Zootehnie Graminee anuale.ppt

8/17/2019 Zootehnie Graminee anuale.ppt

1/50

STUDIUL PARTICULARITĂŢILORBIOLOGICE ŞI MORFOPRODUCTIVE LALEGUMINOASE ŞI GRAMINEE ANUALE


2/50

STUDIUL PARTICULARITĂŢILOR BIOLOGICEŞI MORFOPRODUCTIVE LA GRAMINEE ANUALE

Porumbul furaj r ! Zea maïs L"Or#ul ! Hordeum vulgare L"

O$%#ul ! Avena sativa

L"S &ara ! Secale cereale L" $ar"vulgare '(r)"Sor*ul! Sorghum bicolor +L, M)&-"Iarba . Su.a) ! Sorghum sudanense +P/0 r, S1a0f"Ra/*ra2ul ar/21a1 ! Lolium multiflorum Lam"M /ul! Panicum miliaceum L"Du*-/a ! Setaria italica +L", P"B au$" 220"mocharicum

Al f"C/um/#a ! Setaria italica +L", B au$" 220"maxima Al f"


3/50

Porumbul are un2/21 m ra./&ular fasciculat, bine dezvoltat, format drădăcini adventive propriu-zise, provenite din nodurile subterane ale tulpșdin rădăcini adventive aeriene, din nodurile de la suprafa ă i pătrunde ț ș

până la 2,4 m adâncime.Tul0/)a este formată din 7-15 21! internoduri i variază foarte mșînăl ime, de la "# cm la 4## cm. $ormele de porumb cu perioada de ve%ț țscurtă au tulpina mai scundă în compara ie cu celelalte forme.ț

Fru)# l porumbului au limbul lanceolat, lun% de 5#- cm, lat12 cm, cu mar%inile ondulate, ceea ce le conferă fle'ibilitate. Pe fa a supețîn epidermă, se %ăsesc numeroase celule buliforme care determină rălimbului spre interior, mărind astfel rezisten a porumbului la secetă.ț

Porumbul ! Zea maïs L" Morfologie


4/50


5/50


6/50

http://www.allposters.com/?apnum=6012008&aid=39919869


7/50

Porumbul este o plantă unise'uat-monoică.Flor/l ma2&ul sunt %rupate într-o inflorescen ă de tipț panicul , situat

în vârful tulpinii. Paniculul este compus dintr-un a' principal pe care se 1#-4# de ramifica ii laterale i pe care se %ăsesc spicule e biflore, nearistaț ș ț

Flor/l f m l sunt %rupate în inflorescen e de tipț spic cu a'ul în%ro așspadix !. (a)isul tiuletelui este cilindric sau cilindro-conic, în stare vșcărnos, la maturitate li%nificat i plin cu măduvă. *picule ele sunt inseș țrânduri perec)i +-24! i con in câte două flori una superioară fertilă, ș ținferioară, sterilă. varul este monocarpelar, unilocular, cu sti%matul filun% de 15-25 4#! cm, bifurcat la vârf.

Fru&1ul care este cariopsă , prezintă o mare variabilitate prividimensiunile, forma, %reutatea, culoarea în func ie de convarietate i )ibrț ș

Morfologie


8/50


9/50


10/50

Porumbul este o plantă anuală ierboasă, din familiaGraminaceae .n func ie de structura endospermului i caracterele tiuletelui, ț ș ș

Zea mays cuprinde mai multe convarietă iț- indurata , porumbul cu bobul tare, neted, lucios, are partea perif

cornoasă, iar în interior amidonoasă/

- indentata dentiformis! sau porumbul dinte de cal are endospefăinos în centru i partea superioară a bobului, iar pe păr ile laterale cornoș ț- everta , cu endospermul cornos cu e'cep ia unei por iuni în dreț ț

embrionului, utilizat pentru floricele/- amylacea , porumbul amidonos, cu endospermul făinos aproap

între%ime/- saccharata , porumbul za)arat, cu endospermul bo%at în )idrațcarbon solubili i foarte sărac în amidon, iar boabele zbârcite/ș

- tunicata , cu boabele complet acoperite de %lume/- ceratina , cu bobul cornos, opac, cu aspect ceros.

Sistematică


11/50

ceratina

tunicatasaccharataamylacea

evertaindentataindurata

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=ZaTdTIFMieCxRM&tbnid=UBHLsBbwJ62r_M:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.gipsa.usda.gov%2Ffgis%2Feducout%2Fcommgallery%2Fgr_swcornseed.html&ei=M40cUajoJ8SutAaIqYDYAw&psig=AFQjCNH8ges5Sgh9BTZaMmc76mIsjFDhaQ&ust=1360912014548374http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=PSqJMwYRyU56RM&tbnid=s9UKfC614Rt3BM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fbacadelo.com%2Fpress-center%2Frecommendations%2F81.php&ei=VogcUamvIMHpswbP34DwDw&psig=AFQjCNFixQDkwARSVTGhCs3GLkNCBk8Qng&ust=1360910767550851http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=rrueuz2-fZxxIM&tbnid=w_xl1rK1nTCIrM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fcitynews.ro%2Flifestyle-17%2Fporumbul-o-cereala-completa-28190&ei=3YccUfeNHMbvsgaZh4HQAw&psig=AFQjCNFiz9qziN1LwH3aFFlYsEKkrOwvNw&ust=1360910675833705http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=0tV2zCpja9bkrM&tbnid=kMBXlcg8yazHxM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.allposters.com%2F-sp%2FYellow-and-White-Popcorn-Seeds-Zea-Mays-Everta-Posters_i6011059_.htm&ei=2oUcUZbFEIePswbA_IHQDA&bvm=bv.42452523,d.bGE&psig=AFQjCNFr49HpT-lBAgJgpCvKAaClUa1uQA&ust=1360910102118226http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=G306mZO6zgF9XM&tbnid=LgpnAH7Rt6SBfM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.afd.be%2F~plant-ch%2Fmais%2Fconaiss%2FEGmais.htm&ei=VoUcUYzcEcnEsgaHvoHADQ&bvm=bv.42452523,d.bGE&psig=AFQjCNEjV9i9c0-okMwTSTLo8e7N5rDqqg&ust=1360910011905252http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=XT0S3jMfsyHO3M&tbnid=0xA5rcj05ojFwM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.tankonyvtar.hu%2Fhu%2Ftartalom%2Ftamop425%2F0010_1A_Book_09_Gabonanovenyek_termesztese%2Fch03s02.html&ei=VsYbUcSxD4aGswb3ioCIBw&bvm=bv.42261806,d.Yms&psig=AFQjCNHaibotQA03AdSFDpg_8fjLbkQ7IQ&ust=1360861102310773http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=vuRDfEoKtkoA2M&tbnid=-7giKksRjFUf1M:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.nowpublic.com%2Fenvironment%2Fwaxy-corn-zea-mays-ceratina&ei=yMUbUbOJIYGztAbUo4GQBQ&bvm=bv.42261806,d.Yms&psig=AFQjCNHdJaK-aP9GzA4Iy4nzWqF-nrJ_9w&ust=1360860946957522


12/50

Porumbul germinea ă la &-1#0 , iar pentru o dezvoltare normală a plantemperatura medie zilnică nu trebuie să scadă sub 1"0 în luna mai i sub 1&0 îșiunie-au%ust. *ub aspectul fotoperioadei, porumbul este o plantă de zi scurtă,ziua este mai lun%ă, cu atât dezvoltarea plantelor se desfă oară într-un ritm mai iș

Porumbulre istă foarte bine la secetă , mai ales în prima parte a perioadei ve%eta ie, datorită sistemului radicular puternic dezvoltat, consumului specificțcaracterului 'erofitic al păr ii aeriene i lucrărilor de între inere repetate.ț ș ț

Porumbul asi%ură însă cele mai ridicate produc ii când se cultivă în țiri%at sau când în perioada de vegeta ie cad cel pu in !"#$!%# mm precipita ii ț ț ț , uniformrepartizate, mai ales în lunile iunie-iulie.

ipsa sau insuficien a apei în perioada de la apari ia paniculului pânț țcoacerea în lapte, duce la mic orarea produc iei. Porumbul nu manifestă cș ț țdeosebite fa ă de sol, însă cele mai bune rezultate se ob in pe soluri adânci, fertileț țnisipoase, cu p3 +,5-7,5, care permit dezvoltarea unui sistem radicular putcapabil să asi%ure apa i elementele nutritive. *olurile cu e'ces de umiditate ș șcompacte i impermeabile, nu sunt recomandate pentru cultivarea porumbului.ș

&erin e fa ă de climă i sol ț ț ș


13/50

Zona ' cuprinde arealul în care suma temperaturilor biolo%ic active este de

1+##0 . n această zonă sunt cuprinse âmpia din sudul ării, obro%ea, parteța Podi ului 6oldovei i âmpia de est.ș ș Zona a ''$a cuprinde suprafe e cu resurse termice de 12#1-14##ț 0 i include cea mașmare parte a Podi ului 6oldovei i âmpia din 8ord- estul ării.ș ș ț

Zona a '''$a de favorabilitate, are în vedere suprafe ele cu suma temperatuț

biolo%ic active de #-12##0 i cuprinde zonele subcolinare ale aș ț6eridionali i (ăsăriteni, Podi ul 9ransilvaniei i epresiunea 6aramure ului.ș ș ș ș

Zone de favorabilitate

Pr &o&/1a1+FAO,

N & 2arul . u)/1% / 1 rm/& +ț oC, 3o)a . &ul1ur%

1##-2## #-12## :::"##-4## 12#1-14## ::4##-5## 12#1-14## ::5##-+## 12#1-14## ::

;+## 14#1-1+## :


14/50

D )um/r a-/br/.ulu/

T/0ul-/br/.ulu/

Pr &o&/1a1+FAO,

N & 2arul . u)/1% /ț1 rm/& +oC,

3o)a .&ul1ur%


15/50

Or#ul ! Hordeum vulgare L"

rzul are 2/21 mul ra./&ular slab dezvoltat, cu capacitate redusă solubilizare a compu ilor %reu solubili din sol.ș

a înfră ire, fiecareț =frate> î i formează rădăcini proprii. (ădăcinșembrionare a?un% la 15-"# cm în sol i rămân active mult timp după ș țrădăcinilor coronare.

nfră irea începe după apari ia celei de a "-a frunze, durează ccț țsăptămâni i se petrece în condi ii bune la temperatura de &-12ș ț 0 . rzul areînfră irea mai bună decât %râul, secara sau ovăzul.ț

$ormarea paiului începe când primordiile spicului se află la cca. fa ă de nivelul solului. Pentru a forma paiul i spicul, orzul de toamnă trebț ș parcur%ă stadiul de vernalizare "5-45 zile la 1-"0 !.

Morfologie


16/50


17/50

Morfologie

Tul0/)a are 5-7 internoduri, cele bazale mai scurte, iarfru)# l verzi-albăstrui sunt dispuse altern, având li%ula redusă i urec)iu ele foartș șdezvoltate.

I)flor 2& ) aț la orz este un spic compus, având la fiecare călcâ

ra)isului câtetrei spicule e unifloreț . a orzul cu ase r(nduri toate cele trei șspicule e sunt fertileț , iar la or ul cu două r(nduri orzoaica!numai cel dinmi)loc este fertil . Fru&1ul este o pseudocariopsă cu ăn ule ventral lar%ș ț ț .


18/50


19/50

rzul apar ine %enuluiț Hordeum care cuprinde un număr foarte mare specii, ma?oritatea fiind spontane.

rzul cultivat cuprinde următoarele convarietă i mai importanteț- convarietatea hexastichon , care cuprinde orzul cu câte trei spiculț

fertile la un călcâi al ra)isului orzul!. el cu spicul la' are aspect de

rânduri, iar cel cu spicul dens, de ase rânduri.ș- convarietatea distichon orzoaica!, are spicule ele centrale fertilețcele laterale sterile.

a noi în ară sunt cultivate soiuri de orz de toamnă i de orzoaiț ștoamnă i de primăvară. rzul de primăvară s-a scos din cultură, fiind depș ș

produc ie de orzul de toamnă. *oiurile de orz cultivate sunt @di, @țompact, ana, Alenan, 6ădălin, 6ira?, Productiv, Precoce. intre soiurilorzoaică de toamnă se cultivă @ndra, itta, Belibia, Bristal, aura, ictodintre cele de primăvară @ura, $armec, 6aria, Prima, 9remois, 9urdeana

Sistematică

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1d/Gerstenkorrels_Hordeum_vulgare.jpg


20/50

http://smb//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1d/Gerstenkorrels_Hordeum_vulgare.jpg


21/50

rzul are în %eneral cerin e climatice mai reduse decât %râul.ț *umatemperaturilor biolo%ic active este de 17##-21##0 pentru orzul de toamș1"##-1#0 pentru orzoaică de primăvară.

rzul este mai sensibil la iernare, rezistând până la -150 la ninodului de înfră ire.ț n %eneral orzul are cerin e reduse fa ă de umiditate, ț țcoeficientul de transpira ie de "##-4##. Perioadele critice pentru apă suțfazele formării paiului până la înspicare, când se parcur% etapeor%ano%eneză. @vând perioada de ve%eta ie mai scurtă, orzul evitța?un%ând la maturitate înainte de secetele de vară.

rzul este mai preten ios fa ă de sol din cauza sistemului radiculț țcapacitate mai redusă de absorb ie i perioadei de ve%eta ie mai scurtăț ș ț rzulmer%e bine pe soluri cu te'tură mi?locie, permeabile, cu p3 +,5-7,5 i șPotrivite pentru orz sunt cernoziomurile, solurile brun-ro cate de pădure ș șaluviale. 8u sunt bune solurile acide, turboase, ar%iloase, nisipoassalinizate.



22/50

Zone de favorabilitate

Conele foarte favorabile pentru cultivarea orzului sunt âmpia desudul âmpiei (omâne, estul


23/50

O$%#ul ! Avena sativa L"

văzul prezintă un sistemra./&ular b/) dezvoltat, profund i cș putere mare de solubilizare a elementelor nutritive.

6asa de rădăcini a ovăzului este cu 4#D mai mare decât cea a orzfapt ce face ca ovăzul să fie mai pu in preten ios fa ă de sol,valorifț ț țelementele nutritive i din forme mai %reu solubile.ș

Tul0/)a este formată din 5-& internoduri, lun%ă de -15# cfunc ie de sol i condi ii climatice.ț ș ț

Fru)# l sunt de culoare verde-desc)is, cu li%ula foarte dezvoltașfără urec)iu e.ș

:nflorescen a,ț 0a)/&ulcu ramifica iile dispuse pe "-E eta?e,ț este formatădin spicule e multiflore, prinse în capătul ramifica iilor, paleea inferioarț țaristă prinsă dorsal, iar fructul o cariopsă îmbrăcată în palee, însă neconcrcu fructul. văzul este cultivat în ara noastră, mai ales ca plantă de primăț

Morfologie


24/50


25/50

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=HQ3rjNxjQnRplM&tbnid=ld17jWHlH3WRwM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fplants.usda.gov%2Fjava%2Fprofile%3Fsymbol%3Davsa&ei=ppAcUaLBCIjpswayq4HQCw&psig=AFQjCNFE-uBffnY8ffd-TlYam-NZsu0C4A&ust=1360912779639560


26/50

Sistematică

văzul cuprinde un număr mare de specii sălbatice i cultivate, dinșcea mai mare răspândire i importan ă o prezintă speciaș ț Avena sativa .

*oiurile de ovăz cultivate la noi în ară sunt orF, 6ure , *ome anț ș ș


e i este o plantă de climat umed i răcoros, ovăzul suportă mai biș șalte plante condi iile secetoase.ț

9emperatura de %ermina ie este de 2-"ț 0 , iar tinerele plante suportemperaturi de -70 . *uma de %rade necesară în perioada de ve%eta ieț17##-2###0 .

Perioada de ve%eta ie fiind lun%ă 1##-14# zile!, iar suma dțdestul de mare, ovăzul nu depă e te +5ș ș 0 latitudine i nu atin%e altitudineașcultură a orzului.


27/50

erin ele fa ă de apă ale ovăzului sunt destul de ridicate, având ceț țmare coeficient de transpira ie dintre cereale 4##-+##!. onsumul mațapă este în fazele de formare a paiului i la înspicare-înflorire.ș

$a ă de sol ovăzul are cerin e reduse, datorită înrădăcinării profunț ț ș puterii mari de solubilizare a acestora. văzul preferă soluri umede cu 5,5-7,#. (ezultate bune se ob in pe cernoziomuri, soluri brun-ro cate de pț și c)iar pe podzoluri. *unt contraindicate solurile ar%iloase, compacte, neși solurile nisipoase.ș

a noi în ară ovăzul întâlne te condi ii foarte favorabile în âmpț ș țest, pe văile *ome ului i ltului, dar poate fi cultivat i în Poș ș ș ș

9ransilvaniei, Podi ul Aetic i depresiunea Gi?iei.ș ș



28/50

S &ara ! Secale cereale L"var vulgare '(r)"

*ecara formează un2/21 m ra./&ular bine dezvoltat i cu o marșcapacitate de solubilizare a compu ilor %reu solubili din sol. olumul mșsistemului radicular i capacitatea ridicată de solvire i absorb ie a aceș ș țe'plică cerin ele reduse ale secarei fa ă de sol.ț ț

Tul0/)a are 5-+ internoduri, iar înăl imea la formele cultivate esț12#-1 cm.Paiul are o cre tere mai rapidă decât a celui de %râu sau ovăz, asș

secara valorifică mai bine rezervele de apă din zăpadă i înăbu ă maș ș ș buruienile.

Fru)# l au în faza tânără culoarea ro iatic-violacee, apoi antocșdispare i devin verzi-albăstrui. i%ula i urec)iu ele sunt mi?locii i %laș ș ș șI)flor 2& ) aț este un spic cu câte un sin%ur spicule biflor, la fiț

călcâi al ra)isului, prote?at de 2 %lume, iar paleea inferioară este aristată.Fru&1ul este o cariopsă %ola ă, de culoare verzuie până la %ălbui,ș

diferite i 66< de "#-4# %.ș

Morfologie


29/50


30/50


31/50

Perioada de ve%eta ie a secarei cultivate la noi în ară este de 2ț țzile, iar suma %radelor de temperatură în perioada de ve%eta ie este de ț21##0 , în func ie de soi i climă.ț ș

*ecara este o plantă rezistentă la iernare, depă ind în această privș ț%râul i orzul de toamnă. $a ă de umiditate, cerin ele secarei sunt moderate, ș ț țun coeficient de transpira ie de 25#-4##.ț

*ecara reu e te i în zonele mai reci i umede. @vând o cre tere rapiș ș ș ș ștulpinii primăvara, secara valorifică mai bine decât alte plante rezerva de aptimpul iernii, reu ind i în zonele mai secetoase.ș ș

alorifică bine terenurile sărace, fiind pu in preten ioasă fa ă de ț ț țdatorită sistemului radicular profund i a capacită ii mari de absorb ie. (euș ț ț ș ș pe solurile sărace, pietroase, nisipoase, acide. *e cultivă cu rezulate bunnisipurile din sudul lteniei, vestul 9ransilvaniei i nord-estul


32/50

Sor*ul ! Sorghum bicolor +L", M)&-"

*or%ul are2/21 mul ra./&ular foarte bine dezvoltat, care a?un%eadâncimi de cca. 2 m i prezintă un număr aproape dublu de peri ori absoș ș țfa ă de porumb.ț

Tul0/)a este formată din 7-2# de internoduri pline cu măduvă, înal1,5-" m, cu capacitate mare de lăstărire.

Fru)# l , lun%i de 5#- cm, acoperite cu un strat de pruină Hli%ulă scurtă, păroasă.

I)flor 2& )4a este un panicul cu 1###-5### flori. *piculeIele %rucâte ", fertile fiind numai cel median. $iecare spiculeI are 2 flori, însă

una fertilă.Fru&1ul este o cariopsă rodund-turtită, cu 66< +# %.

Morfologie

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=ZOvpRKvZueeekM&tbnid=m8hg_lfqxYNoXM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.agroatlas.ru%2Fen%2Fcontent%2Fcultural%2FSorghum_saccharatum_K%2F&ei=XZIcUZ3HJsiJtQbs94DIAw&bvm=bv.42452523,d.Yms&psig=AFQjCNFMyOsPsuqijkfCT88-KPztBCHQNw&ust=1360913283246134


33/50

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=ZOvpRKvZueeekM&tbnid=m8hg_lfqxYNoXM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.agroatlas.ru%2Fen%2Fcontent%2Fcultural%2FSorghum_saccharatum_K%2F&ei=XZIcUZ3HJsiJtQbs94DIAw&bvm=bv.42452523,d.Yms&psig=AFQjCNFMyOsPsuqijkfCT88-KPztBCHQNw&ust=1360913283246134


34/50

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=6SljkOLClaP82M&tbnid=78hhqZGYSmlUkM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.missouriplants.com%2FGrasses%2FSorghum_bicolor_page.html&ei=x5EcUbX-B5DPsgaqxoEg&bvm=bv.42452523,d.Yms&psig=AFQjCNEppwLKB0hejK8BsqrLXTJ13c7EoQ&ust=1360913212154199


35/50

*or%ul cultivat prezintă varietă i cu panicul la' var.ț saccharatum ișvar. tehnicum ! i cu panicul dens var.ș bicolor i var.ș cernuum !.

Pentru fura? se cultivă varietă ileț saccharatum , tehnicum iș bicolor . nafară de )ibrizii sor% ' iarbă de *udan $-11#4, *Jeetleaf i 9utova care șfoarte productivi, cu un con inut scăzut în durr)ină, se mai cultivă )iț@ralba, @r%ence,


36/50

$iind ori%inar din zone călduroase, cerin ele fa ă de căldură ale soț țsunt mari. @stfel, temperatura minimă de %ermina ie este de 1#0țtemperatura medie zilnică favorabilă cre terii de 21-220 .ș *uportă ar i ele deș ț"&-4#0 , iar temperaturile de sub 150 stân?enesc cre terea. *uma %raștemperatură necesară pentru întrea%a perioadă de ve%eta ie este deț"5##0 . *or%ul este mai pu in preten ios fa ă de umiditate, coeficienț ț țtranspira ie fiind de 15"-1E#. atorită rezisten ei mari la secetă, sor%ț țdenumit =cămila vegetală >.

$a ă de sol este preten ios, reu ind pe soluri cu p3 +,5-&,5, miț ț șfertile. alorifică eficient solurile nisipoase i pe cele sărăturate. n ara nș țcele mai bune zone de cultură pentru sor% sunt în sudul 6unteniei i ltș

âmpia


37/50

Iarba . Su.a) ! Sorghum sudanense +P/0 r, S1a0f"

:arba de *udan prezintă2/21 mul ra./&ular fasciculat, ramificat ș profund, a?un%ând la 2-2,5 m adâncime i care e'plorează un volum mșsol, fapt ce îi conferă o rezisten ă deosebită la secetă.ț

Tul0/)/l sunt formate din noduri i internoduri, înalte de 2-2,5 mș

fru)# l alterne, late.I)flor 2& ) aț este un panicul dens, până la 4# cm lun%ime, cu spicțuniflore %rupate câte ". *picule ul median este sesil, )ermafrodit, cu ținferioară aristată, iar spicule ele laterale sunt pedunculate, sterile, pținferioară nearistată.

Fru&1ul este o cariopsă ovoidală, acoperită de palee i %lume șro iatice sau verzi-%ălbui.ș

Morfologie


38/50


39/50


40/50

$oarte modestă în privin a cerin elor fa ă de climă i sol, iarba de *ț ț ț șare nevoie în primul rând de căldură. Pentru %erminare sunt necesare 1iar la temperaturi mai scăzute de -"0 - -40 tinerele plante sunt distruse.

n re%iunile e'trem de secetoase din ara noastră, în condiț țneiri%are, iarba de *udan, este poate sin%ura cultură fura?eră care reu eș șaprovizionarea cu apă este satisfăcătoare, fie din iri%a ii, fie din precț țiarba de *udan produce "-4 recolte pe an. $iind o plantă care suportă pă unatul, iarba de *udan poate fi pă unată.ș ș

:arba de *udan se comportă bine pe solurile a căror p3 este de +,5Preferă solurile mi?locii, permeabile i dă rezultate nesatisfăcătoare peș%rele, acide i pe nisipuri zburătoare.ș

Sistematică


:arba de *udan are în cultură în ara noastră, numeroase soiuri, însăț

mai valoroase sunt *irius i *onet.ș


41/50

Ra/*ra2ul ar/21a1 ! Lolium multiflorum Lam"

(ai%rasul arisat este o specie bianuală, de culoare verde desc)ilăstari folia i, violacei spre bază.ț Tul0/)a înaltă de "#- 1## cm!, erectă pu in %eniculat ascendentă/ț fru)# l sunt plane cu limbul lat de 2-4 mm, pe verzi-înc)is, lucioase/20/&ul este lun% de circa "# cm, nutant, cu numerospicule e multiflore, %luma lun%ă cel mult cât ?umătate din luț

spicule ului, paleea inferioară cu o aristă lun%ă de 1-5 mm/ț fru&1ul este pseudocariopsă.

Morfologie

Sistematică(ai%rasul aristat apar ine %enuluiț Lolium, iar în cultură se utilizează m

multe soiuri auto)tone i străine @nca, @rina, :ulia, 6almi, 9etraiar, enuș

(ai%rasul aristat este o specie rezistentă la temperaturi scăzute, pân270 fără a fi acoperit de strat de zăpadă, dar este o plantă preten ioasă ț țumiditate. 8u rezistă la secetă, ceea ce impune cultivarea în condi ii de irț preferă solurile cu fertilitate ridicată i reac ie neutră.ș ț



42/50


43/50


44/50

6eiul are în cultură soiurile 6arte, 6atador, 6ăr%ărit, 6inerva.

6eiul este o plantă iubitoare de căldură, temperatura minimă%erminare a semin elor fiind de &-1## , iar temperatura optimă de încoț ț25-"50 . 6eiul suportă u or temperaturile ridicate, seceta prelun%ită, ș preten ii mici fa ă de umiditate. 6eiul este considerat cereala cu cea mai sț ț perioadă de ve%eta ie +#-E# zile!.ț

M /ul ! Panicum miliaceum L"

6eiul are o r%.%&/)% fasciculată, puternic dezvoltată, însă nu pătruadânc în sol/1ul0/)a este erectă, înaltă de 2#-1## cm, acoperită de peri plină cu măduvă/fru)# l sunt alterne, liniare, cu limbul lat de 5-2# macoperit cu peri ori pe fa a superioară/ș ț /)flor 2& ) aț este un panicul lun% de cm, răsfirat, cu ramuri lun%i i sinuoase, cu spicule e de "-4 mm lunș ț

uniflore, iarfru&1ul pseudocariopsă.

Morfologie


Sistematică


45/50


46/50


47/50

Du*-/a ! Setaria italica +L, P" B au$" 220"mocharicum Al f"

u%)ia parân%ul, mo)orul sau meiul păsăresc! este o plantă anur%.%&/)% fasciculată, bine dezvoltată care pătrunde adânc în sol/1ul0/)a esteînaltă de 5#-1## cm, %oală în interior/fru)# l sunt simple, alterne, de culoaverde-desc)is, iar la maturitate uneori ro iatică/ș /)flor 2& ) aț este un panicuspiciform de 15-2# cm lun%ime, cu spicule e prote?ate de " %lume/ț fru&1uleste

pseudocariopsă.

Morfologie

Sistematicău%)ia prezintă forme cu ariste lun%i i cu ariste scurte.ș n cultură s

întâlnesc popula ii locale.ț

u%)ia este o specie iubitoare de căldură, temperatura minim%erminare a semin elor este de 1"ț 0 , pu in preten ioasă fa ă de umiditateț ț ț șrezistentă la secetă. *olurile cele mai potrivite pentru du%)ie sunt cele n

lutoase, c)iar nisipoase.



48/50


49/50

C/um/#a ! Setaria italica +L, P" B au$" 220"maxima Al f"

iumiza sau meiul italian este o specie anuală cur%.%&/)a fasciculată, bine dezvoltată,1ul0/)a este un pai %ol, înaltă de 1##-2## cm, cufru)# mici,simple, alterne,/)flor 2& ) aț panicul spiciform lun% până la "# cm, spicule e uniflore, prote?ate de " %lume,ț fru&1ul pseudocariopsă, rotun?ită.

Morfologie


iumiza este o specie iubitoare de căldură, temperatura minim

%erminare a semin elor este de 7-&ț 0 , este relativ rezistentă la secetă i reu eș ș ș bine pe solurile mi?locii, luto-nisipoase.


50/50

Documents

Zootehnie Graminee anuale.ppt