Download pdf - De Listat Pt Nota

8/16/2019 De Listat Pt Nota

1/22

Studiu de caz

Profesor coordonator:

Pompiliu-Teodor Ciupe

Elev:

Szabo Bernadett-Dora 2015 – 2016

Parcul Naţional Retezat

Liceul Tehnologic “Lucian Blaga” Reghin


2/22

ARGUMENT

Parcul National Retezat mai este numit si “taramul cu ochi albastri”, este cea mai importantarezervatie naturala din tara noastra, monument al naturii, recunoscuta pe plan international ca

rezervatie a biosferei, cu o suprafata de 20.000 ha, situata in partea de sud-vest a judetuluiHunedoara.

In Retezat se afla urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de ghetari, dintre care unii aveau peste10 km, nenumarate grohotisuri si morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni.

Parcul a fost infiintat in anul 1935 pe suprafata initiala de 100 de kilometri patrati a fostuluidomeniu de vanatoare detinut de Casa Regala. Caprele negre erau protejate inca de pe atunci,

pentru a fi apoi vanate, motiv pentru care de la inceputul veacului trecut fusesera stabilite zonein care pasunatul era interzis.


3/22

Capitolul I REZERVAŢII ŞI PARCURII NAŢIONALE.

1.1 INFORMAŢII GENERALE

Parcurile naţionale prin însuşi actul lor de naştere¹, au fost organizate în scopul de a conservanatura în beneficiul şi pentru agrementul publicului. Deşi satisfacerea nevoilor oamenilor areprezentat unul dintre argumentele constituirii parcurilor naţionale, acestea s-au înscrissemnificativ în categoria destinaţiilor turistice relativ mai recent.


4/22

• 1.2 AŞEZAREA GEOGRAFICĂ.

În Europa, prima rezervaţie naturală a fost creată în Franţa, unde Napoleon al III-lea, lainsistenţele pictorilor de la Şcoala de la Barbizon, declară la 14 august 1861, printr -un edict, pădureaFontanbleu, rezervaţie naturală.

Un parc naţional este un spaţiu întins:1) care reprezintă unul sau mai multe ecosisteme, puţin sau deloc transformate prin exploatare

şi ocupare umană, unde speciile de plante şi animale sunt de un interes deosebit din punct de vedereştiinţific, educativ şi recreativ sau în care există peisaje naturale de o mare valoare estetică;

2) în care cea mai înaltă autoritate competentă a ţării .


5/22

1.3 REZERVAŢII NATURALE.

Rezervaţia naturală Domogled este printre primele rezervaţii naturale din ţară cu acest statut, încă dinanul 1932, cuprinzând o suprafaţă de circa 1194 ha; este o rezervaţie complexă.

În cadrul ei se remarcă bogăţia de specii sudice (est-balcanice, balcano-ilirice, mediteraneene), numărulde specii superioare depăşind cifra de 1000. Dintre cele peste 80 de specii floristice endemice amintim:Dianthus domogledi, Thlaspi dacicum, Athamantha hungarica, Centaurea degeneana.

Dintre arborii şi arbuştii întâlniţi în etajele de vegetaţie remarcăm: Fagus silvatica, var. moesica,Corylus colurna, liliac sălbatic, tisă, Pinus nigra. Domogledul, situat în vecinătatea staţiunii BăileHerculane, este considerată printre rezervaţiile cele mai bogate în specii de plante din Europa.


6/22

1.4. PEŞTERII DIN PARCUL NAŢIONAL RETEZAT.

Peştera Comarnic, declarată rezervaţie speologică, este una din cele mai lungi din ţară. Apelede infiltraţie au creat în golul subteran formaţiuni stalagmitice nebănuit de stranii.

Peştera Popovăţ, declarată retervaţie speologică, reprezintă unul dintre cel mai impresionantegoluri subterane prin valoarea formaţiunilor concreţionare.

În sfârşit pe teritoriul judeţului Caraş-Severin s-a poiectat şi înfiinţarea a trei parcuri naţionale:Domogled – Valea Cernei (63580 ha), Cheile Nerei- Beuşniţa (45561 ha) şi Semenic – CheileCaraşului (37035 ha). Cu câţiva ani în a luat fiinţă şi parcul natural Porţile de Fier.


7/22

CAPITOLUL II

REFERINŢE GENERALE ALE PARCULUI NAŢIONAL RETEZAT.

2.1 Parcul Național Retezat este o arie protejată de interes național ce corespundecategoriei a II-a IUCN(parc naţiona), desemnată în scopul protejării biodiversității șimenținerii într -o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum șia unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este

situată în sud-vestul ţătii, pe teritoriul judeţului Hunedoara.


8/22

2.2 Localizare.

Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraş-Severin și Mehetinţi, în nordul Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei), peteritoriile administrative ale comunelor : Pui, Râu de Mori, Sălaşu de Sus și pe cel al

orașului Uricani), lângă drumul național DN66A care leagă orașul Petroşani de drumulnațional DN67D, pe Valea Cernei.


9/22


10/22

2.4 Biodiversitate.

Retezatul prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă,exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre, acesta adăpostindaproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau

vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 speciiamfibieni.


11/22

2.5 Habitate.

Munţii Retezat - Habitat cu păduri alpine Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel:

Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate calcaroase, Păduri dacicede fag (Symphyto-Fagion), Păduri de Tilio-Acerion pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri

acidofile de molid ( Picea) din etajul montan până în cel alpin, Păduri alpine de Larixdecidua și/sau Pinus cembra, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Tufărișuri de Pinusmugo și Rhododendron hirsutum, Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri subarctice de Salix spp.,Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane și submontane,Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști boreale și alpine pe substrate silicatice, Fânețemontane, Formațiuni pioniere alpine dinCaricion bicoloris-atrofuscae, Comunități de lizieră cuierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Cursuri de apămontane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de tranziție și turbăriimișcătoare, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin,Grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul nival, Vegetație lemnoasă cu Myricaria

germanica de-a lungul cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de-alungul cursurilor de apă montane și Versanți stâncoși

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Retezat,_potok_Peleaga.jpg


12/22

2.6 Floră. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu

structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.

Arbori şi arbuşti cu specii de conifere: pin ( Pinus), brad ( Abies alba), larice ( Larix

decidua), zîmbru ( Pinus cembra), zadă ( Larix), tisu (Taxus baccata), molid( Picea Abies)și foioase cu arboret de: gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur ), fag ( Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus),platin de munte ( Acer pseudoplatanus), tei (Tilia

cordata),frasin ( Fraxinus excelsior ), ulm (Ulmus glabra), arţar ( Acer platanoides), jugastru( Acer campestre), mesteacăn ( Betula pendula), arin de munte ( Alnus viridis), arin negru ( Alnus

glutinosa), salcie albă (Salix alba).

Bujor de munte ( Rhododendron myrtifolium), specie floristică semnalată în arealul parcului

La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării.


13/22

2.6 Faună. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de

mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni șireptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșiea IUCN.

Mamifere cu specii de:

Urs carpatin

Lup

Râs

Mistreţ Capră Neagră

Cerb

Căprioară

Pisică sălbatică

Vulpe

Liliac

Liliacul de apă

Pârșul cu coada stufoasă

chițcan pitic

Şoarece pitic


14/22

2.7 Vulnerabilitate.

Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată din cauza creșterii numărului deturiști mai ales în perioada caldă. Vulnerabilitatea ariei naturale se datorează mai multor factoriumani; astfel: drumul național DN66 ce străbate o parte a parcului, turismul necontrolat (campareîn locuri neamenajate, poluare cu resturi menajere, zgomot), braconajul, pescuitul, pășunatul,exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugereaunor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului,extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole și practicarea sporturilor extreme(alpinism, zbor cu parapanta, mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă fonic arealul.


15/22

2.8 Monumente și atracții turistice. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, cetăți, muzee, situri arheologice,

arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica (fostă reformată) "Cuvioasa Paraschiva" din Clopotiva, construcție secolul al XIX-lea,

monument istoric.

Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Clopotiva, construcție 1763, monument istoric.

Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara, construcție 1786, monument istoric.

Biserica cnezilor Cândea din Suseni, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.

Biserica "Pogorârea Sf. Duh" din Ostrov, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.

Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș, construcție secolul al XV-lea, monument istoric. Biserica "Pogorârea Sf. Duh" din Ponor, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.

Biserică parohială reformată din Râu Alb, construcție sec. XV - XVI, monument istoric.

Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Râu de Mori, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.

Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.

Biserica de zid Sfinții Atanasie și Chiril din Sălașu de Sus, construcție sec. XV - XVI, cu transformăriîn sec. XIX, monument istoric.

Curtea nobiliară a Cândeștilor din Râu de Mori, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.

Curtea cnezilor Cândreș din Sălașu de Sus, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.


16/22

Ansamblul Cetății Mălăiești din satul omonim (Donjon și zid de incintă), construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.

Situl arheologic de la Ohaba-Ponor (Neolitic, Cultura Criș, Neolitic, Paleolitic).

Ariile protejate: Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peștera Șura Mare, Fânațele Pui, Rezervația științificăGemenele, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Fânațele cu narcise Nucșoara, Peștera cuCorali, Peștera Zeicului.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Suseni_(3).JPG


17/22

CAPITOLUL III TRASEE TURISTICE IN PARCUL NAŢIONAL RETEZAT Trasee cu plecare de la Râuşor

Traseu

Marcaj

Timp Dificultate

Observaţii

Râusor – Saua Ciurila- CabPietrele

Cruce albastra

2-3 h

Usor Traseul Educativ

Râuşor- culmea Lolaia

Cruce Albastra

3- 3,30h

usor

Se suprapune pe traseul de cab Pietrele pina in saua Ciurila Râuşor– Refugiul Stevia– Lacul Stevia

Banda Rosie

3-4 h

Medie


18/22

Trasee cu plecare din Baleia

Baleia – Şaua Gorova – Culmea Lănciţa – şaua Vârful Mare – lacul Galeş – Cabana Pietrele

Bandă roşie până în şaua Vârfului Mare, triunghi roşu până la Cabana Pietrele

11-12 h

Medie

Şaua Vârfului Mare -Vârful Mare – 1h dus-intors

Baleia – Şaua Gorova - Stâna de Râu

Banda rosie pina in Saua Gorova-Triunghi albastru Stina de Riu

4-4 1/2 h

Medie

Din Stâna de Râu legătura cu Creasta Custurii


19/22

Trasee cu plecare de la lacul Bucura

Lacul Bucura - Vârful Peleaga (2-3h) – Curmătura Bucurii - Lacul Bucura

Bandă galbenă Virful Peleaga - Curmătura Bucurii- Banda rosie

5-6 h

Medie

Se poate parcurge şi în sens invers

Lacul Bucura – Curmătura Bucurii – Virful Bucura II Mare – Poarta Bucurii – Tau Portii- Lac Bucura

Bandă albastră – Curmătura Bucurii - Banda Rosie Vârful Bucura II -Bandă galbenă – Vârful Bucura II- Tăul Porţii – lacul Bucura

6-6 1/2 h

Medie


Lacul Bucura – Tau Portii- Tău Agatat Lacul Viorica – Lacul Buaura

Banda galbena – Tau Poartii – Punct Rosu Lacul Bucura

3-4 h

Usor



20/22

Trasee cu plecare de la Câmpuşel Câmpuşel DN 66 – Cheile Scorotei - Stâna Scorota Punct galben

3-31/2 h

Uşor Câmpuşel – Piatra Iorgovanului Triunghi Galben

3-4 h

Mediu

Trasee cu plecare din Câmpu lui Neag Câmpul lui Neag – Cheile Buţii – Cabana Buta Cruce roşie 4-5 h

Uşor Cab. Buta - Şaua Plaiului Mic - Poiana Pelegii Cruce roşie 2-3 h

Uşor Cab Buta – Şaua Plaiul Mic – Piatra Iorgovanului Cruce rosie pâna în şaua Plaiului Mic - Bandă roşie spre Piatra Iorgovanului 4- 5 h

Mediu

Tur – Retur 7-8 h

Se poate coborî în Câmpuşel pe triunghi roşu 1-2 h


21/22

Trasee cu plecare din Gura Apei Gura Apei - Crucea Trăsnitului punct galben

3 ore

Accesibil şi iarna Gura Apei - Valea Lăpuşnicu Mare - Şaua Plaiu Mic - Cabana Buta punct albastru

8-9-ore

iarna greu accesibil

Trasee cu plecare din Stâna de Râu

Pui – Stâna de Râu 7-8h

Mediu

Stâna de Râu - Şaua Custurii Triunghi albastru

2-3 h

Mediu

Stâna de Râu -Şaua Custurii - Vârful Păpuşa Triunghi albastru, cruce albastră,cruce galbenă din şaua Custurii pe virful Papusa 4-5 h

Dificil

Legatură cu traseul de creasta spre vârful Peleaga


22/22

CONCLUZIE

Cea mai importanta rezervatie naturala din tara noastra, monument al naturii, recunoscuta pe plan

international ca rezervatie a biosferei, este Parcul National Retezat, in suprafata de 20.000 ha,situat in partea de sud-vest a judetului Hunedoara.

In Retezat se afla urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de ghetari, dintre care unii aveau peste 10

km, nenumarate grohotisuri si morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni.

In acest munte-parc se afla 82 de lacuri glaciare dintre care Bucura (2041 m altitudine), cel mai

mare din tara, cu o suprafata de 11 ha si o adancime de pana la 16 m, precum si Taul Negru (2014

m altitudine), cu o suprafata de 7,5 ha, cel mai adanc din Carpati (25,5 m).