII
Activitate individuală
Urmărim:-dezvoltarea capacităţii dea utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală;
21. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢIILUMEA ROMANĂ Declinul imperiului roman
Criza Imperiului RomanCauzele crizei;Imperiul în timpul lui Diocleţian şi a lui Constantin cel Mare;Împărţirea Imperiului 395; sfârşitul imperiului.
1/S26 3.23.64.1
ELEVII: Definesc şi utilizează: termeni istorici, concepte . anarhie militară, dominat, patronat, colonat;- religie oficială, creştinism,creştinare;- încercări de reformare a Imperiului.Identifică cauzele şi consecinţele crizei Imperiului roman.Prezintă încercările de reformare a Imperiului roman în timpul lui Diocleţian şi Constantin cel Mare.Utilizează informaţii istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-o expunere orală despre Theodosius I.METODA: ALEGE CAUZA, ALEGE URMAREA !
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice; Fişe de lucru; Internet ; Fişe de lucru; Culegere: Istoria lumii în texte ; Lucru în perechi şi schimb de opinii
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;-probe scrise;Urmărim:- stabilirea relaţiei cauză-efect;-selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine⁄combate un punct de vedere.
22. CIVILIZAŢII ALE ANTICHITĂŢIILUMEA ROMANĂ
Declinul imperiului romanCreştinismul de la Constantin cel Mare laTheodosius IApariţia şi răspândirea creştinismului;Menţinerea Imperiului Roman de Răsărit
Studiu de caz:Constantinopolul
1/S28 3.23.64.1
Utilizând textele şi imaginile, elevii prezintă importanţa religiei creştine în dezvoltarea civilizaţiei europene.METODA DISCUŢIA DIRIJATĂUtilizează surse istorice pentru a înţelege cauzele menţinerii Imperiului Roman de Răsărit.Explică organizarea politică şi administrativă a Imperiului Roman deRăsărit. Identifică cu ajutorul hărţii teritoriul Imperiului Roman de Răsărit. Realizează portretul istoric al lui Justinian.
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice; Fişe de lucru; Internet ; Fişe de lucru; Culegere: Istoria lumii în texte ; Activitate individuală
Urmărim:-capacitatea de a analiza un fapt istoric; VALORI ŞI ATITUDINIAntrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor
10
METODA: SINELG23.
Geneza lumii în mileniul Id.hr CONSTITUIREA REGATELOR
ROMANO-GERMANE
Formarea de noi popoare europene.
Imperiul Caroligian.
1/S29 3.23.64.14.2
ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte:- noii stăpâni ai pământului, regalitatea barbară, aristocraţie militară; Realizarea unui tabel sinoptic care să cuprindă popoarele europene. Identificarea condiţiilor istorice ale formării de noi popoare. Menţionarea noilor popoare. Popoarele romanice.METODA MOZAICUL Identificarea corectă a timpului şi spaţiului istoric la care face referire lecţia.Enumerarea trăsăturilor regatelor barbare.Realizarea unei axe cronologice a apariţiei regatelor barbare.Prezentarea condiţiilor istorice care au dus la apariţia regatelor barbare.Recunoaşterea trăsăturilor statului franc. Prezentarea locului și a rolului Imperiului carolingian în istoria Europei.METODA: Realizarea unei hărți conceptuale ,,pânza de păianjen - CAROL CEL MARE
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru Internet
Culegere: Istoria lumii în texte ;
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru Internet
Activitate pe grupe de elevi
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;-probe scrise;Urmărim:-capacitatea de a argumenta o idee exprimată;VALORI ŞI ATITUDINI• Acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieţii sociale• Asumarea diversităţii etnice, sociale, religioase si culturale.
24.
Geneza lumii în mileniul Id.hrEtnogeneza românească
1/S30 3.23.64.1
ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte:- continuitate, etnogeneză, vlahi;- legături cu romanitatea sud-dunăreană, - creştinismul, limba romanică; Utilizează informaţiilor istoriceselectate dintr-o sursă istorică pentru a defini, înţelege şi explica procesul etnogenezei româneşti. Utilizează surse istorice pentru a identifica aspectele vizibile ale romanizării. Utilizează sursele istorice pentru a
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru Culegere: Istoria lumii în texte ;Activitate individuală, apoi frontală
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;-probe scrise;Urmărim:-capacitatea de a analiza şi interpreta un document istoric
11
demonstra caracterul romanic al limbii române. Localizează pe hartă spaţiului de formare a poporului român şi a limbii române. Compară procesul de etnogeneză românească cu etnogeneza popoarelor romanice(asemănări şi deosebiri).
METODA: DISCUŢIA DIRIJATĂ
VALORI ŞI ATITUDINI Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor.
25. Geneza lumii în mileniul Id.hr Primele formaţiuni politice româneşti
1/S313.23.64.14.2
ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte: -obşti săteşti, cnezat, voievodatIdenifică primele formaţiuni politice româneşti. Localizează pe hartă primele formaţiuni politice româneşti.Realizează o friză cronologică ă principalelor repere cronologice.Utilizează sursele istorice (cronici maghiare) pentru a ilustra evoluţia voievodatului Transilvaniei.
METODA: DISCUŢIA DIRIJATĂ
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru Culegere: Istoria lumii în texte ;
Activitate individuală, apoi frontală.
Metode de evaluare:-probe orale;-probe scrise;urmărim:-capacitatea de a analiza şi interpreta un document istoric. ALORI ŞI ATITUDINIAsumarea diversităţii etnice, sociale, religioase si culturale.
26. Geneza lumii în mileniul Id.hr
Lumea slavă în secolele VII-X.
Studiu de caz: Rusia kieveană
1/S32 3.23.64.14.2
Identifică ramurile slavilor şi îi plasează pe hartă conform aşezării popoarelor actuale.Utilizează sursele istorice pentru a identifica cum s-au format statele slave.Utilizează sursele istorice pentru a identifica asemănările şi deosebirile între popoarele slave. METODA: Discuţia de tip panel.
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice Fişe de lucru Culegere: Istoria lumii în texte ;
Activitate individuală, apoi frontală.
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;-probe scrise;VALORI ŞI ATITUDINIAsumarea diversităţii etnice, sociale, religioase si
12
culturale.27. Geneza lumii în mileniul Id.hr
Formarea şi expansiunea statului arab.
Studiu de caz: Mecca
1/S33 3.23.64.14.2
Identifică cauzele cuceririlor arabe.Localizează pe hartă teritoriile statului arab în secolul al X ?Realizează o axă cronologică a cuceririlor arabe.Analizează rolul lui Mahomed în unificarea triburilor arabe.Prezintă principalele contribuţii ale arabilor la civilizaţia universală. METODA: Harta conceptuală.
Manual; Atlas istoric; Portrete istorice; Fişe de lucru; Culegere: Istoria lumii în texte ;
Activitate individuală, apoi frontală.
Metode de evaluare:-observarea sistematică a comportamentului elevilor;-probe orale;-probe scrise;VALORI ŞI ATITUDINIAsumarea diversităţii etnice, sociale, religioase si culturale.
28. Lecţii de sintezăEuropa de la căderea Romei în
anul 1000
1/S34 3.64.14.2
Manual; Atlas istoric; Portrete istori; Fişe de lucru.
Metode de evaluare:-probe orale;-probe scrise;
29. Evaluare finalăCivilizaţii ale antichităţii
Geneza lumii în mileniul Id. Sau lecţii la propunerea
profesorului
1/S351/S36
1.13.33.64.14.2
ELEVII: Definesc şi utilizează termeni istorici, concepte.Realizează o axă cronologică.Utilizează sursele istorice pentru a identifica asemănările şi deosebirile.
Activitate individuală, apoi frontală.
Metode de evaluare:-probe orale;-probe scrise;
13
14