DARIN OLIEN

Viata,

tA SUPERLATIV

Cele () forfecARE vA voR MENTTNE

sAruArogr grPLINI DE ENERGIE

Traducere din englezi deConstantin Mad

Lifeftyle

Aceasti carte are un rol pur orientativ. Informaf,ile conlinute in ea

nu pot inlocui sub nicio formi sfatul unui medic specialist in materie

de exerciliitrzice, dieti sau orice alti problemi de sinitate.

Cuprins

Introducere.

Partea intAi. Cele cinci for,te vitale ............. t7Ce sunt cele cinci for,te vitale? $i de ce sunt atAt de im-

portante?... ......19Nutrifia, fo4a vitali numirul unu ........... ..................22Hrinirea celuilalt organism .....................56Hidratarea,' for,ta vitali numirul doi .......................... 6 5

Sindromul marii reparafii............ ............93Factorul migcare: Iati-vi automobilul Ferrari ............ 99

Oxigenarea, fo$avitali numirul trei ........................ 115

Viafa mea ca vinitor de superalimente ........... .........127Alcalinizare a, f.o\a vitali numirul patru ................. 140

Mituri despre proteine-grisimi. Prea mult dintr-unlucru bun, nu suficient din celilaIt...................... 156

Stresul nutrifional ...........;......................181Detoxifi care a, fo\a vitali numirul cinci ................. 19 5

Cum si hrinim copiii......... ...................,2L4Cum si suplimentim............... ...............220O concluzie despre cele cinci fo4e vitale..................232lnci ceva...

Partea a doua. Secfiunea cu adevirat folositoare ......237Cum si mdncim.... ...............239Punerea informaliei la treabi.... .............239Curif area gi reaprovizionarea bucitiriei.. ................248

Dieta de 10 zile a lui Darin ...281Lista finali ,,de ficut" a lui Darin.. ..........320

Multumii

Anexa A: Marea listi acid-alcalini ......................... 3 3 3

Anexa B. Surse .................... 341

! Viala la superlativ

Introducere

Sunt realmente incAntat.Dar, inainte si explic de ce, weau si vi povestesc despre

o seari in care l-amvizttt pe comicul Louis CK intr-o emi-siune tv.

Abia cilitorise intr-un avion, zicea el, in care insofi-toarea de bord ii anuntase pe pasageri ci aveau la dispozitieWi-Fi. Persoana de lAngi el incepuse imediat si tasteze pe

laptop, dar legitura se intrerupsese brusc.

- Ce porcdrie! dxclamase furios individul.Louis CK spunea ci primul gdnd care ii trecuse prin

minte a fost iati-ne gezdnd pe scaune care zboari prin aercu 800 de kilometri pe ord, iar tipul ista e ofticat ci nu-gipoate citi e-mailul.

E nostim gi minunat pentru cd-i ceva foarte adeviratdespre noi togi. Ne-am obignuit atdt de mult cu miracolelecotidiene din jur, incAt nici nu le mai observi.m.

Mi refer la organismul vostru. $i la al meu. La organis-mele tuturor. E un miracol. $i nu doar unul, ci un numirinfinit de miracole.

Totul e aga de uluitor ci abia daci putem si infelegem.Daci ar fi nevoie si stim gi si ne gindim la fiecare lucruuimitor, care ne-ar tiia respiralia sau ne-ar lisa cu gura cis-cati, pe care organismele noastre il fac in permanenfi, com-plet singure gi firi weun efort congtient din partea noastri,firi ca micar si gtim, n-am mai avea timp de altceva. Am fiprea coplegiti pentru a incerca.

=O

Ce sunt cele cinci forte vitale?,

iii de ce sunt atAt de importante?

Probabil ci trebuia si spun asta mai deweme: dau un Ferrarioricui citegte aceaste carte.

Afi citit bine, un automobil superb, fabricat cu o pre-

cizie de clasi mondiali, la prelul unei cirfi. Sigur ci e cu

schepsis: va trebui si-l ingrijifi. Asta inseamni combustibiladecvat. Tratament potrivit. $i va trebui si-l conducefi aga

cum trebuie condus.Daci putefi face toate astea, Ferrariul e al vostru.De fapt, il aveli deja, degi poate pirea mai degrabd o rabli

ruginiti decAt o capodoperi ultraperformanti a industrieiauto. Darundeva, iniuntrul fleciruia dintre noi, existi un cofpomenesc capabil sd funcfioneze qi si reacfioneze ca un Ferrari.

Vi voi da acel Ferrari sub forma unor instrucliuni de fo-losire pe care au uitat si vi le anexeze la nagtere. Pentru cin-avefi cum si vi ingrijili cum trebuie daci nu gtifi ce viface si funcfionali, este? Nu puteli.

Instrucfiunile mele de folosire sunt mult mai simpleclecAt manualul de lutilizare a unei magini italienegti de fife,credefi-md.

Trebuie doar si fi1i atenfi la cinci lucruri pentru a con-trola ce fel de sinitate vefi avea. Exact cum am spus, numaicinci factori care hotirisc daci vefi fi puternici, vivace, inlormi gi fericili sau veli fi infirmi, ieqifi din formi gi neferi-ciqi. Daci veli imbitrAni bine, riu sau deloc.

!rs=

Cinci factori.Cuvintul factor e cam plictisitor, dar comunitatea $ti-

infifici nu are inci un termen precis pentru ce vreau sidescriu. Aga cd si le numim aga cum sunt ele cu adevirat:forje vitale.

Cinci forle vitale, singurele lucruri care vi controleazisindtatea. Singurele la care trebuie si ne gdndim.

$tifi cum se zice la noi despre bani: daci ai griji de cenfi,dolarii se vor ingriji singuri. Avefi griji de cele cinci forlevitale gi organismele voastre igi vor purta de griji singure.Asta gi sunt proiectate si faci.

Care sunt aceste forfe vitale vefi afla in continuare.

NUTRITIA. Destul de direct, este? inseamni tot ce

mAncim. Alimentele, cu tot ce confin ele, ingirate pe

o listd care poate fi foarte lungi. Se prea poate si nu

Etim mereu ce e pe acea listi, dar corpurile noastre .

$tiu.HIDRATAREA. Simplul fapt ci suntem alcituigi

preponderent din api ar trebui sd fie o explicatiesuficientiL.

OXIGENAREA. Ca qi apa, qtim ci ne trebuie, deqinu tofi cunoa$tem multe dintre motive.

ALCATINIZAREA. Asta-i pufin mai complicati.Este vorba de echilibrul alcalinitate-aciditate al me-

diului nostru intern.DETOXIFIEREA. Aceasta include sistemul nostru

imunitar, care are multe de rezolvat, plus procesul de

prelucrare a tuturor toxinelor, otrivurilor qi mizeriilor cu care ne ataci mediul extern.

Asta-i tot.

Am fost invifafi si gAndim cd sAngele, organele, oasele,nervii, pielea gi toate celelalte pir,ti care ne alcituies c ar fichestiuni separate, fiecare cu problemele gi preocupirilesale. Dar adevirul este ci orice pirticici individuali dincorpul nostru, fiecare moleculi gi celuli reaclioneazi la cele

cinci for,te vitale.Medicina s-a structurat singuri pe specialitili: un doctor

trateazd creierul, altul picioarele, al;ii inima gi sistemul en-

docrin, fiecare venind cu propriile-i reguli gi regulamente.Dar aceleagi probleme interne care ne af.ecteazi creierul ne

afecteazi qi picioarele, pielea, organele genitale gi inche-icturile. Mediul intern pe care il creim este identic pentruficat, sistemul imunitar, stomac sau globii oculari. Suntemcompuqi din aproximativ 70 de trilioane de celule gi toateau aceleagi nevoi de bazi.

Trebuie doar sd inlelegem care sunt acele nevoi - cele

cinci forfe vitale. $i apoi trebuie si facem tot posibilull)cntru a le satisface.

Si discutim in ce mod.

20= lztViala la superlativ

Nutrifia, for{avitali numirul unu

Nutritia este un subiect vast, important. E realmente piatrade temelie a sinititii. Nu existi loc mai potrivit pentru a

incepe prezentarea celor cinci forte vitale.Dar aq prefera si vorbesc despre mAncat.MAncatul este cea mai intimi acfiune pe care o vom face

vreodati gi gtiu la ce vi ginditi, dar mdncatul e chiar maiintim dec|t aia, gi am si vi explic de ce. CAnd mAncim,ne deschidem larg organismul gi ne expunem cu fiecareceluli la practic orice se gisegte in mediul nostru. Agatransformim,,in afara" in ,,iniuntru". CAnd mdncim, acelechestii externe devin parte din noi. Organele noastre, oa-sele, mugchii, nervii, pielea, sdngele $i tot restul sunt fdcutedin ce mAncim gi ce bem, nu au din ce altceva. inainte dea ne na$te suntem construiti, celuli cu celuli, din ce md-ndnci gi ce beau mamele noastre. $i dupi se aplici acelagiprincipiu, numai ci, de data asta, noi mAncim gi bem, in-ventAndu-ne organismele.

Asta vedem cAnd ne privim in oglindi, toate lucrurilepe care le-am mAncat. Vreli si gtifi in ce formi suntefi?Gandifi-ve ce ali mdncat in cursul sdptimdnii precedente.Iati-vd rispunsul. $i acum si vorbim despre salata aia mare,proaspiti gi bogati, incircati cu legume crude gi nuci, pecare ali consumat-o laprinz, sau de mixtura de fructe orga-nice pe care abia ati preparat-o. Ori erau un cheeseburgerdublu cu gunci gi o gogoaqi cu gem, altd pseudomdncareprocesati gi uneori pudrati din belgug cu zahlr, sau, mai

Viata la superlativ

r;lu, o biuturi carbogazoasi indulciti ca o bomboani li-ehidi cu edulcoranfi artificiali?

Orice ar fi, intrebafi-vi: Din a$a ceva vreau eu si fiul'.lcut? Asta-i fiptura care weau si devin?

Aceste intrebiri se afli labaza infelepciunii in materietlc nutrifie sau, mai bine zis, de m6ncat.

Bun, aqadar, ce ar trebui si mdncim?Covirgitoarea majoritate a tuturor studiilor gtiintifice

rcalizate weodati a urmirit si rispundi la aceasti intre-bare aparent simpli. E uimitor cdti inteligenfi gi cdt efort,ru fost investite in ceva atAt de elementar. Ce si minAnc?Cum se face ci toate animalele, toate insectele, togi pegtii -qi oricare alte fipturi de pe fala planetei - gisesc imediatrlispunsul, in timp ce noi ne mai intrebim inci?

Poate ci avem prea multe de ales.

Si fim sinceri, gtim deja ce trebuie si mAncim. Problemat, ctr ne prefacem prea bine ci n-am gti. E singura cale pe

c.lre putem continua si devorim multe dintre prostiile pe

sare le inghilim, produse despre care gtim ci-s diunitoare.Niciun alt animal nu face asta.

Voi concentra toati aceasti carte intr-o singuri frazd:MAncali o mare varietate de alimente curate, proaspete,

integrale, in special verdeluri, fructe, seminle, sAmburi,ccreale, muguri gi grisimi sinitoase. MAncafi-le preponde-

rcnt crude.Bine, au fost doui propoziEii, dar iati, e atit de simplu!

(iurn putem pretinde ci nu pricepem? Cred ci o alti parte aproblemei conste in faptul ci solulia-i prea simpli. Firi spafiicle manewi. Firi portife. Ori o adoptim, ori o ignorim.

Acum se poate si fi observat ci lista mea cu alimentebune de mAncat conline o omisiune bititoare la ochi: pro-dusele animale, respectiv carne, pe$te, oui gi lactate. Nu e

?zz

1^ =z+=

o intAmplare. Dupi multe studii gi experienle personale,am ajuns la concluzia ci mai pufine astfel de alimente in-seamni o sinitate mai buni. Dar asta nu reprezinti un cec

in alb acordat ciii vegane. $i eu am mAncat carne qi eramfoarte sdndtos.

Unii oameni au mari probleme cu oblinerea tuturor nutri-mentelor din alimente vegetale, deci pentru ei hrana animalieste o necesitate. Acesta ar fl un subiect mai pufin complicatdaci pegtele, carnea qi tot restul nu ar fi fost transformate inproduse industriale supraincdrcate adesea cu un bagaj ne-sinitos gi nenatural. Voi discuta aspectul mai aminunlit incapitolul,,Mituri despre proteine-grisimi" gi in cel desprestresul nutrifional. Dar momentan weau si pistrez accentulpe cele mai sinitoase alimente pe care le putem mAnca.

in 2013, rezultatele unui studiu gtiinfific major pri-vind aga-numita dieti mediteraneani au fost prezentatein prestigioasa publicalie New England Journal of Medicine.Cercetitori ai Universitifii din Barcelona gi din alte pir,ti ausupus 7 000 de subiecfi adulli la mai multe regimuri alimen-tare diferite; cei care au urmat dieta mediteraneani tipiciau oferit in sfArgit dovada ci, dacd mAncim multe verdelurifrunzoase gi alte plante, fructe, pe$te, nuci gi ulei de mds-line, totul proaspit gi neprocesat, gi doar ocazional carnegi lactate, vom fi mai sinitogi gi mai longevivi. Altfel spus,daci vrem sd triim mult gi bine, ar trebui si mAncim ca

bunicile din Grecia. Care bunici ne-ar fi spus gratis acelagilucru, dar cine le-ar fi ascultat?

Acelagi sfat elementar l-a dat gi dr. Caldwell Esselstyn,fost angajat al celebrei Cleveland Ciinic Ai unul dintre ceimai respectati experfi mondiali in domeniul senet;fii

.. ainimii. In opinia sa, bolile cardiace sunt,,maladii induse dealimentatie, care pot fi prevenite complet".

V:ia'.a ia superlativ

Micar de-am fi gtiut! Sau gtiam? in orice caz, dup| ce

lissclstyn a ficut aceasti afirmafie, preluati pe larg, a devenitrnult mai dificil si ne pretindem igrroranfi. Aproximativ(r(X) 000 de morfi pe an numai in SUA. Aproape toate cau-

z.rtc de dieta proasti. Care poate fi preveniti complet.() largi varietate de alimente integrale proaspete, curate,

p le ponderent vegetale.Adoptim sau ignorim?

I I r'.i I rirea celulelor

llcrrtru a infelege de ce aceste alimente sunt fundamentalegrcntru o nutrifie adecvati, trebuie si ne reamintim ceva

rlcstul de simplu: inainte de a fi mAncatd, hrana noastrirnInAnci.

gi ea, la rdndu-i, se alimenteazi; cregte gi se dezvolti;,rlrsoarbe, qi metaboliz eazi, gi excreti, qi refine, gi folosegte

cc are nevoie.Ce minAnci hrana? Lumini. Plantele consumi gi sto-

clrcazi energia unei stele aflate la 150 de milioane de kilo-rrrctri depirtare, un truc grozav. Aer. Api.

Preponderent, se hrineqte totu$i din sol. Ce se afld.rcolo? Mai multe decAt ne imagindm. lirAna e un amestec

lrristerios gi complex de minerale, vitamine, metale, mate-

lille organice, microbi - organisme microscopice vii, care

qi cle consumd gi excreti - gi multe alte chestii esenfiale.l'lanta, copacul sau lujerul trag hrani din sol gi produc ceea

r'c mAncim noi.Nu intdmplitor, din moment ce toate acele verdejuri

sunt vii, o caracteristici importanti avuti in comun, noi,.rnimalele, avem nevoie de multe dintre aceleaqi substanle ca

plantele. $i in aceleagi forme. Deci, cind mAncim leguma,

=23

ztr=

fructul, boaba - alimentul in sine -, obfinem nutrimenteintacte gi gata si fie absorbite de alte fiinfe vii, noi. Un fructsau o legumi este ca un autovehicul care ne permite si in-gerim substanfele care existi in sol.

Aceasta este uluitoarea cdlitorie a nutritiei, din sol incelulele plantei gi in celulele noastre. Ne alimentd.m orga-nismul, dar ne hrinim celulele. Acesta este nivelul la careexistim cel mai adevirat - fiecare dintre noi este o colectiemiraculoasi de peste 70 de trilioane de celule.

in interiorul celulelor noastre se petrec multe. Substanfechimice intri gi ies pe valuri de fluid. Este generati energie.Sunt emise gi recepfionate mesaje. Se elimini degeuri.Celulele conlin planurile noastre de executie gi instructiunile genetice necesare pentru a ne mentine in viali gi in-floritori. Dar pAni gi genele gi cromozomii reactioneazila mediul lor, la conditiile pe care le creim prin alegerilenoastre. Avem predispozitii genetice, e adevirat, dar felulin care ele vor fi exprimate depinde in foarte mare misuride ceea ce bigdm in guri.

Existi un intreg domeniu gtiinfific nou dedicat acestuisubiect: epigenetica, studiul a ,,cum" gi,,de ce" se exprimigenele. Pe wemuri, credeam ci genele sunt destinul nostru.Acum, aflim ci avem asupra lor mai mult control decAt neinchipuiam. Daci mentinem sinitatea ADN-ului printr-unstil de viatd pozitiv - mAncare, api gi chiar gAnduri -,avem $ansa unei viefi lungi gi productive. Dar, prin alegeriproaste, putem activa gi exprimiri genetice cauzatoare deboli. Cum ar fi cancerul, ca si dau doar un exemplu.

in ultima vreme, cercetitorii acordi multi atentie telo-merilor,,,coziLe" cromozomilor no gtri. Lungimea telome-rilor pare a fi invers proportionali cu cantitatea de stres,nutrifional sau altfel, la care ne supunem organismele. Stres

Via(a la superlativ

rnai mare, telomeri mai scurfi qi viafi mai scurti. Fiecare

.rlcgere alimentari pe care o facem conteaze la nivel celularqi chiar cromozomial.

OricAt de minunali ar fi cromozomii qi telomerii noqtri,lot au nevoie si le oferim materiile prime. Pentru a alimentadccste funclii celulare, trebuie si mAncim ce le trebuie ce-

Iulclor noastre.Dar ce nevoi au celulele?ln primul rAnd, necesite ape, despre care vom discuta

In ,,Hidratarea, forfa vitali numirul doi". Apoi oxigen,srrbiectul capitolului,,Oxigenare a, fot,ta vitali numerulI t'c i",

$i au nevoie de hrani. Proteine. Carbohidrafi. Grisimi.Accstea sunt a$a-numitele macronutrimente, cerinfele de

lrazi ale vielii, substanfele care ne formeazd organismelegi le qi alimenteazi. Dincolo de ele, avem o lungi listi de

,rltc lucruri la fel de vitale, precum vitaminele, mineralele,strrurile, enzimele, coenzimele, antioxidanlii, electrolilii,rrr icronutrimentele, fitonutrimentele, flavonoidele, caro-lcnoidele, microbii, acizii etc. Multe de urmiLrit. $i gtiinfatlcscoperi mereu altele noi. Imposibil si le linem minte pe

t rt.tte.

Agadar, care-i calea optimi de a le da celulelor ce le

tlcbuie? Ati ghicit, o largi varietate de alimente integrale

l)roaspete, curate, preponderent vegetale. Si defalcimpunctual aceasti ingiruire.

t)c ce conteazi ,,integralul"

lntegral este pur qi simplu fructul, integrali e leguma, ver-(lca{a etc. in stare intreagi, naturali - u$or de refinut. Este

lirrma nu doar cea mai sinitoasi, ci gi cea mai simpli.

=)7

-to =ZO :

T. Colin Campbell este autorul celebrului,,studiu China",un proiect de cercetare masiv, intins pe o perioadi de 20 deani, pe tema relatiei dintre nutritie gi sinitate. Iati obser-vafia sa despre alimentele integrale:

,,Fiecare mir confine mii de antioxidanfi ale ciror nume,afari de cAfiva precurn vitamina C, ne sunt necunoscute, iartoate aceste substante chimice puternice au potenfialul dea juca un rol irnportant in susfinerea sanetefii. Au impactasupra a mii qi mii de reaclii metabolice din organismuluman. insi determinarea influentei specifice a fiecdreisubstanfe nu e nici pe departe suficienti pentru a explicaefectul mirului ca intreg. Deoarece aproape oricare chimi-cali poate afecta o alta, existi un numir aproape infinit deconsecinte biologice posibile".

Un numir aproape infinit de consecinle biologice po-sibiie, qi asta de la un singur mir. Acum, incercati si viimaginati ce se petrece in corpurile noastre daci, intr-o ziobignuiti, mAncim o multime de legume, fructe, seminfe,sAmburi, cereale, muguri etc. Vom obgine toate nutri-mentele debazd esenliale viefii, desigur, dar gi un numdraproape inflnit de evenimente prielnice sinitifii.

$i tot ce trebuie si facem este si le mAncim qi poate si-iaratem hranei noastre putin respect, pufine recunoqtinfi,putini dragoste.

Dar in principal trebuie s-o mAncim. Ca atare.Si vedem cum a-rati standardul suprem al alimentelor

nutritive integrale: verzi, cu aspect ciudat, fibroase, silioasegi nedulci, urAte de antivegetarienii de pretutindeni gi bunepentru noi in orice fel.

Broccoli este o cruciferi, membri a grupului de legumecare fac flori cu patru petale dispuse aproximativ in formi decruce, de unde gi numele. in Italia, de unde este originari,

Viata la superlativ

cra alimentul bun, ieftin gi hrinitor tipic firinesc. Astizisc gaseqte pretutindeni. Ca orice hrani vegetali, broccoliconfine mii de substanfe chimice, multe necunoscute chiar

Ei pentru qtiingi. Dar qtim ci broccoli este incredibil de si-rriltoasi. Daci cineva ar inventa o piluli care si conlini la feltle multe substanfe chimice benefice cdte confine o porfietlc broccoli, cu tolii am incepe imediat s-o luim gi i-am da

inventatorului un Premiu Nobel. Dar crearea unei astfel de

pilule depigegte posibilitefile actuale ale gtiinlei gi nu avem

rrcvoie oricum de aqa ceva. Putem mAnca broccoli.Dar ce anume e aga de grozav la broccoli? in primul

r';ind, este o sursi excelenti de vitamine A, C, K, folat gi

lillre, precum qi o sursi buni de mangan, triptofan, potasiu,

rrragneziu, acizi gragi omega-3, fier, calciu, zinc, vitamine B

;i li, de carotenoidele luteini qi zeaxantini, care protejeazd,

lrlintre altele, ochii.Ba chiar oferi ceva ce tehnic nu con{ine, o substanli nu-

rrriti sulforafan, un compus de sulf. Substanfa cu pricina nue xisti in broccoli, dar, cAnd mestecim leguma, enzimeletlirr saliva noastri se combini cu precursorii de sulforafan,r',rrc apare ca prin magie. Sulforafanul activeazd apoi 200

rlr' gene diferite, dintre care unele ne protejeazi de cancer,i,rr altele previn rispAndirea acestei boli. Experimentele au

confirmat ci sulforafanul incetinegte dezvoltarea cance-

lulr"ri de sAn gi de prostati, in special, dar beneficiile sale

st' cxtind asupra intregului organism. El ucide celulele pri-r r r r r rdiale canceroas e. Normaliz ea z i metilar e a AD N-ului, un

f )r'()ces care reglementeazi exprimarea genelor. Ucide o en-

zirrri care afecteazicartilagiile. (Credeafi ce toate enzimelesrrnt bune? Natura nu funclioneazd aga.)

Celelalte legume crucifere - varza, conopida, gulia,rrapul etc. - au qi ele proprietifi similare, protectoare gi

=29=