Viata la superlativ - Darin Olien la superlativ - Darin Olien.pdf¢  De fapt, il aveli deja, degi poate

  • View
    11

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Viata la superlativ - Darin Olien la superlativ - Darin Olien.pdf¢  De fapt, il aveli...

  • DARIN OLIEN

    Viata ,

    tA SUPERLATIV

    Cele () forfe cARE vA voR MENTTNE

    sAruArogr gr PLINI DE ENERGIE

    Traducere din englezi de Constantin Mad

    Lifeftyle

  • Aceasti carte are un rol pur orientativ. Informaf,ile conlinute in ea

    nu pot inlocui sub nicio formi sfatul unui medic specialist in materie de exerciliitrzice, dieti sau orice alti problemi de sinitate.

    Cuprins

    Introducere.

    Partea intAi. Cele cinci for,te vitale ............. t7 Ce sunt cele cinci for,te vitale? $i de ce sunt atAt de im-

    portante?... ......19 Nutrifia, fo4a vitali numirul unu ........... ..................22 Hrinirea celuilalt organism .....................56 Hidratarea,' for,ta vitali numirul doi .......................... 6 5 Sindromul marii reparafii............ ............93 Factorul migcare: Iati-vi automobilul Ferrari ............ 99 Oxigenarea, fo$avitali numirul trei ........................ 115 Viafa mea ca vinitor de superalimente ........... .........127 Alcalinizare a, f.o\a vitali numirul patru ................. 140 Mituri despre proteine-grisimi. Prea mult dintr-un

    lucru bun, nu suficient din celilaIt...................... 156 Stresul nutrifional ...........;......................181 Detoxifi care a, fo\a vitali numirul cinci ................. 19 5 Cum si hrinim copiii......... ...................,2L4 Cum si suplimentim............... ...............220 O concluzie despre cele cinci fo4e vitale..................232 lnci ceva...

    Partea a doua. Secfiunea cu adevirat folositoare ......237 Cum si mdncim.... ...............239 Punerea informaliei la treabi.... .............239 Curif area gi reaprovizionarea bucitiriei.. ................248

  • Dieta de 10 zile a lui Darin ...281 Lista finali ,,de ficut" a lui Darin.. ..........320

    Multumii

    Anexa A: Marea listi acid-alcalini ......................... 3 3 3

    Anexa B. Surse .................... 341

    ! Viala la superlativ

    Introducere

    Sunt realmente incAntat. Dar, inainte si explic de ce, weau si vi povestesc despre

    o seari in care l-amvizttt pe comicul Louis CK intr-o emi- siune tv.

    Abia cilitorise intr-un avion, zicea el, in care insofi- toarea de bord ii anuntase pe pasageri ci aveau la dispozitie Wi-Fi. Persoana de lAngi el incepuse imediat si tasteze pe laptop, dar legitura se intrerupsese brusc.

    - Ce porcdrie! dxclamase furios individul. Louis CK spunea ci primul gdnd care ii trecuse prin

    minte a fost iati-ne gezdnd pe scaune care zboari prin aer cu 800 de kilometri pe ord, iar tipul ista e ofticat ci nu-gi poate citi e-mailul.

    E nostim gi minunat pentru cd-i ceva foarte adevirat despre noi togi. Ne-am obignuit atdt de mult cu miracolele cotidiene din jur, incAt nici nu le mai observi.m.

    Mi refer la organismul vostru. $i la al meu. La organis- mele tuturor. E un miracol. $i nu doar unul, ci un numir infinit de miracole.

    Totul e aga de uluitor ci abia daci putem si infelegem. Daci ar fi nevoie si stim gi si ne gindim la fiecare lucru uimitor, care ne-ar tiia respiralia sau ne-ar lisa cu gura cis- cati, pe care organismele noastre il fac in permanenfi, com- plet singure gi firi weun efort congtient din partea noastri, firi ca micar si gtim, n-am mai avea timp de altceva. Am fi prea coplegiti pentru a incerca.

    =O

  • Ce sunt cele cinci forte vitale?,

    iii de ce sunt atAt de importante?

    Probabil ci trebuia si spun asta mai deweme: dau un Ferrari oricui citegte aceaste carte.

    Afi citit bine, un automobil superb, fabricat cu o pre- cizie de clasi mondiali, la prelul unei cirfi. Sigur ci e cu schepsis: va trebui si-l ingrijifi. Asta inseamni combustibil adecvat. Tratament potrivit. $i va trebui si-l conducefi aga cum trebuie condus.

    Daci putefi face toate astea, Ferrariul e al vostru. De fapt, il aveli deja, degi poate pirea mai degrabd o rabli

    ruginiti decAt o capodoperi ultraperformanti a industriei auto. Darundeva, iniuntrul fleciruia dintre noi, existi un cofp omenesc capabil sd funcfioneze qi si reacfioneze ca un Ferrari.

    Vi voi da acel Ferrari sub forma unor instrucliuni de fo- losire pe care au uitat si vi le anexeze la nagtere. Pentru ci n-avefi cum si vi ingrijili cum trebuie daci nu gtifi ce vi face si funcfionali, este? Nu puteli.

    Instrucfiunile mele de folosire sunt mult mai simple clecAt manualul de lutilizare a unei magini italienegti de fife, credefi-md.

    Trebuie doar si fi1i atenfi la cinci lucruri pentru a con- trola ce fel de sinitate vefi avea. Exact cum am spus, numai cinci factori care hotirisc daci vefi fi puternici, vivace, in lormi gi fericili sau veli fi infirmi, ieqifi din formi gi neferi- ciqi. Daci veli imbitrAni bine, riu sau deloc.

    !rs =

  • Cinci factori. Cuvintul factor e cam plictisitor, dar comunitatea $ti-

    infifici nu are inci un termen precis pentru ce vreau si descriu. Aga cd si le numim aga cum sunt ele cu adevirat: forje vitale.

    Cinci forle vitale, singurele lucruri care vi controleazi sindtatea. Singurele la care trebuie si ne gdndim.

    $tifi cum se zice la noi despre bani: daci ai griji de cenfi, dolarii se vor ingriji singuri. Avefi griji de cele cinci forle vitale gi organismele voastre igi vor purta de griji singure. Asta gi sunt proiectate si faci.

    Care sunt aceste forfe vitale vefi afla in continuare.

    NUTRITIA. Destul de direct, este? inseamni tot ce mAncim. Alimentele, cu tot ce confin ele, ingirate pe o listd care poate fi foarte lungi. Se prea poate si nu Etim mereu ce e pe acea listi, dar corpurile noastre . $tiu.

    HIDRATAREA. Simplul fapt ci suntem alcituigi preponderent din api ar trebui sd fie o explicatie suficientiL.

    OXIGENAREA. Ca qi apa, qtim ci ne trebuie, deqi nu tofi cunoa$tem multe dintre motive.

    ALCATINIZAREA. Asta-i pufin mai complicati. Este vorba de echilibrul alcalinitate-aciditate al me- diului nostru intern.

    DETOXIFIEREA. Aceasta include sistemul nostru imunitar, care are multe de rezolvat, plus procesul de prelucrare a tuturor toxinelor, otrivurilor qi mizeri ilor cu care ne ataci mediul extern.

    Asta-i tot.

    Am fost invifafi si gAndim cd sAngele, organele, oasele, nervii, pielea gi toate celelalte pir,ti care ne alcituies c ar fi chestiuni separate, fiecare cu problemele gi preocupirile sale. Dar adevirul este ci orice pirticici individuali din corpul nostru, fiecare moleculi gi celuli reaclioneazi la cele cinci for,te vitale.

    Medicina s-a structurat singuri pe specialitili: un doctor trateazd creierul, altul picioarele, al;ii inima gi sistemul en- docrin, fiecare venind cu propriile-i reguli gi regulamente. Dar aceleagi probleme interne care ne af.ecteazi creierul ne afecteazi qi picioarele, pielea, organele genitale gi inche- icturile. Mediul intern pe care il creim este identic pentru ficat, sistemul imunitar, stomac sau globii oculari. Suntem compuqi din aproximativ 70 de trilioane de celule gi toate au aceleagi nevoi de bazi.

    Trebuie doar sd inlelegem care sunt acele nevoi - cele cinci forfe vitale. $i apoi trebuie si facem tot posibilul l)cntru a le satisface.

    Si discutim in ce mod.

    20= lztViala la superlativ

  • Nutrifia, for{avitali numirul unu

    Nutritia este un subiect vast, important. E realmente piatra de temelie a sinititii. Nu existi loc mai potrivit pentru a incepe prezentarea celor cinci forte vitale.

    Dar aq prefera si vorbesc despre mAncat. MAncatul este cea mai intimi acfiune pe care o vom face

    vreodati gi gtiu la ce vi ginditi, dar mdncatul e chiar mai intim dec|t aia, gi am si vi explic de ce. CAnd mAncim, ne deschidem larg organismul gi ne expunem cu fiecare celuli la practic orice se gisegte in mediul nostru. Aga transformim,,in afara" in ,,iniuntru". CAnd mdncim, acele chestii externe devin parte din noi. Organele noastre, oa- sele, mugchii, nervii, pielea, sdngele $i tot restul sunt fdcute din ce mAncim gi ce bem, nu au din ce altceva. inainte de a ne na$te suntem construiti, celuli cu celuli, din ce md- ndnci gi ce beau mamele noastre. $i dupi se aplici acelagi principiu, numai ci, de data asta, noi mAncim gi bem, in- ventAndu-ne organismele.

    Asta vedem cAnd ne privim in oglindi, toate lucrurile pe care le-am mAncat. Vreli si gtifi in ce formi suntefi? Gandifi-ve ce ali mdncat in cursul sdptimdnii precedente. Iati-vd rispunsul. $i acum si vorbim despre salata aia mare, proaspiti gi bogati, incircati cu legume crude gi nuci, pe care ali consumat-o laprinz, sau de mixtura de fructe orga- nice pe care abia ati preparat-o. Ori erau un cheeseburger dublu cu gunci gi o gogoaqi cu gem, altd pseudomdncare procesati gi uneori pudrati din belgug cu zahlr, sau, mai

    Viata la superlativ

    r;lu, o biuturi carbogazoasi indulciti ca o bomboani li- ehidi cu edulcoranfi artificiali?

    Orice ar fi, intrebafi-vi: Din a$a ceva vreau eu si fiu l'.lcut? Asta-i fiptura care weau si devin?

    Aceste intrebiri se afli labaza infelepciunii in materie tlc nutrifie sau, mai bine zis, de m6ncat.

    Bun, aqadar, ce ar trebui si mdncim? Covirgitoarea majoritate a tuturor studiilor gtiintifice

    rcalizate weodati a urmirit si rispundi la aceasti intre- bare aparent simpli. E uimitor cdti inteligenfi gi cdt efort ,ru fost investite in ceva atAt de elementar. Ce si minAnc? Cum se face ci toate animalele, toate insectele, togi pegtii - qi oricare alte fipturi de pe fala planetei - gisesc imediat rlispunsul, in timp ce noi ne mai intrebim inci?

    Poate ci avem prea multe de ales. Si fim sinceri, gtim deja ce trebuie si mAncim. Problema

    t, ctr ne prefacem prea bine ci n-am gti. E singura cale pe c.lre putem continua si devorim multe dintre pro