as.princ.tamas simona 1
as.princ.tamas simona 2
Ingrijirea bolnavilor cuprinde aceleasi verigi generale
- felul imbolnavirilor , caracterul infirmitatiilor pe care le imprima vremelnic sau temporar bolnavului, gradul
suferintelor acestuia ca si particularitatiile psihologice ale fiecarui bolnav aparte , fac ca pe linga sarcinile de
ingrijire comune tuturor bolnavilor sa apara un numar tot
mai mare de alte sarcini care sunt mai mult sau mai putin specifice numai unor grupe de boli sau bolnavi
- prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bolnavului in functie de gradul de urgenta
- durata pentru care se executa planul de ingrijire este foarte diferita, putind varia intre citeva ore pina la citeva
zile sau chiar mai mult - planul complex de ingrijire este specific fiecarui bolnav, el
nu poate fi aplicat la nici un alt bolnav - el se consemneaza in foaia de temperatura a bolnavului
sau in condica de predare si depreluare a serviciului - el cuprinde in esenta urmatoarele probleme
o asigurarea conditiilor de mediu adecvata o ingrijiri generale
o alimentatie
o supravegherea bolnavului o recoltarea produselor biologige pentru analize
o pregatirea explorarilor paraclinice o prevederea si recunoasterea complicatiilor
o masurile de urgenta pina la venirea medicului o regimul de viata in spital
o medicatia si alte forme de tratament o pregatirea bolnavului pentru externare si probleme
de educatie sanitara o probleme de protectia muncii
as.princ.tamas simona 3
NGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECIUNI-DEFICIENE ALE APARATULUI RESPIRATOR
Noiuni de anatomia si fiziologia aparatului respirator
Aparatul respirator este format din: -cai extrapulmonare
Cavitatea nazala Faringe
Laringe Trahee
Bronhii -plamni
Sting Drept
Structura plmnului Cai aeriene extrapulmonare (arborele bronsic)
Parenchim pulmonar
as.princ.tamas simona 4
Reea sanguina si limfatica Reea nervoasa
Structura aparatului respirator
Plmnul este nvelit cu o membrana seroasa numit pleur. Respiraia este funcia prin care organismul ia din mediu extern oxigenul si elimin bioxidul de carbon. - etapele respiraiei pulmonara
sanguina circulatorie
tisulara - organe care asigura respiraia
scheletul cutiei toracice muchii cutiei toracice diafragmul
- micrile respiratorii inspiraia expiraia
- ventilaia pulmonara reprezint circulaia aerului prin cile respiratorii si plmni depinde de frecventa micrilor respiratorii
- capacitatea vitala o volumul maxim de aer care poate fi eliminat din plmni
printr-o expiraie maxim dup o inspiraie maxim - volumul rezidual reprezint aerul care umple alveolele si care nu
poate fi eliminat nici dup o expiraie forata - capacitatea pulmonara totala reprezint capacitatea vitala
mpreuna cu volumul rezidual
Educaia pacientului pentru prevenirea afeciunilor respiratorii
as.princ.tamas simona 5
- meninerea unei bune poziii a corpului (ncovoiat mpiedica ventilatia) - practicarea exercitilor fizice, a sportului (inotul mijloc de
reglare)
-tratamentul deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica (scolioza)
-evitarea fumatului
-evitarea consumului de alcool i droguri -evitarea mediului poluat
-evitarea contactului ci persoane care prezinta afectiuni respiratorii -evitarea aglomeratiilor in epidemiile virale
-tratamentul precoce al afectiunilor CRS -tratamentul altor afectiuni( anemie, IC, infectii)
-combaterea obezitatii
Evaluarea morfo-functionala a aparatului respirator
- examen clinc - inspectie:aspectul toracelui, miscarile hemitoracelui, tipul
respiratiei, culoarea tegumentelor, tiraj, batai ale aripilor nazale
- percutie: sonoritate sau matitate
- auscultatie: murmur vezicular sau raluri, frecaturi pleurale - examinari radiologice sunt explorari clasice , dar de mare valoare obiectiva -r grafie torace
permite inregistrarea imaginii document care poate fi folosita ca element de comparatie cu radiografii ulterioare
poate fi vazuta de mai multi medici pacientul fiind mai putin iradiat
radiografia pulmonara standard expune contrastul intre spatiile aeriene si structura propiuzisa a plaminului
-r-scopie torace
as.princ.tamas simona 6
ofera date asupra cimpurilor pulmonare
-angiografie torace -bronhografie
-tomografie - examinari endoscopice
- examinari cu izotopi radioactivi - scintigrafie pulmonara
- explorari functionale -spirometrie
-spirografie -analiza gazelor
- teste cutanate -IDR la PPD
- examinari de laborator
-sputa macroscopic, bacterian, citologic, cantitate pe 24 de ore -lichid pleural
-singe -urina
SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNILE RESPIRATORII
-DUREREA TORACICA
- difera ca -localizare
-intensitate -mod de aparitie
- difera ca regiune afectata - difera ca intindere a leziunilor
- nu exprima intotdeauna o afectiune la nivelul aparatutlui
respirator - creeaza discomfort
- perturba somnul bolnavului - limiteaza miscarile
-TUSEA -poate fi
-umeda
as.princ.tamas simona 7
-uscata
- simptom dominant in unele afectiuni respiratorii - difera ca
-frecventa -mod de aparitie
-matinala -vesperala
-in anumite pozitii - poate duce la
-epuizarea pacientului -perturbarea somnului
-in unele situatii e necesara provocarea pentru facilitarea eliminari secretiilor
-EXPECTORATIA - caracteristici diferite
- poate fi
- mucoasa in inflamatia bronhiilor - purulenta , galben verzuie in supuratiile pulmonare
- seroasa usor rozat i staza si edemul pulmonar - pseudomembranoasa in bronsita difterica
- hemoptizia cind e formata din singe, bine aerat cu multe bule de aer, apare in tuberculoza pulmonara, bronsiectazie,
-muco-purulenta , recoltata in borcan se separa in 4 straturi, cel superior spumos, apoi seros, in care inoata portiuni
muco-purulente urmat de stratul seros fara portuini muco-purulente de culoare verzuie si stratul inferior format din puroi , fiind
caracteristica pentru bronsiectazie si gangrena pulmonara -sangvinolenta cu aspect ruginiu sau caramiziu din
pneumonie, rozata gelatinoasa din cancerul pulmonar, bruna-inchisa din infarctul pulmonar sau bruna fetida din gagrena
pulmonara
-examen macroscopic si de laborator ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie
-este un produs patologic periculos pentru propagarea infectiei
as.princ.tamas simona 8
-DISPNEEA
-consecinta - aportului de oxigen
- bioxidului de carbon
- comprimarii organelor mediastinale (trahee, bronhii)
-obstructia cailor respiratorii -difera in functie de
-timpul respirator afectat
-ritmul respiratiei -circumstantele de aparitie
- poate fi insotita de - tiraj
-cornaj -wezing
-batai ale aripilor nazale in special la copii -turgescenta jugularelor
-determina -anxietate
-intoleranta la efort -ortopnee
-VOMICA expulzie brusca a unei cantitati abundente de expectoratie -poate fi
-unica
-fractionata -a nu se confunda cu sputa purulenta
-SUGHITUL - apare prin iritarea nervului frenic (pleurezii, tumori pulmonare)
ATENTIE !!!!! IN AFECTIUNILE RESPIRATORII POT APARE
MANIFESTARI CLINICE o SCADEREA APORTULUI DE OXIGEN
- cianoza - tahicardie
- hipertensiune arteriala - confuzie
- delir - coma
o CRESTEREA BIOXIDULUI DE CARBON
- transpiratii abundente - cefalee
- agitatie - acidoza
o PREZENTA UNUI PROCES INFECTIOS -frison
as.princ.tamas simona 9
-febra
PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU
AFECTIUNI PULMONARE
ingrijirea bolnavilor din sectia de pneumologie este diversificata deficitul de oxigen al organismului la majoritatea afectiunilor
pulmonare face ca ingrijirile elementare , metodele de explorare paraclinice ca si tehnicile utilizate in tratamentul si ingrijirea
acestora sa prezinte multe asemanari imbolnavirile aparatului respirator genereaza multiple tulburari
psihice fiind cauzate de deficitul de oxigenare a creierului si de sentimentul fricii violente de moarte iminenta
aceste stari si dupa ameliorare pot fi urmate de depresiune, adinamie si astenie pronuntata insotite de stari anxioase
o parte insemnata a bolilor pulmonare au caracter infectios ceea
ce impun sarcini in plus personalului de ingrijire bolile cronice ale plaminilor pot tulbura echilibrul psihic al
pacientului asigurarea conditiilor de mediu
o saloane amplasate cu ferestrele spre nord o incalzite moderat 1-2 grade mai scazute de temperatura
decit cea optima 18-19 grade C o exceptie fac bolnavii cu afectiuni inflamatorii care necesita
o atmosfera calda cu umiditate ridicata o se va avea grija ca saloanele in care se ingrijesc bolnavii
cu expectoratii si exhalatii fetide sistemul de ventilatie sa fie perfect si permanent
amplasarea bolnavilor
o se va avea grija ca cei cu imbolnaviri cu caracter infectios
sa fie internati in saloane separate, daca nu este posibil atunci sa nu fie pusi linga tineri, diabetici si virstnici
as.princ.tamas simona 10
o sa fie mobilier cit mai simplu
o patul e bine sa fie deplasabil pe rotile o la curatenia zilnica se va evita ridicarea prafului
o dezinfectia curenta si terminala trebuie respectata ingrijiri generale
o la majoritatea afectiunilor pulmonare pozitia cea mai convenabila a pacientului este semisezinda
o in caz de hemoptizie sau embolie pulmonara bolnavul trebuie mentinut in repaus absolut cu capul si trunchiul
ridicat o in cursul pleureziilor uscate bolnavul se culca pe partea
sanatoasa pentru a putea evita durerile, dupa ce apare exudatul se culca pe partea bolnava pentru a putea respira
mai usor cu partea sanatoasa o in bronsectazie si supuratii pulmonare bolnavul singur isi
va da seama de pozitia optima
o bolnavul va fi asezat in pozitia de drenaj postural, a carui durata va fi stabilita de medic
as.princ.tamas simona 11
Drenajul cailor respiratorii 1. segmentul apical
2. segmentul dorsal 3. segmentul ventral anterior
4. lobul mediu si segmentul lingualsting 5. segmentul bazal sting
6. segmentul bazal anterior 7. segmentul baza posterior
8. incheierea drenajului
as.princ.tamas simona 12
toaleta se face in functie de starea bolnavului trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi transpira abundent
ceea ce face ca pielea sa fie fragila , care se lezeaza usor si fac mai repede escare de decubit
lenjeria trebuie imediat schimbata, ori de cite ori este nevoie
pielea transpirata va fi spalata cu alcool mentolat care invioreaza circulatia periferica
bolnavii care expectoreaza vor primi scuipatori vor fi invatati sa evite imprastierea sputei, utilizind corect
scuipatorile alimentatia pacientilor cu boli pulmonare
o adaptata perioadei de evolutie a bolii o in perioadele febrile este alcatuita din alimente lichide si
pastoase, bogata in vitamine
o mai tirziu dieta mixta, hipercalorica alcatuita din alimente usor digerabile
o trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide luind in considerare si pierderile prin expectoratie daca e
abundenta o supravegherea bilantului hidric are o importanta deosebita
o bolnavii cu expectoratii fetide si abundente sunt lipsiti de pofta de mincare
o in preajma meselor sa isi faca toaleta cavitatii bucale , sa fie serviti cu alimente hipercalorice
o se va ingriji de tractul intestinal regulat supravegherea pacientilor cu boli pulmonare
o daca nu exista contraindicatii speciale va fi sfatuit sa tuseasca de mai multe ori pe zi
o tusea dureroasa poate fi usurata prin exercitarea unei
presiuni moderate cu palmele pe spatele si sternul bolnavului in timpul efortului de eliminare a sputei
o sputa se aduna , se masoara si se pastreaza pina a fost vazuta de medic
o la nevoie va fi trimisa la laborator pentru examenul morfologic
o pentru examenul citologic va fi trimisa imediat , recoltarea facindu-se de dimineata
o se va urmari respiratia, culoarea tegumentelor, mucoasele, starea psihica a bolnavilor
o este important ca asistenta sa recunoasca semnele promotorii ale complicatiilor ca hemoptizia, tromboembolia
as.princ.tamas simona 13
pulmonara, embolia pulmonara, pneumotoraxul pulmonar,
insuficienta respiratorie acuta o in caz de drenaj plaural asistenta trebuie sa supravegheze
atit bolnavul cit si aparatura de drenaj o va indruma bolnavul sa se miste in pat cit mai incet, cu
precautie o la interval de 2 ore sa faca miscari de hiperventilatie
o in caz de tuse sa sprijine cu palma hemitoracele drenat o sa supravegheze volumul si aspectul lichidului drenat
o daca fluxul se oprestese ajuta la drenarea lichidului de comprimare si decomprimare a tuburilor de cauciuc
o se controleaza racordurile tubulaturii administrarea medicamentelor
o in caz de complicatii va interveni cu oxigen inainte de venirea medicului
o trebuie sa sesizeze efectele secundare ale medicamentelor
pregatirea pentru examenele paraclinice o pregateste bolnavul pentru
ex. Radiologic tomografie computerizata bronhoscopie spirometrie spirografie
educatia sanitara
o ca prim obiectiv mijloace de protectie fata de infectii o sa fie instruiti asupra modului de prevenire a imprastierii
sputei in timpul tusei si utilizarii scuipatoarelor o se lamureste bolnavul de efectul daunator al fumatului
protecia muncii pe sectiile de pneumologie o purtarea mastilor in cursul procesului de ingrijire
o hainele de protectie se vor schimba cit mai des
o inainte de parasirea serviciului se va face dus o asistenta care lucreaza in aceste sectii este bine sa
petreaca timpul liber in aer curat o se va prezenta la contoalele sanitare periodice regulat
as.princ.tamas simona 14
Pregtirea, asistarea i efectuarea explorrilor specifice ale bolnavilor cu afeciuni ale aparatului respirator.
I. Aspiraia naso-faringian sau oro-faringian II. Aspiraia traheo-bronic. III. Sondajul traheo-bronic. IV. Puncia pleural. V. Explorri paraclinice: 1. radioscopia si radiografia;
2. tomografia, computer-tomografia toracelui; 3. bronhografia;
4. ecografia aparatului respirator; 5. bronhoscopia;
6. pleuroscopia; 7. scintigrafia pulmonara
VI. Probe funcionale respiratorii: 1. spirometria; 2. spirografia;
3. analiza gazelor din snge, 4. determinarea complianei i elastazei pulmonare; 5. spiroergografia
I. Aspiraia naso-faringian sau oro-faringian Materiale necesare
- dispozitiv de aspiratie - sonde sterile (Nelaton)
- manusi sterile - solutie sterila pentru umectarea sondei
- prosop. Interventiile asistentei
- se evalueaza semnele si simptomele care indica prezenta secretiilor
in caile aeriene superioare - se explica pacientului in ce fel acest procedeu va permite degajarea
cailor respiratorii - se asigura intimitatea pacientului printr-un paravan
- se instaleaza pacientul in pozitie adecvata: semisezand, cu capul intr-o parte - pacientii consienti decubit lateral, cu fata la asistenta - pacientii inconstienti - se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop
- spalarea pe maini - imbracarea manusilor sterile
- fixarea sondei la aparatul de aspiratie - masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus
- umectarea capatului liber al sondei
as.princ.tamas simona 15
- introducerea sondei:
pentru aspiraxia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii, lasandu-o sa alunece in orofaringe
pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce intr-o narina, dirijand-o spre centru,de-a lungul peretelui despartitor al foselor
nazale - se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda pentru a
extrage secretiile de pe toata suprafata - se extrage sonda
- se clateste in solutie sterila, efectuand o aspiratie - se lasa pacientul sa se odihneasca 20-30 secunde
- daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza in acest interval
- se solicita pacientului sa respire profund si sa tuseasca intre aspiratii - dupa terminarea aspiratiei, se efectueaza igiena bucala; se
indeparteaza prosopul
- materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare.
DE RETINUT: - se vor respecta cu strictete masurile de asepsie
- nu se efectueaza aspiratia in timpul introducerii sondei. II. Aspiraia traheo-bronic. Scop - prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea
secretiilor - prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnarea
secretiilor Materiale necesare
- dispozitiv de aspiratie - sonde sterile
- manusi sterile
- prosop - solutie sterila pentru umectarea sondei
- comprese sterile Interventii
- asigurarea intimitatii - pregatirea psihica a pacientului
- pregatirea fizica a pacientului - pozitie semisezand, daca nu este contraindicata
- asamblarea echipamentului de aspiratie - umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula
- introducerea sondei cu miscari blande prin orificiul canuiei - aspirarea secretiilor timp de cel mult 10 secunde (pentru a nu
produce hipoxie)
as.princ.tamas simona 16
- se repeta aspirarea dupa oxigenarea pacientului
- dupa terminarea procedurii se curata canula de traheostomie DE RETINUT:
- necesitatea efectuarii aspiratiei poate accentua starea de anxietate a pacientului si de aceea este necesara o foarte buna pregatire psihica
- secretiile trebuie considerate contaminate si de aceea asistenta va lua masurile ce se impun (masca, ochelari si manusi de protectie in
timpui efectuarii tehnicii) - tehnica se va efectua in condiIii de asepsie
- nu se aspira secretiile in timpul introducerii sondei - in timpul aspiratiei sonda va fi mobilizata prin miscari de rotatie
- sondele pentru aspiratie trebuie sa fie putin traumatizante, rotunjite la capatul care aspira si sterile
- calibrul sondelor sa fie adecvat - sunt de preferat sondele cu orificiu lateral
- sonda va fi curatata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.
III. Sondajul traheo-bronic Definitie
Prin sondaj traheo-bronsic se intelege introducerea unei sonde de cauciuc prin cavitatea bucala si laringe in trahee si bronhii (sondaj
Metras). Scop
*explorator - in caz de bronhografii tintite pentru obtinerea imaginii arborizatiilor
bronsice dintr-un lob sau dintr-un segment pulmonar; in acest caz, substanxa radioopaca se introduce direct prin sonda in ramura
bronsica respectiva *terapeutic
- pentru extragerea exsudatelor din caile respiratorii; continutului abceselor si al ectaziilor bronsice
- pentru mobilizarea dopurilor de secretie intrabronsice care inchid
unele ramuri bronsice - pentru tratamentul local al proceselor pulmonare supurative
(bronsiectazia, abces pulmonar, chist aerian supurat). Pregatiri
*materiale - de protectie
prosoape masti de tifon - sterile: seria sondelor Metras intrumente pentru laringoscopia indireeta: spatula linguala, oglinda laringiana
comprese de tifon
as.princ.tamas simona 17
instrumente pentru anestezia laringelui, traheei si bronhiilor, seringa laringiana seringi de diferite dimensiuni pentru extragerea exsudatelor si injectarea medicamentelor - nesterile
tavita renala sursa de lumina - medicamente adrenalina, cafeina, plegomazin, fenobarbital excitante ale centrului respirator solutie medicamentoasa in cantitatea si dilutia prescrisa (solutie de antibiotice) solutie de cocaina 2% pentru anestezia faringelui . *pacient - psihic:
se va linisti bolnavul se va instrui in legatura cu tehnica (de felul cum acesta colaboreaza depinde reusita sondajului)
- fizic: pacientul va fi nemancat in dimineata examenului cu o ora inainte, i se administreaza o fiola de fenobarbital i se ofera un pahar cu solutie cocaina 2% cu care face gargara timp de 5-10 minute (fara sa o inghita) va fi asezat pe un scaun, protejat cu un prosop in jurul gatului i se ofera tavita renala, imobilizandu-i bratele, pentru a nu incurca operatorul
Ingrijirea ulterioara a pacientului
- dupa introducerea medicamentelor si extragerea sondei, pacientul pastreaza pozitia inca o fumatate de ora,
as.princ.tamas simona 18
pentru a mentine substanta medicamentoasa pe loc
- se ajuta sa se imbrace si este condus la pat nu ingera nimic timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul anestezicului
- va fi invatat sa coiecteze in scuipatoare substanja de contrast care se elimina prin tuse, sa nu o inghita (produce intoxicatii)
Reorganizare Notarea in foaia de observatie
- numele persoanei care l-a efectuat - aspectul produsului recoltat
Complicatii *imediate:
- tuse: - se intrerupe sondajul si se completeaza anestezia - intoxicatia cu oocaina manifestata prin dispnee, palpitalii, transpiratii
reci, fenomene de colaps, dupa utilizarea unei cantitati mari de cocaina *tardive:
- suprainfectii prin introducerea gemenilor patogeni prin manevre si
materiale nesterile DE STIUT:
- deglutitia si regurgitarea, fara controlui local al sistemului nervos, da nastere la accidente grave, de aspiratie in caile respiratorii
DE EVITAT: - refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac,deoarece
resorbtia produce intoxicatii IV. Puncia pleural. Definitie Punctia pleurala sau taracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi
intre cavitatea pleurala si mediul exterior prin infermediul unui ac. Scop
*explorator - punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural
- recoitarea lichidului pentru examinarea sa oantitativa si calitativa
*therapeutic - evacuarea lichidului
- administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala (antibiotice; citostatice) dupa spalarea cavitatii
Indicaii - boli inflamatorii sau tumari pulmonare, insuficienta cardiaca
- insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala. Se recurge la punctie cand cantitatea revarsatului pleural depaseste ,1,5 l si exercita
o presiune asupra inimii si plamanului, impiedicandu-le functiile. Contraindicatii
- tulburari de coagulare a sangelui hemofilie - tratament cu anticoagulante
as.princ.tamas simona 19
Locul punctiei
Locuri de puncie si pozitia pacientului n cazul punciei pleurale
- se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural : - daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiu VII - VIII
intercostal pe linia axilara posterioara - daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, zona
stabilita prin examen clinic - cotectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape
de nivelul lor superior pentru a preintampina fistulizarea lor - punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare,
indiferent de locul punctiei Pregatirea punctiei
*materiale
as.princ.tamas simona 20
- de protectie a patului
- pentru dezinfectia tegumentului tip III - instrumente si materiale sterile: 2 - 3 ace de 10 cm lungime, cu
diametrul de 1 mm, 2-3 seringi de 20 - 50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezie, pense, manusi, camp
chirurgical, tampoane, comprese - alte materiale: romplast; eprubete, lampa de spirt, aparate
aspiratoare (Dieulafoy sau Potain), recipiente pentru colectarea lichidului, tavila renala
- medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii anestezice - materiale pentru reactia Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml apa
distilata, solutie de acid acetic glacial, pipete %
*pacient: - pregatirea psihica:
se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei, pozitia in care va sta in timpul punctiei
- pregatirea fizica: se administreaza cu 30 minute inaintea punctiei una fiola atropina pentru a preveni accidentele (atropina scade excitabilitatea generala si a nervului
pneumogastric) se asaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scunel, cu mana de partea bolnav ridicat peste cap pana la urechea opusa sau cu trunchiui usor aplecat in fata, cu antebratele flectate pe
brate, cu mainile la ceafa, coatele inainte
pacientii cu stare buna se asaza calare pe un scaun cu spatar; antebratele fiind sprijinite pe spatarul scaunului
pacientii in stare grava se asaza in decubit lateral, pe partea sanatoasa, la marginea patului
Execuia punctiei - se face de catre medic, ajutat de doua asistente medicale
- se desfasoara in salon sau in sala de tratamente
as.princ.tamas simona 21
Tehnica punciei pleurale.
as.princ.tamas simona 22
V. Explorri paraclinice 1. RADIOSCOPIA si RADIOGRAFIA
Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a organelor toracice
Organele toracice (inima, plamani) sunt explorate radiolagic prin radioscopie, radiografie, branhografie,tomografice, kimografie etc.
Scop: studierea morfalogiei si functionalitatii plamanilor, a modificarilor de volum si de forma ale inimii pentru stabilirea
diagnosticului (tumori pulmonare, atelectazii, modificari topografice si de calibru ale bronhiilor etc.)
Pregatirea psihica a pacientului - se anunta pacientul explicndu-i-se condiiile n care se va face examinarea (camer n semiobscuritate) - pacinetul va fi condus la serviciul de radiologie
- se explic pacientului cum trebuie s se comporte n timpul examinrii (va efectua cteva micri de respiraie, iar radiografia se face n apnee, dup o inspiraie profund). Pregatirea fizic a pacientului - se dezbraca complet regiunea toracica (parul lung al femeilor se
leaga pe orestetul capului); se indeparteaza obiectele radioopace - se asaza pacientul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si
coatele aduse inainte (fara sa ridice umerii) in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul
- cand pozitia verticala este contraindicata se asaza pacientul in pozitie sezand sau in decubit
- in timpul examenului radioiogic se ajuta pacientul sa ia pozitiile cerute de medic. Sugarii si copiii mici se fixeaza prin infasare pe un
suport de scanduri sau se suspenda in hamuri (pentru a nu se iradia persoana care l-ar sustine)
ngrijirea pacientului dupa examen
- pacientul va fi ajutat sa se imbrace; dupa terminarea examenului radiologic, va fi condus la pat
- se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic efectuat, data. 2. TOMOGRAFIA. COMPUTER-TOMOGRAFIA TORACELUI
3. BRONHOGRAFIA Pregatirea pacientului pentru bronhografie
Pregatirea materialelor necesare - medicamentele sedative (fenobarbitai, atropina), anestezice, sonda
Metras sterila, substante de contrast (lipiodol sau iodipin - liposolubile si ioduron B sau diiodonul- hidrosolubile), expectorante si calmante ale
tusei, scuipatoare Pregtirea psihic a pacientului - se anunta pacientul i i se explica necesitatea tehnicii
as.princ.tamas simona 23
- se anunti pacientul sa nu manance in dimineata examenului
Pregtirea fizic a pacientului - cu 1-3 zile inainte, se administreaza pacientului medicamente
expectorante - in ajunul examinarii se administreaza o tableta de ,fenobarbital sau
alte medicamenta similare - cu o jumatate de ora naintea examenului, se administreaza atropine
(pentru a reduce secreia salivei si a mucusului din caile respiratorii) si medicamente calmante pentru tuse
- pacientul va fi ajutat sa se dezbrace i va fi aezat in decubit dorsal, putin inclinat spre partea care trebuie injectata
- medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii (reuita examinrii depinde de calitatea anesteziei),duce sonda Metras in arborele bronic i apoi substanta de contrast uor incalzita, incet, cu o presiune moderata
- in timpul injectarii substantei de contrast; pacientul va fi ajutat sa-i schimbe pozitia (decubit ventral,dorsal, lateral drept i stang) - in timpul examinarii radiologice, se asaza pacientul in pozitia
Trendelenburg (pentru a se evidentia i arborele bronic din partile superioare ale plamanilor) apoi se aaza pacientul cu, toracele moderat ridicat, pentru a se evidentia bronhiile mijlocii i inferioare ngrijirea pacientului dupa tehnica
- dupa examen, se ajuta pacientul sa se imbrace si va fi condus la pat - va fi avertizat sa nu manance i sa nu bea timp de 2 ore, pana cand inceteaza efectul anestezicului - va fi atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast
care se elimina prin tuse; nu se inghite, doarece produce intoxicatie cu iod
ATENTIE: - refularea substantei de contrast si patrunderea deoa.rece poate fi
resorbita, producand intoxicatii.
4. ECOGRAFIA APARATULUI RESPIRATOR; 5. BRONHOSCOPIA
Pregtirea pacientului pentru bronhoscopie Bronhoscopia: explorarea arborceui traheo-bronic se face cu ajutorul bronhoscopului rigid sau flexibil (fibrobronhoscopul). Bronhoscopul rigid se compune dintr-o serie de tuburi metalice de 30-
40 cm, lungime i 4-9 cm diametru,prevazute cu un canal central ,de observare i lucru" i laterale de iluminare, administrare de oxigen etc. Bronhoscoapele rigide sunt prevazute cu orificii laterale, au extremitatea distaia taiata oblic i fin polizata, pentru a nu provoca ieziuni; lumina este oondusa prin fibra optica, tubul fiind conectat, ca si opticele de examinare, la o sursa de lumina, printr-un sistem special
de cabluri. Opticele - tuburi rigide ce se introduc prin tubul metalic
as.princ.tamas simona 24
descris sunt conectate la aceeai sursa de lumina si permit vizualizari cu ajutorul unor prisme speciale, la 180, 45 i 90. Ca anexe,bronhoscopul rigid are tuburi de aspiratie, pense de biopsie de
diferite modele, porttampoane etc. Fibrobronhoscopul e mai uor acceptat de pacient. Imaginea este transmisa printr-un sistem de fibre optice. Extremitatea lui este flexibila i examinatorul ii poate imprima diferite unghiuri de examinare, astfel incat se poate examina, i conducte aerifere gradul IV sau V (bronii segmentare i subsegmentare. Un fin canal permite introducerea unei fine i flexibile pense de biopsie sau a periei de brosaj, cu ajutorul careia se recolteaza material pentru
examen citologic. Un alt canal, tot atat de fin, este conectat prin intermediul unui
recoltor de sticla sau plastic (de unica folosin) la un aspirator puternic.
Ambele sisteme au avantaje si dezavantaje. Astfel, sistemul rigid
permite o mai larga gama de manevre terapeutice, dar nu vizualizeaza un camp de ramificaii de amploarea sistemului fiexibil. Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare - se face inventarul tuturor instrumentelor necesare:
mti de unica folosinta sau casolete cu masti sterile, - manui sterile, - casolete cu tampoane i comprese de tifon sterile; - pense;
- porttampon; - oglinda frontala;
- seringa laringiana; - tavia renala; - aparatele (bronhoscop sau fibroscop) cu toate anexele
sterilizate.
o Important
- sterilizarea componentelor aparatelor principate i a anexelor se face tinand cont de instruciuni (fiecare component are alt mod de sterilizare, prevazut in instruciuni de ex, ultraviolete; Glutaraldehide) - se verifica sursa de iumina i corecta cuplare a cablurilor - se verifica aspiratorul i etaneitatea legaturilor - vor fi la indemana: flaconul cu anestezie (Xilina 2%, flaconul cu ser
fiziologic, flaconul cu soluie de adrenalina 1%, seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane, comprese de tifon).
- suprafata mesei pe care se afla instrumentarul e incalzita la 40 - 45, pentru a preveni aburirea instrumentarului optic.
Pregtirea psihic i fizic a pacientului
as.princ.tamas simona 25
- pacientul trebuie convins de necesitatea examenului, asupra riscului
pe care i-i asuma refuzandu-l, lipsind medicul de o informare diagnostica esentiala
- pacientul trebuie convins ca desi neplacut, examenul nu e dureros in sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar
- se creeaza pacientului un climat de siguranta, pentru a asigura cooperarea lui in toate momentele examinarii,punandu-i in legatura cu
alti pacienti carora li s-a efectuat o bronhoscopie sau fibroscopie - in ziua premergatnare examinarii, se executa o testare la Xilina 2%
pentru a depista o alergie la acest anestezic; la indicatia medicului, pacientul va fi sedat atat in seara premergatoare explorarii, cat i in dimineata zilei respective - pacientul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance dimineata
- pentru anestezie, e aezat pe un scaun, in mana dreapta va ine o tavita renala sau o scuipatoare, iar cu mana stanga, dupa ce isi
deschide larg gura; ii scoate limba, si-o imobilizeaza cu doua degete deasupra i policele dedesupt. - intr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu Xilina 2% i
anesteziaza limba, orofaringele i hipofaringele, urmand sa anestezieze arborele traheobronsic, instiland, picatura cu picatura, anestezicui uor incalzit, cu ajutorui unei seringi laringiene - pacientul este condus in camera de bronhascopie
Participarea la efectuarea tehnicii (sunt necesare doua asistente medicale)
*Bronhoscopia - asistenta I asaza pacientul pe masa de examinare in decubit dorsal,
cu extremitatea cefalica in extensie - sub umerii lui, se ataseaza o perna tare, care, ridicand capul la 12-15
cm ajuta ia extensia acestuia - orienteaza capul in directia indicata de medic permite acestuia o
orientare cat mai completa
- Asistenta II serveste medicui cu instrumentele si materialele soficitate (Daca masa de examinare este prevazuta cu o tetiera, este
nevoie doar de o singura asistenta). ATENIE : ambele asistente, inainte de examinare, se vor spala pe maini i vor purta masca sau caguia Supravegherea pacientului dupa bronhoscopie
Dupa examinarea bronhoscopica, pacientul nu va manca o ora. Asistenta va supraveghea, in acest timp, parametrii vitali (puls, TA
etc.), anuntand imediat pe medic daca survin modificari ale acestora. Asistenta va avea la indemana hemostatice, pe care ie va administra in
cazul unei hemostizii, chiar inainte de a anunta medicui (Adrenostazin, Dicinone, E.A.C., Venostat etc.)
as.princ.tamas simona 26
Participarea la efectuarea tehnicii (sunt necesare doua
asistente) *Fibroscopia
- pacientui este a ;ezat pe un scaun; asistenta i conectaaza pacientul la sursa de oxigen, asigurandu-se ca acesta primeste debitui
recomandat de medic - asistenta I se plaseaza in spatele pacientului, ii fixeaza piesa bucata
aflata in trusa fibroscopului, pe care o va avea sub control tot timpul examinarii, imobili-zand-o din lateral cu indexul i degetul mijlociu, de la ambele maini. - asistantei II ii revine atribuia de a servi medicul cu instrumentarul necesar. Supravegherea pacientului dupa fibroscopie
Regulile sunt aceieai ca i pentru bronhoscopie. Incidente si accidente (de bronhoscopie si/sau ale
fibroscopului)
- hemoragii, diseminri tuberculoase sau suprainfecii cu diferii germeni, dureri n gur, disfagie sau orofagie, dureri retrosternale, cefalee, insomnie, tuse, expectoraie, stare subfebril. 6. PLEUROSCOPIA
Pregatirea pacientului pentru pleuroscopie Pleuroscopia (toracoscopia): endoscopia cavitaii pleurale si a suprafeei unui plaman, dupa insuflarea prealabila de aer in marea cavitate pleurala (constituirea unui pneumotorax).
Scop: stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale a fistulelor, in cazul pneumotoraxului spontan idiopatic, inspectia unei cavitai restante postoperatorii, diagnosticul unei tumori, liza nervilor simpatic, vag si frenic.
Pleuroscop (toracoscop): instrument ce se compune dintr-un trocar cu mandrin cu diametrul de 1 cm; dupa retragerea mandrinului, se
introduce sistemul optic alimentat prin fibre de sticla de la o sursa de
lumina adecvata; imaginea din cavitatea pleurala este transmisa tot prin fibre de sticla in ocularul examinatorului; ca si la bronhoscopul
rigid, opticele permite vizualizari de 180, 45 i 90, fiind prevazute i cu sisteme de biopsie (pense diferite) i de hemostaza locala. Creterea pneumotoraxului se obtine cu ajutorul acului si a aparatului Kuss. Sunt necesare urmatoarele materiale: porttampon i tampoane de vata, casoleta cu campuri sterile, ace i seringi de unica folosinta pentru anestezie, tavita renala, solutie novocaina 1% pentru
anestezie, tinctura de iod, trusa antisoc. Pregatirea psihica i fizica a pacientului - pacientul va fi incurajat, explicandu-i-se pe ineles manevra la care va fi supus
as.princ.tamas simona 27
- cu o ora inainte de instituirea pneumotoraxului, se administreaza, la
indicaia medicului, un tranchilizant usor (mepro-bamat, medazepam, diazepam)
- e culcat pe canapeaua de consultalie in decubit lateral, pe partea sanatoasa; bratul de pe partea in care urmeaza sa se instituie
pneumotraraxui este adus in abducie iar antebraul flectat astfel incat palma si" atinga urechea
- dupa spalarea bine mainilor, se dezinfecteaza regiunea indicat; prin badijonare cu iod
- asistenta ofera medicului seringa incarcat, cu solutie de novocaina" 1%, pentru efectuarea anesteziei
- medicul introduce intercostal acul Muss, pe care-l conecteaza la aparat
- aparatul Kuss este prevazut cu o serie de cai (tuburi de cauciuc); ce permit introducerea a 300-400 ml aer in cavitatea pleurala, sub control
continuu al presiunii din spaiul astfel creat. Supravegherea pacientului dupa crearea pneumo-toraxului - asistenta va ajuta pacientul sa se reaseze in decubit dorsal - dupa
10-15 minute il va ajuta sa ia pozitie sezand - va supraveghea tot timpul rsspiraia pacientului, care trebuie sa fie ritmica i linitita - pacientui va acuza o discreta apasare in partea unde s-a creat
pneumotoraxui - asistenta va anunta imediat medicul daca pacientul respira greu,
acuza durere intensa, devine cianotic (pneumotoraxul terapeutic s-a transformat in pneumotorax sufocant i e necesara exuflaia) sau daca acuza stare de rau general, TA scade, pulsul e rapid i filiform (pericol de oc pleural) - daca totul a decurs fara complicaii, asistenta insotepte pacientul in serviciul de radiologie pentru o radioscopie sau o radiografie
Pregatirea fizica i psihica a pacientului Pleuroscopia (toracoscopia): - la recamandarsa medicului, pacientul e sedat atat in preziua i examinarii, cat i naintea de aceasta - examinarea se face inainte ca pacientul sa manance - asistenta il
conduce in sala de operatie - pacientul este pus in poziie semiezand, rezemat pe partea sanatoasa Participarea la efectuarea tehnicii pleuroscopiei (sunt necesare
doua asistente) - asistenta I tot timpul examinarii va susine in abductie braul pacientului, care ii va sprijii antebratul flectat pe ceafa
as.princ.tamas simona 28
- asistentei II ii revin; sarcina de a servi medicul cu instrumentei i materialele necesare fiind vorba de o intervenie chirurgicala, se vor lua toate masurile de asepsie si antisepsie
Supravegherea pacientului dupa pleuroscopie - se urmaresc parametri vitali (temperatura, puls, TA, respiratie), ca
dupa orice interventie - pentru a preintampina deschiderea micii plgi, inchisa de agrafe sau fir de catre medic - plaga operatorie va fi pansata destul de strns cu fei de tifon, ce vor inconjura cutia toracica - la recomandarea medicului,pacientului i se administreaz sedative i calmante ale tusei - in primele doua zile de la interventie, se administreaza regim dietetic
usor de digerat, bogat in hidrati de carbon INCIDENTE I ACCIDENTE: - accese de tuse sau hematoame in peretele thoracic
- lipotimie, colaps sau soc pleural (se intrerupe interventia i se aplica masurile de reanimare).
7. SCINTIGRAFIA PULMONAR.
Spirometria
- se executa cu spirometrul se poate determina volumul aerului circulant, aerul complementar, aerul de rezerva si
capacitatea vitala a plaminului - alcatuit dintr-un cilindru gradat care comunica cu exteriorul
printr-un tub de cauciuc prin care sufla pacientul - cilindrul gradat este scufundat intr-un cilindru mai mare plin
cu apa
- aerul expirat de pacient face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei, putindu-se citi direct pe el volumul de aer expirat
- scop o diagnosticul tipului de disfunctie ventilatorie
o urmarirea evolutiei naturale sub tratament a afectiunii o evaluarea pacientilor cu risc crescut pentru afectiuni
pulmonare cronice o evaluare preoperatorie , ca indicator al riscului anumitor
proceduri - tehnica de determinare
o dimineata o dupa intreruperea terapiei medicamentoase 8-12 ore si
a fumatului cel putin 1 ora
as.princ.tamas simona 29
o valorile obtinute se raporteaza la valorile ideale
calculate in functie de talie, greutate, virsta , sex o pacientul cu nasul pensat si buzele strinse in jurul piesei
bucale , efectueaza un inspir maximal, urmat de un expir maximal si un inspir maximal repetat de mai
multe ori o manevra de expir a capacitatii vitale fortate este
completa in 3-4 secunde, dar se recomanda prelungirea sa la 6 secunde
Spirografia
- permite urmarirea dinamicii ventilatorii si astfel cu ajutorul ei
se pot executa toate masuratorile ventilatorii statice si dinamice
- cu ajutorul ei se poate determina capacitatea de adaptare a
functiilor respiratorii la nevoile energetice ale organismului atit in stare de repaus cit si in timpul eforturilor
Materiale necesare - aparat
- piesa bucala - pensa pentru pensat nasul
- pensa de servit - recipient cu solutie dezinfectanta pentru piesele folosite
- scaun - se verifica aparatul
- se pregatesc piesele sterile - pregatirea bolnavului
o se executa dimineata pe nemincate sau la 3-4 ore de la masa
o bolnavii nu vor folosi nici un fel de medicatie excitanta
sau depresiva a centrilor respiratori cel putin cu 24 ore inainte
o asistenta care executa proba asigura repausul fizic si psihic fiecarui bolnav circa 30 min inainte de proba
o bolnavul va fi asezat in pozitie comoda pe un scaun o i se explica proba si va fi linistit pentru a se obtine
cooperarea lui - executarea probei
o asistenta valua piesa bucala cu pensa si o va adapta la captul liber al burdufului
o bolnavul asezat comod preia cu mina tubul burdufului cu piesa bucala adaptata
as.princ.tamas simona 30
o asistenta va pensa nasul bolnavului, sfatuindu-l sa-i
asculte comenzile o la comanda asistentei bolnavul va inspira adinc din
aerul atmosferic, si tot la comanda , va introduce piesa bucala in gura, buzele se vor stringe in asa fel sa nu
iasa aer pe linga piesa bucala, apoi se expira maxim si profund
o se scoate piesa bucala din gura bolnavului, care este lasat sa se odihneasca
o proba se repeta de mai multe ori pina se obtin 2-3 curbe egale sau cvasiegale
o rezultatul se citeste de pe hirtia pe care a fost inregitrata proba ea se numeste epirograma
ATENTIE!!!!! piesa bucala se schimba dupa fiecare bolnav
Spiroergografia
- test de efort care furnizeaza o serie de informatii asupra reactiilor fiziologice ale organismului in conditii de
suprasolicitare determinate de un efort muscular - se analizeaza capacitatea de adaptare a respiratiei la solicitari
suplimentare
Test de bronhoconstrictie
- urmareste declansarea spsmului bronsic utilizind substante inhalatorii nespecifice sau substante specifice
Analiza gazelor din singe
- cantitatea de oxigen si dioxid de carbon din singele arterial, ca si presiunea partiala a acestor gaze in singe
- furnizeaza relatii privind eficienta functiei globale pulmonare - se face prin metode
o chimice recoltarea singelui se face evitind contactul cu
aerul atmosferic procedeul Van Slyke determinarea se poate face si cu
microechipamentul Astrup in care se recolteaza singe capilar in tuburi heparinizate livrate odata
cu aparatul cu acesta se poate determina si presiunea acestor
gaze
as.princ.tamas simona 31
o fizice
pe cale nesingerinda cu ajutorul oximetrului care se aplica pe pavilionul
urechii - presiunea O2 este mai mare in aerul atmosferic decit in aerul
alveolar, venos si arterial - presiunea CO2 este mai mica in aerul atmosferic decit in aerul
alveolar, singele venos
Pregtirea, asistarea, efectuarea ngrijirilor i supravegherii specifice a bolnavilor cu afeciuni ale aparatului respirator
I. Msurarea i notarea grafic a frecvenei respiratorii n foaia de temperatur II. Oxigenoterapia
III. Recoltarea: secreiei i exudatului faringian; secreiei nazale; sputei
I. Msurarea i notarea grafic a frecvenei respiratorii n foaia de temperatur
Observarea si masurarea respiratiei
Scop Evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei
bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului Elemente de apreciat
Tipul respiratiei Amplitudinea miscarilor respiratorii
Ritmul Frecventa
Materiale necesare
ceas cu secundar creion de culoare verde sau pix cu pasta verde
foaia de temperatura Interventiile asistentei
asezarea pacientuluji in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata
se prefera perioada de somn a bolnavului plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui
numararea inspiratiilor timp de un minut consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura
unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei
ptr fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 resp / min
as.princ.tamas simona 32
in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat
si caracteristicile respiratiei aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin
simpla observare a miscarilor respiratorii
II. Oxigenoterapia
Scop - asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin
combaterea hipoxiei determinata de: scaderea oxigenului alveolar diminuarea hemoglobinei tulburari in sistemul circulator probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara Surse de oxigen
- statie centrala de oxigen
- microstatie - butelie cu oxigen
Precauii n utilizarea surselor de oxigen - deoarece oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie
atentionata - pacientii si vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fumatului
sau al unei flacari in preajma sursei de oxigen - se vor verifica echipamentele electrice din incaperea respective
- se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate statica (materiale sintetice) i a materialelor inflamabile (uleiuri,alcool) - aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de oxigen
- transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor in timpul transportului
- buteliile cu oxigen vor fi asezate in pozi;ie verticala, pe un suport si
fixate de perete cu inele metalice, departe de calorifer sau soba - cunoasterea de catre personalul care manevreaza oxigenul a locului
de amplasare a extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora. Metode de administrare a oxigenului
a. prin sonda nazala - este metoda cea mai frecvent utilizata
- permite administrarea oxigenului in concentratie de 25%-45% - poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung
- nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale
as.princ.tamas simona 33
b. prin masca (cu sau fara reinhalarea aerului expirat)
- permite administrarea oxigenului in concentratie de 40%-60% - este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare
- accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii - poate cauza iritaxia tegumentelor fetei
- nu se va utiliza la pacien;ii cu arsuri la nivelul fetei
c. ochelari pentru oxigen
- sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari
- se utilizeaza la copii si pacienti agitati - sunt mai bine tolerati de pacienti
d. cortul de oxigen
- frecvent utilizat la copii - concentratia oxigenului nu poate depasi 50%
- are dezavantajul ca atmosfera de sub cort se incalzeste $i sesupraincarca cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira si
as.princ.tamas simona 34
expira in acelasi mediu
- oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prininstalatii de racire
- in cort se pot monta instalatii de racire - copiii vor fi supravegheati permanent, pentru a nu disloca cortul
Echipament necesar administrarii oxigenului
- sursa de oxigen - umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului conzinand apa
sterila) - sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie de
metoda aleasa - material adeziv (leucoplast), pentru fixarea sondei
Interventiile asistentei - pregatirea psihica a pacientului asiguraridu-i de luarea tututor
masurilor de precautie si asezarea pacientului in pozitie
corespunzatoare (daca este posibil: pozitie semisezand, care favorizeaza expansiunea pulmonara)
- asamblarea echipamentului - dezobstruarea cailor respiratorii
- masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus - umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si
prevenirea lezarii mucoasei - introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de
leucoplast - daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va aseza acoperind
nasul si gura pacientuiui si se va fixa cu o curea in jurul capului
- fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de prescriptia medicului
as.princ.tamas simona 35
- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului
(observarea culorii tegumenteior, masurarea respiraiiei si pulsului) - supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate
sau de aparitie a unor complicatii - supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului
(presiune, debit etc) - acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul administrarii
oxigenului si combaterea oricarei cauze de disconfort - mobilizarea periodica a sondei
- scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara - curatirea echipamentului la terminarea tehnicii
Incidente i accidente - daca recipientul pentru barbotarea oxigenuiui se rastoarna, lichidui
poate fi impins de oxigen in caile respiratorii ale pacientului,asfixiindu-l - in cazul utilizarii prelungite a oxigenuiui, in concentralii mari sau la
presiuni ridicate, pot aparea:
iritare locala a mucoasei congestie si edemui alveolar hemoragie intraalveolara atelectazie - patrunderea gazului in esofag duce la distensie abdominala DE RETINUT:
- administrarea oxigenului se va face dupa permeabilizarea cailor respiratorii
- inainte de efectuarea tehnicii se vor lua toate masurile de precautie - pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul si
echipamentul de administrare (manometrul de presiune si indicatorul de debit)
INTERVENTII PENTRU MENTINEREA CAILOR RESPIRATORII LIBERE
Intubatia
- intubatie orofaringiana o se realizeaza cu ajutorul pipei Guedel
o introducerea pipei Guedelsa face in 2 timpi se intredeschide gura introducind pipa cu virful spre
bolta palatina, concavitatea inversa fata de convexitatea limbii, apoi se introduce treptata spre
faringe, pe masura ce inainteaza, virful pipei se mentine tot timpul in contact strins cu bolta palatina,
respectiv cu cerul gurii, pina ce atinge peretele posterior al faringelui
as.princ.tamas simona 36
aplicarea pipei Guedel este obligatorie la toti
comatosii care sunt tramsportati in decubit dorsal
Timpul 1 al intubatiei orofaringiene
apoi se roteaza pipa, astfel ca virful sa alunece spre faringe , iar concavitatea ei sa se mulze pe
convexitatea limbii in acest fel incarcam corpul si baza limbii in
concavitatea , fixind extremitatea sondei intre arcadele dentare ale bolnavului
in caz de trismus si alte conditii ce impiedica deschiderea gurii, se introduce o sonda
nazofaringiana din cauciuc , care are acelasi rol de a impiedica obstructia prin limba
Timpul 2 al intubatiei orofaringiene
pipele se introduc numai la persoanele inconstiente altfel declanseaza reflexe de tuse , varsaturi
o important este ca lungime canulei sa fie corespunzatoare
daca este prea lunga ar putea impinge limba spre epiglota si astfel ar obstrua caile aeriene
daca este prea scurta limba nu poate fi mentinuta in partea anterioara a gurii
- intubatie traheala
o este efectuata de medic o sonda de intubatie poate fi introdusa nasotraheal sau
orotraheal o se efectueaza sub anestezie generala
o pozitia pacientului este de decubit dorsal
as.princ.tamas simona 37
Pozitia capului pentru intubatie traheala
o capul se extinde mult pe spate o se introduce lama laringoscopului in cavitatea bucala, cu
blindete o se incarca limba pe lama laringoscopului
Intubatia orotraheala
o cu virful lamei prin miscari succesive de inainte inapoi, se agata epiglota care se ridica in sus, descoperind orificiul
glotic
o in cazul folosirii laringoscopului cu lama curba nu este necesara incarcarea epiglotei
o se introduce sonda traheala in orificiul glotei, fara a forta o se verifica prezenta sondei in trahee
prin apasari ritmice pe torace trebuie sa se perceapa suflu de aer prin sonda
o accidentele intubatiei traheale ruperea corzilor vocale prin utilizarea unor sonde
groase sau manevre brutale rupturi ale traheei prin utilizarea sondelor de calibru
mare sau prin destinderea exagerata di mentinerea timp indelungat a balonului de etansare
edemul de glota dupa detubare
Aspiratia orofaringiana sau nazofaringiana
- materiale necesare
o dispozitiv de aspiratie o sonde sterile Nelaton
o manusi sterile o solutie sterila pentru umectarea sondei
as.princ.tamas simona 38
o prosop
- interventiile asistentei o se evalueaza semnele si simptomele care indica prezenta
secretiilor in caile aeriene superioare o se explica pacientului in ce fel acest procedeu va permite
degajarea cailor respiratorii o se asigura intimitatea pacientului cu un paravan
o se instaleaza pacientul in pozitie comoda semisezind cu capul intr-o parte pacientii constienti decubit lateral cu fata la asistenta pacienti
inconstienti
o se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop o spalarea pe miini
o imbracarea manusilor sterile o fixarea sondei la aparatul de aspiratie
o masurarea lungimii sondei, pe obraz , de la nara la tragus
o umectarea capatului liber al sondei o introducerea sondei
pentru aspiratia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii, lasind-o sa alunece in orofaringe
pentru aspiratia nasofaringiana sonda se introduce intr-o narina dirijind-o spre centru de-a lungul
peretelui despartitor al foselor nazale o se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda
pentru a extrage secretiile de pe toata suprafata o se extrage sonda
o se clateste in solutie sterila, efectuind o aspiratie o se lasa pacientul sa se odihneasca 20-30 de secunde
o daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza in acest interval
o se solicita pacientului sa respire profund si sa tuseasca
intre aspiratii o dua terminarea aspiratiei se efectueaza igiena bucala, se
indeparteaza prosopul o materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza si se
pregatesc pentru sterilizare
!!!!!!!!!! de retinut - se vor pastra cu strictete masurile de asepsie
- nu se efectueaza aspiratia in timpul introducerii sondei
as.princ.tamas simona 39
Traheostomia
- traheostomia
o consta in realizarea unui orificiu la nivelul traheei prin incizie chirurgicala si introducerea unei canule prin acest orificiu in scopul asigurarii respiratiei pe aceasta cale
o canula corect introdusa in trahee va avea ca efect
Pozitia canulei traheale
aparitia fluxului aerian zgomotos pe canula afonie aparitia de cele mai multe ori a tusei ameliorarea insuficientei respiratorii
- rolul asistentei in efectuarea traheostomiei o pregatirea materialelor si instrumentarului necesar
canule pentru traheostomie
Canule pentru taheostomie
trusa pentru traheostomie casoleta cu cimpuri sterile casoleta cu comprese sterie manusi sterile seringi si ace sterile solutii pentru anestezie locala solutii antiseptice
o pregatirea psihica a bolnavului explicarea procedurii
o pregatirea fizica a bolnavului asezare in pozitie de decubit dorsal cu capul in
hiperextensie
o realizarea cimpului operator dezinfectia cu alcool iodat sau betadina a regiunii
cervicale, anterior si lateral
as.princ.tamas simona 40
o servirea medicului cu instrumentar necesar efectuarii
anesteziei locare si inciziei o dupa introducerea canulei fixarea acesteia in jurul gitului
cu ajutorul unei mese
Fixarea canulei
- ingrijiri dupa traheostomie o supraveghere atenta a permeabilitatii canulei
o observarea plagii eventuale singerari o toaleta plagii daca apar cruste, acestea se inmoaie fara i
introduce solutii antiseptice in orificiu o umidificarea aerului inspirat
o schimbarea canulei la intervale stabilita de medic
o efectuarea toaletei cavitatii bucale de 3 ori/zi o piesa interioara a canulei va fi curatata frecvent cu solutii
o instruirea pacientului si familiei privind ingrijirile la domiciliu
- decanularea o dureaza aproximativ o saptamina
o scoaterea canulei se face progresiv, timp de citeva ore pe zi, pacientul fiind supravegheat atent
o daca apar semne de hipoventilatie se reintroduce, urmind ca in zilele urmatoare sa se prelungeasca progresiv
perioadele fara canula o trebuie precedata de o buna pregatire psihica a pacientului
care s-a dezobisnuit sa respire pe nas si are teama de asfixie, mai ales in timpul noptii
as.princ.tamas simona 41
III. Recoltarea: secreiei i exudatului faringian; secreiei nazale; sputei
1. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Definitie
Exsudatul este un liehid rezultat in urma unui inflamator faringian procesfaringian.
Scop Explorator
- depistarea germeniior patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului
- depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni Pregatirea
Materiale - de protectie
masca de tifon - sterile spatula linguala eprubeta-cu tampon faringian: sau ansa de platina
eprubete medii de cultura ser fiziologic sau glicerina 15% - nesterile tavita renala stativ pentru eprubete lampa de spirt chibrituri Pacient
- pregatire psihica: se anunta si i se explica tehnica - pregatire fizica:
se anunta sa nu manance, sa nu bea apa sa nu i se instileze soluitii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara se asaza pacientui pe un scaun Executie
as.princ.tamas simona 42
- se recoiteaza inainte de administrarea - antibioticelor sau
sulfamidelor - asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool
- isi pune masca de protectie - invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat
- deschide eprubeta cu tamponul faririgian - flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril
- apasa limba cu spatula linguala - cu tamponul faringian sterge depozitui de pe faringe si amigdalele,
dezlipeste o portiune din falsele membrane (cand este cazul) - flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul farihgian in eprubeta
care se inchide cu dopul flambat - la indicajia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla
pentru frotiuri colorate sau insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv doua eprubete din aceeasi recoltare
- se spala pe maini cu apa si sapun.
Pregatirea produsului pentru laborator - se transporta produsul !a laborator evitand suprainfectarea
- daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavului, tamponul se umezete in prealabil cu ser fiziologic sau glicerina 15 % Reorganizarea Notarea n foaia de observaie - se noteaza data recoltarii, numele persoanei careia i s-a efectuat recoltarea
- daca s-au facut insamantari sau nu DE TIUT : - timpul scurs de la recoltare la insamanlare sa nu depaseasca 5-6 ore - inainte de recoltare se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se
recolteze - recoltarea se face nu numai in angine ci si in alte boli care pot fi
declansate de o infectie faringiana (nefrite, RAA).
DE EVITAT: - mbibarea tamponuiui cu saliva
- atingerea dintilor 2. RECOLTAREA SECRETIEI NAZALE
- recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma usor indoita, cu care se poate patrunde in nazofaringe
- pentru examinari virusologice recoltarea se face fie prin suflarea puternica a nasuiui intr-o cutie Petri sterila, fie prin spalare
nazo-faringiana Execuie - recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului - pacientul este asezat in pozii:ie gezand, cu capul in extensie fortata
as.princ.tamas simona 43
- se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de NaCI sterila, cu
ajutorul unei seringi ce se prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4 cm - capatul liber al tubului taiat oblic se introduce in una din fosele
nazale si se injecteaza soluia de spalatura - pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichidul
intr-o cutie Petri sterila - se trece imediat lichidul in eprubete etichetate si se trimite la
laborator - daca se intarzie trimiterea la laborator; atunci produsul va fi asezat
la gheata 3. RECOLTAREA SPUTEI
a) recoltarea sputei Definiie: Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.
Scop :
Explorator - pentru examinari macroscopice, cifolagice, bacteriologice,
parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului. Materiale
- sterile cutie Petri, pahar conic
scuipatoare speciala (sterilizata fara substanxa dezinfectanta) - nesterile
as.princ.tamas simona 44
pahar cu apa servetele sau batiste de unica intrebuintare Pacient
- psihic se anunla si i se explica necesitatea executarii examinarii se instruieste sa nu inghita sputa sa nu o imprastie sa expectoreze numai in vasul dat sa nu introduca in vas si saliva Execuie : - i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura i faringele - i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut - se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse
- se colecteaza sputa matinaia sau adunata din 24 h. b) Recoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian - se umezeste tamponul de vata cu apa distilata sterila
- se apasa limba cu spatula - se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca
- sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce imediat in eprubeta sterile
- frotiul laringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponul in laringe sub control laringoscopic
c) Recoltarea sputei prin spltur gastric - se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), in stomac, dimineata, pe
nemancate - se introduc prin sonda 200 ml apa distilata, bicarbonatata calduta,
care este evacuata imediat sau extrasa cu saringa lichidul recoltat se trimite imediat ia laborator deoarece germenii cauta si pot fi distrusi
daca stau mai mult timp in contact cu mediul acid al sucului gastric - daca recoltarea se face pentru insamantare si lichidul trebuie trimis
la alt laborator, sucul obtinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na.
d) Recoltarea sputei prin spltur bronic - se utilizeaza la pacienIii cu TBC cavitara, care nu expectoreaza
- se pun in evidenta baciii incapsulali in submucoasa, care nu apar in mod obisnuit in sputa
- se introducin recipientui de aerosoii 5 ml ser fizioiogic sau 4 ml solutie teofilina 3% cu un ml solutie de stricnina 1 - pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci repetate; urmate de expiratii scurte
- se face o scurta pauza de 4-5 sec. si se repeta pana la aerosolizarea intregii cantitaiii de lichid
- dupa aspiratii, pacientul incepe sa tuseasca chiar daca nu a tusit niciodata sputa expectorata se recolteaza intr-un vas sterii, recoitarea
se repeta ziihic, in urmatoarele 4 zile, in vase separate.
as.princ.tamas simona 45
Pregtirea produselor pentru laborator - se acopera recipientele - se eticheteaza
- se trimit la laborator
INGRIJIREA PACIENTULUI CU IRA
- insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin imposibilitatea plaminilor de a asigura oxigenarea singelui si
eliminarea CO2in conditii de repaus sau de efort Cauze favorizante
- obstructia cailor respiratorii superioare - bronhoalveolite de deglutitie
- alterarea functiei centrului respirator - procese pulmonare si pleurale
Semne si simptome - manifestari de dependenta - dispnee
- cianoza - modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii
- tahicardie - durere toracica
- transpiratii abundente - anxietate
- confuzie - delir
Problemele pacientului - alterarea respiratiei
- diminuarea schimburilor gazoase - diminuarea perfuziei tisulare
- potential de complicatii
Obiective - vizeaza - permeabilizarea cailor respiratorii
- favorizarea ventilatiei pulmonare - combaterea starii de hipoxie
- prevenirea complicatiilor Interventii
- dezobstruarea cailor respiratorii in functie de locul obstructiei o supraglotic
ostructiile supraglotice se controleaza visual si se combat prin
asezarea bolnavului in DD cu capul in hiperextensie
as.princ.tamas simona 46
impingerea anterioara a mandibulei si
sustinerea ei curatirea orofaringelui de secretii sau de
varsaturi cu ajutorul degetelor infasurate in tifon , cu tampoane sau aspirarea secretiilor
faringiene daca asistenta isi da seama ca nu se
permeabilizeaza caile respiratorii se aplica lovituri in regiunea interscapulovertebrala a
bolnavului si se continua incercarile de scoatere a corpilor straini prin introducerea
degetelor in cavitatea buco-faringeana a bolnavului
tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau pensa adecvata
se efectueaza intubatie orofaringiana
o subglotic se aseaza bolnavul inpozitie de drenaj postural
- respiratie artificiala - administrare de ffort
- administrarea medicatiei prescrise o bronhodilatatoare
o mucolitice o expectorante
o corticoizi o antibiotice
- asigurarea pozitiei care faciliteaza expansiunea pulmonara - aerisirea salonului
- asigurarea unui microclimat corespunzator o ffort c c
o umiditate
- masurarea functiilor vitale - observarea semnelor simptomelor unor complicatii
- linistirea pacientului in timpul crizelor de dispnee - ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor
fundamentale - educarea pacientului
o necesitatea eliminarii secretiilor o exercitii respiratorii
o reluarea treptata a activitatii cotidiene in functie de toleranta la efort
as.princ.tamas simona 47
INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC
Se caracterizeaza printr-o dispnee expiratorie , zgomotoasa ,
aparuta in accese , determinate de spasmul bronhiilor mici si a bronsiolelor, la care se adauga congestia si exudatia mucoasa ,
viscoasa a mucoaselor bronsice - reprezinta boala cauzata de o inflamatie cronica la nivelul
cailor aeriene ale arborelui bronsic ce determina o limitare a debitului de aer si care are ca expresie clinica astmul bronsic
- clinic sindromul se caracterizeaza prin criza de dispnee paroxistica cu caracter expirator , iar fiziopatologic prin
hipertonie si stenoza bronsilara cauzate de spasm , edem, hipersecretie bronsica
etiologie - factorii etiologici sunt determinanti si favorizanti
- in functie de factorii determinanti astmul bronsic se pate
clasifica in o astm bronsic alergic
o astm bronsic non alergic - dintre factorii determinanti si predispozanti care pot declansa
afectiunea cei mai importanti sunt o terenul
o localizarea respiratorie o cauza declansanta
- terenul o virsta
o sexul mai mult la barbati o genetic
o profesiunea o dezechilibru neurovegetativ
o factori neuropsihici
o factori hormonali o suprasolicitarea la efort
- localizarea prin leziunile aparatului respirator o factori infectiosi
polipi nazali sinuzite deviatii de sept
o infectii pulmonare virotice
o sclerozele pulmonare o alergenul
vegetal polen
praf de casa
as.princ.tamas simona 48
alimentar lapte albus de ou
peste crustacee
capsuni animal
fulgi pene
lina par
insecte prin substante medicamentoase
penicilina analgezici
aspirina
produse sintetice detergenti
coloranti Semne si simptome manifestari de dependenta - criza de astm bronsic
o uneori stare prodromala ; rinoree, stranut, tuse uscata
o apar in special in orele de dupa masa, spre seara sau in cursul noptii si dureaza de obicei 1-3 ore
o crizele se pot repeta la intervale scurte de timp sau sa dureze citeva zile stare de rau astmatic
o dispnee cu caracter expirator o anxietate
o tuse cu expectoratie o transpiratii
o bradicardie
o pozitia pacientului ortopnee - starea de rau astmatic
o polipnee cu expiratie prelungita o tiraj
o cianoza o transpiratii abundente
o imposibilitatea de a vorbi o HTA
o tahicardie Examene paraclinice
- eozinofilie in sputa si in singe - teste cutanate pozitive
- capacitate pulmonara totala crescuta
as.princ.tamas simona 49
- volum rezidual crescut
- VEMS scazut Problemele pacientului
- alterarea respiratiei - anxietate
- deficit de autoingrijire - alterarea somnului
- discomfort - alterarea comunicarii
Obiective - combaterea crizei de astm bronsic
- ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice - prevenirea complicatiilor
- ameliorarea tolerantei la efort Interventii
- asistenta medicala trebuie sa cunoasca si sa diferentieze
elementele de baza care formeaza diagnosticul de astm bronsic
- anamneza trebuie sa cuprinda date despre istoricul bolii astmatice si manifestarile recente
- diagnosticul diferential este bazat pe o dispnee laringiana
o obstructia cailor respiratorii datorate de corpi straini o episod infectios viral
o bronhopneumonia la copilnevroze respiratorii o afectiuni cardiovasculare
- conduita terapeutica in cazul crizei de astm bronsic MASURI GENERALE
- aplicarea masurilor de urgenta pentru combaterea crizei de astm
- bolnavul in criza de astm bronsic va fi adus in pozitie de
ortopnee, luind in considerare si preferinta bolnavului - va fi sprijinit in aceasta pozitie, pentru ai ameliora eforturile
de respiratie - asistenta va instiinta medicul,
- va schimba lenjeria transpirata a bolnavului, ii usuca pielea cu prosoape
- pregateste Miofilina injectabila pina la sosirea medicului - in functie de indicatia medicului va administra Miofilina foarte
lent pe cale intravenoasa, eventual in perfuzie - la nevoie sa aibe pregatit si HSH (hemisuccinat de
hidrocortizon) - conduita de urgenta in criza de astm bronsic
o se mentine in stare sezinda
as.princ.tamas simona 50
o se poate trata si ambulatoriu
o se anunta medicul o se administreaza oxigen daca exista
o se administreaza medicatia miofilin, HSH pina la 8 fiole de 25 mg iv lent simpaticomimetice inhalatorii salbutamol,
ventolin, alupent cite 2-6 pufuri, se pot administra prin nebulizare
o ! la astmul drogat cu simpaticomimetice administrate
in exces, sunt contraindicate la pacientii hipertensivi, coronarieni si hipertiroidieni
o Alte medicamente care se pot utiliza sunt bronhodilatin sublingual, sulfat de magneziu 10 -20 ml
iv lent, efedrina sc, adrenalina sc - internarea pacientului cu stare de rau astmatic
o spitalizare in sectii de ATI unde la nevoie se poate
intuba, aspira si ventila mecanic o in situatii mai putin severe in sectii de boli interne
o se explica pacientului necesitatea de a tusi si expectora o de a ramine treaz pina la ameliorarea respiratorie
o supravegherea functiilor vitale la 15 min, a saturatiei de oxigen si Ph sanguin la 1 ora, ionograma la 8 ore
o oxigenoterapie o linie venoasa pentru hidratare parenterala si pentru
administrare iv a medicamentrlor o medicatia de urgenta miofilin 2 fiole, HSH 100 1000
mg + ser glucozat 5% 500 ml o asistenta va pregati diuretice si tonicardiace injectabile ,
pentru a le pune la nevoie la dispozitia medicului - mentinerea pacientului in pozitie care sa faciliteza respiratia
- identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea
manifestarilor clinice - ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor
fundamentale - administrarea medicatiei prescrise de medic
- masurarea functiilor vitale - pentru evitarea suprainfectiilor , tratamentul se completeaza
cu antibiotice la indicatia medicului - se ingrijeste de hidratarea corespunzatoare a bolnavului pe
cale orala sau parenterala - bolnavul trebuie incurajat pentru eliberarea cailor respiratorii
prin eforturi de tuse si expectoratie, mecanisme naturale de eliberarea cailor respiratorii
as.princ.tamas simona 51
- daca acesta nu reuseste sub tratamentul aplicat ,
dezobstructia si asigurarea ventilatiei pulmonare se fac prin intubatie , traheostomie cu aspiratie mecanica si respiratie
artificiala asistata - complicatii posibile
o hipoxia o epuizarea musculara brutala marcata prin respiratie
paroxistica o sedarea exagerata constituie cauza cea mai frecventa
de deces o tahicardia nu se combate cu betablocanti accentueaza
obstructia o administrarea de Digoxin in caz de hipertensiune
pulmonara poate fi mortala - educatia pacientului
o modul de administrare al tratamentului la domiciliu,
efectele secundare ale acestora si regimul alimentar o masurile de prevenire a crizelor evitarea eforturilor
fizice o importanta consumului de lichide
o modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli la domiciliu
o necesitatea curelor climaterice, saline o regim de viata echilibrat
o toaleta cavitatii bucale dupa expectoratie
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMONIE BACTERIANA ACUTA
- este un proces inflamator de natura infectioasa , la nivelul parenchimului pulmonar
- germenii incriminati pneumococ, stafilococ, streptococ Cauze - contaminare hematogena cu punct de plecare infectii in
organism - complicatii in cursul unei boli septicemie - secundare unei interventii chirurgicale traheostomie - infectii nosocomiale
Factori favorizanti - virsta copii si virstnicii sut mai receptivi - frigul, umezeala, factorii poluanti - afectiuni care scad rezistenta la infectii diabet, alcoolism,
SIDA Semne si simptome manifestari de dependenta - pneumonia pneumococica
as.princ.tamas simona 52
o debut brusc
o frison o febra in platou
o polipnee o junghi toracic
o tuse la inceput uscata, apoi cu expectorarie galben- ruginie, viscoasa
o tahicardie o frecvent herpes labial
- pneumonia streptococica o debut insidios
o frisoane o febra
o dispnee cu cianoza o stare generala alterata
- pneumonia stafilococica
o debut insidios o frisoane
o febra remitenta o dispnee cu cianoza
o stare generala alterata Examinari paraclinice
- ASLO crescut pneumonia streptococica - Radiografie toracica
- Leucocotoza cu neutrofilie - VSH crescut in pneumonia pneumococica
- Examen sputa pneumococo, streptococi Problemele pacientului
- alterarea respiratiei - obstructia cailor respiratorii
- potential de deshidtratare
- discomfort - potential de complicatii
Obiective - combaterea infectiei
- eliberarea cailor respiratorii - imbunatatirea respiratiei
- prevenirea complicatiilor Interventii
- in perioadele febrile asigurarea repausului la pat, pozitie sezinda
- aerisirea saloanelor - administrare de oxigen
- umidificarea aerului
as.princ.tamas simona 53
- alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile
- asigurarea unei cantitati suplimentare de lichide avind in vedere pierderile
- aport caloric corespunzator - treptat se trece la alimentatie normala
- igiena tegumentelor si mucoaselor, in special a cavitatii bucale
- ajutarea pacientului sa adopte pozitii care sa faciliteze respiratia si expectoratia
- incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului muscular
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale - masurarea functiilor vitale
- recoltarea de produse biologice si patologice pentru laborator - administrarea tratamentului medicamentos prescris
o tratament
etiologic simptomatic al complicatiilor
Educatia pacientului
- semnele de recunoastere a eventualelor complicatii o febra dupa administrare de antibiotic
o scaderea tolerantei la efort o intensificarea durerii toracice
o modificari ale sputei - necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea
secretiilor - alterarea perioadelor de activitate cu cele de repaus
- efectuarea exercitiilor respiratorii - toaleta cavitatii bucale dupa expectoratie
INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSECTAZIE
- este o afectiune caracterizata prin dilatarea si deformarea bronhiilor, manifestata clinic prin hemoptizii si tuse cu
expectoratie purulenta - evolutia este cronica cu perioade de acutizare si remisie
Cauze - infectii pulmonare repetate
- obstructii bronsice - congenitala
Factori favorizanti - frig
- umezeala
as.princ.tamas simona 54
- expunere la pulberi si substante iritante
Semne si simptome manifestari de dependenta - tuse la inceput uscata, apoi cu expectoratie, frecvent
dimineata - hemoptizie
- dispnee - dureri toacice
- febra moderata - anorexie in cazurile cind pacientii inghit sputa purulenta
Examinari paraclinice - bronhoscopie
- radiografie toracica - tomografie
- bronhografia cu lipidol examen de certitudine - examenul sputei
Problemele pacientului
- obstructia cailor respiratorii - diminuarea schimburilor gazoase
- potential de alterare a nutritiei Obiective
- combaterea infectiei - dezobstructia cailor respiratorii
- imbunatatirea ventilatiei pulmonare - prevenirea complicatiilor
Interventii - asigurarea repausului la pat in peritada de acutizare
- administrarea de lichide pentru fluidificarea secretiilor - aplicarea masurilor de mobilizare a secretiilor
o drenaj postural Metoda de kineziterapie care utilizeaza pozitia
corpului pentru a facilita drenarea bronhiilor.
Drenajul postural cste indicat in anumite boli in care are loc o crestere a secretiei bronhiilor mari.
Aceste afectiuni sunt adesea acute, de origine infectioasa, dar cel mai des cronice (bronsita
cronica, dilatatia bronhiilor, mucoviscidoza). Tehnica necesita ca bolnavul sa fie alungit pe un
pat, cu picioarele suprainaltate. Secretiile sunt drenate in mod natural, prin
actiunea gravitatiei, catre trahee, de unde sunt eliminate apoi prin tuse.
Fiecare regiune a plamanilor este drenata in mod preferential dupa pozitia exacta a corpului (culcat
as.princ.tamas simona 55
pe partea dreapta sau pe partea stanga, cu perne
puse in diferite parti etc.).
Pozitii pentru realizarea drenajului postural
o tapotament
consta in lovirea peretelui ffort c cu mina ritmic pe toata suprafata timp de 1-2 min
incheietura miini trebuie sa fie relaxata, iar cotul in flexie
pacientul este rugat sa respire lent si adinc toracele pacientului trebuie sa fie acoperit este contraindicat la pacientii cu osteoporoza sau
coaste fracturate si la cei cu probleme de
singerare
- masuri de combatere a hemotiziei - invatarea pacientului sa expectoreze in scuipator
- educatia pacientului o evitarea factorilor favorizanti acutizarii
o sa expectoreze in scuipator o sa nu fumeze
o efectul benefic al curelor balneo-climaterice Pucioasa, Govora.
o Importanta asanarii focarelor de infectie din organism
as.princ.tamas simona 56
HEMOPTIZIA
- reprezinta hemoragia survenita in caile respiratorii care este
eliminata prin tuse si expectoratie pe gura - singele eliminat in cantitati variabile de la sputa colorata in
rosu pina la varsaturia sanguina in cantitate mare ce pune in pericol viata pacientului provine din vasele cailor respiratorii
sau ale alveolelor si in cazuri foarte rare din vasele organelor vecine care s-au revarsat brusc in caile respiratorii
- expectorarea unei cantitati variabile de singe din caile respiratorii
- apare in cancerul bronhopulmonar, brosiectazie, infarctul pulmonar, stenoza mitrala, tuberculoza pulmonara
Manifestari clinice - senzatie de gidilare in faringe
- caldura retrosternala
- gust de singe in gura - tuse iritativa cu expectorarea de singe rosu aprins aerat,
spumos, amestecat cu mucus si puroi - in hemoptiziile mari poate apare scaderea TA, tahicardie,
tahipnee, paloare - ! IMPORTANT - a se diferentia singerarile din sfera ORL,
hematemeza Complicatii posibile
- este interzis transportul pacientului cu hemoptizie prin manevre brutale
- lipsa de supraveghere a pacientului de catre asistenta medicala pentru
o evaluarea functiilor vitale o evaluarea cantitatii de singe eliminat , culoare si
consistenta singelui eliminat
o obstructia bronsica prin lipsa toaletei de eliminare a cheagurilor
o asfixia pacientului prin singerare abundenta in lipsa varsaturilor de prevenire
o accentuarea hemoptiziei prin administrare de anticoagulante de catre asistenta medicala cu
cunostinte si pregatire profesionala deficitara Interventii
- necunoscind initial localizarea zonei pulmonare de unde provine singerarea , bolnavul va fi asezat in pozitie
semisezinda, asigurindu-i repaus absolut indiferent de cantitatea de singe expectorat
- pe torace se va aplica o punga cu gheata
as.princ.tamas simona 57
- asigurarea repausului absolut in camere bine aerisite
- temperatura camerei sa fie cu 1-2 , eventual 3 grade mai scazuta decit cea optima
- repaus vocal vibratiile vocale pot provoca o noua hemoragie - se recomanda respiratie pe nas si profunda
- se dau lichide reci, in cantitati mici si repetate - se poate da apa cu sare 1 lingura de sare la un pahar de
apa - ajutarea bolnavului in satisfacerea nevoilor fundamentale
- igiena corporala, schimbarea lenjeriei de corp si de pat se vor face numai in limita necesitatilor absolute, reducind la minim
mobilizarea bolnavului - va fi servit la pat
- masurarea functiilor vitale - combaterea tusei cu Codenal 2-3 tb odata sau Calmotusin 10
pic la 2 ore interval la indicatia medicului, dionina
- penntru reducerea tensiunii intratoracice se vor administra cu scop deletiv perfuzii hipertone de glucoza 5% sau ser
fiziologic 0,9% pe cale intravenoasa sau se va reduce circulatia de reintoarcere din membre prin stringerea lor
moderata cu garouri de cauciuc pe o durata de 20-30 minute, alternind de mai multe ori pe zi
- in acelasi scop in hemoptiziile persistente din cursul stenozelor mitrale se face venopunctie
- in hemoptizii grave medicul indica adesea administrarea de glanduitrina (extract de lob posterior hipofizar) care reduce
substantial tensiunea din circulatia pulmonara - pregatirea medicatiei care se administreaza la indicatia
medicului o clorura de calciu 10%
o vitamina C
o adrenostazin o vitamina K
o vasopresina 20 ui in200 ml glucoza 5% lent in 20 min sub controlul TA
o extract de hipofiza posterioara im in cazurile rebele la tratament
- transfuzie de singe proaspat la nevoie
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PLEUREZIE
- afectiuni caracterizate prin existenta lichidului intrapleural, cu de exudat, secundare unui effort inflamator la nivelul foitelor
pleurale
as.princ.tamas simona 58
Cauze
- in cursul unor afectiuni o pneumopatii bacteriene sau virale
o reumatism articular acut o infectie TBC
o cancer pulmonar - posttraumatice
- secundare unor abcese din vecinatate Semne si simptome manifestari de dependenta - pleurezia serofibrinoasa TBC
o frison
o febra o transpiratii, noapte in special
o inapetenta o slabiciune, oboseala
o durere toracica accentuata la miscarea toracelui
o scadere ponderala o dispnee apare cind exudatul este masiv si comprima
plaminul o tuse
o la examenul fizic se observa bombarea toracelui limitarea miscarilor in timpul respiratiei la nivelul
hemitoracelui
- pleurezii purulente o frisoane repetate
o febra remitenta o durere toracica
o tahicardie o paloare
o HTA
o Alterarea starii generale o Semne locale la nivelul toracelui
Examinari paraclinice - examenul lichidului pleural
- biopsie pleurala - radiografie toracica
- IDR la PPD - Examen de laborator
o Singe hiperleucocitoza cu neutrofilie in pleurezia purulenta
Problemele pacientului - discomfort
- alterarea respiratiei
as.princ.tamas simona 59
- potential de alterare a nutritiei
- intoleranta la efort Obiective
- imbunatatirea respiratiei, a schimburilor gazoase - favorizarea expansiunii toracice
- combater
Recommended