~J.•... . L_ .. -',~

MINISTERUL SANATATIIDIRECTIA DE SANATATE PUBLICA A JUDETULUI SIBIU. .

Sibiu,str.Gh.Baritiu, nr.3;cod550178; TeI.: 0269-210071 1211566 Fax: 0269-217092e-mail: secretariat@dspsibiu.ro ; website: www.dspsibiu.ro

Nr2Kl~/11.04.2016

RAPORT PRIVIND CALIT ATEA APEI POTABILEIN JUDETUL SIBIU IN ANUL 2015

Apa inseamna viata. Un om poate trai 30 de zile fara hrana si doar 3-4 zile tara apa apa fiind unconstituent fundamental ~i indispensabil al organismului uman. Cantitatea minima de apa necesara pe zieste de 50 I, optima este de 100 liar legislatia recomanda 200 l/om/zi.Variabilitatea este desigur foarte mare, In functie de disponibilitatea si pretul apei, de obiceiuri etc. Undenu exista apa curenta ~i consumul casnic e mai mic, iar unde trebuie carata de la mari distante sau e foartescumpa se face economie. In colectivitati apa se utilizeaza in scopuri urbanistice, industria Ie, agricole, etc.Deshidratarea organismului determina un sindrom complex, ce afecteaza toate organele si sistemele ~i Infinal produce moartea prin diverse mecanisme. Dar I1LI nurnai cantitatea de apa consumata esteimportanta pentru asigurarca sanatatii populatiei, ci si calitatea apei, Apa destinata consumului umantrebuie, trebuie sa fie potabila, atat cea folosita pentru baut, cat si cea folosita pentru gatit sau in altescopuri casnice(igiena personal a, spalarea imbracamintii, spalarea vase lor, a alimentelor, etc).Consumul de apa necorespunzatoare chimic sau microbiologic poate produce imbolnaviri importante

consumatorilor: boli diareice acute, dizenterie, hepatita virala de tip A, boli parazitare, boli cardiovasculare, intoxicatii cu nitrati (la sugari), cu metale grele, pesticide, etc. Unele boli infectioase pot saapara sub forma de epidemii hidrice, cei mai sensibili la imbolnaviri sunt copiii, persoanele in varsta si ceicu alte afectiuni cronice.

Pentru a preveni aparitia imbolnavirilor, apa destinata consumului uman trebuie sa fie sigura,nepericuloasa pentru consumatori si sa fie corespunzatoare atat la parametrii chimici cat si la ceimicrobiologici, conform Legii calitatii apei 458/2002, republicata. Aceasta lege a inlocuit standardul decalitate STAS 1342/1991 si reprezinta transpunerea in legislatia romaneasca a Directivei ConsiliuluiEuropei 98/83/CE, privind calitatea apei, destinate consumului uman, avand ca obiectiv protectia sanatatiioamenilor impotriva efectelor oricarui tip de contaminare a apei potabile, prin asigurarea calitatii ei deapa curata si sanogena.Pentru a se indeplini aceste obiective legislative este nevoie de respectarea urmatoarelor principiiesentiale:

• Apa buna de baut nu poate fi asigurata decat printr-o abordare integrata de la captare la robinetulconsumatorului.

• Pentru 0 astfel de abordare integrata este necesara 0 stransa colaborare si parteneriat intreadministratie, furnizorii de apa, utilizatorii terenurilor si consumatorii insisi.

• Transparenta procesului de asigurare a calitatii are un rol vital pentru increderea consumatorilor.Responsabilitatea transpunerii acestei directive europene revine Ministerului Sanatatii, iarresponsabilitatea implementarii ei revine Ministerului Sanatatii, Ministerului Administratiei si lnternelor,Ministerului Mediului, Ministerului Agriculturii, producatorilor si distribuitorilor de apa, proprietarilorimobilelor.

Astfel Ministerul Sanatatii:• Supravegheaza(autorizare sanitara si inspectie sanitara) si controleaza monitorizarea calitatii

apei efectuata de catre producator si/sau distribuitor;• Controleaza calitatea apei utilizata in industria alimentara;• Controleaza calitatea apei potabile imbuteliate;• Avizeaza/notifica produsele si materialele care Yin in contact cu apa;• Asigura monitorizarea de audit, informarea si raportarea catre Comisia Europeana.

Autoritatile publice locale, producatorii si distribuitorii:• Asigura conformarea calitatii apei distribuite populatiei la prevederile Legii 458/2002,

republicata;• lau masurile necesare pentru asigurarea monitorizarii calitatii apei potabile;• lntreprind actiunile necesare de remediere a calitatii apei in caz de neconformare sau

aplica masuri restrictive;• Asigura datele necesare pentru intocmirea Raportului national privind calitatea apei

potabile;• Asigura accesul populatiei la date Ie privind calitatea apei potabile;

Oat fiind ca in viitor se preconizeaza modificarea Oirectivei calitatii apei potabile, prezentam catevaaspecte precizate de Ministerului Mediului, privind dezvoltarea sistemului resurselor de apa. Acesteasunt urrnatoarele:• durabilitatea aspectelor fizice - ceea ce lnseamna mentinerea circuitului natural al apei si anutrientilor;• durabilitataea mediului - "toleranta zero" pentru poluarea care depaseste capacitatea de autoepurare amediului. Nu exista efecte pe term en lung sau efecte ireversibile asupra mediului;• durabilitatea socials - mentinerea cerintelor de apa precum si a dorintei de a plati serviciile deasigurare a resurselor de apa;• durabilitatea economics - sustinerea econornica a masurilor care asigura un standard ridicat de viatadin punct de vedere al apelor pentru toti cetatenii;• durabilitatea institutionala - mentinerea capacitatii de a planifica, gestiona si opera sistemul resurselorde apa.Gospodarirea durabila a resurselor de apa are la baza managementul integrat al acestora, care asigura caserviciile realizate de sistemul resurselor de apa, sa satisfaca obiectivele prezente ale societatii, tara acompromite abilitatea sistemului de a satisfice obiectivele generatiilor viitoare, in conditiile pastrarii unuimediu curat.Managementul integrat al resurselor de apa presupune:1) Integrarea sistemului resurselor naturale de apaSistemul resurselor naturale de apa, este reprezentat de ciclul hidrologic si componentele sale: precipitatii,evaporatia, scurgerea de suprafata si scurgerea subterana. Mentinerea bilantului hidrologic ~i araporturilor dintre componentele sale, are la baza legaturile biofizice dintre paduri, parnant ~i resursele deapa dintr-un bazin hidrografic, ~i este esential pentru utilizarea durabila a sistemului reusurselor rnaturalede apa.2) Integrarea infrastructurii de gospodarire a resurselor de apa in capitalul naturalRealizarea unei infrastructuri de gospodarire a apelor "prietenoasa" fata de mediu care sa asigure atatalimentarea optima cu apa a folosintelor ~i reducerea riscului producerii de inundatii cat si conservarea ~icresterea biodiversitatii ecosistemelor acvatice.3) Integrarea folosintelor de apaAlimentarea cu apa a populatiei, industriei si agriculturii si conservarea ecosistemelor acvatice suntabordate sectorial in mod traditional. Majoritatea folosintelor de apa solicita resurse de apa in cantitati dince in ce mai mari si de calitate foarte buna. Rezolvarea ecuatiei resurse-cerinte de apa si protectiaresurselor de apa necesita analiza folosintelor la nivel de bazin hidrografic.Managementul resurselor de apa necesita implicarea tuturor partilor interesate - publice ~i private - latoate nivelurile ~i la momentul portivit. Oeciziile ~i actiunile in domeniul managementului integrat alresurselor de apa trebuie luate, de toti cei care pot fi afectati, la nivelul corespunzator cel mai adecvat(pricipiul subsidiaritatii).4) Integrarea amonte - avalFolosintele din amonte trebuie sa recunoasca drepturile folosintelor din aval pnvltoare la utilizarearesurselor de apa de buna calitate ~i in cantitate suficienta. Poluarea excesiva a resurselor de apa de catrefolosintele din aval. Toate acestea necesita dialog pentru a reconcilia necesitatile folosintelor din amonte~i din aval.5) Integrarea resurselor de apa in politicile de planificareApa este unul dintre elementele fundamentale ale vietii ~i in acela~i timp un factor care conditioneazadezvoltarea sociala ~i economica, fiind adesea un factor limitativ. Societatea ~i economia se vor putea

2

dezvolta numai In masura In care se va dezvolta ~i gospodarirea apelor, aceasta conditionare rnarcandrolul si importanta activitatii In contextul dezvoltarii durabile.Managementul integrat al resurselor de apa are la baza, In conformitate cu prevederile Directivei Cadru2000/60 a Uniunii Europene, Planul de Management al bazinului hidrografic. Pe baza cunoasterii stariicorpurilor de apa, acest Plan stabileste obiectivele tinta pe 0 durata de sase ani ~i propune la nivel debazin hidrografic rnasuri pentru atingerea starii bune a apelor In vederea utilizarii durabile a acestora.Directia de Sanatate Publica a Judetului Sibiu are ca preocupare prioritara. supravegherca calitatii apei

potabile distribuita populatiei din judetul Sibiu. In conforrnitate cu lcgislatia in vigoare, in scopulprorejarii san[lla~ii ~i prevenirii imbolnavirilor, astfel supravegherea calitatii apei potabile s-a efectuat inconformitate cu Legea 458/2002, republicata, privind calitatea apei potabile si HG 974/2004,republicata,cuprinzand normele de supraveghere ~i monitorizare a calitatii apei potabile.Institutul National de Sanatate Publica Bucuresti este coordonatorul raportului de tara privind indeplinireaobligatiilor definite de Directiva Consiliului Europei 98/83/CE, privind calitatea apei, destinateconsumului uman. Acest raport, privind calitatea apei potabile distribuite in sistem centralizat, in zonelede aprovizionare cu peste 5000 de locuitori si/sau volumul de apa distribuit este de peste 1000 mc/zi, sebazeaza pe datele care au fost furnizate de catre Directiile de Sanatate Publica Judetene, care transmitinformatiile privind calitatea apei, din aceste zone mari de aprovizionare cu apa potabila, existente infiecare judet.

Comparativ cu alte judete ale tarii, de exemplu in Moldova, unde concentratia de nitrati din apaeste foarte mare, din cauza poluarii panzei de apa freatica, sau in vestul tarii, unde concentratia de arsendin sol, si implicit din apa, este foarte ridicata, Judetul Sibiu dispune de surse de apa potabila,corespunzatoare, in cea mai mare parte a teritoriului, cu exceptia zonei de nord a judetului(Blajel, Biertan,Mosna, Micasasa, Dumbraveni,etc), unde apa din sursele subterane, chiar de mare adancime, contineamoniu, fier, mangan, in concentratii ridicate.Apa potabila este asigurata populatiei fie prin sistem centralizat de distributie a apei, fie din fantani siizvoare publice sau particulare. Sistemul centralizat este eel mai bun, eel mai recomandat, deoareceasigura 0 cali tate corespunzatoare si 0 supraveghere buna a calitatii apei.

In judetul Sibiu, exista 2 operatori regionali de apa potabila:I. S.C. Apa Canal S.A. Sibiu2. S.C.Apa Tamavei Mari S.A.

Prin aetivitatea desfasurata de aeesti operatori se urmareste irnbunatatirea permanenta a calitatiiservieiilor ~i a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin cresterea progresiva a ariei de acoperirea serviciilor publice de alimentare cu apa ~i de canalizare, la nivelul Judetului Sibiu. De asemenea, sedoreste, deservirea In conditii optime a populatiei, agentilor economici ~i institutiilor publice din aria deoperare a aeestora ~i imbunatatirea infrastructurii de apa-canal prin implementrarea proiectelor deextindere $i reabilitare a sisternelelor de apa $i apa uzata In Judetul Sibiu.

In Judetul Sibiu exista 5 mari zone de aprovizionare cu apa potabila(ZAP-uri rnari), in care apatratata in 5 statii de tratare, autorizate sanitar, este distribuita populatiei prin retea eentralizata, de cei 2mari operatori de apa din judet, asigurandu-se apa potabila la 63.7% din populatia judetului. La nivelnational 51% din poplliatia tarii este aprovizionata eu apa potabila prin ZAP-uri mario Pc langa acesteZAP-uri mario exista si sisteme mai mici de aprovizionare eu apa a populatiei, (denumite ZAP-uri mici),care asigura la inca 8% din populatie apa potabila, la parametrii de calitate prevazuti de legislatie. prod usain 12 statii de tratare a apei. autorizate din punet de vedere sanitar. In eoncluzie. aproximativ 72%, dinpopulatia judetului Sibiu, beneficiaza de apa potabila, furnizata de sisteme centralizate de alimentare euapa potabila, autorizate din punet de vedere sanitar.

Aproximativ 10% din populatia judetului benefieiaza de apa distribuita prin retele de distributieale apei, neautorizate sanitar. Astfel, referindu-ne la anul 2015, in j udet functioneaza 8 statii de tratareale apei neautorizate sanitar, unele mai vechi, allate in faza finala de reabilitare(ex. Dumbraveni), alteleconstruite in urma Cll cativa ani(Vurpar, Seiea Mare) si altele noi, unele nefinalizate oficial, allate inca inprobe tehnologice,(Mosna, Blajel, Jina, Biertan. Talmaeel). Pe langa aeeste sisteme centralizate, exista36 de sisteme de aprovizionare, locale, unele construite de cetateni, situate in mediul rural, neautorizatesanitar, care furnizeaza populatiei, 0 apa care nu este supusa proeedeelor de tratare si dezinfectiepermanenta a apei, sistemul fiind: captare, inmagazinare, distributie.

3

In cursul anului 2015 s-au eliberat 3 autorizatii sanitare noi pentru sisteme de distributie apapotabila si s-au acordat 7 vize anuale, pe autorizatiile sanitare eliberate in anii anteriori. De asemenea, aufost evaluate sanitar, 16 proiecte de alimentare cu apa potabila, a diferitelor localitati din judet,eliberandu-se notificari oprivind asistenta de specialitate.

Supravegherea calitatii apei potabile s-a efectuat prin recoltare de probe de apa si analize delaborator chimice si bacteriologice efectuate In laboratoarele DSP Sibiu si ale producatorilor de apa, incadrul monitorizarii de audit si de control, atat pentru sistemele de aprovizionare cu apa autorizate, cat sipentru cele neautorizate sanitar. Pentru efectuarea monitorizarii calitatii apei potabile, laboratoarele deanaliza trebuie sa fie inregistrate, la Ministerul Sanatatii, in Registrul laboratoarelor pentrumonitorizarea calitatii apei potabile.

Laboratorul Directiei de Sanatate Publica detine certificatul de inregistrare la Ministerul Sanatatiinr.315/19.06.20 14 si certificatul de acreditare RENAR Nr. LI 612/14.02.2008, reacreditat in data de29.03.2012, valabil pana in 28.03.2016.

Laboratorul SC Apa Canal SA Sibiu detine certificatul de inregistrare la Ministerul Sanatatii nr.263111.03.2015, valabil2 ani si certificatul de acreditare RENAR Nr. LI 1039/21.10.2014, valabil panain data de 20.10.2018.

In cursul anului 2015, a inceput demersurile de inregistrare la Ministerul Sanatatii si LaboratorulSC Apa Tarnavei Mari SA, obtinand certificatul de inregistrare nr.374/25.01.20 16.

Numarul de probe de apa si parametrii, care trebuie analizati in cursul unui an, se stabilesc pe bazaprogramelor de monitorizare, avizate de Directia de Sanatate Publica a Judetului Sibiu. Astfel, in cursulanului 2015, s-au avizat un numar de 60 de programe de monitorizare a calitatii apei potabile si s-autrimis un numar de 109 de adrese producatorilor de apa si autoritatilor locale, referitoare laaprovizionarea cu apa a populatiei.

In anul 2015, in cadrul activitatii de supraveghere a calitatii apei potabile, la nivelul LaboratoruluiDSP Sibiu, 1316 probe de apa potabila au fost analizate la parametrii chimici(amoniu, aluminiu,conductivitate, culoare.duritate, fier, gust, miros, mangan, nitrati, nitriti, oxidabilitate, pH, plumb,turbiditate, clor rezidual liber si total) si 1314 probe de apa potabila au fost analizate la parametriimicrobiologici (numar de colonii la 22 si 37 grade Celsius, E. coli, enterococi, coliformi, Clostridiumperfringens). Din acest numar total de probe, 28,41% au prezentat neconformitati la parametriichimici(in special la parametrul indicator, clor rezidual Iiber), iar 14,61% au prezentat neconformitati laparametrii microbiologici.

Laboratorul SC Apa Canal Sibiu, a analizat apa produsa si distribuita in localitatile: Sibiu, Cisnadie,Avrig, Marsa, Racovita, Bradu, Paltinis, Cristian, Sura Mica, Ocna Sibiului, Mandra, Loamnes, SuraMare, Selimbar, Hamba, Vestem, Bungard, Poplaca, Tilisca, Saliste, Vale, Fantanele, Sacel, Gales, Sibiel,Aciliu, Paltinis, Sadu, iar Laboratorul SC Apa Tarnavei Mari a analizat apa produsa si distribuita inlocalitatile: Medias, Valea Lunga, Dumbraveni, Hoghilag, Agnita, Coves, Ruja, Barghis, Arpasu de Sus,Arpasu de los, Cartisoara, Alma, Marpod, Nocrich, I1imbav,Seica Mare.

Laboratorul Directiei de Sanatate Publica a Judetului Sibiu, analizeaza parametrii chimici simicrobiologici, cuprinsi in cadrul monitorizarii de audit a calitatii apei distribuite pe intreg Judetul Sibiusi analizeaza parametrii chimici si microbiologici cuprinsi in cadrul monitorizarii de control, pentru apadistribuita in localitatile, unde producatorii de apa nu detin laborator propriu de analiza a calitatii apei. Deasemenea, se analizeaza parametrii chimici si rnicrobiologici, din probele de apa recoltate din surselepublice locale(fantani, sipote). Aceste analize se efectueaza, contracost, in baza contractelor demonitorizare a calitatii apei potabile, incheiate intre DSP Sibiu si prcducatoril de apa, respectivprimariile locale, societati comerciale sau la solicitare. Astfel, in cursuI anului 2015 s-au derulat unnumar de 53 de contracte de prestari servicii.

I. Zonele mari de aprovizionare CD apa potabilaCele 5 zone mari sunt: Sibiu, Medias, Cisnadie, Avrig si Agnita si sunt deservite de cei doi mari

producatori de apa potabila din judet, operatorii regionali de apa: SC Apa Canal SA si SC Apa TarnaveiMari SA.Astfel pe total judet, pentru monitorizarea calitatii apei furnizate in ZAP-urile mari, s-au efectuat, de

catre DSP Sibiu si de catre producatori, un numar total de 13016 analize, din care 170 au fost analizeneconforme, respectiv 1,3%. Din cele 4995 analize ale parametrilor microbiologici (E. coli, Enterococi,Coliformi, Numar de colonii la 22°C, Clostridium perfringens), 12 au fost neconforme, rezultand un

4

procent de conformitate de 99,76%, iar din cele 8021 analize ale parametrilor chimici(cadmiu, nitrati,nitriti, pesticide, plumb, trihalometani, aluminiu, amoniu, cloruri, conductivitate, culoare, fier, gust,mangan, miros, oxidabilitate, pH, sulfati, turbiditate, sulfuri, cianuri,clor rezidual, culoare, gust, miros),158 au fost neconforme(din care 129 analize neconforme au fost la clorul rezidual liber din retea),rezultand un procent de conformitate de 98% si 14 analize de radioactivitate cu un procent de conformarede 100%.(anexa 1 ).

Apa distribuita de Statia de apa Sibiu Dumbrava si Statia de Clorinare Lunca Stezii, in MunicipiulSibiu si in localitatile Selimbar, Vestem, Mohu, Cristian, Sura Mare, Hamba, Sura Mica, Ocna Sibiului,Mandra si Loamnes, in cursul anului 2015, a prezentat un procent de conformare a analizelor chimice simicrobiologice, de 98,53%. A prezentat, ocazional si pentru 0 perioada scurta de timp(ore), depasiri fatade valoarea admisa de legislatie, la parametrii bacteriologici, ca urmare a unor lucrari efectuate desocietate la retelele de apa(cuplare a retelelor noi, modernizare si reabilitare reteIe vechi). In conditiile incare ceilalti parametrii analizati au fost corespunzatori si in prezenta clorului rezidual liber, nu au existatriscuri de afectare a sanatatii consumatorilor. Dupa efectuarea lucrarilor la retele s-au luat masuri despalare si dezinfectie a respectivelor tronsoane de apa si s-au repetat probele de apa, care au fostconforme. De asemenea, s-au constatat depasiri la parametrul fier, ca urmare a existentei unor conducteinterioare vechi, din otel sau provenit ca urmare a procesului de tratare a apei si neconformitati laparametrului clor rezidual liber, in retea (fie situat sub 0,1mg/I, fie peste 0,5 mg/I), ca urmare a faptului careteaua de distributie a apei este foarte lunga si consumul de apa variaza.

Pe termen mediu SC Apa Canal SA a prevazut in planul de investitii reabilitari ale caminelor de vane,a retelelor de apa, ale bransamentelor in zonele in care au fost constatate depasiri ale parametriloranalizati si finalizarea lucrarilor de modernizare si reabilitare a retelelor de apa. Pe termen lung societateaare in proiect automatizarea proceselor de tratare si supravegherea continua "on line" a retelelor si astatiilor de pompare sau de hidrofor.

In Municipiul Medias, in cursul anului 2015, procentul de conformare a analizelor chimice simicrobiologice, a fost de 99,35%. S-au inregistrat neconformitati, doar la un parametru indicator, elorrezidual Iiber in retea, ca urmare a faptului ca si aici reteaua este destul de lunga, consumul de apa, dindiferite zone ale orasului, este variabil.Procedeul de tratare a fost complet automatizat, conectat la sistemul S.C.A.D.A., pentru a permitefunctionarea, controlul si monitorizarea in intregime a procesului de tratare.

In Orasul Cisnadie, procentul de conformare a analizelor chimice si microbiologice, este de 98,22%.Cauzele neconformitatilor, care au fost inregistrate ocazional, sunt urmatoarele:

Retelele de apa vechi, degradate precum si lucrarile efectuate de inlocuire a retelelor vechi cu unelenoi, reabilitate; in acest caz s-au luat imediat masuri de spalare si dezinfectie a tronsoanelorafectate, cu revenirea la valori normaIe a parametrilor afectati.Turbiditatea mare a apei brute(in special in perioada efectuarii lucrarilor la barajul de pe Raul Sadusi la barajul de la Gatul Berbecului), care necesita tratarea suplimentara a apei.Statie de tratare veche, neperformanta.

Masurile de remediere, pe care societatea le-a realizat, in vederea remedierii acestor deficiente au fost:continuarea procesului de reabilitare a retelelor de apa, spalarea mai frecventa a rezervoarelor deinmagazinare si a retelelor de distributie, modernizarea procesului de tratare(automatizare). 0 masura,care se va realiza in perioada imediat urmatoare, este aceea de realizare a propunerilor de modernizare,inlocuire si retehnologizare cuprinse in proiectul ce se va realiza prin master plan, care vor insemnafinalizarea si punerea in functiune a Statiei de Tratare Sibiu Sud, care va alimenta Orasul Cisnadie silocalitatile limitrofe.

In Orasul Avrig si localitatile alimentate din Statia de apa Avrig( Racovita, Marsa si Bradu) ,procentul de conformare a analizelor chimice si microbiologice, a fost de 97,34%. Din cele 23 de analizeneconforme, 19 au fost neconformitati ale clorului rezidual liber in retea , ca urmare a faptului ca si aicireteaua este destul de lunga si consumul de apa, din diferitele zone ale retelei, este variabil.Ca masura de remediere, SC Apa Canal SA a prevazut in planul de investitii modemizarea siretehnologizarea statiei de tratare (cu automatizarea proceselor de tratare) si inlocuirea retelelor vechi,degradate. Aceste lucrari se atla in plina desfasurare.

Apa distribuita in Orasul Agnita si localitatile Coves, Ruja, Barghis, nu a prezentatneconformitati la parametrii microbiologici, singura neconformitate costatandu-se la valoarea clorului

5

rezidualliber in reteaua de distributie, intr-un procent de 0,5%, din probe Ie determinate, deci procentul deconformare a analizelor efectuate a fost de 99,5%. La nivelul Orasului Agnita se afla in faza final a deexecutie, contractul de lucrari .Surse de apa, statii de tratare si conducta de aductiune in Agnita".

II. Zonele mici de aprovizionare cu apa potabilaAstfel pe total judet, pentru monitorizarea de audit si control, a calitatii apei furnizate in zone Ie

mici, s-au efectuat, atat la Laboratorul DSP Sibiu, cat si la laboratoarele producatorilor de apa, un numartotal de 6023 analize, din care 380 de analize au fost neconforme, respectiv 6,3%. Din cele 2110 analizebacteriologice (E. coli, Enterococi, Coliformi, Numar de colonii la 22°C, Numar de colonii la 370C,Clostridium perfringens), 173 de analize au fost neconforme, rezultand un procent de conformitate de91,8 %, iar din cele 3913 analize ale parametrilor chimici(cadmiu, nitrati, nitriti, pesticide, plumb,pesticide, trihalometani, aluminiu, amoniu, cloruri, conductivitate, culoare, fier, gust, mangan, miros,oxidabilitate, pH, sulfati, turbiditate, cianuri, fluoruri,clor rezidual), 207 au fost neconforme, rezultand unprocent de conformitate de 93,7%.(anexa 2)

Procentul de neconformitati al parametrilor chimici si bacteriologici, este mai ridicat in aceste zonemici de aprovizionare cu apa potabila, fata de zonele mario Cauza este determinata, in principal, de faptulca aceste sisteme mici se afla in subordinea primariilor, care nu dispun de servicii specializate degospodarire comunala, nici de personal specializat. In alte localitati, locuitorii s-au organizat in asociatiisau fundatii, care exploateaza aceste instalatii de apa, de asemenea, fara a dispune de personal specializat.Majoritatea acestor instalatii de apa sunt neautorizate sanitar, deoarece prezinta deficiente de amenajare

si functionare: surse de apa de suprafata, supuse poluarii, perimetre de protectie sanitaranecorespunzatoare, lipsa tratarii, lipsa personalului calificat, retele de distributie vechi.In cursul activitatii noastre, am identificat anumite probleme legate de alimentarea cu apa a populatiei,

in anumite localitati ale judetului Sibiu, care pot reprezenta un rise pentru sanatatea populatiei, astfel:In Localitatile Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus exista instalatie central a deaprovizionare cu apa, sursa fiind reprezenta de apa de suprafata(drenuri din paraulPorumbacu), fara a se face dezinfectia apei distribuita populatiei. Proiectul, pe baza caruia afost construit sistemul de alimentare cu apa, prevedea dezinfectia finala a apei cu clor gazos.Din pacate, statia de clorinare nu a mai fost instalata si in retea se distribuie apanedezinfectata. Obligatiile pe care Ie are Primaria si riscurile de imbolnavire ale populatiei,prin consum de apa nedezinfectata au fost comunicate Primariei Porumbacu de los, prinadrese repetate. Exista contract de prestari servicii pentru analize chimice si bacteriologice,ale apei distribuite populatiei(monitorizare de audit si control).In Com una Rasinari, alimentarea cu apa a populatiei se face printr-o retea veche de apa, princare se distribuie unui numar de 4050 de locuitori, apa netratata, proven ita din 2 surse, ParaulStrambu(captare, filtrare, inmagazinare si distributie) si Valea Caselor(captare, inmagazinaresi distributie), din surse locale publice si din fantani particulare, aflate in gospodariilecetatenilor. Calitatea apei distribuite in localitate, este inconstanta, fiind influentata frecventde conditiile meteorologice(ploi abundente, seceta, etc.); astfel probele de apa recoltate, inanul 2015, au fost necorespunzatoare la parametrii microbiologici. In cursul anului 2014,sistemul de alimentare cu apa a Comunei Rasinari a fost preluat de SC Apa Canal SA, care arein derulare proiectul de alimentare cu apa potabila din Statie de tratare, Sibiu-Sud, de unde vorf alimentate mai multe localitati invecinate, si anume Cisnadie, Cisnadioara, Rasinari. Acestproiect a fost initiat de SC Apa Canal SA, operator regional de apa, ca parte integranta aMaster Planului Judetului Sibiu, se realizeaza cu fonduri POS II mediu si se va finaliza incursul anului 2016.In Orasul Copsa Mica, se distribuie apa industriala, furnizata de SC Sometra SA, care nu-siasuma responsabilitatea de a asigura monitorizarea calitatii apei; ca si surse de apa potabilasunt folosite fantani publice si doua instalatii locale, unde dezinfectia apei nu se facepermanent si care asigura apa pentru 0 parte din populatie.In satul Talmacel, s-a construit 0 statie de tratare a apei si un sistem de distributie a apeipotabile, care in prezent nu sunt autorizate sanitar. S-a facut adresa Primariei Talmaciu, incare is-au comunicat obJigatiile care-i revin in ceea ce priveste aprovizionarea cu apa apopulatiei, inclusiv aceea de obtinere a autorizatiei sanitare de functionare.

6

In Com una Biertan si Satul Tapu, s-au construit sisteme de alimentare cu apa, care nu suntautorizate sanitar si prezinta probleme de exploatare si functionare.Probleme privind alimentarea cu apa a populatiei, se inregistreaza si in alte localitati din judet,si anume in Slimnic, Rusi, Axente Sever, Soala, Rod, Com una Rosia cu sateleapartinatoare, Poiana Sibiului, Sarosu pe Tarnave, Seica Mica, Sorostin, Rau Sadului,Altana, Scoreiu, Micasasa. In aceste localitati, cetatenii comunelor, cu sprijinul si implicareaprimariilor locale, au realizat in decursul timpului, mici instalatii de aprovizionare cu apa, princaptarea unor izvoare, care au fost colectate in rezervoare de inmagazinare, de unde apa sedistribuie in anumite gospodarii. Aceste sisteme nu sunt prevazute cu statii de tratare a apei,care sa asigure 0 apa de calitate corespunzatoare, constanta si sigura, prin dezinfectiapermanenta a apei si ca urmare frecvent calitatea apei distribuite este necorespunzatoare, maiales la parametrii microbiologici.

Prin adrese repetate s-au comunicat Primariilor, obligatiile care Ie revin cu privire la aprovizionarea cuapa a populatiei, masurile pe care trebuie sa Ie ia (de curatare si dezinfectie a rezervoarelor deinmagazinare, de refacere a perimetrelor de protectie sanitara, de la nivelul surselor de apa si arezervoarelor de inmagazinare), de monitorizare a calitatii apei furnizate populatiei.In alte localitati rurale, s-au construit statii noi de tratare a apei, care functioneaza corespunzator, suntautorizate sanitar si furnizeaza populatiei 0 apa, a carei calitate este conforma cu legislatia sanitara invigoare(Legea 458/2002. republicata), si anume: Carta, Turnu Rosu, Orlat, Poplaca, Sacel, Loamnes,Gura Riului, Sadu, Aciliu.In alte localitati, cum ar fi Micasasa, Sorostin, Seica Mica, nu se poate asigura cantitatea de apanecesara populatiei, din cauza debitului insuficient al surselor de apa, mai ales in perioadele secetoaseale anului.

III. Surse localeLocalitatile din judet, care nu au retea de apa potabila, se aprovizioneaza cu apa din fantanile si

sipotele publice, atlate in subordinea primariilor sau din fantanile particulare atlate in gospodariilecetatenilor, dar in perioadele secetoase, apa din aceste surse devine improprie consumului atat cantitativ,cat si calitativ.

Din datele furnizate de Primarii, rezulta ca in In judetul Sibiu exista 511 fantani publice, 192 sipote siizvoare publice si 20096 fantani particulare,

In Laboratorul de analize al DSP Sibiu, in cursul anului 2015 s-au analizat un numar total de 490 deprobe de apa din fantani si izvoare publice, din care 245 au fost analizate la parametrii microbiologici (E.coli, Enterococi, Coliformi, Numar de colonii la 22°C, Numar de colonii la 37°C)si un numar de 245 deprobe au fost analizate la parametrii chimici(nitrati, nitriti, amoniu, cloruri, conductivitate, culoare, fier,gust, miros, oxidabilitate, pH, turbiditate).

Rezultatele determinarilor au aratat faptul ca 38,36%, din probeIe analizate au fost necorespunzatoarela parametrii chimici(cel mai frecvent depasirile s-au inregistrat la amoniac si nitrati), iar 53,87% dinprobele analizate au fost necorespunzatoare la parametrii bacteriologici.

Ca numar de analize, in cursul anului 2015 s-au efectuat un numar de 2457 de analize, din apaprovenita din surse publice locale, din care 1196 de analize ale parametrilor microbiologici si 1261analize ale parametrilor chimici. Din parametrii bacteriologici 35,53% au fost neconformi si 8,32% dinparametrii chimici. (anexa 3)Determinarile efectuate din apa provenita din sursele publice locale, arata un procent similar de

conformare fata de eel din anul precedent. mentinandu-se un procent ridicat de neconformare aparametrilor microbiologici. Aceasta situatie, se datoreaza adancimii mici a fantanilor, neamenajarii lorcorespunzatoare, prezentei surselor de poluare, lipsei perimetrului de protectie sanitara, secetei prelungitesi neintretinerii igienice de catre proprietari. Localitatile in care s-au inregistrat depasiri la nitrati insursele publice sunt: Alma, Alma Vii, Altina, Apoldu de los, Avrig, Bazna, Biertan, Blajel, Boita, Boian,Brateiu, Buia, Buzd, Casolt, Copsa Mica, Copsa Mare, Cornatel, Coves, Daia, Dumbraveni, Dupus,Ernea, Glimboaca, Medias, Paucea, Poiana Sibiului, Racovita, Ruja, Sangatin, Saros pe Tarnave, SeieaMare, Tarnava.

S-au atentionat Primariile, asupra deficientelor si asupra obligatiilor eare Ie revin in eeea ee privesteaprovizionarea eu apa a populatiei (intretinerea corespunzatoare a surselor de apa, a instalatiilor, euratireasi dezinfeetia periodica a aeestora, verifiearea ealitatii apei, afisarea la loc vizibil, in vecinatatea sursei

7

publice de apa, a inscrisurilor-,,Apa este buna de baut", ,,Apa nu este buna de baut", ,,Apa nu este buna defolosit pentru sugari si copiii mici"(apa cu depasiri la concentratia de nitrati), suportarea costurilordeterminate de analizarea parametrilor prevazuti a se realiza in cadrul monitorizarii). De asemenea, amacordat consultanta, privind procedeele de curatare si dezinfectie ale fantanilor si rezervoarelor deinmagazinare, atat primariilor cat si persoanelor fizice interesate.

IV. Sanatatea in relatie cu apa potabilaIn cursul anului 2015, in judetul Sibiu, nu s-au inregistrat cazuri de methemoglobinemie acuta

infantile(boala albastra a noului nascut), la grupa de varsta 0-1 an, prin consumul de apa de fantanapoluata cu nitrati. Substanta toxica implicata in generarea acestei imbolnaviri este reprezentata de nitrat,boala aparand frecvent in mediul rural, cu precadere la copii 0-1 an,care sunt hraniti artificial, cu laptepraf, preparat cu apa de fantana, bogata in nitrati. Ca surse ale prezentei substantelor azotoase in apa defantana, pot f luate in consideratie: compozitia solului, contaminarea fecaloida a apei prin nerespectareaconditiilor de amplasare a fantanilor si a conditiilor igienico-sanitare, dar si utilizarea substantelorfertilizante in agricultura.Aceste cazuri de imbolnavire, sunt monitorizate la nivelul DSPJ Sibiu, in cadrul unui program national

de sanatate: PN 11-Programul national de monitorizare a factorilor determinanti din mediul de viata simunca.In cazul in care apa din fantanile si izvoarele publice are concentratia de nitrati mai mare decat valoareaprevazuta de lege, primaria are obligatia sa asigure apa potabila fara plata pentru sugari si copiii micipana la 3 ani.Aceste cazuri de imbolnavire, sunt monitorizate la nivelul DSPJ Sibiu, in cadrul unui Judetul Sibiu,

comparativ cu alte judete ale tarii, nu este un judet cu probleme, in ceea ce priveste numarul cazurilor demethemoglobinemie acuta infantila. Si la nivel national, se constata 0 scadere semnificativa a numaruluide cazuri, de la 0 medie anuala de 368 cazuri, in perioada 1997-2005, la sub 100 pentru anii 2010-2011.Aceasta evolutie se explica prin imbunatatirea alimentarii cu apa in mediul rural, prin derularea unorproiecte derulate cu fonduri europene, dar si datorita intensificarii activitatii de promovare a sanatati! inmediul rural prin implicarea activa a medicilor de familie, alaturi de specialistii din DSPJ si INSP invederea informarii in rnasa a populatiei la rise despre:

- irnportanta asigurarii conditiilor igienico-sanitare a surselor de apa individuale;- importanta monitorizarii calitatii apei potabile din aceste surse;- conduita pe care trebuie sa 0 aiba gravida/mama copil 0-1 an in prevenirea aparitiei intoxicatieiacute cu nitrati precum ~iatitudinea acesteia la aparitia primelor simptome;- masurile intensive de comunicare a riscului si constientizare a populatiei, prin medicii de familie.

In cursul anului 2015, ca si in anii anteriori, in Judetul Sibiu, nu s-au inregistrat episoade de epidemiihidrice.Concluzii

1. Se mentine un procent ridicat de neconformitate, la probele de apa analizate din surse locale,sipote si fantani;

2. A existat 0 colaborare foarte buna intre DSPJ Sibiu si cei 2 mari operatori de apa potabila, SCApa Canal SA Sibiu si SC Apa Tarnavei Mari SA, precum si cu ceilalti operatori mai mici;

3. A existat, de asemenea, 0 colaborare buna cu majoritatea primariilor si cu medicii de familie, dinjudet;

4. DSPJ Sibiu, a acordat permanent consultanta, atat operatorilor de apa, cat si primariilor, inlegatura cu prevederile legislative in domeniul apei potabile.

5. Se recomanda populatiei consumul apei potabile tratate in statii de tratare a apei si distribuita prinsisteme centralizate de alimentare cu apa potabila, autorizate sanitar, deoarece calitatea acesteiape este superioara celei furnizate de sursele locale(fantani, sipote, instalatii locale de distributieneautorizate sanitar).

Perspective:I. Continuarea bunei colaborari cu producatorii de apa, autoritatile administratiei locale si

judetene, cu medicii de familie, mai ales din zonele rurale;2. Intensificarea activitatii de promovare a sanatatll In mediul rural prin implicarea activa a

medicilor de familie, alaturi de specialistii din DSPJ;

8

3. Finalizarea investitiilor demarate, in sectorul de alimentare cu apa potabila a populatiei, decatre operatorii de apa si de catre primarii si solicitarea autorizarii acestora;

4. Alocarea de fond uri pentru lmbunatatirea calitatii apei potabile in mediul rural, pentruachizitia de sisteme automatizate pentru dezinfectia permanenta a apei distribuite populatiei,in vederea conformarii la prevederile Ord MS 119/2014;

5. Preocuparea tuturor primariilor, pentru asigurarea unei aprovizionari centralizate cu apapotabila in localitati, suficiente cantitativ ~i corespunzatoare calitativ pentru toate nevoilepublice si individuale si care sa indeplineasca conditiile pentru autorizare sanitara;

6. Catagrafierea, anuala, la nivel judetean a sistemelor de aprovizionare cu apa si a fantanilor siizvoarelor publice, pe baza raportarilor efectuate de primarii si caracterizarea lor din punct devedere fizico-chimic ~imicrobiologic.

Sef Compartiment EvaluareFactori de Rise din Mediuconf.univ.dr. Elena Resiga

DIRECTOR EXECUTIV ADJ.DR. ADELA MORAR

//ftcJUlJ

Intocmit,Dr. Brindusa Sararu

M~igiena

9

Anexa 1.

INFORMATII PRIVIND ZONELE MARl DE APROVIZIONARE CU APA POTABILA DIN JUDETUL SIBIU

Nr. Judet Localitate/Localitatile Nume ZAP ID- COD- NUTS-2 Populatie Pop. Volum apa

aprovizionate ZAP ZAP totala Aprovizionata furnizatZAP ZAP ( m3/zi)

I Sibiu Sibiu, Cristian, Sura Sibiu 23001 SB-l- ROl2 175.650 173.685 30.315

Mica, Ocna Sibiului, SibiuMandra,Loamnes,SuraMare, Hamba, Selimbar,Vestem, Mohu, Bungard

2 Sibiu Cisnadie Cisnadie 23002 SB-2- ROl2 17.204 15.861 1.870Cisnadie

3 Sibiu Avrig, Avrig 23003 SB-3- ROl2 17.150 15.391 1.801Marsa,Racovita,Bradu Avrig

4 Sibiu Medias,Valea Lunga Medias 23004 SB-4- R012 45.879 41.089 5.120Medias

5 Sibiu Agnita, Coves, Agnita 23005 SB-5- ROl2 9.415 7.089 808

Ruja,Barghis Agnita

10

An Judet Parametrul Total Total ZAP Total Total analize Total Total Total analize Total Procent IZAP neconfor analize efectuate analize analize neconforme analize analize Imonitori me efectuate Producatorl efectuate neconfor Producatorl neconfor conformzate DSP Distrib. Apa meDSP Distrib. Apa me e

(M.Audit) (M.Control) (M.Audit) (M.Control)2015 Sibiu Escherichia coli 5 0 638 803 1441 0 0 0 100,00

(E.coli)2015 Sibiu Enterococci 5 0 638 803 1441 0 0 0 100,002015 Sibiu Stibiu 3 0 21 0 21 0 0 0 100,002015 Sibiu Arsen 3 0 21 0 21 0 0 0 100,002015 Sibiu Benzene 3 0 21 0 21 0 0 0 100,002015 Sibiu Benz(a)piren 3 0 11 0 11 0 0 0 100,002015 Sibiu Bor 3 0 21 0 21 0 0 0 100,002015 Sibiu Bromati 0 0 0 0 0 0 0 0 #DJV/Ol2015 Sibiu Cadmiu 5 0 31 0 31 0 0 0 100,002015 Sibiu Crom total 3 0 11 0 11 0 0 0 100,002015 Sibiu Cupru 3 0 11 0 11 0 0 0 100,002015 Sibiu Cianuri libere 5 0 55 0 55 0 0 0 100,002015 Sibiu Cianuri totale 5 0 55 0 55 0 0 0 100,002015 Sibiu 1,2-dicloretan 3 0 18 0 18 0 0 0 100,002015 Sibiu Fluoruri 5 0 55 0 55 0 0 0 100,002015 Sibiu Plumb 5 1 33 0 33 1 0 1 96,972015 Sibiu Mercur 3 0 18 0 18 0 0 0 100,002015 Sibiu Nichel 3 0 12 0 12 0 0 0 100,002015 Sibiu Nitrati 5 0 55 346 401 0 0 0 100,002015 Sibiu Nitriti la iesire din 5 0 0 82 82 0 0 0 100,00

Istatia de tratare2015 Sibiu Nitriti in reteaua de 5 0 32 264 296 0 0 0 100,00

distributie2015 Sibiu Nitrati/nitriti 5 0 32 346 378 0 0 0 100,00

formula

11

2015 Sibiu Pesticide - Total 3 0 20 0 20 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Hidrocarburi 3 0 10 0 10 0 0 0 100,00

PolicicliceAromatice

2015 Sibiu Seleniu 3 0 21 0 21 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Tetracloretena si 3 0 19 0 19 0 0 0 100,00

Tricloretena2015 Sibiu Trihalometani - 3 1 18 0 18 2 0 2 88,89

Total2015 Sibiu Desethylatrazine 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

CAS 6190-65-42015 Sibiu Atrazine CAS 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

1912-24-62015 Sibiu Terbutylatrazine 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

CAS 5915-41-32015 Sibiu Bentazon CAS 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

25057-89-02015 Sibiu 2,6- 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

dichlorbenzamideCAS 2008-58-4

2015 Sibiu MetalochlorCAS 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

87392-12-92015 Sibiu 2.4 DCAS 94-75-7 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

2015 Sibiu Simazine CAS 122- 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

34-92015 Sibiu Diuron CAS 330- 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

54-12015 Sibiu MCPA CAS 94-74- 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

62015 Sibiu Bromacil CAS 314- 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

40-92015 Sibiu Mecoprop CAS 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

7085-19-02015 Sibiu Isoproturon CAS 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

34123-59-612

2015 Sibiu Aluminiu 2 1 7 152 159 2 3

2015 Sibiu Amoniu 5 0 23 3915 96,86

414 0 0

2015 Sibiu Cloruri 5 0 0 780 100,00

78 0 0 0

2015 Sibiu Clor rezidual total 5 0 641 807 1448 0 0100,00

0

2015 Sibiu Clor rezidual liber 5 5 389 447 836 118 11100,00

la capat de rete a

129 84,57

2015 Sibiu Clostridium 5 2 55 383 438 0 4

perfringens( specia,i

4 99,09

nclusiv sporii)I

2015 Sibiu Conductivitate 5 0 0 465 465 0 0 0

2015 Sibiu pH 5 0 0 524 524 0 0100,00

0

2015 Sibiu Fier 5 3 45 197 242 19 1100,00

20

2015 Sibiu Mangan 0 0 0 0 0 0 091,74

0

2015 Sibiu Oxidabil itate 5 0 0 480 480 0 0#DIV/Ol

0

2015 Sibiu Suifat 5 0 0 33 33 0 0100,00

0

2015 Sibiu Sodiu 5 0 14 71 85 0 0100,00

0

2015 Sibiu Bacterii Coliforme 5 4 379 682 1061 0 6100,00

6

2015 Sibiu Tritiu 0 0 0 0 0 0 099,43

0

2015 Sibiu Doza efectiva totala 0 0 0 0 0 0 0#DIV/O!

de referinta

0 #DIV/Ol

2015 Sibiu Culoare 5 0 0 136 136 0 0 0

2015 Sibiu Miros 5 0 0 400 400 0 0100,00

0

2015 Sibiu Gust 5 0 0 398 398 0 0100,00

0

2015 Sibiu Numar de colonii la 5 I 53 254 307 0 2100,00

22 grd.C

2 99,35

2015 Sibiu Numar de colonii la 5 0 53 254 307 0 0

37grd.C

0 100,00

2015 Sibiu Carbon Organic 0 0 0 0 0 0 0

Total (COT)

0 #DIV/Ol

2015 Sibiu Turbiditate 5 1 0 529 529 0 1 1

2015 Sibiu Activitatea Alfa 4 0 7 0 7 0 099,81

Globala

0 100,00

2015 Sibiu Activitatea Beta 4 0 7 0 7 0 013

0 100,00

Globala

2015 Sibiu Zinc 0 0 0 0 0 0 0 0 #DIV/oT

2015 Sibiu Duritate totala 0 0 0 0 0 0 0

2015 Sibiu Acrilamida 0 0 0 0 00 #DIV/Ol

0 0

2015 Sibiu Epiclorhidrina 0 0 0 0 00 #DIV/Ol

0 0

Clorura de vinil 0 0 00 #DIV/Ol

2015 Sibiu0 0 0 0 0

2015 Sibiu Sulfati 5 0 0 78 78#DIV/Ol

0 0

2015 Sibiu Sulfuri si Hidrogen 2 0 0 18 180 100,00

0 0

Sulfurat0 100,00

2015 Sibiu Sub stante tensio- 0 0 0 0 0 0

active total

0 0 #DIV/Ol

-

14

Anexa 2

INFORMATII PRIVIND CALITATEA APEI DIN ZONELE MICI DE APROVIZIONARE CU APA POTABILA DIN

JUDETUL SIBIU

An Judet Parametrul Total Total analize Total Total Total analize Total Procentanalize efectuate analize analize neconforme analize analizeefectuate Producatorl efectuate neconfor Producatorl neconfor conformeDSP Distrib. Apa meDSP Distrib. Apa me(M.Audit) (M.Control) (M.Audi (M.Control)

t)

2015 Sibiu Escherichia coli 174 196 370 1 5 6 98,38

(E.coli)2015 Sibiu Enterococci 172 196 368 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Stibiu 14 0 14 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Arsen 13 0 13 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Benzene 14 0 14 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Benz(a)piren 7 0 7 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Bor 13 0 13 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Bromati 0 0 0 0 0 0 #DIV/O!

2015 Sibiu Cadmiu 25 0 25 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Crom total 7 0 7 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Cupru 7 0 7 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Cianuri libere 45 0 45 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Cianuri totale 45 0 45 0 0 0 100,00

2015 Sibiu 1,2-dicloretan 11 0 11 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Fluoruri 44 0 44 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Plumb 24 0 24 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Mercur 13 0 13 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Nichel 7 0 7 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Nitrati 51 161 212 1 2 3 98,58

2015 Sibiu Nitriti la iesire din 0 68 68 0 1 1 98,53

15

statia de tratare

2015 Sibiu Nitriti in reteaua de 32 92 124 1 0 1 99,19

distributie2015 Sibiu N itrati/nitriti 31 104 135 0 0 0 100,00

formula2015 Sibiu Pesticide - Total 15 0 15 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Hidrocarburi 9 0 9 0 0 0 100,00

Pol icicliceAromatice

2015 Sibiu Seleniu 14 0 14 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Tetracloretena si 12 0 12 0 0 0 100,00

Tricloretena2015 Sibiu Trihalometani - 12 0 12 0 0 0 100,00

Total2015 Sibiu Desethylatrazine 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

CAS 6190-65-42015 Sibiu Atrazine CAS 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

1912-24-62015 Sibiu Terbutylatrazine 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

CAS 5915-41-32015 Sibiu Bentazon CAS 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

25057-89-02015 Sibiu 2,6- 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

dichlorbenzamideCAS 2008-58-4

2015 Sibiu MetalochlorCAS 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

87392-12-92015 Sibiu 2.4 DCAS 94-75-7 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

2015 Sibiu Simazine CAS 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

122-34-92015 Sibiu Diuron CAS 330- 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

54-12015 Sibiu MCPA CAS 94-74- 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

62015 Sibiu Bromacil CAS 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

16

314-40-9

2015 Sibiu Mecoprop CAS 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

7085-19-02015 Sibiu Isoproturon CAS 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

34123-59-62015 Sibiu Aluminiu 6 23 29 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Amoniu 32 205 237 4 12 16 93,25

2015 Sibiu Cloruri 1 60 61 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Clor rezidual total 165 234 399 1 0 1 99,75

2015 Sibiu Clor rezidual liber 78 109 187 29 19 48 74,33

la capat de retea

2015 Sibiu Clostridium 38 93 131 0 11 11 91,60

perfringens( spec ia, inclusiv sporii)

2015 Sibiu Conductivitate 0 210 210 0 0 0 100,00

2015 Sibiu pH 0 217 217 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Fier 28 56 84 4 18 22 73,81

2015 Sibiu Mangan 2 35 37 1 18 19 48,65

2015 Sibiu Oxidabilitate 0 226 226 0 2 2 99,12

2015 Sibiu Sulfat 0 44 44 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Sodiu 7 37 44 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Bacterii Coliforme 85 199 284 1 13 14 95,07

2015 Sibiu Tritiu 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

2015 Sibiu Doza efectiva 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

totala de referinta2015 Sibiu Culoare 0 92 92 0 2 2 97,83

2015 Sibiu Miros 0 163 163 0 2 2 98,77

2015 Sibiu Gust 0 163 163 0 2 2 98,77

2015 Sibiu Numar de colonii 44 126 170 1 7 8 95,29

la 22 grd.C2015 Sibiu Numar de colonii 44 126 170 1 7 8 95,29

la 37grd.C2015 Sibiu Carbon Organic 0 0 0 0 0 0 #DIV/Ol

17

Total (COT)

2015 Sibiu Turbiditate 0 230 230 0 6 6 97,39

2015 Sibiu Activitatea Alfa 3 0 3 0 0 ° 100,00

Globala2015 Sibiu Activitatea Beta 3 0 3 ° 0 0 100,00

Globala2015 Sibiu Zinc 0 0 0 0 0 ° #DIV/O!

2015 Sibiu Duritate totala 0 8 8 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Acrilamida 0 0 0 0 0 0 #DIV/O!

2015 Sibiu Epiclorhidrina 0 0 0 ° 0 0 #DIV/O!

2015 Sibiu Clorura de vinil 0 0 0 ° 0 0 #DIV/O!

2015 Sibiu Sulfati 0 31 31 0 0 0 100,00

2015 Sibiu Sulfuri si Hidrogen ° 26 26 0 0 ° 100,00

Sulfurat2015 Sibiu Substante tensio- 0 0 0 0 0 0 #DIV/O!

active total

18

Anexa 3

SITUATIA COMPARATIVA A ANALIZELOR CONFORME2013-2015

120

99 99.2 98.7 96.3100 94 93.6

78.44 78.43 78.43w 80~ex:0u...Z0 60uwN:::::;-cz

40<x:

*'20

0ZAPMARl ZAPMICI FANTANI /SIPOTE PUBLICE

.2013 .2014 .2015

19