DORU CIUCESCU

GULAGULDIN UMBRA

PALMIERILOR(EDITIE ADAUGITA SI REVIZUIT L)

ffiffi#'Hfi$ou

CUPRINS

ARGUMENT. $aptezeci qi... de anide Gulag in Europa / 5

PROLOG. "A mai apdrut ogridinitd-n"... Casablanca I l0

PARTEA I-A. Locatarii casei"Gulag"din Casablanca / 20

CAPITOLUL I. Un prote jat al Direcliei deInformalii Externe (D.I.E.),nativ din Cerndteqtide Buzdu, cu strdmoqiipl6titori de vindrici I 20

CAPITOLUL II. Un bucureqtean cu pdrin{ivoluntari in BrigdzileInterna{ionale, care auparticipat la RdzboiulCivil din Spania / 36

CAPITOLUL III. Un colaborator, prinameninlarea cu moartea,al Comitetului de Statal Securitatii (K.G.B.),un admirator moscovital "rebelului sovietic"Vladimir Ydsotki I 79

CAPITOLUL IV. Un sofiot cu strdmogivalahi, un colaborator,la recomandareaclarvdzd,toarei oarbeVanga, al SecuritStriide Stat (D.S.),un cititor fervent alviitorului disidentGheorghi Makarov I 105

CAPITOLUL V. Un budapestan custrdmopi romdni,rdnit de glonJ in timpulrevoluli ei anticomunisteungare din 1 956 I 166

CAPITOLUL VI. Un vargovian cu originiparlial rom6ne, ai cdruipirin{ii au fostmitraliali in timpul revolteianticomuniste de laPoznan din 1956 I 216

CAPI TOLUL VII. i: TI";'."."::;::i3iI'"'impul Primdverii de la

Praga, fiul uneicolaboratoare a luiMihail Moruzov,geful Serviciului Secretde Informatii I 285

722 723

PARTEA A II.A.

CAPITOLUL IX.

PARTEA A III-A.

pustii in timpul revolteianticomuni ste est-germanedin 1953 I 367

inceputul sfdrgitului?n casa "Gualag"din Casablanca I 448

Sindromul ferestrei spartein casa "Gualag"din Casablanca I 448

Zile memorabile aleToamnei Na{iunilorin casa "Gualag"din Casablanca I 586

CAPITOLUL VIII. Un berlinez cu bunicidin Banat, al cirui tatda fost ucis cu patul

CAPITOLUL XII. 9 li t0 noiembrie 1989,c0nd a c6,zutZidul Berlinului,respectiv, Todor Jivkova demisionat / 614

CAPITOLUL XIIL 28 noiembrie 19g9, c6ndPartidul Comunist

" din Cehoslovaciaa renunfat la "pozilia"conducdtoare" I 627

CAPITOLUL XIV. 3 decembrie 1989, c6ncls-a incheiat summitulde la Malta dintrepreqedinfiiBush qi Gorbaciov /642

CAPITOLUL XV. 25 decembrie 1989, c6ndNicolae qi Elena Ceauqescuau fost judecatigi impuqcati /658

EPILOG. 26 dec,embrie 1991,cdnd U.R.S.S. s-a destrdmat I 714

CAPITOLUL X. 19 august 1989, cdndTadeusz Mazowiecki,activist al sindicatului liber"Solidaritatea", a fost numitprim-ministru I 586

CAPiTOLUL XI. 23 octombrie 1989, cdnds-a inlocuit denumirea deRepublica Populari Ungardcu Republica Ungaria I 599

724 72s

PARTEA I-ALocatarii casei "Gulag" tlin Casablanca

CAPITOLUL IUn protejat al Direc{iei de Informa(ii

Externe, nativ din Cernlteqti de BuzIu,cu strimoEii plititori de vinirici

A$a cum primii romAni intraf i petancurile Armatei Roqii in RomAnia, viitoaieextensie a Gulagului sovietic, au fost prefera{iiK.G.B.-ului din "fac{iunea pauker" pi dinclivizia "Tuclor Vladimirescu", tot a$a, primr_rlcitrc a p5;it in ceea ce va deveni notorie pentruIocLritoriidin Casablanca sub denumirea de casa(iulag a fbst un protejat al Direc{iei deInl'orrnafii Externe cu sediul la Bucureqti.

Oprea Vindrici, cdci despre el este vorba,a fost repartizat ("affectd") profesor Ia oqcoalS din Casablanca. Dacd, initrial, el a lostrespins la interviul cu reprezentan{iiministerului de resort marocan, ulterior. a ajunsdin nou pe lista ministerului rom6n partenei, inlocul titularr,rlui de drept, care... ,,s_a

imbolndvit de pagaportitd,', aga cum se spuneacelor cdrora nu li se elibera paqaportul dinmotive oculte, inaccesibile oamenilor de r6nd.iar dacE" aceqtia aveau tupeul s6 ceard

20

t'rplicafii. oficial, privind ratiunea acestei

rretlrcptdJi, atunci "paqaportita" lor devenea

r'r'()nicA. Aceasta era manevra stalinoid[, prin('irrc nomenclatura, qefii din P.C'R' (de fapI,;rcrottimul de la Pile-Cunoqtin{e-Relatii),;rtlrnir.ristrafie gi Securitate iqi promovauI rrvori{ii lor. Printre aceqtia plecau inr;lli--ritrdtate qi oameni de rAnd, profesioniqti de

t'l i t f,. doar d,acd mai rdmdneau locuri,lisponibile.

Ndscut in satul Cerniteqti pe 9 mai 1949

r rr t r-o veche familie de podgoreni, OpreaVinlrici a fost cel mai mic din cei 12 fra]i, qi

rrltimul, deoarece tatdl 1ui, Vdsdi VinSrici, a

lrotirrAt sd "opreascS" na;terile progeniturilorIrri. c1e unde 9i prenumele dat mezinulni' Inizolarea Gulagului impusS de sovietici prin('ortina de Fier, pSrin{ii lui au aflat mult mai

lirziu, abia peste patru decenii, cf, in ztLta aceea

rrr inistrul afacerilor externe al Fran{ei, RobertSclrumann, a rostit declara{ia care a stat la baza

Iorrndrii Uniunii E,uropene. Ceea ce aflaserd ei

in acele vremuri tulburi qi devenise la ordinearilai era faptul cd incepuse, ca urmare a

l'lcnarei din 3-5 martie 1949 a Comitetului('cntral al Partidului Muncitoresc Rom6n,ctrlectiviz atea, termen de inspiralie ruseascS,

lrrin care !6ranii erau obligali s5-qi pund incomun pdmAntul qi mijloacele de produc{ie incaclrul unor structuri otganizatorice denumiteinilial Gospoddrii Agricole Colective (G'A'C')pi apoi Cooperative Agricole de Producfie

21

(c.A.P. ).

***

Cerndtegti este un sat atestat documentarincd din 31 iulie l4B7: un hrisov semnat deVlad Cilugdrul, domnul fdrii Romdneqti, a datdreptul Mdnistirii Snagov de a lua "zeciuiald(...) din vinul din satul Cerndtegti". Vin[riciuleste int[rit gi de alte documente. in 1532.domnitorul Vlad inecatul a men{ionat: ,,sd iacdlugdrii ?ntreg vindriciul din dealulCerndtegti". Stolnicul Constantin Cantacuzino atipdrit in l7A0 h padova o hartd in care esteconsemnat Cerndtepti ca fiind printre "dealurileunde se fac vinuri bune". Vinul de Cerndtegtieste pomenit gi de Nicolae Filimon in "Ciocoiivechi qi noi", ca fiind "un vin voinic (...),inrbdtranit in butelci, la intuneric".

Vinirici a fost o porecld dat6, celor careclirclcau

' "vadrd din zece" de vin domnitorilors:.ru cdlugdriIor, porecld transformatd. incet,incet" in nume propriu. La inceput numeroaseI'amilii purtau acest nume, dur, dupd Zgdecembrie 1863, cdnd a fost votatd Legeasecularizdrii averilor m6ndstireqti din tim!uldonrniei lui Cuza Vocld, numirul lor a scdzutcontinuu. Paradoxal, in ajunul reformei agrarelegiferate de guvernul petru Groza pe 22 rnartie1945, singura familie clin satul Ceindtegti carepurta numele Vindrici nu avea podgorie, cinumai o mie de metri pltraqi J. teren

22 z-)

rrrllrrvilan, familie formatd din ltrcrbtori culrrrr{clc. Abia dup[ aceea, ei au fostnnl)r'oprietdrili cu o jumdtate de pogon de vie

l)(' tlcitlul Cerndteqti. VdsAi Vindrici denttmea,ur p.lutnd, vinul produs de el, ca fiind vin de" N4rriloarnd". Locuiau chiar la marginea pddurii,( in c i.rcoperea ca o cuqmd dealul Muchealirrpocii, in contact fiecvent cu veveli{e juc[upe:1r rrristrefi infometali. Casa lor a fost construitf,ur lrlima parte a perioadei interbelice, in stiltrrrtliIioual, din paiantd cu acoperiq din ryindril[.Irr rrcca vreme se obignuia ca fa[ada s5 aibd o

lrrislrI inaltS, iar uqa principalS sd fie incadrathrli' un f'oiqor cu stdlpi dir-r len-rn sclrlptat - singurt'lcrncr-tt decoratir,. Sub scard, laterai, se allarr;;rr girliciului din care se intra, printr-o altduiir. in pivni{d. Pardoseala era din amestectlr'ntnnit "lipeal6", fScut din 1ut gi bale96 de cal,pcstc care se puneau prequri. Tavanul era din:;t'iirrduri cu grinzi aparente. Pe uqa principalSr;(' intra in "casa mare" - un hol qi douS

f'rr)rcl'e, care erau doar pentru musafiri sau

lrcrrtru gazde, dar numai cdnd... ieqeau QLI

;rrciuarele inainte. Din hol. pe Ia celdlaltt'rr;rir1, se intra intr-un $ir de cdmdru{e,ricrrumite popular chilii: o bucdtdrie centraia 9irlouii dormitoare la fiecare capdt. Sobele eraurlin cdrdmid6. iar paturile cu saltele din paie,

l)crne din puf de gAsci qi pbtuli din lAnd

rrr if oasd - " straie " .

De pe prisPd se vedea ca in PalmdSlinicul, un pdrdu cu apd sdrat6, cu albia plind

de pietre aduse de la munte, pdtate cu albuldepunerilor de sare, care, in dreptul localitiliiSdpoca, se varsd ?n rdul Buziu. Dincolo decursul de apd, orizontul era obturat de dealulC_erndte;ti, cu poalele abrupte, impddurite qiplatoul din vdrf predominant viticol. Noriqoiide praf gdlbui indicau traseul unor cdrute pedrumul de larra, neamenaj at nici m5car L"pietriq" care duce la Buzdu.

***

Fratele cel mai mare, Velcea, a fostprimul care s-a ldsat de ocupafia tradi{ionald afamiliei. Ndscr,rt pe 31 ianuarie 1g37, cdnd 3lde oameni au fost executa{i in UniuneaSovietici pcntrLl "trolkism", a tdcut patru claseprinrarc la s;coala din Cerndteqti, in condiliilesrclc. cle 1'oamete, ale rdzboiului. A vhzutsolcla(ii gcrmani. care - lucru nemaipomenit _sc spilau pe dintri cu periufa. Aproape nucxista zi in care, la ora prAnzulul, sa nunreargd. ca mul{i al[i copii din sat, la celecdteva case boiereqti, unde trupele germaneerau inc artiru ite, pentru a cerqi citc o latd."Bitte, schokolade !", invd{aserd ei sd spuniin limba "fritzilor". $i solda{ii le dadeau dinrafia lor zilnicd de alimente, g6ndindu_se.poate, la copiii lor de acasd. Velcea sesimfea in culmea fericirii. i se pdrea cd bucificaprinriti venea din rai, chiar d.acd, nu era maimare dec6t unghia de la clegetul mic, pentru a

24 25

',:rtisl'ucc cererea numeroqilor prichindei. Cut{rirlt. acestea el nu ii iubea pe nen-r{i, ?i

rrrlitlia. cum avea ciudd pe to{i cei care,r 1,o rr i s i ser[ ceva in via{d. Din perioadar;rzboiului a inv6{at sd se lupte pentru un blid,lr'rrraucare. Pdrin{ii nu aveau mare lucru sillunr pe masf,. MAncarea principalS erarrr;rrrrirliga tdtatd cu sfoara printr-o tehnicd',1rct'irrld, de.jos in sus, la care se ad5uga fasole:, rollri cle fasole acritf, cu prune verztl tnurate.',,r "l'irsole &$&", adicd un fel de mAncIricI deI ;no lc c u b ucdf ele de qorici pentru ai dregey,rrsltrl. Dacd primea un ou era sdrbdtoare. Arrr vri{ut de mic s5 fure din avutul altora. Se urcati(' I'Lrrig in cireqii, prr.rnii, merii, corcoduqii,,lriru'pi in duzii vecinilor. Seara se strecuraprirr llstdrig pe cdrdri numai de el gtiute pAna

ll(' coama dealului Cerndteqti qi iqi umfla burta( u struguri. In sdricia lor, p[rin{ii l-au datt opil de trupd la o unitate de securitate dinItuziru. Avea doar 11 ani. Acolo a fdcut qcoalar ie {ii. de supravie!uire. in garntzoand a primit,, crlucatie cazon6, de luptd pdnd la sacrificiui:ilrl)rcnl pentru "apbrarea cuceririlorlrrolctariatului". S-a retnarcat pentru abnega{ia('u care ii bdtea pe {drani i care nu se l[sau"colcctiviza\l". Datoritd dosarului bun pe carerI avea - origine sdnbtoasS, fiu de {5ran, fdrdt'lrrtc prea mult5, creier odihnit, "ne spurcat" de

1r'opaganda burghezS, el a fost admis Ia o

;coald de ofi{eri de securitate, pe bdncilecirrcia a stat qi Dumitru Mazilu. viitorul

revolulionar. AvAnd o minte agerd a fostreparlizat la Direc{ia de InformaJii Externe,unde s-a ocupat de disidenJii regimului. $i s_adescurcat forte bine, a fost avansat laexcepfional pini la gradul de general, cumspunea el. "general de treizeci de mii cle lei pelund" (cdnd un profesor de liceu uu"u unsalariu de circa o mie de lei), deoarece, a$acum ii pldcea lui sd se laude, a identificat inspatele fiecdrui disident al regimului comunisto "agenturd" straind. Ceauqescu avea o grijddeosebitd pentru cei de Ia Securitate, ,u."

-ii

asigurau stilul de conducere brutal, dictatorial.Din pozilia pe care o definea, Velcea qi-a ajutattoli frafii qi surorile ca sd ajungd la oraq" undesd-pi gdseasci un loc de munci, sd duc6 un traimai bun. Dupd 22 decembrie 19g9, ajunspensionar cu pcnsie... de pensie. "nesimjitd"dupir Lrnii. lc spunea fra{ilor ori de cate oii seirrlilrreuu: "V-elnr adus in buricul tdrgului de la(ur.ir. I)c unclc inainte treceau numai cdru{e qilu c u ln cc I mult rnaEini < second hand>i ". invirtutea acestei "c5r{i de vizitI" , el a intervenit;i in cazul lr-ri Oprea. pentru ca fratele lui s[lucrcze in Maroc.

>F*>F

De recrutarea qi selecfia profesorilor s_aocupat Institutul RomAn de Consultanfd("Romconsult") cu sediul in Bucuregti, stradaMatei Millo, unde a avut loc qi interviul cu

26 21

rr'l)r ('zcntantii ministerului invi{drnAntuluinr;u ()clur. Era intr-o diminea{d insorita deur( ('llut de august, care anunta o zi de Bucureqtirrrrirl. cir-rd Oprea Vindrici a ajuns in Gara del'l,,rtl. vcnind de 1a Buzdu. In ciuda tinere{ii",1,'tlotrf,zeci de ani", el se simfea foarte obosit.I rr lr.cr.r a repetat necontenit cele aproape o

,lrrzirrir de rdspunsuri in francezd pe care i leI r ;rtlrrscsc un prbfesor de specialitate. dar{,r(' sc incdp6{inau sb nu ii intre in cap: "Mdnunrcsc Oprea Vindrici. Sunt profesor de fizrcl.Nl rrrn ndscr-rt in anul 1949. Locuiesc in Buzdu.:iunt ci-rsdtorit din perioada studenfiei. Pe sofierr rlrt:rn'rb, Zoia. Am doi copii gemeni: Ilici qi

l ,rri l'. Mi-ar pl6cea sd fiu inso{it de toatdl;rnrilia pe durata contractului. Doresc sd mergnr Mirroc. deoarece am auzit cd este o {arf,I,:rllc f-rumoash. iar regele Hassan II este foarterrrlrit clc popor. Prefer sd lucrez 1a Casablanca,rlt'orlroc:e imi place sI vdd vapoare." A f5cut inr,;t'orlI limbile francezd qi rus5, dar niciuna nul; ir l)rins de el. Mai era qi mentalitatea indusd,lt' propaganda vremii cd cine doreqte sd invefe,, linrbi modernd, mai ales engleza; ate devierirrric-burgheze qi, evident, doreqte sd emigrezerrr ( )ccident.

A ieqit din gard pe la coloane. peutru a

Irrr troleibuzul 96. in sens invers treceau.,rrrncr-ri trdgdnd saci cu p0ine, navetiqti ieqi{i,lirr schimbul de noapte sau venili special sd se

rr lrrovizioneze in CapitalS de la zeci deLilometri distanld - realitatea diurnb a acelor

vremuri; toate jude{ele erau obligate, <jinpu{inul lor, sd contribuie cu produse alimentarela aqa-numitul "fond de stat", de fapt,magazinele din Bucuregti. "CArmaciul" segdndea c5, dac[ s-ar produce o revoltdpopular5, ea sd nu apard. in apropiere de el,ci la o depdrtare cdt mai mare, cum s-a qiintdrnplat: la Motru, pe lg noiembrie 19S1(cAnd minerii au... ?ntrebat : "Ceauqescu,P.C.R., pdinea noastrd unde e?',), la Braqov, pe15 noiembrie 1987 (cAnd muncitorii de lalJzina de Canrioane "Steagul Roqu"au strigat:"Jos Ceaugescu, jor comunismul!"). qi laTimiqoara, pe I7 decembrie 1989 (cdnd dinordinul dictatorului s-a tras cu gloanfe derd,zboi in manifestan{ii. care au scandat: "Deaici. din Timiqoara, revolufie in toati fatat,,,gloan{e care s-au intors, efect de bumerang, inpiepturile sinistrului cuplu).

De la gard, Oprea a luat troleibuzul doritpentru a ajunge la prala Universitdlii. ininterior, inghesuiala tipicd, sardele laconserv6, a mijloacelor de transport public dinanii aceia (un fel de "trenurile morlii" alepogromului de la Iaqi de pe 27 iunie 1947,comandat de un alt dictator romdn IonAntonescu), la care cu greu f5ceau faldoamenii viguroqi, darlmite bdtranii, gravideiesau handicapafii. in ndri persistau mirosurigrele de oameni intdrifi de diminea{I pentrumuncd fizicd. grea cu "tdrii,, (afiizanale dinmaterii prime dintre cele mai dubioase, chiar qi

28 29

,lrrr pr-rfoaicd introdusi in gunoi de grajd), de',rl)unLrri de cas6, ob{inute din grisime de porc',, r soclf, causticd (sSpunulile fine erau cu( nrl)()tc roi;ii, intrind in categoria "din pachet"

lr irrrit din strdindtate), de transpira{ie scursd pe

1,rt'lr: spilatd cu apd rece (apa caldd era un lux).lrr rrrcchi intrau suddlmi de oameni nervo1;i, in( ;tullrc de mAncare qi medicamente, supuqi, inlrlrrs. clisconfortului din troleibuz. Contactulnrte r'pcrsonal de mare presiune datoratrrrl'lrcsuielii fdcea sim{itd orice cr-rtd a

rrrrlrlr'rcdmintei subliri, de vard; unele doamne.

llrnsc la strAmtoare, iqi doreau chiar extirpareann()r'... organe ale unora, care profitau de'.rtrrl{ic, cu figuri imperturbabile, derrt'r'i rrovaJi. $i poate chiar aga era, doar ei nu,'r;rrr cl o lemn, ci din carne qi oase.

Oprea, cu gAndul la interviul de angajare,nu s-l inscris rapid in r6ndul celor care urcau,1';rsincl un loc pe scara troleibuzului, la aer.

1,;rtrr-gati sd cadd. Norocul lui a fost cd a ficut';1rolt in adolescenli qi cd, era imbrScat ugor,,lorrr ir-r pantaloni de doc Ai cdrnaEd cu m0neci';('u rtc. Cu mAna dreapti se {ine a de uga,lt'sc:lris5, iar cu cealaltd a bAjbdit un punct de'r1r'i.lin, dar nu a gdsit, a$a cd a prins derrr i j ltrc persoana din f a\a lui, o tdnd'rl' qi ea

rrrbliicatd lejer, cu o rochie scurtS. infloratS("tlcl'loratd", cum spuneaLl, in g1um5. studen{ii),tlirr ni6tase artificiald. Scopul scuzd mijlocele!liirrirra nici nu s-a sinchisit; gi ea prinsese de

rrriiloc un bdrbat din fa{a ei.