Click here to load reader

GULAGUL DIN UMBRA PALMIERILOR - din umbra... · PDF file 2019. 6. 3. · al Securitatii (K.G.B.), un admirator moscovit al "rebelului sovietic" Vladimir Ydsotki I 79 CAPITOLUL IV

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of GULAGUL DIN UMBRA PALMIERILOR - din umbra... · PDF file 2019. 6. 3. · al...

  • DORU CIUCESCU

    GULAGUL DIN UMBRA

    PALMIERILOR (EDITIE ADAUGITA SI REVIZUIT L)

    ffiffi#'Hfi$ou

  • CUPRINS

    ARGUMENT. $aptezeci qi... de ani de Gulag in Europa / 5

    PROLOG. "A mai apdrut o gridinitd-n"... Casablanca I l0

    PARTEA I-A. Locatarii casei"Gulag" din Casablanca / 20

    CAPITOLUL I. Un prote jat al Direcliei de Informalii Externe (D.I.E.), nativ din Cerndteqti de Buzdu, cu strdmoqii pl6titori de vindrici I 20

    CAPITOLUL II. Un bucureqtean cu pdrin{i voluntari in Brigdzile Interna{ionale, care au participat la Rdzboiul Civil din Spania / 36

    CAPITOLUL III. Un colaborator, prin ameninlarea cu moartea, al Comitetului de Stat al Securitatii (K.G.B.), un admirator moscovit al "rebelului sovietic" Vladimir Ydsotki I 79

    CAPITOLUL IV. Un sofiot cu strdmogi valahi, un colaborator, la recomandarea clarvdzd,toarei oarbe Vanga, al SecuritStrii de Stat (D.S.), un cititor fervent al viitorului disident Gheorghi Makarov I 105

    CAPITOLUL V. Un budapestan cu strdmopi romdni, rdnit de glonJ in timpul revoluli ei anticomuniste ungare din 1 956 I 166

    CAPITOLUL VI. Un vargovian cu origini parlial rom6ne, ai cdrui pirin{ii au fost mitraliali in timpul revoltei anticomuniste de la Poznan din 1956 I 216

    CAPI TOLUL VII. i: TI";'."."::;::i3iI'"' impul Primdverii de la

    Praga, fiul unei colaboratoare a lui Mihail Moruzov, geful Serviciului Secret de Informatii I 285

    722 723

  • PARTEA A II.A.

    CAPITOLUL IX.

    PARTEA A III-A.

    pustii in timpul revoltei anticomuni ste est-germane din 1953 I 367

    inceputul sfdrgitului ?n casa "Gualag" din Casablanca I 448

    Sindromul ferestrei sparte in casa "Gualag" din Casablanca I 448

    Zile memorabile ale Toamnei Na{iunilor in casa "Gualag" din Casablanca I 586

    CAPITOLUL VIII. Un berlinez cu bunici din Banat, al cirui tatd a fost ucis cu patul

    CAPITOLUL XII. 9 li t0 noiembrie 1989, c0nd a c6,zut Zidul Berlinului, respectiv, Todor Jivkov a demisionat / 614

    CAPITOLUL XIIL 28 noiembrie 19g9, c6nd Partidul Comunist

    " din Cehoslovacia a renunfat la "pozilia "conducdtoare" I 627

    CAPITOLUL XIV. 3 decembrie 1989, c6ncl s-a incheiat summitul de la Malta dintre preqedinfii Bush qi Gorbaciov /642

    CAPITOLUL XV. 25 decembrie 1989, c6nd Nicolae qi Elena Ceauqescu au fost judecati gi impuqcati /658

    EPILOG. 26 dec,embrie 1991, cdnd U.R.S.S. s-a destrdmat I 714

    CAPITOLUL X. 19 august 1989, cdnd Tadeusz Mazowiecki, activist al sindicatului liber "Solidaritatea", a fost numit prim-ministru I 586

    CAPiTOLUL XI. 23 octombrie 1989, cdnd s-a inlocuit denumirea de Republica Populari Ungard cu Republica Ungaria I 599

    724 72s

  • PARTEA I-A Locatarii casei "Gulag" tlin Casablanca

    CAPITOLUL I Un protejat al Direc{iei de Informa(ii

    Externe, nativ din Cernlteqti de BuzIu, cu strimoEii plititori de vinirici

    A$a cum primii romAni intraf i pe tancurile Armatei Roqii in RomAnia, viitoaie extensie a Gulagului sovietic, au fost prefera{ii K.G.B.-ului din "fac{iunea pauker" pi din clivizia "Tuclor Vladimirescu", tot a$a, primr_rl citrc a p5;it in ceea ce va deveni notorie pentru IocLritoriidin Casablanca sub denumirea de casa(iulag a fbst un protejat al Direc{iei de Inl'orrnafii Externe cu sediul la Bucureqti.

    Oprea Vindrici, cdci despre el este vorba, a fost repartizat ("affectd") profesor Ia o qcoalS din Casablanca. Dacd, initrial, el a lost respins la interviul cu reprezentan{ii ministerului de resort marocan, ulterior. a ajuns din nou pe lista ministerului rom6n partenei, in locul titularr,rlui de drept, care... ,,s_a imbolndvit de pagaportitd,', aga cum se spunea celor cdrora nu li se elibera paqaportul din motive oculte, inaccesibile oamenilor de r6nd. iar dacE" aceqtia aveau tupeul s6 ceard

    20

    t'rplicafii. oficial, privind ratiunea acestei rretlrcptdJi, atunci "paqaportita" lor devenea r'r'()nicA. Aceasta era manevra stalinoid[, prin ('irrc nomenclatura, qefii din P.C'R' (de fapI, ;rcrottimul de la Pile-Cunoqtin{e-Relatii), ;rtlrnir.ristrafie gi Securitate iqi promovau I rrvori{ii lor. Printre aceqtia plecau in r;lli--ritrdtate qi oameni de rAnd, profesioniqti de t'l i t f,. doar d,acd mai rdmdneau locuri ,lisponibile.

    Ndscut in satul Cerniteqti pe 9 mai 1949 r rr t r-o veche familie de podgoreni, Oprea Vinlrici a fost cel mai mic din cei 12 fra]i, qi rrltimul, deoarece tatdl 1ui, Vdsdi VinSrici, a lrotirrAt sd "opreascS" na;terile progeniturilor Irri. c1e unde 9i prenumele dat mezinulni' In izolarea Gulagului impusS de sovietici prin ('ortina de Fier, pSrin{ii lui au aflat mult mai lirziu, abia peste patru decenii, cf, in ztLta aceea rrr inistrul afacerilor externe al Fran{ei, Robert Sclrumann, a rostit declara{ia care a stat la baza Iorrndrii Uniunii E,uropene. Ceea ce aflaserd ei in acele vremuri tulburi qi devenise la ordinea rilai era faptul cd incepuse, ca urmare a l'lcnarei din 3-5 martie 1949 a Comitetului ('cntral al Partidului Muncitoresc Rom6n, ctrlectiviz atea, termen de inspiralie ruseascS, lrrin care !6ranii erau obligali s5-qi pund in comun pdmAntul qi mijloacele de produc{ie in caclrul unor structuri otganizatorice denumite inilial Gospoddrii Agricole Colective (G'A'C') pi apoi Cooperative Agricole de Producfie

    21

  • (c.A.P. ).

    ***

    Cerndtegti este un sat atestat documentar incd din 31 iulie l4B7: un hrisov semnat de Vlad Cilugdrul, domnul fdrii Romdneqti, a dat dreptul Mdnistirii Snagov de a lua "zeciuiald (...) din vinul din satul Cerndtegti". Vin[riciul este int[rit gi de alte documente. in 1532. domnitorul Vlad inecatul a men{ionat: ,,sd ia cdlugdrii ?ntreg vindriciul din dealul Cerndtegti". Stolnicul Constantin Cantacuzino atipdrit in l7A0 h padova o hartd in care este consemnat Cerndtepti ca fiind printre "dealurile unde se fac vinuri bune". Vinul de Cerndtegti este pomenit gi de Nicolae Filimon in "Ciocoiivechi qi noi", ca fiind "un vin voinic (...), inrbdtranit in butelci, la intuneric".

    Vinirici a fost o porecld dat6, celor care clirclcau

    ' "vadrd din zece" de vin domnitorilors:.ru cdlugdriIor, porecld transformatd. incet, incet" in nume propriu. La inceput numeroaseI'amilii purtau acest nume, dur, dupd Zg decembrie 1863, cdnd a fost votatd Legea secularizdrii averilor m6ndstireqti din tim!ul donrniei lui Cuza Vocld, numirul lor a scdzut continuu. Paradoxal, in ajunul reformei agrare legiferate de guvernul petru Groza pe 22 rnartie 1945, singura familie clin satul Ceindtegti carepurta numele Vindrici nu avea podgorie, cinumai o mie de metri pltraqi J. teren

    22 z-)

    rrrllrrvilan, familie formatd din ltrcrbtori cu lrrrr{clc. Abia dup[ aceea, ei au fost nnl)r'oprietdrili cu o jumdtate de pogon de vie l)(' tlcitlul Cerndteqti. VdsAi Vindrici denttmea, ur p.lutnd, vinul produs de el, ca fiind vin de " N4rriloarnd". Locuiau chiar la marginea pddurii, ( in c i.rcoperea ca o cuqmd dealul Muchea lirrpocii, in contact fiecvent cu veveli{e juc[upe :1r rrristrefi infometali. Casa lor a fost construitf, ur lrlima parte a perioadei interbelice, in stil trrrtliIioual, din paiantd cu acoperiq din ryindril[. Irr rrcca vreme se obignuia ca fa[ada s5 aibd o lrrislrI inaltS, iar uqa principalS sd fie incadrath rli' un f'oiqor cu stdlpi dir-r len-rn sclrlptat - singur t'lcrncr-tt decoratir,. Sub scard, laterai, se alla rr;;rr girliciului din care se intra, printr-o altd uiir. in pivni{d. Pardoseala era din amestec tlr'ntnnit "lipeal6", fScut din 1ut gi bale96 de cal, pcstc care se puneau prequri. Tavanul era din :;t'iirrduri cu grinzi aparente. Pe uqa principalS r;(' intra in "casa mare" - un hol qi douS f'rr)rcl'e, care erau doar pentru musafiri sau lrcrrtru gazde, dar numai cdnd... ieqeau QLI ;rrciuarele inainte. Din hol. pe Ia celdlalt t'rr;rir1, se intra intr-un $ir de cdmdru{e, ricrrumite popular chilii: o bucdtdrie centraia 9i rlouii dormitoare la fiecare capdt. Sobele erau rlin cdrdmid6. iar paturile cu saltele din paie, l)crne din puf de gAsci qi pbtuli din lAnd rrr if oasd - " straie " .

    De pe prisPd se vedea ca in Palmd Slinicul, un pdrdu cu apd sdrat6, cu albia plind

  • de pietre aduse de la munte, pdtate cu albul depunerilor de sare, care, in dreptul localitilii Sdpoca, se varsd ?n rdul Buziu. Dincolo de cursul de apd, orizontul era obturat de dealul C_erndte;ti, cu poalele abrupte, impddurite qi platoul din vdrf predominant viticol. Noriqoii de praf gdlbui indicau traseul unor cdrute pe drumul de larra, neamenaj at nici m5car L" pietriq" care duce la Buzdu.

    ***

    Fratele cel mai mare, Velcea, a fost primul care s-a ldsat de ocupafia tradi{ionald a familiei. Ndscr,rt pe 31 ianuarie 1g37, cdnd 3lde oameni au fost executa{i in Uniunea Sovietici pcntrLl "trolkism", a tdcut patru clase prinrarc la s;coala din Cerndteqti, in condiliile srclc. cle 1'oamete, ale rdzboiului. A vhzut solcla(ii gcrmani. care - lucru nemaipomenit _sc spilau pe dintri cu periufa. Aproape nu cxista zi in care, la ora prAnzulul, sa nu nreargd. ca mul{i al[i copii din sat, la cele cdteva case boiereqti, unde trupele germane erau inc artiru ite, pentru a cerqi citc o latd. "Bitte, schokolade !", invd{aserd ei sd spuniin limba "fritzilor". $i solda{ii le dadeau din rafia lor zilnicd de alimente, g6ndindu_se. poate, la copiii lor de acasd. Velcea se simfea in culmea fericirii. i se pdrea cd bucificaprinriti venea din rai, chiar d.acd, nu era mai mare dec6t unghia de la clegetul mic, pentru a

    24 25

    ',:rtisl'ucc cererea numeroqilor prichindei. Cu t{rirlt. acestea el nu ii iubea pe nen-r{i, ?i rrrlitlia. cum avea ciudd pe to{i cei care ,r 1,o rr i s i ser[ ceva in via{d. Din perioada r;rzboiului a inv6{at sd se lupte pentru un blid ,lr'rrraucare. Pdrin{ii