8
Articolul 1. Articolul hotărât(enclitic=se lipeşte de finalul substantivului) N-AC:-l,-i(m) -a,-le(f) Observaţie! Articolul hotărât „lui” apare proclitic în următoarele situaţii: Înaintea substantivelor masculine:Casa lui Ion. Înaintea substantivelor feminine G-D,când aceste substantive nu se termină în „a”:Casa lui Carmen. Înaintea substantivelor:vodă,bade,nene,moş,în G-D urmate de un determinant:Casa lui moş Ion. Înaintea substantivelor care denumesc lunile anului:Căldura lui August. Înaintea numeralelor care denumesc ani. Observaţie 2! Valorile morfologice ale lui „lui”: Pronume personal,persoana a III-a,numărul singular,G-D I-am spus lui adevărul. Articol nehotărât proclitic I-am spus lui Ion adevărul. Articolul se analizează împreună cu substantivul însoţit. Articolul este instrument grammatical fără funcţie sintactică independentă 2.Articolul nehotărât (proclitic) M,sg m,pl f,sg f,pl N-Ac un nişte o nişte G-D unui unor unei unor Observaţie! Valorile morfologice ale lui “un” respective “o” -numeral-dacă în enunţ există alt numeral Am cumpărat un caiet şi două cărţi.

Morfologie

  • Upload
    actress

  • View
    362

  • Download
    7

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Morfologie

Articolul

1. Articolul hotărât(enclitic=se lipeşte de finalul substantivului)N-AC:-l,-i(m) -a,-le(f)Observaţie!Articolul hotărât „lui” apare proclitic în următoarele situaţii:

Înaintea substantivelor masculine:Casa lui Ion. Înaintea substantivelor feminine G-D,când aceste substantive nu se termină în

„a”:Casa lui Carmen. Înaintea substantivelor:vodă,bade,nene,moş,în G-D urmate de un

determinant:Casa lui moş Ion. Înaintea substantivelor care denumesc lunile anului:Căldura lui August. Înaintea numeralelor care denumesc ani.

Observaţie 2!Valorile morfologice ale lui „lui”:

Pronume personal,persoana a III-a,numărul singular,G-DI-am spus lui adevărul. Articol nehotărât procliticI-am spus lui Ion adevărul. Articolul se analizează împreună cu substantivul însoţit. Articolul este instrument grammatical fără funcţie sintactică independentă

2.Articolul nehotărât (proclitic) M,sg m,pl f,sg f,plN-Ac un nişte o nişteG-D unui unor unei unor

Observaţie! Valorile morfologice ale lui “un” respective “o”-numeral-dacă în enunţ există alt numeralAm cumpărat un caiet şi două cărţi.

-numeral-dacă în enunţ există adverbele de restricţie:numai,doar,decât,sigurAm cumpărat doar un caiet.

Notă!“Doar” şi ”numai” se folosesc în enunţuri affirmative.Adverbul “decât” se foloseşte în enunţuri negative.

“Un” şi ”o” sunt adjective pronomilnale nehotărâte dacă în enunţ există un alt nehotărât sau demonstrative

Un băiat plecă altul rămâne.

“Un” sau ”o” pot fi articole nehotărâte dacă nu se indeplinesc condiţiile de mai sus sau daca în enunţ există articolul nehotărât “nişte”

Page 2: Morfologie

Observaţie 2! Valorile morfologice ale lui “nişte” Articol nehotarât(+substantive masculine,feminine,neutru plural) Nişte copii

Adjective pronominal nehotărât(+substantive la singular)Nişte cafea

3.Articol posesiv genitival M,sg m,pl f,sg f,plN-Ac al ale a aleG-D alor

Observaţie 1!Articolul posesiv genitival se acordă in gen şi număr cu substantivul determinat,ci nu cu substantivul pe care îl însoţeşte.

Am şters trei ferestre ale casei noastre.

Valorile morfologice ale lui “a” Articol posesiv genitival-O elevă a clasei…(+G) Verb auxiliar(pentru perfectul compus)-a venit Particulă de infinitiv-a veni Prepoziţie(+Ac)-miroase a levănţică Interjecţie-A!Ce bine că a venit! Pronume demonstrative(formă populară)-A de acolo e mai bună. Substantiv-Am luat pe a ca răspuns.4.Articolul demonstrativ adjectival(însoţeşte un adjectiv)

M,sg m,pl f,sg f,plN-Ac cel cei cea celeG-D celui celor celei celor

Observaţie!Articolul demonstrative adjectival se acordă în gen,număr şi caz cu substantivul determinat ,ci nu cu adjectivul pe care îl însoţeşte.

I-am dat cartea fratelui celui mare.

Page 3: Morfologie

Substantivul

Este partea de vorbire flexibilă care indică obiecte, fiinţe, stări, acţiuni, sentimente, fenomene.

Substantivele pot fi:a.comuneb.proprii

Observaţie!Există o categorie de substantive proprii care sunt substantive comune.Am cumpărat o dacia.

După formă pot fi: Simple-câine Compuse-câine-lup Locuţiuni substantivale-grupuri de 2 sau mai multe cuvinte care

împreună pot fi echivalate cu un substantivePărere de rău-regret

Categoriile gramaticale ale substantvului sunt:genul,numărul şi cazul.

Genul substantivelor-se stabileşte în funcţie de tipul de context pe care un substantiv îl admite.

Substantivele masculine admit contextele:Acest….Aceşti….

Substantivele feminine admit contextele:Această….Aceste….

Substantivele neutre:Acest….Aceste….. Observaţie!

Sunt considerate substantive de masculine:nume de culori,note muzicale, lunile anului,literele,sunetele.

Potrivit DOOM 2literele pot fi incadrate şi la neutruEx:un a doi/doua a-uri

Observaţie 2!În general sunt considerate de genul masculine substantiele care exprimă

fructele,zilele saptamânii,anotimpurile,acţiunile provenite din verbe la infinitiv, stări sentimente.

Page 4: Morfologie

Exprimarea opoziţiei de gen se poate realiza prin:a.Cuvinte cu radical diferitEx:bărbat-femeieb.Cuvinte derivate de la aceaşi rădăcinăEx:elev-elevă Substantive epicene(acele substantive care denumesc nediferenţiat

ambele sexe).Pot fi substantive epicene doar acele substantive care se referă la animate nu la obiecte.

Clasificarea substantivelor epicene:1. nume de anumite persoane încadrate la masculin: părinte, făt,.

copie,decan2. nume de animate personale încadrate la masculin:victimă3. nume de animate personale încadrate la neutru:star4. nume de anbimate nonpersonale încadrate la masculin:jder,struţ5. nume de animate nonpersonale încadrate la feminin:molie,ştiucă6. nume de animate nonpersonale încadrate la neutru:dobitoc

Numărul substantivelor:1. Variabile-sunt acele substantive care au forme diferite pentru singular şi plural2. Invariabile –substantive care au aceaşi formă şi pentru singular şi pentru plural3. Defective:

Singularia tantum-defectiv de plural,au doar singular:aur,cinste,miere Pluralia tantum-defective de singular,au doar plural:icre,câlţi

Cazurile şi funcţiile sintactice:Nominativ:-nu are niciodata prepoziţie!Funcţii sintactice:

1. Subiect:cine?ce?Ion mănâncă.2. Atribut apoziţionalIon fratele meu,e deştept.3. Nume predicativEl este Ion.

Vocativ-nu are niciodată prepoziţii-exprimă o chemare-substantivul în vocativ nu are funcţie sintactică- substantivul în vocativ se izolează prin virgulă de restul enunţuluiIoane,vino-ncoace!

Notă!Adjectivul în vocativ are funcţie sintactică.Fata mea,fii fericită! Atribut adjectival

Page 5: Morfologie

Acuzativ-are prepoziţii specificePrepoziţii simple:cum,de,pe,la,în,sub,spre,către,pentru,fără,din,a,contra,ca.Prepoziţii compuse:de pe,de către,de sub,de prin,până la, despre, înspre, dinspre, dintre,decît,precum.Locuţiuni prepoziţionale:odata cu,înainte de,aproape de,dincolo de,faţă de,de faţă cu,împreună cu,referitor la,în ceea ce priveşte.

Funcţii sintactice: CD(pe cine?ce?)L-am văzut pe Ion. CI(despre cine,despre ce,cu cine,cu ce,de la cine,de la ce etc.?)Am vorbit despre Ion. Atribut Substantival prepoziţional(care,ce fel de?)Vestea despre Ion,m-a bucurat. CCL(unde,de unde,până unde,încotro?)Am fost pe la Ion. CCM(cum?)Vorbeşte ca Ion. CCT(când,de când,cât timp?)A venit acum după Ion. CCS(ăn ce scop,cu ce scop?) CCZA murit de foame. CC Condiţional(cu ce condiţie?)În caz de nereuşită va fi pedepsit. CC Consecutiv(care e urmarea faptului?)Se descurcă de minune. CC Consesiv(în ciuda cărui fapt?)Cu tot frigul a rezistat. Complement de agent(de către cine,de către ce?)Am fost iubită de către Ion. CC instrumentalTaie pâinea cu cuţitul. CC de relaţie(în ce privinţă?)În ce priveşte şcoala m-am săturat. CC cumulativPe lângă flori mi-a adus şi bomboane. CC sociativAna a venit cu Ion. CC de excepţieAu venit toţi în afară de Ion. CC opoziţionalA venit George în loc de Ion Predicativul suplimentarEl se crede Ion.

Page 6: Morfologie

Nume predicativFlorile sunt pentru Maria.

Genitivul-nu pot sta în genitiv subiectul şi complementul directFuncţii sintactice: (plus cele de mai sus)

ASG(a,ai,ale cui?)Casa lui Ion e mare.Prepoziţii:asupra,contra,împotriva,înaintea,înapoia,îndărătul,împrejurul,dinaintea,dedesubtul,dinapoia,dindărătul,dimprejurul,primprejurulLocuţiuni prepoziţionale:De prin josul,de prin faţă,de prin lungul,în fundul,în stânga,la marginea,din cauza,din pricina,cu scopul,în scopul,în vederea,în faţa,în spatele,în susul,în josul,în dreapta,.în stănga,în jurul,în preajma,în lungul,în latul,de dinaintea,în ciuda,din dinapoia,din dărătul,din susul,din josul,din jurul,din preajma,prin spatele,prin jurul,prin preajma

Dativul-are toate funcţiile sintactice mai puţin S,CD CI(cui?)I-am dat cartea lui Ion.Prepoziţii:potrivit,conform,contrar,graţie,mulţumită,datorită,asemenea, aşijderea,întocmai,aidoma.