DORU CIUCESCU
GULAGUL
DIN UMBRA
PALMIERILOR
(EDITIE ADAUGITA SI REVIZUIT L)
ffiffi#'Hfi$ou
CUPRINS
ARGUMENT. $aptezeci qi... de ani
de Gulag in Europa / 5
PROLOG. "A mai apdrut o
gridinitd-n"... Casablanca I l0
PARTEA I-A. Locatarii casei"Gulag"
din Casablanca / 20
CAPITOLUL I. Un prote jat al Direcliei de
Informalii Externe (D.I.E.),
nativ din Cerndteqti
de Buzdu, cu strdmoqii
pl6titori de vindrici I 20
CAPITOLUL II. Un bucureqtean cu pdrin{i
voluntari in Brigdzile
Interna{ionale, care au
participat la Rdzboiul
Civil din Spania / 36
CAPITOLUL III. Un colaborator, prin
ameninlarea cu moartea,
al Comitetului de Stat
al Securitatii (K.G.B.),
un admirator moscovit
al "rebelului sovietic"
Vladimir Ydsotki I 79
CAPITOLUL IV. Un sofiot cu strdmogi
valahi, un colaborator,
la recomandarea
clarvdzd,toarei oarbe
Vanga, al SecuritStrii
de Stat (D.S.),
un cititor fervent al
viitorului disident
Gheorghi Makarov I 105
CAPITOLUL V. Un budapestan cu
strdmopi romdni,
rdnit de glonJ in timpul
revoluli ei anticomuniste
ungare din 1 956 I 166
CAPITOLUL VI. Un vargovian cu origini
parlial rom6ne, ai cdrui
pirin{ii au fost
mitraliali in timpul revoltei
anticomuniste de la
Poznan din 1956 I 216
CAPI TOLUL VII. i: TI";'."."::;::i3iI'"'
impul Primdverii de la
Praga, fiul unei
colaboratoare a lui
Mihail Moruzov,
geful Serviciului Secret
de Informatii I 285
722 723
PARTEA A II.A.
CAPITOLUL IX.
PARTEA A III-A.
pustii in timpul revoltei
anticomuni ste est-germane
din 1953 I 367
inceputul sfdrgitului
?n casa "Gualag"
din Casablanca I 448
Sindromul ferestrei sparte
in casa "Gualag"
din Casablanca I 448
Zile memorabile ale
Toamnei Na{iunilor
in casa "Gualag"
din Casablanca I 586
CAPITOLUL VIII. Un berlinez cu bunici
din Banat, al cirui tatd
a fost ucis cu patul
CAPITOLUL XII. 9 li t0 noiembrie 1989,
c0nd a c6,zut
Zidul Berlinului,
respectiv, Todor Jivkov
a demisionat / 614
CAPITOLUL XIIL 28 noiembrie 19g9, c6nd
Partidul Comunist
" din Cehoslovacia
a renunfat la "pozilia
"conducdtoare" I 627
CAPITOLUL XIV. 3 decembrie 1989, c6ncl
s-a incheiat summitul
de la Malta dintre
preqedinfii
Bush qi Gorbaciov /642
CAPITOLUL XV. 25 decembrie 1989, c6nd
Nicolae qi Elena Ceauqescu
au fost judecati
gi impuqcati /658
EPILOG. 26 dec,embrie 1991,
cdnd U.R.S.S. s-a destrdmat I 714
CAPITOLUL X. 19 august 1989, cdnd
Tadeusz Mazowiecki,
activist al sindicatului liber
"Solidaritatea", a fost numit
prim-ministru I 586
CAPiTOLUL XI. 23 octombrie 1989, cdnd
s-a inlocuit denumirea de
Republica Populari Ungard
cu Republica Ungaria I 599
724 72s
PARTEA I-A
Locatarii casei "Gulag" tlin Casablanca
CAPITOLUL I
Un protejat al Direc{iei de Informa(ii
Externe, nativ din Cernlteqti de BuzIu,
cu strimoEii plititori de vinirici
A$a cum primii romAni intraf i pe
tancurile Armatei Roqii in RomAnia, viitoaie
extensie a Gulagului sovietic, au fost prefera{ii
K.G.B.-ului din "fac{iunea pauker" pi din
clivizia "Tuclor Vladimirescu", tot a$a, primr_rl
citrc a p5;it in ceea ce va deveni notorie pentru
IocLritoriidin Casablanca sub denumirea de casa(iulag a fbst un protejat al Direc{iei de
Inl'orrnafii Externe cu sediul la Bucureqti.
Oprea Vindrici, cdci despre el este vorba,
a fost repartizat ("affectd") profesor Ia o
qcoalS din Casablanca. Dacd, initrial, el a lost
respins la interviul cu reprezentan{ii
ministerului de resort marocan, ulterior. a ajuns
din nou pe lista ministerului rom6n partenei, in
locul titularr,rlui de drept, care... ,,s_a
imbolndvit de pagaportitd,', aga cum se spunea
celor cdrora nu li se elibera paqaportul din
motive oculte, inaccesibile oamenilor de r6nd.
iar dacE" aceqtia aveau tupeul s6 ceard
20
t'rplicafii. oficial, privind ratiunea acestei
rretlrcptdJi, atunci "paqaportita" lor devenea
r'r'()nicA. Aceasta era manevra stalinoid[, prin
('irrc nomenclatura, qefii din P.C'R' (de fapI,
;rcrottimul de la Pile-Cunoqtin{e-Relatii),
;rtlrnir.ristrafie gi Securitate iqi promovau
I rrvori{ii lor. Printre aceqtia plecau in
r;lli--ritrdtate qi oameni de rAnd, profesioniqti de
t'l i t f,. doar d,acd mai rdmdneau locuri
,lisponibile.
Ndscut in satul Cerniteqti pe 9 mai 1949
r rr t r-o veche familie de podgoreni, Oprea
Vinlrici a fost cel mai mic din cei 12 fra]i, qi
rrltimul, deoarece tatdl 1ui, Vdsdi VinSrici, a
lrotirrAt sd "opreascS" na;terile progeniturilor
Irri. c1e unde 9i prenumele dat mezinulni' In
izolarea Gulagului impusS de sovietici prin
('ortina de Fier, pSrin{ii lui au aflat mult mai
lirziu, abia peste patru decenii, cf, in ztLta aceea
rrr inistrul afacerilor externe al Fran{ei, Robert
Sclrumann, a rostit declara{ia care a stat la baza
Iorrndrii Uniunii E,uropene. Ceea ce aflaserd ei
in acele vremuri tulburi qi devenise la ordinea
rilai era faptul cd incepuse, ca urmare a
l'lcnarei din 3-5 martie 1949 a Comitetului
('cntral al Partidului Muncitoresc Rom6n,
ctrlectiviz atea, termen de inspiralie ruseascS,
lrrin care !6ranii erau obligali s5-qi pund in
comun pdmAntul qi mijloacele de produc{ie in
caclrul unor structuri otganizatorice denumite
inilial Gospoddrii Agricole Colective (G'A'C')
pi apoi Cooperative Agricole de Producfie
21
(c.A.P. ).
***
Cerndtegti este un sat atestat documentar
incd din 31 iulie l4B7: un hrisov semnat de
Vlad Cilugdrul, domnul fdrii Romdneqti, a dat
dreptul Mdnistirii Snagov de a lua "zeciuiald
(...) din vinul din satul Cerndtegti". Vin[riciul
este int[rit gi de alte documente. in 1532.
domnitorul Vlad inecatul a men{ionat: ,,sd ia
cdlugdrii ?ntreg vindriciul din dealul
Cerndtegti". Stolnicul Constantin Cantacuzino atipdrit in l7A0 h padova o hartd in care este
consemnat Cerndtepti ca fiind printre "dealurile
unde se fac vinuri bune". Vinul de Cerndtegti
este pomenit gi de Nicolae Filimon in "Ciocoiivechi qi noi", ca fiind "un vin voinic (...),
inrbdtranit in butelci, la intuneric".
Vinirici a fost o porecld dat6, celor care
clirclcau
' "vadrd din zece" de vin domnitorilors:.ru cdlugdriIor, porecld transformatd. incet,
incet" in nume propriu. La inceput numeroaseI'amilii purtau acest nume, dur, dupd Zg
decembrie 1863, cdnd a fost votatd Legea
secularizdrii averilor m6ndstireqti din tim!ul
donrniei lui Cuza Vocld, numirul lor a scdzut
continuu. Paradoxal, in ajunul reformei agrare
legiferate de guvernul petru Groza pe 22 rnartie
1945, singura familie clin satul Ceindtegti carepurta numele Vindrici nu avea podgorie, cinumai o mie de metri pltraqi J. teren
22 z-)
rrrllrrvilan, familie formatd din ltrcrbtori cu
lrrrr{clc. Abia dup[ aceea, ei au fost
nnl)r'oprietdrili cu o jumdtate de pogon de vie
l)(' tlcitlul Cerndteqti. VdsAi Vindrici denttmea,
ur p.lutnd, vinul produs de el, ca fiind vin de
" N4rriloarnd". Locuiau chiar la marginea pddurii,
( in c i.rcoperea ca o cuqmd dealul Muchea
lirrpocii, in contact fiecvent cu veveli{e juc[upe
:1r rrristrefi infometali. Casa lor a fost construitf,
ur lrlima parte a perioadei interbelice, in stil
trrrtliIioual, din paiantd cu acoperiq din ryindril[.
Irr rrcca vreme se obignuia ca fa[ada s5 aibd o
lrrislrI inaltS, iar uqa principalS sd fie incadrath
rli' un f'oiqor cu stdlpi dir-r len-rn sclrlptat - singur
t'lcrncr-tt decoratir,. Sub scard, laterai, se alla
rr;;rr girliciului din care se intra, printr-o altd
uiir. in pivni{d. Pardoseala era din amestec
tlr'ntnnit "lipeal6", fScut din 1ut gi bale96 de cal,
pcstc care se puneau prequri. Tavanul era din
:;t'iirrduri cu grinzi aparente. Pe uqa principalS
r;(' intra in "casa mare" - un hol qi douS
f'rr)rcl'e, care erau doar pentru musafiri sau
lrcrrtru gazde, dar numai cdnd... ieqeau QLI
;rrciuarele inainte. Din hol. pe Ia celdlalt
t'rr;rir1, se intra intr-un $ir de cdmdru{e,
ricrrumite popular chilii: o bucdtdrie centraia 9i
rlouii dormitoare la fiecare capdt. Sobele erau
rlin cdrdmid6. iar paturile cu saltele din paie,
l)crne din puf de gAsci qi pbtuli din lAnd
rrr if oasd - " straie " .
De pe prisPd se vedea ca in Palmd
Slinicul, un pdrdu cu apd sdrat6, cu albia plind
de pietre aduse de la munte, pdtate cu albul
depunerilor de sare, care, in dreptul localitilii
Sdpoca, se varsd ?n rdul Buziu. Dincolo de
cursul de apd, orizontul era obturat de dealul
C_erndte;ti, cu poalele abrupte, impddurite qi
platoul din vdrf predominant viticol. Noriqoii
de praf gdlbui indicau traseul unor cdrute pe
drumul de larra, neamenaj at nici m5car L"
pietriq" care duce la Buzdu.
***
Fratele cel mai mare, Velcea, a fost
primul care s-a ldsat de ocupafia tradi{ionald a
familiei. Ndscr,rt pe 31 ianuarie 1g37, cdnd 3lde oameni au fost executa{i in Uniunea
Sovietici pcntrLl "trolkism", a tdcut patru clase
prinrarc la s;coala din Cerndteqti, in condiliile
srclc. cle 1'oamete, ale rdzboiului. A vhzut
solcla(ii gcrmani. care - lucru nemaipomenit _sc spilau pe dintri cu periufa. Aproape nu
cxista zi in care, la ora prAnzulul, sa nu
nreargd. ca mul{i al[i copii din sat, la cele
cdteva case boiereqti, unde trupele germane
erau inc artiru ite, pentru a cerqi citc o latd.
"Bitte, schokolade !", invd{aserd ei sd spuniin limba "fritzilor". $i solda{ii le dadeau din
rafia lor zilnicd de alimente, g6ndindu_se.
poate, la copiii lor de acasd. Velcea se
simfea in culmea fericirii. i se pdrea cd bucificaprinriti venea din rai, chiar d.acd, nu era mai
mare dec6t unghia de la clegetul mic, pentru a
24 25
',:rtisl'ucc cererea numeroqilor prichindei. Cu
t{rirlt. acestea el nu ii iubea pe nen-r{i, ?i
rrrlitlia. cum avea ciudd pe to{i cei care
,r 1,o rr i s i ser[ ceva in via{d. Din perioada
r;rzboiului a inv6{at sd se lupte pentru un blid
,lr'rrraucare. Pdrin{ii
