Download pdf - 10. Raport -Conservarea si gestionarea resurselor naturale

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare 2014

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE

Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013

Elaboratori asociaţi:

S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin-Silviu BONDAR

şi Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Director general: Toader POPESCU

STUDIUL 10. CONSERVAREA ŞI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE Asociat responsabil: S.C. Agora Est Consulting SRL

Formă finală. 2014

2


Studii de fundamentare Studiul 10

2

Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014

3

Studiul 10. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

I. Informaţii generale

I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

Domeniul 3. Protecţia mediului şi valorificarea resurselor naturale Studiul 10. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final)

Raport final

I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

S.C. Agora Est Consulting SRL Autori: prof. dr. Corneliu Dinu, Vlad Diaconescu

I.4. Lista consultanţilor de specialitate

I.5. Cuprinsul studiului

II. Metodologie II.1. Scopul studiului și relevanța pentru SDTR II.2. Contextul european și românesc II.2.1. Contextul european și documentele de referință II.2.2. Contextul local al planificării strategice și documente de referință II.3. Problematică și obiective specifice II.3.1. Problematică și întrebări de cercetare II.3.2 Obiective specifice II.4. Ipoteze și metode de cercetare II.4.1. Ipoteze de cercetare II.4.2. Nivelul și tipul datelor II.4.3. Indicatori și indici II.4.4. Reprezentări cartografice II.5. Bibliografie și surse II.5.1. Studii și publicații II.5.2. Surse legislative, directive, convenții, recomandări II.5.3. Strategii II.5.4. Date statistice II.5.5. Date cartografice II.6. Glosar de termeni

III. Analiză și recomandări III.1. Contextul geologic al României III.1.1. Analiza-diagnostic a situației resurselor III.1.1.a. Resursele minerale utile exploatate III.1.1.b. Analiza principalelor substanțe și grupe de substanțe minerale utile III.1.2. Resursele de hidrocarburi: petrol și gaze naturale III.1.2.a. Zăcăminte comerciale PETROM III.1.2.b. Zăcăminte comerciale ROMGAZ III.1.2.c. Perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare III.1.3. Resursele de apă subterană III.1.3.a. Identificarea, delimitarea și caracterizarea corpurilor de ape subterane III.1.3.b. Corpurile de apă subterană în interdependență cu corpuri de aoe de suprafață și cu ecosisteme

terestre III.1.3.c. Prelevări de apă și reîncărcarea corpurilor cu ape subterane III.1.3.d. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană și riscul neatingerii obiectivelor

de mediu III.1.3.e. Evaluarea tendințelor semnificative, susținute și crescătoare ale poluanților, grupurilor de

poluanți și indicatorilor de poluare pentru corpurile de apă subterană cu risc de neatingere a obiectivelor de mediu

III.1.3.f. Măsuri preconizate pentru atingerea obiectivelor de mediu III.1.4. Resursele naționale de energie primară - situație, grad de utilizare, consumuri, previziuni

III.1.4.a. Generalități

4



4

III.1.4.b. Situația resurselor de energie primară pe tipuri, condiții de zăcământ, condiționalități locale/regionale

III.1.4.c. Estimarea potențialului sectorului energetic III.1.5. Resursele regenerabile de energie

III.1.6. Situația sistemelor de transport și stocare III.1.7. Impactul ambiental al activitățilot din domeniul resurselor naturale la nivel teritorial și național

III.2. Tendințe de evoluție III.3. Priorități de dezvoltare III.4. Legături cu alte domenii III.5. Implicații economice, sociale și de mediu

IV. Elemente strategice și operaționale IV.1. Viziune și obiective strategice IV.2. Politici, programe IV.3. Modalități de implementare

IV.4. Sinteză strategică și operațională

I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor

Harta 10.1. Harta cu distribuţia resurselor minerale exploatate în România Harta 10.2. Perimetrele de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră Harta 10.3. Perimetrele de prospecţiune şi perimetrele de explorare, dezvoltare şi exploatare Harta 10.4. Corpurile de apă subterană Harta 10.5. Starea calitativa (chimică) a corpurilor de apă subterană Harta 10.6. Harta surselor regenerabile de energie disponibile pe regiuni Harta 10.7. Harta principalelor falii crustale şi falii potenţial active din România, cu localizarea secţiunilor geologice realizate

I.7. Lista tabelelor şi graficelor

Tabelul 10.1. Materii prime critice Tabelul 10.2. Lista substanţelor minerale conform clasificării actuale a ANRM Tabelul 10.3. Licenţe active în procedura de aprobare pentru exploatare Tabelul 10.4. Categoriile de substanțe și grupuri de substanțe minerale utile utilizate în analiza SWOT, cu indicarea resursei

minerale și a producției nete la nivelul anului 2011 (pentru 2012 raportarea nu este finalizată) Tabelul 10.5. Mine închise, după actul normativ Tabelul 10.6. Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale din România până în anul 2020 Tabelul 10.7. Zăcăminte comerciale PETROM Tabelul 10.8. Zăcăminte comerciale ROMGAZ Tabelul 10.7. Acordurile de concesiune petrolieră pentru perimetre de explorare-dezvoltare-exploatare Tabelul 10.9. Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă Tabelul 10.10. Exploatări semnificative (>1500 mii mc/an) de ape subterane Tabelul 10.11. Starea apelor subterane Tabelul 10.12. Situaţia resurselor naţionale de energie primară Tabelul 10.13. Consumul intern de energie primară [mii tep] Tabelul 10.14. Producţia de energie primară [mii tep] Tabelul 10.15. Prognoza – capacitate netă de producere şi consum Tabelul 10.16. Puterea netă disponibilă şi consumul Tabelul 10.17. Potenţialul naţional al surselor regenerabile din România Tabelul 10.18. Consumatori, după sursa alimentării – 2008-2012 Tabelul 10.19. Număr de clienţi finali şi structura consumului Graficul 10.1. Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă subterană Graficul 10.2. Puterea instalată în unităţi de producere energie electrică care beneficiază de sistemul de promovare Graficul 10.3. Structura pe tipuri de resurse a energiei electrice livrate în sistem Graficul 10.4. Tipul surselor de gaze în luna mai 2013 Graficul 10.5. Structura surselor interne de gaze în luna mai 2013 Graficul 10.5. Structura surselor totale interne și importuri de gaze în luna mai 2013 Graficul 10.7. Defalcat pe surse interne și import, incluzând consumul curent și înmagazinarea Graficul 10.8. Producția internă lunară de gaze naturale 2011-2013, lunile Ianuarie-Mai Graficul 10.9. Consumul lunar de gaze naturale 2011-2013, lunile Ianuarie-Mai

I. 8. Anexe

Anexa 10.1. Sinteză privind geologia României cu precizarea sistemelor majore de falii și a faliilor potențial active


5

II. Metodologie

II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR

Scopul studiului este reprezentat de evaluarea resurselor naturale ale teritoriului şi a modului de gestionare a acestora în perspectiva dezvoltării durabile, în context teritorial. Conform primei redactări a SDTR, „prin prisma Strategiei Europa 2020, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României sintetizează priorităţi şi indicatori ce reflectă situația existentă, dar și ambițiile României, ca Stat Membru, de a contribui la atingerea ţintelor de dezvoltare a Uniunii Europene prin integrarea priorităților legate de [...] promovarea unei economii bazate pe utilizarea mai eficientă a resurselor, mai ecologică şi mai competitivă (creştere durabilă şi promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare a forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială (creştere incluzivă)”. În acest sens, studiul fundamentează SDTR prin următoarele aspecte: (a) Analizarea situaţiei actuale a resurselor naturale (resurse minerale solide, resurse de petrol şi gaze, resurse de apă, resurse regenerabile), a infrastructurii de transport şi de stocare a resurselor, a ponderilor pe categorii a resurselor energetice utilizate în prezent la nivel naţional şi teritorial, a situaţiei privind problemele de mediu, gestionarea, consumul şi conservarea resurselor; (b) Urmărirea dinamicii resurselor în baza previziunilor privind creşterea consumurilor; (c) Urmărirea conexiunilor la nivel teritorial cu dinamica economică, socială; (d) Identificarea priorităţilor regionale şi locale în exploatarea şi utilizarea resurselor pe categorii, definirea principalelor

coordonate strategice şi operaţionale pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale în contextul dezvoltării teritoriale durabile;

(e) Propunerea de măsuri la nivel naţional, regional şi local pentru eficientizarea utilizării resurselor, ameliorarea impactului ambiental şi creşterea ponderii resurselor regenerabile în totalul resurselor consumate.

II.2. Contextul european şi românesc

II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă Politicile de conservare şi gestionare a resurselor naturale se subscriu în cea mai mare parte strategiilor de asigurare a securităţii energetice cu energie competitivă şi „curată”, ţinând cont de necesitatea limitării impactului ambiental în condiţii de escaladare a cererii globale de energie şi de incertitudinile privind accesul la resursele energetice. Politica Uniunii Europene în domeniul resurselor de apă este definită prin Directiva Cadru 2000/60/EC care defineşte apa ca un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat şi conservat, precum şi de o serie de instrumente legislative menite să asigure implementarea la nivel european şi naţional a măsurilor de asigurare a protecţiei şi managementului durabil al resurselor de apă. Politica Uniunii Europene în domeniul resurselor energetice pentru perioada până în 2020 se bazează pe trei obiective fundamentale, subscrise unor pachete legislative de reformă legislativă şi de reglementare:

- Durabilitate – obiectiv urmărit preponderent prin Pachetul legislativ „Energie – Schimbări Climatice” ce vizează în prinicipal reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră (GES), creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabilă (SRE) în totalul consumului energetic al UE precum şi o ţintă de 10% biocarburanţi în consumul de energie pentru transporturi şi o reducere cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei energetice;

- Competitivitate – vizează asigurarea funcţionabilităţii pieţei interne de energie;în acest sens, în septembrie 2008, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat cel de-al treilea pachet legislativ pentru piaţa internă de energie;

- Siguranţă în alimentarea cu energie – vizează reducerea vulnerabilităţii UE în privinţa importurilor de energie, a întreruperilor în alimentare, a posibilelor crize energetice şi a nesiguranţei privind alimentarea cu energie în viitor. Pachetul legislativ „Energie – Schimbări Climatice” conţine patru acte normative complementare: Directiva 2009/29/CE - pentru îmbunătăţirea şi extinderea schemei europene de tranzacţionare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU – ETS); Decizia 2009/406/CE - Decizia non-ETS; Directiva 2009/28/CE - Directiva privind energiile regenerabile (RES); Directiva 2009/31/CE - Directiva privind stocarea geologică a CO2 (CSC). Implementarea acestui pachet are implicaţii majore în special asupra instalaţiilor din sectorul energetic care intră şi sub incidenţa Directivei 2001/81/CE privind controlul integrat al poluării. Aceste instalaţii trebuie să respecte concomitent şi obligaţiile privind calitatea aerului, care conduc la reducerea emisiilor de substanţe poluante generate (SO2, NOx, particule). Prin „Planul strategic european pentru tehnologiile energetice – Către un viitor cu emisii reduse de carbon” (2009), Comisia Europeană stabileşte cadrul strategic de coordonare între UE, companiile industriale europene şi statele membre, precum şi o prioritizare a tehnologiilor energetice cu accent pe tehnologiile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, utilizare a surselor de energie regenerabilă şi de reducere a emisiilor de CO2.

6



6

II.2.2. Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă

România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie primară fosile şi minerale: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum şi de un important potenţial valorificabil de resurse regenerabile. În prezent, mare parte a cadrului legislativ european este transpus în instrumente legislative naţionale care reglementează activităţile subscrise domeniilor resurselor de apă, resurselor minerale solide, resurselor de petrol şi gaze şi resurselor regenerabile precum şi domeniului energetic, incluzând planuri şi strategii de cercetare, explorare şi exploatare a resurselor în corelaţie cu obiectivele strategice din domeniul energetic definite în acord cu principiile dezvoltării durabile. Legislaţia releventă cuprinde o serie largă de acte normative, sintetizate în cea mai mare parte pe portalurile web ale instituţiilor publice de profil – Ministerul Economiei, ANRM, ANRE, ANAR, ANPM . În acord cu directivele europene şi cu reglementările în vigoare, au fost elaborate până în prezent o serie de documente strategice la nivel naţional, dintre care evidenţiem ca referinţă: Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011-2035 (Ministerul Economiei); Planul naţional de acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile (PNAER, Ministerul Economiei); Planul naţional de management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea (Apele

Române).

II.3. Problematică şi obiective specifice

II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare Problematica abordată vizează următoarele paliere: (a) Analiza situaţiei actuale şi de perspectivă a resurselor naturale (resurse minerale solide, resurse de petrol şi gaze, resurse

de apă, resurse regenerabile), cu orizont de timp 2020 şi respectiv 2035; (b) Identificarea priorităţilor regionale şi locale în explorarea, exploatarea şi utilizarea resurselor pe categorii; (c) Corelarea cu direcţiile strategice la nivel naţional şi teritorial de dezvoltare economică şi socială şi cu strategia de mediu; (d) Definirea principalelor coordonate strategice şi operaţionale pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale în contextul

strategiei de dezvoltare teritorială durabilă. Principalele întrebări de cercetare la care urmăreşte să răspundă prezentul sudiu sunt:

- Care este situaţia actuală a resurselor naturale? Care este gradul de utilizare în plan teritorial?

- Care este potenţialul naţional pe categorii de resurse şi care sunt previziunile privind acest potenţial?

- Este sistemul actual de transport şi stocare a resurselor eficient? Care sunt modalităţile de amelieorare a disfuncţionalităţilor şi disparităţilor teritoriale în sistemele de alimentare cu apă şi energie?

- Care sunt modalităţile la nivel naţional/regional/local de reducere a impactului ambiental?

- Care este dinamica actuală şi previzionată a consumurilor de resurse naturale?

- Care sunt modalităţile la nivel naţional/regional/local de management mai eficient al consumurilor de resurse naturale?

- Care este situaţia resurselor regenerabile? Care sunt zonele prioritare cu potenţial de resurse regenerabile şi cum se racordează la SDTR? Care sunt modalităţile de stimulare a creşterii ponderii resurselor regenerabile?

- Care sunt direcţiile şi zonele prioritare de investiţii şi dezvoltare în domeniul resurselor naturale la nivel teritorial?

II.3.2. Obiective specifice Obiectivele specifice susţin problematica menţionată mai sus, urmărind scoaterea în evidenţă a resurselor slab utilizate şi a celor suprautilizate, implicaţiile consumului industrial şi menajer precum şi identificare resurselor teritoriale, cu o atenţie deosebită în ceea ce priveşte energiile regenerabile. Din perspectiva economiei de resurse ca obiectiv strategic naţional, obiectivele specifice pot fi formulate astfel:

- Definirea liniilor directoare în vederea exploatării şi utilizării resurselor în concordanţă cu priorităţile de dezvoltare regională, urmărind scăderea consumurilor şi creşterea ponderii resurselor regenerabile;

- Definirea principalelor coordonate strategice şi operaţionale pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale în contextul strategiei de dezvoltare teritorială durabilă.

II.4. Ipoteze şi metode de cercetare

II.4.1. Ipoteze de cercetare

Adaptarea la obiectivele stabilite prin documentele europene şi naţionale referitoare la resurse:

- Pilonii de bază ai politicilor de management şi conservare a resurselor trebuie să fie constituiţi de asigurarea durabilităţii, competitivităţii şi siguranţei atât la nivel naţional cât şi în plan teritorial;

- Strategiile naţionale în domeniul resurselor naturale trebuie corelate şi adaptate necesităţilor de dezvoltare teritorială la nivel european şi incluse în SDTR;

Consolidarea, prin studiu, a unei dimensiuni teritoriale a elementelor strategice stabilite pe plan european şi naţional:

- SDTR trebuie să includă măsuri specifice de stimulare în plan teritorial a eficientizării utilizării resurselor, a diminuării impactului ambiental şi a creşterii ponderii resurselor regenerabile în total consum;


7

- SDTR trebuie să includă măsuri specifice de remediere a disfuncţionalităţilor şi disparităţilor teritoriale în infrastructură de transport a resurselor naturale.

Aceste ipoteze vor fi urmărite prin racordarea obiectivelor specifice la obiectivele SDTR, analiză diagnostic a situaţiei şi previziunilor pe toate componentele, corelarea cu rezultatele analizelor din studiile conexe şi definirea viziunii şi obiectivelor strategice identificate, cu propunarea de măsuri concrete şi a modalităţilor de implementare a acestora în SDTR. II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor

Naţional, regional (NUTS II), judeţean (NUTS III), local – UATB (LAU 2).

II.4.3. Indicatori şi indici Indici de producţie pe categorii şi surse; starea şi productivitatea principalelor resurse, indicatori de consum (apă, energie electrică, gaze naturale) industriali şi menajeri; ponderea energiei regenerabile; consumul de combustibili şi soluţii alternative. II.4.4. Reprezentări cartografice Principalele teme care vor fi agregate în reprezentări cartografice sunt următoarele: [1] Hărți geologice (NUTS I, NUTS II) [2] Hărți hidrogeologice (NUTS I, NUTS II) [3] Harta de distribuție a resurselor de hidrocarburi + sistem primar de transport și depozitare (NUTS I) [4] Harta de distribuție a resurselor minerale solide (NUTS I) [5] Harta surselor regenerabile de energie (NUTS II) [6] Sinteză teritorială şi priorităţi de acţiune (NUTS II, NUTSIII, LAU2)

II.5. Bibliografie şi surse

II.5.1. Studii şi publicaţii

Principalele surse de date identificate la momentul elaborarii metodologiei sunt:

Ministerul Economiei – date din domeniul energiei, producţie/consumuri;

Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) – date privind resursele minerale;

Agenţia Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) – operatori, fluxuri energetice, piaţă;

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) – date poluare, zone protejate;

Administraţia Naţională „Apele Române” – bazine hidrografice, date statistice anuale şi multianuale;

Institutul Geologic din România (IGR) – date geologice;

Institutul Naţional de Fizica Pământului (INFP) – date seismice;

Institutul Naţional de Statistică (INSSE);

EUROSTAT.

II.5.2. Surse legislative, directive, convenţii, recomandări Sursele legislative, directivele, convenţiile, recomandările sunt citate în text II.5.3. Strategii II.5.4. Date statistice II.5.5. Date cartografice

II.6. Glosar de termeni

8



8

III. Analiză şi recomandări

III.1. Contextul geologic al României

Alcătuirea geologică actuală a teritoriului României este rezultatul succedării, în timp, a unor numeroase episoade de mişcări tectonice ce au dus la consolidarea unor unităţi tectonice cu caracteristici variate.

III.2. Analiza-diagnostic a situaţiei resurselor

III.1.1. Resursele minerale utile

III.1.1.a. Resursele minerale utile exploatate

Situaţia actuală a resurselor de substanţe minerale utile a fost sintetizată pe baza datelor şi raporartelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale ANRM, a datelor de raportare din cadrul planurilor şi strategiilor sectoriale din domeniiile minier şi energetic şi a sintezelor tehnico-ştiinţifice de specialitate.

În ceea ce priveşte potenţialul României în domeniul materiilor prime critice (cu risc deosebit de ridicat al unei penurii de aprovizionare în următorii 10 ani) şi care sunt deosebit de importante în lanţul valoric pentru competitivitatea industriei la nivelul UE, în special în vederea îndeplinirii obiectivelor politicii în domeniul schimbărilor climatice şi a inovării tehnologice, acesta este scăzut, după cum se poate vedea în tabelul următor:

Metal / mineral Existente în România Potențial de descoperire în România

Antimoniu Nu Potențial mic

Beriliu Da Potențial mic

Cobalt Nu Potențial mic

Fluorină Nu Potențial mic

Galiu Nu Potențial mic

Germaniu Nu Potențial mic

Grafit Da Potențial mic

Indiu Nu Potențial mic

Magneziu Da Potențial mic

Niobiu Da Potențial mic

PGMs (metale din grupul platinei) Nu Potențial mic

Pâmânturi rare Nu Potențial mic

Tantal Da Potențial mic

Tungsten (wolfram) Da Potențial mic

Tabel 10.1. Materii prime critice Sursa: Strategia industriei miniere 2010-2035, draft, http://www.minind.ro/resurse_minerale/Strategia_Industriei_Miniere_2012_2035.pdf

1 Alabastru 41 Granodiorit industrial și de construcții

2 Amfibolit 42 Gresie

3 Andezit 43 Huilă

4 Andezit ind. și de constr. 44 Huilă energetică

5 Andezit ornamental 45 Lignit

6 Anhidrit 46 Loess

7 Ape balneoterapeutice și dioxid de carbon 47 Marmură

8 Ape geotermale 48 Marnă

9 Ape minerale naturale 49 Micasist

10 Ape minerale naturale carbogazoase 50 Minereu cu bismut

11 Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) 51 Minereu cu wolfram

12 Ape minerale terapeutice 52 Minereu de cupru

13 Ape termominerale 53 Minereu de cupru cu conținut scăzut

14 Ardezie 54 Minereu de mangan

15 Argilă caolinoasă 55 Minereu de molibden

16 Argilă comună 56 Minereu de uraniu

17 Argilă refractară 57 Minereu polimetalic


9

18 Bazalt 58 Minereuri auro-argentifere

19 Bentonită 59 Minereuri polimetalice și auro-argentifere

20 Calcar 60 Nămoluri sapropelice

21 Calcar cu brucit 61 Nămoluri terapeutice

22 Calcar ind.și de constr. 62 Nisip

23 Calcar marnos 63 Nisip caolinos

24 Calcar ornamental 64 Nisip cuarțos

25 Calcit 65 Nisip pentru materiale de construcție

26 Cărbune brun 66 Nisip și pietriș

27 Cuart 67 Nisip silicios (pt.ind.sticlei și ind.met.)

28 Dacit 68 Pegmatit feldspatic

29 Dacit industrial și de construcție 69 Perlit

30 Diabaz 70 Porfir

31 Diatomită 71 Produs rezidual minier

32 Diorit 72 Sare gemă

33 Dioxid de carbon 73 Serpentinit

34 Dioxid de carbon mofetic 74 Șisturi verzi

35 Dolomită 75 Skarn Wollastonitic

36 Feldspat(pegmatit cu feldspat) 76 Travertin

37 Gips 77 Tufuri

38 Granit 78 Tufuri industriale

39 Granit pentru constructie 79 Turbă

40 Granodiorit

Tabel 10.2. Lista substanţelor minerale conform clasificării actuale a ANRM În clasificarea actuală, ANRM ia în considerare 79 de substanţe minerale utile pentru care acordă permisele şi licenţele de exploatare (Tabelul 10.1) . În plus faţă de datele de exploatare actuală (anexă şi GIS), s-au sintetizat şi datele privind licenţele active în curs de aprobare pentru exploatare (Tabelul 10.3) şi permisele de exploatare active (924 permise active, în anexă şi GIS). O hartă schematică a distribuţiei teritoriale pe tipuri de resurse de substanţe minerale utile este prezentată în Harta 10.1 (sursă ANRM).

PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic

Pârâul Custurii Amfibolit Cluj BIMET SRL CLUJ NAPOCA

Malnas Botos Andezit ind. și de constr. Covasna EXPLOCONSTRUCT MALNAS

Drinova Andezit ind. și de constr. Timiș DRUMCO S.A TIMISOARA

Glimboca II Andezit ind. și de constr. Caraș-Severin DAMIACONS

Măgura Ciorii I Andezit ind. și de constr. Maramureș GRICON TG. LAPUS

Măgura Ciorii II Andezit ind. și de constr. Maramureș B.K.T. FOREST S.R.L. CAVNIC

Funduca-Bixad Andezit ind. și de constr. Covasna S.C. ALCOMAR SRL

Madaraș-Ciuc Andezit ind. și de constr. Harghita AUTO ROM SRL BACAU

Tăul Roșu-Paltin 1 Andezit ind. și de constr. Maramureș LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCURESTI

Leasa Andezit ind. și de constr. Arad PETROCONSTRUCT GROUP S.R.L.

Aciuta II Andezit ind. și de constr. Arad CARPAT AGREGATE S.A. BUCURESTI

Turnuri-Măgura Ilvei Andezit ind. și de constr. Bistrița-Năsăud LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI

Coasta Luncii-Virfurile Andezit ind. și de constr. Arad CARIERE AGREMIN S.R.L.

Romanița II Andezit ind. și de constr. Arad CARPAT AGREGATE S.A. BUCURESTI

10



10


Canton Andezit ind. și de constr. Harghita HAMEROK S.A. - MIERCUREA CIUC

Sfântul Ioan Andezit ind. și de constr. Maramureș RARA INTERNAȚIONAL S.R.L BAIA MARE

Seini Andezit ind. și de constr. Maramureș PIATRA și NISIP SRL

Cerasu-Vl. Drajnei Anhidrit Prahova KNAUF GIPS S.R.L. BUCUREȘTI

Vatra Dornei Ape balneoterapeutice și dioxid de carbon Suceava

DORNA TURISM S.A. VATRA DORNEI

Curtici Macea F 1677 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI

Salonta (sonda 4667) Ape geotermale Bihor TRANSGEX S.A. ORADEA

Salonta (sonda 1706) Ape geotermale Bihor TRANSGEX S.A. ORADEA

Ciumeghiu (sonda 4678) Ape geotermale Bihor TRANSGEX S.A. ORADEA




Vila Santana Ape geotermale Bihor SOCIETATEA AGRICOLĂ ROMGERA







Nădlac F 4672 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI

Dorobanți F 1611 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI



Cordău Ape geotermale Bihor POD SERV COM S.R.L. NOJORID

București-Băneasa F2642 Ape geotermale Mun.București FORADEX S.A. BUCUREȘTI

București-Băneasa F2641 Ape geotermale Mun.București FORADEX S.A. BUCUREȘTI

Tămășeu Est Ape geotermale Bihor DACIDAVA EXIM SRL

Beiuș-Delani ( F 3003 H ) Ape geotermale Bihor TRANSGEX S.A. ORADEA

Sarcau (F 4078) Ape geotermale Bihor ADORIANIS TRANS S.R.L.

Socodor Ape geotermale Arad SOCO-TERM 07

FA Vlahita Ape geotermale Harghita AUTO GASPAR SRL

Arad Gemi Sport Ape geotermale Arad GEMI CENTER SRL

Santandrei F 1720 Ape geotermale Bihor FORADEX S.A. BUCUREȘTI

Covasna Vest - S2 Ape minerale naturale Covasna VITAROM IMPEX S.R.L.

Covasna Vest S1 Ape minerale naturale Covasna VITAROM IMPEX S.R.L.

Valea Cisla-Vârful Cercanul Ape minerale naturale Maramureș AXE TRISTAR EXIM S.R.L. BORȘA

Sângeorz-Băi Ape minerale naturale Bistrița-Năsăud HEBE S.A. SÎNGEORZ-BĂI

Barnar Vest Ape minerale naturale Suceava CARPATHIAN SRINGS

Fișag Sud Ape minerale naturale Harghita APEMIN TUȘNAD S.A.

Fișag Nord Ape minerale naturale Harghita APEMIN TUȘNAD S.A.

Izvoarele Padinei 2 Ape minerale naturale Brașov AGUAPUR SRL


11


Bicazu Ardelean Ape minerale naturale Neamț NATURALAQUA GROUP S.R.L.

Ciucaș-Izvorul Zăganului Ape minerale naturale Prahova NICOLTANA S.A.

Dealul Bogat Ape minerale naturale Harghita S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)

Cufoaia-Dl.Buls Ape minerale naturale Maramureș S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)

Chendereș Ape minerale naturale Harghita PERLA HARGHITEI S.A. SÂNCRAIENI

Lebes-Bucovina Nord Ape minerale naturale Suceava DOMAROM STAR S.R.L. FUNDU MOLDOVEI

Covasna Vest S 5 Ape minerale naturale Covasna VITAROM IMPEX S.R.L.

Certeze Negrești I Ape minerale naturale carbogazoase Satu Mare

S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)

Stoiceni Ape minerale naturale carbogazoase Maramureș

PASĂREA PARADISULUI S.R.L ARAD

Fata Batcii-Borsec Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Harghita

S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)

Izvorul Pârâul Rece Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Brașov CUMARISA IMPEX SRL

Sestina Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Mureș JACON-TEX REGHIN

Dâmbovicioara - Galgoaie Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Argeș CHERESTA DÂMBOVICIOARA

Scropoasa (izvor nr. 4) Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Dâmbovița RAM PROD S.R.L. BRĂNEȘTI

Hera Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Bihor

EUROPEAN DRINKS S.A. ORADEA

Valea Spumoasă Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Prahova ROMAQUA GROUP S.A.

Tămășeu-Parhida Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Bihor RADA EXIM S.R.L. PARHIDA

Varnita Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Brașov APEMIN ZIZIN S.A. ZIZIN

Sărata Monteoru 1 Ape minerale terapeutice Buzău MONTEORU S.A.

Bughea de Sus-Albești Ape minerale terapeutice Argeș MUSCELUL S.A. CÂMPULUNG MUSCEL

Bizusa Băi-Nord Ape minerale terapeutice Sălaj OPTIMOBIL LEASING

Bazna II Ape minerale terapeutice Sibiu DOBSI SRL

Tușnad Băi I Ape minerale terapeutice Harghita TUȘNAD S.A.

Tușnad Băi II Ape minerale terapeutice Harghita TUȘNAD S.A.

Brădet Ape minerale terapeutice Argeș AQUATERM AG 98 CURTEA DE ARGEȘ

Neptun II Ape minerale terapeutice Constanța MEZOSULF S.R.L. MANGALIA

Venus Ape minerale terapeutice Constanța PALACE HOTEL&RESORT SRL

Saturn F 4-ISLGS Ape minerale terapeutice Constanța

TURISM, HOTELURI, RESTAURANTE MAREA NEAGRĂ

Haieu-Vila Iulia Ape minerale terapeutice Bihor ARCASIAN S.R.L. BAILE FELIX

Saturn F 4078-IFLGS Ape minerale terapeutice Constanța


Saturn F 6-SAFAR Ape minerale terapeutice Constanța


12



12


Saturn F9-SAFAR Ape minerale terapeutice Constanța


Gai Sonda 1658 Ape minerale terapeutice Arad PASĂREA PARADISULUI S.R.L ARAD

Gai Sonda 1672 Ape minerale terapeutice Arad PASĂREA PARADISULUI S.R.L ARAD

Eforie Sud-Sonda F 1 ISLFC Ape minerale terapeutice Constanța LAGUNA LAND S.R.L. CONSTANȚA

Iacobeni Ape minerale terapeutice Harghita PERLA HARGHITEI S.A. SÂNCRĂIENI

Slănic Moldova Ape minerale terapeutice Bacău PERLA MOLDOVEI S.A. SLANIC MOLDOVA

Siculeni Ape minerale terapeutice Harghita S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)

Buziaș Est Ape minerale terapeutice Timiș TRATAMENT BALNEAR S.A. BUZIAȘ

Dealul Bogat Ape minerale terapeutice Harghita S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)

Sărata Monteoru Ape minerale terapeutice Buzău

SOCIETATEA COMERCIAL? DE TRATAMENT BALNEAR ȘI RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ T.B.R.C.M. S.A.

Dănești Ape minerale terapeutice Maramureș TIR 2000 SRL CLUJ NAPOCA

Calacea Băi Ape termominerale Timiș TURISM ȘI TRATAMENT AQUA S.A.

Cozia Ape termominerale Vâlcea CĂLIMĂNEȘTI CĂCIULATA S.A. CĂLIMANEȘTI

Căciulata Ape termominerale Vâlcea CĂLIMANEȘTI CĂCIULATA S.A. CĂLIMANESTI

Pausa Ape termominerale Vilcea CĂLIMANEȘTI CĂCIULATA S.A. CĂLIMANESTI

Moneasa Statiune II Ape termominerale Arad TREND INVEST S.R.L.

Călimănești Ape termominerale Vâlcea CĂLIMANEȘTI CACIULATA S.A. CĂLIMANESTI

Nusfalau-Boghiș Ape termominerale Sălaj VIDALIS IMPEX S.R.L.

Moneasa Stațiune I Ape termominerale Arad TREND INVEST S.R.L.

Carmazan 4 Argila caolinoasa Bihor MILANO LOGISTIC S.R.L. SUNCUIUS

Țăndărei Argilă comună Ialomița SOCERAM S.A. BUCUREȘTI - SUC. TANDAREI

Bodoc-argilă Argilă comună Covasna TOTAL R.T. S.R.L.

Dealul Igonii Argilă comună Timis

BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. TIMISOARA

Bodoc Siceram Argilă comună Covasna SICERAM S.A. SIGHISOARA

Recea Cemacon Argilă comună Salaj CEMACON S.A. CLUJ NAPOCA

Valea Boghiu Argilă comună Iasi WIENERBERGER -SISTEME DE CARAMIZI S.R.L. BUCURESTI

Biharia Dealul Viilor Argilă comună Bihor EURO CARAMIDA S.A. BIHARIA

Caransebeș Nord Argilă comună Caras-Severin PARTNER CORPORATION S.A. CARANSEBEȘ

Ciritei-Piatra Neamț Argilă comună Neamț ZONOCERAM S.A. PIATRA NEAMȚ


13


Trestiana Argilă comună Botoșani CERAMICA S.A. DOROHOI

Slătinic Argilă comună Mehedinti CERAMET S.A. STREHAIA

Cernabora Nouă Argilă comună Timiș MONDIAL S.A. LUGOJ

Breaza Argilă comună Prahova CHIMFOREX S.A. BUCOV

Grui Argilă comună Argeș CERAMUS S.A. CÂMPULUNG MUSCEL

Bazna (argilă) Argilă comună Sibiu SIMAROSIB S.R.L. SIBIU

Cobadin Argilă comună Constanța PREFAB CONSTRUCT S.R.L.

Radovanu-Curtea de Argeș Argilă comună Argeș SILCOM S.A. CURTEA DE ARGEȘ

Ghizela Vest Bazalt Timis TECHNOCER SRL NADRAG

Patars Bazalt Arad MIN EXPERT SRL TIMIȘOARA

Lucăreț Zabrani Bazalt Timiș CIPALSER S.R.L. TIMIȘOARA

Bogata II-Pârâul Canzii Bazalt Brașov LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI

Poiana Stânii Bazalt Brașov VECTRA SERVICE S.R.L.

Camenita Bazalt Arad DIABAS BATA S.R.L.

La Poeni Bentonită Hunedoara

BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. TIMIȘOARA

Aronești-Gurasada Bentonită Hunedoara ALLPE INTERNAȚIONAL SRL

Mihăiesti-Dobra Bentonită Hunedoara


Buru Cheile Turzii – Petrești Bentonită Cluj COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ

Ardeu Calcar Hunedoara DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE DRUMURI - DEVA

Stejeriș Calcar Brașov PRESCON S.A. BRAȘOV

Racos- Dealul Somosmay Calcar Brașov LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI

Măgura Dobrești Calcar ind.și de constr. Bihor ASOC. MINERAL WEST DOBREȘTI

Prodanesti Calcar ind.și de constr. Sălaj COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ

Cuciulat-Dealul Pirosa Calcar ind.și de constr. Sălaj COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ

Răsăritul Calcar ind.și de constr. Brașov TEMELIA S.A. BRAȘOV

Sipote Calcar ind.și de constr. Constanța REG. AUT. JUD. DR. POD. CONSTANȚA

Cufoaia Calcar ind.și de constr. Maramureș CARIERA CUFOAIA S.A. BAIA MARE

Constantin Daicoviciu Calcar ind.și de constr. Caraș-Severin PARABELUM S.R.L. GAVOJDIA

Săcel Calcar ind.și de constr. Maramures NOSTAND-I SNC

Codlea-Dealul Frasinet Calcar ind.și de constr. Brașov PRESCON S.A. BRAȘOV

Dumbrăveni Calcar ind.și de constr. Constanța REG. AUT. JUD. DR. POD. CONSTANȚA

Dealul Carierei-Vest Calcar ind.și de constr. Constanța CONSAL TRADE

Saliște - Hondol Calcar ind.și de constr. Hunedoara

EUROPEAN GOLDFIELDS DEVA S.R.L. CERTEJUL DE SUS

Dealul Carierei Calcar ind.și de constr. Constanța CONSAL TRADE

14



14


Dumbrăveni Calcar ind.și de constr. Constanța REG. AUT. JUD. DR. POD. CONSTANȚA

Peștere Calcar ind.și de constr. Caraș-Severin TRUST CONSTRUCTII RADLINGER

Valea Bozului-Dumești Calcar ind.și de constr. Hunedoara COMEXIM BANATUL S.R.L. PĂLTINIȘ

Mateiaș Calcar ind.și de constr. Argeș HOLCIM (ROMÂNIA) S.A. BUCUREȘTI

Bocșa Calcar ind.și de constr. Caraș-Severin AUTO TRANS MAN S.R.L. BOCȘA

Ocna de Fier Nord Calcar ind.și de constr. Caraș-Severin GABBRO SRL

Medgidia Est Calcar ind.și de constr. Constanța LAFARGE CIMENT(ROMÂNIA) S.A. BUCUREȘTI

Lara - Câmp Moti Calcar ornamental Bihor B.A.A.S. S.R.L. TIMIȘOARA

Albești-Muscel Calcar ornamental Argeș ROCAS S.A. ALBEȘTII DE MUSCEL

Gușețel I Calcar ornamental Bistrița-Năsăud SOMACO S.A. BUCUREȘTI

Valea Buda Calcar ornamental Argeș SILCOM S.A. CURTEA DE ARGEȘ

Pestis - Căprioara Calcar ornamental Arad EUROCALC S.A. SAVARSIN

Basarabi Cretă Constanța TEMPO INVEST S.R.L.

Basarabi -Valea Seacă Cretă Constanța TEMPO INVEST S.R.L.

Mănăstireni Cuarț Cluj COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ

Varciorova Cuarț Caraș-Severin


Cerna Cuartit pentru construcții Tulcea DOBROMIN S.A. CONSTANȚA

Poiana Ilvei-Lunca Seacă Dacit industrial și de construcție Bistrița-Năsăud

EXPLO TERASIT S.R.L. SÂNGEORZ BĂI

Morlaca Sud Dacit industrial și de construcție Cluj

GRANDEMAR S.A. CLUJ NAPOCA

Moldovenești Sud vest Diabaz Cluj

TRANSILVANIA IMPACT IMPORT EXPORT S.R.L. TURDA

Valea Aric-Valea Drumul Iazului Diabaz Tulcea

BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL SRL ISACCEA

Dealul Asan Diabaz Tulcea Y.S.M. PROMOTION S.R.L. BUCURESTI

Revarsarea Diabaz Tulcea SOROCAM SRL

Minis-Barzavita Diatomita Arad COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ

Forotic Diorit Caras-Severin BASALT CARIERE S.R.L.

Soimos Diorit Arad CARPAT AGREGATE S.A. BUCURESTI

Hauzești Dealul Baba Diorit Timiș BON SERVICE S.R.L. ORSOVA

Valea Radului Diorit Timiș TECHNOCER SRL NADRAG

Buziaș Est Dioxid de carbon Timiș TRATAMENT BALNEAR S.A. BUZIAȘ

Slănic Moldova Dioxid de carbon Bacău PERLA MOLDOVEI S.A. SLĂNIC MOLDOVA

Tușnad Bai II Dioxid de carbon mofetic Harghita TUȘNAD S.A.

Tușnad Bai I Dioxid de carbon mofetic Harghita TUȘNAD S.A.

Măgura Stănești Dolerit Mehedinți CLARIMAR IMPEX SRL


15


Teliuc III Dolomită Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA

Dealu Imalacu Dolomită Tulcea CRISTALMIN S.R.L. MACIN

Zlasti Dolomită Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA

Armeniș Feldspat(pegmatit cu feldspat) Caraș-Severin


Pietroasa Dealul Iancului Gips Cluj

SAINT - GOBAIN CONSTRUCTIONS PRODUCTS ROMÂNIA SRL

Leghia Vest-Nadasu - sector Nord Gips Cluj

KNAUF GIPS S.R.L. BUCUREȘTI

Ortelec I Gips Sălaj EURO CARD 2007 S.R.L. HERECLEAN

Leghia Vest-Nadasu - sector Sud Gips Cluj

KNAUF GIPS S.R.L. BUCUREȘTI

Cerasu-Vl. Drajnei Gips Prahova KNAUF GIPS S.R.L. BUCUREȘTI

Dumbrava-Capusu Gips Cluj KNAUF GIPS S.R.L. BUCUREȘTI

Cerasu-V.Lespezi Gips Prahova CARPATCEMENT HOLDING SA

Rod-Tilisca Gnais Sibiu SIMAROSIB S.R.L. SIBIU

Rod Tilisca-halda de steril Gnais Sibiu SIMAROSIB S.R.L. SIBIU

Sibiu Valea Rece Gnais Sibiu EUROFOR 2011 S.R.L.

Valisor Vale Gnais Caraș-Severin TRUST CONSTRUCȚII RADLINGER

Mala II Granit pentru construcție Mehedinți HIDROTEHNICA S.R.L. CRAIOVA

Radna Granit pentru construcție Arad CIMVEST S.A. ARAD

Iardastita Mare Granit pentru construcție Caraș-Severin GRANIT STAR S.A. BUCUREȘTI

Dealul Pleșa Granit pentru construcție Gorj COLAS DRUMURI S.R.L. BUCUREȘTI

Dealul Pleșa-Comuna Schela Granit pentru construcție Gorj DOMARCONS S.R.L. CRAIOVA

Dealul Lui Manole Granit pentru construcție Tulcea LAFARGE AGREGATE

Traian Granit pentru construcție Tulcea URANUS PLUTON S.R.L. OVIDIU

Radnuta Granit pentru construcție Arad EURO PETROL SRL PITEȘTI

Surduc-Banat Granodiorit Caraș-Severin PERGER BAU S.R.L. TIMIȘOARA

Brădișorul de Jos II -Maidan Granodiorit Caraș-Severin CARPAT AGREGATE S.A. BUCUREȘTI

Brădișorul de Jos-Maidan I Granodiorit Caraș-Severin ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI

Pietroasa-Valea Lazului (Zona B )

Granodiorit pentru construcție Bihor ECO PIRO SRL

Pietroasa-Valea Lazului (Zona A)

Granodiorit pentru construcție Bihor ECO PIRO SRL

Măgura Pojorata Gresie Suceava

COMP. CONSTRUCTII FEROVIARE S.A. POJORATA (dublura 2154)

Pârâul Capra-Tarcau Gresie Neamț LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCURESTI

16



16


Dealul Carierii-Sud Gresie calcaroasă Tulcea TERRA PROD COM& CO S.R.L. GALATI

Dealul Carierii-Nord Gresie calcaroasă Tulcea TERRA PROD COM& CO S.R.L. GALAȚI

Pregheda Nord Huila Caras-Severin TOTAL CM S.R.L. DRĂGAȘANI

Căzănești 2 Lignit Mehedinti EXPOLIG SRL

Margineanca IV Lignit Dâmbovița CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI

Leurda-Valea Porcasa Lignit Gorj EXPLOMEDIU SRL

Meriș 3 Lignit Mehedinți LORFA SRL INSURĂȚEI

Valea Pietrisului Lignit Bihor MAESTRO TRADING SRL

Valea Lui Ivan Lignit Gorj ROVIATRANS SRL

Rapa Lignit Gorj SABA PRODUCTS SRL

Rapa Lignit Mehedinți SABA PRODUCTS SRL

Gorunis Lignit Gorj RESMIN S.R.L. BUCUREȘTI

Căzănești Lignit Mehedinți EXPOLIG SRL

Miculesti II Lignit Gorj EXPLOCARB S.R.L.

Zegujani Vest Lignit Mehedinți EXPLOTRANS MIN SRL

Valea Budoiului Lignit Bihor AGHEAR TRANS S.R.L. VOIVOZI

Valea Jurteană Lignit Bihor MAESTRO TRADING SRL

Valea Mănăstirii Lignit Gorj KAUFOF COM SRL GLOGOVA

Valea Pucioasa-Ceptura Lignit Prahova CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI

Filipeștii de Pădure-Magurerni-microcariera 11 Lignit Prahova CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI

Dealul Carbunaru-microcariera Lignit Dâmbovița CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI

Sarmasag Lignit Sălaj SĂLAJUL S.A.

Racos Sud Lignit Covasna CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI

Urdari cariera Lignit Gorj SOC. NAT. A LIGNITULUI OLTENIA SA

Valea Brânzoiului-microcariera 10 Lignit Prahova CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI

Ip-Zauan Lignit Sălaj SALAJUL S.A.

Aninoasa 1 Lignit Argeș CARBONIFERA S.A. PLOIESTI

Sotanga Nord Lignit Dâmbovița SERVMIN CONSTRUCT SRL

Luncani-Pârâul Popii Marmură Timiș

BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. TIMISOARA

Gura Văii - Varanic Marmură Mehedinți MARMURA S.A. BUCUREȘTI

Sohodol Marmură Alba MARMURA S.A. BUCUREȘTI

Lunci-Valea Cormaia Marmură Bistrița-Năsăud EXPLO TERASIT S.R.L. SÂNGEORZ BĂI

Băița Crăciunești Minereuri auro-argentifere Hunedoara

DEVA GOLD S.A. CERTEJUL DE SUS

Caineni Nămoluri terapeutice Brăila FLORGEUS PROD. COM. IMPEX S.R.L. BUCUREȘTI

Sovata-Lacul Negru Nămoluri terapeutice Mureș ALUNIS SRL SOVATA

Movila Miresii Nămoluri terapeutice Brăila S.C. DOSIL TEAM S.R.L.

Slănic Nămoluri terapeutice Prahova VALDOR SLANIC S.R.L.

Moldovenești Sud est Plăiești Nisip Cluj TRANSILVANIA IMPACT


17


IMPORT EXPORT S.R.L. TURDA

Garbovatul de Sus Nisip cuarțos Mehedinți RO MINERAL INVEST S.R.L CLUJ NAPOCA

Jupanesti Sud Nisip cuarțos Timiș


Capu Dealului II-Zona I Branesti

Nisip pentru materiale de construcție Gorj

GEIA PREF PAN S.R.L. CRAIOVA

Leamna Nisip pentru materiale de construcție Dolj ERPIA S.A. CRAIOVA

Capu Dealului IB Nisip pentru materiale de construcție Gorj

ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI

Capu Dealului II-Zona II Brănești

Nisip pentru materiale de construcție Gorj

GEIA PREF PAN S.R.L. CRAIOVA

Tușnad-Lăzărești Nisip pentru materiale de construcție Harghita

DAKO IMPEX S.R.L. TUȘNAD NOU

Capu Dealului IA Nisip pentru materiale de construcție Gorj

ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI

Cuciulat Nisip și pietriș Sălaj CONSTRUCȚII FEROVIARE S.A. CLUJ NAPOCA

Bradu Nisip și pietriș Sibiu CONSTRUCȚII S.A. SIBIU

Pausa Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALAU

Someș Guruslau Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALAU

Plesca Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALAU

Romita Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALAU

Chendrea Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALAU

Rus Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALĂU

Babiu1 Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI și PODURI SĂLAJ S.A. ZALĂU

Lesnic Nisip și pietriș Hunedoara ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCURESTI

Ogrezeni Nisip și pietriș Giurgiu COMATCO S.A. CHIAJNA

Cristesti-Dragușeni Nisip și pietriș Iași AGREGATE EST

Pod Văleni Nisip și pietriș Prahova CDC STAR S.R.L.BRAȘOV

Nucet Nisip și pietriș Dâmbovița CDC STAR S.R.L.BRAȘOV

Lugojel Nisip și pietriș Timiș ICM S.A. TIMIȘ

Vladimirescu I Nisip și pietriș Arad ECONSA GRUP S.R.L.

Benesat-Cheud Nisip și pietriș Sălaj BETONAGREG S.R.L. BENESAT

Apa-Racta Nisip și pietriș Satu Mare MIRD S.R.L.

Slatina Sector Sud Nisip și pietriș Olt CARPAT AGREGATE S.A. BUCUREȘTI

Verseni Nisip și pietriș Iași AGROJOR S.R.L.

Movileni Nisip și pietriș Galați SORAGMIN S.R.L.

Suraia Nisip și pietriș Vrancea METAGREMIN S.A. FOCȘANI

Viisoara Nisip și pietriș Dâmbovița GLACIAL PROD SRL POPEȘTI LEORDENI

Slatina Sector Nord Nisip și pietriș Olt CARPAT AGREGATE S.A.

18



18


BUCUREȘTI

Fiscalia Nisip și pietriș Vâlcea ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI

Lipova I Nisip și pietriș Arad ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI

Halanga Sud Nisip și pietriș Mehedinți ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI

Pui Nisip și pietriș Hunedoara GOSPODARIE PREST COM PETROȘANI

Sambateni I Nisip și pietriș Arad BEST AGREGATE S.R.L.

Santimbru - Cotu Mures Nisip și pietriș Alba

TRANSPORTURI GRELE ȘI AGABARITICE S.A. CLUJ NAPOCA

Stoenesti-Farcasele Nisip și pietriș Olt CARPAT AGREGATE S.A. BUCUREȘTI

Zavideni Nisip și pietriș Vâlcea INFOSERVICE SRL BĂILE OLĂNEȘTI

Arcani Nisip și pietriș Gorj CITEX S.A. TG. JIU

Pod Izvor Nisip și pietriș Suceava CONSTRUCTII FEROVIARE "MOLDOVA" S.A. IAȘI

Lunca Mures Nisip și pietriș Alba TCI RAZBOIENI

Moreni-Ghirdoveni Nisip și pietriș Dâmbovița

LUCRĂRI DRUMURI ȘI PODURI DÂMBOVIȚA S.A. TÎRGOVIȘTE

Naidas Nisip și pietriș Caraș-Severin

INTREP.PRODUCTIE ȘI PRESTĂRI SERVICII S.A. REȘIȚA

Pricaz Nisip și pietriș Hunedoara CONDOR TCM S.A.

Vântu de Jos-Amonte pod Nisip și pietriș Alba

TRANSPORTURI GRELE ȘI AGABARITICE S.A. CLUJ NAPOCA

Darvari Nisip și pietriș Prahova DRUMURI ȘI PODURI S.A. PRAHOVA

Santion-Giris Nisip și pietriș Bihor AQUASERV S.R.L. BORS

Episcopia Bihor Nisip și pietriș Bihor SAMOS PRODIMPEX S.R.L. ORADEA

Luncani - zona I Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MUREȘ

Micoslaca Nisip și pietriș Alba TCI RĂZBOIENI

Cojocaru-Zavoiul Orbului-zona 2 Nisip și pietriș Dâmbovița

LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI

Cojocaru-Zavoiul Orbului-zona 1 Nisip și pietriș Dâmbovița


Ceala III Nisip și pietriș Arad CONSTAR S.A. ARAD

Chichisa Nisip și pietriș Sălaj ANTR. REPARAȚII LUCRĂRI ARL CLUJ S.A.

Comisani-amonte Nisip și pietriș Dâmbovița PROD BALAST S.R.L. COMISANI

Orășeni-Caransebeș Nisip și pietriș Caraș-Severin COMEXIM BANATUL S.R.L. PĂLTINIȘ

Dobra Nisip și pietriș Hunedoara ARG CHEMISYSTEMS S.A.

Braznic Nisip și pietriș Hunedoara COMP. NAT. CU, AU și FE "MINVEST" S.A. DEVA

Buciumeni Nisip și pietriș Dâmbovița CARIERE AGREMIN S.R.L.

Craciunelu de Jos Nisip și pietriș Alba TRANSPORTURI GRELE și AGABARITICE S.A. CLUJ


19


NAPOCA

Berindan I Nisip și pietriș Satu Mare PRODEXIMP S.R.L.

Mihaesti-Raul Targului 1 Nisip și pietriș Argeș CONMUS S.A. CIMPULUNG MUSCEL

Berindan II Nisip și pietriș Satu Mare PRODEXIMP S.R.L.

Clucereasa Nisip și pietriș Argeș PREFACOMIN S.A. SCHITU GOLESTI

Pecica Nisip și pietriș Arad INFRATIREA TOMOIAGA SRL COSTEIU

Galgau Nisip și pietriș Sălaj NORD CONFOREST S.A. CLUJ NAPOCA

Sapoca Nisip și pietriș Buzău CONFERIC S.R.L. BUZAU

Cicir I-A Nisip și pietriș Arad AGAT S.R.L. ARAD

Drobeta Tr. Severin km 928-929 Nisip și pietriș Mehedinți

HIDROTEHNICA S.R.L. CRAIOVA

Cap Roșu Nisip și pietriș Prahova MATERO-AMA S.R.L. CAMPINA

Măgurele Nisip și pietriș Prahova DRUMURI și PODURI S.A. PRAHOVA

Bădeni Nisip și pietriș Argeș CAMPULUNG S.A. CAMPULUNG MUSCEL

Motca-amonte Nisip și pietriș Iași C.L.M. PASCANI DIR APA CANAL

Biliești Nisip și pietriș Vrancea DANIRA SOLAR IMPEX S.R.L. FOCSANI

Ostrovul-Pastramagiul Nisip și pietriș Constanța OSTROVIT S.A. OSTROV

Dărăști Nisip și pietriș Giurgiu EURO-MAN-CONSTRUCT S.R.L.

Roata de Jos-Cartojani Nisip și pietriș Giurgiu CIPROM S.A. PLOIESTI

Simileasca Nisip și pietriș Buzău SOMACO GRUP PREFABRICATE S.R.L.

Stăncești Vest Nisip și pietriș Buzău INTEGRAL S.A. BUZAU

Socu I Nisip și pietriș Gorj EDILMAR S.R.L.

Paulis II Nisip și pietriș Arad CONSTRUCTII FEROVIARE S.A. TIMISOARA

Nazna Nisip și pietriș Mureș REMIMPEX SRL SINCRAIU DE MURES

Basceni Nisip și pietriș Buzău APASCO S.A. MANECIU

Romanasi Nisip și pietriș Sălaj ANTR. REPARATII LUCRARI ARL CLUJ S.A.

Cochirleni Dunare km 307-308 Nisip și pietriș Constanța SCUT S.A. CONSTANTA

Lipanesti-Sipot Nisip și pietriș Prahova INSPET S.A. PLOIESTI

Stoenesti Aricesti Nisip și pietriș Prahova PONTIAC IMPROEX SRL

Valea Turea Nisip și pietriș Sălaj GROUP MPS SRL ZALAU

Baratca Nisip și pietriș Arad TRANSKATRIN G.E. S.R.L. TIMISOARA

Aricesti-Targsor Nisip și pietriș Prahova PONTIAC IMPROEX SRL

Gavojdia Nisip și pietriș Timiș PARABELUM S.R.L. GAVOJDIA

Petrești Găești Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE SRL TARGOVISTE

Petelea Nisip și pietriș Mureș GEIGER TRANSILVANIA SRL CRISTESTI

20



20


Zăbrani-Sat Batran Nisip și pietriș Arad MDA INVEST SRL

Lipova Hadarache Nisip și pietriș Arad BEST AGREGATE S.R.L.

Catanele Nisip și pietriș Argeș BEST PAVAJ S.R.L.

Petrești Potop Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE SRL TÂRGOVIȘTE

Lucacesti 4 Nisip și pietriș Maramureș CHILIA S.R.L. BAIA MARE

Zimand Feldioara Nisip și pietriș Arad SITROM'97 S.A. ARAD

Chiliseni-Stirbat Nisip și pietriș Suceava CON 2000 S.R.L. BOTOȘANI

Rancaciov-Holcim Nisip și pietriș Argeș HOLCIM (ROMÂNIA) S.A. BUCUREȘTI

Raul Strei-Ciopeia Nisip și pietriș Hunedoara MINEXFOR S.A. DEVA

Raul Strei-Rusor-Ponor-sector Rusor Nisip și pietriș Hunedoara MINEXFOR S.A. DEVA

Raul Strei-Rusor-Ponor-sector Pui Ponor Nisip și pietriș Hunedoara MINEXFOR S.A. DEVA

Raul Strei-Livadia Nisip și pietriș Hunedoara MINEXFOR S.A. DEVA

Oniceni-Draguseni Nisip și pietriș Suceava CARIMAR SRL ONICENI

Milova Nisip și pietriș Arad EUROCONSTRUCT S.A. TIMIȘOARA

Sambateni IV Nisip și pietriș Arad CONAR S.A. ARAD

Cicir IV Nisip și pietriș Arad CONAR S.A. ARAD

Vurpar Mures Nisip și pietriș Alba FORICON S.A. DEVA

Ususau II Nisip și pietriș Arad COMPANIA DE DEZVOLTARE IMOBILIARĂ S.R.L.

Potlogi-Balta Nisip și pietriș Dâmbovița ALAS ROMÂNIA S.R.L.

Pomi Nisip și pietriș Satu Mare BISOM COM

Mogoșeni-corp 3 Nisip și pietriș Bistrița-Năsăud ANTR. REPARAȚII LUCRĂRI ARL CLUJ S.A.

Mogoșeni-corp 2 Nisip și pietriș Bistrița-Năsăud ANTR. REPARATII LUCRĂRI ARL CLUJ S.A.

Mogoșeni-corp 1 Nisip și pietriș Bistrița-Năsăud ANTR. REPARATII LUCRĂRI ARL CLUJ S.A.

Podu Corbencii Nisip și pietriș Dâmbovița AGROCOMP INTERNAȚIONAL

Criciova 3 Nisip și pietriș Timiș TIMCON S.A. TIMIȘOARA

Ionești aval Nisip și pietriș Dâmbovița AGREMIN S.A. TÂRGOVIȘTE

Glod-Rus Nisip și pietriș Sălaj ANTR. REPARATII LUCRARI ARL CLUJ S.A.

Mihăești-Râul Targului 3 Nisip și pietriș Argeș CONMUS S.A. CÂMPULUNG MUSCEL

Mihăești-Râul Targului 2 Nisip și pietriș Argeș CONMUS S.A. CÂMPULUNG MUSCEL

Fântanele Est Nisip și pietriș Arad ECONSA GRUP S.R.L.

Soimos Nisip și pietriș Arad TECNOIMP RO SRL ARAD

Salva Nisip și pietriș Bistrița-Năsăud INEUL COMPANY S.A. NĂSĂUD

Magura Nisip și pietriș Buzău CARB S.A. BRAȘOV

Cojocaru-Zavoiul Orbului-statie sortare 2 Nisip și pietriș Dâmbovița


Cojocaru-Zavoiul Orbului-statie sortare 1 Nisip și pietriș Dâmbovița


Iedera II Nisip și pietriș Dâmbovița AGREGO PROD SRL POIANA CÂMPINA


21


Iedera I Nisip și pietriș Dâmbovița AGREGO PROD SRL POIANA CÂMPINA

Movilenii de sus-Nord Nisip și pietriș Galați MISTRAL S.A. TECUCI

Luncani - zona VI Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MUREȘ

Luncani - zona V Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MUREȘ

Luncani - zona IV Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MUREȘ

Luncani - zona III Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MUREȘ

Luncani - zona II Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MURES

Calarasi Nisip și pietriș Călărași PREFAB S.A. CĂLĂRAȘI

Comisani- aval Nisip și pietriș Dâmbovița PROD BALAST S.R.L. COMISANI

Rapsig Nisip și pietriș Arad CONSTAR S.A. ARAD

Condrea II Nisip și pietriș Galați CONFORT S.A. GALAȚI

Condrea I Nisip și pietriș Galați CONFORT S.A. GALAȚI

Cosmesti-Doaga Nisip și pietriș Galați SOMACO S.A. BUCUREȘTI

Galbinasi Nisip și pietriș Buzău CONSTRUCTII FEROVIARE S.A. GALAȚI

Buchin Nisip și pietriș Caraș-Severin FORMIN S.A. CARANSEBEȘ

Tudora Nisip și pietriș Botoșani COM BETON S.A.

Drobeta Turnu Severin Nisip și pietriș Mehedinți

NAVIGATIA FLUVIALĂ ROMÂNĂ "DROBETA" DROBETA TR. SEVERIN

Nanov-Alexandria Nisip și pietriș Teleorman CONSTRUCȚII MUNTENIA S.A. TÂRGOVIȘTE

Santuhalm Nisip și pietriș Hunedoara ICSH S.A. HUNEDOARA

Apa-Homoc Nisip și pietriș Satu Mare MIRD S.R.L.

Razboieni Nisip și pietriș Alba TCI RĂZBOIENI

Bors Nord Nisip și pietriș Bihor CONSTRUCȚII BIHOR S.A. ORADEA

Bonda Rovina Flaviafit Nisip și pietriș Bihor FLAVIAFIT S.R.L. ORADEA

Tinteanca Nisip și pietriș Prahova BUCEGI MANAGEMENT SRL

Petelea 2 Nisip și pietriș Mureș GEIGER GROUP ROMANIA S.R.L. BUCUREȘTI

Jupa Sud zona B Nisip și pietriș Caraș-Severin DERBAC SRL

Jupa Sud zona A Nisip și pietriș Caraș-Severin DERBAC SRL

Cocorastii Caplii Nisip și pietriș Prahova ELF GRUP OTOPENI SRL OTOPENI

Crisul Morii Nisip și pietriș Bihor ERPAL CONS OSORHEI

Sabolciu Nisip și pietriș Bihor READYMIX ROMÂNIA SRL

Sacu Sud Nisip și pietriș Caraș-Severin PARABELUM S.R.L. GAVOJDIA

Balta Tomii Salcare Nisip și pietriș Hunedoara BELEVION IMPEX S.R.L. BUCUREȘTI

Sabisa Nisip și pietriș Maramureș LAURENTIU H S.R.L. NEGREȘTI OAȘ

Turdaș Lunca Nisip și pietriș Hunedoara AGRO COMPANY AGREGATE S.R.L. TURDAȘ

Hada Mare Nisip și pietriș Arad TOP AGREGATE

22



22


PRODUCTION

Mihai Vodă Nisip și pietriș Giurgiu EURO CONSTRUCT TRADING'98 SRL

Zabrani 4 Sud Nisip și pietriș Arad ROMANIAN COMPANY FOR CONSTRUCTION SRL

Fusea Salcioara Nisip și pietriș Dâmbovița AGROCOMP INTERNATIONAL

Ratesti Patuleni Nisip și pietriș Argeș INTENS PREST S.R.L. PITEȘTI

Dambul Tatarului Nisip și pietriș Satu Mare LASSELSBERGER MINERALS SRL

Ineu Pusta Husasau Nisip și pietriș Bihor LEMONI COM SRL

Criciova Vest Nisip și pietriș Timiș TECHNOCER SRL NADRAG

Uliesti Nisip și pietriș Dâmbovița GENERAL BETON ROMÂNIA S.R.L.TIMIȘOARA

Santion Nisip și pietriș Bihor BETON CONSTRUCT S.R.L. ALESD

Jena V zona B Nisip și pietriș Timiș TECHNOCER SRL NADRAG

Jena V zona A Nisip și pietriș Timiș TECHNOCER SRL NADRAG

Targsorul Nou Nisip și pietriș Prahova BADY GRAND EXPLORER SRL PITEȘTI

Horia Nisip și pietriș Arad TECNOIMP RO SRL ARAD

Viperești-Cislău-zona 2 Nisip și pietriș Buzău MECAN CONSTRUCT S.A. PATARLAGELE

Viperești-Cislău-zona 1 Nisip și pietriș Buzău MECAN CONSTRUCT S.A. PĂTÂRLAGELE

Lucieni Nisip și pietriș Dâmbovița GROUP ABI CONSULT SRL

Sabolciu-Bonda corp Sud Nisip și pietriș Bihor FLAVIAFIT S.R.L. ORADEA

Sabolciu-Bonda corp Nord Nisip și pietriș Bihor FLAVIAFIT S.R.L. ORADEA

Neudorf Nord Nisip și pietriș Arad HOLCIM (ROMÂNIA) S.A. BUCUREȘTI

Santaul Mic-Sura Nisip și pietriș Bihor GAVELLA COM S.R.L. ORADEA

Tinaud Nisip și pietriș Bihor BETON CONSTRUCT S.R.L. ALESD

Campul Bocioc-Giris Nisip și pietriș Bihor SIMBAC S.A. ORADEA

Alesd Valea Riciu Est Nisip și pietriș Bihor CAPITALIST PROD COM SRL ASTILEU

Bors Santau Nisip și pietriș Bihor NONI TRADE SRL BORS

Dobra Finta Nisip și pietriș Dâmbovița LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCURESTI

Santau-La Cazemate 1 Nisip și pietriș Bihor INVEST PETRAS SRL ORADEA

Coada Izvorului Est Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE

Moara mocanului vest Nisip și pietriș Argeș HIDRO ARGES SRL PITEȘTI

Udeni Zavoi Nisip și pietriș Argeș INTENS PREST S.R.L. PITEȘTI

Ghioroc Vest Nisip și pietriș Arad AL-MIN CONSTRUCȚII S.R.L. TIMIȘOARA

Manastioara Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE

Olteni Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE

Patroaia Deal Nisip și pietriș Argeș INTENS PREST S.R.L. PITEȘTI

Patroaia Deal Nisip și pietriș Dâmbovița INTENS PREST S.R.L. PITEȘTI

Gavojdia-Ciresu Nisip și pietriș Timiș ZONTA INDUSTRIES SRL

Orlat Cristian Nisip și pietriș Sibiu GEIGER TRANSILVANIA SRL


23


CRISTEȘTI

Zădăreni Nisip și pietriș Arad CAVE -PERINO SRL ZĂDĂRENI

Zimandu Nou-Est Nisip și pietriș Arad KOSTMANN ROMÂNIA S.R.L.

Coada Izvorului Vest Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE

Stoenești Rahtivani Nisip și pietriș Prahova APOLODOR COM IMPEX SRL

Stancesti-Prahova Nisip și pietriș Prahova TCIND BRAZI S.A.

Aleșd - Valea Riciu Nisip și pietriș Bihor BETON CONSTRUCT S.R.L. ALEȘD

Rudari Nisip și pietriș Argeș INTENS PREST S.R.L. PITEȘTI

Balta Mare Costești Nisip și pietriș Dâmbovița WOPFINGER TRANSPORTBETON S.R.L.

Dealul Cerchesș Nisip silicios Bihor CUART SANDS IMPEX S.R.L.

Feleac Vest Nisip silicios (pt.ind.sticlei și ind.met.) Cluj

COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ

Casla Porfir Tulcea DELTACONS S.A. TULCEA

Lelese Central Rocă cu talc Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA

Lelese vest 2-extindere Rocă cu talc Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA

Lelese central și vest Rocă cu talc Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA

Lelese-1 Mai Rocă cu talc Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA

Marga Rocă cu talc Caraș-Severin


Cerisor Rocă cu talc Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA

Pârva Roci caolinizate Bistrița-Năsăud COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ

Valea Florilor Sare gemă Cluj DIANA EXPLOATĂRI MINIERE SRL

Dealul Magurici Scorii bazaltice Brașov TUNELE COMERT SRL

Racos - Dealul Heghes Scorii bazaltice Brașov LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI

Ghizela Vest Scorii bazaltice Timiș TECHNOCER SRL NADRAG

Valea Ditraului - Muntele Mare Sienite nefelinice Harghita

DITRAU MINING CORPORATION S.R.L. DITRAU

Cerna Bujorul Bulgaresc Șisturi cuartoase Tulcea TEHNOLOGICA RADION SRL BUCUREȘTI

Sibioara II-Valea cu Izvoru Șisturi verzi Constanța SOMACO CONSTRUCT SRL

Cheia Șisturi verzi Constanța REG. AUT. JUD. DR. POD. CONSTANȚA

Dealul Goruneni - Ocnele Mari Tufuri industriale Vâlcea TITAN S.R.L. PITEȘTI

Slănic-Piatra Verde Tufuri industriale Prahova CARPATCEMENT HOLDING SA

Lunga-Ojdula Turbă Covasna EXIMON S.A.

Tabel 10.3. Licenţe active în procedura de aprobare pentru exploatare Sursa: ANRM

24



24

Legenda

Harta 10.1. Harta cu distribuţia resurselor minerale exploatate în România Sursa: ANRM III.1.1.b. Analiza principalelor substante și grupe de substante minerale utile În Strategia naţională a industriei miniere 2010-2035 (SNIM) s-a adoptat o clasificare condensată a substanţelor minerale utile (Tabelul 10.4) utilizată pentru analiza SWOT . În cadrul analizei au fost evidenţiate pentru fiecare categorie din clasificare punctele ţări şi punctele slabe precum şi oportunităţile şi ameninţările specifice, în concordanţă cu obiectivele strategice preconizate la nivelul UE şi la nivel naţional în domeniul resurselor, materiilor prime, domeiul energetic şi politicile de mediu.

Substanţa sau grupa de substanțe minerale Resursa minerală la 01.01.2011 Producţia netă în anul 2011

U.M. Cantitate U.M. Cantitate

1 Lignit mil tone 3.296 mii tone 33.293

2 Huilă mil tone 602 mii tone 2.122

3 Minereuri auro-argentifere mil tone 760 mii tone 0

4 Minereuri polimetalice mil tone 67 mii tone 0

5 Minereuri cuprifere mil tone 443 mii tone 31,8 concentrat cupros

6 Minereu de uraniu * * * *


25

Substanţa sau grupa de substanțe minerale Resursa minerală la 01.01.2011 Producţia netă în anul 2011

U.M. Cantitate U.M. Cantitate

7 Sare gema mil tone 4.390 mii tone 2.249

8 Substante nemetalifere mil tone 308 mii tone 1.064

9 Roci utile

9A -ornamentale mil tone 80 mii mc 21

9B -nisip și pietris mil tone 1.250 mii mc 31.326

10 Altele mil tone 9.789 mii tone 1.064

11 Ape subterane:

11A Ape termale (geotermale) din care:

11A1

-căldura din sisteme hidrogeotermale

mii TCC 3.820 Gcal 99.773

11A2

-ape geotermale mc/zi 22.612 mii mc 2.789

11B Ape balneare (ape minerale terapeutice)

mc/zi 82.621 mii mc 4.265

11C Ape minerale naturale mc/zi 37.326 mii mc 1.253

Tabel 10.4. Categoriile de substanțe și grupuri de substanțe minerale utile utilizate în analiza SWOT, cu indicarea resursei minerale și a producției nete la nivelul anului 2011 (pentru 2012 raportarea nu este finalizată) Sursa: SNIM

1. Analiza SWOT cărbune – lignit

Puncte tari:

- Zăcăminte de lignit aflate în exploatare, având cantonate rezerve de peste 500 milioane de tone;

- Se poate asigura exploatarea pe termen lung;

- Existenţa de personal calificat şi cu tradiţie în activitatea minieră;

- Contribuţie esenţială la securitatea energetică naţională în situaţii de criză a altor resurse;

- Infrastructură adecvată atât extracţiei propriu-zise cât şi transportului către uzinele de electricitate;

- Eficienșă economică, nefiind necesare subvenții.

Puncte slabe:

- Putere calorifică inferioară altor materii prime energetice;

- Exploatare cu impact puternic asupra mediului;

- Utilaje îmbătrânite fizic şi moral;

- Cheltuieli mari cu munca vie;

- Realizarea unor lucrări de mare anvergură pentru descopertă;

- Cheltuieli ridicate cu ecologizarea.

Oportunităţi:

- Cerere crescută pe piaţa de energie;

- Piaţă de desfacere stabilă;

- Perpetuarea activităţii miniere în zonă cu consecinţe pozitive asupra comunităţii;

- Creşterea ponderii cărbunelui în producţia termoenergetică pe plan mondial;

- Costurile inca ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile;

- Perspectiva repoziţionării carbunelui ca sursă primară de energie strategică;

- Posibilitatea implementării de proiecte de retehnologizare în vederea modernizării şi dezvoltării de noi capacităţi de producţie performante.

Ameninţări:

- Agravarea crizei economice mondiale;

- Creşterea costurilor de producţie generată de obligativitatea internalizarii costurilor aferente descopertarii, inchiderii și reabilitarii postinchidere;

- Vulnerabilitate socială ridicată datorită deteriorării situaţiei financiare;

- Dependența cererii de lignit de funcţionarea termocentralelor.

26



26

2. Analiza SWOT cărbune-huilă

Puncte tari:

- Existența unei rezerve exploatabile de peste 300 milioane de tone, concentrată într-un zăcământ unic, cu grad de asigurare de cca 100 ani;

- Infrastructură deja existentă, atât ca facilități de suprafață cât și ca lucrări miniere principale de deschidere, utilizabile pe termen lung atât pentru extracţia propriu-zisă cât şi pentru transportul către beneficiari, pe calea ferată;

- Concentrare teritorială a exploatărilor miniere într-o zonă relativ restrânsă;

- Distanţă redusă faţă de beneficiari;

- Existenţa de personal calificat în activitatea minieră, tradiție și expertiză profesională la toate nivelurile;

- Contribuţie esenţială la securitatea energetică naţională în situaţii de criză a altor resurse;

- Parametrii produselor realizate cu actualele tehnologii de exploatare şi preparare compatibile cu instalațiile de ardere a cărbunelui, existente la beneficiari;

- Instalaţiile de preparare deţinute pot realiza produse cu un conţinut energetic mărit.

Puncte slabe:

- Condiţii geologo-miniere dificile de exploatare (adâncime mare de exploatare, tectonică, stratigrafie, variabilitate);

- Grad ridicat de periculozitate a exploatării din cauza conţinutului ridicat de gaze explozive al zăcământului, cu predispoziție la autoaprindere și explozii;

- Putere calorifică scăzută comparativ cu oferta internaţională;

- Posibilităţi reduse de îmbunătăţire semnificativă a calităţii producției, la gura minei cu actuala tehnologie de exploatare;

- Grad de mecanizare a exploatării scăzut, utilaje uzate fizic şi moral;

- Lipsa unor tehnologii performante adaptabile condițiilor de zăcământ;

- Personal cu mentalitate rigidă, îmbătrânit, erodat profesional;

- Dificultăţi în exploatarea selectivă a cărbunelui;

- Cost de producţie ridicat.

Oportunităţi:

- Necesar crescând de surse de energie primară;

- Piaţă de desfacere relativ stabilă;

- Posibilităţi de creștere a veniturilor prin îmbunătațirea calităţii produselor;

- Creşterea ponderii cărbunelui în producţia termoenergetică pe plan mondial;

- Costurile încă ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile;

- Perspectiva realizării Complexului Energetic Hunedoara;

- Menţinerea unei infrastructuri miniere adecvate exploatării huilei astfel încât să fie asigurată continuitatea producţiei pe o perioadă mare de timp;

- Posibilitatea implementării proiectelor de captare a metanului din carbune și a emisiilor de metan din zăcămintele aflate în exploatare;

- Îmbunătăţirea calităţii cărbunelui vândut, cu mici investiţii în retehnologizarea sortării de la fiecare exploatare minieră.

Ameninţări:


- Vulnerabilitatea exploatării cărbunelui faţă de caracteristicile şi condiţiile geo-miniere;

- Creşterea costurilor de producţie generată de obligativitatea asigurării unor condiţii suplimentare de securitate şi sănătate în muncă şi de protecţie a mediului;

- Vulnerabilitate socială mare datorită caracterului monoindustrial al zonei, a deteriorării situaţiei financiare şi a restrângerii locurilor de muncă în condiţiile lipsei unei alternative economice reale;

- Dependenţa producţiei de asigurarea funcţionarii celor două termocentrale.

- Lipsa unui preţ reglementat apropiat de costul de producţie;

- Lipsa fondurilor pentru pentru dezvoltarea extensiva a exploatarii;

- Şanse reduse de asigurare a necesarului investiţional pentru rentabilizarea minelor viabile.


27

3. Analiza SWOT aur-argint

Puncte tari:

- Existența unor resurse totalizând 760 mil tone minereu;

- Existența infrastructurii de prelucrare prin procedeul CIP-CIL;

- Existența capacității de gestionare a deșeurilor miniere pe termen mediu;

- Existența cercetării geologice în zona de oxidare cu posibilitatea dezvoltării unor exploatări la zi;

- Existența minelor ale căror lucrari de deschidere și pregătire se pretează tehnologiilor moderne de exploatare;

- Existența posibilității realizării unor concentrări tehnologice de tipul: o uzină - mai multe surse;

- Existența infrastructurii de învățământ capabilă să pregătească în scurt timp personal calificat pentru activitatea minieră.

Puncte slabe:

- Minele deschise în adâncime se află în proces de închidere;

- Nu există instalații tehnologice de mare capacitate pentru prelucrarea minereului (concentratului) aurifer;

- Industria metalurgică (pirometalurgică) și-a restrâns sau sistat activitatea;

- Reluarea exploatării subterane necesită aport investițional mare.

Oportunităţi:

- Piața minereurilor aurifere este stabilă și crescătoare în ultimii ani;

- Prelucrarea deșeurilor din iazurile vechi de decantare și a stocurilor de pirite aurifere arsenioase, conduc deopotrivă la ecologizarea unor mari suprafețe ocupate de aceste depozite;

- Consecinţe sociale pozitive pe fondul lipsei locurilor de muncă.

Ameninţări:


- Riscul închiderii definitive a unor rezerve, deschise inițial în minele de adâncime;

- Riscul unei percepții ostile datorită utilizării cianurii în procesul de prelucrare.

4. Analiza SWOT polimetalice

Puncte tari:

- Baza de materii prime cu termene de epuizare relativ îndelungate constând în resurse variate, dispersate în 145 de zăcăminte, cu 28 milioane tone rezerve posibil de exploatat, 25 perimetre au avut licențe de exploatare, dar sunt în prezent închise sau în procedură de închidere;

- Infrastructură existentă (rețele de lucrări miniere; amplasamente pentru incinte, utilități și uzine de preparare, căi de acces);

- Posibilitatea amplasării liniilor moderne de prelucrare pe siturile existente;

- Există mine ale căror metode de deschidere și pregătire se pot adapta pentru introducerea tehnologiilor moderne de exploatare;

- Există posibilitatea realizării unor concentrări tehnologice de tipul: o uzină - mai multe mine;

- Există infrastructură de învățământ capabilă să pregătească în scurt timp personal calificat pentru activitatea minieră;

- Minele sunt situate în zone monoindustriale în care consultările comunitare sunt favorabile activităților de exploatare minieră;

- Existența unor zone punctuale ce pot fi exploatate rentabil, pe durate determinate.

Puncte slabe:

- Condiții de extracție dificile;

- Generează poluarea accentuată a apei și solurilor;

- Conținut redus de substanță utilă a zăcămintelor, improprii exploatării la capacități mici;

- Tehnologii și echipamente uzate fizic și moral, grad de mecanizare a exploatării scăzut, minele necesită reproiectarea sistemelor de deschidere și pregătire, adaptarea la utilaje performante;

- Lipsa industriei post-extragere (industria metalurgică și-a restrâns sau, sistat activitatea);

- În prezent nu există mine cu utilități în funcțiune (stații de ventilație, rețele de alimentare, stații de pompare ape de mină).

Oportunităţi:

- Piața minereurilor neferoase înregistrează un trend crescător;

- Reluarea activităţii miniere cu consecinţe pozitive asupra comunităţilor din zonele tradițional monoindustriale;

- Menţinerea unei infrastructuri pentru exploatarea minereurilor polimetalice, adecvaăa atît din perspectiva tehnologiilor

28



28

moderne de exploatare-prelucrare cât și a măsurilor de protecție a mediului.

Ameninţări:

- Abandonarea unor rezerve exploatate inițial în mine de mare adâncime;

- Abundența și diversitatea ofertei pe plan mondial;

- Apariția pe piață a unor materiale sintetice care înlocuiesc produsele tradiționale;

- Creșterea gradului de reciclare și substituire.

5. Analiza SWOT minereu cuprifer

Puncte tari:

- Există resurse apreciabile de minereu, cifrate la 443 mil tone;

- Există cercetări geologice în zonele de oxidare cu posibilitatea dezvoltării unor exploatări la zi;

- Există exploatări la zi ale căror lucrari de deschidere și pregătire se pretează tehnologiilor moderne de exploatare;

- Există posibilitatea realizării unor concentrări tehnologice de tipul: o uzină - mai multe surse.

Puncte slabe:

- Nu mai există instalații tehnologice pentru prelucrarea minereului cuprifer, acestea au fost demolate;

- Rentabilizarea minelor viabile necesită aport investițional mare pentru redeschidere și retehnologizare.

Oportunităţi:

- Piața minereurilor cuprifere este stabilă, crescătoare în ultimii ani;

- Prelucrarea deșeurilor din iazurile vechi de decantare și a stocurilor de minereuri cuprifere, conduc deopotrivă la ecologizarea unor mari suprafețe ocupate de aceste depozite;

- Reanalizarea la nivel european a surselor interne de producere a materiilor prime minerale;

- Consecinţe sociale pozitive asupra comunităților la reluarea activității de exploatare.

Ameninţări:

- Riscul unei percepții ostile datorită impactului de mediu;

- Realizarea producției miniere la limita de profitabilitate este dependentă de menținerea nivelului actual al pieței.

6. Analiză SWOT uraniu

Puncte tari:

- Iniţierea proiectelor integrate de deschidere de noi zăcăminte şi construirea de uzine de preparare/rafinare ;

- Resursa energetică primară care asigură un preț scăzut al energiei electrice produsă în centrale nuclearo-electrice;

Puncte slabe:

- Condiţii de extracţie dificile;

- Probleme potenţiale de sănătate și securitate în muncă (exploatări miniere subterane);

- Zăcământ cu conţinut redus de substanţă utilă;

- Distanţe de transport mari între sucursala minieră şi uzina de preparare, ce implică înregistrarea unor cheltuieli mari de transport;

- Grad avansat de uzură fizicăşi morală a utilajelor din cadrul uzinei de prepare;

- Tehnologie de prelucrare învechită.

Oportunităţi:

- Leader pe piaţa de profil din Europa ;

- Cerere internă de concentrate tehnice în creştere ;

- Continuarea activităţilor miniere pentru asigurarea securității energetice (memorandum guvernamental aprobat în 05.05.2010);

- Atragerea în circuitul economic şi a altor resurse de uraniu cu prelucrarea/prepararea în instalaţii cu tehnologie avansată.

Ameninţări:

- Constrângeri bugetare care nu permit alocarea resurselor bugetare la nivelul solicitat, în vederea urgentării finalizării obiectivelor de investiţii şi implicit a neasigurării stocului de concentrate tehnice de uraniu care pe de-o parte ar proteja România în faţa unor oscilaţii mari a indicatorului de preţ de uraniu pe piaţa SPOT şi ar conferi o siguranţă în alimentarea reactoarelor în funcţiune, capacitatea de producţie putând fi redusă sau mărită în funcţie de oscilaţia preţului uraniului de pe piaţă;

- Lipsa finanţării pentru investiţiile pe mediu (datorită lipsei de finanţare, lucrările privind realizarea unor staţii modernizate de decontaminare a apei de mină nu au fost începute).


29

Nr. crt.

Compania/ Societatea

Total mine închi se

Hotărârea de Guvern care a aprobat închiderea nr./an

81

6 /

19

98

17

/1

99

9

72

0 /

19

99

49

3 /

20

00

60

2 /

20

01

89

8 /

20

02

92

6 /

20

03

18

54

/20

04

10

08

/20

06

64

4 /

20

07

99

7 /

20

10

TOTAL din care: 556 76 37 48 68 49 45 20 64 55 88 6 1 C.N.H. Petroşani 69 3 - 1 20 7 4 2 7 5 20 -

2 S.N.L.O. Tg. Jiu 54 9 8 6 6 - 1 4 10 3 5 2

3 S.N.C. Ploieşti 85 31 1 6 1 13 4 - 6 6 16 1

4 C.N. REMIN Baia Mare

69 22 5 1 4 - 11 - 4 7 15 -

5 C.N.U. Bucureşti 25 - 2 3 5 1 4 - 1 2 5 2

6 C.N.C.A.F. MINVEST S.A.

41 6 - 7 1 1 4 4 5 6 7 -

7 S.N.S SALROM Bucureşti

15 4 - - 1 1 - - - 2 7 -

8 S.C. MINERA ANINA 19 - - - 3 5 4 - 1 2 4 -

9 SC MINBUCOVINA S.A.

13 - - - - - - - 6 7 - -

10 Alte societăţi 166 1 21 24 27 20 13 10 24 15 9 1

Tabel 10.5. Mine închise, după actul normativ Sursa: SNIM

7. SWOT Sare

Puncte tari

- Bază de materii prime cantitativ și calitativ apreciabilă;

- Rezervele deschise de peste 100 mil tone, pot asigura producţia de sare la nivelul cererii actuale pe o perioadă de peste de 40 ani;

- Dotare tehnică adecvată realizării actualelor nivele de producţie;

- Posibilitate de asigurare din surse proprii a necesarului minim de investiţii care să permită desfăşurarea în condiţii bune a activităţii;

- Contribuție importantă la bugetul statului și bugetele fondurilor speciale (redevente, taxe de perimetru, taxe, impozit pe profit, obligații angajați și angajator, dividende etc.).

Puncte slabe

- Condiții dificile de zăcământ;

- Acces necorespunzător la infrastructura de transport și utilități;

- Lipsa infrastructurii de valorificare superioară a producției;

- Tehnologii și utilaje cu productivitate redusă, nealiniate la standardele de productivitate actuale;

- Cantonarea capaciăților productive în zone izolate, monoindustriale.

Oportunităţi

- Existenţa unui avantaj competitiv natural pe pieţele din ţările vecine care nu dispun de rezerve de sare;

- Extinderea pieţei odată cu aderarea de noi state membre la UE;

- Existenţa unui potenţial de valorificare a unor activităţi conexe producţiei de bază cum ar fi: activităţi turistice, balneoclimaterice, sportive şi de agrement, religioase, stocarea de gaze naturale în cavernele create ca urmare a exploatării sării în soluție, posibilitatea stocării de deşeuri în minele de sare etc;

- Perspectiva implementării unei noi tehnologii de derocare și preparare primară a sării geme prin utilizarea dislocării mecanizate în locul dislocării cu explozivi.

Amenintari

- Fluctuația cererii de sare pentru deszăpezirea drumurilor în funcție de factorii meteo-climatici;

- Reducerea cererii de sare gemă pentru industria alimentară şi consumul uman;

- Creșterea treptată a tarifelor de transport și a costurilor energiei la nivelul pieței U.E.;

- Restrângerea pieţei interne datorită declinului industriei chimice;

30



30

- Existența în cadrul perimetrelor de exploatare concesionate, a unor lucrări miniere vechi, istorice de sute de ani, care prezintă unele riscuri din punct de vedere al stabilității zonelor respective și necesită cheltuieli pentru conservare;

- Concurenţă puternică pe unele segmente de piaţă, cum ar fi în Bulgaria, Ungaria, Serbia, a firmelor producătoare de sare din Belarus şi din Ucraina, care la calitate relativ similară livrează la preţuri mult mai scăzute.

8/9. Analiza SWOT Substanţe nemetalifere şi roci utile

Puncte tari:

- Existența unui potențial ridicat de resurse minerale sub aspect cantitativ și calitativ, într-o gamă foarte variată, distribuite relativ uniform la nivelul țării, cu un anumit specific pentru regiunile de câmpie, deal sau munte;

- Zăcămintele aflate în exploatare prezintă rezerve exploatabile cu un grad de asigurare de 20 – 40 ani și chiar peste 100 de ani de exploatare, având caracteristici calitative superioare, permițând valorificarea lor integrală, cu pierderi minime de exploatare;

- Zăcămintele concesionate aflate în exploatare prezintă un grad de cunoaștere al rezervelor ridicat, la nivelul categoriilor rezervelor probabile și rezervelor dovedite, ale căror studii de fezabilitate au fundamentat posibilitățile de exploatare în condiții economice acceptate;

- La numeroase zăcăminte, după obținerea licențelor de exploatare, s-au efectuat lucrări pentru îmbunătațirea metodelor de exploatare, tehnologiilor de prelucrare, protecția zăcămintelor și a mediului;

- Majoritatea producției sectorului este realizată de operatori care dispun de tehnologii de exploatare moderne, utilaje și instalații performante de mare productivitate, la nivel european, forță de muncă calificată, expertiză și tradiție în domeniu;

- Activitatea în domeniu este în general profitabilă, este generatoare de locuri de muncă la nivelul întregii țări și sprijină comunitățile locale;

- Contribuție semnificativă la bugetul de stat și la bugetele locale, reprezentând redevențe, taxe de exploatare, garanții de mediu, chirii, impozite etc.

Puncte slabe:

- Activitatea de extracție a substanțelor minerale utile se desfășoară de regulă în cariere și/sau balastiere, ceea ce presupune afectarea unor suprafețe însemnate de teren, cu destinație agricolă sau forestieră, ușor perturbabilă de factorii meteorologici și climatici;

- Infrastructuri de transport deficitare, cu o dotare tehnică de exploatare și preparare scăzute și nemodernizate, mai ales în cazul carierelor și/sau balastierelor cu o capacitate redusă sau medie.

Oportunităţi:

- Stabilitatea pieței materiilor prime pentru industria materialelor de construcții (lianți, ceramică fină și brută, sticlă, materiale izolatoare, industria pietrei și rocile ornamentale);

- Perspectiva unei cereri în continuă creștere de materiale pentru construcții și implicit a unor produse miniere, care vor trebui asigurate prin extracția și prelucrarea unei game variate și a unor cantități însemnate de substanțe nemetalifere și roci utile;

- Extinderea domeniilor de utilizare a produselor miniere în afara sectoarelor tradiționale, inclusiv pe piața externă;

- Posibilități crescute de accesare de fonduri europene pentru activități de extracție și prelucrare a substanțelor minerale utile;

- Implementarea de către România a legislației, normelor și strategiei Europene în domeniul exploatării resurselor minerale;

- Oferta tot mai variată de tehnologii avansate și eficiente de exploatare și preparare;

- Atragerea în circuitul economic a noi și variate resurse minerale, a haldelor de steril și deseurilor industriale, prin activități de reciclare și valorificare;

- Implicarea mai activă și eficientă a autorităților locale în dezvoltarea activităților de exploatare a unor resurse locale.

Ameninţări:

- Agravarea crizei economice mondiale care poate afecta puternic consumul;

- Posibile blocaje financiare prin neplată sau întârzierea plății contravalorii produselor miniere livrate în termenele stabilite prin contractele comerciale către beneficiarii privați și în special beneficiarilor cu capital de stat (Companii naționale sau Autorități de Stat);

- Creșterea treptată a tarifelor de transport și a tarifelor la energie, impuse de necesitatea alinierii la nivelul pieței U.E.;

- Menținerea și/sau creșterea nivelului redevențelor miniere, taxelor și impozitelor;

- Dificultăți la obținerea avizelor/autorizațiilor pentru realizarea accesului la terenurile pe care se desfășoară lucrări de explorare sau exploatare;

- Înregistrarea unor perioade de stagnare sau întrerupere a activității de exploatare, în special iarna, datorită scăderii activității pe șantierele de construcții;


31

- Concurența neloială a exploatărilor ilegale, în special de agregate minerale din partea unor agenți economici cu capital privat care alimentează „piața neagră’’ și evaziunea fiscală;

- Apariția pe piață a unor materiale de construcții sintetice, care să înlocuiască produsele tradiționale.

10. Analiza SWOT ape minerale

Puncte tari:

- Apa, în accepţiunea generală, tinde să devină o resursă critică iar apa minerală naturală este o componentă sigură şi protejată în mod natural;

- Apa minerală naturală, este resursă minerală naturală regenerabilă în timp real;

- Impactul exploatării apei minerale naturale asupra mediului este minim;

- Existenţa dotării tehnice de ultimă generaţie în ceea ce priveste îmbutelierea și comercializarea, rezultat al unor investiții de cca. 2 mld. euro;

- Existența unor rezerve inepuizabile cantitativ și de bună calitate;

- Asigură un potential ridicat de dezvoltare a activităților orizontale (turism balnear, terapie, îmbuteliere, etc.); - existența legislației și infrastructurii instituționale care garantează calitatea apei minerale.

Puncte slabe:

- Eterogenitatea sistemului de licențiere afectează predictibilitatea strategiilor în domeniu;

- Necorelarea duratei licenței de exploatare (de 20 de ani) cu perioada de recuperare a investițiilor;

- Necesitatea protecţiei severe a arealului resursei, implică costuri suplimentare;

Oportunităţi:

- Recunoaştere internaţională a calităţii apelor minerale din Romania (unele branduri au o notorietate multiseculară);

- Sprijin din partea comunităţilor locale, îndeosebi în acele localităţi care sunt dependente de această activitate;

- Atractivitate pentru investitori;

- Trendul continuu crescător al cererii de ape minerale;

- Creşterea continuă a cererii de ape minerale la export;

Ameninţări:

- Inexistenţa unui organism naţional de control care prin activitatea sa să asigure calitatea surselor de apă minerală naturală;

- Concurența apelor minerale din import și a apei de consum îmbuteliată.

III.1.2. Resursele hidrocarburi: petrol și gaze naturale

Cercetarea, explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze naturale are un istoric îndelungat în România. Aceste resurse sunt cantonate în roci sedimentare cu proprietăți de înmagazanire (roci poros-permeabile) cu caracteristici petrografice, structurale și stratigrafice extrem de variabile, din cadrul succesiunilor sedimentare acumulate în bazine de sedimentare active în diverse perioade de evoluție geologică . În ansamblu, zonele cu potențial de hidrocarburi sunt arondate următoarelor unități geologice majore:

- Unități de platformă: Platforma Est-Europeană (Moldovenească), Platforma Scitică, Platforma Moesică;

- Carpaților Orientali, Depresiunea Getică);

- Unități din zona externă a orogenului carpatic (pânzele flișului extern);

- Bazine intra-orogenice (Bazinul Transilvaniei, Bazinul Panonic ș.a.);

- Unități situate off-shore: Platforma continentală românească a Mării Negre.

- Bazine de foreland (zona deformată a unităților de platformă la contactul cu zona externă a orogenului): forelandul Situația actuală a rezervelor certe de țiței și gaze naturale precum și estimarea evoluției acestor rezerve până în anul 2020 conform metodologiei și datelor de evaluare ale ANRM este următoarea:

ŢIŢEI milioane tone GAZE NATURALE miliarde m3

2006 80 170

2007 76 162

2008 72 155

2009 68 148

2010 64 141

2011 60 134

2012 56 127

32



32

2013 52 120

2014 48 114

2015 45 107

2016 41 101

2017 38 95

2018 34 89

2019 31 83

2020 28 77

Premise avute în vedere în cadrul estimării

Din cauza epuizării zăcămintelor, producţia de ţiţei poate înregistra scăderi anuale de 2-4%. Gradul de înlocuire a rezervelor exploatate nu va depăşi 15-20%

Datorită epuizării zăcămintelor, producţia de gaze poate înregistra scăderi anuale de 2-5%. Gradul de înlocuire a rezervelor exploatate nu va depăşi 15-30%

Tabelul 10.6. Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale din România până în anul 2020 - ANRM

O creștere a rezervelor peste valorile indicate nu poate fi preconizată decât în contextul descoperirii de noi rezerve, atât de tip convențional cât și neconvențional și/sau creșterea gradului de recuperare a rezervelor identificate prin modernizare tehnologică. Situația actuală a zăcămintelor comerciale din portofoliul Petrom și respectiv Romgaz este prezentată în continuare:

III.1.2.a. Zăcăminte comerciale PETROM

Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord

1 ABRAM BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2028

2 ABRĂMUŢ BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2016

3 ALBENI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2007

4 ALUNU ( PETROM ) VÂLCEA VEST/TG. JIU 2020

5 AMARU BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2005

6 ANINOASA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2015

7 APOSTOLACHE PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2007

8 ARICEŞTI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2013

9 ASĂU BACĂU EST/MOINEŞTI 2022

10 BĂBENI TĂTĂRANI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2026

11 BACEA CIUREŞTI Sud TUFENI OLT CENTRU/PITEŞTI 2023

12 BACIU TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2012

13 BĂICULEŞTI ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2005

14 BĂLĂCEANCA ( PETROM ) ILFOV CENTRU/VIDELE 2007

15 BÂLTENI GORJ VEST/TG. JIU 2012

16 BÂLTENI EST GORJ VEST/TG. JIU 2016

17 BÂLTENI SUD GORJ VEST/TG. JIU 2019

18 BĂRĂITARU PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2009

19 BĂRBUNCEŞTI BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2021

20 BERCA PÂCLE BECIU ARBĂNAŞ BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2020

21 BERCENI GIURGIU CENTRU/VIDELE 2012

22 BILED TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2015

23 BLEJEŞTI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2022

24 BODĂEŞTI DOLJ VEST/TG. JIU 2014

25 BODROG ARAD VEST/TIMIŞOARA 2014

26 BOGAŢI Nord PRIBOIENI ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2014

27 BOGAŢI SUD ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2020

28 BOGEIU BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2005

29 BOLDEŞTI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2025


33


30 BORDEI VERDE EST BRĂILA EST/BRĂILA 2017

31 BOŢEŞTI DRAGODĂNEŞTI ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2010

32 BRĂDEŞTI DOLJ VEST/TG. JIU 2021

33 BRAGADIRU ILFOV CENTRU/VIDELE 2015

34 BRĂGĂREASA BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2028

35 BRÂNCOVEANU SERDANU DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2019

36 BUCIUMENI GALAŢI EST/MOINEŞTI 2020

37 BUCŞANI COMIŞANI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2013

38 BUEŞTI IALOMIŢA CENTRU/VIDELE 2009

39 BULBUCENI GORJ VEST/TG. JIU 2024

40 BURCIOAIA VRANCEA EST/MOINEŞTI 2014

41 BUSTUCHINI GORJ VEST/TG. JIU 2028

42 BUSUIOCI PISCU STEJARI GORJ VEST/TG. JIU 2013

43 BUTARI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2007

44 CALACEA TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2027

45 CĂLDĂRARU ILFOV CENTRU/VIDELE 2015

46 CĂLINEŞTI OARJA BRADU ARGEŞ CENTRU/VIDELE 2028

47 CĂMĂRAŞI COSOBA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2012

48 CÂMPENI BACĂU EST/MOINEŞTI 2028

49 CÂMPINA DRĂGĂNEASA PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028

50 CÂMPURI VIZANTEA VRANCEA EST/MOINEŞTI 2020

51 CAREI SATU MARE VEST/TIMIŞOARA 2021

52 CARTOJANI GIURGIU CENTRU/VIDELE 2012

53 CEPTURA URLAŢI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028

54 CERDAC BACĂU EST/MOINEŞTI 2013

55 CHEREŞTUR TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2016

56 CHEŢ BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2004

57 CHILII EST BACĂU EST/MOINEŞTI 2014

58 CHILII VEST TOPORU BACĂU EST/MOINEŞTI 2014

59 CHIŞLAZ BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2008

60 CHIŢORANI VALEA ORLEI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2019

61 CIEŞTI ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2007

62 CILIOAIA EST BACĂU EST/MOINEŞTI 2021

63 CILIOAIA VEST BACĂU EST/MOINEŞTI 2014

64 CIOCAIA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2004

65 CIOCENI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2010

66 CIOLĂNEŞTI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2007

67 CIUMEGHIU BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2005

68 CIUREŞTI Nord BÂRLA OLT CENTRU/PITEŞTI 2016

69 CIUTELEC BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2009

70 COBIA NORD DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2014

71 COBIA SUD ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2016

72 COCU ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2016

73 COLELIA IALOMIŢA CENTRU/BĂICOI 2009

74 COLIBAŞI NEGOIEŞTI VEST GORJ VEST/TG. JIU 2013

75 COLIBAŞI ( ARGEŞ ) ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2028

76 COLIBAŞI ( TÂRGOVIŞTE ) DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2013

77 COLIBAŞI EST CĂLUGĂREASA GORJ VEST/TG. JIU 2006

78 COLŢEŞTI HUREZANI GORJ VEST/TG. JIU 2016

34



34


79 COMĂNEŞTI PODEI BACĂU EST/MOINEŞTI 2014

80 COMĂNEŞTI NORD BACĂU EST/MOINEŞTI 2005

81 CONŢEŞTI BACĂU EST/MOINEŞTI 2005

82 COPĂCENI GIURGIU CENTRU/VIDELE 2005

83 COPĂCENI GURA VITIOAREI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028

84 CORBII MARI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2015

85 COSEŞTI ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2006

86 CSMINELE PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2023

87 CROITORI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2016

88 CUCUIEŢI BACĂU EST/MOINEŞTI 2008

89 CURTUIŞENI BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2007

90 DĂIEŞTI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2004

91 DELENI CUCUIEŢI OLT CENTRU/PITEŞTI 2010

92 DERNA BUDOI BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2007

93 DIJIR BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2007

94 DINIAŞ TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2005

95 DOFTEANA LARGA BACĂU EST/MOINEŞTI 2009

96 DOICEŞTI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2019

97 DOLANI TĂTĂRANI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2005

98 DRĂGĂIEŞTI GHEBOIENI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2024

99 DRĂGANU VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2014

100 DRĂGHINEASA VIŞINA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2028

101 DRAGOMIREŞTI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2020

102 DUDEŞTII NOI TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2017

103 DUMBRAVA ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2009

104 DUMBRĂVIŢA TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2006

105 FĂUREŞTI NORD VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2014

106 FIERBINŢI TÂRG ( PETROM ) IALOMIŢA CENTRU/BĂICOI 2008

107 FOALE BACĂU EST/MOINEŞTI 2028

108 FOIENI TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2007

109 FOLEŞTI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2011

110 FRUMUŞIŢA GALAŢI EST/BRĂILA 2019

111 GALICEA ROIEŞTI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2023

112 GEAMĂNA BACĂU EST/MOINEŞTI 2019

113 GHELINŢA COVASNA EST/MOINEŞTI 2019

114 GLÂMBOCEL ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2009

115 GLAVACIOC TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2025

116 GLAVACIOC NORD TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2006

117 GLĂVĂNEŞTI SUD BACĂU EST/MOINEŞTI 2010

118 GLIGANU ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2004

119 GLODENI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2006

120 GLOGOVEANU ( TÂRGOVIŞTE ) DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2006

121 GLOGOVEANU ( VIDELE ) TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2010

122 GOLĂŞEI GIURGIU CENTRU/VIDELE 2006

123 GOLUMBU DOLJ VEST/TG. JIU 2020

124 GRĂDINARI GIURGIU CENTRU/VIDELE 2015

125 GRĂNICERI VEST TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2008

126 GRIVIŢA NORD GALAŢI EST/MOINEŞTI 2017

127 GROPILE LUI ZAHARACHE BACĂU EST/MOINEŞTI 2013


35


128 GURA OCNIŢEI MORENI PISCURI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2028

129 HÂRLEŞTI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2020

130 HINŢEŞTI ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2014

131 HUMELE ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2006

132 HUREZANI PISCU STEJARI GORJ VEST/TG. JIU 2012

133 IANCU JIANU OLT VEST/TG. JIU 2009

134 ILEANA ARŢARI CĂLĂRAŞI CENTRU/VIDELE 2020

135 INDEPENDENŢA GALAŢI EST/BRĂILA 2024

136 IZVORU ŞTEFAN CEL MARE ARGEŞ CENTRU/VIDELE 2016

137 JILAVA ILFOV CENTRU/VIDELE 2006

138 JUGUREANU PADINA BUZĂU EST/BRĂILA 2010

139 LĂCULEŢE DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2007

140 LEBĂDA EST CONSTANŢA EST/PETROMAR 2017

141 LEBĂDA VEST CONSTANŢA EST/PETROMAR 2019

142 LEORDA BACĂU EST/MOINEŞTI 2010

143 LEORDENI ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2014

144 LIPĂNESCU BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2015

145 LIŞCOTEANCA BRĂILA EST/BRĂILA 2015

146 LOVRIN TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2007

147 LUCĂCEŞTI MOINEŞTI BACĂU EST/MOINEŞTI 2028

148 LUDEŞTI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2023

149 MALU ROŞU PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2007

150 MAMU VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2019

151 MARGHITA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2010

152 MĂRGINENI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028

153 MÂRŞA GIURGIU CENTRU/VIDELE 2004

154 MATCA GALAŢI EST/MOINEŞTI 2013

155 MATIŢA VALEA DULCE PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2010

156 MERIŞANI DRĂGANU ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2017

157 MIHAI BRAVU VEST BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2006

158 MIHOC BACĂU EST/MOINEŞTI 2009

159 MIŞCA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2011

160 MITROFANI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2012

161 MOINEŞTI VEST BACĂU EST/MOINEŞTI 2020

162 MORAVIŢA TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2028

163 NEGRENI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2013

164 NEGRENI OLT CENTRU/PITEŞTI 2015

165 NENCIULEŞTI BUZESCU TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2013

166 NINEASA BACĂU EST/MOINEŞTI 2027

167 NINEASA SUD BACĂU EST/MOINEŞTI 2007

168 NOVACI DUMITRANA ILFOV CENTRU/VIDELE 2013

169 OCHIURI GORGOTA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2019

170 OCNIŢA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2012

171 ODĂENI BRĂILA EST/BRĂILA 2004

172 OPĂRIŢI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2025

173 OPORELU CONSTANTINEŞTI OLT CENTRU/PITEŞTI 2005

174 OPRIŞENEŞTI BRĂILA EST/BRĂILA 2013

175 OTEŞTI POBORU OLT CENTRU/PITEŞTI 2020

176 PĂCUREŢI MĂGURELE PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2020

36



36


177 PĂCURIŢA BACĂU EST/MOINEŞTI 2015

178 PĂCURIŢA NORD BACĂU EST/MOINEŞTI 2010

179 PADINA VEST BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2028

180 PARTOŞ TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2026

181 PASĂREA ILFOV CENTRU/VIDELE 2004

182 PECICA ARAD VEST/TIMIŞOARA 2008

183 PEREGU ARAD VEST/TIMIŞOARA 2014

184 PERIŞ ILFOV CENTRU/BĂICOI 2011

185 PESCĂRUŞ CONSTANŢA EST/PETROMAR 2017

186 PETREŞTI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2015

187 PIŞCOLŢ SATU MARE VEST/TIMIŞOARA 2018

188 PITULAŢI DOLJ VEST/TG. JIU 2015

189 PLOPEASA BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2018

190 PLOPENI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2010

191 PLOPU BRĂILA EST/BRĂILA 2014

192 PODENII VECHI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028

193 POIANA DÂMBOVIŢA CENTRU/VIDELE 2015

194 POIANA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2011

195 POPEŞTI PALANGA ARGEŞ CENTRU/VIDELE 2006

196 PORDEANU TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2013

197 POSEŞTI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2020

198 POSTĂVARI CĂLĂRAŞI CENTRU/VIDELE 2005

199 PREAJBA Nord + CENTRU TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2020

200 PREAJBA SUD TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2020

201 PREDEAL SĂRARI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2024

202 PREDEŞTI DOLJ VEST/TG. JIU 2007

203 PROVIŢA PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2021

204 RĂCARI DOLJ VEST/TG. JIU 2023

205 RECEA ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2009

206 RUNCU BUŞTENARI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028

207 SĂCEL MARAMUREŞ CENTRU/BĂICOI 2007

208 SĂCUIENI BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2007

209 SĂCUIENI NORD BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2028

210 SĂLACEA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2007

211 SĂLIŞTE MARAMUREŞ CENTRU/BĂICOI 2005

212 ŞANDRA TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2028

213 ŞANDRA SUD TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2007

214 SÂNIOB BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2005

215 SÂNMARTIN TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2010

216 SÂNPETRU GERMAN SECUSIGIU ARAD VEST/TIMIŞOARA 2015

217 SÂNTOMA ARAD VEST/TIMIŞOARA 2010

218 SĂRATA MONTEORU BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2006

219 SATCHINEZ TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2025

220 SCĂIOŞI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028

221 SCĂRIŞOARA NOUĂ SATU MARE VEST/TIMIŞOARA 2008

222 SCĂRIŞOARA NOUĂ NORD SATU MARE VEST/TIMIŞOARA 2007

223 SFÂRCEA DOLJ VEST/TG. JIU 2011

224 ŞILINDRU BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2005

225 SILIŞTEA TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2028


37


226 SILIŞTEA CIREŞU ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2016

227 SILIŞTEA MĂGURENI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2009

228 SILĂTEA RÂCA CIOLĂNEŞTI NORD TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2021

229 SIMNIC GHERCEŞTI CÂRCEA DOLJ VEST/TG. JIU 2004

230 SINAIA BABA ANA PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2012

231 SINOE CONSTANŢA EST/PETROMAR 2012

232 ŞIPOTENI BACĂU EST/MOINEŞTI 2018

233 SLĂMNEŞTI GORJ VEST/TG. JIU 2005

234 SLĂNIC FERĂSTRĂU BACĂU EST/MOINEŞTI 2025

235 SLĂNIC BĂI BACĂU EST/MOINEŞTI 2010

236 SLĂTIOARELE ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2015

237 SLĂVUŢA GORJ VEST/TG. JIU 2027

238 SLOBOZIA CONACHI GALAŢI EST/BRĂILA 2019

239 SOCODOR ARAD VEST/TIMIŞOARA 2013

240 SOCU EST GORJ VEST/TG. JIU 2012

241 ŞOPÂRLEŞTI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2012

242 ŞOTÂNGA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2028

243 STĂNCEŞTI BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2028

244 STĂNCUŢA BRĂILA EST/BRĂILA 2023

245 STÂRMINI VEST DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2024

246 STOENEŞTI CĂSCIOARELE GIURGIU CENTRU/VIDELE 2028

247 STOENIŢA GORJ VEST/TG. JIU 2005

248 STRÂMBENI CĂLDĂRARU ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2012

249 STRÂMBU ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2011

250 SUDURĂU SATU MARE VEST/TIMIŞOARA 2005

251 SUPLACUL DE BARCĂU BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2006

252 SURANI CĂRBUNEŞTI BÂSCENI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2019

253 ŞUŢA SEACĂ DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2008

254 TALPA TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2013

255 TÂRGU JIU GORJ VEST/TG. JIU 2026

256 TAŞBUGA BACĂU EST/MOINEŞTI 2016

257 TĂTĂRĂŞTI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2013

258 TĂTARU PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2009

259 TAZLĂU BACĂU EST/MOINEŞTI 2028

260 TEIŞ DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2008

261 ŢEPU GALAŢI EST/MOINEŞTI 2010

262 TEREMIA TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2027

263 TESCANI BACĂU EST/MOINEŞTI 2005

264 ŢICLENI GORJ VEST/TG. JIU 2013

265 ŢICLENI NORD GORJ VEST/TG. JIU 2012

266 ŢICLENI SUD GORJ VEST/TG. JIU 2022

267 TINCA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2011

268 ŢINTEA BĂICOI FLOREŞTI CĂLIN PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028

269 TOAGER TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2011

270 TOPOLOVENI ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2015

271 TOPORU EST BACĂU EST/MOINEŞTI 2010

272 TOTEA VLADIMIR GORJ VEST/TG. JIU 2027

273 TURBUREA BIBEŞTI GORJ VEST/TG. JIU 2017

274 TURNU ARAD VEST/TIMIŞOARA 2023

38



38


275 TUTANA ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2011

276 URŞI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2028

277 URZICENI ( PETROM ) IALOMIŢA CENTRU/BĂICOI 2017

278 UTURE MOINEŞTI ORAŞ BACĂU EST/MOINEŞTI 2014

279 VÂLCĂNEŞTI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2017

280 VÂLCELE EST ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2006

281 VÂLCELE VEST ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2021

282 VALEA PLOPILOR ( BĂLĂRIA ) GIURGIU CENTRU/VIDELE 2023

283 VALEA POŞTEI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2018

284 VALEA REŞCA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2021

285 VÂRFUL DRĂGĂNESEI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028

286 VÂRFURI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2007

287 VARIAŞ EST TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2006

288 VARIAŞ VEST TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2018

289 VÂRTEJU DOLJ VEST/TG. JIU 2010

290 VĂSIEŞTI BACĂU EST/MOINEŞTI 2014

291 VAŢA ALUNIŞU ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2023

292 VIDELE VADU LAT TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2028

293 VIFORÂTA RĂZVAD GURA OCNIŢ DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2028

294 VIIŞOARA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2017

295 VULTUREANCA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2026

296 VULTUREŞTI ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2004

297 ZÂMBROAIA PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2006

298 ZĂRNEŞTI LĂPUŞATA VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2024

299 ZEMEŞ BACĂU EST/MOINEŞTI 2028

300 ZIMANDU NOU ARAD VEST/TIMIŞOARA 2005

Tabel 10.7. Zăcăminte comerciale PETROM Sursa: ANRM

III.1.2.b. Zăcăminte comerciale ROMGAZ


1 ACĂŢARI MUREŞ TG. MUREŞ 2022

2 AGNITA SIBIU MEDIAŞ 2006

3 ALĂMOR SIBIU MEDIAŞ 2016

4 ALMA SIBIU MEDIAŞ 2009

5 ALUNU VÂLCEA PLOIEŞTI 2019

6 AXENTE SEVER SIBIU MEDIAŞ 2012

7 BACĂU BACĂU MEDIAŞ 2003

8 BÂRGHIŞ HARGHITA MEDIAŞ 2022

9 BAZNA SIBIU MEDIAŞ 2007

10 BĂRCUŢ BRAŞOV MEDIAŞ 2007

11 BEIA BRAŞOV MEDIAŞ 2013

12 BOGATA DE MUREŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2028

13 BOIU SIBIU MEDIAŞ 2005

14 BOZED MUREŞ TG. MUREŞ 2012

15 BOZED VEST MUREŞ TG. MUREŞ 2014

16 BRĂTEŞTI DÂMBOVIŢA PLOIEŞTI 2009

17 BUNEŞTI BRAŞOV MEDIAŞ 2016


39


18 BUNGARD BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2027

19 BUZA CLUJ TG. MUREŞ 2016

20 CĂDACIU HARGHITA MEDIAŞ 2013

21 CECHEŞTI HARGHITA MEDIAŞ 2017

22 CETATEA DE BALTĂ ALBA MEDIAŞ 2015

23 CHEDEA HARGHITA MEDIAŞ 2024

24 CHEDEA EST HARGHITA MEDIAŞ 2006

25 CHIRPĂR SIBIU MEDIAŞ 2018

26 CLOAŞTERF MUREŞ TG. MUREŞ 2008

27 COPŞA MICĂ SIBIU MEDIAŞ 2013

28 CORUNCA NORD MUREŞ TG. MUREŞ 2014

29 CORUNCA SUD MUREŞ TG. MUREŞ 2028

30 CRĂIEŞTI ERCEA MUREŞ TG. MUREŞ 2015

31 CRISTUR NORD HARGHITA MEDIAŞ 2003

32 CRISTUR SUD HARGHITA MEDIAŞ 2028

33 CUCERDEA SUD MUREŞ TG. MUREŞ 2013

34 CUŞMED HARGHITA MEDIAŞ 2014

35 DAIA ŢELINA SIBIU MEDIAŞ 2008

36 DĂMIENI MUREŞ TG. MUREŞ 2010

37 DELENII HĂRĂNGLAB MUREŞ TG. MUREŞ 2028

38 DELURENI BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2025

39 DOBRA MUREŞ TG. MUREŞ 2013

40 DRAGODĂNEŞTI NEAMŢ MEDIAŞ 2010

41 DUMBRĂVIOARA MUREŞ TG. MUREŞ 2013

42 ELISENI SĂCEL HARGHITA MEDIAŞ 2028

43 ENCIU BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2014

44 EREMIENI MUREŞ TG. MUREŞ 2017

45 ERNEI MUREŞ TG. MUREŞ 2027

46 FÂNTÂNELE BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2025

47 FILITELNIC MUREŞ TG. MUREŞ 2028

48 FRASIN GURA HUMORULUI SUCEAVA MEDIAŞ 2017

49 GĂICEANA BACĂU MEDIAŞ 2014

50 GÂRBOVI IALOMIŢA PLOIEŞTI 2010

51 GĂLĂŢENI MUREŞ TG. MUREŞ 2010

52 GEACA CLUJ TG. MUREŞ 2005

53 GHINDARI MUREŞ TG. MUREŞ 2028

54 GHINEŞTI TREI SATE MUREŞ TG. MUREŞ 2028

55 GLĂVĂNEŞTI BACĂU MEDIAŞ 2014

56 GRĂDIŞTE VÂLCEA PLOIEŞTI 2009

57 GREBENIŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2028

58 HUREZANI PISCU STEJARI GORJ PLOIEŞTI 2024

59 HURUIEŞTI NEGULEŞTI BACĂU MEDIAŞ 2009

60 ICLĂNZEL MUREŞ TG. MUREŞ 2015

61 IERNUT MUREŞ TG. MUREŞ 2012

62 ILIMBAV SIBIU MEDIAŞ 2026

63 LASLĂU MUREŞ MEDIAŞ 2028

64 LECHINŢA MUREŞ TG. MUREŞ 2016

65 LOAMNEŞ SIBIU MEDIAŞ 2005

40



40


66 LUDUŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2017

67 LUNCA TECII MUREŞ TG. MUREŞ 2010

68 LUPENI HARGHITA MEDIAŞ 2005

69 MĂDĂRAŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2004

70 MĂGHERANI MUREŞ TG. MUREŞ 2028

71 MĂRGINENI NEAMŢ MEDIAŞ 2011

72 MEDIŞORU MARE HARGHITA MEDIAŞ 2008

73 MIERCUREA NIRAJULUI MUREŞ TG. MUREŞ 2021

74 MOARA VLĂSIEI IALOMIŢA PLOIEŞTI 2005

75 NADEŞ PROD SELEUŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2028

76 NOCRCH SIBIU MEDIAŞ 2008

77 NOCRICH VEST SIBIU MEDIAŞ 2016

78 NOUL SĂSESC SIBIU MEDIAŞ 2028

79 OCNIŢA BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2007

80 PADINA JUGUREANU BUZĂU PLOIEŞTI 2021

81 PÂRÂIENI VÂLCEA PLOIEŞTI 2005

82 PĂINGENI MUREŞ TG. MUREŞ 2018

83 PETIŞ SIBIU MEDIAŞ 2019

84 PETRILACA TELEAC MUREŞ TG. MUREŞ 2028

85 PORUMBENII MICI HARGHITA MEDIAŞ 2012

86 PUINI CLUJ TG. MUREŞ 2028

87 RETIŞ SIBIU MEDIAŞ 2020

88 ROMAN NEAMŢ MEDIAŞ 2019

89 ROMÂNEŞTI VÂLCEA PLOIEŞTI 2016

90 RUŞI SIBIU MEDIAŞ 2010

91 SÂNGEORGIU DE PĂDURE MUREŞ TG. MUREŞ 2019

92 SÂNMARTINU DE CÂMPIE MUREŞ TG. MUREŞ 2028

93 SASCHIZ MUREŞ MEDIAŞ 2004

94 SĂUŞA MUREŞ TG. MUREŞ 2012

95 SĂBED MUREŞ TG. MUREŞ 2012

96 SĂDINCA SIBIU MEDIAŞ 2011

97 SÂNCEL ALBA MEDIAŞ 2018

98 SĂPUNARI ARGEŞ PLOIEŞTI 2009

99 SĂRMĂŞEL MUREŞ TG. MUREŞ 2016

100 SĂSĂUŞI SIBIU MEDIAŞ 2011

101 SILIVAŞUL DE CÂMPIE BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2009

102 SIMONEŞTI HARGHITA MEDIAŞ 2013

103 SLATINA Nord STREJEŞTI OLT PLOIEŞTI 2027

104 STRUGURENI BITRIŢA NĂSĂUD MEDIAŞ 2006

105 ŞINCAI MUREŞ TG. MUREŞ 2023

106 ŞOALA SIBIU MEDIAŞ 2017

107 ŞOIMUŞU HARGHITA MEDIAŞ 2014

108 TAZLĂUL MARE NEAMŢ MEDIAŞ 2028

109 TĂMĂŞEŞTI GORJ PLOIEŞTI 2014

110 TĂRCEŞTI HARGHITA MEDIAŞ 2018

111 TĂUNI ALBA MEDIAŞ 2028

112 TG. MUREŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2019

113 ŢAGA CLUJ TG. MUREŞ 2028


41


114 ULIEŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2016

115 URZICENI IALOMIŢA PLOIEŞTI 2007

116 VAIDEI MUREŞ TG. MUREŞ 2016

117 VALEA SEACĂ SUCEAVA MEDIAŞ 2004

118 VELŢ SIBIU MEDIAŞ 2022

119 VOIVODENI MUREŞ TG. MUREŞ 2028

120 VULCAN MUREŞ TG. MUREŞ 2009

121 ZAUL DE CÂMPIE MUREŞ TG. MUREŞ 2018

Tabel 10.8. Zăcăminte comerciale ROMGAZ Sursa: ANRM

Harta 10.2. Perimetrele de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră Sursa: ANRM

42



42

Legenda

Harta 10.3. Perimetrele de prospecţiune şi perimetrele de explorare, dezvoltare şi exploatare Sursa: ANRM

III.1.2.c. Perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare

Nr.crt. Perimetrul de explorare, dezvoltare, exploatare din acordul petrolier

Titularul de acord petrolier

1 RG. 01 TRANSILVANIA NORD ROMGAZ

2 RG. 02 TRANSILVANIA CENTRU ROMGAZ

3 RG. 03 TRANSILVANIA SUD ROMGAZ

4 RG. 04 MOLDOVA NORD ROMGAZ

5 RG. 05 MOLDOVA SUD ROMGAZ

6 RG. 06 MUNTENIA NORD-EST ROMGAZ

7 RG. 07 MUNTENIA CENTRU ROMGAZ

8 RG. 8 OLTENIA ROMGAZ

9 E VIII - 8 EST DEPRESIUNEA PANONICA ROMGAZ

10 I ADJUD OMV PETROM SA + HUNT OIL Company of Romania SRL

11 III - BERCA - ARBANASI OMV PETROM SA


43



12 IV VALENII DE MUNTE OMV PETROM SA

13 V BAICOI OMV PETROM SA

14 VI TARGOVISTE OMV PETROM SA

15 VII URZICENI VEST OMV PETROM SA

16 VIII URZICENI EST OMV PETROM SA + HUNT OIL Company of Romania SRL

17 IX BUCURESTI OMV PETROM SA

18 X CRAIOVA OMV PETROM SA

19 XII PITESTI OMV PETROM SA

20 XIII TARGU JIU OMV PETROM SA

21 XIV MARGHITA OMV PETROM SA

22 E VII - 1 MARAMURES OMV PETROM SA

23 E VII - 4 GIURGIU OMV PETROM SA

24 E VII – 5 ROSIORI OMV PETROM SA

25 EP I - 5 GREȘU ROMPETROL (25%) + Amromco Energy SRL (75%)

26 EP I -6 NEREJU ROMPETROL (25%) + Amromco Energy SRL (75%)

27 E III-5 FOCȘANI ROMPETROL

28 E IV – 3 ZEGUJANI ROMPETROL (100%) (Zona N și Zona S)

29 E IV -5 SATU MARE ROMPETROL +WINSTAR SATU MARE

30 E IV – 1 SUCEAVA REGAL Petrolem SRL (50%) + (Aurelian Oil and Gas SRL schimbat numele ) actual RAFFLES ENERGYSRL (50%)

31 E V – 2 BÂRLAD CHEVRON EXPLORATION AND PRODUCTION (100)

32 E III - 1 BRODINA RAFFLES ENERGY SRL 16,875% , AURELIAN PETROLEUM SRL 16,875 SNGNROMGAZ 37,5 %, EUROPA OIL & GASLTD 28,75 %,

33 E III – 4 BACĂU RAFFLESENERGYSRL 41%, SNGN ROMGAZ 40%, EUROPA OIL & GAS 19%

34 E V- 3 BANAT EST AMRO GOLD OIL SRL

35 E II – 2 PÂNCOTA UNIVERSAL PREMIUM SA

36 E II – 1 Sud BUCUREȘTI CARPATHIAN ENERGY - COMPANIE PETROLIERA SRL

37 EP I – 3 BRATEȘ EUROPA OIL % GAS SRL -Noul TITULAR

38 E IV – 2 VIPEREȘTI AMROMCO ENERGY(LLC)SRL

39 E V -1 MOINEȘTI STRATUM ENERGY ROMANIA LLC

40 CMM VALEA JIULUI COMPANIA NAȚIONALĂ a HUILEI

41 E III – 7 Sud CRAIOVA MIDIA RESOURCES SRL + S.C. TRANSATLANTIC WORLDWIDE Romania SRL

42 EX - 17 COSTINEȘTI CHEVROM ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION

43 EX - 18 VAMA VECHE CHEVROM ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION

44 EX - 19 ADAMCLISI CHEVROM ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION

45 EX- 2 TRIA (AVERE ENERGY INC) EASTWEST PETROLEUM CORP (15%) +NIS PETROL SRL (85%)

46 EX- 4 TULCA CLARA PETROLEUM LTD

47 EX 6 CURTICI (MOL HUNGARIAN OIL & GAS PLC și EXPERT) transferat laPANFORA OIL AND GAS SRL

48 EX- 9 PĂULIȘ UNIVERSAL PREMIUM SA

49 EX – 11 BUZIAȘ UNIVERSAL PREMIUM SA

50 EX – 10 PARTA AUDAX RESOURCES LTD

51 EX- 12 CRAI NOU MOESIA EXPLORATION (Crai Nou) SRL (50%) și NIS PETROL SRL (50%)

52 XIII PELICAN + XV MIDIA Sterling Resources L.T.D. (65%)+ Petro Ventures Europe B.V.(20)+ Gas Plus Internațional B.V.(15%)

53 XIX - NEPTUN ZONA EST- EXXONMOBIL EXPLORATION & PRODUCTION(50% - ADANCIME APA >100M) și

44



44



OMV PETROM SA 50%, ZONA VEST–OMV PETROM SA(100% - ADANCIME APA < 100M)

54 XVIII ISTRIA OMV Petrom S.A.

55 EX - 25 LUCEAFĂRUL PETRO VENTURES EUROPE BV(50%), MIDIA RESOURCES SRL (50%)

56 EX - 27 MURIDAVA MELROSE RESOURCES BV (40%)PETROMAR RESOURCES S.A. (20%), MIDIA RESOURCES SRL (40%)

57 EX - 28 EST COBĂLCESCU MELROSE RESOURCES BV (40%) PETROMAR RESOURCES S.A. (30%), BEACH PETROLEUM (CEE) SRL (30%)

58 EX - 29 EST RAPSODIA LUKOIL OVERSEAS ATASH B.V. (72%) + VANCO INTERNATIONAL L.T.D. (18%)+SNGN ROMGAZ SA (10%)

59 EX - 30 TRIDENT LUKOIL OVERSEAS ATASH B.V. (72%) + VANCO INTERNATIONAL L.T.D. (18%)+SNGN ROMGAZ SA (10%)

Tabel 10.7. Acordurile de concesiune petrolieră pentru perimetre de explorare-dezvoltare-exploatare Sursa: ANRM

Harta 10.4. Corpurile de apă subterană Sursa: ANAR


45

III.1.3. Resursele de apă subterană

III.1.3.a. Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de ape subterane

Identificarea şi delimitarea corpurilor de ape subteranein Romania s-a făcut în baza Directivei-cadru europene 2000/60/CE pentru zone cu acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi, conform metodologiei adoptate de APELE ROMANE în cadrul Planului național de management al apelor luând în considerare următoarele criterii:

- geologic;

- hidrodinamic;

- starea corpului de apă: calitativă, cantitativă.

Criteriul geologic ia în considerare vârsta depozitelor acvifere, caracteristicile petrografice, structurale, și capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa (acvifere de tip poros, fisural şi fisural-carstic). Criteriul hidrodinamic privește dinamica apelor din sistemele acvifere și interconectivitatea și/sau conectivitatea cu apele de suprafață, în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului. Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, constituie criteriul principal de evaluare a sustenabilității, calității, riscurilor și tendințelor de evoluție a resurselor de apă subterane. În România, conform standardizării actuale adoptate de Administrația Națională “Apele Române” au fost identificate, delimitate şi caracterizate un număr de 142 de corpuri de apă subterană (Harta 10.5). Dintre acestea, 17 corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere, iar pentru următoarele 8 corpuri de apă subterană transfrontaliere au fost stabilite acorduri bilaterale, după cum urmează:

- patru corpuri de apă subterană cu Ungaria: două în zona conului aluvionar al Someşului: ROSO01-Conul Someşului (Holocen şi Pleistocen superior) şi ROSO13 – Conul Someşului-(Pleistocen inferior) şi două în zona conului aluvionar al Mureşului: ROMU20 Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior -Holocen) şi ROMU22-Conul aluvial al Mureşului (Pleistocen inferior-mediu);

- un corp de apă subterană este transfrontalier cu Serbia (ROBA18-Banat);

- două corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere cu Bulgaria (RODL04 –Sarmaţian şi RODL06-Platforma Valahă);

- un corp de apă subterană este transfrontalier cu Republica Moldova (ROPR05-Podişul Central Moldovenesc).

III.1.3.b. Corpurile de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de ape de suprafaţă şi cu ecosisteme terestre

Informaţiile sintetizate la nivel national privind interdependenţa corpurilor de ape subterane existente pe teritoriul României cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre aferente sunt prezentate în tabelul urmator. Conform acestei sinteze ANAR, cca. 73 % din corpurile de apă subterană sunt în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă localizate la nivelul a peste 280 de râuri.

Nr. crt. Bazinul/ spaţiul

hidrogarfic Cod corp de apă subterană Interdependenţa cu numărul de

râuri

1 Someş Tisa ROSO01;02;03;06;07;08;09;10;11;12;17 32

2 Crişuri ROCR01;02;03;04;05;09 18

3 Mureş ROMU01;02;03;04;05;06;07;08;14;15;16;1 7;18;19;20 27

4 Banat ROBA01;02;03;04;05;06;07;08;09;10;11;1 2;13;14;15;16;17;19;20 51

5 Jiu ROJI01;02;03;04;05;06 23

6 Olt ROOT01;02;03;04;05;06;07;08;09;14 25

7 Argeş Vedea ROAG01;02;03;05;07;08;09;10 21

8 Buzău-Ialomiţa ROIL01;02;03;05;06;08;10;11;12;13;15;16 ;17;18 27

9 Siret ROSI01;02;03;04;05 19

10 Prut ROPR01;02;03;04;06;07 19

11 Dobrogea Litoral RODL05;07;09;10 10

Tabel 10.9. Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă Sursa: ANAR

III.1.3.c. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de ape subterane

În cele 11 bazine/spaţii hidrografice existau, la nivelul anului 2008, un număr de 67 captări de apă subterană semnificative ce conţin 1942 foraje/drenuri şi 5 izvoare, destinate consumului populaţiei, pentru 1379 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară, stabilite conform HG 930/2005. Captările care exploatează un volum de apă semnificativ, la nivelul întregii ţări, sunt relevate în Tabelul 10.10. Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane din România se realizează, în general, prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice.

46



46

În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.

Nr. Crt.

Bazinul/Spaţiul Hidrografic

Nr. captări semnificative

Nr. foraje, drenuri, izvoare Volum captat (mii m3 /an)

1. Someş Tisa 4 218 16.603

2. Crişuri 1 4 19.629

3. Mureş 2 133 14.323

4. Banat 2 69 15.277

5. Jiu 8 143 42.413

6. Olt 10 327 foraje şi 5 izvoare 27.462

7. Argeş Vedea 2 42 5431

8. Buzău Ialomiţa 8 135 31815.016

9. Siret 10 483 85.225

10. Prut 7 237 30.053

11. Dobrogea Litoral 13 151 71.115,6

TOTAL 67 1942 şi 5 izvoare 359346.616

Tabel 10.10. Exploatări semnificative (>1500 mii mc/an) de ape subterane Sursa: ANAR

În cazul corpurilor de apă subterană, Directiva Cadru defineşte starea cantitativă, precum şi starea calitativă (chimică).

1. Starea cantitativă Conform Anexei V din Directiva Cadru Apă, starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane este atinsă atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung.

Pentru evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană s-au utilizat recomandările Ghidului European în domeniu, elaborat în cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru. Astfel, au fost utilizate criteriile următoare:

- bilanţul hidric;

- conexiunea cu apele de suprafaţă;

- influenţa asupra ecosistemelor terestre dependente de apa subterană;

- intruziunea apei saline sau a altor intruziuni.

Prin aplicarea acestor criterii în evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană a rezultat faptul că toate corpurile de apă prezintă stare bună. Evaluarea stării cantitative s-a făcut cu un grad de confidenţă ridicat pentru 61,2 % din totalul corpurilor de apă subterană şi cu un grad de confidenţă scăzut pentru 38,8% dintre acestea.

2. Starea calitativă (chimică) Evaluarea actuală la nivel național a stării calitative a corpurilor de apă subterană se bazează pe compararea analizelor chimice efectuate cu valorile prag (threshold values - TV), valori ce au fost determinate pentru un număr de 125 de corpuri de apă subterană, din cele 142 corpuri delimitate în România şi care au fost publicate în Ordinul Ministrului Mediului nr. 137/2009. Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0,1 μg/l individual şi 0,5 μg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene, pentru celelalte substanţe poluante sunt stabilite standarde naționale având la bază valorile fondului natural (natural background level - NBL).

DIRECŢIA APELOR Nr. corpuri

de apă subterană

STARE CALITATIVĂ STARE CANTITATIVĂ STARE CALITATIVĂ

LOCAL SLABĂ

Bună Slabă Bună Slabă

SOMEŞ-TISA 15 14 1 14 - 4

CRIŞURI 9 9 - 9 - 1

MUREŞ 24 22 2 24 - 1

BANAT 18 16 2 18 -

JIU 8 6 2 8* 2*

OLT 14 11 3 14 - -

ARGEŞ-VEDEA 11 8 3 8 - 2

BUZĂU-IALOMIŢA 18 15 3 18 - 2

SIRET 6 6 - 6 - -


47

PRUT 7 5 2 7 - 1

DOBROGEA-LITORAL 10 9 1 10 - 1

TOTAL 142 123 19 142 14

* local stare cantitativă şi calitativă slabă

Tabel 10.11. Starea apelor subterane Sursa: ANAR

În România s-au folosit ca valori de referinţă valorile concentraţiilor maxim admise CMA conform “Legii privind calitatea apei potabile” (Legea nr.458/2002) completată cu “Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile“ (Legea nr.311/2004). Analiza efectuată pentru toate cele 142 de corpuri de apă subterană a dus la identificarea unui număr de 19 corpuri în stare calitativă slabă (13,4 %), 14 corpuri de apă subterană au doar local stare calitativă slabă (Tabelul 10.11 şi Harta 10.5), evaluarea stării calitative facându-se cu o confidenţă ridicată pentru 61,2% din corpurile de apă subterană şi cu o confidenţă scăzută pentru 38,8%.

Harta 10.5. Starea calitativa (chimică) a corpurilor de apă subterană sursa: Apele Române

III.1.3.d. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu

Presiunile antropice cele mai semnificative care afectează starea corpurilor de apă subterane sunt sursele difuze aferente aglomerărilor umane (în special cele care nu deţin sisteme de colectare a apelor uzate – 2100 aglomerări umane), activităţilor agricole (creşterea animalelor şi utilizarea fertilizanţilor şi pesticidelor) și depozitării deşeurilor. 1. Riscuri din punct de vedere cantitativ Riscul din punct de vedere calitativ este definit astfel:

- corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor de monitorizare;

- corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat, sau dacă, din numărul punctelor de monitorizare, numărul celor poluate este mai mic de 20%.

În cazul corpurilor de ape subterane nepoluate presiunile antropice se evaluează astfel:

- dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc;

- dacă există surse de poluare la suprafaţă se determina gradul de protecţie globală, prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali, litologia şi infiltraţia eficace (Graficul 1), astfel:

48



48

- conform caracteristicilor litologice ale stratelor acoperitoare se consideră următoarele clase de protecţie: favorabilă (F): strat acoperitor continuu, grosime mare (mai mare de 10 m), predominant coeziv (argilă, loess, marnă); medie (M): strat acoperitor discontinuu, grosime variabilă, permeabilităţi variate (coezive până la nisipuri siltice, marne fracturate); nefavorabilă (U): grosimi mici şi constituţie coezivă sau grosimi mari şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri, carst etc).

- conform infiltraţiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră următoarele situaţii: realimentare scazută, <100 mm/an; realimentare medie, 100-200 mm/an; realimentare mare, >200 mm/an.

De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile, suplimentare de protecţie . În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă, corpurile de ape subterane se caracterizează astfel: pentru clasele PVG şi PG, corpul nu este la risc; pentru clasa PM, corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în viitor; pentru clasele PU şi PVU, corpul este la risc.

Graficul 10.1. Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă subterană PVG =protecţie globală foarte bună; PG = protecţie globală bună; PM = protecţie globală medie; PU = protecţie globală nesatisfăcătoare; PVU = protecţie globală puternic nesatisfăcătoare.

2. Riscuri din punct de vedere calitativ Pentru aprecierea corpurilor de ape subterane care sunt la risc cantitativ se are în vedere evaluarea următoarelor criterii:

- starea cantitativă a apelor subterane - scăderea continuă a nivelurilor piezometrice, pe o durată de minim 10 ani, sub impactul unor exploatări;

- deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi - starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmare a variaţiei nivelurilor.

Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri de apă:

- corpuri de apă subterană care nu sunt la risc - ele respectă criteriile de risc;

- corpuri de apă la risc -cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate.

Rezultatul acestei analize a reliefat că în România există 19 corpuri de apă din totalul de 142 (13%) care riscă să nu atingă starea bună din punct de vedere calitativ. Nu există nici un corp de apă subterană identificat la risc din punct de vedere cantitativ. III.1.3.e. Evaluarea tendinţelor semnificative, susţinute şi crescătoare ale poluanţilor, grupurilor de poluanţi şi indicatorilor de poluare pentru corpurile de apă subterană cu risc de neatingere a obiectivelor de mediu

În România, evaluarea tendinţelor s-a realizat pentru toate cele 19 corpuri de apă subterană identificate ca prezentând risc de neatingere a obiectivelor de mediu. Evaluarea tendinţelor s-a realizat, după caz, pentru parametrii care generează situaţia de risc, azotaţi şi/sau amoniu. Ultimele date publicate au la baza seriile de analize chimice efectuate în perioada 2004 – 2008 Din analiza efectuată au rezultat următoarele:

- tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană: ROSO09-– Someşul Mare, lunca şi terasele; ROMU20-Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior – Holocen); ROBA02 – Fibiş şi ROAG08 – Piteşti.

- tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu – coprul de apă ROIL11 Lunca Dunării (Olteniţa-Hârşova).

- tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROMU03 -Lunca şi terasele Mureşului superior; ROBA03-Timişoara; ROJI05-Lunca şi terasele Jiului şi afluentilor săi; ROJI06 -Lunca şi terasele Dunării (Calafat); ROOT08-Lunca şi terasele Oltului inferior; ROAG09 – Luncile râurilor Vedea, Teleorman şi Călmăţui; ROIL07-Câmpia Brăilei; ROPR02 -Lunca Prutului mediu şi inferior; ROPR03 -Lunca Bârladului şi RODL07 – Lunca Dunării (Hârşova – Brăila).

- tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROAG03 – Colentina, ROOT01 – Depresiunea Ciucului şi ROOT02-Depresiunea Brasov.

- tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu în cazul corpului de apă subterană ROIL06 – Lunca râului


49

Călmăţui. Tendinţele descrescătoare pot fi generate de o reducere a activităţilor agricole în zonele respective.

Având în vedere că în România sistemul de monitorizare a corpurilor de ape subterane a fost modernizat şi adaptat cerinţelor Directivei Cadru Apă începând cu 22 decembrie 2006, tendinţele determinate în această fază trebuie considerate cu anumite rezerve deoarece, pentru evaluarea acestora, s-au luat în considerare şi date anterioare acestui an. III.1.3.f. Măsuri preconizate pentru atingerea obiectivelor de mediu

Din analiza presiunilor şi impactului asupra corpurilor de apă subterană a rezultat că, datorită condiţiilor naturale de curgere şi a încărcării istorice cu poluanţi, 19 corpuri de apă subterană din România sunt la risc de a nu atinge starea chimica bună până în 2020 prin aplicarea măsurilor de bază, fiind necesare măsuri suplimentare de tipul:

- realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerări umane (<2000 l.e.);

- aplicarea programelor de acţiune şi a codului de bune practici agricole înzonele ne-vulnerabile;

- aplicarea agriculturii organice etc.

Alte măsuri suplimentare necesare se referă la realizarea unor proiecte de cercetare prin care să se evalueze natura şi cantitatea poluanţilor din sol şi subsol, precum şi mecanismele de transfer şi de degradare prin mediul subteran. Se vor realiza modele matematice prin care să se urmărească evoluţia în timp şi spaţiu a concentraţiei de poluant, estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. Rezultatele proiectelor de cercetare vor permite evaluarea timpului necesar pentruatingerea obiectivelor de mediu prin luarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare. III.1.4. Resursele naţionale de energie primară – situaţie, grad de utilizare, consumuri, previziuni

III.1.4.a. Generalităţi

România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie primară fosile şi minerale: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum şi de un important potenţial valorificabil de resurse regenerabile.

1. Situaţia resurselor primare O evaluare corectă a posibilităţilor de acoperire a necesarului de resurse energetice primare în perspectivă trebuie să pornescă de la situaţia actuală a rezervelor certe, corelată cu estimarea realistă a resurselor potenţiale şi în strânsă corelaţie cu previziunile privind consumul de resurse determinat de cererea de energie finală. Din acest punct de vedere în momentul de faţă pot fi făcute următoarele estimări: Rezervele de lignit pot asigura exploatarea eficientă a lor pentru încă aproximativ 40 ani la un nivel de producţie de circa 30 mil. tone/an . În sectorul de extracţie a lignitului nivelul de intervenţie a statului este redus, fiind rezumat la acordarea de subvenţii doar pentru exploatarea din subteran, subvenţi care va fi eliminată în timp. Privitor la huilă, restrângerea perimetrelor şi închiderea minelor neperformante a condus la situaţia în care numai circa 30% din totalul rezervelor geologice de huilă se mai regăsesc în perimetrele aflate în concesiunea CNH-SA. Conform Directivei UE adoptată recent, UE permite continuarea subvenţiei pentru exploatarea huilei până în 2018 şi condiţionează acest fapt de aplicarea strictă a unui program de închidere a minelor care generează pierderi. Se poate estima că evoluţia costurilor de producţie, costurile suplimentare cu emisiile de CO2 şi eliminarea subvenţiilor pentru producţie (cerută de UE) va conduce la reducerea tot mai accentuată a competitivităţii huilei din producţie internăşi deci la restrângerea semnificativă a producţiei. Zăcămintele din România sunt situate în condiţii geo-miniere complexe, iar caracteristicile mineralogice, ce influenţează calitatea se situează la limita inferioară. Din punct de vedere economic şi energetic pentru producţia de energie electrică, huila indigenă, fără subvenţii devine sursă marginală. Conform situaţiei resurselor naţionale de energie primară (Tabelul 10.12) este evident că exceptând sursele energetice regenerabile, lignitul reprezintă singurul purtător intern de energie primară care din punct de vedere al resurselor, poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea energiei electrice în următoarele 2 – 4 decade.

Resurse purtătoare de energie primară

Rezerve Producţie anuală estimată

Perioada estimată de asigurare

Rezerve Exploatabile concesionate

În perimetre noi

Rezerve geologice

Rezerve exploatabile concesionate (2)

În perimetre noi

Mil. Tone (1)

Mil. tep Mil. tone

Mil. tep

Mil. Tone (1)

Mil. tep

Mil. Tone1 Ani Ani Ani

1 2 3 4 5 6 7 8 9=2/8 10=4/8 11=6/8

Cărbune

- Huilă 755 422 105 38,8 2,5 229 (*)

- Lignit 1.49 276 445 82,4 1.045 133 3,0 47 15 30

50



50

Ţiţei 74 72 4,5 14

Gaz natural (1)

185 159 10,5 15

Tabelul 10.12. Situaţia resurselor naţionale de energie primară Sursa: ME, Strategia energetică 2011 – draft Note: 1) exclusiv gaze naturale, exprimate în mld. m

3

; 2) durata de acordare a unei concesiuni este de cel puţin 2 ani; *) depinde de evoluţia reglementărilor Comisiei Europene în domeniu.

Se poate trage concluzia că producţia de energie primară în România bazată atât pe valorificarea rezervelor fosile de energie primară, cărbune şi hidrocarburi cât şi pe cele de minereu de uraniu, în cea mai optimistă situaţie, nu va creşte în următoarele 2 – 3 decade. Rezultă faptul că acoperirea creşterii cererii de energie primară în România va fi posibilă prin creşterea utilizării surselor regenerabile de energie şi prin importuri de energie primară – gaze, ţiţei, cărbune, combustibil nuclear. La nivelul orizontului analizat România va rămâne dependentă de importurile de energie primară. Gradul de dependenţă va depinde de descoperirea de noi resurse interne exploatabile, de gradul de integrare a surselor regenerabile de energie şi de succesul măsurilor de creştere a eficienţei energetice. 2. Evoluţia consumului şi a producţiei de energie primară

Consumul de energie primară a crescut în perioada 1999 - 2008 cu 8,2%, procent inferior celui de creştere a produsului intern brut în acelaşi interval de timp (23,9%).

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Consumul intern de energie primară, din care:

36.556 36.374 37.971 36.48 39.032 39.018 37.932 39.571 39.159 39.799

Cărbune* 6.853 7.475 8.169 8.812 9.509 9.172 8.742 9.54 10.064 9.649

Petrol şi prod.petroliere**

10.235 9.808 10.804 9.371 9.088 10.092 9.163 9.84 9.658 9.719

Gaze naturale*** 13.73 13.679 13.315 13.326 15.317 13.766 13.82 14.308 12.862 12.476

Lemne de foc şi deşeuri agricole

2.817 2.763 2.134 2.351 2.844 3.134 3.185 3.185 3.275 3.71

Energie hidroelectrică

1.503 1.212 1.172 1.136 962 1.32 1.489 1.212 1.195 1.115

Energie nucleară 1.274 1.338 1.335 1.352 1.203 1.36 1.362 1.381 1.89 2.752

Alţi combustibili 127 92 1034 115 93 93 88 87 194 352

Energie din surse neconventionale

17 7 7 17 18 81 82 18 21 26

Tabelul 10.13. Consumul intern de energie primară [mii tep] (ME, Strategia energetică 2011 – draft) Notă:*Cărbune = Cărbune bituminos+Alte huile+lignit+cărbune brun **Petrol şi produse petroliere = Ţiţei+benzină+Petroluri+Motorină+Păcură+Gaze de rafinarie + GPL+Alte produse petroliere ***Gaze naturale=gaze naturale. Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a României - colecţii

Dezvoltarea economică, structura economicăşi măsurile de eficienţă energetică reprezintă principalii factori de influenţă ai consumului intern de energie primară. Principala restricţie este cea a caracterului limitat al resurselor interne de combustibili fosili şi a tendinţelor de scădere a producţiei interne, ceea ce conduce la creşterea dependenţei ţării de importurile de energie primară. Din pricina rezervelor limitate de resurse de energie primară, în România producţia internă de energie a rămas practic constantă la valoarea de circa 27-28 mil. tep. Fără aportul surselor regenerabile de energie această valoare va scădea treptat în următorii ani.

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Producţia de energie primară, din care:

27.89 28.191 29.022 27.668 28.192 28.095 27.154 27.065 27.3 28.86

1

Total cărbune 4.644 5.601 6.239 6.117 6.536 6.193 5.793 6.477 6.858 7.011

Lemne de foc şi deşeuri agricole

2.82 2.762 2.13 2.351 2.903 3.16 3.229 3.235 3.304 3.75

Ţiţei 6.244 6.157 6.105 5.951 5.77 5.592 5.326 4.897 4.651 4.619

Gaze naturale 11.192 10.968 10.889 10.384 10.529 10.196 9.536 9.395 9.075 8.982


51

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Alţi combustibili 125 86 1.033 115 92 92 87 82 127 240

Energie din surse neconvenţionale

17 7 7 17 18 81 82 18 21 26

Energie hidroelectrică 1.574 1.272 1.284 1.381 1.141 1.421 1.739 1.58 1.37 2.339

Energie nucleară 1.274 1.338 1.335 1.352 1.203 1.36 1.362 1.381 1.894 1.894

Tabelul 10.14. Producţia de energie primară [mii tep] Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a României – colecţii

3. Prognoza productie/consum – orizont de timp 2020 – energie electrică1

În conformitate cu precizările studiului ENTSO-E privind prognoza adecvanţei sistemului (Scenario Outlook and System Adequacy Forecast 2013-2030), prognoza valorilor capacităţii nete de producere şi ale consumului în România în varianta a trei scenarii de lucru este prezentată mai jos (sursa raport ANRE 2012):

Scenariul A

2012 2015 2016 2020

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am

Capacitate netă de producere (GW)

18,30 18,10 19,70 19,90 20,20 20,20 22,30 22,30

Consum (GW) 8,33 7,43 9,24 7,60 9,48 7,80 10,51 8,62

Scenariul B

2012 2015 2016 2020

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am


18,30 18,10 19,80 20 20,40 20,60 24,40 24,40

Consum (GW) 8,33 7,43 9,24 7,60 9,48 7,80 10,51 8,62

Scenariul EU 2020

2012 2015 2016 2020

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am

Ianuarie 19:00 pm

Iulie 11:00 am


18,30 18,10 20,40 20,80 21 21,20 25,70 25,70

Consum (GW) 7,89 7,74 8,23 8,07 8,42 8,27 9,28 9,11

Tabel 10.15. Prognoza – capacitate netă de producție şi consum Sursa: ANRE, Raport anual ANRE, 2012, 31 iulie 2013

III.1.4.b. Situaţia resurselor de energie primară pe tipuri, condiţii de zăcământ, condiţionalităţi locale/regionale 1. Energie electrică

2

Structura actuală a sectorului de producție a energiei electrice este marcată pe de o parte de schimbările în producția pe baza resurselor convenționale prin intrarea pe piaţa de energie electrică din luna iunie 2012 a producătorului Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) – o nouă societate comercială administrată în sistem dualist prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia Tg. Jiu, Complexul Energetic Turceni (CE Turceni), Complexul Energetic Rovinari (CE Rovinari) și Complexul Energetic Craiova (CE Craiova) și din luna noiembrie 2012 a Complexului Energetic Hunedoara (CE Hunedoara), înfiinţat prin fuziunea Electrocentrale Deva și Electrocentrale Paroseni, precum și de creșterile de producție din resurse regenerabile.

Faţă de anul 2011, în 2012 s-au înregistrat scăderi la energia livrată pe aproape toate tipurile de combustibil convenţional, cu excepţia celui gazos. Scăderea cea mai mare s-a înregistrat la energia produsă din combustibil fosil lichid (cu 18,5%) și sursă hidro (cu cca. 18,1%, din cauza celor două situaţii de forţă majoră din cursul anului), iar cea mai mică a fost înregistrată la energia produsă pe bază de combustibil nuclear (2,4%), această cantitate de energie rămânând la aproximativ același nivel ca și în anii precedenţi . În timp ce toate celelalte tipuri de surse, cu excepţia celei gazoase, pe baza căreia s-a produs și livrat cu aproape 3% mai mult decât în 2011 (datorată în mare parte intrării în producţie a CCCC Petrom), au determinat scăderi ale energiei livrate în reţele, energia din sursă eoliană (produsă doar de producătorii dispecerizabili) a fost de aproape 2 ori mai mare faţă de anul trecut, ajungând la un total anual de peste 1,8 TWh.

1 Surse: ANRE, ibid. 2 Surse: ANRE, Raport annual ANRE, 2012. 31 iulie 2013 (www.anre.ro); rapoarte lunare ANRE, 2013.

52



52

Pe lângă respectiva cantitate, cca. 1 TWh a fost produs de producătorii eolieni nedispecerizabili sau aflaţi pe parcursul anului în perioade de probă. Pe total, în 2012, s-a înregistrat o scădere cu peste 6% a energiei electrice injectate în reţele și produse atât din surse convenţionale, cât și din cele neconvenţionale, din unităţi dispecerizabile. În anul 2012, puterea netă disponibilă în sistemul energetic naţional a fost de 18756 MW, cu cca. 8% mai mare faţă de cea din anul precedent. Creşterea a fost determinată în principal de punerea în funcţiune a unui număr mare de capacităţi de producţie eoliene.

În anul 2012, producţia de energie electrică a fost de 59,04 TWh, cu aproximativ 5% mai mică faţă de cea din anul 2011. Consumul intern a fost de cca 59,3 TWh, cu cca 1,2% mai mic decât cel din 2011, dar care a fost acoperit atât din producția internă cât și din import, pentru prima oară în ultimii cinci ani soldul import-export fiind pozitiv (0,25 TWh). În anul 2012, alături de creșterea contribuției centralelor electrice eoliene de la 2 % din total producție în 2011 la aproximativ 5 % din total producție în 2012, se remarcă o scădere a producției termoelectrice (cărbuni: de la 42 % în 2011 la 40 % în 2012) și hidroelectrice (apă: de la 24 % în 2011 la 21 % în 2012, ca urmare a activării de către S.C. Hidroelectrica S.A. a clauzei de forță majoră, având ca efect imediat diminuarea contractelor către furnizori). Se remarcă în schimb o ușoară creștere a ponderii centralelor pe baza de hidrocarburi (1 %), datorată în mare parte intrării în piață a CCCC Petrom S.A (860 MW). Suma capacităţilor maxime nete de producţie ale centralelor individuale a fost la 31.12.2012 de 18,756 GW. Valorile puterii nete disponibile și ale consumului în a treia zi de miercuri a lunii la ora 11 CET (valori nete) sunt prezentate mai jos.

Tabel 10.16. Puterea netă disponibilă şi consumul Sursa: CN Transelectrica SA, în ANRE, Raport annual ANRE, 2012. 31 iulie 2013, p. 31

Sursele regenerabile de energie din România au un potenţial teoretic important. Potenţialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorită limitărilor tehnologice, eficienţei economice şi a restricţiilor de mediu.

Sursa de energie regenerabilă

Potenţialul energetic anual Echivalent economic energie

(mii tep) Aplicaţie

Energie solară

- termică 60x106GJ 1433,0 Energie termică

- fotovoltaic 1200 GWh 103,2 Energie electrică

Energie eoliană 23000 GWh 1978,0 Energie electrică

Energie hihroelectrică din care: - sub 10 MW

40000 GWh - 6000 GWh 3440,0 - 516,0 Energie electrică

Biomasă şi biogaz 318x106 GJ 7597,0 Energie termică

Energie geotermală 7x106 GJ 167,0 Energie termică

Tabelul 10.17. Potenţialul naţional al surselor regenerabile din România Sursa : Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) – 2010

Potrivit ultimelor evaluări, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil al României este de circa 32.000 GWh/an. La finele anului 2009 puterea instalată în centrale hidroelectrice era de 6.450 MW, energia pentru anul hidrologic mediu fiind evaluată la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare al potenţialului tehnic amenajabil este în prezent de 54%. Harta repartizării potenţialului de surse regenerabile pe teritoriul României este prezentată în Harta 10.6.


53

Harta 10.6. Harta surselor regenerabile de energie disponibile pe regiuni

Legenda

I.Delta Dunării (energie solară)

II. Dobrogea (energie solară şi eoliană);

III. Moldova (câmpie și podiş -microhidro, energie eolianăşi biomasă); IV. Munţii Carpaţi(IV1 – Carpaţii de Est; IV2 – Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţii de Vest ( biomasă, microhidro); V. Podişul Transilvaniei (microhidro); VI. Câmpia de Vest (energie geotermală); VII. Subcarpaţii(VII1 – Subcarpaţii Getici; VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 Subcarpaţii Moldovei: biomasă, microhidro); VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).

Cu excepţia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice în unităţi ce utilizează surse regenerabile sunt în prezent superioare celor aferente utilizării combustibililor fosili şi nuclear. Stimularea utilizării acestor surse şi atragerea investiţiilor în unităţi energetice ce utilizează surse regenerabile se realizează prin mecanisme de susţinere, în conformitate cu practica europeană, mecanisme ce duc şi la creşterea preţului energiei electrice la consumatorul final. În ultimii ani s-a remarcat o crestere gradata a ponderii resurselor regenerabile în totalul productiei de energie, astfe ca în anul 2011, contribuția centralelor electrice eoliene a ajuns la 2 % din total producție, iar în 2012 la aproximativ 5 % din total producție. În anul 2012 au fost acordate mai multe autorizații de înființare pentru productie de energie din surse regenerabile (centrale fotovoltaice-54, centrale eoliene – 42, centrale hidroelectrice-29, centrale utilizând biogaz – 3, centrale utilizând biomasă - 9, centrale utilizând deșeuri – 1,). La sfârsitul anului 2012, puterea electrică instalată în centrale de producere a energiei electrice din surse regenerabile totaliza 2301 MW față de 1225,6MW instalați în anul 2011, din care: 1794 MW în centrale electrice eoliene, 427 MW în centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW, 26,5 MW în centrale electrice care utilizează biomasa, 2,4 MW în centrale electrice care utilizează gaz de fermentare a deșeurilor, respectiv 51 MW în centrale electrice fotovoltaice . În figura următoare se regăsește evoluția puterii instalate în perioada 2005-2012.

54



54

Graficul 10.2. Puterea instalată în unităţi de producere energie electrică care beneficiază de sistemul de promovare Sursa: ANRE, Raport anual ANRE, 2012, 31 iulie 2013, p. 33

Pentru anul 2013, raportările publice privind structura pe tipuri de resurse ale energiei electrice livrate în sistem se opresc la luna februarie, situația fiind cea de mai jos:

Graficul 10.3. Structura pe tipuri de resurse a energiei electrice livrate în sistem (ANRE)

În ceea ce privește analiza evoluţiei structurii consumului de energie electrică la consumatorii finali, pe baza analizei comparative a datelor în intervalul 2008-2012, se constată următoarele:

- consumul final de energie electrică înregistrat în anul 2012 s-a menţinut la același nivel cu cel înregistrat în anul 2011, a crescut cu cca. 6% faţă de cel înregistrat în anul 2010, respectiv cu 11% faţă de anul 2009 și a depăsit ușor valoarea înregistrată în anul 2008;

- creșterea cantităţii și a ponderii consumului casnic în consumul final cu cca. 4% în anul 2012, faţă de anul 2011, cu 7% faţă de anul 2010, cu 9% faţă de anul 2009, respectiv cu 16% faţă de anul 2008.


55

Tabel 10.18. Consumatori, după sursa alimentării – 2008-2012

2. Gaze naturale3

În anul 2012, consumul total de gaze naturale a fost de 144.650.532,208 MWh, mai mic cu aprox. 4% faţă de consumul anului 2011, din care 114.780.176,953 MWh a reprezentat consumul non-casnic (79,35%) și 29.870.355,255 MWh a reprezentat consumul casnic (20,65%). În anul 2012, numărul total de clienţi finali de gaze naturale a crescut faţă de anul 2011, fiind de 3.200.887, din care 180.819 clienţi noncasnici (5,65%) și 3.020.068 clienţi casnici (94,35%). Consumul a fost acoperit atât din producţia internă cât și din import. Consumul din producţia internă a fost de 109.468.071,300 MWh, iar consumul din import de 35.182.460,908 MWh. Numărul de participanţi pe piaţa gazelor naturale din România a crescut constant pe măsură ce piaţa a fost liberalizată, mai ales în sectorul distribuţiei și furnizării de gaze naturale, cuprinzând, în anul 2012:

- 1 operator al Sistemului Naţional de Transport – SNTGN Transgaz S.A. Mediaș;

- 6 producători: Romgaz, OMV Petrom, Amromco Energy, Raffles Energy, Lotus Petrol, Foraj Sonde;

- 2 operatori de înmagazinare: Romgaz, Depomureș;

- 41 de operatori de distribuţie – cei mai mari fiind Distrigaz Sud Retele SRL și E.ON Gaz Distribuţie SA;

- 41 de furnizori care activează pe piaţa reglementată de gaze naturale;

- 43 de furnizori care activează pe piaţa concurenţială de gaze naturale.

Producţia internă de gaze naturale în anul 2012, ce a intrat în consum a reprezentat 75,68% din totalul surselor. Primii doi producători (Romgaz și OMV Petrom) au acoperit 97,46% din această sursă. Pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de siguranța în exploatarea depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, operatorii de înmagazinare au obligaţia de a crea şi de a menţine o structură unitară şi flexibilă pentru activitatea de dispecerizare, respectiv pentru supravegherea proceselor, comunicarea datelor şi parametrilor specifici activităţii, precum şi pentru intervenţia promptă la nivelul depozitelor de înmagazinare. În vederea asigurării siguranţei aprovizionării cu gaze naturale pe perioada rece, titularii licenţelor de furnizare a gazelor naturale au obligaţia de a deţine în depozitele de înmagazinare subterană, până la încheierea activităţii de injecţie din anul respectiv, un stoc minim obligatoriu de gaze naturale. Titularii licenţelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale au obligaţia de a asigura, accesul nediscriminatoriu la depozitele de înmagazinare subterană, titularilor licenţelor de furnizare a gazelor naturale, cu prioritate celor cărora le revine obligaţia de serviciu public. Activitatea de înmagazinare este reglementată prin Regulamentul de programare, funcţionare şi dispecerizare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale (Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1351/2004). Prin acest regulament se stabilesc reguli şi cerinţe de ordin tehnic, tehnologic şi comercial, menite să asigure desfăşurarea proceselor de înmagazinare în mod transparent, obiectiv şi nediscriminatoriu. La nivelul anului 2012, repartizat pe tipuri de consumatori, consumul de gaze din România arăta astfel:

3 Sursa:

56



56

Tabel 10.19. Număr de clienţi finali şi structura consumului

Pentru anul 2013, raportările publice privind producția și consumul de gaze naturale se opresc la nivelul lunii mai. Conform datelor raportate de ANRE privind tipul surselor de gaze naturale, structura producției și consumul pe prima perioadă a anului sunt următoarele:

Graficul 10.4. Tipul surselor de gaze în luna mai 2013 Sursa: ANRE


57

Graficul 10.5. Structura surselor interne de gaze în luna mai 2013 Sursa: ANRE

Graficul 10.6. Structura surselor totale interne și importuri de gaze în luna mai 2013 Sursa: ANRE

Consumul lunar de gaze naturale în sistem reglementat:

Mai 6.810.499,374 MWh

Aprilie 9.335.881,082 MWh

Martie 15.365.747,477 MWh

Februarie 15.865.787,683 MWh

Ianuarie 9.878.823,515 MWh

58



58

Graficul 10.7. Defalcat pe surse interne și import, incluzând consumul curent și înmagazinarea Sursa: ANRE

Valorile producției interne și a consumului de gaze naturale pentru primele 5 luni ale anului, comparativ pentru intervalul 2011-2013 sunt reprezentate mai jos:

Graficul 10.8. Producția internă lunară de gaze naturale 2011-2013, lunile Ianuarie-Mai (ANRE)

Graficul 10.9. Consumul lunar de gaze naturale 2011-2013, lunile Ianuarie-Mai (ANRE)


59

III.1.4.c. Estimarea potenţialului sectorului energetic

Avantaje competitive: Tradiţie îndelungată și expertiză în domeniul resurselor primare și în industria de producere a energiei electrice şi termice; Resurse naţionale importante de energie primară, în special cărbune, petrol şi gaze naturale și un potenţial hidroenergetic

insemnat, care asigură o dependenţă faţă de importurile de resurse energetice mai mică decât media europeană; Potenţial important de resurse regenerabile exploatabile, susţinut de o piaţă funcţională de Certificate Verzi; Rezerve de lignit cu un grad ridicat de cunoaştere concentrat pe o suprafaţă relativ redusă de cca. 250 km

2

în care operează cariere de mare capacitate;

Infrastructura complexă şi diversificată: reţele naţionale de transport energie electrică, gaze naturale, ţiţei, produse petroliere, capacităţi de rafinare, de transport maritim şi capacităţi portuare importante la Marea Neagră;

Structură diversificată şi echilibrată a producţiei de energie electrică;

Deficienţe ale sistemului: Multe dintre instalaţiile de exploatare a resurselor primare, producere, transport şi distribuţie a energiei sunt învechite şi

depăşite tehnologic, cu consumuri şi costuri de exploatare mari;. Lipsa finanţării pentru implementarea tehnologiilor performante în sectorul de extracţie al huilei; Durata de funcţionare depăşită pentru 70% din conductele de transport gaze naturale şi a aproximativ 27% din staţiile de

reglare măsurare; Nivelul scăzut al surselor de finanţare comparativ cu necesităţile de investiţii în infrastructura Sistemului Naţional de

Transport gaze naturale (SNT); Eficienţa energetică redusă pe lanţul producţie-transport-distribuţie-consumator final de energie; Lipsa unor măsuri financiare de susţinere a proiectelor şi programelor de creştere a eficienţei energetice; Performanţe sub potenţial ale unor companii miniere şi energetice cu capital de stat; Capacitate redusă de cercetare-dezvoltare-diseminare în sectorul energetic şi sectorul minier; Lipsa unor măsuri clare privind modernizarea sistemelor de alimentare cu energie termică din sisteme centralizate, în

condiţiile opţiunilor crescânde ale populaţiei pentru încălzirea individuală a locuinţelor în mediul urban; Mare parte din unităţile de producere energie electrică nu respectă normele din Uniunea Europeană pentru emisia unor

poluanţi în aer. Alinierea la aceste cerinţe necesită fonduri importante şi se realizează treptat, conform calendarului de conformare negociat, dar în unele cazuri sunt mari întârzieri;

Efort financiar major pentru conformarea cu reglementările de mediu şi pentru ecologizarea terenurilor eliberate de instalaţii, precum şi pentru depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;

Timpul relativ mare pentru dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a cărbunelui şi uraniului.

Oportunităţi: Poziţie geografică favorabilă pentru a participa la dezvoltarea proiectelor de magistrale pan-europene de ţiţei, gaze naturale; Existenţa pieţelor fizice de energie, precum şi posibilităţile de acces la pieţe regionale de energie electricăşi gaze naturale

cu oportunităţi de realizare a serviciilor de sistem la nivel regional; Capacitate disponibilă în sistemul naţional de transport gaze naturale ce poate asigura preluarea solicitărilor utilizatorilor; Oportunităţi crescute de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi al resurselor energetice regenerabile; Accesarea Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte în domeniul energiei; Existenţa unui important sector hidroenergetic capabil să furnizeze volumul necesar de servicii tehnologice de sistem; Existenţa experienţei îndelungate în minerit şi extracţia şi prelucrarea hidrocarburilor şi a unei infrastructuri importante

pentru exploatarea resurselor de cărbune şi uraniu; Existenţa unor perimetre cu rezerve considerabile de lignit.

Riscuri şi vulnerabilităţi: Rezervele economic exploatabile de ţiţei, gaze naturale și uraniu sunt limitate, în condiţiile în care nu vor fi descoperite noi

zăcăminte importante; Impredictibilitatea preţurilor la hidrocarburi pe pieţele internaţionale; Incertitudini în privinţa evoluţiei consumului de energie şi a relansării economice; Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru susţinerea programelor de investiţii în eficienţă energeticăşi dezvoltarea

serviciilor energetice; Diminuarea activităţii de exploatare a huilei, urmare a acumulării de datorii istorice şi a politicii UE privind subvenţionarea

acestei activităţi; Dificultăţi în activitatea de exploatare a lignitului ca urmare a lipsei unei reglementări specifice care să asigure valorificarea

în interes de utilitate publică a rezervelor de lignit cu o dreaptă şi justă despăgubire a deţinătorilor de terenuri. Costuri mari de exploatare a uraniului, din cauza variaţiei parametrilor mineralizaţiei şi a discontinuităţii acesteia; Opoziţia autorităţilor publice locale şi a autorităţilor teritoriale cu privire la acceptarea deschiderii de noi capacităţi de

producţie în domeniul exploatării minereurilor de uraniu; Posibila creştere accentuată a preţului mondial la uraniu; Posibila schimbare a atitudinii publicului faţă de construcţia de noi centrale nucleare şi de depozite de deşeuri radioactive.

60



60

III.1.5. Resursele regenerabile de energie Situaţia naţională şi teritorială a resurselor regenerabile a fost tratată în capitolele anterioare. III.1.6. Situaţia sistemelor de transport şi stocare

Situaţia reţelelor de distribuţie şi transport energie pentru ţiţei, cărbune şi gaze naturale este următoarea:

Reţelele electrice de distribuţie (RED) sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzură fizică (circa 65%) a liniilor electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune (110 kV), a staţiilor de transformare şi a posturilor de transformare. La aceasta se adaugă uzura morală, 30% din instalaţii fiind echipate cu aparataj produs în anii ’60. Consumul propriu tehnologic în reţelele de distribuţie (inclusiv pierderile comerciale) ca valoarea medie anuală este superioară mediei ţărilor din UE de 7,3%. Reţeaua electrică de transport (RET) este obiectul unor planuri de investiții semnificative în infrastructura ce s-au materializat pana în prezent prin dezvoltarea reţelei naţionale de fibră optică, noul sistem EMS-SCADA, sistemul de măsurare a cantităţilor de energie electrică tranzacţionate angro, platforme IT de tranzacţionare şi decontare, s.a.. Conform ANRE este în curs de desfăşurare programul de modernizare a întregii reţele la nivelul celor mai înalte standarde europene cu lucrări de modernizare şi retehnologizare a staţiilor electrice cele mai importante din RET precum şi a dezvoltării capacităţii pe linii de interconexiune. Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale este afectat de un grad avansat de uzură. Circa 69% din lungimea totală a rețelei de transport are durata normată de funcţionare depăşită. Din totalul staţiilor de reglare şi măsurare, aproximativ 27% sunt în funcţiune de peste 25 ani. Reţelele de distribuţie a gazelor naturale sunt caracterizate prin gradul ridicat de uzură al conductelor şi branşamentelor, circa 40% având durata normată de viaţă depăşită.

La polul opus, se remarcă o tendință pozitivă de dezvoltare a sistemelor de stocare a gazelor naturale. Capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale a cunoscut o dezvoltare permanentă, depășind 4 mld. m

3.

Sistemul Naţional de transport al ţiţeiului prin conducte are o capacitate de transport de circa 24 mil tone/an. Capacitatea de transport a fost folosită în proporţie de maximum 60% . Începând cu 1996, sistemul a intrat într-un amplu program de reabilitare şi modernizare.

Planificarea dezvoltării reţelei de transport urmăreşte obţinerea următoarelor obiective:

- stabilirea planului de dezvoltare în perspectivă care să asigure dezvoltarea reţelei de transport, corespunzător dimensionată pentru transportul energiei ce va fi produsă, importată, exportată sau tranzitată şi;

- asigurarea funcţionării SEN în condiţii de siguranţă şi realizarea transportului energiei electrice la un nivel de calitate corespunzător cu prevederile Codului tehnic şi al Standardului de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice;

- materializarea activităţii de planificare a dezvoltării prin: iniţierea procedurilor necesare promovării noilor investiţii în reţeaua de transport estimate ca eficiente, evaluarea costurilor marginale pe termen lung pentru fiecare nod al reţelei de transport, oferirea bazei de date pentru determinarea tarifelor pentru serviciile de transport şi de sistem.

În conformitate cu prevederile art. 35 din Legea energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, operatorul de transport şi de sistem are obligaţia de a elabora planuri de investiţii şi de dezvoltare a reţelei de transport pe 10 ani, în concordanţă cu stadiul actual şi evoluţia viitoare a consumului de energie şi a surselor, inclusiv importurile şi exporturile de energie. Planurile de dezvoltare conţin modalităţile de finanţare şi realizare a investiţiilor privind reţelele de transport, cu luarea în considerare şi a planurilor de amenajare şi sistematizare a teritoriului străbătut de acestea, în condiţiile respectării normelor de protecţie a mediului. Fata de cadrul legislativ anterior când aceste planuri erau avizate de autoritatea de reglementare și aprobate de ministerul de resort, în prezent planurile de dezvoltare se aprobă numai de autoritatea de reglementare.

III.1.7. Impactul ambiental al activităţilor din domeniul resurselor naturale la nivel teritorial şi naţional

- Situaţia actuală şi vulnerabilităţi identificate;

- Metode de ameliorare a impactului ambiental.

III.2. Tendinţe de evoluţie

Continuarea procesului de punere în evidenţă a noi resurse convenţionale prin explorarea de noi structuri cu potenţial atât onshore cât şi offshore, explorarea şi dezvoltarea în extindere a unor structuri cunoscute aflate parţial în exploatare sau abandonate;

Utilizarea unor tehnologii avansate de recuperare primară/secundară a unor rezerve considerate anterior ne-economice, redeschiderea şi/sau creşterea gradului de recuperare a rezervelor cunoscute;

Dezvoltarea, încă timidă, a unor sisteme hidroenergetice noi şi/sau reabilitarea celor existente;

Creşterea încă foarte lentă a ponderii resurselor regenerabile;

Deteriorarea treptată a sistemelor de transport în lipsa accelerării procesului de reabilitare a acestui sistem, proces început încă din 1996;

Creşterea continuă a consumului de resurse energetice, factor major de presiune asupra identificării rapide de noi resurse în vederea susţinerii politicilor de securitate energetică.


61

III.3. Priorităţi de dezvoltare

Priorităţile de dezvoltare sunt legate de necesitatea asigurării resurselor energetice în contextul dezvoltării durabile. Acestea se vor constitui într-un set de programe şi măsuri propuse pentru:

- Creşterea ponderii resurselor regenerabile;

- Diminuarea impactului ambiental;

- Corelarea dezvoltării industriilor din domeniul resurselor energetice cu situaţiile social-economice locale;

- Stimularea dezvoltării tehnologice şi inovării în domeniul explorării, exploatării şi valorificării resurselor;

- Eficientizarea utilizării resurselor în sistemul energetic;Reducerea consumului energetic prin obiective strategice de dezvoltare economică şi socială, măsuri de stimulare a investiţiilor în tehnologii low-energy şi programe educaţionale atât la consumatorii industriali cât şi cei casnici;

- Definirea exactă a priorităţilor la nivel naţional şi local se va face după analiză integrată a rezultatelor studiilor din domeniile conexe din SDTR (III.4).

III.4. Legături cu alte domenii

Conservarea şi gestionarea resurselor naturale este în strânsa legătură cu obiectivele abordate în celelalte trei studii (studiile 9, 11 şi 12) din cadrul domeniului 3, având în vedere impactul ambiental legat de valorificarea resurselor naturale, precum şi cu domeniul 2 având în vedere implicaţiile majore în economia primară, astfel că toate elementele strategice şi operaţionale ce decurg din analiză resurselor naturale vor fi definite în corelaţie cu rezultatele studiilor din domeniile amintite. Corelaţii secundare se vor realiza cu toate domeniile abordate în SDTR. Ierarhizarea priorităţilor de dezvoltare atât pe componente cât şi areal ce se va realiza în cardul analizelor individuale din domeniile conexe va conduce prin corelare şi integrare la definirea şi prioritizarea obiectivelor strategice la nivel teritorial. La nivelul obiectivelor, politicilor şi programelor, Studiul 10. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale este în corelare directă cu Studiul 9. Cadrul natural și biodiversitatea, Studiul 11. Protecţia mediului şi riscurile natural și cu Studiul 12. Protecţia patrimoniului natural, cultural şi a peisajului în cadrul domeniului 3. Protecţia mediului şi valorificarea resurselor naturale, conducând la formularea obiectivului strategic OS3. Valorificarea echilibrată a resurselor naturale, protecţia mediului şi prevenirea schimbărilor climatice. Acest obiectiv, împreună cu obiectivul strategic OS6. Creșterea rolului patrimoniului cultural în societate și valorificarea durabilă a acestuia în beneficiul comunităților (aferent Studiului 20. Protecţia monumentelor istorice şi a patrimoniului construit și Studiului 21. Infrastructuri culturale) corespund priorității incluse în Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020 PT6. Gestionarea şi conectarea valorilor ecologice, peisagistice şi culturale ale regiunilor. Acestei priorități a Agendei Teritoriale 2020 îi corespunde una dintre cele cinci provocări identificare la nivelul dezvoltării teritoriale a României, şi anume SDTR5. Utilizarea sustenabilă a capitalului natural și cultural în scopul susținerii dezvoltării teritoriale.

III.5. Implicaţii economice, sociale, de mediu

Strategia de management şi conservare a resurselor naturale este indisolubil legată de strategia de dezvoltare economică, creşterea consumurilor energetice ca urmare a dezvoltării economice fiind factorul de presiune cel mai intens asupra resurselor naturale, astfel încât este indispensabilă corelarea celor două strategii pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile. Strategia de dezvoltare teritorială în domeniul resurselor naturale are, de asemenea, implicaţii majore în dinamică socială. Nu în ultimul rând, este de neconceput o strategie coerentă în domeniul resurselor fără o analiză complexă a implicaţiilor ambientale.

IV. Elemente strategice şi operaţionale

IV.1. Viziune și obiective strategice

Politica Uniunii Europene în domeniul resurselor energetice pentru perioada până în 2020 se bazează pe trei obiective fundamentale, subscrise unor pachete legislative de reformă legislativă şi de reglementare:

- Durabilitate – obiectiv urmărit preponderent prin Pachetul legislativ „Energie – Schimbări Climatice” ce vizează în prinicipal reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră (GES), creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabilă (SRE) în totalul consumului energetic al UE precum şi o ţintă de 10% biocarburanţi în consumul de energie pentru transporturi şi o reducere cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei energetice;

- Competitivitate – vizează asigurarea funcţionabilităţii pieţei interne de energie;în acest sens, în septembrie 2008, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat cel de-al treilea pachet legislativ pentru piaţa internă de energie;

- Siguranţă în alimentarea cu energie – vizează reducerea vulnerabilităţii UE în privinţa importurilor de energie, a întreruperilor în alimentare, a posibilelor crize energetice şi a nesiguranţei privind alimentarea cu energie în viitor.

Viziunea: Creșterea competitivității sectorului de resurse primare și asigurarea alimentării cu energie prin asigurarea durabilității resurselor naturale

62



62

Obiective Obiective Specifice Naționale OSN1. Creșterea securității consumului și alimentării cu energie OSN 2. Dezvoltarea competitivității prin asigurarea funcționabilității pieței de energie OSN 3. Reducerea gazelor cu efect de seră în contextul dezvoltării economice Obiective Specific Teritoriale OST 1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de transport la nivelul teritoriului pentru exploatarea resurselor naturale; OST 2. Scăderea consumurilor şi creşterea ponderii resurselor regenerabile; OST 3. Creșterea eficienței consumului de resurse, a diminuării impactului ambiental şi a creşterii ponderii resurselor

regenerabile în total consum, la nivel de teritorii; OST 4. Remediere a disfuncţionalităţilor şi disparităţilor teritoriale în infrastructură de transport a resurselor naturale.

IV.2. Politici, programe

Creşterea ponderii resurselor regenerabile

Diminuarea impactului ambiental

Corelarea dezvoltării industriilor din domeniul resurselor energetice cu situaţiile social-economice locale

Stimularea dezvoltării tehnologice şi inovării în domeniul explorării, exploatării şi valorificării resurselor

Eficientizarea utilizării resurselor în sistemul energetic

Reducerea consumului energetic prin obiective strategice de dezvoltare economică şi socială, măsuri de stimulare a investiţiilor în tehnologii low-energy şi programe educaţionale atât la consumatorii industriali cât şi cei casnici.

IV.3. Modalități de implementare

- realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerări umane (<2000 l.e.);

- aplicarea programelor de acţiune şi a codului de bune practici agricole în zonele ne-vulnerabile;

- dezvoltarea și susținerea agriculturii organice

- realizarea unor proiecte de cercetare prin care să se evalueze natura şi cantitatea poluanţilor din sol şi subsol, precum şi mecanismele de transfer şi de degradare prin mediul subteran.

IV.4. Sinteză strategică și operațională

VIZIUNE (identificată pe domeniul studiului din analiza diagnostic)

Creșterea competitivității sectorului de resurse primare și asigurarea alimentării cu energie prin asigurarea durabilității resurselor naturale

PALIERUL STRATEGIC

Obiectiv strategic

OS 10. Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare și echiparea teritoriului pentru sprijinirea industriei, agriculturii și turismului în mod adecvat specificului funcțional și geografic al teritoriilor

Obiectiv general (linie directoare)

OG10. Creșterea securității consumului și alimentării cu energie

Obiective specifice naţionale

Obiective pe termen lung (orizont 2035) Obiective pe termen mediu (orizont 2020)

OSN 10.1. Dezvoltarea competitivității prin asigurarea funcționabilității pieței de energie

OSN 10.2. Reducerea gazelor cu efect de seră în contextul dezvoltării economice

Obiective specifice teritoriale (operaţionale)

OST 1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de transport la nivelul teritoriului pentru exploatarea resurselor naturale OST 2. Scăderea consumurilor şi creşterea ponderii resurselor regenerabile OST 3. Creșterea eficienței consumului de resurse, a diminuării impactului ambiental şi a creşterii ponderii resurselor regenerabile în total consum, la nivel de teritorii OST 4. Remediere a disfuncţionalităţilor şi disparităţilor teritoriale în infrastructură de transport a resurselor naturale

1. Urban-rural


63

2. Zone periferice (frontaliere)

-

3. Zone slab populate sau izolate

4. Zone în transformare sau declin

-

5. Zone geografice

PALIERUL OPERAŢIONAL

Politici

Măsuri

Creşterea ponderii resurselor regenerabile

Diminuarea impactului ambiental

Corelarea dezvoltării industriilor din domeniul resurselor energetice cu situaţiile social-economice locale

Stimularea dezvoltării tehnologice şi inovării în domeniul explorării, exploatării şi valorificării resurselor

Eficientizarea utilizării resurselor în sistemul energetic

Reducerea consumului energetic prin obiective strategice de dezvoltare economică şi socială, măsuri de stimulare a investiţiilor în tehnologii low-energy şi programe educaţionale atât la consumatorii industriali cât şi cei casnici

Programe

Proiecte (proiecte-pilot la nivel naţional)

I. 8. Anexe

Anexa 10.1. Sinteza privind geologia României cu precizarea sistemelor majore de falii și a faliilor potențial active 1. Sisteme de falii din Platforma Est-Europeană și Platforma Scitică

Platformele Est-Europeană şi Scitică sunt două blocuri crustale delimitate spre Sud de falia Trotuşului şi spre Vest de falia Câmpulung-Bicaz (Săndulescu şi Visarion, 1988) (Plansa 1). Structura adâncă a platformelor Est-Europeană/Scitică a fost documentată prin masuratori geofizice. Profilele de reflexie adânci arată o grosime generală a cuverturii sedimentare de 10 km, iar discontinuităţile Conrad şi Moho sunt localizate la adâncimi de 20 şi 40 km (Răileanu et al., 1994), în timp ce datele seismologice arată o grosime crustală de 43 km (Enescu et al., 1988, 1992). La Vest de falia Solca, în platforma Scitică, o subţiere la 35 km a fost documentată prin studii magnetotelurice (Visarion et al., 1988). Falia Solca reprezintă deci limita estică a Zonei de Sutură Trans-Europeană (fostul aliniament Tornquist-Teissere) (de ex. Botezatu şi Calotă, 1983; Guterch et al., 1986), care în forelandul românesc coincide cu platforma Scitică şi cu orogenul Nord-Dobrogean (Pinna et al., 1991).

- Platforma Est-Europeană se extinde sub partea frontală a Carpaţilor Orientali româneşti, la Nord de falia Bistriţei şi la Vest de falia Solca. Platforma Est-Europeană este subdivizată de falia Siretului cu direcţie NNV-SSE. Blocul estic are elemente de fundament metamorfic foarte similare cu cele din Masivul Ucrainian, după cum s-a observat în câteva sonde adânci şi din anomaliile magnetice tipice (Airinei et al., 1966). Blocul vestic (Rădăuţi-Paşcani, după Săndulescu şi Visarion, 1988), localizat între faliile Siret şi Solca, se subţiază spre Sud şi dispare la Sud de Piatra Neamţ. Grosimea cuverturii sedimentare a platformei Est-Europene este între 6 şi 12 km în apropierea principalului front de încălecare (Răileanu et al., 1994), scăzând spre Est.

- Platforma Scitică este un bloc continental orientat NV-SE la V-E, extinzându-se între faliile Bistriţa şi Trotuş . În depresiunea Bârladului sudul paltformei Est-Europene este clar documentat. Spre V şi NV, platforma Scitică este continuată cu blocul de fundament dintre faliile Solca şi Câmpulung-Bicaz (Săndulescu şi Visarion, 1988).

Aici, un fundament similar celui Scitic a fost documentat prin anomalii magnetice şi foraje adânci la fel ca în depresiunea Bârladului (Săndulescu şi Visarion, 1988). Structura internă a platformei Scitice este mai puţin cunoscută decât cea a platformei Est-Europene, datorită sedimentelor terţiare mai groase din depresiunea Bârladului şi datorită subîncălecării sub stiva de pânze din Carpaţii Orientali.

Deformaţiile Mezozoice şi Terţiare se întâlnesc în cadrul platformelor Est-Europeană/Scitică, şi constau din două tipuri de falii. Falii normale cu direcţie NV-SE determină adâncirea progresivă a unităţilor de autohton sub pânzele flişului. Un bun exemplu este oferit de falia Straja-Gura Humorului. Aceasta are o săritură de circa 1km şi formează limita externă a pânzei Cutelor Marginale (Săndulescu, 1984; Săndulescu şi Visarion, 1988; Dicea, 1995).

64



64

Cercetările seismice au individualizat deasemenea falii crustale cu orientare NE-SV la E-V asociate cu o afundare progresivă a fundamentului spre Sud. Sub pânzele flişului, partea superioară a cuverturii sedimentare (de ex. orizontul de anhidrite Badenian vizibil pe secţiunile seismice) se afundă spre Sud, de la o adâncime medie de 1500m în Nord la 5000m în regiunea văii Bistriţa şi 8000-10000m mai departe spre Sud (Dicea, 1995). La Vest de falia Câmpulung-Bicaz, sondajele magneto-telurice au relevat o clară îngroşare a sedimentelor Paleozoice-Mezozoice din placa inferioară. Fundamentul deformat Paleozoic s-ar găsi astfel la adâncimi de 9-10km (Săndulescu şi Visarion, 1988), continuând cu extinderea sudică a depresiuni Miechow sub centura încălecată „thin-skinned”.

2. Sistemele de falii din Platforma Moesică

Platforma Moesică reprezintă un bloc Precambrian încorporat în platformele Europene Epihercinice (Săndulescu, 1984). Platforma Moesică se extinde la Sud şi Sud-Vest de faliile Trotuş şi Peceneaga-Camena şi este compusă din două domenii majore, „Dobrogean” şi „Valah” separate de falia crustală Intramoesică (Visarion et al., 1988) . În lungul faliei Peceneaga-Camena, blocul Dobrogean este deplasat în sus şi dextru (de ex. Rădulescu et al., 1976; Visarion et al., 1988). Profilele seismice de refracţie adânci în domeniul „Dobrogean”, arată grosimi crustale de 35-40 km (Rădulescu, 1988) compatibile cu datele seismologice de cca. 34 km (Enescu et al., 1992). Zona Vrancea (curbura din SE) arată valori anomale de 40-47 km (Rădulescu et al., 1976; Cornea et al., 1981; Enescu et al., 1992; Rădulescu et al., 1994). Falia Capidava-Ovidiu subdivizează zona Dobrogeană în două părţi, caracterizate prin fundamente şi cuverturi sedimentare pre-Terţiare diferite, unitatea Dobrogei centrale la Nord şi unitatea Dobrogei de sud. După Visarion et al. (1988) unitatea Dobrogei centrale este ridicată faţă de unitatea Dobrogei de Sud în lungul faliei Capidava-Ovidiu, care pare de asemenea să prezinte o săritură dextră (de ex. Rădulescu et al., 1976). Fundamentul dobrogean înclină în general spre VNV sub Carpaţi (de ex. Airinei, 1958), cu o subţiere semnificativă a fundamentului şi cuvertura pre-Terţiară sub depresiunea Focşani.

Falia Intramoesică separă părţile Dobrogeană şi Valahă ale platformei Moesice şi reprezintă o fractură adâncă crustală extinzându-se spre Nord de platforma Moesică sub pânza Getică (Săndulescu, 1984; Visarion et al., 1988).

La Sud şi Vest de falia Intramoesică platforma Moesică este alcătuită din două segmente diferite (Visarion et al., 1988), domeniile „Valah” şi „Danubian”, limitate de falia crustală Calimanesti-Tg. Jiu. Această falie reprezintă o prelungire spre NE a faliei Timok şi separă la nivelul Paleozoicului, depozite sedimentare de platformă în Sud, de depozitele deformate şi câteodată metamorfozate în Nord (Visarion et al., 1988) . În fapt, partea nordică a domeniului „Danubian” reprezintă un bloc cuplat din forelandul alpin, adică placa inferioară implicată în încălecare, după cum este observat în mod comun în alte părţi din Carpaţi (de ex. Ziegler, 1990).

Acest bloc a fost detaşat de Moesia în timpul compresiunii Cretacice şi este în prezent încorporat în pânzele de încălecare Danubiene din stiva de pânze din Carpaţii Meridionali (Berza şi Drăgănescu, 1988) . În domeniul „Valah” profile seismice de refracţie adânci arată grosimi crustale de 35-40 km (Rădulescu, 1988), în timp ce datele seismologice arată o vayloare medie de 34 km (Enescu et al., 1992). Una dintre cele mai caracteristice trăsături ale domeniului Valah este prezenţa faliilor subverticale care definesc areale subsidente (spre exemplu depresiunea Alexandriei) separate prin zone ridicate, în care fundamentul poate fi observat în apropierea suprafeţei (de ex. ridicările Craiova, Balş şi Optaşi). Faliile au orientare tipică de la N-S la NNV-SSE şi E-V. O mişcare dextră este sugerată pentru faliile cu direcţie NNV-SSE prin deplasările detectate seismic ale marker-ilor Mioceni (Răbăgia şi Maţenco, 1999).

2.1. Compartimentul dobrogean, zona de avantfosă a Carpaților de Curbură

Începutul subsidenței Neogene în acest areal este legat de formarea unui sistem extensional în timpul Badenianului în fața zonei de curbură a carpaților Orientali (planșa 1), sistem ce va controla în mare masură evoluția ulterioară a zonei.

Acest sistem extensional ce paralelizează marginea orogenului este localizat strict la forelandul zonei de curbură a Carpaților Orientali, între Falia Intramoesică și Falia Trotușului. Deosebit de interesant este că această extensie a forelandului se produce concomitent cu importante mișcări contracționale din zona externă a orogenului, mișcări evidențiate și în forelandul nordic, în Platforma Est Europeană. Aceasta arată că în vreme ce în domeniul rigid nordic al forelandului, reprezentat de Platforma Est-Europeană/Scitică deformările sunt cuplate cu cele din orogen, la Sud de Falia Trotușului, domeniul Moesic este complet decuplat mecanic de orogen . Întinderea crustală badeniană a părții vestice a blocului Moesic se face perpendicular pe direcția compresiei din orogen.

Bazinele extensionale badeniene din partea de Est au în general un aspect structural de demigraben. Cele mai mari sărituri verticale se observă pe faliile normale care înclină către Nord-Est. Faliile normale care mărginesc demigrabenele sunt însoțite și de unele falii normale antitetice cu înclinări spre Sud-Vest, întreaga structură suferind reactivări ulterioare. Ținând cont de aspectul de “positive flower structure” (e.g. Harding, 1990) al faliilor mai noi, se consideră că reactivarea s-a facut într-un regim de decroșare transpresional . În special spre Sudul și Sud-Estul zonei care a suferit deformarea badeniană, sistemul de falii normale care înclină predominant către Nord-Est este caracterizat de prezența zonelor de transfer. De asemenea, bazinele badeniene sunt separate între ele de falii de transfer cu orientare ENE-VSV. Către Nord-Est, la contactul cu Promontoriul Nord Dobrogean, se formează un sistem de falii extensionale NV-SE ce reprezintă marginea Depresiunii Focșani.

În Sarmatian și Meotian activitatea tectonică este mult mai redusă. Se întâlnesc falii normale paralele cu orogenul cu înclinări spre W-SW. Magnitudinea falierii este minoră în Sud și crește progresiv spre NV.


65

La Nord de depresiunea Focșani structura activă majoră a fost falia Trotușului care a preluat subsidența blocului sudic. Falia Trotușului (fig. 1) este imaginată ca o structură în floare negativă cu o mișcare senestră determinată în studiile cinematice efectuate pe prelungirile ei (Matenco, 1997; Matenco și Bertotti, 2000).

Spre Sud, între faliile Peceneaga-Camena și Ostrov-Sinoe, se află un cluster de falii normale cu direcția NE-SV separate prin zone de transfer. Falia Peceneaga-Camena (fig. 8) este considerată o zonă de forfecare cu mișcare dextra, cu amplitudini de câțiva km – sugerată de dimensiunea bazinelor pull-apart care o însoțesc.

În partea Sud-Vestică, mișcări dextre au avut loc în lungul faliei intramoesice (fig. 15). Acest sens de mișcare este argumentat de cutele cu direcție NV-SE din blocul estic ca și de alte structuri asociate la scară mică (Tarapoanca, 1996) . În lungul segmentului VNV-ESE-tic se înregistrează transpresiune rezultând o falie inversă cu direcție spre SE în vecinătatea curburii carpatice.

În Pontian, fără a fi formate falii importante, au avut loc schimbări importante în subsidența depresiunii Focșani și marchează tranziția la tiparul actual de mișcări verticale. Depocentrul principal s-a deplasat câțiva zeci de km spre SE față de poziția sa din Meotian . În consecință, zona din vecinătatea faliei Trotușului a încetat subsidența în timp ce axa depresiunii Focșani s-a îndepărtat de orogenul Carpatic. Prin contrast, Moesia a fost basculată spre orogen creându-se spațiu de acomodare în lipsa structurilor active. Falierea a fost foarte răspândită în intervalul Pliocen-Cuaternar, compatibilă cu mișcările verticale largi înregistrate în succesiunea sedimentelor. Sistemul de falii normale NV-SE din marginea NE a depresiunii Focșani este reactivat în unele cazuri cu structuri în floare negative asociate cu mișcări minore de strike-slip senestru. Săriturile verticale scad de la NV la SE. Mișcări senestre sunt înregistrate pe faliile Trotusului și Focșani-S.

În domeniul sudic, bazinul a suportat în continuare o basculare spre NNV parțial legată de mișcările pe faliile Intramoesică și Pecenega-Camena. Se consideră că mișcarea pe falia Intramoesică a fost dextra – concluzie bazată pe orientarea faliilor și cutelor orientate spre NV. Alte falii au fost reactivate (ENE-VSV). Este documentată o reactivare dextra a faliei Peceneaga-Camena și a altor falii paralele ale orogenului Nord-Dobrogean. Falia Focșani-S reprezintă limita dintre domeniul nordic – senestru și cel sudic – dextru. Această falie a putut juca un rol asemănător faliei Trotușului separând un domeniu cu subsidență activă (depresiunea Focșani) de o zonă cu pantă mai lină spre Sud.

2.2. Concluzii privind sistemul de falii active din avantfosa Carpaților de Curbură

Faliile Peceneaga – Camena şi Sf. Gheorghe sunt falii majore, transcrustale, care separă unităţile tectonice majore Platforma Moesică de orogenul Nord-dobrogean şi, respectiv, orogenul Nord-dobrogean de Platforma Scitică de nord, şi a căror activitate tectonică a fost importantă până la mijlocul perioadei cretacice.

În zona Dobrogei şi pe prelungirea în offshore-ul Mării Negre aceste falii sunt inactive, fiind acoperite de depozite paleogene, miocene şi pliocene, fără a le afecta.

La vest de Dunăre, pe direcţie Nord-Vest, unde cuvertura sedimentară se îngroaşă progresiv spre orogenul carpatic, faliile Peceneaga – Camena şi Sf. Gheorghe devin active, formând un sistem de falii anastomozat cu lăţimi de ordinul zecilor de kilometri.

Studiul de detaliu al acestui sistem de falii a permis evidenţierea faliilor care au fost formate sau reactivate succesiv în timpul Sarmaţianului, Meoţianului, Ponţianului, Dacianului şi Romanian – Cuaternarului, astfel încât se poate spune că, în această zonă (între Dunăre la Sud-Est şi orogenul carpatic la Nord-Vest), evoluţia tectonică a fost deosebit de complexă.

Faliile active, rezultate din reactivarea faliilor Peceneaga–Camena şi Sf. Gheorghe şi extinse pe o zonă largă, au fost cartografiate şi reprezentate pe hartă (fig. 17) şi pe secţiunile seismice (fig. 18).

Din analiza secţiunilor seismice se pot evidenţia următoarele: - falia Peceneaga–Camena (prelungirea ei la Vest de Dunăre) are caracter de falie normală, cu compartimentul sud-vestic

coborât, având o săritură de 500 – 1000 m la limita cuvertură sedimentară terţiară/fundament cristalin sau paleozoic (fig. 18);

- caracterul de falie majoră de strike-slip este evident pentru sistemul de falii Peceneaga – Camena şi Sf. Gheorghe, în adâncime având tendinţa de a se restrânge la o zonă îngustă, în timp ce în cuvetura sedimentară neogenă, numărul faliilor creşte, ocupând o zonă largă ;

- este de remarcat contactul între Platforma Moesică şi orogenul nord-dobrogean, platforma fiind mai coborâtă cu peste 1.5 km, relaţia dintre orogenul Nord-dobrogean şi Platforma Scitică nefiind la fel de tranşantă;

- caracterul complex al structurii zonei prelungirii celor două falii - zona afectată de falii active depăşeşte 20 km lăţime (10 km fiind redaţi de secţiune) şi în care se poate observa caracterul predominant de falii normale al faliilor individuale, închizând în partea centrală un compartiment coborât. Asociaţiile de asemenea falii sunt caracteristice faliilor majore de strike-slip (cum este falia Peceneaga – Camena) cu regim transtensiv pe acest sector, din care rezultă falii individuale gravitaţionale (normale);

- acelaşi caracter de falie de strike-slip este evidenţiat şi de secţiunea 4.30, care traversează falia Trotuşului, falie ce delimitează Platforma Moesică de orogenul Nord-dobrogean şi Platforma Scitică. Se remarcă şi în acest caz dezvoltarea structurilor de tip floare (“flower structure”), tipice pentru faliile de strike-slip cu regim transtensiv, ce închid între faliile individuale un compartiment coborât, faliile individuale fiind de tip gravitaţional (normal).

66



66

În ansamblu, zona tectonic activă a Dobrogei de Nord (denumită în acest mod întrucât reprezintă prelungirea nord-vestică a orogenului nord-dobrogean între faliile Peceneaga – Camena şi Sf. Gheorghe) reprezintă o asociaţie de tip anastomozat de falii predominant normale, formând o zonă majoră de forfecare la care compartimentul Sud-Vestic se deplasează spre Sud-Est.

2.3. Compartimentul dobrogean – zona Dobrogei și prelungirea structurilor în zona platformei continentale a Mării Negre

În cadrul sectorului dobrogean, falia Capidava-Ovidiu, separă două compartimente tectonice și anume Compartimentul Central Dobrogean și Compartimentul Sud Dobrogean. Fiecare dintre aceste compartimente au avut geodinamica distinctă, în special în timpul istoriei alpine cand au înregistrat mișcări complexe de-a lungul faliei mai sus amintite. Ca o consecință a acestei evoluții distincte, în Compartimentul Central Dobrogean cuvertura sedimentară paleozoică și triasică a fost complet erodată și fundamentul expus la suprafață.

La Sud de falia Capidava-Ovidiu, în Compartimentul Sud-Dobrogean, fundamentul a fost interceptat la adâncimi sub 500m prin forajele săpate la Nord de Constanța, în zona Ovidiu-Palazu (Visarion et al., 1979, 1988). Fundamentul se scufundă spre Vest, fiind acoperită de o pătură sedimentară care poate atinge 4000m.

Mișcările complexe, atât pe orizontală cât și pe verticală, de-a lungul faliilor transcrustale care fragmentează Platforma Moesică în sectorul dobrogean al acesteia, cum sunt falia Peceneaga-Camena în partea nordica, falia Capidava-Ovidiu în partea mediana și falia Intra-Moesică în partea sudică, au exercitat un control major asupra proceselor de sedimentare. Numeroase alte falii, în partea sudică, care au afectat fundamentul paleozoic și seriile triasice ale cuverturii sedimentare, au produs un mozaic complex în ceea ce privește distribuția fundamentului și cuverturii sedimentare. Unele dintre aceste falii afectează și termeni mai noi ai cuverturii sedimentare, ceea ce demonstrează că au fost reactivate și la nivelul cretacicului și o parte din neozoic.

Din interpretarea datelor se constată existenţa a două sisteme principale de falii Dobrogea de Sud, cu orientare NNE – SSV şi VNV – ESE, dintre care cele paralele cu falia majoră Capidava – Ovidiu, fiind mai noi, au continuitate şi, urmărite de la Nord la Sud, sunt următoarele: falia Cernavodă – Constanţa, falia Rasova – Costineşti, falia Nord-Mangalia şi falia Mangalia.

Între acestea se dezvoltă faliile cu direcţia NNE – SSV, formând o serie de blocuri tectonice cu dimensiuni variabile (Dinu et al., 1989).

Dacă se analizează în ansamblu structura de blocuri tectonice (ale formaţiunilor presarmaţiene) din Dobrogea de S, se remarcă o serie de blocuri cu poziţie structurală ridicată, amplasate în zona centrală pe un aliniament orientat aproximativ N–S.

În cadrul acestor blocuri, complexul carbonatat Jurasic superior – Valanginian este subţiat la cca. 350 m şi acoperit discordant cu formaţiuni mai noi cu grosime, de asemenea, redusă. Acest complex carbonatat coboară în trepte şi se îngroaşă accentuat, ajungând în vecinătatea Dunării la grosimi de peste 1000 m. Formaţiunile acoperitoare au grosimi, în general mici, astfel încât intrarea în complexul carbonatat se face la adâncimi de ordinul zecilor de metri. Spre Est complexul carbonatat Jurasic superior – Valanginian este, de asemenea, coborât şi are, în general, o structură complicată determinată de existenţa numeroaselor falii care îl compartimentează. Se remarcă unele zone litorale în cadrul cărora acest complex se subţiază sau, aşa cum este cazul în zona Straja – Lazu – Topraisar – Costineşti, dispare complet. Este de menţionat dezvoltarea largă, la est de falia majoră (iniţial continuă) Agicabul – Est Siminoc – Est Negru Vodă a formaţiunilor mai noi ce acoperă discordant complexul carbonatat J3 – V, în special a celor senoniene şi cenomaniene (cu grosimi ce pot atinge 300 – 400 m) şi, începând din zona Costineşti spre Sud, a depozitelor eocene.

Toate faliile majore cu direcţie VNV – ESE se continuă spre Vest, afectând marginea continentală a Mării Negre, fiind recunoscute cu aceleaşi caracteristici pe şelf şi taluz. Ele au fost identificate pe multe secţiuni seismice, observându-se săriturile comparabile cu cele de pe uscat.

Daca în zona Dobrogeană aceste sisteme de falii prezintă doar reactivări terțiare minore, în zona de subsidență accentuată a bazinului Mării Negre, aceste sisteme sunt parțial reactivate.

În ansamblu sistemele tectonice din zona Platoului continental românesc al Mării Negre pot fi grupate în trei categorii care reflectă diferite stadii în evoluția tectonică: structuri pre-alpine, structuri extensionale asociate proceselor de riftogeneză ce au condus la deschiderea bazinului vestic al Mării Negre (Depresiunea Histria) și structuri extensionale gravitaționale neogene.

Structurile pre-alpine

Aceste structuri reprezintă o continuare a diferitelor unități tectonice din marginea continentală vestică a Mării Negre înainte de deschiderea bazinului vestic al acesteia. Sunt formate în cea mai mare parte în timpul albianului și includ falli de strike-slip, falii normale și de încălecare, care împart zona într-o serie de blocuri ridicate și coborâte, formându-se depresiuni mai mari sau mai mici umplute cu o pătură groasă de sedimente, separate de zone ridicate cu pătura sedimentară mai subțire. Aceste falii afectează fundamentul și cuvertura sedimentară pana la nivelul albianului, fiind doar local reactivate.

De la Nord la Sud au fost identificate seismic următoarele structuri în zona de self:


67

1. Falia Sulina – Tarkhankut, bine definită pe teritoriul Deltei Dunării și în zona de self, este o falie de încălecare orientată E-V și probabil reprezintă contactul dintre Orogenul Nord-Dobrogean și Paltforma Scitică (Depresiunea Pre-Dobrogeană); 2. Falia Sf. Gheorghe, are un caracter de strike-slip dextru; 3. Falia Pelican, se găsește în falia Sulina-Tarkhankut și falia Sf. Gheorghe și reprezintă o falie normală cu compartimentul sudic căzut;

4. Falia Pecenaga-Camena (Fig. 21, 22), care este o falie crustală majoră ce separă Orogenul Nord-Dobrogean la Nord de Platforma Moesică (Compartimentul Central Dobrogean) la Sud. Acesta este o falie de strike-slip senestru, asociată cu un sistem de falii complex, sintectonice. Local, cu acest sistem sunt asociate aspecte de tip trans-tensional și trans-presional. 5. Depresiunea Histria, este situată între falia Peceneag-Camena și falia Sf. Gheorghe, ca o continuare a Bazinului Babadag. Reprezintă o ramură a riftului bazinului vestic al Mării Negre și a înregistrat mișcări de extensie în timpul formării ei urmate de mișcări de compresiune (inversiune tectonică). 6. Falia Ostrov – Sinoe, este o falie normală cu compartimentul sudic coborât, paralelă cu falia Peceneaga-Camena și situată la 7-8 km Sud de aceasta (Fig. 2,10-2,12). Cele doua falii delimiteaza un horst, ce are o cuvertură sedimentară care încep cu depozite paleogene. 7. Falia Capidava-Ovidiu, reprezintă o fractură crustală, dar este mai slab definită spre Est. Această falie separă compartimentul mai ridicat al Dobrogei Centrale de cel coborât al Dobrogei de Sud (ambele fiind sectoare ale Platformei Moesice). 8. La Sud de falia Capidava-Ovidiu, există o serie de falii care au generat numeroase blocuri ridicate și coborâte, cum ar fi blocul ridicat (de tip horst) Eforie, care are un fundament ridicat iar cuvertura sedimentară jurasic-cretacică lipsește. 9. În extremitatea sudică a selfului românesc al Mării Negre, în apropierea graniței cu Bulgaria, se găsesc trei falii paralele cu vergență sudică, care probabil reprezintă falii sintetice asociate cu falia Intramoesică, ce separă Platforma Moesică în două sectoare cu fundamente diferite.

Structuri extensionale

Planşa 1. Harta tectonică a arealului Dobrogea - Marea Neagră

68



68

Procesele extensionale de pe selful românesc al Mării Negre s-au dezvoltat în conexiune directă cu deschiderea bazinului vestic al Mării Negre. La Nord de falia Pecenaga-Camena, se formează o ramificație a riftului bazinului vestic al Mării Negre ce dă naștere depresiunii Histria și continuarea sa pe uscat, sinclinalului Babadag. Această structură s-a deschis la nivelul albianului și este marginită spre Nord (în zona Heracleea-Egreta) de o falie listrică majoră cu vergență sudică. Flancul sudic este mai slab dezvoltat, fiind mărginit de falia Peceneaga-Camena și alte câteva falii cu vergență nordică (cum ar fi falia Nord Tomis). Astfel, Depresiunea Histria formează un depocentru excentric.

Mișcările extensive au fost cu precădere active în Albian și au dat naștere la un important aflux sedimentar ce au umplut depresiunea Histria, mai ales la nivelul Albianului-Cenomanianului și care s-a continuat mai atenuat și în Cretacicul superior.

Pe flancul nordic al acestui semi-graben, au fost identificate câteva falii (Egreta, Heracleea, Nord Sinoe și Lebada) afectate de inversiuni tectonice. Sedimentarea de la nivelul Eocenului și Oligocenului a fost controlată de mișcările de compresiune din timpul fazelor orogenice Laramice și Pireneene. Este posibil ca și faliile de încălecare situate de-a lungul flancului nordic al Depresiunii Histria să se fi format în același timp.

Structuri gravitaționale neogene

În partea estică a selfului românesc, la nivelul Miocenului și Pliocenului s-au acumulat sedimente detritice ce însumează grosimi apreciabile, în special cele din Pontian care ating peste 2000 m. Depozitele neogene sunt afectate de un sistem de falii listrice ce au creat structuri tipice cum ar fi falii sintetice și antitetice, anticlinale de tip roll-over, mici grabene și horsturi la nivelul formațiunilor pontiene și secundar în cele badeniene și sarmatiene. Baza sistemului de falii listrice coincide cu limita Miocen/Oligocen. Structurile legate de acest sistem sunt bine dezvoltate în arealul Albatros-Cobălcescu, foarte aproape de marginea selfului.

2.4. Sectorul Valah al Platformei Moesice

Elementele tectonice din compartimentul valah al Platformei Moesice au fost grupate de către Paraschiv (1974 şi 1979) pe două direcţii principale; una V-E, ce grupează faliile cele mai importante din platformă ca extindere regională, ce au afectat întreaga succesiune sedimentară şi alta orientată aproximativ perpendicular pe prima, incluzând elemente tectonice de importanţă diferită. Un element tectonic major este considerat falia Bibeşti-Tinosu, cu orientare V-E, ce corespunde liniei (faliei) pericarpatice. Autorul consideră că faliile paralele cu orogenul carpatic (V-E) au fost formate sau reactivate în timpul Neogenului, de-a lungul lor platforma căzând în trepte spre nord. Elementele structurale principale cu dispunere V-E sunt: Alexandria, Ciureşti–Videle, Optaşi-Petreşti, Deleni-Vişina. Dintre elementele tectonice pricipale cu dispunere aproximativ N-S, sunt menţionate faliile: Intramoesică (discutata anterior), falia Oltului cu sărituri de până la 800 m, mărginind la vest depresiunea Roşiori-Alexandria, falia Radovanu, ce corespunde aproximativ axului Depresiunii Lom-Craiova şi faliile Dârvari şi Pleniţa ce încadrează ridicarea Vidin-Strehaia.

Aspectele structurale ale faliei pericarpatice, inclusiv urmărirea traseului acesteia sunt evidenţiate de către Dicea şi Tomescu (1969). Elemente de detaliu asupra extremităţii vestice a acesteia sunt descrise de către Motaş (1983), Tarapoanca(2008).

Maţenco (1997) identifică un sistem de decroşări dextre ce se prelungesc din Depresiunea Getică în platformă, orientate N-S la NNV-SSE. Din punct de vedere al evoluției tectonice au fost evidențiate mai multe etape distincte de evoluție cu generare de falii noi și reactivări ale unor structuri mai vechi, începând încă din Paleozoic. Sintetizând, aceste etape ar fi:

- extensia din Paleozoicul inferior; - compresia din Carboniferul superior; - extensia din Permian-Triasic; - compresiunea fini-Triasică; - extensia din Jurasicul inferio-mediu; - compresiunea din Jurasicul superior; - compresiunea din Cretacicul superior; - evoluția Neozoică.

Întrucât în mare parte, cu excepția celor câteva falii crustale menționate anterior, sistemele de falii Paleozoice și Mezozoice nu au suferit reactivări pe parcursul neogenului, în continuare se vor discuta doar structurile realizate în aceasta perioadă, cu accent pe faliile recente și potențial active.

Structuri Neozoice din zona vestică a Platformei Moezice

Urmare a mișcărilor laramice, forelandul platformic carpatic este afectat de mișcări importante de ridicare în bloc, fiind caracteristică la nivel regional o etapă îndelungată de exondare și eroziune pe întreg intervalul Paleogen-Miocen inferior. Această ridicare este accentuată în zona vestică a Platformei Moesice, unde este însoțită de procese spectaculoase de eroziune după un sistem de văi incizate orientate aproximativ spre NS. Deschiderea unui sistem extensional în zona nordică, actualmente încorporat în Depresiunea Getică, în Miocenul Inferior, duce la bascularea și coborârea în blocuri separate de falii normale către Nord.


69

În timpul Sarmatianului (cca 11MA) are loc ultima fază majoră de scurtare orogenică . În raport cu această faza tectonică se poate vorbi de o fază de sedimentare sin-încălecare, pentru Sarmatianul superior și o fază de sedimentare post-încălecare, începând cu Meotianul. În apropierea orogenului, faza intra-sarmatiană este bine marcată de formarea unei discordanțe unghiulare la nivelul Sarmatianului mediu, iar planul major de încălecare a fost bine pusă în evidență în zona estică prin numeroase linii seismice. Mergând înspre Sud, spre centrul bazinului însă se remarcă o continuitate de sedimentare între partea inferioară a Sarmatianului care alcătuiește umplutura bazinului flexural legat de încălecările badeniene și partea superioară, contemporană cu încălecarile și flexură subsecventă sarmatiene.

În zona vestică a Moesiei, cercetările realizate în zona externă a Carpaților Meridionali și în Depresiunea Getică au pus în evidență faptul că deformările intra-sarmatiane nu sunt pur compresionale, ci apar într-un regim transpresional (combinație între contracția pură transversală și strike-slip) . Încălecarea în lungul faliei Pericarpatice este transferată treptat către Vest, începând din zona Văii Oltului într-un sistem anastomozat de falii transprersive (falii transcurente cu componență inversă) pe care este disipată săritura totală a faliei majore, până la dispariția totală în extremitatea nord-vestică a Platformei Moesice.

În timpul Pliocenului sunt reactivate în regim transpresiv sau transtensiv structuri compresionale sarmatiene și se formează sisteme de falii, active chiar și în cuatrenar, cu orientare aproximativ paralelă cu orogenul, în special în zona din apropierea faliei intra-moesice. Exista de asemenea indicii pentru perpetuarea până în Cuaternar și recent ale mișcărilor transpresionale dextre pe sistemul de falii Cerna-Timok din colțul vestic al platformei.

3. Sisteme de falii din Depresiunea Getică

Un număr important de profile seismice prin Depresiunea Getică au fost realizate în ultimele decade și au determinat recunoașterea unor importante structuri geologice, ce s-au format în timpul Terțiarului și la începutul Cuaternarului, ca rezultat al convergenței și coliziunii orogenice din Carpații Meridionali și al evenimentelor tectonice și post-clizionale. Cinematica acestor structuri este complexă și prezintă schimbări, atât laterale, cât și temporale. Caracterizarea structurală este bazată pe interpretarea unui mare număr de profile seismice și integrarea a numeroase date geologice de suprafață și din adâncime obținute din literatură și din cercetările proprii. Au fost separate pentru arealul situat la Vest de Olt trei domenii, de la Vest la Est: (1) între Valea Dunării și Valea Motrului, (2) între Valea Motrului și Valea Oltețului și (3) între Valea Oltețului și Valea Oltului.

3.1. Sectorul cuprins între Valea Dunării și Valea Motrului

O caracteristică a acestei zone este prezența unui sistem de falii normale extins, în general de orientare NE–SV, recunoscut în formațiunile Cretacice, Paleogene și Miocen inferioare. Primele formațiuni în cadrul cărora pot fi recunoscute schimbări de grosime controlate de falii sunt de vârstă Paleogenă. Extensia a continuat în timpul Miocenului inferior și a luat sfârșit probabil în timpul Burdigalianului inferior. Puținele date disponibile se referă la sedimente clastice grosiere Burdigalian medii, ce formează onlap-uri peste escarpamentele faliilor normale, având, astfel, un caracter postextensional. Faliile sunt, în general, paralele cu trendul curbat al orogenului interior și sunt prezente spre Nord-Est, până în zona Văii Oltului. Sedimentele Burdigalian inferioare și medii ating grosimile maxime de 2000m de-a lungul unei depresiuni alungite pe direcția ENE – VSV (Depresiunea Zegujani), iar spre Sud se găsesc până în zona Bulbuceni (limita de transgresiune sudică Burdigaliana din industria de petrol) . Întregul sistem extensional este parțial inversat la falii inverse de unghi mare, interconectate în adâncime, cu structuri inversionale tipice și basculări ale blocurilor faliate. Faliile trunchiază prisma sedimentară până la Sarmatianul inferior și sunt acoperite de depozite Sarmatian superioare. Aceste caracteristici demostrează un regim tectonic transpresional în timpul Sarmatianului, caracterizat de structuri în floare pozitive.

3.2. Sectorul cuprins între Valea Motrului și Valea Oltețului

Faptul că extensia a avut loc înainte de Burdigalianul superior este demonstrat către Est, în zona cuprinsă între Văile Motrului și Jiului. Falii extensionale, ce se pot observa în numeroase linii seimsice, prezintă direcția generală ENE – VSV și sărituri mai reduse decât cele observate în partea de Vest. Apar falii inverse și de încălecare, ce devin mai importante în zonele estice. Inversarea faliilor normale și activarea unor noi falii de încălecare, ce dau naștere frecvent unor cute de propagare (fault propagation folds) indică o tectonică compresională. Umplutura bazinului, cu o grosime de peste 2000m, este lipsită de formațiuni de vîrsta Paleogen – Miocen inferior, acestea fiind erodate și transportate spre Sud-Vest, pe Platforma Moesică. Direcția principalelor falii de încălecare din această zonă este NV – SE și, prin urmare, mult oblică față de faliile normale, mai vechi. Forma de pană subțiată spre Sud a sedimentelor burdigaliene este determinată parțial de structurile extensionale anterioare, dar este, de asemenea, rezultatul îngroșării datorită încălecării și subsidenței flexurale. Cele mai multe falii de încălecare sunt sigilate de depozite badeniene, ce marchează astfel finalul fazei compresionale.

În timpul Sarmatianului, activitatea faliilor s-a rezumat la dezvoltarea faliilor de încălecare de unghi mediu, cu înclinare spre Nord, care sunt probabil conectate în adâncime cu falii normale verticale sau subverticale, cu înclinare spre Nord. Falii de strike-slip, mai importante, s-au dezvoltat și au format structuri transpresionale de tip floare . În timpul dezvoltării, acestea au influențat sedimentarea în zonele adiacente. Faliile trunchiază depozitele din intervalul Sarmatian superior – Meotian inferior.

70



70

Depozitele sarmatiene formează onlap-uri pe ambele părți ale structurilor de tip floare, iar variațiile de grosime demonstrează vârsta sarmatiana a deformării de tip strike-slip . În secțiuni seismice interpretate, structurile apar înclinate spre forland, datorită unui puternic caracter transpresional și limita lor sudică este în fapt o succesiune de onlap-uri pe Platforma Moesică. Harta arată că direcția faliilor este VNV – ESE în partea de Nord și devine treptat NV – SE spre Sud. Duplexuri de strike-slip sunt frecvente de-a lungul faliilor principale la Țicleni, Bulbuceni și Bustuchini, precum și în alte zone.

3.3. Sectorul cuprins între Valea Oltețului și Valea Oltului

Secțiunile seismice interpretate din această zonă aduc, de asemenea, dovezi privind tectonica burdigaliană. Se observă mai multe falii inverse cu înclinări medii spre mari, ce afectează inclusiv stratele burdigaliene. De regulă, ele se unesc în adâncime cu falii de unghi mare, falii normale cu înclinare spre hinterland sau cu falii de încălecare cu vergenșă spre foreland. Lateral, este frecventă inversiunea faliilor normale mai vechi. Depozitele burdigaliene au o geometrie pronunțată de tip prismă, care este compatibilă cu procesul de încălecare, ce a afectat în mai mare măsură acest sector.

Structurile predominante ce se găsesc în această zonă sunt determinate de deformările sarmatiene. Depozitele anterioare Sarmatianului inferior au fost încălecate peste cele mezozoice și, mai departe, spre Sud, peste sedimentele Sarmatian medii și superioare ale Platformei Moesice. Un detaliu al încălecarii frontale de-a lungul profilului V este prezentat în Fig. 3.6. Se pot observa încălecarea pre-sarmatian inferioară, dezvoltarea bazinului secundar burdigalian superior – badenian de tip piggyback, înclinat de deformările sarmatian superioare, precum și sigilarea de către depozitele pliocene a sistemului de încălecare. Direcția încălecarii frontale este E – , sugerând o direcție de transport N – S. S-au format zone importante cu tendință de trecere de la strike-slip la deformații transpresionale pe direcția NV – SE; în unele cazuri, precum în zonele de Vest, poate fi demonstrată o reactivare a structurilor burdigaliene. Două astfel de aliniamente cu tendință NV – SE pot fi definite în această zonă și sunt vizibile în secțiunile seismice interpretate: una aproape de limita de Nord a bazinului și alta, mai importantă, în poziție mediană, cu ridicare semnificativă, în zona Românești–Zărnești.

Ultima dintre acestea formează o importantă structura de tip floare, înclinată spre forland prin transpresiune dextra și avansare către platformă. Această structură de strike-slip separă două depocentre distincte la nivelul Sarmatianului superior – Pliocenului inferior, sugerând faptul că activitatea ei a continuat până la începutul Pliocenului.

4. Sisteme de falii din Depresiunea Panonică

Fundamentul pre-Neogen al zonei intra-carpatice se caracterizează de un aranjament de tip mozaic al faciesurilor paleozoice, mezozoice și paleogene (Channell s.a., 1979; Kovacs, 1982; Kazmer și Kovacs, 1985; Royden și Baldi, 1988; Xagymarosi. 1990). Relaţiile lor actuale diferă mult față de relaţiile sindepoziționale mezozoice și paleogene. Corelarea faciesurilor pre-Miocene este dificilă, iar reconstrucţia lor sugerează dezintegrarea și rearanjarea lor de-a lungul unor sisteme de forfecare. Horvath și Royden (1981) pe baza datelor seismice sugerează formarea unor bazine pull-apart asociate cu discontinuităţile sistemelor conjugate de decrosări. Măsurătorile de paleostress confirmă caracterul tensional/transtensional al Bazinului Panonic (Bergerat s.a., 1983, 1984) explicând bine relaţia lui cu structurile contracţienale din Carpatii Externi. Sistemele de forfecare din Miocen mediu fac legătura între zonele cu stiluri diferite de întindere și cu structurile contracționale.

Principalele sisteme de falii care afectează atât fundamentul cât și cuvertura sedimentară din arealul românesc al Bazinului Panonic sunt legate de translația către Est a blocurilor tectonice constituente ale fundamentului și deschiderea începând cu miocenul inferior a unor bazine de întindere crustală . În raport cu evoluția acestor bazine se pot separa un stadiu sin-rift și un stadiu post-rift de formare a structurilor.

Stadiul Miocen mediu, sin-rift

Extensiunea reprezintă principalul mecanism de subsidență, însoțită de tectonică de tip decrosare. Extensiunea și falierea normală începe în Ottnangian-Karpatian (24-16,5 m.a.), se continuă în Sarmatian și în Panonianul inferior (10-12 m.a.) . În Bazinul Vienei deformările de tip strike-slip continua și astăzi, dar în cea mai mare parte ele se încheie în Miocenul superior. Harta anomaliei Bouguer este caracterizată de importante anomalii pozitive ale căror valori maxime sunt asociate întotdeauna cu părţile cele mai adânci ale sub-bazinelor. Bielik (1991) explică acest fapt prin ridicări ale crustei inferioare și mantalei superioare în zone de maximă subsidență, care sunt umplute cu sedimente de densitate redusă.

În funcţie de subțierea litosferei zonele de subsidență din regiunea intra-Carpatică se impart în patru categorii: 1. Bazine periferice care se suprapun sau se situează în vecinătatea Arcului Carpatic(Bazinele Vienei, Transcarpatic), unde subțierea este superficială, fără implicarea mantalei litosferice. Perioada de riftare începe în Karpatian, continuă în Badenian(fig.2), când se formează sedimente cu o grosime mai mare de 4000 m. O subsidență lentă termală începe la sfârşitul Badenianului, însă grosimea sedimentelor post-tectonice este mică. Fluxul termic este scăzut în Bazinul Vienei (40-60 mW/m2) și ridicat în Bazinul Transcarpatic. Acest lucru se datorează probabil prezentei activităţii vulcanice Miocen superior-Pliocen în interiorul și în jurul Bazinului Transcarpatic (Rudinec, 1981). Grosimea crustei este de 25-30 km. 2. Bazinele centrale, la o distanță mai mare de 200 km de centura cutată (Bazinul Zala,Câmpia Mica și Mare a Ungariei, Bazinul Danubian) sunt caracterizate de o subțiere considerabilă cu implicarea mantalei litosferice. Perioada de riftare majoră (subsidența tectonică maximă) este Sarmatian-Panonian (fig.2) iar subsidența termală continuă și astăzi cu rata mică (Nagymarosi, 1981).


71

Grosimea sedimentelor post-tectonice este mare. Aceste bazine se suprapun peste o litosfera subţire sifierbinte. Grosimea crustei este de 22-28km iar fluxul termic este cca. 100 mW/m2. 3. Zona de tranziţie se situează între aceste două domenii și nu este clar definită (probabil include Bazinul Danubian). 4. Zona fără extensiune, Bazinul Transilvaniei, a cărei structură nu este clară, se află pe o crustă normală, cu flux termic coborât. Grosimea sedimentelor Miocene este de 3-4km, fără existența unor falii crustale sinsedimentare (Ciupagea, 1970) . În prezent zona se ridică și este afectată de eroziune. Elevaţia este de cca. 600m spre deosebire de celelalte regiuni intra-Carpatice care se situează la aproximativ 100m deasupra nivelului mării.

Implicarea mantalei litosferice în procesele extensionale, subsidența și fluxul termic cresc odată cu creşterea distanței fașă de centura cutată (L.H.Royden, 1991). Rocile magmatice delimitează zona cu litosfera subţire. Există trei ipoteze: 1. Mantaua litosferică fierbinte și subţire sub centrul bazinului este rezultatul unor procese care controlează crearea și localizarea

arcului volcanic; 2. Subțierea mantalei litosferice a fost genetic independentă de vulcanism, dar a fost limitată la zone unde vulcanismul este anterior încălzirii litosferei; 3. Localizarea vulcanismului a fost controlat și delimitat de zone unde procesele extensionale afectează și mantaua litosferică.

Diferentele spaţiale și temporale de subsidență, flux termic și grosime a litosferei se datorează existenței a două faze de riftare care sunt strâns legate de variaţia scurtării din centura cutată: 1. Prima fază (Badenian-Sarmatian) este caracterizată de un câmp de stress tensional sau de tipstrike-slip cu orientarea axului minim variind de la NE-SV până Ia ENE-VSV și axulprincipal între NNV-SSE și NV-SE, în toata zona panonica. Iau naştere falii normale sau normal-oblice perpendiculare pe direcţia stresului minim. Decroșări dextre cu direcţie variind între E-V și VNV-ESE și senestre între NNE-SSV și NE-SV sunt frecvente. Această întindere compensează scurtarea N-S din Carpatii Nordici și NE-SV din Orientali; 2. A doua fază (post-Sarmatiană) se caracterizează print-un câmp de stres tensional sau de tip stike-slip cu axul minim orientat E-V - SE-NV. Iau naştere falii noi sau sunt reactivate cele vechi. Fostele falii normale orientate NV-SE devin decrosari (depresiunile intramontane dinvestul Munţilor Apuseni-Gyorfi, 1993) iar decrosarile orientate NNE-SSV devin falii normale sau normal-oblice (ex. Bazinul Vienei, Fodor, 1995) . Întinderea E-V din Bazinul Panonic compensează scurtarea din Sudul Carpaților Orientali.

Creşterea anormală a ratei de subsidență și de ridicare în regiunea intra-Carpatică în perioada post-rift poate fi explicată prin existența unor curenţi din crusta inferioară și curenţi de convecție la scară mică în litosferă și astenosferă (Burov și Cloetingh, 1997). De acest mecanism este legată cea de-a doua fază de riftare, Miocen superioară concomitentă cu intervalul de maxima compresiune din arcul carpatic.

Structura la sfârşitul Miocenului este reprezentată de un sistem conjugat de decroșări, cu falii normale și inverse asociate (Ratschbacher, 1991; Decker, 1993; Linzer, 1995; Nemeş, 1995). Există două sisteme majore de decroșări: dextre, orientate NV-SE (Sistemele Periadriatic, Drava, Sava și Transcarpatic) și senestre orientate NE-SV (Bazinul Vienei, Danubian, "Mid Hungarian Line"). Bazinul Zala se formează la intersecţia celor două sisteme (fig. 3). Structuri transpresionale și transtensionale apar în legătura genetică cu aceste sisteme. Toate datele sugerează că extensiunea a fost controlată de falii de strike-slip și formarea bazinelor pull-apart (Horvath, 1992). Stilul extensional este foarte variabil, cu zone dominate de falii normale listrice de unghi mic și falii planare cu înclinare mare. De fapt unele decrosari sunt falii de transfer care fac legătura între zone cu diferite direcţii și intensitate ale tensiunii (Tari, 1992) sau cu zonele contracționale. Relaţia acestor falii cu planurile de încălecare alpine preexistente nu este foarte clară, însă existența bazinelor pull-apart asociate cu falii de decroșare regionale precum și subțierea crustei inferioare și a mantalei superioare sunt bine documentate.

Miocen superior-Actual, post-rift

În Neogenul superior sub-bazinele sistemului panonic se unesc formând o zona cu subsidență mai mult sau mai puţin uniformă în tot cuprinsul bazinului . Însă perioada post-rift nu este caracterizată de o rată de subsidență termală descrescătoare. Pe marginea estică și vestică a bazinului sedimentele post-miocen medii depăşesc 2500m, în timp ce în zona centrală ajung la maximum 1500 m (Korossy, 1970). De asemenea, sedimentele cuaternare ajung la 300m pe marginea bazinului fiind mult mai subţiri în centru, ceea ce denotă o subsidență mai puternică pe margini (Stegena, 1975).

O parte din configuraţia de astăzi a bazinului este rezultatul deformărilor recente, ulterioare celor legate de formarea bazinului.

La sfârşitul perioadei sin-rift are loc o faza compresional-transpresională (Horvath F., 1995) care contribuie la izolarea Bazinului Panonic de la sfârşitul Sarmatianului. Unele structuri sunt inversate, ridicările devin emerse și unităţile sin-rift sunt afectate de eroziune. Ridicările devin submerse în Panonian inferior, când are Ioc o subsidență termală la scara întregului bazin. Pentru prima dată în istoria lui, întreg bazinul este acoperit de apă formându-se un Iac foarte extins (Kazmer, 1990). Astfel, limita Panonian/Sarmatian interpretată în trecut ca limită între unităţile sin-rift și post-rift este astăzi considerată discordanță tectonică legaăa de o inversiune asociată cu o scădere a nivelului mării (criza messiniană).

Subsidența termală post-rift este întreruptă de o a doua fază compresională Pliocen superior-Cuaternară (Horvath și Cloetingh). Formarea structurilor compresionale este însoţită de o subsidență a Câmpiei Mari din Ungaria, ridicarea și erodarea flancurilor estice și vestice . În sedimentele post-rift se pot identifica falii compresionale și structuri de inversiune.

72



72

Astăzi bazinul evoluează sub influența unui câmp de stress compresiv care duce la activitate seismică intra-placă și reactivarea faliilor preexistente, formare de cute însoțită de eroziune, precum și o subsidență anormală în centrul bazinului (Horvath și Cloetingh, 1996).

Cele mai spectaculoase structuri se formează în zona nordică a bazinului.

Structurile extensionale (zone de sedimentare și umeri de rift afectate de eroziune) sunt orientate NV-SE iar direcţia principală de transport de sedimente este NNE-SS V.

Aliniamentul de decroșare senestră "Mid Hungarian Line", orientată NE-SV se continuă și pe teritoriul României (falia Satu Mare).

Deformările tectonice miocen superioare au ca rezultat formarea a două depresiuni înguste, lineare și adânci, mărginite de falii cu înclinare mare (fig. 8, 9). Zonele depresionare E-Satu Mare și V-Satu Mare asociate decroșării majore sunt separate de o zonă transpresională (Moftinu — fig. 7, 9. Depresiunea Satu Mare Vest este legată de curbura feliei majore în timp ce depresiunea Satu Mare Est de o discontinuitate. Grosimea sedimentelor Neogen-Cuaternare depăşeşte 4000m în depocentrele de astăzi ale depresiunilor (fig. 9).

Depresiunea Satu Mare Vest cu forma romboidală este delimitată spre Nord-Est de ridicarea Moftinu-Madarasi spre Nord de ridicarea Cărei, spre Sud de ridicarea Boianu Mare iar spre vest se continuă pe teritoriul Ungariei (Depresiunea Derecske). Falia majoră de pe marginea nordică a depresiunii inclina spre Sud.

Evoluția tectonică a zonei nordice a fost interpretată ca fiind controlată de falia Nord Transilvana, precum și de falia Bogdan Vodă, falii de strike-slip orientate VE. Zone de uplift și subsidență au fost identificate între cele două falii (Sandulescu et al, 1993). Mișcarea principală de-a lungul faliei Nord-Transilvane a avut loc în etajul Burdigalian, în schimb, de-a lungul faliei Bogdan Vodă a avut loc la limita Burdigalian-Badenian. Cutremure cu magnitudine de până la 4.9 pe scara Richter și adâncimi ale focarului de până la 15 km au fost înregistrate de-a lungul lor. Cele două falii principale sunt întretăiate de decroșări dextre cu orientare nord-vestică și senestre, cu orientare nord-estică, dintre ultimele faliile Faget și Mara fiind cele mai importante.

Falia Faget a fost interpretată de Săndulescu (1993), ca reprezentând limita vestică a Pienidelor. Totodată, a jucat un rol important în evoluția geologică a zonei, această falie reprezentând și limita vestică a blocurilor de fundament ridicate, precum și limita unor zone cu sedimentare Miocenă diferită.

De-a lungul faliei Nord-Transilvane a fost interpretată o mișcare de decroșare în regim transpresional. Atât blocuri din fundament, cât și sedimente neogene au fost implicate în deformare. O configuratie de tip “flower structure” pozitiv a fost interpretată în fig.25. Varsta acestei structuri este postMiocena, deoarece depozitele Pannoniene sunt implicate în deformare. Depozite cutate și faliate de vârstă Oligocen-Badenian inferior sunt considerate prezente în partea sudică a liniei. Sedimente Badenian superioare prezintă terminații de onlap la contactul cu depozite mai vechi, similar cu structuri ale bazinelor de tip piggy-back. O altă configurație de tip “flower structure” pozitiv se regăsește în secțiunea 23. Vârsta acestei structuri este post Miocen, sedimentele Pannoniene fiind implicate în deformare. O falie verticală ce afectează toată secvența litologică este interpretată în partea sudică a liniei . În secțiunea 26 falia Nord-Transilvană este imaginată ca fiind inversă, cu unghi mare de înclinare, care se adâncește spre S, tăind întreaga secvență litologică. Astfel, o vârstă post Miocenă este de asemeni interpretată pentru acest sector al faliei.

O structură de tip “flower structure” este interpretată în partea centrală a secțiunii 26, sensul de mișcare pentru fiecare ramură a acestei structuri divergente nefiind clar, datorită intenselor deformări. Totuși, structura este pozitivă datorită existenței a două ramuri cu mișcari inverse, care afectează secvență Badeniană. Deoarece afectează și depozitele Pannoniene, vârsta întregii structuri este de asemenea post Miocenă.

5. Sisteme de falii din Zona Maramureș

Zona Maramureș, localizată la interiorul Carpațiilor Orientali, în apropiere de tranziția cu Carpații Vestici, cuprinde în terminologia tectonicii arealului Carpato-Panonic partea de Nord-Est a blocului Tisza (Unitatea de Bihor) și cea mai de Nord parte a blocului Dacia (pânzele Bucovinice). Primele deformări alpine în cadrul acestei zone au inceput la finalul Cretacicului inf. (faza austrică) și au continuat până la finalul Cretacicului superior (faza laramică) (Săndulescu 1981, 1984). Acestea, precum și contactul dintre blocurile Tisza și Dacia și rămășitele ofiolitice ale zonei de sutură dintre cele două, sunt acoperite discordant de sedimente Cretacic superioare-Paleocene. Peste o a doua discordanță sunt depuse sedimente de vârstă Eocen-Burdigalian. Tisza și Dacia, alături de cuvertura sedimentară autohtonă, au fost încălecate în Burdigalian de către Pienide, zona cea mai de Est a blocului Alpaca. Pienidele sunt compuse din încălecări externe (Petrova, Leordina și pânzele de Wildflish) și încălecări interne (pânza de Botiza), constituite în general din unități de flis de vârstă Eocen-Oligocen.

Cea mai evidentă structură a zonei, din punct de vedere tectonic, e reprezentată de sistemul de falii Bogdan-Dragoș-Vodă, falii de strike-slip senestre orientate spre Est . În partea vestica Falia Bogdan Vodă taie atât sedimentele acoperitoare a blocurilor Tisza-Dacia, cât și Pienidele, este acoperită de sedimente vulcanice Miocen mediu. Falia Dragoș Vodă, mai la Est, formează limita nordică a corpului cristalin cu formă de horst (horstul Rodna, fig 2), constituit din pânzele Bucovinice. Unicitatea sau legătura dintre cele două falii reprezintă un subiect încă dezbătut. Au fost identificate următoarele faze majore de structurare:

1. Încălecarea spre SE a Pienidelor din Burdigalianul inferior . Încalecărea Pienidelor în timpul Burdigalianului a condus totodată și la imbricarea sedimentelor autohtone ce acopereau blocurile Tisza-Dacia. Principala caracteristică a deformării legată de punerea în loc a pânzelor e dată de zone de forfecări, cataclastice, în timp ce mecanismele de cutare se dezvoltă local.


73

Direcția SE a încălecării a fost evaluată prin analize cinematice pe falii cu lungimi medii (mesoscale) din apropierea zonelor majore de forfecare. Frontul de încalecare al Pienidelor prezintă segmente orientate atât spre SV, cât și spre SE. Aflorimente în lungul celui mai nordic segment orientat spre SE expun falii de strike-slip cu orientare SSE cu o componență inversă importantă. Deformația predominant transpresional sugerează o geometrie de rampa laterală. La Sud de Falia Bogdan Vodă, frontal de încalecare al Pienidelor este tăiat de falii de strike-slip, sub-paralele pe direcția de transport, ce pot fi interpretate ca falii de transfer (tear fault). 2. Extensia NE-SW din Burdigalianul superior. Această extensie este demonstrată de falii normale orientate NV-SE care sunt observate mai rar în cuvertura sedimentara autohtonă, dar abundă în unitățile din fundament . În partea SV a masivului Rodna, falii normale afectează atât unități de fundament aparținând pânzelor Bucovinice, cât și stratele de vârstă Oligocenă. Cinamatica acestor falii indică o extensie orientată NE-SV, cu mici componente de strike-slip. Vârsta acestei extensii, Burdigalian superior, este demonstrată prin faptul că faliile taie structuri legate de punerea în loc a Pienidelor, iar stratele Badeniene sunt neafectate. 3. Structuri post-Burdigaliene. Punerea în loc a Pienidelor a fost urmată de formarea de falii în regim extensional, astfel mișcările de tip strike-slip de-alungul sistemului de falii Bogdan-Dragoș-Vodă poat fi împărțite într-un regim inițial transpresiv urmat de unul transtensiv. Regimul transpresiv. Acesta este arătat de formarea cutelor cu axul orientat spre SE . În timp ce flancurile cutelor sunt ușor inclinate la Sud de Falia Bogdan Vodă, acestea ating unghiuri de până la 50 de grade în partea nordică. Cutările au reluat structuri deja deformate în timpul punerii în loc a pânzelor. Prezența faliilor inverse demonstrează, de asemenea, tipul de regim existent. Tipul dominant este dat de falii inverse orientate spre SE, însă regăsim și falii transpresive orientate spre E (falia Bogdan-Vodă). Regimul transtensiv. Faliile de tip strike-slip cu orientare estică, la fel ca și faliile normale orientate SV, pot fi atribuite etapei transtensive. Deformațiile întâlnite pe (sau în) asociere cu faliile Bogdan-Vodă și Dragoș-Vodă sunt dominant de tip decroșări seneste adesea cu componente normale.

În apropierea terminației estice a sistemului de falii Bogdan-Dragoș-Vodă, sistemul se desparte într-un șir de falii normale cu orientare SV cu componente laterale. Regimul transtensiv senestru este demonstrat și de-a lungul faliei Preluca, unde redeformează încalecările precedente.

Constrângerile temporale legate de deformarile post-Burdigaliene sunt date în primul rând de prezența formațiunii de vârstă Badenian inferior, conținând tuful de Dej, ce reprezintă un marker ideal pentru partea nordică a zonei.

Acesta este afectat atât de regimul transpresiv, cât și de cel transtensiv de-a lungul celor două mari falii, astfel constrânge deformările la partea lor inferioară în jurul a 16 milioane de ani. Constrângerea superioară este bine definită de corpul vulcanic Neogen din apropiere de Baia Mare, format acum 10 milioane de ani, care sigilează falia Bogdan-Vodă.

6. Sisteme de falii din Bazinul Transilvaniei

Sistemele de falii din Bazinul Transilvaniei sunt formate în etape și regimuri de deformare diferite. Se vor discuta aici doar structurile Neogene, care au potențial de seismicitate pentru acest areal.

La prima vedere se remarcă o lipsă aproape totală a structurilor rupturale la suprafață, cele de tip plicativ fiind cele mai abundente. Totuși, câteva falii mari controlează anumite părți ale bazinului.

Părțile de Vest și de Est ale bazinului par să fi suferit cele mai mari deformări, dar în același timp acestea coincid cu prezența unor diapire în adâncime. Aliniamentul estic este situat în apropierea lanțului vulcanic Neogen și este controlat de falii de încălecare cu orientare NV-SE. La suprafața, urma faliei este mascată, dar aceasta poate fi urmărită pe baza sedimentelor de vârstă Badenian superioară.

Falia Cenade controlează sectorul sud-vestic al bazinului. Falia poate fi urmărită de o distanță de aproximativ 90km și are o orientare generală VNV-SSE, cu mici variații locale . În afloriment, geometriile găsite indică existența unei falii de tip „fault-propagation-fold” cu o săritura pe falie de aproape 200m. Vârsta faliei este post-Panoniană, deoarece sedimentele Sarmatiene încalecă sedimentele Panoniene.

Falia Odorhei este o falie de încălecare și este situată în colțul de SE al bazinului, având o orientare generală NNE-SSV. Falia are o dezvoltare mai accentuată în adâncime, la suprafață aceasta aflorând într-o singură locație (lângă Odorheiul Secuiesc) sau fiind mascată de cute. De asemenea, vârsta faliei este considerată post-Panonian, deoarece ultimile sedimente deformate sunt cele Panoniene.

Aliniamentele de cute din cadrul bazinului sunt orientate N-S sau NV-SE, excepție face colțul de SE, unde trendul general este NE-SV.

Structuri „thick skinned”

Structura de adâncime a bazinului este alcătuită în mare parte din unități carpatice (Dacide Intene, Transilvanide, Dacide Mediane) formate în tectogeneze anterioare Miocenului. Astfel, fundamentul bazinului a moștenit structuri vechi, în mare parte zone de contact între unitățile menționate anterior. Harta structurală a Tufului de Dej (Badenian inferior) descrie cel mai bine structurile active din timpul Miocenului mediu-superior. Două stiluri structurale au fost identificate atât extensional, cât și compresional.

74



74

Stilul extensional cuprinde structuri ce sunt localizate în partea de NV a bazinului (zona Dej-culoarul Somesului Mic), cât și în partea centrală a bazinului, acestea din urmă fiind asociate unei structuri mai vechi: Falia Sud Transilvana.

Sistemul de falii din zona de NV este suprapus peste contactul dintre unitățile Dacidelor Interne și Bazinul Puini, extinderea acestuia făcându-se doar în această zonă. Interpretarea secțiunilor seismice indică prezența unor falii normale ce înclină spre Est . În plan orizontal, lungimea faliilor variază între câțiva kilometrii până la 25-30km, iar săriturile pe falii fiind de ordinul zecilor de metrii în sedimentele Miocene. Sărituri mai mari au fost identificate în adâncime, la nivelul Cretacicului, sugerând timpul de inițializare a acestor structuri. Sistemul extensinal central este asociat cu evoluția Faliei Sud Transilvane. Acesta are în compunere câteva fragmente de falii cu dispoziție „en-echellon” care urmăresc traseul Faliei Sud Transilvane . În Sud, faliile sunt orientate V-E, iar în partea de Nord devin N-S, unitățile Dacidelor Mediane constituind compartimentul de culcuș al faliei. Săriturile pe falie variază între 100m la nivelul Tufului de Dej și devin nule în seriile sedimentare superioare (Formațiunea Sării și Badenianul Superior).

La Nord de Valea Mureșului (jumătatea nordică a bazinului), au fost identificate câteva structuri compresionale care cuprind falii inverse ce afectează fundamentul pre-Miocen. Acestea au o orientare generală NV-SE și vergentă spre NE. Faliile taie Tuful de Dej și dispar în Formațiunea Sării. De remarcat faptul că subsecvent fiecărei falii se dezvoltă cute diapire ce afectează seriile Miocenului.

Partea de Vest a bazinului este dominată de Falia Alba-Iulia. Aceasta este o falie crustală și în principiu poate reprezenta prelungirea în cadrul bazinului a unei structuri mai mari din Culoarul Muresului/ Apusenii de Sud (Transilvanide). Vârsta faliei este post-Panonian (Pliocen?), datorită prezenței formațiunilor Panoniene în acoperișul faliei. În plan orizontal, falia are direcție NE-SV și vergența NV, în general aceasta reprezentând un „splay” de falii inverse ce diverg spre NE . În structura de adâncime a faliei mai sunt prezente câteva retroîncălecări, ceea ce indică o activitate mai îndelungată a faliei (Cretacic) și o reactivare post-Panoniană a faliei. Săritura pe falie variază, aceasta fiind de aproximativ 500m la nivelul Paleogenului, dar descrescând către partea superioară.

În partea de SV au mai fost identificate câteva falii de încălecare, cum ar fi structura de la Alamor (falie de încălecare de unghi mic) ce deformează atât sedimentele pre-Miocene, cât și pe cele Miocene, vârsta acestea putând fi considerată post-Panoniană. Către Est, lângă Valea Oltului a fost identificată o altă falie de încălecare care, de asemenea, deformează atât fundamentul, cât și seriile Miocene. Orientarea generală a structurilor este NV-SE.

Sedimentele Miocene din colțul de SE al bazinului sunt suprapuse peste un fundamente pre-Terțiar de vârstă Cretacică afectat de încălecări Senoniene, mare parte dintre acestea aflorând în Munții Perșani. Tot acest sector este inclinat cu aproximativ 30 de grade către partea centrală a bazinului. Geometria regională a acestui sector are în compoziție falii de încălecare cu o orientare NE-SV și vergență sud-estică. În general, faliile sunt grupate în asociații asemănătoare unei structuri „duplex”. În plan vertical, structura este mult mai simplă fiind alcătuită dintr-o încălecare „listrică” cu falii sintetice, cât și antitetic. Deformarea este constrânsă la nivelul Badenianului inferior și nu pare a afecta foarte mult seriile sedimentare următoare. Legătura dintre fundament și cuvertura sedimentară este asigurată de o singură falie de încălecare, care cel mai probabil a controlat atât procesul de faliere, cât și pe cel de cutare a formațiunilor Miocene. De remarcat faptul că deformarea descrește către VNV, stilul structural, trecând de la cute asimetrice cu lungime de undă mică la cute cu lungime de undă mare. Falia Odorhei se prezintă, în adâncime, ca o îmbrăcare cu înclinare mare ce afectează atât fundamentul, cât și sedimentele Miocene. Falia a avut perioadă de maximă activitate în timpul Sarmatianului superior, sugerat de prezența unei discordante între Sarmatian și Panonian. Vârsta faliei este considerată post-Panoniană (Pliocene), deoarece sedimentele Panoniene sunt de asemeni afectate de deformare.

Structuri „thin skinned”

Aceste tipuri de structuri sunt legate numai de cuvertura sedimentară Miocenă. Din interpretarea secțiunilor seismice a rezultat faptul cea mai mare parte a structurilor sunt de tip compresional, multe dintre acestea fiind generate de migrarea sarii, doar câteva fiind de origine tectonică. Vârsta deformărilor este constrânsă ca fiind Sarmatian superioară.

În funcție de distribuția structurilor și amplitudinea deformării au fost identificate două zone în cadrul bazinului. Prima zonă este constituită din structurile situate în părtile de Vest, Sud-Vest și Nord-Est și are în alcătuire falii de încălecare, decolări pe sare, cute și cute diapire. A doua arie are o poziție centrală și cuprinde falii de tip „fault-propagation-folds” sau simple cute.

Orientarea principală a structurilor Sarmatiene este în general N-S.

Sectorul de vest

Structurile din acest sector au în general o orientare N-S și vergența vestică și pot fi urmărite de o distanță mai mare de 100km. Stilul structural cuprinde falii de tip „fault-propagation-fold”. Complexitatea structurilor crește de la Nord la Sud, evoluând de la o singură încălecare la îmbricații de falii. Adițional, în partea de Sud apar câteva retroîncălecări. Săriturile pe falii variază între 100 și 300m. De remarcat că sarea formeaza structuri tip „pillow” în baza fiecărei falii sau set de falii . În plan orizontal, se pleacă de la o singura falie de încălecare în partea de Nord și se ajunge la falii cu dispoziție paralelă și divergența în partea de Sud. În partea de Sud, sistemul de falii este tăiat oblic de Falia Alba Iulia.


75

Sectorul de Sud-Vest

În general, acest sector se corelează cu Falia Cenade. Hărțile structurale prezintă Falia Cenade ca o falie de încălecare arcuită cu o dispoziție NV-SE și cu vergență spre SV. Complexitatea faliei crește de la SE spre NV, plecând de la o singură falie de încălecare și divizându-se pe parcurs în două sau mai multe falii paralele. Această dezvoltare se poate remarca și în plan vertical pe secțiunile seismice. Săriturile pe falii la nivelul Sarmatianului inferior se încadrează între 500 și 1000m.

Sectorul de Nord-Est

Partea de Est a bazinului a evoluat în strânsă relație cu Carpații Orientali și cu lanțul vulcanic Neogen Călimani-Harghita.

Structura de adâncime indică prezența unui sistem complicat de falii de încălecare în strânsă conexiune cu structuri diapire de sare. Astfel au fost deosebite două sub-sisteme de încălecări: o imbricație inferioară, ce are ca orizont de detașare sarea; și o imbricare superioară dezvoltată doar în sedimentele Sarmatiene. Sub-sistemul inferior are în alcătuire 4-5 falii de încălecare fiind în cele mai multe situații de tip „leading imbricate fan”. Săriturile pe falii se încadrează în jurul valorii de 1000m. De cele mai multe ori, falia principala se corelează cu prezența unui sâmbure diapir sau a unui diapir de sare.

Sectorul central

Acesta reprezintă aria cea mai puțin deformată a bazinului, dar în final și aceasta este afectată de același stil compresional . În partea de Nord a sectorului au fost identificate câteva falii de încălecare cu orientare NV-SE și vergență către SV, cu dispoziție paralelă. În plan orizontal, lungimea acestora variază de la câțiva km în partea estică până la 30km în partea de Vest . În secțiune, aceste falii sunt de tip „fault-propagation-fold” cu sâmburi de sare în baza fiecărei falii . În partea de Sud a sectorului secvența Miocene are grosimea maximă în cadrul bazinului. Aici au fost identificate doar cute cu lungime de undă mare (~ 20km) și cu orientare NV-SE . În partea de Vest a sectorului se dezvoltă o structură tipică cinematicii sării, care constă într-o falie normală cu aspect semicircular cu vergența spre SV. În secțiune, aceasta apare ca o falie listrică la care orizontul de decolare este constituit de Formațiunea Sării.

Harta 10.7. Harta principalelor falii crustale şi falii potenţial active din România, cu localizarea secţiunilor geologice realizate (figurile 1-37). Planşa, secţiunile şi interpretările au fost realizate în cadrul Centrului de Tectonică şi Geologie Ambientală al Facultăţii de Geologie şi Geofizică (Universitatea Bucureşti).

76



76

Fig. 1. Secțiune seismică interpretată care traversează Falia Trotușului (localizare planșa 1); de remarcat sistemul de falii subverticale convergent în adâncime care traversează depozitele sedimentare recente, asociat reactivării în regim senestru a acestei decroșări crustale; deplasarea senestră pe falia majoră produce o ridicare aparentă a compartimentului nordic.

Fig.2. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în zona de falii active dintre Falia Trotușului și Falia Pecenega – Camena. De remarcat deformarea recentă intensă pe sisteme de falii sintetice și antitetice ce traversează întreaga succesiune sedimentară, afectând inclusiv depozitele Cuaternare

Fig. 3. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în zona de falii active dintre Falia Trotușului și Falia Pecenega – Camena


77

Fig. 4. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în Bazinul Focșani, la Vest de sistemele de falii active. De remarcat subsidența activă în bazin în Pliocen și Cuaternar, subsidență ce este acomodată parțial de sistemele de falii dezvoltate pe flancul estic al bazinului

Fig. 5. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care ilustrează sistemele de falii de decroșare în releu formate la Sud de Falia Trotușului asociat miscării senestre în lungul faliei majore, mișcări active și actuale

Fig. 6. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care ilustrează sistemele de falii de decroșare în releu formate la Sud de Falia Trotușului asociat mișcării senestre în lungul faliei majore, mișcări active și actuale

78



78

Fig. 7. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care ilustrează sistemul activ de falii normale de pe flancul estic al bazinului Focșani format în regim transtensiv asociat deplasărilor pe Falia Pecenega-Camena

Fig.8. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care traversează Falia Pecenega-Camena; de remarcat importante reactivări terțiare, inclusiv actuale ale acestui sistem de decroșare crustal dextru; majoritatea structurilor recente indică regim transtensiv

Fig .9. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care traversează Falia Pecenega-Camena; de remarcat importante reactivări terțiare, inclusiv actuale ale aceestui sistem de decroșare crustal dextru; majoritatea structurilor recente indică regim transtensiv și acomodează adâncirea către Vest a Bazinului Focșani


79

Fig. 10. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care traversează zona Faliei crustale Sfântu Gheorghe; de remarcat câmpul de falii de decroșare din cuvertura sedimentară terțiara asociaă care indică mișcări active și în prezent

Fig. 11. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1 și inset) în zona sudică a depresiunii Focșani care ilustrează structurile de tip grabben și demi-grabben legate de extensiunea badeniană. Secțiunea traversează zona faliei crustale Capidava-Ovidiu, această falie însă nu a suferit reactivări terțiare, stilul structural terțiar nefiind legat de existența în adâncime a acestei falii

Fig.12. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1 și inset) în zona Sud-Estică a Bazinului Focșani; de remarcat coexistența sistemelor extensionale inițiate încă din badenian și a sistemelor transtensionale inițiate în sarmatian și active și în prezent

Fig.13. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1 și in set) în zona Sud-Estică a depresiunii Focșani care ilustrează structurile extensionale inițiate în badenian

80



80

Fig. 14. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1 și în set) în zona sudică a forelandului Carpaților de curbură; de remarcat sisteme de falii normale și/sau formate în regim transtensiv dezvoltate pe direcție aproximativ EV paralel cu orogenul, falii cu activitate recentă și/sau active

Fig. 15. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care traversează Falia Intramoesică; de remarcat sistemul complex de falii dezvoltate în depozitele terțiare asociat reactivării recente/actuale în regim transcurent dextru a acestei falii crustale

Fig. 16. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) la Vest de București care ilustrează deformări recente și actuale pe sisteme de falii formate în regim transtensiv pe direcție EV, paralel cu orogenul.


81

Fig. 17. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în compartimentul Valah al Platformei Moesice care ilustrează sistemele de falii normale paralele cu orogenul care acomodează adâncirea bazinului terțiar înspre zona de depocentru nordică; aceste falii prezintă local reactivări recente

Fig. 18. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în compartimentul Valah al Platformei Moesice care ilustrează sistemele de falii normale paralele cu orogenul care acomodează adâncirea bazinului terțiar înspre zona de depocentru nordică; de remarcat relieful erozional puternic din baza terțiarului cu formare de canioane

Fig. 19. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în compartimentul Valah al Platformei Moesice care ilustrează sistemele de falii normale paralele cu orogenul care acomodează adâncirea bazinului terțiar înspre zona de depocentru nordică; de remarcat relieful erozional puternic din baza terțiarului cu formare de canioane

Fig. 20. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în compartimentul Valah al Platformei Moesice care ilustrează baza erozională a depozitelor neogene și prezența unor sisteme de decroșare dextre care prezintă local reactivări recente

82



82

Fig. 21. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care traversează Falia Timokului; de remarcat coborârea aparentă cu cca 2km a blocului sudic rezultată în urma mișcării de decroșare dextra cu sărituri de cca 30 km în lungul faliei

Fig. 22. Secțiune seismică regională interpretată în zona sudică a Bazinului Panonic (localizare planșa 1); de remarcat sistemul de zone ridicate și depresionare la nivelul fundamentului separate de falii preponderent normale și deformările în regim de strike-slip suprapuse de vârstă recentă, cu falii ce taie local întreaga succesiune pliocenă și ajung la suprafață

Fig. 23. Secțiune seismică interpretată în zona nordică a Bazinului Panonic (localizare planșa 1); de remarcat structura de tip “flower pozitiv” de vârstă post-Miocenă, asociată unei decroșări probabil senstre la nivelul fundamentului

Fig. 24. Secțiune seismică interpretată în zona nordică a Bazinului Panonic (localizare planșa 1); de remarcat structuri de tip “flower pozitiv” de vârstă post-Miocenă, în zona nordică a secțiunii


83

Fig. 25. Secțiune seismică interpretată în zona nordică a Bazinului Panonic (localizare planșa 1) care traversează falia Nord-Transilvana; de remarcat structura de tip “flower pozitiv” de vărstă post-Miocenă, care conduce la ridicarea și încălecarea aparentă a compartimentului sudic cu cca 1000 m

Fig. 26. Secțiune seismică interpretată în zona nordică a Bazinului Panonic (localizare planșa 1) care traversează falia Nord-Transilvana; deformarea se realizează în regim transpresional (vezi fig. 24.),care conduce la ridicarea și încălecarea aparentă a compartimentului sudic cu cca 1000 m

Fig. 27-28. Secțiuni regionale în Bazinul Transilvaniei construite pe baza interpretării profilelor seismice: fig. 27: V-E, fig. 28: N-S (localizare planșa 1)

84



84

Fig. 29. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona central-vestică a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1); de remarcat sistemele de încălecari decolate pe formațiunea sării de vârstă post-Panoniană ce determină un stil tectonic decuplat de deformările la nivelul fundamentului pre-salifer

Fig.30. Detaliu secțiune seismiă interpretată în zona Sud-Vestică a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1); de remarcat sistemele de încălecări decolate pe formațiunea sării de vârstă post-Panoniană ce determină un stil tectonic decuplat de deformările la nivelul fundamentului pre-salifer; în centrul secțiunii: Falia Cenade

Fig. 31. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona sudică a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1)care ilustrează sistemul complex de structuri încălecate de tip fault-propagation-fold asociate Faliei Cenade


85

Fig. 32. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona de Est a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1)care ilustrează sistemul complex de structuri încălecate post-Panoniene decolate pe formațiunea sării din zona aliniamentului diapir vestic.

Fig. 33. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona de Sud-Est a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1)care ilustrează existența unor falii de încălecare post-Panoniene racordate la fundament în zonele în care formațiunea sării este foarte subțire sau lipsește

Fig. 34. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona de Sud-Est a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1) care ilustrează existența unor falii de încălecare post-Panoniene racordate la fundament în zonele în care formațiunea sării este foarte subțire sau lipsește

86



86

Fig. 35. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona de Sud a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1)care ilustrează existența unor falii de încălecare post-Panoniene racordate la fundament în zonele în care formațiunea sării este foarte subtțre sau lipsește

Fig. 36. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona de nord-vest a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1), care ilustrează sistemul de falii normale NS din zona marginii Nord-Vestice a bazinului

Secțiunea I

Secțiunea II

Secțiunea III


87

Secțiunea IV

Secțiunea V Fig. 37. Secțiuni geologice regionale în Depresiunea Getică (localizare planșa 1)