PowerPoint Presentation
Ziua mondiala a apei 22 martie 2015
Facultatea de Hidrotehnica
Consum apa/sectoare (km3)* * Water Scarcity & Climate
Change. Pacific Institute, 2009beneficiari: agricultura, industria,
populatia;agricultura: mai mult de dou treimi din consumul de ap la
nivel mondial;consumul de ap s-a dublat dupa al doilea rzboi
mondial; este de ateptat s creasc pana in 2030 cu 25 % (creterea
populaiei la circa 8 miliarde)**
** Daniel Wild, et all., Water: a market of the future.
Sustainability Asset Management (SAM) Study, Zurich, 2007.
06.03.20152
*Human development report. UNDP, 2006
Apa - resursaIPCC Intergovernmental Panel on Climate Change
(2007), 3,2 miliarde de oameni vor trai in zone fara apa in anul
2050;Zonele aride vor deveni mai sarace in apa, iar zonele umede
vor avea mai multa apa;Ploi mai multe nu inseamna neaparat mai
multa apa*; depinde de viteza de circulatie a apei, de
intensitatea, frecventa si distributia pe durata unui an a ploilor;
Strategii pe termen lung si masuri pe termen scurt, mediu.*Apa,
spre o cultura a responsabilitatilor, Antoine Frerot06.03.20153
06.03.20154 restul, 97% din amprenta de apa este invizibila;
reflecta produsele pe care le cumparam de la supermarket.
3400 litri/zi produse agricole1100 litri/zi produse
industriale
circa 3% din amprenta de apa este consumata acasa.
150 litri/zi
Amprenta de apa - consumator
[Hoekstra & Chapagain, 2008]
06.03.20155
The water footprint of pure chocolate is 2400 litres for a
100-gram bar (as a world average!). Composition of dark chocolate:
40% cocoa paste (water footprint 33260 litres/kg); 20% cocoa butter
(water footprint 50730 litres/kg); 40% sugar (water footprint 1526
litres/kg). We then can calculate: 40% 33260 + 20% 50730 + 40% 1526
= 24060 litres/kg = 2400 liters for one 100gr chocolate bar. The
water footprint of milk powder is 4600 litres/kg, so that milk
chocolate will have a bit larger water footprint (about 2500 litres
for one 100gr chocolate bar) than dark chocolate when total cocoa
content remains the same. Most crucial for the water footprint of
chocolate is the cocoa paste and cocoa butter content.
Apa este viata
Apa este viataApa este esentiala pentru viata.Omul poate trai
cateva saptamani fara hrana dar doar o zi fara apa.Apa este
esentiala pentru supravietuire spalatul pe maini este esential
pentru indepartarea germenilor patogeni si deci pentru protejarea
sanatatii noastre.Corpul uman este format din 50 65 % apa.Nou
nascutii contin in jur 78 % apa in corpul lor.In fiecare zi avem
nevoie de apa pentru baut, hrana, ingiena personala.Azi peste 748
milioane de oameni nu au acces la o sursa de apa controlata si
peste 2,5 miliarde nu au acces la conditii sanitare sigure
(canalizare).
Apa este natura
Apa este naturaDezvoltarea si viata ecosistemelor paduri,
pasuni, zone umede -depind de apa, de circuitul natural al
acesteia.Dar, pe de alta parte,resursele de apa dulce depind de
functionarea ecosistemelor, iar circuitul apei este esential pentru
managementul durabil al apei.Nu avem modele economice care sa
evalueze serviciile majore asigurate de ecosistemele de apa
dulce.Multe resurse de apa sunt exploatate nesustenabil ducand la
degradarea acestora.Este necesar sa instituim politici economice de
mediu durabile care s in seama de interconectarea dintre sistemele
ecologice. O provocare este de a menine un mix benefic ntre mediul
construit i mediul natural pentru asigurarea serviciilor
ecosistemelor acvatice
Apa este urbanizare
Apa este urbanizareAzi, jumatate din populatia planetei
locuieste in orase.Populatia oraselor creste continuu 10 persoane
se muta in orase in fiecare minut.Miii de kilometri de conducte de
infrastructura asigura distributia apei potabile in orase.O lungime
similara este folosita pentru colectarea apelor uzate
menajere.Multe orase nu dispun inca de sisteme centralizate de
alimentare cu apa.Multe orase nu dispun de sisteme de colectare si
tratare a apelor uzate menajere.Pana in 2050 inca 2,5 miliarde de
oameni se vor muta in orase!
Apa este industrie
Apa este industriePentru fabricarea oricarui produs este nevoie
de apa.Pentru o coala de hartie sunt consumati 10 litrii de
apa.Pentru fabricarea a 500 grame de plastic se consuma 91 litrii
de apa.Pentru fabricarea unui T-shirt se consuma 2900 litrii de
apa.Apa este cea mai importanta materie prima pentru
industrie.Consumul de apa pentru industrie va creste cu 400% pana
in 2050.Folosirea tehnologiilor inteligente ar putea reduce
consumul de apa si degradarea acestora prin poluare chimica,
termica.Disponibilitatea apei factor important in alegerea
amplasamentului unor industrii.Recircularea metoda de eficientizare
a consumului de apa industriala.
Apa este energie
Apa este energieApa genereaza energie.Pentru distributia apei
este nevoie de energie.Apa este folosita in sistemele termice de
generare a electricitatii pentru a produce abur necesar turbinelor
electrice.Milioane de metri cubi de apa sunt folositi pentru
racire.In lume, energia hidroelectrica asigura 16% din productia de
electricitate.In Romania hidroenergia asigura 20 % din totalul
energiei consumate.In urmatoarele doua decenii peste 3700 de baraje
vor asigura dublarea productiei actuale de electricitate (in
lume).In Romania potentialul hidronergetic este amenajat doar la
50% din capacitatea disponibila.
Apa este hrana
Apa este hranaAgricultura este cel mai mare consumator de apa
70% din totalul captat.56 % din apa prelevata pentru irigatii este
pierduta prin sistemele de stocare, aductiune si
distributie.Eficienta distributiei apei la plante; cata apa este
folosita efectiv de plante din total distribuita; 60 90%, dependent
de echipare: sprinklere, canale, picurare.Pentru un kilogram de
carne de vita se consuma 15 000 litrii de apa.Pentru un kilogram de
orez se consuma 3500 litrii de apa.Pana in 2050 agricultura va
trebui sa produca cu 60% mai multa hrana.Agricultura intensiva
pesticide, insecticide conduce la poluarea apei
FACULTATEA DE HIDROTEHNICA Oferta educationala
SECETA ESTE CONSIDERAT PRINTRE CELE MAIMARI CATASTROFE
NATURALEINUNDAIILE CREEAZ MARI PAGUBE MATERIALE DAR I
VICTIMEOMENETI. Pentru protecia aezrilor i obiectivelor
economicesunt necesare baraje i lucrri de indiguire a cursurilor de
ap.
IMPACTUL PROBLEMELOR APEI ASUPRA OMULUI
Evaluarea i gospodrirea resurselor de ap de suprafa i
subteran.Satisfacerea cerinelor de ap ale populaiei urbane i rurale
prin mbuntirea i dezvoltarea infrastructurilor sistemelor
centralizate de alimentare cu ap i canalizare din orae i
sate.Producerea de energie hidraulic, regenerabila i curata, prin
hidrocentrale.Apararea mpotriva dezastrelor naturale legate de ap
inundaii i secet - prin lacuri de acumulare create de baraje, prin
ndiguiri i prin regularizri de ruri. Construcii pentru asigurarea
navigaiei porturi, ecluze, canale navigabile. Lucrri pentru
protecia zonelor litorale.Restaurarea ecologic/renaturarea rurilor;
realizarea unor habitate necesare dezvoltrii biodiversitii.
DOMENIUL INGINERIEI HIDROTEHNICE
Specializarea are ca obiectiv formarea inginerilorpentru
proiectarea, execuia i exploatarea lucrrilor hidrotehnice.
Amenajarea bazinelor hidrografice (baraje, diguri, derivatii) si
planuri de management a resurselor de ap
Asigurarea apei brute pentru populatie, industrie, agricultura
etc
Construcia de hidrocentrale pentru producerea de energie
regenerabil i curat
Evaluarea resurselor de ap subteran i protecia acestora.
AMENAJRI I CONSTRUCII HIDROTEHNICE
Amenajari si Constructii Hidrotehnicelucrri de barare pentru
crearea lacurilor de acumulare n vederea asigurrii apei la
folosine: centre urbane i rurale, uniti industriale,
hidroenergetica, agricultura irigat, zootehnia, piscicultura,
transportul pe ap, activiti recreative i sportive;lucrri de barare,
combinate cu ndiguiri i lucrri de regularizare n vederea protejrii
populaiei i a bunurilor materiale impotriva inundaiiloramenajarea
porturilor de pe Dunre i a porturilor maritime lucrri costiere i de
protejare a litoralului prognoze hidrologice i planuri de
management ale resurselor de ap managementul dezastrelor (inundaii,
cutremure de pmnt, alunecri
Inginerie Sanitara si Protectia MediuluiSpecializarea Inginerie
Sanitara si Protectia Apelor - ISPM este continuatoarea
specializarilor de Edilitate (1903 - 1948) si Alimentari cu Apa si
Canalizari (1948 - 1989) si asigura formarea specialistilor in
domeniile:alimentarea cu apa potabila, pentru populatie, Institutii
publice si agenti economici:captarea apelor din surse de suprafata
sau subterane; tratarea apei in conformitate cu prevederile
legale;transportul apei prin aductiuni si inmagazinarea in
rezervoare si castele de apa; distributia apei la consumatori prin
retele de distributie.
Inginerie Sanitara si Protectia Mediuluirestitutia apelor uzate,
de la populatie, institutii publice sau agenti economici:sisteme de
canalizare pentru preluarea apelor uzate menajere sau
industriale;sisteme de canalizare pentru preluarea si descarcarea
apelor meteorice; statii de epurare pentru corectarea calitatii
apelor uzate inainte de deversarea acestora in emisarii naturali,
pentru a diminua efecte negative asupra mediului;
Ingineria MediuluiSpecializarea are ca obiectiv formarea
specialitilor n protecia celor 3 factori de mediu (apa, aerul i
solul). Se asigur studenilor urmtoarele competene: monitorizarea
calitii factorilor de mediu; identificarea surselor de poluare a
mediului; evaluarea impactului asupra mediului; analiza evoluiei
factorilor de mediu pe baz de modelare matematic; elaborarea i
avizarea de proiecte pentru protecia mediului;
Ingineria Mediuluielaborarea de soluii de remediere a factorilor
de mediu poluai;adoptarea de decizii i soluii n situaia unor poluri
accidentale; ntocmirea de documentaii pentru avize de mediu;
elaborarea sistemelor de management al calitii factorilor de
mediu;aprarea mpotriva dezastrelor naturale n general i a
inundaiilor n special;elaborarea de modele matematice i programe de
calcul pentru protecia mediului.
Automatica si Informatica AplicataSpecializarea formeaza
ingineri avand competente specifice domeniului Ingineria Sistemelor
pentru activitati de:creare si administrare de sisteme informatice,
sisteme automate in constructii si de sisteme de date
geospatiale;Viitorul inginer va avea urmatoarele
competente:analiza, proiectarea si administrarea sistemelor
complexe (informatice si automate);programarea calculatoarelor in
diferite limbaje de programare pentru diferite domenii.proiectarea
si administrarea retelelor de calculatoare;prelucrarea datelor
geospatiale.
n baza Contractului Instituional ncheiat cu Comisia European,
Universitatea Tehnic de Construcii a primit cu regularitate fonduri
pentru participarea la diferite aciuni ale programului
SOCRATES-Erasmus, fonduri a cror utilizare a fost condiionat de
ncheierea unor convenii bilaterale cu universiti partenere din ri
ale U.E. n prezent sunt ncheiate convenii bilaterale cu universiti
de prestigiu din Frana, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Marea
Britanie, Grecia, Belgia, Danemarca, Olanda, Austria, Suedia,
Finlanda. CONTACTE INTERNAIONALE
INGINERIE CIVILDOMENIULAMENAJRI I CONSTRUCII
HIDROTEHNICEINGINERIE SANITARI PROTECIA MEDIULUI5555FACULTATEA DE
HIDROTEHNIC
40tax
ING. 4 ANIbuget
DOMENIULINGINERIA MEDIULUIING. 4 ANIFACULTATEA DE
HIDROTEHNICSPECIALIZAREAINGINERIA MEDIULUI40
15taxTOTAL PE DOMENIUL INGINERIA MEDIULUI: 55 LOCURIbuget
Dup cei patru ani de Licen se poate opta pentru continuarea
studiilor n Ciclul II - Master, cu durata de 4 semestre la una din
urmtoarele specializri:Absolvirea ciclului II de studii ofer
posibilitatea despecializare ntr-unul din domeniile enumerate
iobinerea unei calificri superioare.INGINERIE HIDRAULICINGINERIE
GEOTEHNICDEZVOLTARE DURABILA
SPATII DE INVATAMANT
SPATII DE INVATAMANT
Studenii pot beneficia de urmtoarele tipuri de burse:burse de
studiiburse de ajutor socialburse de ajutor social ocazionalburse
de performanburse de meritburse acordate de diveri parteneri ai
facultii i universitiiburse de studiu n strintate n cadrul
parteneriatelor pe care Facultatea de Hidrotehnic le-a ncheiat cu
diferite companii din domeniu exist posibilitatea ca studenii cu
performane deosebite, sau cu situaii familiale speciale s
beneficieze de sprijin financiar pentru absolvirea studiilor.
Universitatea Tehnic de Construcii Bucuretiare ncheiate acorduri
bilaterale cu universiti de prestigiu din Frana, Marea Britanie,
Germania, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Belgia, Danemarca,
Olanda, Austria,Suedia etc., n baza crora studenii UTCB pot studia
cteva luni sau un an la univesitile partenere.BURSE
Multumesc pentru atentie!
